Sunteți pe pagina 1din 11

Consilierea carierei, anul III

1. Consilierea, spre deosebire de psihoterapie este centrată pe:


a. problemele emoŃionale
b. problemele cognitive
c. problemele comportamentale
2. Consilierea este procesul al cărei scop este:
a. schimbarea persoanei
b. determinarea persoanei de a face faŃă problemelor vieŃii
c. schimbarea personalităŃii
3. Persoanele care solicită consiliere sunt persoane:
a. obişnuite
b. inadaptate
c. cu tulburări de comportament
4. Consilierea şcolară are drept scop:
a. sprijinirea clientului (elev, părinte, profesor) pentru ca acesta să devină
capabil să se ajute singur
b. sprijinirea clientului (elev, părinte, profesor) pentru ca acesta să devină
ceea ce doreşte el
c. sprijinirea clientului (elev, părinte, profesor) pentru ca acesta să se
schimbe
5. Orientarea carierei este:
a. acŃiunea de îndrumare a persoanei către o profesie, grup de profesii în
conformitate cu posibilităŃile şi dorinŃele sale
b. acŃiunea de ajutare a unui elev să-şi găsească o profesie
c. acŃiunea de îndrumare a persoanei către o profesie, grup de profesii în
conformitate cu oprtunităŃile de pe piaŃa muncii
6. Orientarea şcolară urmăreşte:
a. accesul elevilor spre instituŃii de învăŃământ potrivite aspiraŃiilor lor
b. accesul elevilor spre instituŃii de învăŃământ potrivite posibilităŃilor
c. accesul elevilor spre instituŃii de învăŃământ potrivite aspiraŃiilor şi
posibilităŃilor lor
7. Orientarea carierei pregăteşte:
a. orientarea şcolară
b. orientarea profesională
c. orienatarea vocaŃională
8. Orientarea profesională se desfăşoară:
a. la final de ciclu şcolar
b. la început de ciclu şcolar
c. pe toată durata şcolarizării
9. La începuturile sale, orientarea profesională era organizată pe trei direcŃii
principale:
a. cunoaşterea de sine, cunoaşterea lumii profesiilor, ghidarea opŃiunii
profesionale
b. cunoaşterea de sine, cunoaşterea nevoilor societăŃii pe piaŃa muncii,
ghidarea opŃiunii profesionale
c. cunoaşterea cererii şi oferteipe piaŃa muncii, cunoaşterea lumii profesiilor,
ghidarea opŃiunii profesionale

10. În teoria lui Holland, reuşita profesională este condiŃionată mai ales de:
a. interese
b. aptitudini
c. inteligenŃă
11. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate realist (motor) îi corespund
următoarele domenii ocupaŃionale:
a. topograf, mecanic, meşteşuguri manuale, activităŃi fizice în aer liber
b. domenii ştiinŃifice (chimist, fizician, biolog), informatică
c. profesor, psiholog, terapeut, asistent social, purtător de cuvânt, reporter
12. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate intelectual (investigativ) îi
corespund următoarele domenii ocupaŃionale:
a. topograf, mecanic, meşteşuguri manuale, activităŃi fizice în aer liber
b. domenii ştiinŃifice (chimist, fizician, biolog), informatică
c. profesor, psiholog, terapeut, asistent social, purtător de cuvânt, reporter

13. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate social îi corespund


următoarele domenii ocupaŃionale:
a. topograf, mecanic, meşteşuguri manuale, activităŃi fizice în aer liber
b. domenii ştiinŃifice (chimist, fizician, biolog), informatică
c. profesor, psiholog, terapeut, asistent social, purtător de cuvânt, reporter

14. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate artistic îi corespund


următoarele domenii ocupaŃionale:
a. Muzică, limbi străine, arte plastice, literatură, publicitate, decoraŃiuni
interioare, fotografie, televiziune
b. domenii ştiinŃifice (chimist, fizician, biolog), informatică
c. profesor, psiholog, terapeut, asistent social, purtător de cuvânt, reporter

15. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate întreprinzător îi corespund


următoarele domenii ocupaŃionale:
a. topograf, mecanic, meşteşuguri manuale, activităŃi fizice în aer liber
b. vânzător, agent de vânzări, manager,lider
c. profesor,psiholog, terapeut, asistent social, purtător de cuvânt, reporter

16. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate conformist îi corespund


următoarele domenii ocupaŃionale:
a. topograf, mecanic, meşteşuguri manuale, activităŃi fizice în aer liber
b. domenii ştiinŃifice (chimist, fizician, biolog), informatică
c. contabil, secretară, funcŃionar, administartor, bibliotecar, arhivist

17. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate intelectual îi corespund


următoarele interese:
a. ÎnŃelegere,explicare, abstracŃii, studiu, rezolvare de probleme
b. execuŃie, ordonare, finalizare,conservare, loialitate
c. vânzare/cumpărare,negociere,organizarea activităŃii
altora,iniŃiativă,coordonare şi conducere
18. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate conformist îi corespund
următoarele interese:
a. forŃă fizică, coordonare motrică, mişcare, agresivitate, concret
b. execuŃie, ordonare, finalizare,conservare, loialitate
c. vânzare/cumpărare,negociere,organizarea activităŃii
altora,iniŃiativă,coordonare şi conducere

19. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate realist (motor) îi corespund
următoarele interese:
a. forŃă fizică, coordonare motrică, mişcare, agresivitate, concret
b. execuŃie, ordonare, finalizare,conservare, loialitate
c. vânzare/cumpărare, negociere, organizarea activităŃii altora, iniŃiativă,
coordonare şi conducere

20. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate întreprinzător îi corespund


următoarele interese:
a. forŃă fizică, coordonare motrică, mişcare, agresivitate, concret
b. execuŃie, ordonare, finalizare,conservare, loialitate
c. vânzare/cumpărare ,negociere ,organizarea activităŃii altora, iniŃiativă,
coordonare şi conducere

21. Potrivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate social îi corespund


următoarele interese:
a. forŃă fizică, coordonare motrică, mişcare, agresivitate, concret
b. execuŃie, ordonare, finalizare,conservare, loialitate
c. relaŃionarea cu ceilalŃi, aexplica altora (a preda), a ajuta, a comunica

22. Po trivit teoriei lui Holland, tipului de personalitate artistic îi corespund


următoarele interese:
a. forŃă fizică, coordonare motrică, mişcare, agresivitate, concret
b. execuŃie, ordonare, finalizare,conservare, loialitate
c. activităŃi nestructurate care solicită creativitatea şi expresia personală
(indirectă)
23. Pentru orientarea carierei în şcoală utilă este teoria lui:
a. Holland
b. Super
c. Ginsberg
24. Cel care consideră că principalele decizii în carieră sunt luate în intervalul de
vărstă curoins între 6 şi 25 de ani este:
a. Holland
b. Super
c. Ginsberg
25. Conform teoriei lui Ginsberg, perioada cuprinsă între 6 şi 11 ani se numeşte
perioada:
a. fanteziei
b. a încercărilor
c. realistă
26. Conform teoriei lui Ginsberg, perioada cuprinsă între 11şi 18 ani se numeşte
perioada
a. fanteziei
b. încercărilor
c. realistă

27. Conform teoriei lui Ginsberg, perioada cuprinsă între 18 şi 25 ani se numeşte
perioada:
a. fanteziei
b. a încercărilor
c. realistă
28. Conform teoriei lui Ginsberg, stadiul intereselor aparŃine perioadei:
a. fanteziei
b. încercărilor
c. realistă
29. Conform teoriei lui Ginsberg ,stadiul explorării aparŃine perioadei
a. fanteziei
b. încercărilor
c. realistă
30. Conform teoriei lui Ginsberg , stadiul capacităŃilor aparŃine perioadei
a. fanteziei
b. încercărilor
c. realistă
31. Conform teoriei lui Ginsberg ,stadiul valorilor aparŃine perioadei
a. fanteziei
b. încercărilor
c. realistă
32. Conform teoriei lui Ginsberg , stadiul cristalizării aparŃine perioadei
a. fanteziei
b. încercărilor
c. realistă
33. Conform teoriei lui Ginsberg, stadiul în care persoana ia contact cu un domeniu
profesional şi testează potrivirile dintre cerinŃele domeniului şi personalitatea sa
este stadiul:
a. explorării
b. intereselor
c. cristalizării
34. Conform teoriei lui Ginsberg, stadiul în care interesele, aptitudinile şi valorile sale
îşi găsesc posibilităŃi de exprimare în rolul profesional este stadiul:
a. explorării
b. intereselor
c. cristalizării

