Sunteți pe pagina 1din 50

a7

4&

{fr,t{.}e{jg{j3 btti, ' . i::r.;

IKffiN

Editura lehto4>(

Lecturi educative pentrupregcolari


mediului 9i Cunoagterea educaliepentru societate

sb THSE{
ugloadEd tv Sfef50
Editura lcilr-lbl

Dscriera CIP a BiblioteciiNalionalea Romeniei PRDDA,VIORICA Lectud educative pentru prlcolad / Vioricapreda, DanielaDosa.- Petro$ani : Tehno-Art,2009 ISBN 978-973-1 842-60_8 l. Dosa, Daniela 372.41/.46

Editie tipdritZ in 4000 exemplare.

Tipdit la Impritneriade Vedt- Oraaea

Prefa{i

Educarea limbajului gi abordarea de cdtre copilul pregcolar, la aceast?l vArsti,a fonnelorsalemai complexe, cu careva opera maitdrziuin de crearea unui mediuculturalpropice, fapt ce nu $coall,suntfavorizate poate fi-conceput ln afara limbii. In acestsens,atat educatoarea, cet $i perintii, trebuiese puni la dispoziliacopilului diverse materia.le caresd constituie un mediucultural activ $i stimulativ:ci4i, caiete,unehede scris,ziare,reviste,imagini$i jocuricuimagini, discud, casete eudio etc, ti video p etena Dintretoateaceste4 cartea trebuie si devina copiluluide la pe copil sdparcurgd ceamai fragedd ver$a.Ea1lajutA cdilcaunoatterii, de la concrct la abstract, de la intuitiela reprzntare fantezie, Cu ajutorul ei, $i posesia copilul intla in numeroaselor instrumente care li pot satisface dorinfa dea descoperi realitatea lnconjuritoare. De asemenea, dintre speciileliterarecu ceamai mareinfluenp in dezvoltarea educalia copilului pregcolar,povestireartrmeneo fili $i importantA a experienlelor delimbaj alcopilului. Lucrarea realizatlde EdituraTehno-Art, reune$te o seriede pove$ti pe$colarc, specifice verstei cu saopul declarat dea sfrrijinidoutr categorii de activittti desfdturate cu. acettia, respectiv,educafiapentu societate 9i cunoaFterea mediului. In acest context, sprim ca aceastdinitiativd editorialisi vinl atatln sprijinuleducatoarclor, cdt 9i ln sprijinulpdrinlilor, care vor dori si contribuiela imbogilirea experinfelor de limbaj ale preqcolaritilii. copiluluiln perioada Viorica Preda

sb

INDICATII METODICE GENERALE Dezvoltarealimbajului oral $i scrisarc o importanledeosebiti,atat pentruintegraxea copilului in activitdfi de invilare de 1iptcolar, cAtli pentru dezvoltarea intregii personalitili. Lectura rim6ne, a$adar,una dintre cele mai intense. mai educrtive gi mai rispAndite activitili. De acee4 cu cet apropierea copilului de cade se face mai devreme, cu atat mai importante ,i mai duabile swt efectele ei in domeniul limbajului, al comunicirii, al comportamentului saual socializerii. in contexhrl actual al rformei educalionale,gcoah, ca instituliejoacd cheie, un rcl important iII apropiereacopilului de lumea cir(ii 9i, implicit,de lctud, Activitatea de povestir este una dirtrc cele mai utilizate activitili cu prepcolarii.Aceasta reprezinti ,,o xpuner ordi srb formi de naraliune sau de scriere prin intermediul cii,eia sunt itrf{ligate fapte, evenimente$i intempliri indpirtat in spa,tiuqi timp, fenomene ale naturii, peisajegeografice etc., pe care t" pot "opiii "o cunoattealtfel". (loanNicola,23,p. 444) Povestireaincitd imaginalia copilului, tendinla lui spre miraculos, fantastic,imginax.Povestea saubasmulpresupun o desligurareepici ampld, cu mai multe secvente, episoade reprezentative ce pot fi asociate cu imagini deserEte saucu ilustratii din ca(i. Ele pot fi in versuri sauproz6,citite sau povestitede educatoarc saude copii, cu inceputdat, dupdimagini, diafilme, filme, red6nd evenimente supranaturale sau tealiste, din lrecut sau viitorologie, din mitologie sau folclor, dupd povetti celebre de autori consacrafisau inventatede educatoars gi copii. Esentialul este redat prin personaje indregik sau blamatede copii. in concordanle cu modui de receptare al eticului de citre copil - in bun $i riu. Faptelepersonajelor din povestesrmt spectaculoase, cu rcl moralizator prin antitezadintre bine si rau. Copiii parlicipa afectiv. verbal sau nonverbal,incuraieaza sau condamne personajele. iaualitudine. Povestireaeste irtegmte in majoritateaactivitdlilor din grndinili, . indiferent de aria problematicilorabordate. Ea devine activitate dominanta pentruactivitiile de educare a limbajului, de educaliepentru societate gi de cunoa.stere a mediului.

Tematica povestilor, povestirilor $i basmelor este foarte variati: lumea copildriei $i fiap adullilor, povestiri despte yieluitoare, plante, ale haturii, poye$ti in care elementele realiste se imbind cu cele Jbnomene fanteziste. Tematicaabordatd in cadrul activitAflor de povestirese diferer\tiazd in funclie de varsb copiilor. Astfel la grupa micd poveftile 9i povesiirile trebuiesdfle scurte,cu puline episoade, cu un limbaj accesibil,atractive,si dezvoltesentimente trdiri pozitive. afective !i Personajeletrebuie.rdfre atractiye, cunoscute de copii (de preferat din lumea animalelor),.rit tple ca structura.Este de preferatca povegtilegi povestirilesdcontinaversuri gi dialoguri rqretitive, eventualscurtecantece. La grupa mijlocie se pot folosi poveqti gi povestiri cu episoademai numeroase carc se-i familiarizezepe copii cu aspecte diverseale vie{ii pi si le influenleze compofiamentul.La g.upa maxe !i pregdtitoarepovestiril devin mai complexe,cu personaje mai multe gi mai rcprezentative pentru o anumitAcategorie morali" planul real qi cel imaginarsecontopesc intr-o mai maremasura. Materialele$i mijloaceledidacticecontribuie qi ele la realizarea eficientda activitAflor de povestireproiectate. Astfel, selectate cu atentie,in functie de obiectivelepropuse. de confinulul abordat,de melodelesi procedeele didacticefolosite.malerialele gi mijloacele didacrice utilizate imbmcd diferite forme: de la cele tradilionale ca: imagini, cd4i, planqe, jetoane cu imagini saucu liter/cuvinte,medalioane, siluete,pdpuli, juctuii diverse,litere magnetlceetc.,la celetuode,,reca: inregistrixi audio (casete, CD-uri)li video(casete video,DVD-uri),retoproiector etc. in grddinif4 activitateade povestiresedesfi$oaxA subdoui forme: A. povestirileeducatoarei; B. povestirile copiilor:repovestiri; povestiri crcate. JinAnd cont de prevederile Programei activitdtilor ikstructiveducative in grddinila de copii facemUfmdt;carele sugestiimetodice: l. Activitatea depovestire confine urmitoarele secvente didactice: . captaxeaatenliei - prin ghicitori, poezii, centece, scurte convorbiri,introducerea unui elementsurpdzd; . rcactualizarea cunottintelor anterioarc- includereapove5tii

. . . .

intr-o seriede pove$ti,reamintirea unor personaje; anunlarea prezentarea temei titlului fi autoruluipovegtii; oblinerea performanfei - copiii povestesc cu ajutoml pe bazaideilor pdncipale; educatoarei retenlia - se revizuie$tetitlul pove$tii 6i ideea principald a acesteiat evaluarea - se fac aprecieriasupramodului in care copiii au ascultatgi r6spuos.

2. Succesul unei activitAf de povestiredepindede respectarea unor cerinfe specifice,cu p vire la uneleaspecte importantelegatede acesteai . Pehtru ihtroducereacopiilot i actiritdti (ihdiferentde tipul acestorati de mijlocul de realizare) sau penlru momentele de tranzitie de la o actifitate/tutind la alta. se pot.folosi ghicitorile, poeziile-huthdrdtoare, frdmdntdrile de limbd sau mici ftctgmentedin -o poezie (cu conlinut adeoat scopului plopus). Momentul captdrii atentiei este foarte important educatoareapoate folosi metode Si procedee diverse i funclie de vArstu copiilot 8i de subiectulpoyettii: se pot utiliza jucdrii, siluete de pesonaje, marionetede la teattul de pdpu;i, url cadru din poyeste sau se poate utiliza o conl)ersalie liberd etc. Dacd avemprcgrcmqtd o povestire,putem sd ne gAndimsd declar*dminteresulcopiilot pentlu poresteace ufiheazdq fi spusd folosindu-nede un scurt fragment muzicaL de nitte 'refsuri sau de o imagike sugesti\rd,rezohAnd astfel ;i problema familiafiziirii copiilor cu conlinutul powstii ti, uneori,clarificarca uhor cu't)ihte noipovestii Expuherea de cdtre educatoare trebuie sd fie clard. acceribildsi expresivd pentru a capta )i henline otenlia copiilor pe toatd durata expunerii; exptesi)itateaexpunerii se realizeazdprin: morlularea ,rocii, schimbarca fitmului rorbirii pe parculsul expunerii,pauze logice,psihologice Si gratuaticale, accentudli Si scdderi ale intensitiltii rocii, repetilii, mimicd$i gesticulafii.

Er.punerca pove;tii de cdtre educatoarctrebuie insolild de plan;e, imagini siluete, diafilme, casetevideo etc, realizate bine din punct de wdere calitativ ti etpresiv. Prezenlareaimasinilor si a povestii se ra face de cdte educatoare/aduh, care se va situa la ntuelulde vizualizqreal copilului/copiilot ti 'ra utiliza mimieati inlexiunile vocii in redarca expreshda turtului. Expunerea trebuie adaptatd ni.relului de inlelegere al copiilor, pdstrdndu-se insd stilul autorului ii cuvintelemai vechi$i tnaipulin utilizote astdzi. Cuvintele si expresiile noi ror fr explicdteprin aldturarea unui sinonim sau a unei scurle prezentdfi ldmuritoare in timpul rccitdrii pe fragmente/strofe sa , tn cazul in care este hevoie de o explicalie mai ampld, la sfArtitul povestitii. Penltu explicareacu.tihtelorti expresiilor noi, kecunoscute de copii,ftul expuneriinu ffebuie intlerupt, ci educatoarea vafolosi dupdrostirea cuyintelorii expresiilornoi, sinonime pe care copiii deja le cu osc. si expresiiechfualente powstii Fixafea continutului sepoate realizapli relinerea nomenrelorprincipale ale ace\teia $ prin precizarea perso ajelor principale cu trdsdturile lor reprezentatiye: acestmome t ku trebuie sd se prelungeascdti sd devind o repo|estire ducand astfel la anularea efectului mesaiului transmisde conlinut, ci trcbuie sd se realizezesuccint, doar prin cAkva intrebdr| Rete tia si transfelul noilor cunostintese poate realiza fe plin referiri la alte pove{ti care au acelasi mesajsau prin mimarcaunor actiuni ce dertnesc anumitepersonajealesede copii sau prin redarea pfin desen a unor secyenledin porestesauprih gdsirea unui alt Jinal povestii etc. La lhtal. copiii 'tot f implicali in redareatitlului ti, ewntual, a numelui autorului sau a unor caracteristici ale cdrlii din care li s-a citit/prczehtatpovested (detalii despre copertd, despreatezareateatuluiin pagind etc.).

