Sunteți pe pagina 1din 40

Parlamentul European

Bine aţi venit la


Cuprins Parlamentul European!
■ Bine aţi venit la Parlamentul European! 3 Parlamentul European este Parlamentul cetăţenilor europeni. El
■ Parlamentul European în serviciul dumneavoastră 5 este un for în care au loc dezbateri politice intense. Începând cu
primele alegeri directe din 1979, puterile sale au crescut neîn-
■ Un portofel european bine gestionat 9 cetat, în special cele de colegislator şi de autoritate bugetară.
■ Apărătorul libertăţilor şi al democraţiei 13 Parlamentul le foloseşte în interesul şi spre binele cetăţenilor şi
pentru clădirea viitorului nostru comun.
■ Parlamentul European în lume 19

■ Drepturile omului înainte de toate 23 Vă doresc lectură plăcută!


■ Mecanismele Parlamentului European 27

■ Aproape de dumneavoastră 31

■ Cum funcţionează codecizia? 35


■ Cum este adoptat bugetul UE? 38
Hans-Gert Pöttering
■ Cuvinte-cheie ale Uniunii Europene 39 Preşedintele Parlamentului European
■ Date-cheie ale integrării europene 45

■ Adresele Parlamentului European 48


2

3
Parlamentul European este singura adunare parlamentară multinaţională din lume
aleasă prin vot universal şi singura instituţie a Uniunii Europene supusă, din iunie 1979,
votului direct al cetăţenilor. O dată la cinci ani sunt organizate alegeri, iar numărul depu-
taţilor a crescut în paralel cu extinderile succesive ale UE. În 2007, Parlamentul număra
785 de deputaţi originari din 27 de ţări, reuniţi în grupuri formate pe baza afinităţilor
■ Parlamentul
Bine aŢi VENIT LA PARLAMENTUL EUROPEAN!

politice şi nu pe bază de naţionalitate. Alegerile din iunie 2009 coincid cu aniversarea a


30 de ani de la organizarea primelor alegeri europene prin vot universal.

Sediul oficial al Parlamentului European se află la Strasbourg, la frontiera dintre Franţa şi Ger-
European în serviciul
mania, ceea ce simbolizează reconcilierea Europei după cele două războaie mondiale. Aşa cum dumneavoastră
a fost decis de către statele membre ale UE, Parlamentul organizează anual la Strasbourg 12
sesiuni plenare. Comisiile parlamentare se reunesc la Bruxelles, unde pot fi organizate sesiuni
plenare suplimentare. Dezbaterile în plen se desfăşoară în toate limbile oficiale ale UE, reflectând Tineri sau mai puţin tineri, studenţi, persoane active, pen-
astfel importanţa pe care o acordă Parlamentul unei Uniuni diverse şi multiculturale „unită în sionari sau consumatori: indiferent de statutul nostru, le-
diversitate”! gile europene ne privesc pe toţi, uneori chiar fără să ne
dăm seama. Rolul aleşilor europeni este determinant în
numeroase domenii, cum ar fi: alimentaţia mai sănătoa-
Un rol din ce în ce mai important
să, libertatea de a circula şi de a munci oriunde în Uniune,
Din 1979, tratatele europene succesive au extins competenţele Parlamentului European. În pre- protecţia mediului etc.
zent, acesta are aceeaşi importanţă ca şi Consiliul de Miniştri (care reprezintă guvernele statelor
UE) în elaborarea bugetului comunitar şi a legilor care vizează facilitarea circulaţiei persoanelor, Asemenea tuturor parlamentelor naţionale, Parlamentul Euro-
a mărfurilor, a serviciilor şi a capitalurilor în cadrul UE sau protecţia mediului şi a consumatorilor. pean discută şi adoptă legi. Acest lucru poate să pară banal şi
Parlamentul are, de asemenea, atribuţia de a aproba şi de a destitui Comisia Europeană. totuşi, pentru o lungă perioadă de timp, lucrurile nu au stat aşa.
La început, deputaţii europeni nu puteau decât să-şi exprime pă-
Cetăţenii au posibilitatea să adreseze Parlamentului European o petiţie prezentând o plângere rerea cu privire la propunerile legislative ale Comisiei Europene;
cu privire la aplicarea dreptului european. Deputaţii europeni aleg un Ombudsman (Mediator Consiliul de Miniştri, reprezentând guvernele statelor membre,
European) însărcinat cu examinarea reclamaţiilor cetăţenilor privind cazuri de administrare de- era întotdeauna cel care avea ultimul cuvânt în adoptarea legilor.
fectuoasă din partea instituţiilor şi organelor Uniunii Europene. Ei pot, de asemenea, să creeze o
comisie de anchetă atunci când consideră că dreptul comunitar a fost încălcat.
De-a lungul timpului şi tratat după tratat, lucrurile s-au schim-
bat: rolul şi competenţele Parlamentului European s-au extins
Pe plan internaţional, Parlamentul European participă la politica externă a UE, avizul său conform
considerabil, acesta devenind un actor principal al procesului de
fiind solicitat atunci când UE negociază tratate internaţionale, precum şi pentru aderarea la UE a
elaborare a legilor comunitare. În prezent, în majoritatea cazuri-
unor noi state. Parlamentul European organizează în mod regulat dezbateri pe tema drepturilor
lor, pentru ca un regulament european sau o directivă să poată
omului şi trimite observatori în toate colţurile lumii pentru a urmări desfăşurarea liberă şi corectă
fi adoptate, este necesar ca Parlamentul European şi Consiliul să
a alegerilor.
se pună de acord asupra conţinutului său: este ceea ce numim
Cea mai recentă reformă a tratatelor decisă în cadrul Consiliului european de la Lisabona din „codecizie”.
decembrie 2007 a extins şi mai mult competenţele Parlamentului European în numeroase do-
menii. Pentru ca opinia dumneavoastră să fie luată în considerare, votaţi la următoarele alegeri Astfel, înainte ca o lege europeană să poată fi aplicată în toate
europene! statele membre ale Uniunii, trebuie ca aceasta să fie semnată de
preşedintele Parlamentului European şi de preşedintele Consiliu-
4