35. Conform teoriei lui Ginsberg, stadiul în care profesia dorită este judecată nu
numai prin prisma atractivităŃii ci şi prin raportarea la prestigiu sau locul carierei
în viaŃa personală este stadiul:
a. interselor
b. capacităŃilor
c. valorilor
36. Conform teoriei lui Ginsberg, stadiul în care informaŃiile dobândite trezesc
interese pentru diferite domenii profesionale, este stadiul:
a. interselor
b. capacităŃilor
c. valorilor
37. Conform teoriei lui Ginsberg, stadiul în care adolescentul îşi pune problema dacă
are capacităŃile necesare performării rolului profesional este stadiul:
a. interselor
b. capacităŃilor
c. valorilor
38. Rolul ocupaŃional este un element esenŃial pentru:
a. stima de sine
b. imaginea de sine
c. auto-actualizare
39. O bună decizie privind cariera presupune următoarele condiŃii.
a. informaŃii suficiente, responsabilitate şi competenŃă decizională
b. informaŃii suficiente, intrese, competenŃă profesională
c. interese, informaŃii suficiente, o imagine de sine adecvată
40. Între complexitatea postului şi satisfacŃia profesională există un raport:
a. invers proporŃional
b. direct proporŃional
c. nu există o legătură
41. Obiectivitatea sau fidelitatea imaginii de sine indică:
a. gradul de adecvare a imaginii desine la persoana reală
b. măsura în care eul ideal diferă de eul perceput de alŃii
c. gradulde adecvare a imaginii de sine la imaginea ideală
42. Pozitivitatea imaginii de sine se referă la:
a. predominanŃa însuşirilor pozitive de personalitate
b. predominanŃa însuşirilor negative de personalitate
c. raportul dintre însuşirile pozitive şi cele negative
43. ConsistenŃa imaginii de sine:
a. gradul de integrare a elementelor conŃinutului
b. gradul de stabilitate a elementelor conŃinutului
c. raportul dintre imaginea ideală şi cea reală
44. Complexitatea imaginii de sine:
a. volumul şi diversitatea însuşirilor reflectate
b. cantitatea şi calitatea însişirilor reflectate
c. diversitatea şi calitatea însuşirilor reflectate
45. Stabilitatea imaginii de sine:
a. indicatorul persistenŃei în timp a unui anumit conŃinut al imaginii de sine
b. indicatorul imaturităŃii personalităŃii
c. raportul dintre elementele durabile şi cele instabile
46. ConŃinutul imaginii desine cuprinde:
a. eul fizic, eul social , eul emoŃional, eul cognitiv
b. eul spiritual, eul emoŃional, eul intelectual, eul social
c. eul material, eul spiritual, eul intelectual, aulsocial
47. Eul fizic se referă la:
a. modul în care persoana îşi percepe propriul corp
b. modul în care persoana se prezintă lumii
c. emoŃiile, sentimentele individului faŃă de sine şi faŃă de lume
48. Eul emoŃional se referă la:
a. modul în care persoana îşi percepe propriul corp
b. modul în care persoana se prezintă lumii
c. emoŃiile,sentimentele individului faŃă de sine şi faŃă de lume
49. Eul social se referă la:
a. modul în care persoana îşi percepe propriul corp
b. modul în care persoana se prezintă lumii
c. emoŃiile, sentimentele individului faŃă de sine şi faŃă de lume
50. Primul care apare în dezvoltarea ontogenetică (individuală) este:
a. eul emoŃional
b. eul social
c. eul fizic
51. Eul cognitiv (intelectual) se referă la:
a. totalitatea informaŃiilor pe care persoana o deŃine despre sine
b. modul în care persoana se prezintă lumii
c. emoŃiile, sentimentele individului faŃă de sine şi faŃă de lume
52. Eul ideal se referă la.
a. imaginea actuală/reală despre sine
b. imaginea de sine dezirabilă
c. imaginea de sine aşa cum este percepută de alŃii
53. Eul anticipat / eul posibil se referă la:
a. imaginea actuală/reală despre sine
b. imaginea de sine aşa cum este percepută de alŃii
c. imaginea persoanei despre sine cum ar putea fi în viitor
54. Imaginea de sine a preşcolarului este:
a. preponderent pozitivă
b. preponderent negativă
c. echilibrată
55. Imaginea de sine la preadolescenŃi este dominată mai ales de însuşiri:
a. fizice
b. psihice
c. atât fizice cât şi psihice
56. Imaginea de sine la adolescenŃi este dominată mai ales de însuşiri
a. fizice
b. psihice
c. atât fizice cât şi psihice

