Sunteți pe pagina 1din 52

VP1 saptamana 9 (15 aprilie) si VP 2 in ultima saptamana plus un test in penultima saptamana.

(Vp 40% cu 40% si testul 20%) Curs 1 Examinarea radiologica a tesuturilor moi ale regiunii cervicale Faringele Incidenta laterala Aerul evaluarea structurilor Palatul moale = densitate rx crescuta o Nazofaringe o Orofaringe Complexul hioidian = densitate rx crescuta Prima litera de la fiecare componenta a hioidului (stilohioid, ceratohioid, bazohioid, tirohioid, etmoid)

Laringele Structura cartilaginoasa cu densitate rx relativ crescuta mai aes la animalele batrane mineralizat La cele tinere (sub 3 luni) nu pot fi identificate piesele componente (epiglota, cartilaj tiroid, cartilaj cricoid, cartilaj aritenoid) (aritenoidul la caine are un varf orientat rostro-dorsal care lipseste la pisica)

Traheea cervicala Un tub cu radiodensitate scazuta, paralel cu coloana cervicala Inele cartilaginoase se pot mineraliza odata cu varsta Diametrul uniform

Esofagul cervical Nu este vizibil = opacitatea musculaturii adiacente Aerofagie = devine vizibil Cand se suspicioneaza alterari structurale = substanta de contrast

Anomalii faringiene Modificarile nazo-/orofaringiene semne clinice o Tulburari respiratorii o Tulburari de deglutitie o Combinatie a celor doua Recoamndare endoscopie, pentru certitudine

Corpuri straine Oase, ace, ariste de iarba pot fi vizualizate prin inspectia gurii

Cele voluminoase obstructia traiectului si deformarea zonei Tumefierea mucoasei Perforarea faringelui si emfizem in musculatura subcervicala radiotransparente

pungi

Productii moi polipi nazofaringieni (la pisica) asociati cu otita medie = radiopacitatea bulei timpanice Abcese (ca reactie la corpuri straine) Tumori (carcinomul/limfom) (frecvent cu plecare de la tonsile, dar si la peretele faringelui, epiglota sau laringe)

Ingrosarea palatului moale Tumori, chisturi Congenital = parte din sindromul respirator al raselor brahicefalice

Tumefieri retrofaringiene Reducerea volumului faringelui o Adenita limfonodurile retrofaringiene o Abcese retrofaringiene o Tumori ale glandei tiroide

Anomalii laringiene Consecutiv afectiunilor o Faringiene sau retrfaringiene o Proprii laringelui

Corpuri straine Cu opacitati diferite Cele radiopace usor de identificat Cele cu densitate scazuta mimeaza formatiuni tumorale, inflamatii, edeme endoscopia obligatorie

Productii moi Tumori sau granuloame implica epiglota, cartilajele laringiene, corzile vocale etc modificari de pozitie a structurilor Radioopacitatea de tesut moale fara a se putea face diferentierea pe imaginea radiologica

Procese perifaringiene Abcese, edeme, hemoragii, tumori Produc semne radiologice similare Sunt greu de identificat pentru ca nu sunt delimitate de gaz

Cu/fara modificare topografica Cu/fara tulburari functionale

Anomalii ale traheei Deplasarea traheei o Prezenta unor formatiuni in tesuturile moi inconjuratoare Hiperplazia tiroidiana Limfomegalie retrofaringiana Tumori vertebrale si paravertebrale Corpuri sttraine in esofag o Tub rigid deformarea treptata a traheei o Gradul de deplasare depinde de dimensiunea formatiunii si compresiunea tesuturilor vecine Modificarea diametrului o Scaderea diametrului Formatiuni ce inconjoara traheea Formatiuni intramurale = ingrosarea peretelui Formatiuni interne Polipi, granuloame, neoplasme (densitate rx apropiata) Pot fi solitare sau multiple Sunt usor de identificat, deaorece sunt inconjurate de aer o Stenoza Localizata Segmentara Congenitala (rasele mici) absenta inelului, stenoza idiopatica Dobandita traumatisme (muscaturi, ingrosarea mucoasei) Este pe circumferinta si implica 1 4-5 inele o Hipoplazia traheala Malformatie congenitala boxer, buldog Afecteaza toata traheea (desi au fost raportate cazuri si de hipoplazie segmentara) Isi pastreaza forma Diametrul traheei normal = 3x grosimea coastei 3 la nivelul unde trece traheea o Colapsul traheal Variatii le diametrului traheal in cursul respiratiei (inspiratie scadere, expiratie crestere), acompaniate de tuse paroxistica Congenital ( deficit de compozitie a cartilajelor traheale) Dobandit (slabirea muschiului treaheal consecutiv bolior respiratorii cronice) Rasele foarte mmici (Yorkshire, Chihuahua) animalele batrane si la cele obeze

Afecteaza segmentul cervical caudal (la intrarea in torace) si segmentul toracal (la nivelul bifurcatiei) Se modifica forma (diferit de hipoplazie) Mai multe grade = are loc o prabusire a partii dorsale pana la aplatizarea lumenului Corpuri straine o Usor de identificat cele radioopace o Cele radiotransparente se incojoara de mucus, crescand densitatea radiologica focala o De regula incidenta laetrala este suficienta o Cand nu este sigura localizarea incidenta ortograda (corpuri de mici dimensiuni)

Sindromu respirator al raselor brahicefalice 1. 2. 3. 4. Anomalie congenitala ingustarea diferitelor portiuni ale caior aeriene Rasele brahicefalice (bulldog, boxer, pekinez) Respiratie zgomotoasa, tuse, capacitate respiratorie redusa, sensibilitate crescuta la infectii Stenoza narilor Alungirea si ingrosarea palatului moale Hipoplazia laringelui Hipoplazia traheei pe toata ungimea

Anomalii ale esofagului Dilatatia localizata o Congenitale acalazie o Dobandite (paralizii, obstructii) diverticuli o Aspect de buzunar in care se gasesc alimente (radioopacitate variabila) sau aer (radiotransparenta) Dilatatia generalizata = megaesofagul o Congenital (caine si pisica) o Dobandit Idiopatic Traumatisme, tetanus, poliomiozite, intoxicatii, neoplasme Obstructii esofagiene o Corpuri straine radioopace sau radiotransparente pe tot traiectul, insa cel mia frecvent la intrarea toracelui, baza cordului, inaintea diafragmei o Pot deforma regiunea o Produc devierea organelor invecinate, indeosebi traheea ventral sau spre dreapta (in functie de localizare) o Se constata dilatatia esofagului inaintea obstructiei o Neoplasme Intramurale

Intraesofagiene Extraesofagiene neoplasm tiroidian, limfadenopatii, abcese

Curs 2 Examinarea radiologica a toracelui Torace Incidente standard o Lateral Dreapta Stanga o Ventrodorsal o Dorsoventral Incidente suplimentare o Oblic VD stanga/dreapta o Fascicul orizontal animalul in picioare, ridicat de trenul anterior, VD, decubit lateral

Radiografierea toracelui permite detectarea leziunilor: Congenitale Traumatice Degenerative Infectioase Neoplazice

Toracele: Cutia toracica Spatiul pleural Mediastinul Parenchimul pulmonar

Cutia toracica Aspect trunchi de con, cu baza mare caudal Conformatia variaza la caine in functie de rasa o torace adanc si ingust (Collie, Doberman) o torace intermediar (ciobanesc german, labrador) o torace putin adanc si larg (bulldog) la pisica nu apar diferente legate de rasa este alcatuita din o coaste o stern

o marginea ventrala a vertebrelor toracale o tesuturi moi (piele, tesut conjunctiv subcutanat, musculatura, vase de sange, diafragm) Coastele 13 perechi (9 sternale, 4 asternale) Sunt mai largi in portinea ventrala pana la jonctiunea costocondrlaa dupa care se ingusteaza In incidenta laterala primele perechi de coaste sunt orientate aproximativ vertical, ca apoi sa se orienteze progresiv caudo-ventral pana la jonctiunea costo-condrala, de unde se orienteaza cranio-ventral In incidenta VD/DV o Primele coaste sunt perpendiculare pe coloana o Din portiunea mijlocie se orienteaza caudo-lateral pana la peretele oale si apoi sa devina caduo-media spre stern Mineralizarea cartilajului costal este un fenomen obisnuit la animalele batrae, dar uneori si la indivizi tineri Uneori se constata la acest nivel calcificari exuberate opacitati ce pot fi confundate cu noduli ulmonari sau procese agresive costale Opacitati ale tesuturilor moi extratoracale mameloanele, papiloamele, capuse se pot suprapune pe parenchimul pulmonar confuzie cu nodulii pulmonari o Palparea zonei o Crema de contrast pe zonele respective si repetarea incidentei

Normal tesuturile moi extratoracale au aspect rx omogen. La animalele obeze din incidenta DV/VD apar linii curbe radioopac in grasimea subcutanata, reprezentand musculatura toracala delimitata de grasime. Leziuni congenitale Anomalii costale uni-/bilaterale o Un numar mai mic sau mai amre de coaste o Coaste rudimentare la nivellul vertebrei(lor) C7 sau/si L1 o Hipogenezie sau agenezie costala la T13 Anomalii sternale o Unirea totala sau partiala a doua sternebre alaturate scurtarea sternului si contactul strans intre silueta cardiaca si diafragm apare la animalele cu hpp (hernia peritoneo-pericardica) o Pectus excavatum deplasarea dorsala a segmentelor terminale Mai des la pisica, rar la caine Gradul de deplasare variaza, uneori poate sa ajunga pana la coloana deplasarea organelor intratoracale determinand anomalii respiratorii si cardiace Apare la animalele cu hpp

o Pectus carinatum deplasarea ventrala a segmentelor terminale foarte rar Leziuni traumatice Frecvent intalnite la ambele specii La orice nivel, cu/fara suprapunere, cu/fara infundare Greu de identificat fisurile costale sunt diagnosticate uterior, dupa formarea calusului Din cauza miscarilor toracelui calus deformant cu reactie periostala se poate confunda cu infectia sau neoplasm Existenta unui traumatism, suprapunerea marginilor costale si implicarea mai multor coaste adiacente pledeaza pentru diagnosticul de fractura In cazul deformarilor costale daca nu este posibila punctia, repetarea rx la 2-3 saptamani lza progresiva proces neoplazic Tesuturile moi pot fi modificate radioopacitate (edem, hematom) sau radiotransparenta (emfizem subcutanat).

Leziunile neolazice Formatiunile peretelui toracal (indiferent de etiologie) care patrund in cavitatea toracica, deplaseaza parenchimul pulmonar spre interior = semnul extrapleural Origine coastele, musculatura, tesutul conjuntiv, vasele, nervii, pleura Marginile sunt conice de-a lungul peretelui, iar convexitatea spre parenchimul pulmonar Daca marginea covexa nu este clar delimitata posibil sa fie prezenta invazia pleurei si a parenchimului pulmonar o Apare in procese neoplazice Aspectul marginilor formatiuni opace in raport cu peretele toracal ajuta la diferentierea formatiunior proprii pereteui costal fata de cele din contextul pulmonar Daca formatiunea are origine in peretele toracal (coasta, muschi ntercostal etc) unghiul este mai mare de 90 grade Daca formatiunea este in parenchimul pulmonar si atinge peretele toracal unghiul este mai mic de 90 grade Coastele o Sediul frecvent pentru tumori Primare Condrosarcomul Osteosarcomul Metastaze Carcinomul mamar Carcinomul urogenital Tumorile primare costale o Condrosarcomul cel mai frecvent

o Locul preferat - extremitatea dstala a coastei (nu afecteaza niciodata jonctiunea costocondrala) o Invadeaza tesuturile moi si alte coaste invecinate o Se extinde in interiorul cavitatii toracice = de aceea nu este decelat la palpare, iar cand este diagnosticat este in stadiu avansat o Este insotit adesea de efuziune pleurala, care macheaza tumora primara costala Rx o Modificarea asimetrica a coastei si a spatiilor intercostale adiacente o Sunt prezente modificari de densitate putand avea aspect litic, sclerotic sau mixt o Posibil sa apara fracturi costale patologice consecutive lizei osoase o Este prezent smenul extrapleural Metastazele costale o Cu punct de plecare carcinomul mamar, de prostata sau vezical o Rx aspect litic, localizat, cu grade diferite de reactie periostala o Afecteaza mai multe coaste Tumorile primare si metastazele sternale sunt foarte rare Unele tumori maligne din cavvitatea abdominala (ex adenocarcinomul pancreatic) se extinde pe cale limfatica in mediastinul ventral si api invadeaza sternul producand modificari severe ale sternebrelor Neoplasmele mamare agresive pot invada sternul Procesele degenerative sternale o Punti degenerative similare celor din spondiloza deformanta pot fi evidentiate la caini si pisicile batrane