5
lui de Miniştri.
atât de strictă, acest lucru se datorează în mare parte implicării
■ Telefoanele mobile: facturi mai mici pentru active a deputaţilor.
convorbirile efectuate din străinătate
De asemenea, Parlamentul European a reuşit să întărească drep-
Aţi observat? Facturile pentru telefonul dumneavoastră mo-
turile pasagerilor din avioane, fără a uita persoanele în vârstă şi
bil sunt mai mici atunci când vă întoarceţi din vacanţele pe-
Parlamentul European în serviciul dumneavoastră

Parlamentul European în serviciul dumneavoastră


pe cele cu mobilitate redusă care, de acum înainte, pot solicita
trecute în străinătate. O reglementare europeană intrată în asistenţă atât în aeroport, cât şi la bordul aeronavelor. Au fost
vigoare la începutul verii 2007 a dus la plafonarea costurilor susţinute măsuri de combatere mai eficientă, în întreaga Uniune
suplimentare ale apelurilor primite sau efectuate în alt stat Europeană, a practicilor comerciale frauduloase şi au fost defini-
al Uniunii Europene, în scopul reducerii lor progresive. După te reguli care fac ca plăţile transfrontaliere să fie mai sigure şi mai
lungi dezbateri avute cu miniştrii industriei, deputaţii euro- uşor de realizat. Ce poate fi mai plăcut, în anotimpurile călduroa-
peni au reuşit să obţină prevederea conform căreia, din 2009, se, decât o baie răcoritoare în mare sau într-un lac? Normele eu-
aceste tarife „itinerante” sau „de roaming” facturate de către ropene, devenite mai severe datorită Parlamentului European,
operatori vor reprezenta maximum 0,43 euro/minut pentru sunt cele care vă garantează că vă scăldaţi în ape mai curate!
apelurile efectuate şi 0,19 euro/minut pentru apelurile primi-
te.
■ Deputaţii europeni în serviciul dumneavoastră
Parlamentul European, organ legislativ cu drepturi
depline Sunteţi ghid turistic, agent imobiliar sau prestaţi alte servicii?
Directiva privind serviciile vă va facilita munca în străinătate.
Codecizia se aplică în prezent marii majorităţi a textelor euro-
Foarte controversată la început, această directivă nu ar fi exis-
pene. Ea priveşte, în principal, libera circulaţie a mărfurilor, ser- tat poate niciodată fără compromisul realizat de Parlamentul
viciilor, capitalurilor şi persoanelor în interiorul pieţei unice eu- European. Într-adevăr, deputaţii europeni au ştiut să creeze
ropene. Această procedură este aplicată şi în domenii precum un echilibru între interesele naţionale divergente, drepturile
protecţia mediului, drepturile consumatorului şi securitatea prestatorilor de servicii şi cele ale consumatorilor, precum şi
transportului, iar după reforma tratatelor, aplicarea ei va fi ex- între necesităţile salariaţilor şi cele ale angajatorilor.
tinsă şi în alte domenii, cum ar fi agricultura. De asemenea, Par-
lamentul European joacă un rol principal în definirea politicii de
dezvoltare regională, a programelor de sprijin pentru cercetare,
educaţie şi cultură, precum şi în promovarea sănătăţii publice.
Deputaţii europeni dau dovadă de iniţiativă
De exemplu, deputaţii europeni au facilitat recunoaşterea reci- Când Parlamentul European consideră că un proiect de lege
procă a diplomelor şi a calificărilor profesionale de către statele este necorespunzător şi nu poate fi îmbunătăţit, el poate res-
membre: în prezent, este mult mai simplu decât în trecut să vă pinge textul în întregime. Acest lucru s-a întâmplat în cazul unei
exercitaţi profesia într-un alt stat membru al UE. Deputaţii eu- directive privind liberalizarea serviciilor portuare şi în cazul alteia
ropeni au contribuit şi la adoptarea unor norme mai stricte în care privea brevetele pentru programele de calculator.
materie de securitate şi etichetare a produselor: acum este mai
simplu să vă orientaţi, în magazine, printre diferitele produse De altfel, deputaţii europeni au şi dreptul de iniţiativă politică ce
provenite din întreaga Europă! Mai mult, atunci când cumpăraţi le permite să sugereze Comisiei să înainteze propuneri legislati-
o jucărie care poartă marcajul „CE”, puteţi fi sigur că aceasta nu ve Parlamentului European. Aceştia invită în mod regulat Comi-
conţine substanţe periculoase. Dacă legislaţia europeană care sia şi Consiliul de Miniştri să dezvolte politicile existente sau să
interzice „ftalaţii” cancerigeni în articolele destinate copiilor este elaboreze altele noi.
6