Inimioare, inimioare! de SarinaCassvan Inimioare! Cine mai cumpdrd inimioarede turti dulce? Inimioare!strigaintrunanegustorul cel cu luleaua in col{ulgurii qi cu o p6l6riemare,cAtroatade car. Un bAiela; se apropie de ddnsul gi alege o inimioard de presixatd turtddulce, cu bomboane colorate. In ghereta lui, v6nzdtorul de dulciuri mai are inimioare, pdpugele soldati de turti dulce. 9i Din toateacestea biieleluluiii placemai mult inimioara. $i nu pentru cd are de gdnd s-o minince, nu. El vrea s-o duci mamei, cares-aimbolndvit de "inim6 rea". Da, da, de inimi rea!A$a a auzitel spunindpe cinevadin ,.Aresd-i duc6mamei cas6. De aceea igi frcea repede socoteala: inima de turti dulce,ca sd gi-opuiein locul inimii celeirele qi o sAse thcAsenaloasd". - Cdt ceri pe inimioaraasta? il intrebi el pe vinzitor. Doi lei, rdspunse vAnzitorul. prea E pentru scump mine, zise bdiatul,qi pe fa{a lui trecu o umbrdde intristare. - Da' cali baniai tu? Copilul se c6uti pdn buzunaregi-qi numdrd grijuliu binulii. un leu. - N-ammai mult decat pentru cine o cumperi? il iscodiomul cu pSldria - Dar cAt roatadecar. - Pentrumama.E bolnavi de "inimi rea", ii spusecu glasulinecatin lacrimi. Vdnz6torul zdmbi bl6nd, apoi ii dddu inimioara de turti dulce {irb sdprimeascE niciun ban. Copilulii mulfumiSialerge inh-unsufletacas6. - Mdmico, mimico! Iat6, Ji-am adus alti inill6! Dd-o incolo pe cealalti,dacee rea,9i pune-ope asta,sd vezi cnm te faci sinitoasd! Mdiculanu inielese intdi ce voia sdspund copilul,darcArrd

v6zu in mdnalui inimioarade turti dulce, fata i se lumin6. il lue in brale Sil sdrutacu dragoste. - Sef6ie$ti, dragulmamei!E$tiun biie{eltarebun.Dar nu inlelegde cevrei s-oarunc pe cealaltd? - Fiindcdtoli din casi spunci te-ai imbolndvitde .,inimi rea".Am iost la b6lcicu ceilalficopii gi candamvizut inimaasta de turt6 dulce,m-amgdndits-o cumperpentuu tine. Nu-i aqacd am ficut bine,mimico? - Foarte bine, biiatul meu drag, ii rispunse mama, dezmierddndu-I. Si $tii cA inimile oamenilor nu se pot schimba. dareu am sdmd fac bine,dacdtu ai sdmininci inimioara astade turti dulcein loculmeu. La inceput, biiatul nu vru sd seatingi de ea,dar mamalui o rupse in dou6, mugc6 gi ii d6durestullui. fi eao bucatA parci, parci .. din ziuaaceea, incepusi-i meargd $i. din ce in cemai binecu sinitatea. Ia.rpeste ceteva zile, c6nddoctoriili ing6duir6 s6 ias6din cas6, seduse lmpreuna cu biiatul la v6nz6torul deturt6dulce. il saluti bucuros biiefagul. - Buni ziua,nene, - Buni ziua,biiete! Cedoresti? nimic,Uite, liam adus-o pe mimica.Vrea - Nu mai doresc sdli mulpmeascd penffuturtadulcepe caremi-ii dar-o9i carea fticut-osinitoasd. - Caxeturt6 dulce? se miri vAnzbtorul,pref6c6ndu-se a nu-qiamintiintdmplarea cu "inima rea". Dar mamabiiatului ii spusein cdtevacuvinte cum steteau lucrurile. intr-adevdr, am fost foaxte r6u bolnav6, povestiea. intr-o zi, bdiatulmeu a venit la dumneata si cumpere o inimi de turt6 dulce, cu care si mi-o inlocuiescpe a mea. De atunci m-am insdn6to$it. - Da,da! Agae! zAmbi vdnzdtorul. Acumimi aducaminte. - Am venit s6-ti mullumesc. E drept cd fiul meu are o inimd buni, dar gi dumneata e$ti un om tare de ispravi. I;i lui apoibdiefagul dem6ndqi pomi cu el la plimbare.

Copiluluiii sdltainima de bucurie. Era atatde m6ndrude mamalui, careeratdnSrd, fiumoasdsi sAnetoase. Dar oare cum si nu te faci sdn6toase, spune,ti $i voi, c6nd ai un copil cu o inimdatatde bun6?
Cuvinteqi expresii: inimdrea - mdhnireduere,amdraciune; tuttd clulce- esteun produslbcut din liind de grdu, miere $i oud, la caresepuneo glazurdgroasi de zahir: iJcodi - a cercetaceva saupe cinevacu de-amdnuntul pentu a alla un secret, adevirul etc,;a punecuiva intrebdriinsistente a seinforma. Dentru pentu a aflaun secret; bdlci, bdlciuri - taxgmare linut ln anumiteperioadeale anului, la sixbdtori impodante ti insofit de spectacole gi de peueceripopulare; rafmarcc; tngddui . a da voie, a permite,a incuviinla ceva; a da cuiva permisiunea;

omdeispravd vrednic. - orncumsgcade, Proverbe: poti,pentu canu ai ocazia FtrbinecAnd sll faci oricand. CAnd ai fdcut bine, taciicAnd povesteite bine, tutuor. fi s-afdcut Bunatatea lbcemaimulli prieteni caputerea.

TArig-tArA9 de Sarina Cassvan Nici nu 1i-arveni a credecA acesta eranumeleunei fetite bucdlate qi cu pdrul numaiinele,dar carenu fEcea altceva dec6t sA umble toatd, ziua de colo pdn6 colo, tdrdndu-gi picioarele, ridicdnd praful de prin curte 9i trdgAnddupi ea juciriile 9i lucruriledin cas6. ,,Tdr6q.,. Iatddeceprietenele ei auporeclit-o Umbla de diminea{d 9i p6n6 searacu p6rul incAlcit,cu rochitadescheiatd gi cdsca, de ai fi zis cd vrea sd inshiti lumea intreagd. Sescula pe cdndalli copiisepregdreau se irandnce de prdrz, iegea in grddind jucdriilepe o velinld,subun qi iqi intindea copac. C6teodatd, adormea cu acul,pe caremamaei i-l punea cu
l0

sila in mane, sdinvefecusutul. Era frumoasd, ce-i drept,dardacd nu se pieptina niciodat6,pirul ii sta claie pe cap gi semina cu te miri ce dihanie. CAndii spunea cinevac6 nu e bundde nimic, rispundea - Ei, 9i?...N-am nevoiesi muncesc! Muncegte mdmicagi pentru mine! Dar anii au trecut,Tdr6g gi o dati cu ea s-amdrit a crescut gi lenea de carenu s-apututdezbdxa. CAndse ageza la masdsi invele, adormea cu capul pe carte. Mamaei erabolnavi gi nu mai aveaputerenici mdcars-o dojeneasci. .. Intr-o buni zi TAr6qrimase firi mam6. Pe tatdl siu il pierduse mai de mult. Astfel, se trezi singur6 pe lumeqi cum nu invSlase sdfaci nimic,seuitaneputincioas6 la pripdduldin casd. Dar deodatd in viala ei se intAmplase cevanea$teptat. Un unchi,carelocuiaprin apropiere, veni s-oia pentrucdtvatimp la d6nsul. Fetilase duse,9i ajungdnd acolo,incepua se minunade toatefrumuseJile din preajma ei. ' Ceeace o uimi mai mult era grddinadin fa,tacaseicu r6zoarele de flori bine ordnduite,apoi acega de zarzavaturi, cu tot felul de legume,9i stupdria, careumpleau ograda Si oratdniile, bineingrijit6. Un singurlucru nu-i plScea gi nuJ puteain{elege: De ce munceaumAtugaqi verigoareleei de dimineald gi pdn6 seara tdrziu? in casa unchiului munca era impirjitd. Mdtuga ingrijea grddina, una din feteaveain seama ei pisdrile,iar ceade a doua mulgeavaca.Fetileiii dddurd in griji porumbeii, darei nici prin gandnu-i treceasAle deade mdncare. Unchiul b6gi de seamd cd fata nu e bund de nimic. Se sfitui cu sofialui ce si fac6 sA o inveteceva,s-o pregiteasce pentruvia16. Deodat6, ii veni in minte un gdndbun. Are s6-i dea qi ei o indeletnicire, ca qi copiilor lui, pentrua o deprinde cu munca.
II

tantoFa:

$i chiar a doua zi o trimise in fundul gridinii s6 ingrijeascd de stupi. Ii spusecum trebuie si umble cu albinele ca s6 n-o inJepe9i o invdld tot ce are de fbcut. Fetilei nu-i preavenease se scoalede dimineaJd, dar n-avu incotro $i se supuse. In ziua inlaiia, treaba merse cum merse, in cea de a doua" de asemenea. dar in ziua a treia.leneqd cum era. adormi langd stup. O albind mare se opri din zbor tnainte Si-i zbdrndi in urechi apoi ii vorbi: - Cine e$ti tu, fetild somnoroasd? gi ce cauli aici in impdrd(ia noastrd? TdraS ii spuse cum o cheamd qi pentru ce venise, iar albina o pofti sd intre in palatul cu galerii multe 6i bine rdnduite. Fata se cam temu Ia inceput sd primeascd invitalia, dar o tncredinld cd nu i se va intdmpla nimic, dacd o sd meargd aldturi de ddnsa. Numai aqa se invoi TdrdS sd cutreiere impreund cu ea galeriile palarului. Intr-una din tncdperile mai mari qi mai luminoase se afla Matca lor. Ea o primi cum se cuvine unui oaspete de seamd qi dddu poruncd sd i se dea tot ce se gdsea mai bun in hambarele inyesate cu merinde. Un roi fu albine alergd sd indeplineascdporuncile lor qi, cAt ai clipi din ochi, in mijlocul incdperii se intinse masd tmbelsugatd, cufagurii cei mai gustoqi. Tdrdq se minund de toate cdte le vedea Ia masq aceea, care sclipm de curdlenie. In tot timpul ospdlului albinilele alergau fird rdgaz de la un loc la altul, umpl1nd paharele, qducdnd bucatele, str1nsdnd farfuriile. Vdzdnd sprinteneala lor, Tdrdg le tntrebd cum nu oicd de oboseald alerg6nd afit de iute, in timp ce ea abiq isi tdra Dicioarele.
l2

- Supusele mele, rdspunse Matca, muncesc de d.imineata pdnd seara Si nu sepl6ng niciodatd de oboseald.E drept. cd sint printre noi $i cdliva care leneyesc.Pe cdnd albinuSelealeargd sd culeagd nectarul din florile cele mai alese, zburddnd prin ioare 5i Iunind, ei stau in trdnddvie Si inruneric, aoteptdnd sd primeascd hrana de la celelalte albine. Acestorq ioi te zicen tAnbi ;i-i tinem mai ascungide ochii lumii, i.tr la sdrbdtori si Ia zile mari nu au dreptul sd ia parte dec<)talbinele care au muncit tot timpul. RuSinatd, Tir6S plecd capul la auzul acestor vorbe, cdci i se pdrea cd sunt spuse anume pentru a o dojeni pe ea. Matcq insd nu bdnuia nimic qi dupd ospdl o purtd de-a lungul galeriilor. Tdr6q vdzu cum in fiecare chiliuld intrau Ei ieqeai gi iar intrau qi ieqeau albinele, forfotind gi ddnd mereu din aripi. Incepurd sd-i zbdrndie urechile de atAtu zgomot, cdci in toitd galeria nu se auzea decdt: - Sfdrr! Sfirr! Zrr! Zrr! Zrrt Cdnd Matca trecu pe dinaintea lor nu se oprird.. Ele n-aveau yreme sd stea s-o priveascd sau sd-i admire podoabele. TdrdSo intebd curioasa de ce tor intd Si iis albinele in cdsulele qcelea. - Fiindcd lucreazd, ti rdspunseea. Ia te uitd in celulele lor, yezi sd cAt sunt de pline cu miere! - Dqr ce sunt acelea, cerule? intrebd din noufata. - Cdsulele pe care Ie vezi, ii rdspunseMatca, trecd.ndruai departe. In mersul ei Mqtca se oprea in dreptul fiecdreia Si spunea cdte o vorbd bund albinuyelor, care-i rdspundeau grdbite Si-qi vedeaumai departe de lucru. Intrard dupd aceea intr-o galerie in care domnea o tdcere deplind gi unde nu se auzea nici zbdrnAit, nici s/ArAit. Albinele din acea galerie stdteau culcate pe sDate sporovdindintre ele. Dar cdnd tqi zdrird Matca ii sdrird tnainte cu ploconeli gi cuyinte linguqitoare.
l3

