Sunteți pe pagina 1din 6

Despre A Locui, In Viziunea Naturalista

Ultimul deceniu a adus o sumedenie de schimbari, de posibilitati de dezvoltare, precum si tendinta populatiei urbane de a se preocupa de calitatea cadrului construit , a mediului locuit si a mediului inconjurator. Pe de alta parte organismele oficiale au ca preocupari : protectia terenului agricol,controlul urbanizarii, calitatea mediului, revalorizarea patrimoniului construit. Ideile curentului anti-urban se incheaga intr-un model de locuire, mult prea radical pentru afi pus in practica, insa care a marcat gandirea sociologilor si urbanistilor americani. F.L.Wright a elaborat, in decursula 4 ani, sub o munca asidua, un proiect numit Broadacre, ce presupunea o locuire ideala. Principiile de la care porneste Wright, nu sunt decat altele decat cele ale lui Emerson,in contextul in care marele oras industrial contamineaza spiritul uman si-l reduce la un nivel artificios. Societatea contemporan este i martora i cauza unui fenomen extrem de periculos: mediul uman tinde s devin un mediu anti-uman. Exploatarea intensiv a naturii i extinderea mediului artificial tind s sufoce mediul natural i s caracterizeze cadrul material al societii. Omul n msura n care poate fi inventiv i constructiv poate i distruge ceea ce a creat, din cauza incapacitii sale de a nelege fenomenele n complexitatea i globalitatealor. Contactul omului cu natura, il poate reda pe acesta siesi, si permite o dezvoltare armonioasa a individului, din toate punctele de vedere.Dar ca si pentru Emerson si jefferson, Wright considera ca nu te poti sustrage avantajelor unui megalopolis, pastrandu-ti insa legatura cu natura prin democratie. Extinderea artificializrii accentuate i haotice a mediului are ca i cauze: aglomerarea excesiv a industriilor perturbatoare ale mediului ambiant; concentrri uriae ca numr i densitate ale populaiei n formaiuni urbane care depesc scara uman;

dezvoltarea haotic a reelelor de comunicaii i de transport care utilizeaz o suprafa excesiv de teren ; lipsa de control a unui trafic excesiv de intensificat; ocuparea dezordonat i extensiv a zonelor periurbane i rurale; distrugerea terenurilor agricole fertile; degradarea masivelor forestiere; poluarea atmosferei i a apelor; imposibilitatea rezolvrii corespunztoare a evacurii, refolosirii, depozitrii i distrugerii deeurilor. Atributul durabil cat si dezvoltare durabil reprezinta o dezvoltare menit s creeze structuri stabile, coerente, limitate spaial. Acest concept readuce n atenie caracteristici care pot transforma aglomeraia ntr-un complex de aezari distincte, locuibile i eliberate, parial, de stress. Reinventarea unui mediu locuit nu implica,in mod necesar reintreoducerea politicii in urbanism, ci dimpotriva- omul este liber sa actioneze dupa voie. Idealul de stare sociala, democratia, a fost initial conceputaca libera crestere a numerosi indivizi, ca indivizi. [F.L.Wright] Asumandu-si aceasta premisa, individul din mediul urban se descria ca unul intransigent, legat de o depolitizare a societatii in folosul tehnicii. Necesitatile umane sunt atat de variate (sociologice, culturale, functionale, estetice, spirituale ) incat ideea de creerea a ului oras ideal este utopica. Orasul ideal ramane inca de imaginat, nici o norma sau concept nu este certa, el difera in functie de spatiu, societate, individ, geografie si topografie, cultura. Creerea unui oras ideal ca un model precis de sine statator care sa se repete ar duce la disconfort, monotonie , stres si la dezintegrarea individualitatii umane. Repetarea aceluiasi tip de oras ar avea repercursiuni sociologice distructive asupra omului a locuitorului, fiecare avand nevoia de a se individualiza prin spatiul in care locuieste, traieste si isi petrece majoritatea timpului. Fiecare om este unic la fel cum fiecare casa si oras trebuie sa se individualizeze prin anumite trasaturi caracteristice spatiului in care este amplasata. Revoluia industrial a determinat schimbri fundamentale n dezvoltarea centrelor urbane i a declanat criza pe care oraul contemporan nu a reuit s o depeasc. Credeau in ideea ca industrializarea este cea care va permite eliminarea tarelor consecutive industrializarii.

Din punct de vedrere cantitativ, revoluia industrial este urmat de o cretere a presiunii demografice n orae, de o drenare a populaiei satelor n folosul unei dezvoltri urbane fr precedent. Secolul XIX poate fi numit secolul crizei oraelor, iar studiul acestora mbrac n aceast perioad dou aspecte foarte diferite. ntr-unul din cazuri, el este descriptiv; faptele sunt observate cu dataare i se ncearc ordonarea lor ntr-un mod cantitativ. Exista cu o polemic care la rndul ei este purtat de dou grupri cu orientri diferite. O grupare este animat de sentimente umanitare, fiind format din funcionari municipali, mai ales medici i igieniti, care denun bazndu-se pe fapte i cifre starea de decdere fizic i moral n care triete proletariatul urban. Seriile de articole publicate n ziare i reviste, mai ales n Anglia unde situaia era acut, au stat la baza numirii celebrelor Comisii regale de anchet asupra igienei, ale cror lucrri, au furnizat o seam de informaii extrem de utile despre marile orae. Cea de-a doua grupare este constituit din gnditori politici care furnizeaz adesea informaii de o remarcabil amploare i precizie. Fr. Engels, mai ales, poate fi considerat ca unul dintre fondatorii sociologiei urbane. n lucrarea sa Situaia clasei muncitoare din Anglia n cadrul anchetelor prezentate, el folosete sistematic i tiinific toate mrturiile disponibile. Sunt fcute publice astfel igiena fizic deplorabil ntlnit n marile orae industriale, habitatul muncitoresc insalubru comparat adeseori cu o vizuin, distanele epuizante care despart locuina de locul de munc, drumurile fetide i lipsa grdinilor publice din cartierele populare, la toate acestea adugndu-se igiena moral precara. Curentul naturalist propune, pe aceasta linie, o solutie denumita City , menita sa elimine ideea de oras. In ea, natura redevine un mediu continuu, unde toate functiunile urbane sunt dispersate si izolate, caracterizate ca fiind unitati reduse. Locuinta era individuala, in case pe pamant, cu un singur proprietar (deci nu ocuinte colective- apartamente), ce detine de asemenea 4 acri de teren. Privilegiul de a iesi in natura si a dezvolta diferite activitati agricole sau de relaxare, are ca efect mplinirea spirituala si de ce nu o dezvoltare armonioasa fizica a individului.Locul de munca al acestuia ar putea fi in imediata apropiere a locuintei (ateliere, laboratoare, birouri individuale) sau in centre