7
Astfel, Parlamentul European a solicitat Comisiei să prezinte un
proiect de lege destinat reglementării şi facilitării procedurilor
privind moştenirile transnaţionale. El a încurajat, de asemenea,
adoptarea unui statut european al societăţilor private, în vederea
promovării întreprinderilor mici şi mijlocii în alte state membre.
n Un portofel european
Parlamentul European în serviciul dumneavoastră

În ambele cazuri, deputaţii europeni au redactat recomandări


detaliate privind modul în care aceste legi urmează să fie puse
în aplicare. bine gestionat
Doriţi ca opinia dumneavoastră să fie luată în Autostrăzi noi, plaje mai curate, cercetări efectuate pen-
considerare? tru elaborarea de noi medicamente, studii în străinăta-
După cum o arată şi exemplele citate mai sus, legile europene îşi te etc.: toţi beneficiem, într-o măsură mai mică sau mai
propun, în special, să facă viaţa cetăţenilor din Uniunea Europea- mare, de activităţile finanţate de Uniunea Europeană.
nă mai uşoară şi să favorizeze egalitatea de şanse, de drepturi şi Cine ia deciziile cu privire la programele şi acţiunile care
obligaţii pentru toţi europenii. Ele permit încurajarea schimburi- urmează a fi finanţate la nivel european? Parlamentul
lor de bunuri şi servicii, stabilind pentru întreprinderi condiţii de European, de comun acord cu guvernele statelor mem-
concurenţă echivalente în toate statele membre. Alegându-şi bre. Iată câteva exemple de acţiuni sprijinite de deputaţii
deputaţii europeni o dată la cinci ani, cetăţenii participă la defi- dumneavoastră.
nirea textelor legislative care îi privesc în mod direct.
În fiecare an, pe baza propunerilor Comisiei Europene, deputaţii
De asemenea, în cadrul reformei tratatelor, se prevede ca un mi- europeni negociază luni întregi cu Consiliul de Miniştri (repre-
lion de cetăţeni să poată avea iniţiativa de a invita UE să propună zentant al statelor membre ale UE) în vederea stabilirii cuantu-
noi legi. mului exact al veniturilor şi cheltuielilor Uniunii Europene pentru
anul următor. Bugetul astfel stabilit, cu respectarea plafoanelor
fixate pe o perioadă de câţiva ani, este foarte important, deoa-
rece determină sprijinul pe care Uniunea Europeană îl acordă
■ Utilizarea în deplină siguranţă a produselor în fiecare dintre domeniile sale de activitate pentru a asigura
solidaritatea, creşterea economică durabilă şi coeziunea socială.
chimice
Parlamentul European poate respinge bugetul şi solicita un nou
Produsele chimice sunt omniprezente în viaţa noastră. Deşi proiect de buget dacă priorităţile sale nu au fost luate suficient
nimeni nu pune sub semnul întrebării utilitatea lor, siguranţa în considerare.
lor pentru sănătate sau mediu ridică unele probleme. Uniu-
nea Europeană a adoptat o reglementare denumită „REACH”,
care îşi propune să reevalueze mii de produse chimice aflate
în circulaţie, cu scopul de a retrage de pe piaţă produsele cele
mai periculoase. Datorită tenacităţii deputaţilor europeni, ac-
centul a fost pus pe elaborarea de noi substanţe, mai puţin
nocive, reducând la minimum testele pe animale.