Fdrd sd Ie bage in smmd, Matca ti ardtd fetilei celulele acestora$i zise: - Ia priveSte-le! Sunt goale! Dar ei, trdntorii, stau la sfat $i a$teaptdsd le pice mdncarea de-a dreptul in gurd. Auzind cuvintele acestea, tAntorii se ascunserd ru$inalL unul in spatele celuilalt, plecdnd capetele. T6raq seJdcu Ei ea micd, micd de tot, qi ii venea sdfacd la fel ca ei. Ii venea sd intre in pdmA de rusine in fa6a celorlalte Jiinle muncitoare, cu atdt mai mici decAt ea,pe cqre qltdd(ttd nici nu le bdgasetn seamdSi care aveau un rost pe lume.,, Abia atunci iqi ddduse seama c(tt de deSartd ii fusese tiala qi cdzdnd tn genunchi inaintea Mdtcii, o rugd: - Primeqte-mdqi pe mine printre supuseletale! Luali-md in milocul vostru $i vd voi purta recuno$tinld! Mqtca stdtu pulin pe gdnduri, apoi rdspunse: - Eu te-aSprimi cu dragd inimd, dar nu qtiu cefolos mi-ai putea aduce, $i apoi nu am o incdpere atdt de mqrq care sd te addposteascd. Auzind acestea fata se tntristd. Pentru a o mai inveseli, Matca ii figddui cd va line sfat cu albinele qi dupd aceea ta vedea ce va maifi. Deocamdatd, puse sd se ddrdme perelii cAbna chiliule din galeria trdntorilor, Jdcdnd din ele o singurd tncdpere, in care avzd un pat, o masd {i doud scquneJdcute din ceara cea mai curatd, pentru a o addposti, iar Tdrdg se simti acolo ca Iq ea acasd. in fiecare diminea1d,o albinuld, pe care i-o ddduse Matca in grijd, ii aduceape o tavdfaguri proqspeli de miere. Prdwul tl hm Ia masa cea mare, iar seara, tnainte de apusul soarelui jucau tn lumina lunii, jocurile cele mai felurite. CAndmdntuiaudejucat, incepeausd cdnte un cAntuccare incepea 6i sfdrSeacu un zumzetprelung. $i astfel trecurd trei zile de la vmirea feti|ei tn palatul albinelor. Nimic nu-i tulburase pdnd atunci lini4tea. Dar a patra zi, Matca o chemd la ddnsa gti l4

vorot: - M-qm sfrtuit cu albinele mele ii mi-qu spus cd te-af primi bucuroase dacd ai putea sd nefii cinva de vr:eunfolos.Eu an Jdgdduit cd ne vei fi. cdci de bund seqmd. trdind printre oameni, ai invdlat weun me|teSug.Fdrd indoiald cd Stiisd leti. jdcu un semndin cap. Nu, nu gtia. TdrdS - Atunci, trebuie sd te pricepi la dereticat! Dar fetila cldtind iardqi negativ din cap. Matca o tntrebd din nou: - Nu cumya ai darul de a inveselipe supuqii mei cu cdntul? Tdrdq rdspunse iar cd nu. - Dar ceva trebuie sd {tii sd faci. Spune-mi degrabd, ce Stii? o intrebd Matca dorind din toatd inima s-o pdstreze tn - Tdrdq rdspunsedin vdrful limbii: -^Ninic! Apoi plecd ruginatdcapul. In clipa aceea auzi un zgomot de u;i tuAtuik, de geamuri sparte, ;i... tot roiul de albine ndvdli in incdpere. - Afard cu ddnsa! snigard toate intr-un glqs $i gata-gqta s-o lmpungd cu acele lor asculite. - Sdplece! Sdplece imediat! Matca sdri s-o ocrotescd cu aripile ei, pentru a o feri de loviturile albinelor inddrjite, apoi ti spusepe Eoptite: - Fugi repede! Furiqazd-te in spatelefagurilor; acolo vei gdsi o uSd tainicd, ce duce drept in grddind. Deschide-o Sifugi cdt poli de iute,Jdrd a te mai uita inqpoi! Fata o ascultd, se tncovoie cAtputu pentru (t nufi ydzutd qi ajungand tn spatelefagurilor, se mistui prin portila cea tainicd. Abia cdnd iSi veni in fire din spaima pe cqre o trdsese, se uitd speriatd tnjurul ei. Nimerise intr-o galerie lungd, Iungd de tot. La copdtul ei se afla o grddinild in care se gdseau cdteva albine. TdrdS tresdri intdi speriatd, crezdnd cd are de-a face cu albinele pomite impotriva ei, dar in cur6.nd iEi ddtlu seama cd erau nitte bieli tuAnbri care stdteau nepdsdtori la soare. 15

Stia cd ei nu-i puteauface niciun rdu Si chiar de-arf putuL le-arrtfost lenesd se scoale. Avu un simldmdntde sild pentrufiinlele aceleatrindave Si tSiurmd mersul, fird sd lefacd mdcarcinsteade a seferi de ele. Din grddinila aceeadddu intr-o grddind mai mare, iar de acolo se trezi buimdcitddrept tn stupdria unchiului. A douazi, plecdinapoi sprecasaei pexdsit6, insoliti de unchiulseu.Nici nu ajunse bine gi se agtemu pe munci, iar dup6 cdteva luni, cdndunchiulveni iardgisd-givadi nepoata, uimirea lui nu mai cunoscu margini. Nu-i venea s6-gi creaddochilor ce tot ce vedea era adevirat. In fala casei se afla o gridini{6, din care nu lipsea aproape nicio floare, curtea din spate gemea de pdsiri, iar lucrurile din casd sclipeau decurdlenie. Fatapurtaun $o4 alb ca neaua gi robotea cdt eraziulicade prin mare casi 9i prin ogradd, ingrijindde gospodirie. Vdzdndmirareade pe chipul unchiului,dupdceJ ospitd din belgugcu bucateficute de manaei, ii povestitot ce i se intdmplase in stupdrie. Atunci unchiul inlelese de unde ii venea hdrnicia 9i luindu-qirdmas bun,ii spuse: Sdnevedemsdn6to9i, - La revederel Albinufo! numele i s-aschimbat in ,.Albinuta',. $i din ziuaaceea,
Cuvinteqi expresii: velinld - les{tufi, groas6 de ldnd albi sauvdrgatdin diferite culori, de obiceiimpdslitd la piui, intrebuinfatd capeturi,cuvertud,covor etc.; dezbdru- a rcnnn[ala o deprindere re4 a selAsa,a sedezobi$nui de un nimv; a sedezvila; dojeni - aface obser.',afii moralizatoare; a musta, a cfia; deprinde- a se obignui,a seinvata; cutreiera - a stribate,a colinda,a umbladin loc in loc; hambar,hambarc- magazie in caxesepdstreazd diferite produse agricole,in specialcereale;grdnar; lrantor, baflori - mascululalbinei; chiliuld, chiliulel ahilioara" chilioare (dim. al lui ',chilie',) - odditd dintr-o mdnistirc, in caxelocuiette un cdlugArsauo celugeritA;

t6

camere micAde locuil;cdmdruld; ploconeald, ploconeli - lingugire,umilire; viald de;artd - \tiatd, lipsitd de valoare,de folos, de importanta; a se mAhtuidejucat - a termina,a isprevi, a siargidejucat; ,ni.rt i (refl.)- a dispdrea, apie ; Proverbe: Lenegul e totdeauna s6rac. De la cei buni selnvafi lucruri bune. Htrmicia e mama succesului.

O viz, caprin vis. O vdz limpede, aqacumera.inalt6,uscilivA,cu pdrulalb Si crel, cu ochii cAprui, gi cu buzade suscrestate, cu gurastrAnsi in dinfi depieptene, de la nasin jos. poarta, Cumdeschidea ii sdream inainte. Ea bdga binigormAna in s6ngimi zicea: , - Ghici.. - Alune! - Nu. - Stafide! - Nu. - NAut! - Nu. ! - Turtd-dulce - Nu. Pdn6nu ghiceam, nu scotea m6nadin sdn.$i totdeauna sAnul e^i eraplin. Ii sirutammAna. Ea-midideapdrulin susqi mi sdruta pe frunte. Ne duceam la umbradudului din fundul gr6dinii. Ea igi infigeafurca cu caierulde in in brdu qi incepea s6 trag6 qi sd rdsuceasci un fir lung gi subfire.Eu m6 culcampe gi ldsam spate alene capul in poala ei.
l7

Bunica de Barbu$te{Enescu Delavlancea

Fusul imi sfhr6ia pe la urechi. Mi uitam la cer printre frunzeledudului.De sus mi se pdreacd se scuturdo ploaie albastrd. - Ei, ce mai vrei?imi ziceabunica. Surdsul ei mdgddilain cregtetul capului. - S i s pu i . . . basmul. $i niciodatinu isprdvea Glasul ei dulce mi legdna;genelemi se prindeauqi adormeam; g-o intrebamc6te ceva; ea incepea uneori tresdream s5spuiegi euvisarn inainte. - A fostodatd un impdrat maxe, maxe... - Cit de mare? - Maxede tot. $i-gi iubeaimpEriteasa ca ochii din cap.Dar copii nu avea. rduci nu avea copii... $i ii pirea riu, ii pdrea - Bunico,e r6usi nu ai copii? ce e rAu.Casa omuluifird copii e case pustie. - Fireste - Bunico,dareun-amcopii qi nu-mipareriu. Ea lSsafusul, rAdea, imi desfrceap6rul cArlionlatin doud capului. $i mAsiruta in cre$tetul Cate o frunze se desprindea din ramuri gi cidea leginindu-se. Eu m6 luamcu ochii dupdeagi ziceam: bunico, spune. - Spune, - $i aga,ii p6reagrozavde riu ci nu aveacopii. $i.. . nu mai putea de pdrere de rducd nu avea copii...intr-ozi veniIa el un mo$ b6tran, bftrer c5-$i tdra barba pe jos de bitrdn 9i de cocoqat ce era.$i emmic, mic detot... - Cit erademic? si fi fost,aga, camcatine. - Poate - Va sdzic6,nu eramic, mic detot... - Era mic, da' nu agamic de tot. $i cum veni ii zise: "M6ria ta, ai doi meri in gridin6, unul ldngdaltul, ci nu $tii caxe suntramurileunuia qi caresuntale altuia, 9i cdndinflorescnu $tii care sunt florile unuia qi care sunt ale altuia; qi dgti doi meri infmnzesc,infloresc,se scuturi qi merenu fac. Mdria ta, si qtii ci atunci cand or lega rod Sqti doi meri, impdrdteasa o si rimdie
18

greati o s6nasci un coconcu totul qi cu totul de aur..... Piticul se duseqi impdratul alergi in gridind gi c6utdpeste tol panddidu pesteii doi meri. Merii se scuturaserd de flori, ci subei parcd ninsese, darrod nu legaserd. De ce nu legaurod, bunico? qtie-.. Dumnezeu - $tiu eu?... Era aga cald... agade bine in poala bunicii... o adiere incetinici imi ricorea fruntea-. nori albi, alunec6ndpe cerul albastru, meameteau... inchideam ochii. Ea spunea, spunea inainte, smulgdndrepedegi ugurelfirul lung,din caierul de in. - $i se g6ndi impiratul ce se facd,ce si dreagi ca merii sd facd mere.Unii il sfrtuiau ca si-i ude mereu;qi i,a udat mereu; altii ziceau si le dea mai mult soare; 9i impdratul a t6iat toti pomii de jur imprejur. $i merii infloreau, se scuturau,$i rod nu legau.Intr-o zi veni la impirat o babi bntrani, betrana $i zbarcitE, ca minede zbdrciti,qi micd,micl aga ca tine demicd... - Ca moqude mici? - Da,camogu... - Atuncinueramicedetot... - Aga mici de tot nu era. gi zise impiratului: ..M6ria-ta, pand ce n-oi mulge un ulcior de lapte de la ZAna Florilor, ce doarmedincolo de Valea Pldngerii,intr-o c6rnpiede muqelel,9i n-oi uda merii cu lapteleei, merii nu leag6. rod. Dar s6te pdzeqti, M6ria- ta, ce indatece te-or simli florile, incep sAse miSte,s6 se bati qi multe se apleacdpe obrajii ei, qi ea se de$teaptd, ca doarmemai u$or ca o pasdre; 9i vai de cel ce l-o vedea,cd-l preface,dupdcum o apuca-otoanele,in buruiandpucioasi ori in floare mirositoare, dard-acolo nu semaimigcd..." - Dar ce, ai adormit.flicdul mamei? Tresdream. - A, nu.. . gtiuundeai rimas.. - la-a-a-. . ZAna Florilor. Auzisem prin vis. Pleoapele-mi cddeau incarcate de lene, de somr, de mulfumire. $i mi simleamugor,ca un fulg plutind pe o ap6care t9