Curs 3 Examenul radiologic al toracelui pleura si spatiul pleural Pleura captuseste cavitatea toracica (parietala) si imbraca organele (viscerala) doi saci = drept si stang Spatiul pleural = acel spatiu potential situat intre foita parietala a pleurala si foita viscerala, ce contine o cantitate mica de lichid = ubrefiere Devine un spatiu real cand creste continutul de lichid sau se acumuleaza aer Pleura nu este vizibila radiologic Devine vizbila patologica ingrosari pleurala = fisuri interlobare = delimitarea lobilor pulmonari linii radioopace Normale la animalele batrane ca urmare a fibrozarii intre lobi drept mijlociu si drept caudal

Fisurile interlobare Incidenta laterala o Lcr/Lcd bifurcatia traheala/ T5/T6 o Lcr/mj st 4/5 o Lmij/cd apendicele xifoidian

o Lacc intre Lcd Deasupra vertebrei st Digrama bifurcatie Incidenta VD o Dreapta Lcr/mij C15-C16 Lmij/Lcd C17-C18 o Stanga Lcrcr Lcrcd C13-C14 Lcr/Lcd C16-C17 o Centru Lacc

Colectie de lichid Transudat lichid clar, continut redus de proteine si celule Transudat modificat o Chilotorax (ruptura ductului toracic, compresiuni limfatice limfangiectazie, neoplazia limfonodurilor o Hemotorax (traumatisme toracae, neoplazii intratoracale, ruperea vaselor consecutiv infectiilor parazitare, torsiune lobara) Exsudat piotorax (muscaturi, intepaturi, migrarea corpurilor straine, extindere din alte locuri discospondilita, osteomielita, infectii postoperatorii) Radiologic nu se poate face diferentierea intre tipurile de colectii pleurale

Posibile cauza ale producerii colectiilor pleurale Boli hepatice, renale Insuficienta cardiaca Tumori Traumatisme Pneumonii Mediastinite Hernii diafragmatice

Semnele radiologice asociate colectiilor pleurale depind de volumul colectiei, pozitia pacientului, starea fizica a pulmonului, raporul dintre fisura interlobara si raza X. Nu toate fisurile vizualizate (mai ales in colectii reduse) doar cele lovite tangential Rx Din incidenta VD o Largirea spatiului dintre parenchimul pulmonar si peretele costal = zona opaca o Evidentierea si largirea fisurilor interlobare aspect ddantelat pe langa peretele costal o Retractia pulmonara catre zona de mijloc a toracelui

o Evidentierea siluetei cardiace Din incidenta laterala o Cresterea opacitatii in zona sternala, cu aspect dantelat o Retractia lobilor pulmonari catre bifurcatia traheei o Rotunjirea marginilor lobilor pulmonari o Evientierea fisurilor interlobare o Mascarea siluetei cardiace o Mascarea liniei de demarcatie a diafragmei Colectii reduse modificari reduse linie radioopaca ce schiteaza fisurile interlobare, fara o retractie pulmonara Colectii mari inconjura pulmonul retractii pulmonare mari Retractia pulmonara depinde si de starea fizica pulmonara Elasticitatea pulmonara normala retractie uniforma Structura alterata retractie redusa neuniforma De regula distributia colectiilor este bilaterala, dar exisa si cazuri cu distributie unilaterala (colectiile vascoase piotorax, chilotorax cronic) Densitate de ansamblu a cavitatii toracice Mascarea siluetei cardiace Prezenta fisurii interlobare unilaterala Retractie pulmonara dorsala, lobul caudal cu margini rotunjite Radioopacitate pe langa peretele toracal stang Exista diferente intre incidenta VD si incidenta DV o VD colectiile fisuri vizibile Cordul inconjurat de pulmon (aer) silueta este vizbila o DV colectiile ventrale nu patrund printre fisurile interlobare Cordul inconjurat de lichid = aceeasi densitate silueta cardiaca este mascata Toracele este mai ingust ventral stratul radioopac este mai gros opacitatea general a toracelui mai intensa

Colectiile gazoase pneumotoraxul Deschis traumatise (muscaturi, ipuscare, taieturi) Inchis spontan o Cresterea presiunii intrapulmonare rupturi pulmonare care sa includa peura o Extinderea de la mediastin (traumatisme penetrante esofagiene) o Spargerea unor cavitati pulmonare Patrunderea aerului in spatiul pleural cresterea presiunii intratoracale si colabarea pulmonara Blocarea orificiului de comunicare supapa = aerul patrunde in inspiratie, dar nu iese in expiratie cresterea presiunii intratoracale Deplasarea mediastinala catre partea opusa compresiune pe organele adiacente inclusiv modificari circulatorii Modificarile radiologie depind de

o Volumul acumular o Pozitia pacientului Rx o Cresterea spatiului intre pulmon si peretele toracal radiotransparenta o Colabare pulmonara (retractie pulmonata) catre hil cresterea densitatii pulmonare o Separarea varfului cordului de stern si deplasarea dorsala a cordului in incidenta laterala o Frecvent penumotoraxul bilateral, sunt si situatii cand apare unilateral Colabarea pulmonara direct proportionala cu volumul aerului acumulat si presiunea creata Acumulari reduse linie radiotransparenta fina ce inconjura pulmonul Acumulari masive volumul pulmonar se reduce zona mare de radiotransparenta in jurul pulmonului Acumulari masive volumul pulmonar se reduce zona mare de radiotransparenta in jurul pulmonului Fisurile interlobulare nu sunt vizibile aerul nu patrunde printre lobii colabati

Examenul radiologic al mediastinului Mediastinul = potentialul spatiu central, localizat intre pulmoni, impartind cavitatea toracica in doua stanga si dreapta De la apertura toracelui la diafragm, avand 3 portiuni o Craniala o Mijlocie o Caudala In functie de un plan orizontal baza cordului o Mediastinul dorsal o Mediastinul ventral Nu este un spati inchis o Anterior cu planurile fasciale ale gatului prin apertura toracica o Posterior cu spatiul extraperitoneal prin hiatusul aortic o Aceste comunicari asigura posibilitatea raspanditii bolilor mediastinale la gat si abdomen si invers La nivelul mediastinuui cranial se gasesc traheea, esofagul, artera subclaviculara stanga, trunchiul brahiocefalic, vena cava craniala, canalul toracic, nervi, limfonoduri mediastinale, timusul la tineret Nnu se poate face distinctia intre ele (cu exceptia traheei) o Vin in contact unele cu altele o Nu este suficient tesut adipos inte ele ca sa le separe Incidenta laterala se intinde de la vertebra la stern, dar este mai radioopac dorsal, mimediat sub trahee, deoarece este mai gros Incidenta VD/DV se suprapune peste coloana

Mediastinul este deviat de la linia mediana fiind lovit tangential de razele X= reflexia mediastinala o 3 reflexii, doar 2 vizibile rx Reflexia mediastinului cranioventral o Linie radioopaca oblica intre lobul pulmonar cranial drept si partea craniala a lobului pulmonar cranial stang lobul pulmonar drept impinge mediastinul spre stanga Timusul poate fi sesizat in reflexia mediastinala cranioventrala, dar mai des din incidenta VD/DV La nivelul mediastinului mojlociu se gasesc carja aortica, esofagul, traheea si bifurcatia traheala, limfonodurile traheobronsice, cordul cu originea marilor vase, canalul toracic si nervi Evidente cordul, traheea si bifurcatia, carja aortica, originea venei cave caudala La nivelul mediastinului caudal se gasesc aorta descendenta, vena cava caudala vizibile (radioopace) o Esofagul (mai putin vizbil) o Canalul toracic si nervi invizibile Reflexia mediastinala caudoventrala vizibila numai din incidenta VD/DV linie radioopaca oblica in hemitoracele stang, de la apexul cardiac in directie caudolaterala pana la diafragm Este data de extensia lobului acesoriu peste linia mediana, impingand mediastinul spre stanga A nu se confunda cu ligmentul sternopericardic, care in conditii normale nu este vizbil radiologic poate sa apara in pneumotorax Reflexia mediastinala a venei cave caudale (plica venei cave caudale) nu este vizibila radiologic

Modificari mediastinale Formatiuni mediastinale Lichide mediastinale foarte rar Pneumomediastin

Formatiuni mediastinale Frecvent intlanite, iar etiologia specifica nu poate fi stabilita rx, aspectul lor fiind similar Se suspicioneaza in mediastin o Se afla pe linia mediana o Deviaza o structura mediastinala De preferat incidenta VD/DV pentru a indentifica daca formatiunea este in mediastin sau in pulmon De regula formatiunile pulmonare sunt mai lateral pozitionate si mai bine delimitate de pulmonul cu aer

Dar uneori formatiunile mediastinale pot fi deplasate lateral si sunt puternic delimitate de pulmon confundate cu formatiunile pulmonare Unele formatiuni pulmonare pot fi situate median si suprapuse pe mediastin greu de diferentiat rx Cauzele ce determina modificari la nivelul mediastinului sunt o Limfadenita in mediastinale craniale, sternale, traheobronsice in mediastinul cranial (dorsal, ventral) si mijlociu o Abcese mediastinale (perforatii, sofagiene) in mediastinul cranial ventral sau caudal-ventral o Dilatatii esofagiene cranial, caudal o Tumori (timus, tiroida) cranial ventral o Hernia hiatala caudal

Semne radiologice L deplasarea craniala a traheei si radiodensitate crescuta ventral de trahee in limfadenita in mediatinale craniale VD largirea mediastinului cranial, cu linia de demarcatie convexa o Normal = aproximativ latimea 1 vertebre Modificarea in mediastinale apare frecvent in o Limfosarcom La pisica Limfonodurile mediastinale Sternale o Rar cu infiltrat pulmonar o Posibil colectii pleurale La caine Limfonodurile mediastinale cr Sternale Traheobronsice o Posibil infiltrat pulmonar interstitial o Tumori pulmonare primare Linfonodurile traheobronsice Prezenta tumorii primare o Procese inflamatorii sau neoplazice peritoneale Limfonoduri sternale Colectii pleurale prezente o Pneumonii micotice Limfonoduri traheobronsice Modificari pulmonare infiltrative Exista situatii cand unele boli neoplazice sau inflamatorii, care ar trebui sa fie acompaniate de limfadenita mediastinala, nu sunt insotite de modificari limfonodale Adenocarcinomul mamar, metastazele pulmonare, penumoniile bacteriene, piotoraxul, tumoile costale.

Dilatatiile esofagiene pot afecta mediastinul cranial sau caudal Rx o Radioopacitate/radiotransparenta delimitata

Colectiile de lichid de la nnivelul mediastinal sunt foarte rare, determinand o radioopacitate de tesut moale pe zone respective, formatiunile determina acumularea de lichid. Pneumomediastinul patrunderea de aer la nivel mediastinal Realizeaza un bun contrast, determinand vizualizarea organelor mediastinale, car ein conditii normale sunt ascunse Se produce prin Curs 4 Examenul radiologic al diafragmei Perete musculoaponevrotic o Cupola convexitatea cranial o Pilieri insera la L3 si L4 o 3 orificii aortic, esofagian, cav (stanga dreapta) Incidenta L o Pilierii oarecum paralel si oblic o In incidenta L stg pilierul stang mai cranial decat cel drept o In incidenta L dreapta pilierul drept mai cranial de cel stang o Camera de gaz a stomacului, inapoia pilierului stang o Cupola diafragmatica ventral o Vena cava caudala central o Marginea caudala a cordului care poate fi la distanta sau suprapusa pe cupola diafragmatica Incidenta VD o 3 convexitati pilierul stang, pilierul drept si in centru cupola diafragmatica o Vena cava caudala in dreapta coloanei vertebrale o Reflexia mediastinala caudala in stanga o Imaginea esofagului suprapusa pe coloana vertebrala Incidenta DV o O singura convexitate de separare intre cavitatea toracala si cea digestiva o Convexitatea cupolei diafragmatice..... Ruperea esofagului sau traheei Infiltratii de la gat, faringe, laringe prin apertura toracala Infiltratia aerului din spatiul extraperitoneal Traumatismele pulmonare dar cu pleura intacta Mediastinita emfizematoasa

La pisica nu se distinge separarea structurilor diafragmatice dimensiunilor reduse ale toracelui

- probabil datorita

In inspiratie fortata VD se pot observa denivelari simetrice proiectia insertiei costale a diafragmei. Aspecte radiologice ale diafragmei Mascarea suprafetei toracale o Totala Colectii pleurale Afectiuni ale lobilor caudali Hernie diafragmatica o Partiala Formatiuni pulmonare adiacente Hernie diafragmatica Modificarea formei o Formatiuni pulmonare adiacente o Pneumotorax unilateral o Tumori dafragmatice o Hernie Deplasarea o Craniala Obezitatea Ascita Formatiuni abdominale Hipertrofia organelor abdominale Paralizia diafragmatica o Caudala Pneumotorax Dilattaia cardiaca

Hernia diafragmatica Patrunderea organelor din abdomen in torace Variaza usoara masiva Traumatismele crestere presiunii intraabdominale o fisura organele patrund in torace Frecvent portiunea musculara Ficatul, intestinul subtire, stomacul, spina, epiplonul Cand imaginea nu este satisfacatoare contrast artificial Rx o Prezenta organelor digestive in cavitatea toracica o Cresterea radioopacitatii toracelui o Pierderea partiala sau totala a conturului suprafetei craniale a diafragmei o Asimetria diafragmatica

o Prezenta lichidului pleural Intestinele mai usor de identificat cand au gaz radiotransparenta o Fluid aspect tubular Stomacul gaz sau alimente poate mima pneumotorax contrast artificial Organele parenchimatoase mai greu de individualizat din cauza colectiilor secundare Organele din cavitatea toracica pot fi deplasate Pulmoni, cordul, mediastinul impinse cranial si in lateral Pisica 3 ani cu tulburari respiratorii severe o Hernia diafragmatica = a stomacului dilatat c gaz o Incidenta laterala - structura radiotransparenta, dilatata, bine delimitata..........