Pentru informaţii suplimentare, consultaţi capitolul „Cum funcţionează co-


8

9
decizia?”, p. 35.
Unde merg fondurile comunitare? nale, conservarea speciilor protejate, administrarea resurselor de
apă, combaterea schimbărilor climatice etc.
„Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013”: cifre ro-
tunjite
De asemenea, o parte din bugetul comunitar serveşte la finan-
Creştere durabilă: dezvoltare ţarea dezvoltării economice în lume şi a ajutorului umanitar
Un portofel european bine gestionat

Un portofel european bine gestionat


economică regională, acţiuni în Conservarea şi gestionarea
favoarea creşterii economice, a resurselor naturale: destinat ţărilor afectate de catastrofe naturale şi de alte situaţii
competitivităţii şi a creării de noi agricultură, dezvoltare de criză.
locuri de muncă durabilă şi mediu
382 Mld EUR (44 %) 371 Mld EUR (43 %)

...şi a interesului cetăţenilor şi consumatorilor


Este mult mai eficient să combatem împreună epidemiile, ca de
exemplu HIV/SIDA şi gripa aviară, deoarece acestea nu cunosc
frontiere. Încurajată de Parlament, Uniunea Europeană este din
ce în ce mai activă în domeniul sănătăţii publice: de exemplu,
ea finanţează numeroase proiecte de cercetare care au ca scop
crearea de noi medicamente.
UE, actor mondial: acţiuni Cetăţenie, libertate, securitate
externe, politica de şi justiţie: protecţia drepturilor În ultimii ani, deputaţii europeni au folosit toată puterea de care
dezvoltare, ajutor umanitar cetăţenilor, libera circulaţie
dispun pentru a dezvolta programele de promovare a diversită-
49 Mld EUR (6 %) a persoanelor, cooperarea
poliţienească şi judiciară, ţii culturale europene, care îşi propun să încurajeze libera circu-
combaterea terorismului laţie a produselor şi a operelor artistice şi culturale din diferite
Alte cheltuieli, inclusiv 11 Mld EUR (1 %) domenii: cinematografie, muzică, pictură, fotografie, teatru etc.
administrative
51 Mld EUR (6 %)

Investiţii pentru viitor


Promovarea dezvoltării economice durabile...
Parlamentul European îşi exercită, de asemenea, influenţa în
O mare parte a fondurilor comunitare contribuie la creşterea
ceea ce priveşte cadrul financiar multianual care fixează plafoa-
dezvoltării economice şi la reducerea disparităţilor dintre dife-
nele de cheltuieli pentru fiecare politică europeană. De exem-
ritele regiuni ale Europei, prin construirea de autostrăzi şi de căi
plu, în timpul negocierii cadrului financiar care acoperă perioa-
ferate care leagă statele membre, prin ajutorul acordat micilor
da până în 2013, a trebuit ca deputaţii europeni să ducă o luptă
întreprinderi, prin proiecte de cercetare şi inovaţie tehnologi-
aprigă cu statele membre pentru a obţine sume suplimentare
că (de exemplu, pentru dezvoltarea resurselor regenerabile de
pentru proiecte considerate importante de către cetăţeni.
energie) etc.
Parlamentul a apărat cu precădere programe cum ar fi Erasmus
Agricultura, singura politică gestionată în întregime la nivel eu-
(care dă posibilitatea, în fiecare an, unui număr de peste 150 000
ropean, beneficiază, de asemenea, de o parte importantă din
de studenţi să meargă să studieze într-o universitate străină) sau
buget. Cu sprijinul Parlamentului European, alte domenii capătă
programe privind reţelele europene de transport sau cercetarea
o importanţă din ce în ce mai mare, cum ar fi, de exemplu, pro-
şi inovaţia, în general.
tecţia mediului, în special prin crearea de parcuri naturale regio-
10

11
■ De unde provin fondurile comunitare?