curge incet,incetinel, inceti;or... $i bunica spunea,spuneainainte, 9i fusul sfrr-sfir, pe la urechi,ca un bondar,ca acelecdntece din buruienilein care adormisem de atiteaori. pe calulcel mai bun... - $i impiratula incdlecat - Cel mai bun... ingdnameu, de fricd ca si nu m6 fure somul. - .. .q-aluato desagicu merinde gi a plecat. .. ...$-a ,. Plecaaar. s-a dus, s-adus, - $i s-adus. .. dus, s-adus. - ...s-a .. a datde o pAdure mare$i intunecoasi... - PenA . ..lntunecoase... - ...denu se vedeaprin ea. $i acolopla legatcalul d-un stejarbdtr6n, gi-apus desagele cipit6i 9i a inchisochii ca s6 se odihneasci.$i... pasimite pddureac6nta gi vorbea, c6 era fermecati.$i... cum li aducea de pe undeea foaptede departe, eracaun fum,impdratul gi dormi,qi dormi... adormi, C6ndm-amdeqteptat, bunica isprdvise caierul. Dar basmul? Cu capulin poalabunicii,niciodati n-ampututasculta un basm intreg. Aveao poali fermecatd, un glasqi un fus caremd furaupe gi adormeam nesimlite fericit subprivirile9i zdmbetul ei.
Cuvlnte,i exprcsii: Jbca - veryeade lem[ la capdtulciteia se leagi caierul (mnnunchi de in. ldnasaucrinepa) penuua fi tors; btAu - oing joarc latd. caresepoarti in jurul mijlocului; firul pe misurd ce estetors; ,.srl - unealtdpe carcseinfASoaxi ,,!p,'dri - a ducesaua ajungepanAla sfar$it;a termina: crettetul capului - yaxfulcapului, coco, - termende politetecaredenumeste un bdrbat;domn; buruiandpucioasd -brnriani caremiroaseur6t (a sulfl; bondar- i\sectdmarc careb6zaie; desagd- lJaistd.fotmatd, din doudptufi, catesepoartAp umer;

lucIu.

merinde- hrarri rcce pe carc o ia cinevac6ndpleacdla drum saula Proverbe: De Ia cei buni seinvali lucruri bune.

Bunicul deBarbu$tefhnescu Delavrancea Sescuturd din salcdmi o ploaiedemiresme. Buniculstdpe prispe.Seg6nde$te. La ce se gAndeqte? La nimic. Imumdri florile care cad. Se uit6 in fundul gradinii. Se scarpini.-n cap.Iar innumird florile scuturate de adiere. Pletelelui albeqi creleparcesuntnigteciorchinide flori albe; spr6ncenele, mustilile, barba... pestetoate au nins anii mulli qi grei. Numai ochii bunicului au rimas ca odinioard: blAnzi gi mangaiebri. Cinetrantipoarta? ce s-a umflat vantul... O, batd-vdnorocul, - Credeam cocoqeii moqului! Un beielan qi o fetifi, roqii qi bucildi, s6rutar6 mAinilelui "tata-mo$u". zisefetila,dece zboard - Tat6-mo$ule, pdsirile? - Fiindcdau aripi,rdspunse bitranulsorbind-o din ochi. Poi, ralele n-au aripi?De ce nu zboari? Zboard. zise bdiarul, dar pej os. Batrdnulcuprinseintr-o mdni pe fati gin cealalti pe b6iat. - O, voiniciimogului!... $i z6mbi pe sub mustef, qi-i privi cu atatadragoste, c6 ochii lui eraunumailumini gi binecuvdntare. - Tat6-mo9ule, da' cocoriiun' seduc cdndseduc? In - laracocorilor. - In faracocorilor? - Da. - Da rAndunelele un' seduc c6ndseduc? in r6.ndunelelor. - lara
2l

- in {ararAndunelelor? - Da. apvreas6-micreasci9i mie aripi gi sdzbor - Tati-mogule, netezindu-i barba. cerului, ziseb6iatul susdetot, pdni in slava - Daci ji-or cregte 9! tie aripi, mie si-mi prinzi o presurd un sticlete. - Da. . .h i . . .h i . . .p o ic ef e l . . .q im ie ? FataseintristA. qi zisebiiatului: B6trenul o mangaie - Bine,s6prinzi gi pentrutine,saprinzi qi pentruea. tatS-moqule? - Jie doui qi mie doui.. . Nu e aga, gi mietma. - Fireqte, doud, lui doud 1ie intrebabdiatul cu m6ndrie. - Vrei $i tu, tat6-mogule? - Cumsdnu?!Mie un scatiu Ce fericili sunt! qi fatape altul. Buniculii Biiatul incilec6pe un genunchi joaci. Copiii bat din palme. Bunicul le c6rt6 "MAi cazace, prin argele"... ce catinoaptea cdzdcele, intr6 pe poarti cu doui donili de ap6. O femeie usce,tive din rAsqi buniculdin cdntec. Copiii tdcurd E mamalor si fatalui. Cumil vizu, incepu: o sAIi sesuiela cap... - I... tata,li d-ta... iarii rAzgaii... intri in cas6. Femeia qoptimogulca qi cum ar fi - S6-ibati norocul$i senitatea, mustratpe cineva,gi sirute in creqtetulcapului gi pe unul, gi pe altul. r6sul,qijocul, qi cdntecul. $i iar incepu Se osteni bunicul. St6tu din joc. Copiii incepurds6-l ming6ie. Din vorb6-n vorb6, copiii se fecurd sdpani pe obrajii bunicului. astaestea mea. - Partea asta, a mea! - $i partea - Mustataastaestea mea.
22

a mea! - $i asta, La barbdse-ncurcari.Bunicul ii impnc6,zicdnduJe: - Pedin doud. camrepede, c6 b6ffinut strAnse $i copiii o gi despicard, din ochi. mie. - Jumdtate - $i jumitate mie. $i dupi ce o impnrliri ffi1eqte,incepulauda. Bdiatul: - Mustalameae mai lungd. Fata: - Ba a meae mai lungi. $i bdiatul intinse de-omustali 9i fata de alta, ba a lui, ba a ei, s6fie mai lungi. Pe bunic il trecurd lacrimile, dar tdcu qi-i imp6c6 zicAndule: suntdeopotrive. - Amrindoud q-a - $-amea, ei! - $-amea,q-alui! La obraji ceartaseaprinsemai tare. - Partea meae mai frumoasi. - Ba a mea,ci e mai albd! Buniculzimbi- Ba a mea,ci e mai caldi! - Ba a me4 ci e mai dulce! - B aame a , c e n u e c a a t a ! - Ba a mea.cd areun ochi mai verde! - Ba a mea,cd areun ochi qi mai verde! Bunicul abia selinea de r6s. - Ba a mea! - Ba a mea! $i bdiatul,infuriindu-se,traseo palmdin parteafetei. Fata !ipi, siri de pe genunchiul b6trAnului,se repezi 9i traseo palmi in parteabiiatului. Biiatul, cu lacrimile in ochi, siruti partea lui, 9i fata,
23

partea suspinend, ei. Mamalor ieqipe ule $i intreba rdstit: viermineadormiJi! - Ce e asta, Obrajiibunicului eraurogii gi calzi.
Curinte$i exprcsii: cocoleii mosului- aD, cuv6nnrlhotdrdtorin familia lor; presurd - pasdtecantdtoare, de mirimea unei vribii, cu ciocul scufi pi gros,cu coadalungdti bifircatd, cu spatele brun ti dungat; sticlete- pasdtec66tittoare cu peneleviu coloratecu ro$u,negru,alb ti galben; scotiu - paslre cantdtoare micd, foaxte vioaie, cu ciocul putemic. penele verzi-gdlbui. cenu$ii pe spale. iar pearipi cu douadugi negri: cazac" militar rus careeraobligat si apere|ara impotriva invaziilor; argele - n]rJli'edat celor doud scanduri care unsc transve$al extemitdfile razboiuluid lesut. Proverbesi zicitorii Glume$te numai cu gura,iar nu $i cu-imbrencitura.

Puiul de I. Al. Brdtescu-Voine$ti

din Africa, s-aldsatdin zbor intr-un lan verdede grdu,la marginea unui ldstar. Dup6 ce s-a odihnit vreo c6teva zile, a inceputsi adune befigage, foi uscate, paie gi fire de lin 9i gi-a lEcutun cuib pe un muguroide pdm6nt, mai sus,ca se nu il ineceploile; pe urmd,$apte zile de-ar6ndula ouat cate un ou, in total fapte oud mici ca niqte cofeturi qi a inceputsele cloceasci. Ai vizut cumsti giina pe oui? Aqasta$i ea,doarcd eain loc sAstea in cotel,staafardin gr6.u; qi ploua,de virsa gi ea nu se migca,ca nu cumva sd patrundi o picituri de ploaiela oud.Dupdtrei siptdmani i-au iegitnigtepui drdguli,nu goi ca puii de vrabie,imbrdcaficu puf galbenca puii de g6ini, dar mici, parci erau qaptegogogi de mStase,gi au inceput si

intr-oprirndvar',"o,"r"rrrf; i1!(^i!tr:#;izftr:::r;,, c6 venea de departe, tocmai

umblepdn greudupi mencare. PrepeliJa prindeacateo fumice, ori c6teo l6cust6, le-o {Er6mi{a in bucdlele mici qi ei, pic! pic! pic! cu cioculelele lor, o mancau numaidecat. $i eraufrumogi, cuminliSi ascultitori;seplimbauprimprejurul mameilor qi c6nd ii striga:"Pitpalac!" repede veneau l6ngdea. Odat5, prin iunie,cdndau venit ldraniisd seceregr6ul,dl mai maredintrepui n-aalergat repede la chemarea m6-sii,gi cum nu Stiase zboare, ha{! l-a prinsun fliciu sub c6ciuli. Ce frici a pAUt cands-asimlit strans in palmaflicdului, numaiel a qtiut;ii bitea inimaca ceasomicul meudin buzunar; dar a avutnorocde un |6ranb6tran,caxe s-arugatpentruel, jos, mi Marine,cAe pecatde el, moare. - Las6-l Nu-l vezi cd de-abia e cit luleaua?! Cands-a vdzutscepat, fugi speriat la prepelitd, s6-i spuie ce-apedt.Ea l-a luat,l-a mingdiatgi i-a spus: - Vezi ce va sAzicdsenu mAasculti? Cdndte-i facemare" o si faci cum ei vreatu, dar acumesti mic, sEnu ieqi niciodatd din vorbamea, c6 pofi si pifeqtigi mai riu. trdiauacolo,linigtili qi fericili. Din seceratul grdului $i aga gi din ridicarea pe mirigteo groazd snopilor sescuturase de boabe qi,mdcar cu caresehrdneau ci nu eravreoap6prin apropiere, nu sufereau de sete,cd beaudimineala picdturide rou6de pe firele de iarbd. Ziua, c6nd era cilduri mare, stau la umbr6 ln ldstaxe; dup6-amiazd, cind se potoleavipaia, ieqeau cu totii pe miri$te; iar in nop{ilericoroase grimade,ca sub un cort, sub se adunau_ aripile ocrotitoare ale prepelilei.Incet-incet, puful de pe ei s-a schimbat in fulgi 9i ln pene,qi cu ajutorulmameilor au inceput sd zboare.Lecliile de zbor se fdceaudimineafaspre risdritul soarelui, cdndse ingdnaziua cu noaptea qi seara in amurg,cdci ziua eraprimejdios din pricinaherefilor, cared6deau pe tdrcoale deasupra miriqtii. Mama lor ii aqeza la r6nd 9i ii intreba:"Gata?"*Da", rdspundeau ei. "Una, doui, trei!" qi cdndzicea"trei" frrr! zburau cu totii de la marginea ldstarului tocmaicolo, l6ng5. cantonul de pe qosea gi tot aga, inddr6t.$i mamalor le spunea c6-i inva16 sd
25

