CLADIRI DIN ELEMENTE PREFABRICATE

(B - 2011) 3. PLANSEE PREFABRICATE

3.1. Generalitati Utilizarea planseelor prefabricate de beton ofera practic toate avantajele potentiale ale prefabricarii in raport cu executarea pe santier, asa cum au fost discutate pe larg in cuprinsul capitolului 1. Pe parcursul ultimelor circa sase decenii, au fost concepute, proiectate si realizate numeroase tipuri de elemente prefabricate din beton destinate planseelor la cladiri. Unele dintre aceste tipuri au cunoscut o larga raspandire in multe tari cu adaptarile de rigoare la conditiile specifice existente datorita inaltei eficiente tehnice si economice dovedita de experienta aplicarii lor. Planseele prefabricate prezinta suficienta versatilitate in raport cu utilizarea lor la diferite configuratii ale cladirilor, diferite sisteme structurale si conditii de rezemare diverse (grinzi de cadru, pereti structurali din beton sau din zidarie). Cu toate acestea, pentru a simplifica in cat mai mare masura procesul de constructie, respectarea anumitor recomandari referitoare la configuratia planului este intotdeauna benefica. In acest sens, proiectarea functional-arhitecturala bazata pe alegerea corecta a dimensiunilor modulate pentru parametrii geometrici al cladirii prezinta maxima importanta. Elementele unui planseu integral prefabricat sunt confectionate in mod curent cu latimi derivate din modulul de baza egal cu 300 mm, valorile comun intalnite fiind 600, 1200 si 2400 mm (uneori si 3600 mm). Elementele prefabricate ce urmeaza a fi incorporate intr-un planseu partial prefabricat pot fi produse fie cu latimile modulate mentionate mai sus, fie adoptand latimi la comanda pentru a satisface cerintele unor cladiri cu caracteristici speciale. In aceasta din urma situatie, prefabricarea la fata locului (pe santier) se poate dovedi foarte eficienta, fiind indicata in deosebi pentru cladirile avand neregularitati pronuntate in configuratia planului. Din punctul de vedere al propriei lor configuratii, cele mai multe tipuri de elemente prefabricate de planseu ce se utilizeaza in prezent in constructia de cladiri pot fi grupate in doua categorii principale si anume: - elemente liniare, avand una dintre dimensiuni (lungimea) mult mai mare decat celelalte doua, ceea ce genereaza forma de fasie. Rezemarea elementului se face pe doua laturi iar transportul incarcarilor verticale are loc prin incovoiere pe o directie; - elemente de suprafata, avand ambele dimensiuni in plan de acelasi ordin de marime, ceea ce genereaza forma de panou. Rezemarea elementului se face , de regula, pe toate cele patru laturi iar transportul incarcarilor verticale are loc prin incovoiere pe doua directii. Sub aspectul structurii lor interne, elementele prefabricate de planseu pot avea sectiune plina, cu goluri sau cu nervuri. In functie de marimea deschiderilor si de aceea a incarcarilor aplicate planseului, precum si in directa legatura cu cerintele tehnologice specifice procesului de productie, elementele prefabricate de planseu se confectioneaza din beton armat sau din beton precomprimat; in cazul anumitor tipuri de elemente insa, utilizarea betonului precomprimat se impune pe considerente de eficienta tehnica si economica.