Hernia diafragmatica peritoneopericardica Hernierea organelor abdominale in sacul pericardic printr-un orificiu congenital, format intre portiunea tendinoasa a diafragmei si sacul pericardicpoate fi prezenta la nastere sau apare mai tarziu Poate fi insotita de semne clinice sau poate fi detectata accidental Atat la tineret cat si la adulte cel mai frecvent, apoi stomacul, epiplonul, intestinele Rx o Silueta cardiaca mare, globuloasa o Convexitatea marginii caudale a cordului o Unirea siluetei cardiace cu diafragma, fara a se putea ace o dearcatie intre ele o Prezenta organelor digestive (gaz, lichid sau opacitati de tesut moale) in sacul pericardic o Contrastul artificial evidentiaza segmentee tubulare ale aparatului digestiv in pericard

Hernia hiatala O portiune din stomac patrunde in torace prin orificiul esofagian, largit congenital sau traumatic Exsta doua tipuri o Una dinamica prin glisarea cardiei pe langa esofag in torace, evidentiata prin radioscopie o Una statica cardia si partea fundica a stomacului in torace, adiacent esofagului Rx o Radioopacitate de tesut moale, cu aspect oval sau semicircular, situata dorsocaudal in cavtatea toracala, inaintea diafragmei uneori cu mascarea suprafetei toracale a doafragmei o Dilatarea esofagului inaintea orificiului asofagian al diafragmei Incidenta VD/DV radioopacitate de tesut moale pe partea stanga sau pe linia mediana, uneori cu estomparea localizata a conturului diafragmei Poate fi o formatiune pulmonara sau esofagiana Contrast artificial

Dilatatie esofagiana cranial de sfincterul esofagian, respectiv de suprafata toracala a diafragmei Strictura sfincterului esofagian deplasat cranal de diafragm, insotit de dilatataia portiunii stomacale herniate toate inaitea diafragmului

Invaginatia gastroesofagiana Apare cand organele digestive patrund prin orificiul esofagian al diafragmei in esofagul caudal S-a constat mai frecvent la masculi si la exemplarele din rasa ciobanesc german cu megaesofag Rx o O masa cu radioopacitate de tesut moale, drsocranial de fata toracala a diafragmei o Dilatatia esofagului, cu continut lichid/mixt o Deplasare craniala a stomacului, cu/fara splina, duoden, epiplon o Daca stomacul are aer faldurile gastrice o Contrastul artificial apare bariul printre faldurile tesuturilor respective, dar nu patrunde in stomac (nu se vad faldurile gastrice tapetate de bariu)

Paralizia diafragmatica Pierdera motilitatii musculare unilaterala sau bilaterala Cauze traumatisme, infectii, miopatii, neuropatii, idiopatice Se suspecteaza cand o parte a peretelui diafragmatic sau ambele apar deplasate cranial Confirmarea sa se faca prin scopie Miscarea inegala intre pilieri pledeaza pentru paralizia unilaterala In paralizia bilaterala lipsa sau reducerea drastica a miscarilor diafragmei Greu de depistat chiar si la scopie, miscarea poate fi data de musculatura abdominala care compenseaza lipsa functiei diafragmatice

Examenul radiologic al pulmonului Incidenta standard o Lateral (stanga, dreapta) o Si VD/DV

Imaginea toracala normala evidentiaza prezenta a 3 structuri Peretii cailor respiratorii intrapulmonare principale si secundare Arterele si venele pulmonare ce acompaniaza bronhiile adiacente corespunzatoare Interstitiul pulmonar componenta fara aer care contine vasele pulmonare sanguine si limfatice, bronhiile si tesutul conjunctiv care da aspectul opac dantelat al pulmonului, grosimea acestei structuri variaza de la o specie la alta, cu cat este mai bine exprimat cu atat opacitatea este mai evidenta.

Care este aspectul normal al pulmonului

Este dificil de stabilit deoarece nu se poate stabili un tipar datoita interventiei unor factori nepatogeni (tehnici) care influenteaza aspectul normal al imaginii pulmonare De preferat la varful inspiratiei pentru maxiizarea contrastului pulmonar o Diafragma se deplaseaza mai caudal marginea caudodorsala pulmonara ajunge caudal de T12 o Creste distanta intre silueta cardiaca si diafragm o Pulmonul apare mai mare si mai transparent o VD indicatorul inspirator largirea cavitatii si aplatizarea cupolei diafragmatice In expiratie diafragmul si silueta cardiaca sunt apropiate (se suprapun) o Pulmonul este mai mic si mai putin aerat o Radiotransparenta pulmonara se mai estompeaza mai radioopac Starea de intretinere poate ifnluenta contrastul imaginii toracelui La aniamlele obeze o Ventilatia este deficitara pulmonul este mai putin aerat, dand falsa impresia a unor modificari parenchimatoase imaginea mai estompata o Tesutul adipos suprapus determina cresterea radiodensitatii de fond a toracelui La animalele slabe imaginea toracala este mai radiotransparenta, dand falsa impresia a unui pneumotorax...... Anestezia o Volumul toracelui este mai diminuat din cauza lipsei inspiratiei profunde o Densitatea pulmonara este mai mare, deoarece pulmonii nu sunt complet aerati o Cordul pare mai mare din cauza diminuarii volumului toracal o (L) esofagul apare dilatat ca urmare a relaxarii musculare mimand megaesofagul o DV pulmonul drept este mai radioopac decat stangul, iar cordul este deplasat spre peretele toracal drept, din cauza atelectaziei pulmonare indusa de pozitia..... Pozitionarea animalului poate influenta aspectul imaginii toracale o In incidenta L dreapta silueta cardiaca este mai ovala, avand aspect de ou o In incidenta L stanga varful cordului tinde sa sedeplaseze median de stern (sub cord) si u mai este vizibil conferindu-i un aspect rotund cordului o In incidenta laterala pulmonul de jos pierde rapid aer datorita compresiunii si devine mai radiodens si poate fi confundat cu modificari interstitiale o In incidenta VD/DV acest fenomen se reduce In lateral pumonul este mai opac decat VD/DV

Daca se considera ca imaginea pulmonara este modificata se urmareste evaluarea modificarilor existente Cresterea Scaderea opacitatii

Cresterea radiotransparentei

Generalizata o Emfizem o Hipovolemie o Emfizem subcutanat o Pneumomediastin Localizata o Solitara chisti o Multipla caverne o Dilatatii bronhice

Cresterea opacitatii Generalizata (afecteaza toti lobii Localizata (care zona esta afectata?) o Cranioventral o Caudodorsal Focale (noduli, tumora primara) Multifocale (metastaze, mineralizari) Periferica Mijlocie Parahilara

Gradul evolutiv al modificarii Usoara Moderata Severa

Pozitia structurilor mediastinale Cu modificarea pozitiei Fara modificarea pozitiei

In evaluarea modificarii densitatii pulmonare se urmareste stabilirea tipului modificarii predominaite Alveolare Bronhiale Interstitiale Vasculare

Modificari alveolare Rezultatul lipsei aerului din alveole evidentierea bronhiilor = bronhograma modelul alveolar 2 cauze

o Inlocuirea aerului din alveolele din jurul bronhiilor cu lichid.exsudat cresterea opacitatii tisulare = consoliddare Pneumonii, hemoragii o Pierderea aerului prin colabarea peretilor alveolari cresterea opacitatii locale = atelectazie (asociata cu pneumotoraxul, colectii pleurale) Consolidare pastreaza forma si dimensiunea lobilor o Nu modifica pozitia structurilor mediastinale Atelectazie lobii isi reduc volumul silueta cardiaca deplasata spre segmentul colabat. Rx o Lipsa vizualizarii vaselor pulmonare in regiunea afectata densitate asemanatoare cu a alveolelor pline de lichid o Cresterea opacitatii usoara, moderata, severa o Evidentierea bronhiilor cu aer bronhograma o Semnul lobar atunci cand afectiunea se extinde pana la marginea lobului, contrastand cu transparenta lobului adiacent neafectat o delimitare clara (margine dreapta) o Bronhograma o Si caile pot fi pline de lichid = consolidare totala o Modelul alveolar nu este specific pentru o anumita boala, insa exista o anumita distributie Localizare cranioventrala = consecinta pneumoniei ab ingestis Localizarea caudodorsala = consecinta edemului pulmonar necardiogenic

Modificari bronhiale Opacitate pulmonara anormala data de ingrosarea (proliferare infiltrat peribronhial) sau mineralizarea peretilor bronhiilor vizializarea bronhiilor modelul bronhial Are loc cresterea diametrului = bronhectazie semnul bronhial Radiologic o Linii si inele radioopace in numar crescut o Liniile = proiectia peretilor cailor aerofore o Inele = proiectia pe sectiune a bronhiei modificate Mineralizarea la animalele batrane in treimea proximala (parahilara) Specific modelul brohiolar este generalizat, liniile si inelele radioopace gasindu-se si la periferia lobilor

Modificari interstitiale Structural o Noduli pulmonari (sb 3 cm) o Formatiuni pulmonare (peste 3 cm) Tipul structural o Minim 5-6 mm

Cavitar gaz Necavitar tesut moale, grasime, mineraliza Solitar Multiplu o Dimensiuni varietate, mm cm o ................. Tipul nestructurat acumularea de celule sau lichid in spatiul interstitial o Edeme interstitiale o Pneumonie interstitiala o Hemoragii interstitiale o Fibroza o Neoplazii Aspect neclar al pulmonuui Cu o opacitate crescuta generalizata, dar mai redusa decat modelul alveolar, din cauza prezentei aerului in alveole Fara prezenta liniilor si inelelor opace tipice modelului bronhial Adesea evolueaza tipul mixt

Modelul vascular Dimensiune micsorarea largirii calibrului, asimetrie alveolara Forma sinuos Opacitate mineralizare

Curs 5 Boli pulmonare cu modificari alveolare Caracteristici Bronhograma Consolidare lobara/totala (fara bronhograma) Semnul lobar Atelectazia lobara

Tablou complex, comun mai multor afectiuni. Distributia este variabila. Determinarea rx a cauzei imposibila teste complementare. Evolutie si modificari: Localizat focal/multifocal o Pneumonia bacteriana, ab ingestis, parazitara o Edemul

o o o o Difuz o o o o o o o

Hemoragia (traumatica Torsiunea lobara Atelectazia lobara Neoplazia Pneumonia severa Edemul sever Alergii Electrocutare Hemoragii (coagulopatii) Intoxicatii Inhalare fum

Pneumonia Inflamatia pulmonului Acuta asociata bolilor cu debut brusc, in care se constata diferite grade evolutive si de distributie a consolidarii lobare si bronhogramei Cronica zone de consolidare nedefinite, bronhograma vaga, vizualizarea pleurei (ingrosare sau prezenta de lichide) = fisurile interlobare o Extinderea infectiei la spatiul pleural = pleuropneumonie acumulare de lichid Localizata (focala/multifocala) sau difuza Bacteriana, parazitara, prin aspiratie

Pneumonia bacteriana Focala (contaminare cale aerofora) sau multifocala (contaminare hematogena) Poate afecta orice lob pulmonar sau portiuni ale acestuia, insa exista o predilectie pentru lobii mijlocii, evoluand adesea asimetric Limfadenitele traheobronhice sau sternale rareori insotesc pneumonia bacteriana Ocazional, consecutiv complicatiilor poate apare hidrotoraxul sau piotoraxul (consecutiv abceselor) Lavaj cultura

Pneumonia parazitara Toxopasma, Aelurostrongilus Localizata (focala sau multifocala) sau difuza Serologic lavaj sau fecae

Pneumonia prin aspiratie Focala sau multifocala Severitatea leziunii dependenta de natura si cantitatea materialului aspirat Distributia dependenta de pozitia animalului Aspiratie pasiva (anestezie) cel mai accesibil (frecvent dreptul cranial si mijlociu)

Aspiratia activa (corpuri solide) continuarea traheei (frecvent dreptul caudal si accesoriu) Rx zone izolate de consolidare lobara

Pneumonia infiltrativa eozinofilica Fara o cauza bine stabilita Este mai frecvent la caine, in special la tineretul femel (cu predispozitie crescuta la Husky, Malamut, Rottweiler) Poate evolua acut sau cronic Evolueaza prin consolidarea multifocala (densificari neomogene localizate, de dimensiuni medii si mari) si infiltrare difuza pulmonara, mai ales catre centrul pulmonului (perihilare) Uneori este insotita de limfadenopatie traheobronsica.