Bugetul Uniunii Europene este finanţat, în principal, prin con-


tribuţiile statelor membre calculate în funcţie de bogăţia lor
naţională. În acest buget intră şi o parte din TVA încasată pe
teritoriul UE pentru bunuri şi servicii, precum şi o parte din
■ Apărătorul libertăţilor
Un portofel european bine gestionat

taxele vamale percepute la frontierele externe ale UE pentru


produsele industriale şi agricole importate din ţări terţe. Par-
lamentul European militează pentru aplicarea, în viitor, a unui
şi al democraţiei
nou sistem de finanţare care să permită o legătură directă
între Uniune şi contribuabilii europeni, fără creşterea impo-
Singura instituţie a Uniunii Europene ai cărei membri
zitelor.
sunt aleşi prin vot universal direct, Parlamentul, îşi ia
foarte în serios rolul său de apărător al libertăţilor şi al
Cheltuieli verificate amănunţit democraţiei, atât în Europa, cât şi în lume. Rolul deputaţi-
lor dumneavoastră constă, în principal, în reprezentarea
Cu sprijinul Curţii de Conturi Europene, Parlamentul European ve-
cetăţenilor la nivel european şi în transmiterea mesajului
rifică în permanenţă gestionarea eficientă a bugetului şi veghează
lor conducătorilor europeni şi instituţiilor Uniunii.
la combaterea eventualelor fraude.

Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene reuneşte,


În fiecare an, Comisia Europeană şi celelalte instituţii ale Uniuni
în acelaşi text, drepturile civile, politice, economice şi sociale
trebuie să demonstreze Parlamentului European că au folosit în
proclamate până în prezent în diverse documente naţionale,
mod corect fondurile comunitare pe care le-au avut la dispoziţie:
europene şi internaţionale. Redactată de o Convenţie alcătuită
este ceea ce numim procedura de „descărcare de gestiune”. Cu
în special, din deputaţi europeni şi naţionali, Carta a fost pro-
această ocazie, Comisia trebuie să ţină seama de recomandările
clamată solemn cu ocazia reuniunii la nivel înalt de la Nisa, în
primite de la deputaţii europeni.
decembrie 2000. Unele state membre, cum ar fi, de exemplu,
Regatul Unit sau Polonia, au obţinut, totuşi, o derogare de la pu-
nerea ei în aplicare.

■ Costă mult Europa?


Plasând demnitatea persoanei în centrul acţiunii lor politice, de-
Aproape 1 % din bogăţia naţională a statelor membre, adică putaţii europeni citează această Cartă de fiecare dată când este
aproape 235 euro/locuitor, revine bugetului anual al UE, care vorba de a denunţa încălcări flagrante ale drepturilor omului în
se ridică la peste 100 de miliarde de euro pe an. Este foarte cadrul Uniunii Europene.
puţin în comparaţie, spre exemplu, cu sumele încasate prin
impozitele naţionale. Aceste fonduri permit finanţarea unor Parlamentul European acordă o atenţie deosebită principiului
politici importante pentru cetăţeni. În ceea ce priveşte Par- toleranţei şi combate cu tărie orice formă de discriminare pe
lamentul European, acesta îl costă pe fiecare cetăţean al UE criterii de sex, origine etnică sau socială, limbă, opinii politice,
mai puţin de 3 euro pe an. handicap, vârstă sau orientare sexuală. Astfel, el luptă pentru
combaterea rasismului şi a xenofobiei şi nu pierde nicio ocazie
Pentru informaţii suplimentare, consultaţi „Cum este adoptat bugetul UE?”, de a aminti necesitatea respectării normelor europene în mate-
12

13
p. 38. rie de egalitate de şanse între bărbaţi şi femei, exercitându-şi, de
asemenea, întreaga influenţă pentru a garanta drepturile per- individuale. Acesta este mesajul pe care deputaţii europeni îl
soanelor cu handicap. transmit în mod constant în contextul tuturor activităţilor în care
sunt implicaţi, de la acordurile cu Statele Unite privind transferul
datelor personale ale pasagerilor aerieni şi păstrarea, de către
operatori, a coordonatelor telefonice până la schimbul de infor-
Apărătorul libertăţilor şi al democraţiei

Apărătorul libertăţilor şi al democraţiei


maţii bancare. În paralel, deputaţii au susţinut revizuirea directi-
vei privind spălarea banilor, astfel încât finanţarea terorismului
să fie inclusă în text.