2 Elementele de planseu (si, implicit, planseele in ansamblu) pot fi prefabricate integral sau partial. In acest ultim caz, cele doua componente de baza cea prefabricata si cea executata pe loc (monolita) intervin in proportii relativ similare in alcatuirea planseului. 3.2. Plansee din fasii cu sectiune plina Fasiile de planseu cu sectiune plina, avand latimi modulate cuprinse intre 600 si 1200 mm si deschideri ce nu depasesc in general 4 6 m, reprezinta mai degraba o solutie din perioada de inceput a prefabricarii betonului. Ele prezinta avantajul folosirii unor tipare (cofraje) foarte simple, pretandu-se la confectionare pe santier sau in imediata apropiere a acestuia. Acest avantaj este insa surclasat de performantele structurale relativ modeste pe care le ofera (de ex. in privinta deschiderilor maxime ce pot fi atinse sau/si a incarcarilor maxime ce pot fi preluate in conditii de eficienta tehnica si economica) in comparatie cu alte tipuri de elemente prefabricate liniare pentru plansee; de aceea, utilizarea fasiilor cu sectiune plina se intalneste in practica actuala numai in cazuri foarte rare. Fasiile prefabricate de planseu avand sectiune plina pot fi eventual acceptate pentru deschideri mici, acolo unde este necesara asigurarea unei anumite grosimi minime a placii din alte considerente decat cele structurale (de ex. izolare acustica, rezistenta la foc s.a.). La deschideri mai mari ar deveni necesara sporirea grosimii placii (a inaltimii sectiunii), ceea ce ar adauga beton inactiv in sectiune si, implicit,ar duce la o crestere inutila a greutatii proprii a planseului. O oarecare atenuare a acestui dezavantaj se poate obtine inlocuind betonul greu prin beton cu agregate usoare sau beton celular. O alternativa mult mai buna o reprezinta insa utilizarea elementelor prefabricate liniare avand sectiune cu goluri sau cu nervuri, asa cum se arata in continuare. 3.3. Plansee din fasii avand sectiune cu goluri Fasiile de planseu prefabricate avand sectiune cu goluri sunt confectionate in uzina pe baza de procedee tehnologice brevetate; betonul de inalta rezistenta avand consistenta foarte ridicata este introdus fortat in tipare de lungime mare, fiind compactat in jurul unei serii de goluri longitudinale cu diverse profile. Fasiile sunt apoi taiate corespunzator unor lungimi standardizate sau, dupa caz, conform lungimilor de comanda destinate unui anumit proiect. Golurile sunt dezvoltate pe intreaga lungime a fasiei, reducand astfel greutatea proprie si imbunatatind capacitatea de izolare termica si acustica a acesteia. Fasiile cu goluri avand grosimea (inaltimea sectiunii) de 150 200 mm, confectionate din beton armat pot fi utilizate eficient la deschideri pana la 6 m si pentru incarcari utile cu valori curente, asa cum este cazul la cladirile rezidentiale; latimea lor se situiaza in general intre 600 si 1200 mm. Pentru deschideri mai mari, pana la 12 m, sau/si incarcari utile mai mari, asa cum se intalnesc la cladiri comerciale sau de birouri, betonul armat lasa locul betonului precomprimat. Grosimea fasiilor se situiaza intre 250 si 400 mm, iar latimea lor creste la 1200 2400 mm. Utilizarea fasiilor cu goluri din beton precomprimat a fost extinsa pentru a acoperi deschideri de pana la 18 m, in cazul unor plansee de acoperis la anumite cladiri industriale, comerciale, de depozitare s.a. Procentul ce revine golurilor in raport cu aria de beton a fasiilor prefabricate se situiaza intre 30 si 50%. In conditiile alinierii adecvate in ansamblul planseului a golurilor fasiilor, acestea pot fi folosite convenabil pentru traseele diferitelor instalatii.