Edemul pulmonar Inundarea cailor respiratorii terminale cu lichid consecutiv unei game variate de boli Cardiogen insuficienta cardiaca stanga o Modificari alveolare perihilare, dar pot sa apara si distributii atipice o In cazuri severe se poate extinde la toti lobii, cu aparitia de colectii pelurale o Sunt vizibile modificarile cardiace Necardiogen socuri electrice, convulsii, alergii, uremia, inhalare de fum, toxice o Modificarile alveolare apar La caine in special la nivelul lobilor caudali, simetric La pisica are distributie variabila, avand aspect focalizat, in zonele pulmonare ventrale o Bronhograma este evidenta la caine si mai putin evidenta (poate lipsi) la isica

Hemoragia (contuzia) pulmonara Focalizata consecutiv traumatismelor toracale o Modificarile alveolare apar de regula in apropierea regiunii implicate in impact o Contuzia peretelui costal (fractura costala) poate fi rezenta adiacent leziunii pulmonare o Sangerarea este de scurta durata tesutul din jur compenseaza zona afecatta o Rx Opacitatea pulmonara locala Bronhograma poate lipsi daca sangele a patruns pe bronhie Difuza o Consecutiv coaguopatiilor (intoxicatiilor) o Alveolara si interstitiala o Poate fi lipsita de hemoragie traheala si se poate extinde in spatiul pleural si mediastinal o Poate sa determine consolidare lobara totala

Torsiunea lobara Densitate radiologica lobara, cu modificare de forma Frecvent acompaniata de colectii pleurale, ceea ce face ca lobul afectat sa nu fie vizibil Bronhograma prezenta initial, dispare ulterior consolidare totala Modificare de directie a brohiei lobului afectat Lobul mijlociu dret cel mai afectat, dar poate aparea si la ceilalti lobi Colectiile pleurale masive se suspicioneaza ca ar favoriza torsiunea lobara

Atelectazia pulmonara Externa pasiva colabarea se realizeaza prin efect compresiv din exterior aer sau colectii pleurale Interna obstructiva obstructia unei brohii (tumori pulmonare, corp strain) resorbtia aerului din alevole si colabarea cosecutiva a parenchimului neventilat din teritoriul bronhiei respective modifcare de volum Rx o Lipsa aerului de la nivelul alveolelor cresterea omogena a densitatii zonei afectate, fara bronhograma si aspect retractil = structurile invecinate sunt deplasate (tractionate) catre partea bolnava o Poate aparea modificarea pozitiei mediastinului si compensator cesterea aerarii celorlalti lobi (emfizem vicariant) transparenta crescuta perilezional.

Boli pulmonare cu modificari bronhiale Bronsitele alergice, virale, bacteriene, parzitare Caracteristici Ingrosarea peretelui bronhial consecutiv proceselor cronice inflamatorii Repartizare pe toata aria pulmonara de la bifurcatia traheala pana la periferie o Linii radioopace paralele = aspect de linie de tramva pe sectiune longitudinala o Cercuri radioopace = aspect de gogoasa pe sectiune transversala De regula evolueaza si cu modificari alveolare bronhopneumonii

Astmul bronsic bronsita alergica Intalnita la pisica Inhalare de fum, gaze toxice, pulberi, puf, polen (sezonier) Episoade mrepetate de tuse si respiratie suieratoare Rx in faza initiala sunt prezente semne clinice fara modificari radiologice Ulterior modificari bronhiale acompanniate de infiltrat interstitial nestructurat peribronhiolar In timp apare secretie de mucus excesiva, cu aparitia de noduli interstitiali

Bronhectazia Aparitia de dilatatii localizate si ireversibile ale calibrului arborelui bronsic

Modificare morfologica ce reprezinta caea finala de evolutie comuna mai multor afectiuni cu atiologie diferita mai frecvent in bronsitele cronice Evolueaza difuz sau localizat Pot fi cilindrice sau saculare (localizate asemanatoare unui balon) Rx se constata zone radiotransparente rotunde sau ovale pe traiecul bronhiilor Uneori se poate acumula exsudat provocand un aestec transparent-opac in dilatatiile respective

Boli pulmonare cu modificari interstitiale Ansamblul de semne radiologice care indica ingrosarea tramei de tesut conjunctiv a pulmonului

Modificari nestructurate (liniare/reticulare) Difuze o Pneumonii virale, parazitare, uremice, toxice, inhalatorii (fum, polen) o Metastaze pulmonare o Hemoragii ( coagulopatii) o Edeme Localizate o Hemoragii (traumatice) o Corp strain intrabronhial o Edem o Paraziti intrapulmonari

Caracteristici radiologice Aspect opac pulmonar moderat Desen evident - consecutiv infiltratului in spatiul interstitial = aspect liniar sau reticular opac

Pneumonia parazitara Capillaria, Aelurostrongilus migratia larvara intrapulmonara determina infiltrat interstitial, cu densificare peribronhiolara, in general in lobii caudali Pneumonia virala poate antrena aparitia unui desen reticulat interstitial..............

Pneumonia alergica aspect infiltrativ liniar sau reticular interstitial, acompaniat de infiltrat peribronhiolar. in cazul acumularii de infiltrat in cantitate mai ................

Limfomul determina infiltrat interstitial diseminat, mai sever perihilar acompaniat de densitati nodulare multifocale, infiltrat alveolar si colectii pleurale

limfadenita traheobronsica si sternala, acompaniata de lifadenita intraabdominala pledeaza pentru limfom

Fibroza interstitiala ca reactie la afectiuni cronice pulmonare la animalele adulte ca boala primara idiopatica la tineret exista o predispozitie de rasa la caine (Westie, Staffordshire terrier, Bull terrier) nu si la pisica tuse, respiratie dispneica si oboseala precoce semne clinice rx o densificari reticulare interstitiale de grosime diferita determina aspectul de plasa al parenchimului pulmonar

Modificari structurale (nodulare) formatiuni solide sferice sau ovale solitare sau multiple au origine in tesutul interstitial au dimensiu variabile (vizibile peste 6 mm) cele mari pot compresa parenchimul pulonar din jur si caile aerofore delimitare variata (clara sau incerta) localizare variata

Distingerea radiologica a cauzelor care i-a produs este imposibila datorita aparentelor similare. Necavitari tumori primare/metastaze granulom (micotic, parazitar, corp strain) chist/abces hematom

Cavitari (contin gaz sau au centrul necrotic) tumori primare/metastaze granulom (micotic, parazitar) chist/abces bronhectazie

Pneumona micotica aspergiloza, blastomicoza infiltrat nodular miliar diseminat aspect de geam sablat de regula este generalizata, dar sunt situatii cand apar focare infiltrative interstitiale si alveolare limfadenopatie traheobronsica prezenta, uneori poate fi mascata datorita infiltratului excesiv

metastazele in faza initiala infiltrat nodular miliar adevarat. Calcificarile pulmonare osteoma oduli mici (2-4 mm) bine definiti, radioopaci, care se pot confunda cu metastazele insa nodulii patologici de dimensiuni similare apar foarte rar mineralizati Aceste arii de metaplazie osoasa apar la animalele batrane pe pleura viscerala si mediastin Pot fi pe toata aria de proiectie pulmonara, dar in special pe zonele ventrale

Metastazele pulmonare Densificari nodulare multiple, de dimensiuni variabile, distribuite peste tot De cele mai multe ori sunt bine delimitate, dar sunt situatii cand sunt mascate de modificari alveolare si interstitiale (hemoragii, edeme, infectii) Melanomul, carcinomul tiroidian, osteosarcomul, carcinomul mamar sut printre cele care au ca zona predilecta de metastazare pulmonul La pisici cu/fara semne respiratorii apar multiple zone pulmonare radioopace ca rezultat al calcificarii glandelor mucoase periibronhiale ce mimeaza metastazele pulmonare Sunt formatiuni mult mai opace decat metastazele La astmul felin se poate acumula mucus la nivel bronhial cu aparitia nodulilor dimensiuni mici

Tumorile pulmonare primare Se diagnostica accidental slabirea, abaterea, inapetenta Schiopatura si ingrosarea tuturor membrelor (osteopatie hipertrofica) edemul capului si gatului , ascita pledeaza pentru tumora pulmonara primara Densificari nodulare rare sau solitara, de dimensiuni mari (cu cat sunt mai mari sansele sa fie maligne sunt mai mari) bine delimitate sau cu contur neregulat Cel mai frecvent afecteaza lobii caudali Desi majoritatea nodulilor soltari sunt tumori primare nu trebuie exclusa posibilitatea unui abces de corp strain (insotit de atelectazie/consolidare regionala, colectii, tuse) granulom (de regula neregulat si multiplu) Uneori tumorile primare/metastazele pulmonare se necrozeaza in centru si daca comunica cu o bronhie, se umplu cu aer devenind un nodul cavitar avand peretele cu aspect neregulat Nodulii cavitari solitari o Tumora solitara perete neregulat, dimensiuni variabile o Chistul/abcesul peretele mai subtire, bine delimitat la interior se sparg si dau pneumotorax o Pneumatocel bule traumatice au si continut