57. Stima de sine se referă la:


a. evaluarea propriei persoane, în funcŃie de care apare autoacceptarea
b. sentimentul de automulŃumire şi autoaccepatre
c. trăsături care compun imaginea de sine

58. Imaginea de sine cunoaşte un proces amplu de restructurare în:


a. copilărie
b. preadolescenŃă
c. adolescenŃă
59. O imagine de sine puternic pozitivă generează:
a. satisfacŃie
b. conflicte intrapsihice
c. nivel de aspiraŃie scăzut
60. O imagine de sine puternic negativă generează:
a. satisfacŃie
b. conflicte intrapsihice
c. nivel de aspiraŃie ridicat
61. O imagine de sine puternic negativă generează:
a. satisfacŃie
b. protejează eul
c. nivel de aspiraŃie scăzut
62. O imagine de sine puternic pozitivă generează:
a. protejarea eului
b. conflicte intrapsihice
c. nivel de aspiraŃie scăzut
63. O imagine de sine puternic pozitivă generează:
a. insatisfacŃie
b. conflicte intrapsihice
c. nivel de aspiraŃie ridicat
64. Stima de sine scade:
a. datorită suucceselor repurtate
b. datorită insucceselor
c. datorită comparării cu ceilalŃi
65. Stima de sine creşte:
a. datorită suucceselor repurtate
b. datorită insucceselor
c. datorită comparării cu ceilalŃi
66. La constituirea stimei de sine contribuie:
a. imaginea de sine
b. sentimentul de autoaccepatre
c. estimările primite din partea grupurilor de apartenenŃă
67. Stima de sine depinde de:
a. imaginea de sine
b. autoevaluările relaizate
c. gradul de autoacceptare
68. Stima de sine creşte:
a. în copilărie
b. în preadolescenŃă
c. în adolescenŃă
69. Stima de sine scade:
a. în copilărie
b. în preadolescenŃă
c. în adolescenŃă
70. La constituirea stimei de sine contribuie:
a. imaginea de sine
b. sentimentul de autoaccepatre
c. distanŃa percepută între imaginea ideală şi performanŃele obŃinute
71. ReacŃiile adultului care induc o stimă de sine înaltă sunt:
a. accepatrea emoŃiilor copilului
b. ridiculizarea, ironia
c. folosirea ameninŃării, a pedepsei
72. ReacŃiile adultului care induc o stimă de sine înaltă sunt
a. ajutorul acordat copiilor pentru a se accepta
b. ridiculizarea, ironia
c. folosirea ameninŃării, a pedepsei
73. ReacŃiile adultului care induc o stimă de sine înaltă sunt
a. încurajarea copilului pentru a-şi exprima emoŃiile negative
b. ridiculizarea, ironia
c. folosirea ameninŃării, a pedepsei
74. ReacŃiile adultului care induc o stimă de sine înaltă sunt:
a. oferirea unor modele de gestionare a vieŃii afective
b. ridiculizarea, ironia
c. folosirea ameninŃării, a pedepsei
75. ReacŃiile adultului care induc o stimă de sine scăzută sunt:
a. oferirea unor modele de gestionare a vieŃii afective
b. ridiculizarea, ironia
c. lauda, încurajarea copilului
76. ReacŃiile adultului care induc o stimă de sine scăzută sunt:
a. oferirea unor modele de gestionare a vieŃii afective
b. negarea existenŃei emoŃiei
c. lauda, încurajarea copilului
77. ReacŃiile adultului care induc o stimă de sine scăzută sunt:
a. oferirea unor modele de gestionare a vieŃii afective
b. impunerea tăcerii, aunor modele rigide
c. lauda,încurajarea copilului
78. ReacŃiile adultului care induc o stimă de sine scăzută sunt:
a. oferirea unor modele de gestionare a vieŃii afective
b. Îndemnul de a ascunde emoŃiile negative
c. lauda,încurajarea copilului
79. Una dintre condiŃiile aplicării instrumentelor de autocunoşatere este:
a. crearea unui climat favorabil de înŃelegere, apreciere, accepatre şi
încurajare
b. crearea unui climat favorabil dominat de detaşare, obiectivitate
c. acordarea libertăŃii totale a subiectului
80. Una dintre condiŃiile aplicării instrumentelor de autocunoşatere este:
a. stabilirea şi negocierea unor reguli
b. crearea unui climat favorabil dominat de detaşare, obiectivitate
c. acordarea libertăŃii totale a subiectului
81. Una dintre condiŃiile aplicării instrumentelor de autocunoşatere este:
a. adresarea directă
b. crearea unui climat favorabil dominat de detaşare, obiectivitate
c. acordarea libertăŃii totale a subiectului
82. Una dintre condiŃiile aplicării instrumentelor de autocunoşatere este:
a. ExistenŃa unor competenŃe ale cadrului didactic/consilierului
b. crearea unui climat favorabil dominat de detaşare, obiectivitate
c. acordarea libertăŃii totale a subiectului
83. Unul dintre principiile consilierii psihopedagogice este:
a. responsabilitatea pentru dezvoltarea clietului îi revine consilierului
b. responsabilitatea pentru dezvoltarea cleintului îi revine atât consilierului
cât şi clientului
c. responsabilitatea pentru dezvoltarea clietului îi revine clientului
84. Unul dintre principiile consilierii psihopedagogice este:
a. relaŃia de consiliere este una permisivă
b. relaŃia de consiliere este una bazată pe autoritatea consilierului
c. relaŃia de consiliere este una bazată pe negociere
85. Unul dintre principiile consilierii psihopedagogice se referă la faptul că:
a. consilierul trebuie să gândească problemele clientului împreună cu acesta
b. consilierul trebuie să găsească singur cele mai bune soluŃii pentru
problemele clientului
c. clientul trebuie să găsească singur soluŃiile la problemele sale
86. O condiŃie necesară la deschiderea şedinŃei de consiliere se referă la:
a. reducerea anxietăŃii iniŃiale a clientului
b. consilierul să vorbească mai mult el
c. consilierul să manifeste o neutralitate binevoitoare
87. O condiŃie necesară la deschiderea şedinŃei de consiliere se referă la:
a. punctualiatea consilierului
b. consilierul să vorbească mai mult el
c. consilierul să manifeste o neutralitate binevoitoare
88. O condiŃie necesară la deschiderea şedinŃei de consiliere se referă la:
a. consilierul să nu vorbească excesiv, să-l lase pe client să se exprime
b. consilierul să vorbească mai mult el
c. consilierul să manifeste o neutralitate binevoitoare
89. O condiŃie necesară la deschiderea şedinŃei de consiliere se referă la:
a. să asculte cu atenŃie ceea ce spune clientul
b. consilierul să vorbească mai mult el
c. consilierul să manifeste o neutralitate binevoitoare
90. Una dintre atitudinile necesare unui consilier este:
a. respect pentru cel consiliat
b. obiectivitate
c. neutralitate binevoitoare
91. Una dintre atitudinile necesare unui consilier este:
a. acompaniere a persoanei de-a lungul evoluŃiei simptomelor sale
b. obiectivitate
c. neutralitate binevoitoare
92. Una dintre atitudinile necesare unui consilier este:
a. empatie
b. obiectivitate
c. neutralitate binevoitoare
93. Una dintre atitudinile necesare unui consilier este:
a. congruenŃă (concordanŃa dintre comportament, sentimente şi vorbe)
b. obiectivitate
c. neutralitate binevoitoare
94. Una dintre atitudinile necesare unui consilier este:
a. respect pentru cel consiliat
b. obiectivitate
c. neutralitate binevoitoare

95. Una dintre atitudinile necesare unui consilier este:


a. colaborare
b. obiectivitate
c. neutralitate binevoitoare

96. Una dintre atitudinile necesare unui consilier este:


a. gândire pozitivă
b. obiectivitate
c. neutralitate binevoitoare

97. Una dintre atitudinile necesare unui consilier este:


a. responsabilitate
b. obiectivitate
c. neutralitate binevoitoare

98. Una dintre abilităŃile necesare unui consilier este:


a. să tacă chiar şi atunci când clientul tace
b. să asculte activ
c. să manifeste neutralitate binevoitoare

99. Una dintre abilităŃile necesare unui consilier este:


a. să tacă chiar şi atunci când clientul tace
b. să reformulze, parafrazeze ceea ce spune clientul
c. să manifeste neutralitate binevoitoare
100. Una dintre abilităŃile necesare unui consilier este:
a. să tacă chiar şi atunci când clientul tace
b. să furnizeze interactiv informaŃii
c. să manifeste neutralitate binevoitoare