■ Combaterea tuturor formelor de exploatare a Parlamentul European a jucat, de asemenea, un rol principal în
femeii crearea noii Agenţii pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii
În multe cazuri, Parlamentul European se află la originea efor- Europene, cu sediul la Viena, care veghează la aplicarea acestor
turilor desfăşurate pentru combaterea tuturor formelor de drepturi în statele membre. În acelaşi timp, el are relaţii strânse
violenţă faţă de femei, a traficului de fiinţe umane în scopul cu Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor, al cărei rol
exploatării sexuale şi pentru eliminarea sărăciei. De aseme- este supravegherea protecţiei datelor personale şi a vieţii priva-
nea, el face tot ceea ce îi stă în putinţă pentru promovarea te pe teritoriul Uniunii.
egalităţii între sexe, contribuind la crearea institutului euro-
pean însărcinat cu urmărirea progreselor realizate în acest
domeniu. Datorită rezoluţiilor adoptate în şedinţă plenară, el
menţine presiunea asupra guvernelor şi instituţiilor UE pen- Rezolvarea petiţiilor cetăţenilor
tru ca acestea să îmbunătăţească situaţia femeii. Orice cetăţean al Uniunii Europene sau orice rezident al unui
stat membru al UE are dreptul să adreseze Parlamentului Euro-
pean, în nume propriu sau colectiv, o petiţie legată de o chesti-
une care se înscrie în domeniile de acţiune ale Uniunii Europene
şi care îl priveşte în mod direct. Această petiţie poate îmbrăca
forma unei cereri precise, a unei plângeri, a unei observaţii cu
Protejarea libertăţilor în orice situaţie privire la aplicarea dreptului comunitar sau a unei cereri adre-
Atentatele de la Madrid din martie 2004 şi de la Londra din iulie sate Parlamentului European în vederea adoptării unei poziţii
2005 au determinat statele membre să îşi intensifice coope- referitoare la un subiect anume.
rarea pentru combaterea terorismului. Parlamentul European
susţine eforturile de coordonare în domeniul poliţienesc şi ju- Numeroase petiţii prezintă dificultăţile întâmpinate în aplicarea
diciar, singurele garanţii de eficienţă în lupta împotriva acestor directivelor comunitare în vigoare, în special a celor din dome-
ameninţări fără frontiere, dar refuză, în schimb, ca drepturile ce- niul mediului, securităţii sociale, recunoaşterii competenţelor şi
tăţenilor să aibă de suferit de pe urma unei excesive politici de a celor privind anumite aspecte ale funcţionării pieţei unice a
securitate. UE. În general, ele ilustrează dificultăţile întâmpinate de cetăţeni
în ceea ce priveşte legătura dintre legislaţia comunitară şi drep-
Pentru ca lupta împotriva terorismului să nu aducă atingere tul naţional sau cele referitoare la interpretarea eronată a dome-
valorilor pe care se bazează democraţia europeană, deputaţii niilor în care se aplică dreptul comunitar. Parlamentul European
14

15
europeni consideră că aceasta trebuie să respecte libertăţile contribuie la rezolvarea acestor probleme.
■ Implanturile din silicon: o legislaţie mai riguroasă Comisarii europeni se prezintă în mod regulat în faţa deputaţilor,
în urma petiţiilor în comisii sau în plen, pentru a-şi apăra politicile, pentru a expli-
ca măsurile pe care intenţionează să le ia şi pentru a răspunde la
Două petiţii prezentate Parlamentului European în 1998 pre-
întrebările adresate de către deputaţi.
zentau efectele negative asupra sănătăţii umane ale implan-
turilor mamare din silicon şi solicitau interzicerea lor imediată.
Apărătorul libertăţilor şi al democraţiei

Apărătorul libertăţilor şi al democraţiei


Dezbaterile şi rezoluţiile parlamentare care au urmat, precum
şi un studiu realizat la cererea deputaţilor europeni, au im-
pulsionat Comisia Europeană să clarifice şi să consolideze
■ Ombudsmanul (Mediatorul European)
dispoziţiile luate în vederea informării pacienţilor, a urmăririi
şi supravegherii lor. În 2003, o directivă a sporit stricteţea con- Parlamentul alege un Ombudsman (Mediator European) în-
troalelor de calitate şi de securitate necesare înainte ca im- sărcinat cu examinarea cazurilor de „proastă administrare” de
planturile mamare să poată fi introduse pe piaţa europeană. care se fac vinovate instituţiile comunitare şi care sunt recla-
mate de către cetăţeni şi întreprinderi, cu scopul de a se ajun-
ge la o soluţionare a litigiilor. Deputaţii europeni definesc, de
asemenea, reglementările privind statutul şi condiţiile gene-
rale de exercitare a funcţiilor acestuia. Ombudsmanul îşi des-
făşoară activitatea în sediul Parlamentului European.