Intradosul neted prezentat de planseele alcatuite din fasii prefabricate cu goluri face necesara, de regula, numai chituirea rosturilor dintre acestea si simpla aplicare ulterioara a unei zugraveli sau a unui strat pentru izolare acustica aplicat prin pulverizare. 3 FIG. B 3-1 In plus fata de proiectarea (calcul si detaliere) fasiilor prefabricate considerate individual, este necesara o analiza cuprinzatoare pentru ansamblul planseului rezultat prin asamblarea fasiilor. Obiectivele specifice ale acestei analize consta in verificarea: - integritatii structurale a planseului; - repartizarii transversale (perpendicular pe rosturile dintre fasii) a incarcarilor concentrate sau aplicate local pe planseu; - capacitatii de a dezvolta actiunea de diafragma orizontala necesara preluarii si transmiterii incarcarilor orizontale la elementele structurale verticale. In vederea obtinerii comportarii ca o singura entitate a planseului rezultat in urma asamblarii fasiilor prefabricate este esentiala asigurarea unor conditii de rezemare corecta a acestora, precum si prevederea unui sistem adecvat de legaturi perimetrale continue si de imbinari intre elementele prefabricate componente. Tehnologia de productie a fasiilor prefabricate cu goluri nu permite prevederea de bare de armatura sub forma de mustati sau bucle pe marginile longitudinale ale acestora, care sa faciliteze repartizarea transversala prin rosturi a incarcarilor concentrate. Acest transfer este totusi posibil deoarece rosturile sunt in mod normal umplute cu beton monolit preparat cu agregat marunt. Atat transferul intre fasiile prefabricate al incarcarilor concentrate sau aplicate local, cat si efectul de diafragma orizontala al planseelor constituite prin asamblarea acestor fasii, sunt considerabil imbunatatite prin prevederea unei suprabetonari monolite armate (40 50 mm grosime) pe intreaga suprafata a planseului. Actiunea de diafragma orizontala a planseelor de maxima importanta in special in cazul cladirilor situate in zone cu seismicitate inalta este sustinuta si prin prevederea de centuri perimetrale cu armatura continua, destinate sa preia eforturile de intindere generate de incovoierea generala (in plan orizontal) a diafragmei planseului. Fasiile prefabricate cu goluri transporta incarcarile la reazeme esentialmente prin incovoiere pe o directie, fiind in mod curent proiectate ca grinzi simplu rezemate. Exista insa posibilitatea ca, in timpul procesului de productie, sa fie create anumite slituri longitudinale la partea superioara, in zonele de la capetele fasiei prefabricate, astfel incat sa se poata introduce pe santier bare de armatura si beton monolit in vederea obtinerii unui oarecare grad de continuitate a planseului pe reazeme. Ca alternativa, asemenea bare de armatura de continuitate pot fi inglobate in grosimea stratului de suprabetonare, asigurandu-li-se lungimea si ancorajul necesare. FIG. B 3-2 Principalele avantaje oferite de fasiile prefabricate cu goluri consta in: - domeniu larg de utilizare la cladiri cu functiuni variate, datorita relativei usurinte de adaptare a dimensiunilor sectiunii de beton si a armarii la cerintele de rezistenta si de rigiditate rezultand din marimea deschiderilor si a incarcarilor; - conditii favorabile pentru confectionare in uzina, transport si manipulare pe santier; - intrados plan al planseului, cu cerinte minime de finisare; - capacitate de izolare acustica foarte buna; - rezistenta la foc foarte ridicata. Unele dezavantaje pot fi generate de:

- greutatea proprie relativ importanta a fasiilor prefabricate cu lungime mare (chiar in conditiile existentei unui volum considerabil de goluri), potential generatoare de dificultati in timpul transportului si al montajului; - comportarea sub actiunea incarcarilor concentrate importante sau a celor aplicate dinamic, precum si aspectele legate de dezvoltarea actiunii de diafragma orizontala ceruta planseelor, care necesita 4 o analiza, proiectare si detaliere deosebit de atenta in vederea asigurarii nivelului cerut de performanta structurala; - dificultati in privinta practicarii in fasiile prefabricate a unor goluri (strapungeri) verticale necesare pentru instalatii. Adeseori aceasta problema se rezolva prin prevederea unei fasii de beton mobolit aferenta golurilor. 