zboaxepentru o cel6torie lung6, pe care trebuiau s_o fac6 in cur6nd, c6nd o trecevala. ,.$i o s6 zburdm pe susde tot, zile qi nopfi, $i o si vedem dedesubtulnostru ora$emari qi r6uri, ii marea..."
,*:t :f

intr-o dupi amiaz6, pe la sfhrgitul lui august, pe cAnd puii . j.uc.au. se fruTol in mirigte imprejurul prepelilei, aud o c6ru1d venindqi oprindu-se in drumeagul de pe marginea ldstarului. Au ndlcattoti capetele in suscu ochiqoriica nigtemdrgele negregi ascultau. . "Nero! inapoil" s-a auzit un glas strig6nd.puii n_au priceput; dar mamalor, careinfelesese c6 e un v6n6tor, a rimas incremeniti. Scdparea lor era listarul, dar tocmai dintr_acolo veneavandtorul. Dupi o clipd de socoleale, le-a poruncitsd se pituleasc6jos, lipili cu p6m6ntul,9i cu niciunprel si nu migte. Eu o sd zbor; voi sd r6m6nefi nemigcali: carezboard,o e . pierdut. Ati inteles? Puii au clipit din ochi c-auinlelesgi au ri.mas aqteptAnd in tecere. Se auzea f596itul unui c6inecarealerga prin mirigte9i din cdndin cdndglasulomului: - Undefugi?inapoi,Nero! F696itul seapropie, uite c6inele; a rdmas impietritcu o lab6 , in sus,cu ochii finti spreei. Nu vd migcali, le qopteqte prepeliJa gi sestrecoard binigor . .mai departe. C6inele pigeqte incet dup6ea. Se apropie gribit 9i vdnitorul.UiteJ: piciorullui e acumaqade ap.oap"deii, in"6t vid cum i se urci fumicape car6mbul cizmei.Vai! cum le bate inima!_DlFd c6teva clipe,prepelifa zboard rascu pemantul, la doi pagi de la botul cAinelui, care o urmexe$teivendtorul se .,inapoi!inapoi!" depdrteazi, strig6nd: Nu poute tiage,de frica se nu-qiimpuqte cdinele; dar prepelilase prefdcuagade bine c6 e rdniti, inc6t cAinelevrea cu orice prel s-o prindd, iar c6nd socote$te eacd e in afardde bitaiapuqtii,zboara repede in l6star. In wemea asta puiulal maimare, in locsestea nemiscat ca
26

fratii lui, dupi cum le poruncisem6-sa,zboaxd; vanetorulii aude peraitul zborului, seintoarceqi trage.Era cam departe. O singurd alice l-a ajunsla arip6.N-a picat, a putut zburap6ni in listar; dar acolo, de migcareaaripii, osul, la inceput numai plesnit, s-a cripat de tot, 9i puiul a cdzut cu o axipe moaxte.Varetorul, cunoscdnd desimea listarului gi vdzdndci trisese intr-un pui, nu s-a luat dupi ddnsul,socotindci nu face truda de al ciuta prin l6stax. Ailalti pui nu s-aumiqcat din locul unde-ilisaseprepeli{a. Ascultauin tecere.Din cdndin c6ndse auzeau pocnetede pugcd gi glasul vdnitorului strigind: 'Apportel" Mai tirziu cdrufa s-a depertat pe drumeagul ldstarului; incet-incet pocnetele gi strigitele s-aupierdut s-austins,qi in tdcerea serii carese l6sanu se mai auzeadecatcanteculgreierilor; iar cdnd s-a innoptat gi a risirit luna dinspreCom6!el, au auzit deslugitglasul mamei lor chemindu-i din capulmiriqtii: '?itpalac! pipalac!" Repedeau zburat inspre ea gi au g6sit-o.Ea i-a num6rat; lipsea unul. - Undee nenea? - Nu qtim,a zburat. Atunci prepelifa disperati a inceput s6-l strige tare, mai tare, ascult6nddin toate p64ile. Din ldstar i-a rdspunsun glas stins: "Piu!piu!..-" Cdnd l-a gdsit qi i-a vizut aripa ruptd, a inteles ce era pierdut; dar qi-a ascunsdurerea,ca sd nuJ deznid6jduiasci pe eI... De atunci au inceputzile triste pentrubietul pui; seuita cu ochii plAngicum frafii lui se invdlau la zbor dimineatagi seara; iar noaptea, cdnd eilalli adormeau sub aripa mamei, el o intreba cu spaim6: - Mam6, nu e aqaci o sd md fac bine? Nu e a$ac-o se merg qi eu si-mi arali ceti.ti mari qi rauri gi marea? - Da, mami, rispundeaprepelifa, silindu-sesi nu pl6ng5. $i a trecut vara. Au venit liranii cu plugurile de au arat mirigtea; prepelila s-a mutat cu puii intr-un lan de porumb de

tiiguroase se anzeau strigetele cocorilor, . mergand toatein aceeaqi parte,citre miazdzi. In inimabieteiprepeli;e erao lupti slbrietoare. Ar fi vrut _ sa-serupa in doud:jumdtatesi plececu copiii sindtogi.care ruPTu, frigul toamnei inaintate, jumatate iar ,a ,a_ji" _qg puiul_ schilod,care se agep d" eu ai.p.._..-lun*.1"" "u a cnvdF,rui, pomi6 lird vesre ptT-:Ta inrr_ozi, a holirdt_o. r,recar sa-lmoar6 to(i puii, mai binenumaiunul.gi lErA sd se uite inapoi, ca sd nu-i slibeascdhotiriarea u puii ;;;;; pe cind 6l rdnit strigacu deznideide: "U*ui "'u - Nu md l6saji!Nu ma Hsai! A se in in:.t:ul "d tirascddupdei, dar n-apurutsi a remas ,loc lrmdrindu-i cu ochii pind ce au pierit i" ,*"" ;;;;; Pesre rrei zile taatA preajma eraimbrdcatd in hainaalbdsi recea ternl. Dupao ninsoare cu viscol,urmdun seninca stic14 aducdnd un ger aprig.
++*

ou*"*tui. ori pdtcuri dealrepdsdri .#;;;;;;; 11Tlf* {acerea nopfllor

nr$re partoage drnmarginea listarului. In Ioculzilelor mari Ei ftumoase au venit zile mici si ^ a incepua posomordte, sd cadd brumi gi sa se rarea.cafrrnr'u ldstarului. Pe inserat se vedeau,fnd;nici inta.ziate zUurarra

alAturi;dar pesb catAva weme au venit oameniide au cules pgrumlll, au Laiar cocenii $i auinrorslocul;atunci ,_u";;tai'in

La marginealistarului un oui de prepelild,cu aripa rupt6, stdzgribulit de frig Drrpi durerilegrozavede p6ni adineaori,urmeazi . acumo piroteali plicuti. prin mintea lui tulgerd mrriSte... un cardmb de cimrd pe carese ".6-;;-;;"d""it._ urca o fumicd...arioa rT. cldtineinb_opartesi intr_alta. pice mon cu .S^. Si :ii1l oegerere ghearet impreunale, capentruinchiniciune.
.IIA

-llrtr_ r-!-

!yEiefs0

Cuvinteqi expresii: ptepelild - pasfuemigratoarede culoare brun5"cu dungi pe spate, careseveneazipentu carnea ei gustoas4pitpalac; /drr.rr- padurice tdndra $i deasa; sr?op- legdturd mare fecuta din mdnunchiuri de cereale pdioase secerate; miritte - teren agricol pe care au rdmas, dupt recoltare pirlile inferioareale tulpinilor de cereale; totalitateatulpinilor retzate, remase cu radicina in pdmantdupi recoltare, pe un terenagricol; hercli - p1sii fipitoarc de zi; canton - clddrredin vecindtatea unei cAi de comudcalie, cu aparate pentu supravegherea necesare intetinerea acesteia gi care serve$te 9i $i ca pentu locuinlA cantonier; carAmbulcizmei- patte a cizmei careimbracl pulpa piciorului de la genunchipandla glezni; dezndddjduit - care qi-a pierdut orice nddejde, speranlA, in rezolvarea tmei situatii: pirloage - teren arabil lisat nelucrattmul saumai mulfi ani, pentru refacerea fertilitifii lui; ierburi crescute pe un terenarabil nelucrat; (p]c,nct miazdzi- s.ud cordinal); jalnic; sfi;ietor - foaftetrist:,dureros, yAft clivq putemic !i rece care sufli iama dinspre nord-est, aducdnd scdderimari de tempenture; zgribulit - carcst6.stials,ghemuit,tremurand de frig; pi rorcaId - mo.rdiala:somnolenla. Proverbe: Cinenu rrea seascultede sfaturilenimdnuiva invela pe pielealui. Ascultarea e viatA,neascultatea fi moane. Doate

Povestea ursului cafeniu deVladimirColin Ur5ii care triiesc la Polul Nord sunt albi. Cred ci din pricina astali se gi spuneurti albi (dax,firegte,daci vreunul dintrevoi a aflatce li se spune albi din alte pricini, ii rog s6-mi deade qtireqi sAnu me lasesi.scriuminciuni). Aga... Ei, qi iat6ci printreurgii cei albi de la Pol s-aretdcitintr-o buni zi un urs cafeniu, un urs maregi frumos, carevenea tocmai din munlii nogtri.Cuma ajunsel la Pol si nu mi intrebali,cAnu
29

ras.

$tiu.Ce ;tiu e cAs-apomenitacolo$i c6 a inceputsAca$te ochii la munlii degheaJ6 la focile care se zbenguiau pe ei. 9i - Ia te uite!...Un ursmurdar!strigdo foci, qi toatesurorile ei incepurd sAchicoteasce, si hohoteasci gi sd sepripddeascd de

- E manjittot! p6n'lhbot! - De la gheare - Vai, vai, ce caragios! fostmuiatin sos! - Parc-a Uite agarddeaufocile, r6deaude nu mai puteau.Ursul nostruseuirain jur, gatasdridd gi el de ursulcel murdar(pentru cd urqii,se grie,se spald pe dinli in fiecare dimineald gi seara. ba mai fac qi baie)cAnd, spremarea lui mirare, nu vdzuniciunurs. rAdelidemine?infebi el supirat. - Nu oumva - Pdide cine,mdiMartine? - Eu sunt curat, spuseqi mai supirat Martin. M-am spalat chiarazi dimineafi. Dar focile nu-l crezuri qi r6serimai departe, aqac6 bietul urs ili lu6 telpisila,mormiind.Nu merse el cinegtiec6t,c6 seqi intdlnicu niqteurgialbi. Manin. Ah! Ce bine-mipareci - Fralilor! sffigdbucuros vi vdd... - Cine-i urAtul5sta,carese crede frate cu noi? spusecu

disprel r.m ursalb. vorbiun altul. - Ia te uiteceneobrdzare!