Curs 6 Examenul radiologic al cordului

Silueta cardiaca = cord, pericard, lichid pericardic, grasimea pericardica si mediastinala, alte structuri de la hilul pulmonar Rx nu se poate face o diferenta intre structurile componente compartimente cardiace si arterei coronare nu sunt vizibile radiologic = au densitatea radiologica a tesuturilor moi Jonctiunea dintre ventricule si atrii nu este vizibila, dar poate si dedusa aproximativ prin trasarea a 2 linii imaginare, perpendiculare una pe cealalta. o Axul lung al codului = o linie de la bifurcatia traheala la apexul cordului imparte silueta cardiaca in cordul drept si cordul stang o Axul scurt al mcordului = linie perpendiculara pe axul lung la 2/3 din distanta dintre apex si carina imparte s.c. in zona atriala si zona ventriculara Cordul drept cranial de axul lung o Segmentul cranial dorsal = predominat de atriul si auriculul drept, o mica parte din ventriculul drept si suprapunerea trunchiului pulmonar si a carjei aortei o Segmentul cranial ventral = format aproape exclusiv din ventriculul drept Cordul stang caudal de axul lung o Segmentul caudal dorsal = format din atriul stang si suprapunerea venei cave caudale o Segmentul caudal ventral = exclusiv din ventriculul stang In incidenta VD/DV silueta cardiaca poate fi impartita in cordul drept si cordul stang printr-o linie oblica spre stanga ce pleaca de la marginea craniala dreapta a cordului pana la apex o Segmentul cranial stang atriul drept o Segmentul caudal stang ventriculul drept o Segmentul cranial drept umbrele suprapuse ale aortei descendente, trunchiul pulmonar si auriculul stang o Segmentul caudal drept ventriculul stang si umbra suprapusa a aortei descendente Un alt sistem de a descrie forma i marginea siluetei cardiace utilizarea reperelor unui cadran de ceas Incidenta laterala o Atriul stang intre ora 12 si ora 3 o Ventriculul stang intre ora 3 si ora 5 o Ventriculul drept intre ora 5 si ora 8 (7:30) o Atriul drept intre ora 8 (7:30) si ora 10 (9) o Marile vase (trunchiul pulmonar, carja aortica, vena cava caudala) intre ora 10 (9) si ora 12 (11) Incidenta VD/DV o Artera pulmonara intre ora 1 si ora 2 o Auriculul stang intre ora 2 si ora 3 (atriul stang este suprapus pe cord in apropiere de apex) o Ventriculul stang intre ora 3 si ora 5 (5:30) o Ventriculul drept intre ora 5 si ora 8 (9) o Atriul drept intre ora 8 (9) si ora 11

o Aorta intre ora 11 si ora 1 Apexul este de obicei situat la stanga liniei mediane la caine si pe linia mediana la pisica Se constata numeroase variatii normale ale formei si dimensiunii siluetei cardiace in functie de o Specie o Rasa o Individ o Varsta o Faza respiratorie o Revolutia cardiaca La caine aceste variatii sunt mai evidente comparativ cu situatia intalnita la pisica La caine o S.c. are aspect oval cu axul lung inclinat la aproximativ 45 grade si apexul orientat caudal; ocipa aproximativ 2/3 din mediastinul mijlociu o Se extinde intre T3 s T7, cu mijlocul bazei la nivelu bifurcatiei traheale, langa spatiul intercostal 5/6 in linii mari ar trebui sa ocupe 2,5 3,5 spatii intercostale La pisica o S.c. este mai supla in diametru si are apexul mai ascutit o Fiind localizata intre coastele 4 si 6 Pozitia siluetei cardiace in torace variaza in functie dde conformatia toracelui antrenand la randul sau variatii ale formei s.c. La rasele cu toace adanc si ingust (collie, whippets, doberman, ogar afgan) o Cordul este alungit, oval, apare relativ mai mic comparativ cu volumul toracelui (ocupand pana la 2 spatii intercostale), axul lung este aproape perpendicular pe coloana vertebrala, iar contactul cu sternul este relativ redus o In VD/DV s.c. apare mai rotunda (datorita orientarii verticale) si mai redusa comparativ cu volumul cavitatii toracale apexul pozitionat pe linia mediana in inspiratie si usor deviat spre stanga liniei mediane in expiratie Rasele cu torace mediu (ciobanesc german, labrador, dalmatian) o Silueta cardiaca este mai larga o Este mai inclinat cranial o Are un contact sternal mai crescut o DV - are forma lterei D intors, iar apexul este usor la stanga liniei mediane La rasele cu torace larg (butoi) (bulldog, basset, teckel, peckinez) o Silueta cardiaca este rotunda, scurta, apare relativ mai mare comparativ cu volumul toracelui o Inclinatie accentuata cranial o Are un contact sternal foarte mare o VD/DV cordul drept este mai mare si mai rotund, iar apexul situat in partea stanga a liniei mediane Varsta este un factor ce determina variatii ale siluetei cardiace

o La animalele tinere silueta cardiaca apare mai mare comparativ cu volumul toracal o Pisicile batrane au silueta cardiaca mai inclinata cu un contact sternal mare si carja aortica deformata Revolutia cardiaca poate impria variatii al siluetei cardiace o In timpul sistolei ventriculare in incidenta VD poate aparea o dilatare a segmentului cranial, ingustarea segmentului caudal (apexului) si bombarea originii arterei pulmonare (intre 1 si 2) o Acest aspect este mai vizbil la cainii de talie mare Imaginea siluetei cardiace prezinta variatii in functie de faza respiratori o In inspiratie s.c. apare mai mica datorita cresterii volumului pulmonar consecutiv patrunderii aerului o Creste distanta dintre cord si diafragma si se diminueaza contactul sternal o Traheeea apare mai indepartata de coloana vertebrala o VD spatiu mare intre marginile cordului si peretii toracali In expiratie s.c. apare mai mare pe fondul diminuarii volumului pulmonar o Creste contactul sternal o Apare contact/suprapunerea intre marginea caudala a cordului si diafragma o Traheea apare mai aproape de coloana vertebrala, mimand dilatatia cordului o VD se reduce spatiul dintre marginile cordului si peretii toracali Pentru masurarea siluetei cardiace au fos tpropuse 2 metode avand drept scop identificarea anomaliilor cardiace, insa au o sensibilitate si o specificitate reduse datorita numarului mare de rase de caini si pisici, care antreneaza obtinerea unor limite largi o Metoda empirica de aproximare a dimensiunii cardiace in raport cu volumul cavitatii toracice Inaltimea siluetei cardiace la nivelul coastei 5 nu trebuie sa depaseasca 2/3 din inaltimea cavitatii toracale, masurata de la fata ventrala a vertebrelor si fata dorsala a sternebrelor; in incidenta VD/DV nu trebuie sa depaseasca 50% din diametrul distantei dintre peretii toracali la spatiul 9 intercostal Latimea siluetei cardiace la caine trebuie sa fie de 2,5 3,5 ori latimea unui spatiu intercostal (masurata in zona cea mai larga) iar la pisica (masurata la baza) sa aiba de 2 (2,5) ori latimea unui spatiu intercostal o Masurarea siluetei cardiace in functie de lungimea corpurilor vetebrale (metoda Buchanan) Axul lung si axul scurt se compara cu lungimea vetebrelor dorsale cordului incepand cu fata anterioara a T4 Dimensiunea variaza in limite largi = 8,5 10,5 Pisicile sunt greu de evaluat (7,5) Mai frecvent se masoara axul scurt pe incidenta VD/DV si se compara cu lungimea vertebrelor dorsale cordului de la T4 Limitele variaza 3,2 3,8

Greu de apreciat la animalele obeze, grasimea adiacenta cordului poate denatura masuratoare

Modificari ale siluetei cardiace Este dificil de recunoscut pe marginea rx modificarile individuale ale compartimentelor cardiace datorita variatiilor normale si sacului pericardic care limiteaza exprimarea modificarilor De cele mai multe ori, la animalele cu boli cardiace sunt modificate 2 sau mai multe compartimente Marirea atriului stang o Incidenta laterala modificarea formei segmentului caudo-dorsal o Deplasarea dorsala a portiunii terminale si a bifurcatiei traheale o Cresterea inaltimii marginii caudo-dorsale a siluetei cardicae o Incidenta DV/VD opacitate crescuta suprapusa pe silueta cardiaca cauzata de marirea atriului stang o Bombarea focala a marginii stangi a cordului in intervalul orar 2-3 cauzata de marirea auriculului stang o Ecocardiografia confirma prezenta modificarii Marirea ventriculului stang o Incidenta laterala o Cresterea in inaltime a cordului, cu marginea caudala mai mult dreapta, cu timpul devenind perpendiculara pe stern, iar apexul tinde sa se deplaseze cranial o Se reduce distanta dintre trahee si coloana (indicarea bifurcatiei traheale) o Bombarea segmentului caudo-ventral al siluetei cardiace, in intervalul 3-5 o Incidenta VD/DV o Se reduce distanta dintre marginea stanga a cordului si peretele toracal stang o Marginea cardiaca dreapta devine mai convexa cu producerea unei bombari in intervalul 3-5 (5,30) o Apexul devine rotund si se deplaseaza catre linia mediana/dreapta o Poate aparea la pacinetii cu dilatatie ventriculara sau/si hipertrofie miocardica ventriculara examen ecografic poate determina prezenta uneia sau a ambelor modificari Marirea atriului drept o Singura modificare care poate determina marirea atriului drept este dilatatia atriala dreapta o Este foarte rara, consecutiv displaziei tricuspidiene (malformatie congenitala), trombus sau neoplasma atrial drept o Cand este vizibila din lateral se constata modificarea segmentului cranial dorsal, care apare bombat 8 (7,30) 10 (9) o Insa cand este prezenta este asociata cu afectarea intregului cord drept o Dar zona craniala dorsala mai poate fi deformata si consecutiv dilatatiei arcului aortic sau arterelor pulmonare

o Incidenta VD/DV se constata deformarea marginii din dreapta a siluetei cardiace in intervalul * (9) 11 o Examenul ecografic identifica modificarea atriala inainte ca aceasta sa fie evidenta radiografic Modificarea ventriculului drept o Incidenta laterala se constata largirea cordului (1) aspectul rotunjit al segmentului cranial ventral al cordului si cresterea contactului sternal o Marirea severa a ventriculului drept antreneaza ridicarea apexului de la stern (2) ca rezultat al modificarii formei o Deplasarea dorsala a traheei o Deplasarea dorsala a venei cave caudale (3) o Incidenta VD/DV evidentiaza un cord mare, cu bombarea marginii din dreapta in intervalul 5-8 (9), capatand aspectul literei D intors (4), iar distanta dintre marginea dreapta a siluetei cardiace si peretele toracal drept se reuce o Poate fi determinata de dilatia sau hipertrofia ventriculara radiografic nu se poate face distinctia, examenule cografic este de ajutor Marirea generalizata o Cardiomegalie generalizata termen nespecific care indica faptul ca silueta cardiaca depaseste dimensiunea preconizata pentru un animal de o anumita rasa, varsta si conformatie o Are un aspect relativ globulos, atat in incidenta laterala cat si in cea VD/DV, cu un contur neregulat pe marginea posterioara, vizibil in special in incidenta de profil o Radiografic nu se poate face diferenta intre hipertrofia musculara, dilatatie compartimentala si colectii mici pericardice o Diagnosticul examen ecografic, electrocardiografic, etc Colectia pericardica masiva are un contur regulat, in ambele incidente De hernia peritoneopericardica Marirea venei cave caudale o Vena cava caudala prezinta variatii normale in functie de ciclul cardiac (se micosreaza in diastola) sau faza respiratorie (diametrul este mai mare si mai scurta in expiratie) o Are diametrul egal cu cel al aortei descendente o Se considera ca vena cava caudala este largita daca diametrul sau este mai mare De 1,5 ori decat diametrul aortei descendente Decat lungimea corpului vertebrelor 5/6 masurata in incidenta laterala o Vena cava craniala nu este vizibila radiografic, dar cresterea diametrului sau contribuie la marirea amprentei mediastinului cranial o Modificarea diametrului venei cave caudale nu este un indicator in stabilirea prezentei bolilor cardiace Marirea carjei aortice o Incidenta laterala dimensiunea aortei este dificil de evaluat, dar dilatarea carjei aortice poate determina bombarea marginii craniodorsale a siluetei cardiace

o Incidenta VD/DV evidentiaza largirea mediastinului pericardic care indica dilatatia arcului aortic bombare in intervalul 11-1 o Bombarea focala a aortei descendente este prezenta la pacientii cu persistenta canalului arterial sau stenoza aortica diagnosticul se stabileste prin examen exografic Doppler o Prezenta unei bombari in incidenta VD la pisicile batrane este normala, deoarece carja aortica apare dilatata si sinuoasa la stanga liniei mediane Marirea trunchiului pulmonar o In conditii normale nu se observa ca structura individuala o De multe ori marirea trunchiului pulmonar nu se extinde dincolo de marginea craniala a siluetei cardiace astfel ca se pierde in densitatea de tesut moale a mediastinului cranial o Dar cand este suficient de marit, in incidenta laterala apare ca o bombare a marginii craniale dorsale (10-11) o Este evidenta la pacientii cu stenoza pulmonara (congenitala) diagnosticul se stabileste prin ecografie Doppler o De asemenea la pacientii cu dirofilarioza cardiopulmonara examene cografic si parazitologic

Aspecte radiologice in unele boli cardiace Niciodata nu se poate stabili diagnosticul unei boli cardiace numai pe baza imaginii radiografice Modificari structurale si functionale ale cordului pot fi prezente inainte cu mult timp ca un pacient sa prezinte modificarile suferintei cardiace Prezenta unei siluetei cardiace marite nu este intotdeauna un indicator al suferintei cardiace = mai degraba modificarile in structurile extracardiace sunt folosite pentru a defini boala cardiaca