3.4. Plansee din placi (fasii) cu nervuri Placile (fasiile) prefabricate cu nervuri avand sectiune in forma de T sau TT, confectionate de regula din beton precomprimat, pot oferi o solutie deosebit de eficienta pentru planseele cu deschideri foarte mari. Adoptand inaltimi de sectiune de ordinul a 1/25 1/30 din marimea deschiderii, fasiile prefabricate cu nervuri sunt capabile sa acopere in conditii economice deschideri cuprinse intre 9 si 18 m; in anumite cazuri (de ex. la plansee de acoperis) s-a ajuns si la deschideri de 24 30 m, cu rapoarte inaltime de sectiune/deschidere pana la cca. 1/40. FIG. B 3-3 Fasiile cu sectiune TT sunt in general preferate tipurilor cu sectiune T, deoarece nu necesita a fi sprijinite in faza de montaj impotriva tendintei de rotire pe reazeme. Latimile modulate curent disponibile sunt 2400 si 3000 mm (exceptional si 3600 mm), cu inaltimea sectiunii in gama 400 800 mm. Domeniul de utilizare a acestei categorii de fasii prefabricate cuprinde cladiri de birouri, spatii comerciale, parcaje auto, cladiri industriale, spatii de depozitare etc. Acolo unde apare necesitatea prevederii unor goluri de mari dimensiuni in talpa sectiunii fasiei (de ex. pentru canale de ventilatie sau luminatoare locale) sau in inimile acesteia (de ex. pentru conducte sau cabluri electrice), golurile se realizeaza obligatoriu exclusive in procesul de confectionare a fasiei prefabricate. Suprafetele intradosului fasiilor deosebit de netede, datorita tiparelor metalice utilizate in procesul de productie fac optionala aplicarea unui strat de finisaj, fiind necesara numai chituirea rosturilor. In anumite cazuri poate fi indicata prevederea unui tavan usor, suspendat sub planseu. Pe santier, fasiile prefabricate cu sectiune TT se monteaza alaturat si se asambleaza convenabil pentru a realiza planseul. Marginile talpilor fasiilor adiacente sunt, de regula, conectate intre ele prin sudarea unor eclise de piesele metalice inglobate in beton in procesul de prefabricare, iar apoi se toarna o suprabetonare armata (cu grosime de 50 70 mm) pe intraga suprafata a planseului. Suprabetonarea are un rol multiplu si anume: - repartizarea pe directie transversala catre mai multe fasii prefabricate a incarcarilor concentrate sau aplicate local pe planseu; - dezvoltarea comportarii de diafragma orizontala a planseului, actiune esentiala pentru preluarea si repartizarea incarcarilor orizontale (in particular a celor seismice) aplicate cladirii; - imbunatatirea izolarii acustice a planseului; - cresterea rezistentei la foc a planseului. Complementar, suprabetonarea poate realiza inglobarea si protejarea unor conductori electrici asezati pe planseu.

Fasiile prefabricate cu nervuri sunt proiectate in mod curent ca fiind simplu rezemate. Ele pot fi asezate pe diferite tipuri de elemente de rezemare, precum: grinzi monolite sau prefabricate, pereti monoliti sau prefabricati, grinzi metalice etc. Planseele constituite din fasii prefabricate cu nervuri pastreaza practic toate avantajele oferite de planseele monolite cu nervuri pe o directie (ca si dezavantajele acestora), carora li se adauga insa 5 avantajele globale ale prefabricarii uzinate si ale precomprimarii, similar cu situatia fasiilor prefabricate cu goluri (v. 3.3.). Prevederea unui tavan suspendat sub planseu poate fi oportuna pentru ratiuni functionale diverse: mascarea canalelor si a conductelor de instalatii pozitionate intre nervurile fasiilor prefabricate, imbunatatirea izolarii acustice, cresterea rezistentei la foc, aspecte de natura estetica s.a. 3.5. Plansee din panouri Elementele prefabricate de suprafata sub forma de panouri de placa de dimensiuni mari se utilizeaza pentru realizarea planseelor la cladiri etajate avand diferite sisteme structurale de beton armat, precum cadre, pereti structurali sau structuri de tip dual, fie monolite, fie alcatuite la randul lor din elemente prefabricate. In majoritatea cazurilor, aceste plansee consta din panouri de placa cu sectiune plina, confectionate in uzina sau mai rar la fata locului in poligon de santier. Grosimea placii se situiaza in mod curent intre 120 si 160 mm, fiind capabila sa satisfaca cerintele de rezistenta, de rigiditate si de izolare acustica. Dimensiunile in plan sunt adeseori determinate de limitarile impuse de transportul prefabricatelor sau/si de capacitatea utilajelor de ridicare disponibile in uzina si pe santier. In aceste conditii, panourile de placa cu sectiune plina pot fi utilizate fara probleme deosebite la deschideri de ordinul 4 6 m, valori satisfacatoare in raport cu cerintele functionale ale celor mai multe tipuri de cladiri rezidentiale. In mod curent, panourile prefabricate de placa cu sectiune plina au in plan forma patrata sau usor dreptunghiulara, fiind rezemate pe toate cele patru laturi; aceasta le da posibilitatea sa efectueze un transport eficient al incarcarilor verticale prin incovoiere pe doua directii. FIG. B 3-4, B 3-5 Urmarind reducerea greutatii proprii si, implicit, posibilitatea de extindere a utilizarii lor si la deschideri mai mari, au fost concepute solutii alternative de panouri prefabricate