specializate : unitati industriale sau comerciale, reduse ca volum, ce se adresau unui nr restrans de populatie. In ce priveste unitatea spitaliceasca sau culturala, al caror numar compenseaza dispersarea si scara lor in general redusa. Proiectul lui Wright presupune realizarea unor celule individuale si sociale, legate si intretesue prntr-o abundenta retea de drumuri terestre si aeriene . Izolarea se face prin ample spatii verzi; izolarea totala neavand sens. Broadacre este modelul naturalist al unei portiuni din orice tesut urban uniform, aplicabil la nivel mondial. Spatiul acestui model este complex, intrucat unele din caracterele sale se inrudesc cu modelul progresist, altele cu cel culturalist. Se descrie, in acelasi timp, ca fiind unul inflexibil, universal si particular, modern, care se ofera in mod generos activitatii umane. O mare lucrare de geniu civilo constituie infaptuirea strazilor, autostrazilor, podurilor si pistelor de aterizare, elemente ce ofera lui Broadacre o dimensiune cosmica.Orice individ al societatii naturaliste este legat dde totalitatea spatiului. Apar rezultatele tehnicii moderne: avionul, parkway, televiziunea, automobilul personal, tehnici de comunicatie avansate ce dau sens moduli dispersat de locuire. In pofida a tututor acestor aspecte, Broadacre prezinta un spatiu nu mai putin particularizant. Diversificarea topografica nu e negata, ci din contra- natura trebuie conservata, iar arhitectura inceteaza a mai fi, cel putin in conceptia lui Wright, un sistem de forme independente de conturul natural. Se evita amplasarea unei cladiri intr-u spatiu abstract, iar accentul cade pe organicitate, pe specifitatea caracterelor solului pe care se ridica edificiul. Astfel obiectul arhitectural devine parte integranta a naturii si ii confera individului sa se desfasoare intrun cadru mult mai favorabil, decat cel oferit prin modelele culturalist si progresist. Principiul dedensificarii demografice i-a fost opus cel de invecinarea persoanelor: Oricat ar fi de complexa si de avansata lumea noastra, relatia de proximitate continua sa joca un rol important in dezvoltarea valorilor, a carierelor si a modurilor de comportament. Spatiul spart, ce aboleste strada s-a dovedit a fi sursa de disociere si de dezintegrare mentala; unei puternice structurari a orasului ii corespunde o puternica structurare psihica a locuitorillor.

Arhitectura este deci, subordonata naturii, careia trebuie sa ii constituie un soi de introducere. Intimitatea, organicitatea si inchiderea spatiilor sunt trasaturi pe placul urbanistilor, si se regasesc la nivelul edificiilor particulare. Dar acest lucru nu infatiseaza conceptul de Broadacre ca fiind un spatiu amplasat in mediul rural. Chiar daca pune accent pe progres tehnic, marele arhitect american nu aduce in lumina termeni ca randament si eficacitate. Prin urmare Broadacre devine singura propunere urbanistica ce refuza complementamente constrangerea. Obsesia productivitatii masiveeste inlaturata, la fl si convingerile malthusianiste. Cursul firesc vietii al unui individ sa fie dat de propriile placeri si instinct de viata. Orasul ideal al viitorului trebuie sa aiba ca centru de interes orasul vechi (caracterizat prin inaltime mica a edificiilor) de unde se dezvolta noul oras (inaltimi mari). Asadar centrul orasului este centrul vechi in jurul caruia se dezvolta cladirile inalte administrative, culturale, sociale, publice, iar spre periferie dezvoltandu-se cartierele de locuit, cu blocuri inalte , diferentiate prin planimetrie, estetica, structura. De asemenea la periferie trebuie amplasata zona industriala a orasului, aceasta fiind separata de restul orasului printr-o zona de verdeata ce are rol de absorbtie a noxelor si impiedicarea patrunderii acestora catre oras. Centrul trebuie a fi incarcat de semnificatie, simboluri individuale ale orasului, dar si cu rol de indecsi sau iconuri. Indexul avand o importanta majora in orientarea in general si in ordonarea parcursului arhitectural. Orasul ideal constituie o insumare a principiilor culturaliste, progresiste si naturaliste; daca un model are la baza interesul accentuat pe individ iar la celalt model accentul cade pe grupul de indivizi , noile modele de orase asa zise ideale trebuie sa fie o incercare de stisfacera atat a nevollior individuale cat si cele ale grupului. Ideea de oras ideal este ambigua si inca ne-aplicabila.

Despre A Locui,

In Viziunea Naturalista

Stud. Arh. Marcu Adelina An III- sem. A