Supravegherea Comisiei Europene


Nimeni nu poate deveni preşedinte al Comisiei Europene fără
acordul Parlamentului European. Tot deputaţii europeni sunt cei
care îi audiază pe candidaţii la funcţia de comisar (desemnaţi
Supravegherea lucrărilor Consiliului
de către guverne) cu privire la competenţele lor, verificând dacă
aceştia corespund postului. Candidaţii consideraţi necorespun- Preşedinţia Consiliului se întâlneşte în mod regulat cu preşedinţii
zători pot fi respinşi (aşa cum s-a întâmplat în 2004). grupurilor politice ale Parlamentului European şi participă la se-
siunile plenare pentru a-şi expune programul, pentru a prezen-
Parlamentul aprobă Comisia, sub formă de colegiu, prin acor- ta rezultatele şi pentru a dezbate pe marginea lor împreună cu
darea unui vot de încredere. Acesta poate, de asemenea, să o deputaţii europeni. Adesea, Preşedinţia participă şi la reuniunile
forţeze să demisioneze în bloc, prin intermediul unei moţiuni comisiilor parlamentare. La începutul fiecărei reuniuni europene
de cenzură. Această cenzură globală a comisarilor (o procedură la nivel înalt (numită şi „Consiliu European”), în cadrul căreia şefii
care necesită majoritatea absolută a deputaţilor şi 2/3 din votu- statelor membre adoptă orientările politice generale, preşedin-
rile exprimate) este totuşi considerată ca o „soluţie extremă”. În tele Parlamentului îşi prezintă recomandările strategice.
1999, perspectiva unui vot parlamentar de neîncredere la adre-
sa Comisiei Santer, din cauza unei prezumţii de fraudă, a dus la Deputaţii europeni au posibilitatea, în cadrul şedinţei plenare
demisia acesteia. sau în scris, să adreseze întrebări preşedinţiei Consiliului UE pe
orice temă, de exemplu, necesitatea de a se lua măsuri de ur-
De altfel, Parlamentul supraveghează îndeaproape activităţile genţă pentru remedierea încălcărilor grave ale drepturilor omu-
Comisiei, examinând cu atenţie dispoziţiile prevăzute în rapoar- lui, ale democraţiei sau ale statului de drept.
16

17
tele acesteia privind politicile, legislaţia şi bugetul comunitar.
■ Dar euro?

Deputaţii europeni supraveghează, de asemenea, adminis-


trarea monedei unice a UE, euro, invitându-l pe preşedintele
Băncii Centrale Europene (BCE) să vină să explice politicile
sale în faţa Comisiei pentru afaceri economice şi moneta-
■ Parlamentul European
Apărătorul libertăţilor şi al democraţiei

re a Parlamentului. Numirea preşedintelui BCE şi a celorlalţi


membri ai Comitetului Director trebuie să fie aprobată şi de
Parlament.
în lume
Parlamentul European îşi face simţită influenţa din ce
în ce mai mare în politica externă a UE. Acordul său este
solicitat atunci când noi state doresc să adere la Uniunea
Cooperare strânsă cu parlamentele naţionale
Europeană, iar majoritatea acordurilor internaţionale
Parlamentul European participă la stabilirea şi menţinerea de le- obţinute de UE trebuie să fie aprobate de deputaţii euro-
gături strânse cu parlamentele naţionale ale ţărilor Uniunii Euro- peni. Adunările parlamentare paritare permit deputaţilor
pene. Principalul scop al cooperării interparlamentare este acela europeni menţinerea unor legături strânse cu forurile le-
de consolidare a dimensiunii parlamentare a UE, punându-se gislative din întreaga lume. Sala de plen a Parlamentului
un accent deosebit pe controlul democratic şi pe responsabili- European reprezintă o importantă tribună pentru condu-
tatea deciziilor la nivel parlamentar. Ea garantează transparenţa cătorii internaţionali şi pentru alte personalităţi.
şi deschiderea sporită a procesului decizional. De asemenea, se
ameliorează legitimitatea democratică, calitatea şi eficienţa pro-
cesului legislativ al Uniunii Europene. Un rol major în extinderea Uniunii Europene
Reforma tratatelor prevede creşterea implicării parlamentelor
Uniunea Europeană nu poate accepta noi membri în absenţa
naţionale în desfăşurarea procesului instituţional.
avizului conform al Parlamentului European. Dacă negocierile
cu ţările candidate şi datele de aderare depind de Consiliu şi de
Adresa la care puteţi trimite petiţiile dumneavoastră se găseşte la
Comisie, deputaţii europeni sunt însărcinaţi cu supravegherea
p. 48.
procedurii până la momentul aderării, pentru a se asigura că
toate condiţiile de aderare la UE sunt îndeplinite. Înainte ca un
stat să poată deveni membru, deputaţii se pronunţă cu privire
la respectarea de către acesta a criteriilor stricte impuse de Uni-
unea Europeană.
18