pentru plansee, avand structura interna diferita de aceea a placilor cu sectiune plina. Se pot astfel mentiona: - panouri de placa cu goluri, a caror structura interna (cu golurile orientate intr-o singura directie) este absolut similara cu aceea a fasiilor cu goluri insa au latimea sporita pana la 3600 mm sau chiar mai mult. Deosebirea esentiala intre aceste panouri si fasiile cu goluri consta in faptul ca panourile au configuratia necesara rezemarii pe toate cele patru laturi, fiind astfel capabile sa dezvolte incovoiere pe doua directii; - panouri de placa cu nervuri, avand sectiune deschisa, a caror comportare este asemanatoare placilor monolite cu nervuri pe doua directii (plansee casetate). La o grosime totala de 200 250 mm, marimea deschiderilor economice se situiaza in jurul a 6 m. Daca este necesara realizarea unui intrados plan (neted) al planseului, se poate prevedea un tavan fals suspendat; - panouri de placa cu nervuri, avand sectiune inchisa, care prezinta o structura interna de tip sandvis cu un strat de material usor de umplutura incorporat intre placa subtire de beton de la partea inferioara si cea de la partea superioara a sectiunii, fiecare cu grosimea de 50 60 mm.

Deschiderile economice sunt de asemenea in jurul a 6 m, in cazul unei grosimi totale cuprinsa intre 200 si 300 mm. Necesitatea prevederii unui tavan fals suspendat este, evident, eliminata, iar performantele de izolare acustica si termica sunt imbunatatite in raport cu variantele anterioare. Confectionarea panourilor prefabricate de placa cu goluri sau cu nervuri are loc exclusiv in conditii de uzina, procesul de productie fiind sensibil mai complicat decat in cazul panourilor de 6 placa plina. Acest fapt explica aplicarea comparativ mai restransa a acestor solutii alternative, in ciuda avantajele lor potentiale mentionate mai sus. In cele mai multe cazuri, pe perimetrul panourilor de planseu prefabricate este prevazuta o profilatura sub forma de dinti sau alveole care, impreuna cu mustatile sau buclele de armatura, au rolul de preluare si de transmitere la elementele de rezemare a eforturilor generate de incarcarile verticale si de cele orizontale ce actioneaza asupra planseului. Imbinarile realizate la rezemarea panourilor de planseu pe rigle de cadru sau pe pereti structurali pot fi de tip umed sau uscat (v. 2.2.3.). Rezemarea panourilor de planseu pe riglele cadrelor are, in majoritatea cazurilor, caracter continuu pe intreaga lungime a laturii panoului, iar imbinarile se realizeaza cu detalii obisnuite. Daca insa sistemul structural cu schelet nu are in alcatuirea sa grinzi intre stalpi (si deci nu formeaza cadre propriu-zise), panourile prefabricate de planseu vor rezema numai la colturi, direct pe stalpi, prin intermediul unor piese metalice special prevazute in acest scop. In cazul structurilor integral prefabricate in componenta carora intra pereti alcatuiti din panouri, rezemarea pe acestea a panourilor de planseu la montaj are loc, de regula, prin intermediul dintilor, ceea ce ii confera caracter discontinuu.(v. 2.4.5.). Avand in vedere caracteristicile detaliilor imbinarilor, precum si conditiile curente de realizare pe santier a acestora, in practica de proiectare se adopta, de regula, in mod acoperitor ipoteza simplei rezemari a panourilor prefabricate de planseu; capacitatea (relativ limitata) de preluare si de transmitere prin imbinare a unor momente incovoietoare pe reazeme constituie astfel o rezerva de rezistenta a planseului. 3.6. Plansee partial prefabricate Aceasta categorie cuprinde acele solutii de placa de planseu constand in esenta din doua componente carora le revin cantitati de beton direct comparabile: una dintre componente este prefabricata, iar cealalta este turnata pe loc (monolita). In stadiul de exploatare cele doua componente dezvolta o actiune compozita, planseul comportandu-se ca o singura entitate sub aspectul rezistentei si al rigiditatii. Este de observat ca, in numeroase cazuri, peste elementele prefabricate liniare pentru plansee (de ex. fasii cu goluri sau cu nervuri) se executa o suprabetonare generala monolita cu grosime relativ mica, cu scopul imbunatatirii anumitor performante de natura structurala ale planseului (v. 3.3. si 3.4.). Intr-un sens larg, aceste solutii ar putea fi eventual incluse in categoria planseelor partial prefabricate. Pe de alta parte, daca intre elementele componente ale unui planseu integral prefabricat se executa legaturi simple de natura unor imbinari umede, o cantitate redusa de beton turnat monolit va fi intotdeauna prezenta; aceasta situatie nu poate insa justifica considerarea respectivului planseu drept partial prefabricat. 3.6.1. Predale cu suprabetonare.