De ciud6,bietulMartin simli c6-idaulacrimile. - Dar bine,frafilor,nu vede]ici suntun urs,ca qi voi? suntalbi,rdspunse primulursalb gi, fdri . - Urqii cumsecade a-l mai invrednici privire, cu o tofi urgii albi plecarilegindadu-pi ingamfati bldailealbe. Martin seagezd pe un sloi gi incepu si p16ng6. pol Ficea sd batatdta calepAn6 la ca s6gisescaici numai batjocurd? seintrebdel. Vai, ce urgi rdi trdiesc printremunfii de gheap! CumplSngea aqa, un pinguinseapropie incetigor.
l0

- De ce plAngi, ursule? intrebd pinguinul. Cum si pl6ng, nu pinguinule, dac6 ur5ii albi mi dispretuiesc focile rAd de mine?Eu sunt cafeniu,la noi toti ai urgii suntcafenii. Pinguinul erao pasire tare isteafA. - $i numaipentruatAta lucrupl6ngi? Hai, vino cu mine! Il dusepinguinulintr-unloc ferit qi, c6t ai batedin palme, aduse o bucatdde sipun. - Ia sepune$te-te bine,de sus9i pdnd jos! il indemni el pe Marrin. - $i tu? sesupiri ursul.Le-amspusgi focilor c6 suntcurat. M-am spdlat azi diminea-t6! Nu-i nimic, rispunse pinguinul. F6-mi mie pldcerea asla... Bombdnind, Martin seinmuieintr-unochi de ap6qi prinse a se sdpuni. De minios ce era se freci bine, bine, bine Si iati, curdnd toati blana ii eraplindde clibuci albi $i stralucitori. spuse pinguinul. - Aia, destul, Martin llsd jos sdpunul qi voi sd se vdrein ochiulde ap6, dar pinguinul il opri. - Stai!rdm6iaga! ' Apoi il lud demdni qi-l duse in mijloculurqiloralbi. - Vai, ce ursfrumos!strigi un urs alb. - Ce blandalb6!seminuni al doilea. - gi cem6ndru srrdluce$te in soare! al treilea. Sopti BierulManinnu inlelegea nimic.Dai eraardr de bucuros de primireape carei-o ficeau uryii albi, c6 nici nu-gib6tucapul sa inleleagd. ii mullmi pinguinuluigi rimaseprintie urgii aibi, cu carejucd "bAz"9i "babaoarba", uitenddetoate. Deodatiins6,un muntede gheap se apropie de sloiul pe jucau, carese - Fugili! Fugili! strigi.un pui de urs qi se arunce in ap6, inotindvoinicepte. Urgii se opriri din joacd, vdzuri munteleqi pricepuri c6 se va ciocni de sloiul lor, strivindu-isub greutatea lespezilor de
31

gheaF. Speriali,sdrirdin apd$i se depArtare degrab6, in weme ce pol, Martin, neobignuit cu viala de la rdmasepe sloi. C6nd inlelese ce primejdie il pa$te, voi sd sari qi el in apd,dar chiarin clipaaceea rdsund glasulinspiimdntat al uneiursoaice: Puiul! Puiulmeu!... A r6mas pe sloi! Niciunul dintre urgii carese depdrtaseri nu scoase o vorbi, niciunul nu cutezese se intoarcape sloi. Martin se repeziqi incepusi cauteursuleFl.il afla pe o movilili de zapade $i-l lu; in bra1e, dar in clipa aceea se auziun trosnetcumplitqi muntele de gheati izbi sloiul. Totul paxaia, se prdbugea, valurile td5nird inalte cdtmunrele. Cu puiul in braleqi ferinduJde bucdlile degheatimari c6t o casd,Martin se pomeni in ap6. Fusese rdnit de sulitelede ghea15. Dar puiul eranevdtamat. O lespedegrea il impiedicains6 pe Martin s6 iasd 1a lumin6.Cu chiu, cu vai sparse lespedea qi, inotdnd,se ridicdpe un sloi ce plutea. la adapost de alteprimejdii. Mamaursuleluiui se repezi s6-i mul1umeasc6, dar c6nd ajunse lAlgi Marlin, gi incremeni. la fel incremenird qi ceilal{iurgi albi. Clibucii de sdpundin blana lui Martin se topiserdin apd gi ursul nostru era din noucafeniu... - Alb saucafeniu,eqti un urs bun qi viteaz,spuse mama ursuleglui. v'dnd cum puiul se prinse cu ldbulele de gdtulIui Manin.Ili mul1umesc... Niciunul dintre noi n-acutezar sdramenA pes loi. .. - Nu blanail facepe urs, incuviinlari 9i ceilal{iurEialbi, adunA.ndu-se in jurul lui Martin 9i str6ng6ndu-i care mai de care
laoa. Din ziua aceea, Mafiin n-a mai fost nevoit sd-si impodobeasci blanacu cldbucide sipun (treabiL carel-a bucur;t stra$nic,cdci sipunul uscat ii pricinuia mAncdrimicumplite gi_l silea sd se scarpine cu toatecele zecegheare, ceeace nu era deloc frumos gi nici pldcut nu era). Cit a rimas printre urgii albi s-a bucurat de cinste si prietenie. iar cdnds-a intorsacasd a alergar la prierenul meucare 32

scrie toate pove$tilepentru copii gi ia povestit intdmplarea.De atuncimai canti.Martin gi-n ziua de azi:
Crezicd-mipasd cd le Sliu Negru,alb saucafeniu? Inima sd-frte rlreaptd. Eu tejudec dupdfaprd! Cuvinte $i expresii: zbengui- a sej'uca, s6rild,ti alerg6nd; a zburdq a-ti lua tdlpdSila - a pleca repededintr-rm loc (din cauzafticii, a ruqiniietc); s/oi - bloc de gheali care plutette pe ape cwgdtoaresau stiititoare, inainteca acesta sAinghelecu totul sauin timpul dezghelului; batjoculd - l.]J,orc it fis, bitaie de joc; vo.bi, faptE,lucm de r5s, de insulte; lespede de gheald- placdpoligonalede gheale, de dimensiunimari; moyilitd de zdpa& - gtillldi de zZpde; trosnet- pocne.t. Proverbe gi zicitori: Adeseodte in$eii dacdte iei dupi coajacapacului. Dreptatea ieseca untdelemnul deasupra apei.

Povestea migirutului incipif6nat deVladimirColin A fost odatdun mdgirus tare riu Si tare incdpildnat. Vai, vai, cat era de riu $i de incipelenat! Daci mamalui il trimitea la camp sAcumpereo menede scaiet', ca si faci 9i ea o prbjituri, mdgerusul indatespunea: - Nu vreau! Dacd il ruga sevinela mas6: - Nu vreau! Dacdil trimitea la opt seara la culcare: - Nu vreau! Orice l-ar fi rugat,el rdspundea nurnaigi numai: - Nu vreau! intr-ozi oleaciL mamalui de-acasa.

- Mdgiru9ulmeu,ii spuse mama, qi... agteapti-md cuminte - Nu vreau!strigi mdgiruqul. Mamase intristd.Deducu amdrdciune din cap 9i pleci, in vremece megeru$ul {ipa ca de mamafocului: - Nu vreau!Nu vreau!Nu vreaur Dar, dacdvizu cd rimisese singurin casd,se potoli. Se uita in susgi in jos gi seplictisea demoarte. - Migdrugule,spuseatunciun goricel,sco{Andu-gi nasul din gaura lui, hai sdnejucim! - Nu vreau! setrase - Bine...9i goricelul ind6r6t. MdgSrugul aveachefdejoacdgi-i piru r6u c5-l luasegura pe dinainte, dar ce mai puteaface?De necazstrigi din nou c6t putu de tare: - Nu vreau!Nu vreau! Nu vreaur minune!Peretele sedespiciqi din perete iegiun $i atunci, mosneagincruntat, cu un nas stramb, ochi gi gurd str6mb6. Peretele seinchise apoila loc. - Pleaci de aici! strigi migdrugul. Ur6tule,nu te iubesc... Pleacd! Dar moqneagul igi str6mbd parc69i mai tarenasul,ochii 5i gura,m6r6ind cu un glasgrosgi dogit: - Nu vreau! - Tu? strigi mdgerugul. Eu, eu nu vreau,nu tu! Numai eu amvoie si spun"nu weau"... MogneagulrAsestr6mb,cu hohote care ficuri. s6 tremure inciperea. - Eu suntmoSNu-Vreau. M-ai chemat de atdtea ori, c6-n sfaxsit, iati, amvenit!Ei, decetaci? De aste dat6, mdgirugul o camsfeclise. Eu... eu nu te-am chemat, bolborosi el. Da, de unde? !i s-apdrut... Pleaci,mogule, pleaci!...Vezi-ti dedrum! - Nu vreau!rdspunse insi mogNu-Vreau. Speriat, megdxu$ul o lui la fugd prin odaie. Se arunci asupra ugii,darnu putus-odeschidi.

odatil ii porunciel inciudat,gi uqardspunse - Deschide-te liniqtite: - Nu vreau! gi mai speriat,mig6ru9ul alergdla fereastrS. O zgalla| dar nu sedeschise. fereastra fereastrd. Te rog... - Deschide-te, fereastra. - Nu vreau!rAspunse Atunci mdgdruqul se aqezi pe dugumelegi incepu sd pl6nge. carestituse din nou mogNu-Vreau, - Ei, de ce taci?spuse prin incdpere. liniqtitqll privisecit alergase gi lacrimile-ipicurau pldngea mai departe Dar mdg6rugul pe dugumele. qi-ncepur6 dugumelele in clipa aceea - Nu vreau!strigare si scape de m6gdruq. si sar6, incerc6nd si semiEte, Tremurdnd,acesta se urc6 pe masd, dar masa rosti supdrat6: - Nu vreau! Mdgiruqulnu mai qtiace si fac6.Era la capitul puterilor, gi atunci, istovit,setrentipe pat. - Nu weau! strigainsd gi patul, agac6 migdrugulrimase in priviri insp6imantate in jur. picioare, aruncdnd pentrua treiaoa.rA mo$Nu-Vreau. - Ei, de cetaci?intreabd se auzir[ nigtepagiin fala u9ii. Moq Dar in clipa aceea Nu-Vreause repezi spre peretelecare se despica$i-l lAsAse lipindu-se apoi in urma lui, de parci nu s-ar fi despicat treac6, niciodat6. MimicS, ce bine c-ai - Mdmico! strigefericit mdgiruqul. venit! Mama intri in odaiegi-l intrebi mirat6: - Ce-i,dragulmeu? scaieli,weau vreausd cumpdx el, vreau... - $tii, r6spunse sA me culc la opt, vreau si min6nc, vreau...vreau tot... Tot, mdmico! pe moq nu-l mai vdzuniciodat6 mdgiruqul Din ziua aceea,
35

Nu-Vreau, cel cu nas stramb,cu ochi strAmbili gurA stramb6... $i, pentruca nimeni sd nu mai pdteasce ce-a pdtit el, s-a dus mageruful intr-un suflet la prietenul meu care scrie toate poveqtile pentrucopii 9i i-a spus pilania lui, intocmai. Ur6ti pilanie,dragiimei!
Cuvinteti expresii: sedespica- se crtpape o po4iune de-alungul, desficdndu-se in douesaumai multe bucifi; a o sfecli - a ajtnge intr-o situatienepldcute, ao paf; a o biga pe m6neci; zgakAi- a sc]uiur4 a oldtinacu putere;
droyit - extremde obosit,sleit de puteri; extnuat, epuizal,ii6nt, sleil sfftrsir.

Chicitori..

"E tdcut 9i-ng6ndurat Da-i pdetenminunat. Ducegreutdfipe spate Peculmile mai inalte, Da-i camincipi{enat (Mngarul) $i deJ bafi,s-aterminat!"

lflSief5o

Proverbeti zicitorii Un cuvantajungepentrucel carevrea sdJ ia in seamd. A invafatascultarea din celece a patimit. Povestea motanului leneg

deVladimirColin A fost odate un motanleneg. Toat6ziuaseintindea a-ah!qi ciscaa-ah!$oriceiiseadunau jurul in lui, rAdeau de sepripddeau qi uite-a$a-i canbu:
Cine,cine, cine, cine Cascd pe cuptor tot anul? Cineare somnin yine? Ha-ha-ha-a ! E... motanul !