Insuficienta cardiaca stanga apare ca urmare a cresterii presiunii sanguine venoase pulmonare secundar unor defecte ale cordului stang (insuficienta mitrala, stenoza aortica, persistenta canalului arterial etc) Cresterea presiunii sanguine venoase pulmonare progreseaza si determina extravazarea lichidului din capilare in spatiul interstitial si apoi inundarea alveolelor = edem pulmonar Cresterea tensiunii venoase pulmonare este recunoscuta cand venele pulmonare sunt mai lungi decat arterele corespondente Edemul pulmonar cardiogen apare evident perihilar, insa aceasa densitate evidenta se datoreaza si sumatiei diferitelor structuri regionale In timp, edemul difuz progreseaza in densificari multifocale frecvent cu localizare la nivelul lobilor pulmonari caudali cu tendinta de generalizare In timp poate aparea colectie pleurale

Insuficienta cardiaca dreapta apare ca urmare a cresterii presiunii venoase in circulatie sistemica consecutiva disfunctiei cordului drept

Cauzele sunt multiple stenoza pulmonara, displazie de tricuspide, miocardita, compresiuni mecanice Semnele radiologice ale insuficientei cordului drept sunt extracardice, iar cordul poate finormal ca forma si dimensiune o Colectii pleurale bilaterale cu diferite grade de compresiune pulmonara o Ascita o Hepatomegalie o Largirea venei cave caudale o Uneori s epoate constata largirea cordului drept sau arterelor pulmonare consecutiv dirofilariozei

Afectiuni cardiovasculare dobandite Insufiecienta mitrala Insuficienta valvulei mitrale rezultatul degenerarii valvulare cu disfunctia sau malformatia oricarei componente valva mitrala, inelul mitral, cordajele tendinoase Disfunctiile valvulare determina refularea sangelui in atriul stang in sistola cresterea volumului si presiunii in atriul stang Semnele radiografice depind de gravitatea leziunii o Marirea atriului stang consecutiv regurgitarii sangelui o Dilatarea venoasa pulmonara (consecutiva hipertensiunii venoase pulmonare) o Edem pulmonar (consecutiv insuficientei cordului stang) Examenul ecografic confirma disfunctiile valvulare

Insuficienta tricuspidiana obisnuit asociata cu insuficienta mitrala Rx largirea cordului drept si prezenta semnelor insuficientei cordului drept

Dirofilarioza cardiopulmonara Modificarile radiologice variaza in functie de durata infestatiei, numarul de viermi adulti, localizarea lor (cordul drept sau arterele pulmonare) In fazele incipiente sau infestatii reduse nu se constata modificari cardiopulmonare Hipertrofia ventricului drept Dilatarea trunchiului pulmonar (intre 1 si 2 in incidenta VD) si a arterelor pulmonare care devin marite, cu traiect sinuos Modificari interstitiale si alveolare focale sau multifocale cauzate de adultii morti sau pneumoniei eozinofilice Hepatomegalie, ascita si uneori colectii pleurale consecutive insuficientei cordului drept Examenul ecografic confirma prezenta adultilor in cord si trunchiul pulmonar Examenul parazitologic confirma prezenta microfilariilor in sange

Cardiomiopatia

Diagnosticul se stabileste pe corelarea rezultatelor examenului clinic, radiologic, electrocardiografic si ecocardiografic Cardiomiopatia dilatativa reprezinta orice boala primara a miocardului caracterizata prin dilatarea cordului si disfunctia sistolica ventriculara cauzata de afectarea contractibilitatii miocardului Apare la cainii adulti din rasele mari, exista o predispozitie la doberman, boxer, dog, setter Semnele radiologice sunt extrem de variate, putand sa apara o Cardiomegalie generalizata o Dilatatia atriului stang consecutiv disfunctiei mitralei o Congestie venoasa pulmonara consecutiv regurgitatiei mitrale o Modificari pulmonare interstitiale consecutive edemului o Colectii pleurale, hepatomegalie, ascita, consecutive insuficientei cordului drept Cardiomiopatie hipertrofica apare ocazional la caini, fiind frecvent intalnita la pisici o Se caracterizeaza prin hipertrofia nedilatativa a peretelui ventricului stang cu reducerea dimensiunii ventriculare o Radiologic se constata Dilatarea moderata pana la severa a atriului stang (cordul in incidenta VD) cauzata de imposibilitatea sangelui de a trece in totalitate din atriul stang in ventriculul stang ca urmare a reducerii volumului ventricular, consecutiv hipertrofiei ventriculare VD nu apare largit datorita progresarii insuficientei Largirea venelor pulmonare Edem pulmonar consecutiv progresarii insuficientei cordului stanf In faze tarzii colectii pleurare reduse Examenul ecografic confirma modificarea cardiaca

Colectiile pericardice Colectiile masive determina modificarea formei siluetei cardiace devine globuloasa Colectiile mici nu pot fi sesizate Natura colectiei nu poate fi stabilita radiologic Radiografic se poate constata o Largirea siluetei cardiace in ambele incidente proportional cu volumul acumulat o In cazuri severe marginile cardiace pot atinge peretii toracali o Presiune intrapericarduca ajunge la nivelul presiunii din ventriculul drept = tamponada cardiaca se instaleaza insuficienta cordului drept largirea venei cave caudale, hepatomegalie, ascita Cauzele infectii bacteriene, micotice, neoplasme cardiace, ruptura atriului stang, hernie peritoneopericardica, idiopatice etc Ecografia permite detectarea colectiilor mici

Afectiuni cardiovasculare congenitale Persistenta canalului arterial comunicare intre aorta si trunchiul pulmonar Presiunea din aorta este mai crescuta decat in trunchiul pulmonar = sangele curge continuu prin canal cresterea presiunii si volumului sanguin in circulatia pulmonara si altereaza activitatea miocardica Rx largirea segmentata a aortei descendente mconsecutiv turbulentelor fluxului sanguin o Largirea trunchiului pulmonar consecutiv cresterii debitului si presiunii (ora 12 incidenta VD) o Largirea atriului stang si auriculului consecutiv afluxului sanguin crescut (ora 2-3) o Largirea ventricului stang, cauzat de disfuncntie mitrala o Largirea venelor pulmonare consecutiv cresterii presiunii si volumului sanguin o Examenul ecografic evidentiaza prezenta canalului arterial si directia fluxului sanguin la acest nivel

Stenoza pulmonara Modificari congenitale ale valvulelor semilunare ale trunchiului pulmonar care restrictioneaza fluxul sangun din ventricul catre pulmon Frecvent intalnita la basset, beagle, boxer, chichuahua, chow-chow, cocker, labrador, schnauzer, samoyed etc Rx dilatarea trunchiului pulmonar (ora 10-11 lateral, 1-2 VD) consecutiv turbulentelor fluxului sanguin o Marirea ventricului drept consecutiv rezistentei intlanita in pomparea sangelui in trunchiul pulmonar Examenul ecografic semnaleaza prezenta modificarii orificiale

Stenoza aortica Ingustarea orificiului aortic cresterea presiunii in ventriculul stang si aparitia de turbulente ale fluxului sanguin pe aorta Cresterea presiunii in ventriculul stang antreneaza disfunctia mitralei cu regurgitarea atriala consecutiv deformarii inelului mitral Frecvent intalnita la boxer, ciobanesc ngerman, dog german, rottweiler etc Rx largirea carjei aortice (ora 9-11 lateral, 11-1 VD) consecutiv turbulentelor fluxului sanguin Alungirea ventricului stang consecutiv hipertrofiei Dilaatie atriu stang consecutiv aparitiei disfunctiei mitrale in timmp poate determina largirea venelor pulmonare Examenul ecografic evidentiaza modificarea orificiala

Curs 7 La VP fara cord Examenul radiologic al abdomenului Abdomenul se structureaza in 4 segmente: Structurile extraabdominale vertebrele toracale si lombare, musculatura paravertebrala, coastele, diafragmul si peretele abdominal. Spatiul peritoneal si extraperitoneal Aparatul digestiv stomac, intestin subtire, intestin gros, ficat, splina, pancreas Aparatul urogenital rinichi, uretere, vezica urinara, ureta si tractusul genital La fiecare structura se evalueaza locatia, dimensiunea, forma, pozitia, conturul, numarul, densitatea si relatia cu organele invecinate Exista structuri care atunci cand sunt normale nu sunt identificate pe imaginea radiologica, insa cand sunt modificate pot deveni vizibile sau pot antrena modificari ale organelor invecinate.

Structurile abdominale vizibie in conditii normale Ficat Stomac Splina Intestin subtire Intestin gros Rinichi Vezica urinara Prostata Cavitatea peritoneala Spatiul extraperitoneal

Structurile abdominale nedecelabile in conditii normale Pancreas Vezica biliara Suprarenale Uretere Uretra Ovare Uter Limfonoduri Vasele de sange

Pentru a intelege relatia uui organ cu celalalt imaginea proiectiei abdminale a fost impartita In 5 regiuni in incidenta laterala

In 4 regiuni in incidenta VD/DV

Regiunea 1 Incidenta laterala o Limita dorso-craniala diafragmul o Limita caudala o linie oblica dorso-ventral si caudo-cranial pe ultimul spatiu intercostal o De la L3 la linia alba in dreptul T13 o Limita ventrala o linie oblica caudo-craniala de la limitei caudale catre cupola diafragmatica o Ficatul partea dorsala o Splina capul o Rinichiul drept (posibil si partea craniala a rinichiului stang) o Stomacul zona fundica si corpul o Suprarenala dreapta (posibil stanga) o Pancreasul o Limfonodurile mezenterice Incidenta VD (dreapta) o Limita mediana coloana vertebrala de la L1 cranial la bolta diafragmatica o Limita caudala o linie perpendiculara pe coloana cranial de L1 o Limita anterolaterala diafragmaul o Ficatul o Rinichiul drept o Suprarenala dreapta o ....

Regiunea a 2-a Incidenta laterala (sub regiunea 1) o Ficatul (vezica biliara) o Stomacul corpul si pilorul o Pancreasul o Limfonodurile mezenterice Incidenta VD (stanga) o Ficatul lobul stang o Stomacul corpul si zona fundica o Splina capul o Suprarenala stanga

Regiunea a 3-a abdomenul mijlociu Incidenta laterala (L3-T13; L3-L5) o Intestinul subtire o Intestinul gros o Splina corpul si coada

o Rinichiul stang si din dreptul o Ovarul stang o Uterul Incidenta VD L1 si L4,5 o Stomacul (marea curbura a corpului) o Pancreasul o Intestinul subtire o Intestinul gros o Rinichiul stang si din dreptul o Uretere o Ovare o Uterul negestant

Regiunea a 4-a Incidenta laterala o Limita dorsala coloana lombara o Limita craniala L3 linie oblica cranio-caudal la linia laba in dreptul L4,5 o Imita ventrala de la limitei craniala o O linie la articulatia coxo-femurala o Colonul terminal o Ureterele o Limfonodurile iliace Incidenta VD caudal de linia ce trece prin L4,5 o Colonul terminal o Vezica urinara o Limfonodurile iliace o Ureterele o Uterul

Regiunea a 5-a sub regiunea 4 si numai din incidenta laterala Vezica urinara Prostata Anse intestinale Uterul Ureterele

Peretele abdominal Diafragma si peretele costal cranial Musculatura abdominala lateral si ventral Musculatura sublombara dorsal Peritoneul si bazinul caudal

Variatii ale formei peretelui abdominal

Marirea generalizata a peretelui abdominal o Obezitatea viscerele abdominale bine evidentiate de grasime o Atonia musculaturii abdominale (animale batrane) ptoza o Tumori viscerale (in special splenice) o Dilatatia gastrica o Distensia intestinelor subtiri o Coprostaza masiva o Distensia uterului (gestatie, piometru) o Colectii peritoneale (cauze diferite) Marirea localizata a peretelui abdominal o Hernie - protruzia organelor din cavitatea abdominala sub piele printr-o fanta naturala in peretele abdominal ombilicala, inghinala o Rupturi traumatice care antreneaza protruzia organelor printr-o fanta dobandita hernie sau eventratie o Plagi chirurgicale o Abcese, hematoame, neoplasme, lipoame ale peretelui abdominal Reducerea peretelui abdominal o Emaciere o Ruptura diafragmatica cu patrunderea viscerelor in torace si reducerea dimensiunii abdomenului o Hernia peritoneopericardica cu deplasarea viscerelor abdominale in sacul pericardic

Variatii le densitatii peretelui abdominal La un animal adult cu stare de intretinere buna grasimea intercalata intre planurile fasciale permite vizualizarea diferitelor straturi musculare Cresterea densitatii peretelui abdominal o Traumatisme cu edeme sau hemoragii in tesutul moale o Neoplazii ale peretelui abdominal (hemangiosarcom extraabdominal) o Adminstrarea unor cantitati mari de lichid sc o Inflamatia tesutului conjunctiv subcutanat o Interventiile chirurgicale laparatomie Mineralizari in peretlee abdominal o Suturi cutanate metaleice o Corpuri straine (nisip, alice, sarme, ace) o Calcinoza cutanata o Mineralizarea tumrilor cutanate Scaderea densitatii peretelui abdominal o Prezenta grasimii excesive o Rani cutanate si emfizemul subcutanat