Planseul se realizeaza in esenta din placi prefabricate cu grosime relativ mica (50 80 mm), peste care dupa montarea acestora in pozitia finala se toarna un strat de beton armat monolit (100 120 mm grosime uzuala) pe intreaga suprafata a planseului. Rezulta astfel o placa de planseu capabila sa dezvolte o actiune compozita prin conlucrarea celor doua componente. In functie de marimea deschiderilor sau/si a incarcarilor aplicate planseului, predala se poate executa din beton armat sau din beton precomprimat. Ea serveste drept cofraj pentru suprabetonarea turnata pe loc si in acelasi timp 7 incorporeaza armatura (conventionala sau, dupa caz, pretensionata) situata la partea inferioara a placii cu sectiune compozita. FIG. B 3-6 Acest tip de placa de planseu compozita poate fi utilizata cu succes in locul panourilor prefabricate cu sectiune plina (v. 3.5.), fiind rezemata pe pereti structurali de ex. la cladiri rezidentiale cu sisteme structurale de tip cutie (figure) sau pe grinzi partial prefabricate la randul lor. Continuitatea pe reazeme se obtine fara dificultate, cu ajutorul armaturilor pozitionate in suprabetonarea monolita, extinse si ancorate corespunzator. Daca predalele cu latime mica (600 1200 mm) sunt asezate paralel, comportarea lor va fi similara cu aceea a elementelor prefabricate liniare (fasii) iar planseul compozit rezultat dupa executarea suprabetonarii va transporta incarcarile la reazeme predominant prin incovoiere pe o directie. In mod curent se prevad insa bare de armatura orientate transversal (perpendicular pe rosturile dintre predale) si inglobate in suprabetonare, urmarindu-se cresterea capacitatii de repartizare a incarcarilor verticale si pe directia transversala a planseului. Daca latimea predalelor utilizate este mai mare (de ex. de ordinul 3600 4000 mm sau chiar mai mult) putand acoperi suprafete (cvasi-) patrate si fiind rezemate pe toate cele patru laturi planseul compozit astfel rezultat dupa suprabetonare poate realiza un transport favorabil al incarcarilor verticale prin incovoiere pe doua directii. Pentru valori uzuale ale incarcariilor utile, predalele din beton armat conduc la rezultate economice ale planseelor compozite rezultate in cazul deschiderilor de maximum 6 m. Predalele din beton precomprimat permit cresterea deschiderilor pana catre 9 m, cu raportul dintre grosimea totala a placii compozite si deschidere in gama 1/30 1/35. Desi incercarile experimentale au aratat ca se poate conta pe aderenta oferita de o suprafata rugoasa (eventual amprentata) a predalei pentru transmiterea eforturilor tangentiale (de lunecare) pe interfata celor doua componente (prefabricata si, respectiv, monolita) ale planseului, in mod curent acest rol este atribuit in totalitate unui sistem de conectori metalici. Principalele tipuri de conectori utilizate sunt: - conectori de tip bucla (confectionati din bare de otel-beton), distribuiti relativ uniform pe suprafata predalei; - conectori de tip grinzisoare cu zabrele (confectionate din bare de otel-beton sudate), montate paralel pe directia laturii mai scurte a predalei. Talpa inferioara a grinzisoarei cu zabrele este inglobata in betonul predalei, iar diagonalele (care indeplinesc, de fapt, rolul de conectori) traverseaza interfata celor doua componente ale planseului. Fig. B 3-7 Cresterea marimii deschiderilor atrage dupa sine necesitatea majorarii grosimii componentei monolite a planseului (suprabetonarea), ceea ce conduce nemijlocit la cresterea greutatii totale a