De, azi aqa,maine tot a$a, s-a supixatintr-o bun6 zi gospodarul gi, apuc6nd motanulde urechi,l-a dat pe ugdafari. Motanuls-aintinsa-ah!9i s-alungitpe trepte.
36

Atunci s-aivit lOng[el o pisicd din vecini. - Ai v6zut ce-aipetit? spusepisica.Nu crezi c-ar fi bine si te vindecide lene? - Boald... grea... ofte motanul,clitindnd cu marebisare de seamd din cap. - Grea?rise pisica qi-i strigi la ureche:Lenequle! Motanul tresiri speriat,holb6 ochii gi mieund: - Mi-ai sparturechea! - Sst! qoptipisica.Vreau s6-Sspuno tain6... 56 nu gtie nimeni...$i eu suntlenegi! - Tu? sebucurdmotanul. Numaice astan-axfi marelucru! - Eu, de buni seam6... Ceeace vreau s6-fi spune cAtoli motanii Si toate pisicile lene$e de pe lumese intilnesc la miezul noptii in impirdlia Lenegilor. Cum se facecd nu te-amv6zutniciodati acolo? Motanul seridicAintr-un cot. . qtiut,spuse - Eu.. . n-am.. el uluit. - N-ai $tiut?seminundpisica-Pdi,in impirilia astanimeni nu facenimic. . . - Straqnic!strigdmotanul,inviordndu-se pe dat6. - Ehei! Toatecaselesunt alcdtuitedin zgdrciuri fiagede.in pomi crescqoriceigustogi,care-fi picl singuri in gur6. CAinii nu sunt lesa! se intre acolo decat dacd-li pun la g6t clopotei $i fdgiduiesc si se plimbe linigtili pe striazi,cu c6te un cdmat in coad6.Firegte,mugti din cimatul acela IAre ca ei sl noatl zice ni ci"p is ''. . . Cind plou6, qi astase int6mpld numai daci doregti,plou6 cu lapte. Grindina e de smAnt6nd Si zipada de frigc6. pietre de rAndnu se pomenesc in impdrdfa Lenegilor,acolo pietrele sunt . fecutetoatedin g6lbenuquri de ou... Ce sd-1i mai spun? M6 mir cA n-ai venit niciodatd sA vezi toate cate sunt acolo, numai gi numaipentrupisicile qi motanii leneqide soi. . . - Eu... sunt lene$de soi! rlcni motanul,lingandu-se pe _
DUze.

- Pei $tiu, eqti rm lenegde liunte, incuviinte pisica. S-ar

putease te alegem chiar impirat al lenegilor, cE tot n-avemun imperatdestulde lenes ... plecd Pisica 9i, istovit de toate cate i se intdmplasera, pe motanul adormi dat6, fericit. Dormi neintors gi visd cd e impirat in ImpdrS|ia Lenegilor. Acolo nu era nimic tare,nimic qi nimic asculit.$edea aspru pe o pemdmoale, nespus de moale, pisicd iar o roabdii sprijinea coada, ca si nu oboseascE. N-avea nevoiesi vorbeascd, gandurile-i erauindeplinite catai clipi. NaveanevoiesAse miqte,roabele il purtauqi, pentrua-l scuti de muncade a fine singurochii deschiqi, ii sprijineau pleoapele cu doudc6rligede aur, c6ptugite cu bl6ni!5de cArti{6. Pe dinaintea lui seplimbauvribii, porumbei qi scatiibinejumulili de penegi gatas6-i zboare in gur6.Iar un motandregdtori se ivi inainte pi-l ruga,brcandsupus: - Mdria ta Pis-Pisal 99-Iea,tare trebuiesi fri istovit... Poporul te roagi si-i faci hatdrul sddormi! la gdndulpoporuluis6uatetde grijuliu 9i $i el seinduioga binevoiasi adoarmdfericit, in timp ce motanii gi pisicile ii c6ntaucdntece de leag5.n:
Dormi tn pace, Dotmi, Pis-Pis, CdJi trimitem Dulce vis. Nahi,nani, Somn uSor, Dormi, drag leheS, Dotmi de zor!

$i dormi inft-adevermotanul,dormi ca scdldatceasuri intregi 9i, de bund seami ci nu s-ar fi deqteptat nici la miezul pisicadin vecinin-ar fi venittiptil gi nu i-ar fi strigat noplii, dace la ureche: - E miezulnoplii! Scoal6! Motanul treseri.Cdsci a-ah!, se intinse a-ah! si intrebi somnoros: - Dar mergemdepaxte? Hai! - Da' deunde!rdseoisica.
38

Au pomit-o ei am6ndoi pe strad6, motanul tot viicirindu-se c6-i tare ostenit qi au ajuns cur6ndpe un maidan. Era intunericbeznd9i nici mdcarmotaniigi pisicile,carev6d gi pe intuneric, n-ar fi izbutit si deslugeascd mare lucru in intunecimea aceea. in impdrdfia Leneqilor! - Fii binevenit rostipisica. - Zdu?Am ajuns? sebucuri motalul. Ia-o tot inainte9i ai s6intdlneqti - Fireqte. indatdcAiniicu caxnali in coad6... Saunu 1i-efoame? - Ba incd ce foame!strigemotanul, ciruia ii sticliri ochii, gi pom^i inainte. Inft-adever,l6ngi el se ivi un dul6u maxe,cu o coad6Si
mal male.

- Miau! Ce c6maturiag!se bucuri motanul. Haide,culucu!u, haide... Vin'si mugc din cAmat... Cdinele seapropie indat6, mdriind qi ldtr6nd. - Nu te grozdvi!il lud in r6s motanul.Ce, nu qtii cd n-ai
vole sa zlcl nlcl oas 7

coada cdinelui in $i, nici una,nici doui, vizfnd c6-i ajunge gurii.i5iinfipse dreptul dinEii in ea.
- V I!

Se auzi ur scheldldit, cdineleiqi smuci coadadin dinlii motanuluiqi-9iinfipsecollii lui de c6inein grumazul iubitorului de c6mati. - Muruau!recni motanulgi, uitandce-i lene$, o rupsela fug6, de-ai fi zis c6-i frunteaalergitorilor din Asocialia Sporlivi "Motanul"qi nu fruntea leneqilor din Impdxela Lene$ilor... "Pdcetoas6 impixe,tie! igi spunea motanul,gonindincotro vedea cu ochii.Nu m-amobositaqade c6ndmamam-a ficut..." motanul, pimantul,ce,uitai seve spun, alerga mancand $i alerga pe maidanul acelanu cregtea nici tu pom,nici tu gard,qi n-avea bietulpe ce se se catere, ca si scape de dul6ulcarelitra dupi el r.m ca apucat: - Ham-ham! Jiarit eu si md muqtidecoad6!... Acum, ce si vI mai spun?A alergatmotanultoat5noaptea,
39

zdpecindu-se de frici qi uit6nd drumul; a alergat de-i sliriiau cilc6iele gi doar citre ziu6 a nimerit in fa{a caseidin care fusese gonitpentru lenea lui nemdsuratd. Gospodarul tocmaideschise uga.D6ndcu ochii de motanul lui, sprintenca un pui de iepure,il lds6 sd intre in casi gi strigi bucuros: - Bravo,Pis-Pis! Dacdalergiaga, secheamd ci ai scepal de lene.. . Spaima l-a flcut si alerge $i sd credelic-a alrrt dreptate! pentru-ntdia oari in viafi, gi din ziuaaceea a rimas sprinten. mai pisicadin vecini, sprinten decdt un iepure sprinten. pusese iare totulla cale. l-a vindecat de lene deparcii-ar fi luar-o cu m6na gi de atuncinu s-a mai pomenitmotanleneqin casaaceea, dupi cumgdndesc ca leneiinu seaflaniciprintre voi. pdi ce mai a$tepti? Cum?Ar mai fi vreunul?... Trimiteti_l in impdrdtia Leneqilor, rrimireli-l fugulagi. iaca.va dauin scris cA indati se lasi de lene qi de tot gi se face Si el beiat ca toli bdielii sau fat6 ca toate fetele.incercali,nu vd sfii1i, c6 aveti si-mi multumiti!
Cuyinteti expresii: pisicd roabd - pisicd aflatAin dependnfe totali fagdde stdpdn 9i care muncettedin greu. mot6ndregd[or - motancu atribulii de inalt functionarin impirEtia Lenesilor. hafirul, hatArwi - plicere, poft4 plac. A face cutua un hatAr - a acordacuiva o favoare;a satisface cuiva o dorinld sauun caoriciu. maidan. maidane reren deschis, Ioc viransituatin interiorulsaula marginea unei localitdli. Proverbe: Trend5via e mamatuturor rdutdtilor. Tr6ndivia cu migcarea indatepire.

rl tpStetS0
40

Povestea nucii liudiroase de VladimirColin A fost odat6o nuci, o nuc6... ei, ca toatenucile! $i nuca astacregtea intr-unnuc. Dar nucul nu mai era ca toti nucii...Si cAnuculasra sepomenise ttili de ce?Pentru crescdnd in pbdure. Nu $tiucumajunsese acolo. printre stejari e c6 Eifagi.darce qtiu, acolo trdia de ani de zile. $i uite cd printre nucile pe care le {dcuse eraqi nucanoasbd. Ei, $i intr-o bunAzi vine un urs mare,mai marechiar decdt nenea Nit6, qi seintinde subnuc sdtragi un pui de somn. - Ah, ce bine o sddorm! spuse ursulgi sepusecu burtain sus.cu labele pedupdceafi qi incepu sdsfordie: Sfrrr-mrn!SfnrMITTI

Tocmai atunci, creangape carc stetea spanzuratdnuca noastristrigi veseld: - Ei, nuci-nucuqoarS! Gata,poli si ili dai drumul,c6 e$ti coaptibine... Firegte,nuca nu agtepte s6 i se spundde dou6 ori. Se arunci de pe creangaei. Fird umbreli sau paraguti se arunci vitejefte,agacum se aruncA nucileqi...dreptpe nasulursuluise oprr. - V6leu! rdcni ursul, degteptat fir5. veste,dar nepricepdnd ce-l izbise tocmai penas(care e panea lui ceamai simiitoar'et se ridicd degrabd gi-oludla sandroasa. - Ehei, a{i vAzutcine sunt eu? strige atunci nuca. Sunt pesemne nespus deputernici,dacd pdni qi ursulsetemedemine! Iepurele,care vezusetot ce se petrecuse, se apropie tremurdnd denuci qi o rugi cu glasstins: - Putemicinuc6,milostivette-te de un biet iepure!... 56 nu md m6ndnci! nuca.De dataastate ieft, darvezi si nu - Bine,ii rdspunse md superipreatare gi si nu-mi mai iegi inaintecd, del, nu ptiu zdu... Veverifa serugi qi ea,pl6n-gAnd: nucd!IndurS-te gi de-obiatdveveriti... - Of qi of, putemic6
4I

N-o mAnca nici pe ea! - Ia ascultati, fdpturineroade! se supirAde asti dati nuca. Ce,vreti.sd mAlasalisa mor de loame?... pai, mdine o sd vini lupulsi mi roagesd-lcrut,apoimistrelul, apoicinemai $tiecare alt neispr6vit... eu? V-a1i gindit qi ci eutrebuies6m6 hrinesc? $i Doar sunto nucdadeveratd, o nuc6putemicd, o nucd... Ehei,ce $titivoi! Iepureleqi veverila o luar6 la fugd qi vestiri inspiim6ntali ci s-a sftrqit cu pacea p6durii.S-a ivit o dihaniecumDliti.una ca-re pa.re rnicd 5i neinsemratd. dar care mdnanca urgi. lupi gi mistreli,cumai inghili un fir de iarb6! Toateselbbticiunile se z6vor6riin vizuinilelor, a$teptend cu inima-srAnsi ca dihaniaceacumpliti s6 li se iveascd inaintea po4ilor. in pddurese ldsase o tdcere greagi nici micar pdsirile nu se mai incumetausAcante.Iar in tAcerea aceea se auzeau c6nd gi c6ndnigtelipete grozave: - Unde-s lupii, urgii 9i mistrefii?Unde-s leii. zmeii si balaurii?... Vreausd le trago mamade bdtaie qi sa-i inghitpe nemestecate ! ASastriganucade risunapidureagi nici lupii, nici urpii, nici misfelii, ba nici chiar leii, zmeii gi balauriinu cutezau s6 cricneascd. Dar intr-o zi veni un b6ie{el,se plimbd prin pidure, gisi nucali, dup6ce-i sparse coaja, o m6nc6.
Proverb: Lauda de sinenu miroase bine.