Cavitatea peritoneala Peritoneul membrana seroasa viscerala si parietala

Continuitatea dintre cele doua foite = de cutele seroasei = epiplon, mezenter si ligamente Spatiul dintre foite = cavitatea peritoneala cu un strat fin de lichid Spatiul dintre foita parietala si peretele abdominal dorsal = spatiu extraperitoneal In spatiul extraperitoneal se afla rinichi, suprarenale, uretere, vasele mari, limfonodurile Grasimea este prezenta in toata cavitatea abdominala, pe ligamentul falciform, pe epiplon, pe mezenter si in spatiul extraperitoneal Aceasta grasime asigura detaliul si contrastul din cavitatea peritoneala ajuta la diferentiere aorganelor din cavitate Calitatea constratului este determinata de cat de multa grasime exista si ce fel de grasime o La un pacient obez prezenta grasimii in exces pe ligamentul falciform, eilplon, mezenter si spatiul extraperitoneal asigura contrastul intre viscere o La un pacient normal exista grasime mai redusa cantitativ decat la cele obeze, insa este suficienta sa asigure contrastul intre structurile moi, ncu opacitate apropiata o La pacientii cahectici fara interpunerea grasimii, se produce o opacitate omogena de tesut moale, in tot abdomenul, facand dificila individualizrea viscerelor exceptie face prezenta aerului in ansele intestinale o O situatie asemanatoare dar normala se constata la animalele tinere

Cresterea opacitatii cavitatii peritoneale Cresterea opacitatii intraadbominale determina scaderea detaliului seroaselor prin ecplisarea grasimii, care in mod normal ar fi asigurat contrastul dtesuturilor moi Cresterea opacitatii paote fi o Omogena generalizata o Neomogena generalizata sau localizata Cauzele scaderii contrastului o Lipsa grasimii o Colectiile peritoneale o Inflamatiile peritoneale o Neoplazia peritoneala

Lipsa grasimii rezultatul varstei sau cahexiei Pisoii si cateii nu au suficienta grasime pe seroase pentru a face posibila individualizarea viscerelor opacitate omogena generalizata de tesut moale Slabirea exagereata determina o opacitate omogena generalizata in tot abdomenul iar abdmenul este redus ca volum = supt

Colectiile peritoneale Transudat )ascita) insuficienta cordului drept, obstructia VCCd, boli hepatice, tumori abdominale

Exudat (PIF) Sange (hemoperitoneu) ruptura tumroirlo abdominale (hemangiosarcom splenic), coagulopatii (intoxicatia cu warfarina), traumatism etc Uroperitneu ruptura vezicii urinare (obstructie, traumatisme) sau a uretrei Chiloperitoneu Peritonita biliara

Aspectul maginii abdominale varaiza Severitatea bolii Cantitatea de lichid Cantitatea relativa de grasime fata de lichid (grasime crescuta ichid crescut pentru a obstrua complet marginile)

Colectiile masive opacitate lichida omogena generalizata distribuita in toata cavitatea Distensia abdomenului (ptoza) Deplasarea craniala a diafragmei Ansele intestinale cu gaz plutesc in cavitatea abdominala n general in zona cea mai inalta

Procesele iflamatorii peritonitele chimice (bila, urina), bacteriene (muscaturi, migrare corp strain), infectioase cesterea opacitatii cu reducerea contrastului si detaliului intraabdominal obisnuit fiind insotite de colectii Neoplazia diseminata peritoneala poate reduce contrastul abdominal (neomogen) dn cauza opacitatii nodulilor si posibilei colectii peritoneale. Colectiile reduse opacitate generalizata neomogena. Viscerele se pot individualiza, dar delimitarea este neclara Lichidul se infiltreaza prin viscere insa fara a anihila total efectul prezentei grasimii de la niveul seroaselor

Cauzele frecvente Peritonitele produse de ruptura intestinala, mmigrarea corpurilor straine, traumatisme, pancreatite, ruptura vezicii biliare sau urinare Carcinomatoza peritoneala metastaze peritoneale

Cresterea localizata a opacitatii peritoneale cel mai frecvent cu aspect neomogen. Peritonitele localizate Limfadenopatii abdominale Pancreatite necroza grasimii adiacente Traumatisme abdominale localizate

Mineralizarile intraabdominale determina cresterea neomogena localizata a opacitatii cavitatii abdominale

Calcificari focale pot fi identificate in diferite locuri ale cavitatii peritoneale fara a avea legatura cu tractusul gastrointestinal de regula sunt rezultatul calcificarilor distroofice a grasiii mezenterice necrozate ontalnita frecbent la pisica Calcificarea vaselor mari abdominale este asociata cu tulbruari ale metabolsimylui calciului sau insuficienta cronica renala Mineralizarea fetusilor in gestatiile ectopice Urolitiaza, colelitiaza

Modificari ale spatiuluie xtraperitoneal Normal contarstul in s.peritoneal = spatiul extraperitoneal In general colectiile sunt in s.p. detaliul se pastreaza in s. Extrap. Insa colectiile mari se suprapun pe spatiul extrap. nu mai este vizibil Pierderea contarstului si detaliului in s extrap indica acumularea de lichid sau proces inflamator in s extrap. Cauzele frecvente acumularii izolate de lichid in s extrap hemoragiile si scurgerile de urina traumatismele pot determina ruperea vaselor sau a ureterelor cu acumularea de sange sau urina in s extrap Inflamatia extraperitoneala poate fi cauzata de migrarea aristelor si a corpurilor straine, rani penetrante, perforarea uretrei prin sondaj defectuos Rx o Se constata cresterea opacitatoo omogene a s extrap o Estomparea marginii ventrae a musculaturii sublmobare o Estomparea conturului rinichilor o Suprarenalele invizibile normal, la pisicile batrane se pot mineraliza devenind vizibile

Examenul radiologic al ficatului Localizare in abdomenul cranial caudal de diafragma, cranial de stomac si splina (stanga) si cranial de rinichiul drept, pilor si partea craniala a duodenului (dreapta) Incidenta LL se apreciaza axul gastric si grosimea ficatului iitre diafragm si structurile caudale ficatului Axul gastric - o linie de la zona fundica la pilor la majoritatea raselor iind paralela cu coasta 10 Marginea caudala - dificil se vizualizat datorita suprapunerii organelor adiacente, mai ales daca stomactul nu contine alimente sau gaz Marginea ventrala a lobului lateral stang vizibila, evidentiata de grasimea adiacenta formeaza un unghi ascutit = nunghiul hepatic care poate depasi usor arcul costal (in special la cainii cu toracele in butoi) uneori se poate uni cu spina, de care nu se poate deosebi confundandu-se cu megalia

Forma greu de vizualizat fara grasimea adiacenta de la niveul epiplonului si ligamentul faciform

Individualizarea lobilor hepatici este imposibil radiologic cu exceptia unei portiuni din lobul lateral stang (caine) sau lobul lateral drept (pisica) care formeaza unghiul caudoventral (hepatic) Abundenta grasimii ligamentului falciform (mai ales la pisici) da impresia depalsarii crescute a marginii ventrale aficatului Incidenta VD ficatul este distribuit simetric la caine si mai mult pe dreapta la pisica Marginile sale confunandu-se cu peretele costal cu exceptia prezentei grasimii peritoneale .....

Modificari de dimensiune Fie marire, fie micsorare asociate cu nuemroase boli congenitale sau dobandite Modificarile moderate nu pot fi detectate rx Exista situatii cand ficatul pare a fi marit o Dilatatia toracelui (colectii purulente sau inspiratie adanca) o La animalel batrane si la cele obeze se produce intinderea ligamentului hepatodiafragmatic ptoza si deplasarea caudoventrala o Animalele tinere au ficatu mai amre decat adultele o Semnele rx clasice ale hepatomegaliei generalizate rotunjirea marginii caudoventrale, extinderea dincolo de arcul costal si deplasarea caudala si uneori mediala a axului gastric incidenta LL o Incidenta VD cretsrea opacitatii in cadranul drept cranial deplasarea stomacului si al pilorului caudal si spre stanga o Daca stomacul nu are continut (alimente sau aer) adminstrarea de bariu defineste pozitia stomacului si permite evaluarea dimensiunii ficatului Hepatomegalia generalizata este un semn nespecific, fiind intalnit in numeroase afectiuni o Congestia hepatica, infiltratie grasoasa, neoplazii primare, sau metastaze

Hepatomegalia focala - poate fi dificil de identificat fata de cea generalizata si depinde de gradul de marire si lobul afectat Marirea lobului drept determina depalsarea stomacului si duodenului caudo-dorsal n incidenta LL si spre stanga in VD Marirea lobului stan 0 determina depasarea stomacului si splinei caudo-dorsal LL si spre dreapta VD Marirea lobului caudat opacitatea in portiunea dorsala a abdomenului cranial, putand deplsa rinichiul drept caudal de pozitia sa normala

Majoritatea formatiunilor cu localizare craniala si ve trala fata de stomac au origine hepatca. Desi formatiunile hepatice determina obisnuit deplsarea caudala a stomacului, formatiunile focale se pot extinde caudal de stomac. Diferenta intre formatiunile hepatice focale situate caudal si formatiunile cu origine splenica sunt greu de diferentiat radiologic ecografiere.

Hepatomegalia focala poate fi determinata de tumori primare sau metastaze, abcese intrahepatice, granuloame sau chisti hepatici. Ocazional ficatul poate aparea mai redus decat normal, fiind greu de identificat radiologic Apare normal la caini cu toracele ingust Rx se poate constata o deplasare craniala a stomacului, pilorului si duodenului, cu reducerea spatiului intre diafragma si lumenul gastric. Shuntul portosistemic si ciroza hepatice sunt cauzele frecvente ale reducerii dimensiunii ficatului

Modificari de densitate Normal densitatea ficatuluie ste cea a tesuturilor moi Cresterea densitatii mineralizare Reducerea densitatii acumulare de gaz Zone mineralizate pot aparea in parenchimul hepatic sau vezica biliara (colelitiaza) o Mineralizari distroice ale granuloamelor, abceselor, hematoamelor, tumorilor hepatice Zone de radiotransparenta pot aparea in canalele biliare ntraheptatice sau in vezica biliara o Infetii cu germeni anaeorbi Gazul in canalele biloare determina aparitia unor linii radiotransparente iar in vezica biliara zone ovale radiotransparente bine delimitate Prezenta gazului in abcese sau tumori necrozate zonele radiotransparente intraparenchimatoase cu forme neregulate

Examenul radiologic al splinei Capp fix prin ligamentul gastrosplenic LL opacitate triunghiulara dors-caudal de stomac, iar VD caudo-lateral de zona fundica si craniolateral de rinichiul stang Corpul mobl imposibi de vizualizat Coada mobila si variaza ca locatie LL opacitate triunghiulara ventrala, caudal de unghiul hepatic La pisica splina este mai subtire decat la caine, vizualizandu-se doar capul inapoia zonei fundice a stomacului, iar coada este vizibila doar daca este marita. Evaluarea radiologica a splinei este subiectiva deoarece in conditii normale dimensiunile ei variaza foarte mult Este mai mare la tineret su ma redusa ca volum la animalele batane si sedentare Semnele radiologice pentru splenomegalie generalizate sunt reprezentate de rotinjirea marginilor cu deplasarea dorso-caudala a intestinului subtire din incidenta LL In VD depinde de gradul de marire al splinei marirea capului deplasarea caudala a rinichiului stang si deplasarea spre dreapta si caudal a IS si colonului descendent Uneori coada ajunge.......

Splenomegalia generalizata poate avea cauze multiple

Splenita infectioasa, parazitara Congestie .............

Torsiunea splenica rasucirea artii mobile apare la cainii de talie mare Splina apare ca o structura opaca omogena in partea ventrala a abdomenului sau sub forma C Este acompaniata de colectii peritoneale mici.moderate facand dificila identificarea Consecutiv tensiunii pe lig gastrosplenic zona fundica a stomacului este deplasa caduo-medial Splina poate suferi torsiune singura sau in asociere cu torsiunea gastrica Daca............