acestuia. Pentru a contracara acest efect, o parte din volumul de beton monolit poate fi inlocuita cu corpuri de umplutura din materiale usoare (de ex. placi de polistiren) sau cu cutii usoare (de ex. din mase plastice) nerecuperabile, montate pe santier deasupra predalei. Planseul rezultat in final se prezinta cu o structura interna similara celei de la panourile cu nervuri (v. 3.5.), avand talpa inferioara prefabricata (preferabil din beton precomprimat), talpa superioara monolita si inima sub forma de nervuri monolite ce asigura legatura si preiau eforturile de lunecare dezvoltate intre cele doua talpi. 8 In comparatie cu planseele integral prefabricate alcatuite din panouri de placa, solutia compozita cu predale si suprabetonare prezinta cateva avantaje semnificative si anume: - greutate proprie a elementelor prefabricate considerabil mai mica, cu implicatii favorabile pentru transportul, manipularea si montajul acestora; - proces de confectionare a prefabricatelor mai simplu, putand fi efectuat in anumite situatii chiar pe santier (numai in cazul predalelor de beton armat); - posibilitate de adoptare, dupa necesitati, a unor forme cu geometrie complicata; - continuitate completa pe reazeme; - comportare de diafragma orizontala absolut similara celei a unui planseu monolit. Unele inconveniente pot sa rezulte ca urmare a necesitatii de sprijinire provizorie a predalelor in timpul operatiilor executate pe santier (pana la intarirea betonului monolit), a unui consum sporit de manopera pe santier si a unei durate de executie sporite la lucrarile efectuate pe santier. 3.6.2. Nervuri prefabricate si placa monolita. Revitalizarea utilizarii planseelor cu nervuri si introducerea precomprimarii au condus la dezvoltarea acestei solutii de planseu partial prefabricat, avand un potential ridicat in ceea ce priveste eficienta tehnica si economica. Planseul este compus din nervuri prefabricate din beton precomprimat avand caracteristici standardizate (inaltime 200 250 mm), montate paralel, peste care se executa o placa de beton armat monolit (grosime minima 80 mm) ce constituie talpa sectiunii in forma de T rezultate. Se pot acoperi economic deschideri de 12 15 m, cu un raport inaltime (grosime) totala /deschidere de ordinul 1/20 1/25. Majorand inaltimea nervurilor si grosimea placii devin posibile in conditii economice deschideri ale planseului pana la 24 m. Distanta (interaxul) dintre nervuri variaza uzual intre 900 si 1200 mm, in functie de marimea deschiderii, marimea incarcarii si grosimea placii. Nervurile prefabricate necesita sprijiniri provizorii pentru a putea prelua greutatea betonului proaspat turnat in placa planseului. Conectarea nervurilor prefabricate cu placa monolita, care asigura astfel actiunea compozita a planseului in stadiul de exploatare, are loc cu ajutorul armaturii transversale (etrieri) prevazuta in nervurile prefabricate care iese sub forma de mustati la partea superioara a acestora. Continuitatea pe reazeme a planseului cu nervuri se obtine prin prevederea unei armaturi longitudinale corespunzatoare (calareti), inglobata in betonul placii turnate monolit. FIG. B 3-8 Grinzile pe care reazema planseul prezinta la randul lor caracterul de prefabricare partiala; ele sunt alcatuite dintr-o componenta prefabricata din beton precomprimat ce constituie talpa inferioara, a carei armatura transversala (etrieri) iese sub forma de mustati si face legatura cu partea superioara a grinzii turnate monolit odata cu placa planseului. Armatura de precomprimare incorporata in talpa prefabricata devina armatura inferioara in grinda compozita astfel rezultata, avand rolul de a prelua momentele incovoietoare din campul grinzii. Continuitatea pe reazeme a

grinzilor din deschiderile succesive se realizeaza cu armatura sub forma de calareti montata la partea superioara a sectiunii in zona de beton monolit.