Iedul cu trei capre

povestea asta nus-a intemplat i:?::ilJTIJ1tj "upotcoveau puricii, ci mult mai aproape, c6ndpuricii au devenit

tarenesuferifi, iar eu,copii,vi doresc s6n-avefide-afacecu ei... ...Cicd nu departe de casa caprei cu trei iezi igi avea casa un ied cu trei capre. Era Lur ied ca toli iezii:nici mai mare. nici
42

mai mic, nici mai frumos,nici mai urAt.Cum s-ar spune:nici prea-prea, nici foarte-foarte. Numai cd el in loc de o caprdavea trei: o caprA-mame. qi o caprd-bunicd. o caprd-mdtugd Grozav de bineo mai ducea iedul!Maici-m6iculit6. cemai trai! ... Diminealanici nu apucabine si deschidd ochii, ci qi incepea porunceasci: sd - Capr6-mam5! fiul meuiubit! -Spune, - ImbracS-m6! Nu pot singur... Capra-mamd nu a;teptasd-i spun6de doudori. Se apleca si-i caute opincile subpat.seurcapedulap sd-igdseascd nddragii gi sebiga dupi cuptor, si-i aflecdmeguica. Capra-mamd ii aduna toate straiele qi se cdznease-l imbrace: ii legaopincile-oh!, ii trigea nddragiiqi cdmequica-vai! qii infbgura brAul-ufl Cdndsevedea imbrdcat, ieduliarigi poruncea:
- Matusa-capra!

neiolelulmeudrag: - Spune, Nu pot singur... - Ospdteazi-m6! Fdri si mai zeboveasce, mAtuga-capr6 se repezeala bucitdrie,tuma intr-o ulcici laptedulceqi ageza intr-o strachind mdmAligufa cald6. Apoi punea ulcicagi straohina pe un qtergar pi le aducea fugu1a la patul iedului. $i rupe matuqa-capri din m6miliguli qi indeasa in gura iedului! gi tine_imltu$6-capre ulcicala guri, sAsoarb6 iedul laptele. p6n6isprdvea $i uite aqa, iedultoatdmemdligula din strachind gi tot lapteledin ulcicd.Ba, ii mai aducea mAtuga-capri la ii cateo plecin6, ce erame$terd copt,iar iedulmaremeqter la inghi{it... Zburda iedul toat6 ziulica pe afar6, iar seara,c6nd se intorcea acasd. seintindea peparEiporuncea: - CaprS-bunici! nepolelul - Spune, meuscump! Nu pot singur... - Adoarme-m6! Cdt ai clipi, capra-bunici venea lAng6 ied gi sepornea s6-i

cdlte gi s6-l legene. Hei, agatrai ca al iedului mai zic gi eu! imbraci-mi! - Caprd-mamd, Mituf[-capr5, ospdtr;az6-rr:EJCapri-bunicd, adoarme-mi!Nu pot singur! capra-mamA, qi capra-bunici l6sau $i Si metu$a-capr5, toate treburile qi veneau frtL zJ;bavl la porunca iedului. Ldsa capra-mama rufele in albie, abia avear6gazsi-qi usucemdinile, dar veneaintr-un suflet sd-l irnbracepe ied. L6sa metu$a-capre cdmaganecdrpiti, in grabi se inlepa la deget, dar alerga s6-l ospiteze pe ied! LSsa capra-brmici andrelele, sc6pa in fugd ochelarii qi le spirgeasticlele,dar nu intiirzia s6l adoarma si s6J
legene pe ied!

- Caprd-bunici,adoarme-m6!

- MatugA-caprE" ospdreazn-fidl imbrace-mi! - Caprd-mama" Nupotsingul!


Aqa viaf6, sdtor tiiefti o suti de ani gi inc6 ai zice ci n-ai h6it destul! Dar intr-o seari, dupi ce capra-bunici il adormi pe ied. b6tuin poartE vecinalor, capra cu trei iezi. - Scumpele mele surate,zise ea caprei-mamd, mitugeicapri qi caprei-bunici,dupd ce trecu pragul, am intrat cu o maxe rugiminte in casadomniilor voastre.M6ine sear6mi se insoari iedul cel mare.Tare ag vrea si-i pregitesc un ospdts6 i se duci vestea. Md rog,domniilevoastre, fi1ibuneqi poftifi la minesi_mi ajuta{i la inftguratul sermAlulelor,la impletitul colacilor ori la ce-omai fi de trebuinle. O s6vd mu[umesc9i o s6vd r6spl6teso, aqezdndu-vi in capulmesei, ca pe cei mai de seam6 oaspeti. V6 invoili? - Se poate si nu ne invoim? MAine in zori suntemla dumneata,surato.Te-ajutemcu dragi inimd, ii r6spunse capra_ mamd. Cat privegte rdsplata, de-o sd ne agezi in capul misei cinsteane-o fi prea mare gi noi i1i cerem s6 nu-1i bafi capul cu
e4...

A doua zi in zori, pe la ceasulcind soareleinc6 isi mai freacd ochii de somn,plecari celehei capreale ieduluila vecina
44

capr6 cu trei iezi. Dupdvreo doud-trei ceasuri setrezi $i iedul.$i agacum ii eraobiceiul, strig6: imbraci-md! - Capr6-mamd, Dar nu veni nimenis6-limbrace. Capra-mame, precumse gtie, era plecat6.Atunci iedul incepu sd se tdvileasci prin pat qi si urle cavai delume: imbracd-mi! - imbracd-md! imbracd-mi! Nu potsinguu! Vulpeatocmaitreceape acolo gi auzindudeteleiedului. curioasd din fire. bAga capulpe geamca sAafle ce se intdmpld. Numai cd. pe Lingd cd era curioasd,vulpea asta mai era pe gi tare hoaf5.Fura de stingea! deasupra iedutule, ii vorbi eamieros. Daci nu - Nu mai strigaateta, poli si te imbraci singur, te ajut eu... Arunci-mi hainele gi numaidecat te imbrac! Bucuros,iedul ii amdrli opincile,nddragiiqi c6meguica. Una cdteuna,lulpea le prinse,le v6ri intr-unsacgi...pe-aici{i-e drumul! Mare am6rdciune il cuprinse pe ied gi multe lacrimi grele vixse.Dar tot plang6nd qi viicirindu-se,il apuc6 foamea. Atunci strigd: - Mitu$d-capr6,ospe&azd-m6l Dar nimeni nu veni sdJ ospdteze. precum $i m6tuga-caprd, se$tie,eraplecate. Sepomi iar ieduls6setdvileascd qi si urle: - Ospiteazd-ma! Osp5teazA-me! Ospeteazd-me! Nu pot singurl C6ndtipa el a$a,trecu pe acolo ursul. Eu, copii, am vazut mulli urqi in viata mea,unii mai mari, allii mai mici, al1ii... de ciocolatd;dar mdncdcios ca ursul dstan-ammai v6zut. Mdncade rupea! - Nu mai striga ateh, iedulule, il potoli ursul. Mai bine spune-mi unde e mancarea, ca sA te ajut eu... Te ospatez pe cinste ! De buni seamd iedul ii spuse.$i intrd ursul in bucitdxie $i incepu si infulece c6t gapte.Infulecd toate mam6liga,sorbi gi
45

ultimul strop de lapte, ba de lacom ce era, inghili gi ceaunulgi {bcdletul. De-abia acum se puse iedul qi mai vdrtos pe pl6ns. $i -pl6nse, Risunacasa de zbieretele 9i pldnse... lui! 1Voi,copii,pun rarnaEag, oricat a,tiincerca,nu l-ali puteaAltrece,dar mai bin; nu incercali!) Toati lurneainsi gtiecd dupl pldns1i se face somn. Strigi iedul: - Capri-bunici, adoarme-mi! Dar nimeni nu veni sd-l adoarm5" cdci gi capra-bunicd, precum se gtie, era plecatd. $i din nou incepu iedul s6 se tavaleascA gi sdurle: - Adoarrne-mi! Adoarme_mi! Adoarme_md! Nu pot singur! Lupul tocmai ieqise la plimbare. Se afla nu departe qi_l . auzt. - Nu mai strigaat6ta,iedulule! glisui rdgugitursul. Las6c6 vin eu sete adorm... Ilffi lupul in casd"se aqez6 lingi ied, legininduJ . 9i cdnt6ndu-i:
Nani nani, nani, am sdJ mindnc pe iedul cel fiddlat, rAzgAiat fi alin at, nani, nqni. nqni...

Iedul se insp6imdnti gi nici eu nu pot s6 v6 spunde unde . mai gisi putere si se smulgd de l6ngd lup qi s-o rupd la fugd incotro vedeacu ochii. Seinapoieacasd gol, flimand qi ostenit,abia spreseare. cum intrd pe ugd" zise: $i Capr6-mam5, mdtuse-caprd,capr6 brmicd, am si v6 povestesc tot ce mi s-a intdmplat, dar mai intrii sd_mi cautnigte haineca sdmi imbracEiapoisdmininc cevacd Lare mi_efoame. Se imbrici iedul, mdnci ce mai gisi prin oale, dar inainte de a-giincepepovestea, adomribugten... Dar voui, copii, nu vi-e somn?
46

Mie, de ce sdvd min! imi cam este--.


Cuvinte gi expresii: nddragi - parrtaloni; cdneSuicd - cdnaSd din pSnzi:, st/ar'.? - haine,imbricdmhte; bAu - cltrgdtoarclatn de bnn sau de piele care se poard in jurul mijlocului; ulcicd - oaldmicd de ltt]. strachind - vas de lut als, de ceramici, u$or adencit,intrebuinlat in loc de farfurie; blidl de pew4 uneori cu broderii saucu - bucatl dreptunghiularn ^ -;tergar lranjurl, careseffege ca prosopsauca podoabd in casele ldrtrne$ti; fai - viald buni, fericiti fi imbel$gatji; desfttare; a/6le - vas lunguief ffcut din lemn cioplit saudin doageasamblate; covA, copaie; cAlpi - a petici,e rcr8(4 a coase un obiectrupt saudescusut; tdydlesc- a se rcstogoli,a sesuci pe o parteti pe alta; infuleca- amanaalefnm d repede, a inghiti p aeaasuflale; rdltoJ - cu putere,cu fo4i, cu ?irie, zdravdntr; rdmdtag - convenfie intre penioanecaae suslin lucruri contrare; prinsoarc,pariu. Proverbe: Cine a refizat strinteleagdce i-a spusmarnasa,va infelegece ii va spune nenorocrrea sa. BIBLIOGRAFIE 1. Bretescu-Voinetti, Ioarl Alexandrq Nwele ti schite, Edifii3 Tineretului. Bucure$ti, 1958. 2. Cassva\ S^tinq Citfi)lel, Editum Tineretului,Bucure$ti,1967. 3. Colin, Vladimir, Zecepoyetti pitice, E1riana, Tineretului, I 963. 4, Pedijr.ir-Iali, Octav,Fdt-FrumoscAndera mic.Editwa Tineretului. Bucuresti, 1963. **+ 6. Proverbelelunii desprecalifili ti defecte,Editura Albahos, 1978.

47

FIoadEdbt,Sfef30

TECEhI

CUPRINS Indicatiimetodice generate Inimioare,inimioare,de Sarina Cassvan Tnrig-Tirig, de Sarina Cassvan Bunica,Barbu$te{Enescu Delavrancea Bunicul,Barbu$tefinescu Delawancea Puiul, deAlexandru Brdtescu-Voine$ti Povestea ursului cafeniu,VladimirColin 4 8 l0 17 Zl 24 29

Povestea miglrugului incipifinat, de VladimirColin 33 Povestea motanuluileneg, de VladimirColin Povestea nucii liudiroase, de VladimirColin Iedul cu trei capre,de OctavPancu-Iagi Bibliogralie 36 4l 42 47

48

Culegerea conline texteliterare educative, scrise de autori consacrati.Acestea sunt recomandate pregcolar invdldmAntului pentru categoria deactivitate Cunoasterea mediului, pentrusocietate, Educalie dair pot fi valorificate gi in alte categorii de activitdli.De asemenea, lucrarea conline indicalii metodice generale, explicarea cuvintelor gi expresiilor qi alte textesuport(proverbe necunoscute qi ziqdtori ghicitori). adecvate,
1,.,, .

i;tffi..l, ,
i

ISBN 978-973-1842-60-8

r"-l"1

j r - ,i r., .r ]111r