Curs 9 Examenull radiologic al abdomenului Aparatul urinar rinichi In spatiiul extraperitoneal Vizualizarea lor depinde de cantitatea de grasime extraperitoneala La caine polul cranial al RDr fosa renala a lobului caudal T13 L1 gre de individualizat la caini cu toracele adanc sau daca este prezent continutul alimentar in segmentele digestive adiacente. Rstg mai mobil, mai caudal si mai ventra (incidenta L) Forma alungita = bob de fasole La pisica mai usor de individualizat Rdr separat de ficat prin grasime Forma rotunda, ambii sunt mobili, cu localizare variabila si se pot suprapune mimand o formatiune intraadominala Dimensunea evaluata cel mai bine VD si fara sc (se pot mari in timpul urogramei) Caine 25 -3,5 xL Pisica 2-3 x L Densitatea rx omogena, de tesut moale Activitatea functionala sub civ urografierea descendenta apreciind nefrograma, pielograma mai opaca decat prima Imaginea este dependenta de fluxul sanguin renal, filtrarea glomerulara a substantei, resorbtia tubulara a apei (concentrand substanta) Nefrograma/pielograma 10s 30s de la iv

Aspecte patologice Variatia numarului o Agenezie renala determina hipertrofie compensatorie o Cresterea numarului rara

Variatia dimensiunii o Crescut usor sever De obicei bilateral Insuficienta acuta Glomerulonefrite Pielonefrite Tumori Obisnuit unilateral Hipertrofie compensatori .... Variatia formei o Chisturi (solitari/ultiplu) o Abcese subcapsuare o Infarcte renale o Tumori primare/metastaze Variatia densitatii o Cresterea prezentei calculilor o Mineralizarea chisturilor o Calcifieri tumorale o Nefrocalcinoza (calcificarea zonelor de infarct renal) Variatia localizarii o Rinichi ectopici ecografiere, urografiere Intraabdominal In canaul pelvic Intratoracal o Deplasare Marirea organelor adiacente (ficat, splina, glande suprarenale)

Anomalii renale congenitale Absenta uui rinichi Duplicarea unuiambilor rinichi Hipoplazia (ibisnuit unilateral) Fibroza interstitiala (Cocker) Boala polichistica (persana)

Rx daca un rinichi lipseste congenerul este hipertrofiat compensator In hipoplazie si nfibroza rinichiis unt mai mici si conyur neregulat. In boala polichistica rinichii sunt mariti si cu aspect neregulat cand se foloseste contrastul opacitatea este neomogena aare ca defect de umplere (parenchimul mai rx opac iar chisturile mai rx transparente). Nefritele

De regula cauzate de infectii ale tratului inferior propagate la rinichi Evaluarea cea mai buna analiza urinei In afectiunile acute rinichii apar ormal, uneori cu o usoara marire uni/bilaterala In afectiunile cronice unul/ambii rinichi sunt mai mici si cu aspect neregulat Nefrite pot fi asociate cu nefrolitiaza puncte opace in special la nivelul bazinetului Conrastul o Aspect normal in afectiuni acute o Aspect neomogen si neregulat ....

Hidronefroza Obisnuit cauzata de obstructia ureterelor prin calculi, tumori ale trigonului vezical, ureterelor sau in spatiul extraperitoneal Poate aparea secundar infectiilor cronice Rx forme incipiente forma si dmensiunea tinichilor pot fi normale In forme severe rinichii sunt mariti si cu contur neted Contrastul evidentiaza in formele severe reducerea zonei parenchimatoarse si dilatatia bazinetului

Ureterele In spatiul retroperitoneal de la niveul rinichiului la vezica urinara (unde inra in cavitatea peritoneala) Nu sunt vizibile doar cu sciv aspecct tubular Aspecte radiologice o Variatii numerice Agenezia renala asociata cu agenezia ureterala Uretre duble o Variatii dimensionale (unilaterale sau bilaterale) Dilatatii generalizate (hidroureter) obstructia trigonului vezical, obstructia terminatiei unui ureter ectopic 9dechidere in vagin, in uretra, in rect) Dilatatii focale ureterocel (dilatatie chistica terminala), diverticul ureteral (consecutiv obstructiei partiale cronice), olipi fibroepiteliali, tumori, compresiuni externe

Vezica urinara In abdomenul caudal ventral, cranial de pubis, caudal de i.s si ombilic, ventral de rect si colonul descendent (si uter la femela) Are opacitatea tesuturilor moi orice crestere sau scadere a opacitatii (de tesut moale) ....... semnele radiografice sunt limitate modificarile fie sunt ale vu, fie ale organelor adiacente vizualizare deficitara

o postmictiune o deplsarea caudala/ventrala conseutiv hernierii o ruptura vu, colectii abdominale o aniale emaciate sau tineret (sub 4 luni) pozitie modificata o ventral hernia peretelui abdominal o craniall/cranio ventral marirea prostatei (infectii, tumori, chisti), ruptura uretrei, piometrul, gestatia, tumori sublombare o caudal hernia perinneala (retroflexia vu), scurtarea uretrei, tumori abdominale, congenital o dorsal formatiuni abdominale modificarea formei cauzata de compresiuni externe (formatiunile organelor adicaente), tumori ale peretelui vu, diverticul uracic (pisica) modificarea dimensiunii greu de stabilit din cauza variatiei normale largi o cresterea obstructia colului sau uretrei prin tumori, stricturi, calculi atonie neurogenica hernii discale, intreruperi de maduva o scaderea obstructiei ureterale annomalii congenitale uretere ectopice, fistula ureterovaginala sau ureterorectala modificari de densitate o Scadere Gaz consecutiv cateterizarii sau cistocentezei - incidenta laterala central, bule radiotransparente Cistita emfizematoasa (in lumen si perete) o Crestere Calculi radiopaci Mineralizarea peretelui vezical asociata cu neoplazie sau cistita cronica

Cistografierea Evidentiaza modificari intravezicale (neregularizarea mucoasei vu, defecte de umplere ) modificari intramurale (ingrosarea peretelui), modificari extravezicale (ruptura peretelui) Modificari ale mucoasei procese proliferative care determina un aspect neregulat al suprafetei mucoasei Aspect mai accentuat cand vezica nu este suficient destinsa o Neregularizarea poate fi focala sau difuza - usoara (aspect de perie) sau severa (aspect bolovanos) o Procesele proiferative ot fi insotite de ulceratii ale mucoasei o Vizualizarea prin contrast dublu deoarece sc adera la suprafata ulcerata Modificari intramurale o Normal peretele vezical = 1 mm in functie de gradul de destindere

o Ingrosarea peretelui poate fi focala sau difuza iar cand vezica este complet destinsa, ingrosarea poate fi mascata sau neobservata o Ingrosarea poate fi produsa de procese inflamatorii, traumatisme, tumori o Prezenta acestor procese in peretele vezica scaderea elasticitatii peretelui nu se mai destinde Simetric = modificari intramurale difuze Asimetric = modificari intramurale focale Defecte de umplere determinate d eorice formatiune ce ocupa lumenul vezical calculi, mucus, polipi, tumori, cheaguri de sange etc o Se recomanda contrast dublu sc + aer Pot fi libere - in incidenta laterala in centrul imaginii (calculi, cheaguri, mucus, bule de aer) Pot fi atasate la peretele vezical (polipi, tumori) vizibile cand sc este in juru formatiunilor, peretele poate fi infiltrat = ingrosat adiacent defectului de umplere Modificari extravezicale o Evidentiaza prezenta modificarilor in afara vezicii urinare o Anomalii congenitale persistenta canalului uracic, diverticulului sau chistul uracic apare ca o dilatatie la nivelul apexului vezical o Fistula vezicii urinare patrunderea sc in structurile adiacente (rect sau vagin) o Extravazarea sc in cavtatea peritoneala s tesuturile inconjuratoare ruptura colului vezical

Uretra La femele este scurta si greu de evaluat rx La masculi este mai lunga decat la femele si poate fi evaluata fara/cu sc Este impartita in 3 ortiuni prostatica, membranoasa si peniana Pe rx clasica se pot identifica o Opacitati sau radiotransparente intrauretrale calculi (opac si transparenti) o Fracturile bazinulu pot determina lezionarea uretrei si chiar ruptura ei evidentiata prin contrast Contrast extravazarea substantei in afara lumenului (consecutiv lezionarii peretelui traumatisme, sondaj defectuos) s defecte de umplere Defectele de umplere intraluminale, intraurale, extramurale o Bule de aer, calculi, cheaguri de sange sau mucus formatiuni rotunde , ovale sau neregulate, cu margini netede sau neregulate o Procese inflamatorii, tumorale, cicatrici ingustarea lumenului (partiala sau totala) determina o suprafata neregulata a mucoasei luminale o Compesiuni din exterior cu ingustarea umenului si suprafata neteda a mucoasei hiperplazia si neoplazia prostatei

Prostata

Structura bilobata ce inconjoara uretra proximala, s8ituata ventral de rect si caudal de vezica urinara Ocazional identificata la caini normali ca o formatiune rotunda, cu densitate de tesut moale de cele mai multe ori inssa este neobservata Poate fi masctaa de fecalele din rect in ambele incidente

Prostatomegalia Hipertrofia benigna marirea volumului consecutiv modificarii (dilatarii) spatiului intercelular antreneaza in timp formarea chisturilor prostatice (cu dimensiuni variabile microscopice mari) deformand glanda Prostatita (obisnuit bacteriana) infectia poate aparea inglanda sau se poate extinde din alte surse (testicule, vezica) o Devine rezervor de reinfectie sau de extindere la alte organe o Semne variabile de la fara semne la hemoragii fulminante, ruperea capsulei si producerea peritonitei Abcesul prostatic rezultat al prostatitei sau chistului o Dimensiuni variaile................

Curs 10 Examenul radiologi a abdomenului Aparatul gennital femel Uterul o In abdomneul caudal Normal nu se observa pe rx clasica Intre colon si vezica urinara Aspect tubular cu densitate de tesut moale nu poate fi diferentiat de intestine La catea in gestatie dimensiunea, forma, densitatea variaza in functie de rasa, numar si varsta fetusilor o Creste dimnesiunea uterului = 30-40 zile de la ovulatie circumferitna 10-15 cm o Aspect tubuar, neted = carnat 40-45 zile post ovulatie, circumferinta 12-17 cm o 45 zile post ovulatie mineralizae fetala La pisica uterul rx la 25-35 de zile de gestatie o Mineralizarea fetala 35 45 zile postovulatie

Localizarea uterului gestant abdomenul mijlociu si posterior determina deplasarea organelor adiacente LL cranial si dorsal intestinul subtie si colonu

VD lateral colonul si vezica urinara Dar si formatiuni ale organelor adiacente pot antrena modificarea pozitiei organelor respective (tumori splenice, ovariene sau renale)

Modificari Marirea uterului o Generalizata o Localizata mai dificil de evidentiat In absenta gestatiei afectiuni numeroase, falsa gestatie, piometru, mucometru, torsiune uterina, chisti uterini, endometrita. Marirea generalizaya cu prezenta scheletului fetal sugestiv pentru gestatie nu trebuie exclusa torsiunea uterului gestant care nu poate fi semnalata rx (smenele clinice si anamneza ajuta la diferentiere) Marirea localizata este sugestiva pentru neoplazie, chisti, abcese, granuloame endometriale Modificari de pozitie hernia uterului prin fisuri ale peretelui abdominal sau la nivel inghinal Densitatea tesut moale (negestant si prima faza a gestatiei) dar si in piometru, torsiune Radiotransparenta crescuta aer indica moarte fetala, piometru emfizematos Mineralizarea in uter indica prezenta gestatiei o Se urmareste alinierea structurilor vertebre, coaste, membre si forma si alinierea oaselor craniului o In general nealinierea structurilor scheleatele sau colpasul cutiei craniene indica un fetus neviabil sau mumificat o Suprapunerea si comprimarea aparenta a structurilor intr-un spatiu mai mic decat neam astepta sugestiv pentru un fetus neviabil sau mumificat Aparitia scheletului fetal fara sa fie asociat cu structura tubulara uterina = suspiciune de gestatie ectopica Distocia evaluarea pozitiei fetusilor in raport cu canalul pelvic pentru interventia chirurgicala o Evaluarea postpartum pentru a evidentia osibilitatea retinerii fetusilor Ovarele caudal de rinichi nu se observa rx o Modificarea de dimensiune chist folicular, tuori formatiuni bine circumscrise pot fi greu de evidentiate din incidenta LL din cauza suprapunerilor, mai evidente din incidenta VD o Densitatea tesuturilor moi, ocazional aceste structuri moi pot contine zone mineralizate - teratoame