19
■ UE, de la 6 la 27 de membri Politica externă a Uniunii, urmărită îndeaproape
de către deputaţii europeni
Martie 1957 Belgia, Franţa, Germania de Vest, Italia,
Luxemburg şi Ţările de Jos Consiliul de Miniştri consultă Parlamentul cu privire la deciziile
importante din domeniul politicii externe. Deputaţii pot pune
Ianuarie 1973 Danemarca, Irlanda şi Regatul Unit în discuţie aceste politici şi pot prezenta recomandări. Înaltul
Parlamentul European în lume

Parlamentul European în lume


Ianuarie 1981 Grecia Reprezentant al Uniunii pentru Politica Externă şi de Securitate
Comună este invitat în mod regulat să prezinte, în cadrul şedin-
Ianuarie 1986 Portugalia şi Spania
ţelor plenare, activităţile desfăşurate de UE în lume. În ceea ce
Noiembrie 1990 reunificarea Germaniei, integrarea fostei priveşte politica de dezvoltare, deputaţii europeni acordă priori-
RDG tate combaterii sărăciei şi promovării bunei guvernanţe, demo-
Ianuarie 1995 Austria, Finlanda şi Suedia craţiei şi drepturilor omului.

Mai 2004 Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia,


Parlamentul se străduieşte continuu să stabilească legături po-
Lituania, Malta, Polonia, Slovacia,
litice, economice şi culturale cu alte parlamente din întreaga
Slovenia şi Ungaria
lume. Astfel, deputaţii europeni participă la Adunarea Parlamen-
Ianuarie 2007 Bulgaria şi România tară Paritară Africa, Caraibe şi Pacific (ACP-UE), la Adunarea Parla-
mentară Euro-Mediteraneeană (APEM), unde sunt reprezentate
mai ales Autoritatea Palestiniană şi Israel, precum şi la Adunarea
Parlamentară euro-latino-americană (EuroLat).
Niciun acord internaţional fără Parlamentul
European
Acordul deputaţilor europeni este necesar pentru majoritatea
acordurilor internaţionale în care este angajată Uniunea Euro-
peană. Astfel, o serie de protocoale financiare cu ţări terţe au
fost respinse de către Parlamentul European în numele apărării
drepturilor omului. În plus, deputaţii europeni formulează reco-
mandări la adresa Comisiei Europene în ceea ce priveşte nego-

DREPTURILE
cierile comerciale desfăşurate în cadrul Organizaţiei Mondiale
a Comerţului (OMC) şi îşi folosesc întreaga putere de influenţă
atunci când trebuie să aprobe rezultatele acestora.

OMULUI
20

21
Conducători din lumea întreagă primiţi la
Parlamentul European
Parlamentul European invită şefi de state, prim-miniştri şi alte
personalităţi importante din lumea întreagă să se adreseze
deputaţilor europeni în şedinţă plenară. Printre personalităţile
■ Drepturile omului
Parlamentul European în lume

primite la Parlamentul European în ultimii ani, îi putem men-


ţiona pe preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenko, preşedintele
Boliviei, Evo Morales, preşedinta Liberiei, Ellen Sirleaf Johnson,
înainte de toate
preşedintele Pakistanului, Pervez Musharraf, preşedintele Au-
torităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, prim-ministrul libanez
Parlamentul European acţionează, în Europa şi în lume,
Fouad Siniora, preşedinta filipineză Gloria Macapagal-Arroyo,
în favoarea drepturilor omului, a libertăţilor şi a demo-
emirul Qatarului Hamad Khalifa Al Thani şi preşedintele Geor-
craţiei. Acesta trimite observatori în toate colţurile lumii
giei, Mihail Saakaşvili.
pentru a veghea la buna desfăşurare a alegerilor politice.
Deputaţii europeni au grijă ca acordurile economice şi co-
merciale semnate de UE cu ţări terţe să respecte dreptu-
rile omului şi decernează, în fiecare an, premiul Saharov
persoanelor care luptă pentru libertatea de gândire.

Parlamentul veghează ca temele privitoare la drepturile omului


să figureze între preocupările europene prioritare. Acesta are ini-
ţiative specifice în domenii cum ar fi prevenirea torturii, protec-
ţia minorităţilor, prevenirea conflictelor, promovarea drepturilor
femeii şi ale copilului, precum şi protecţia militanţilor pentru
drepturile omului.

Parlamentul European susţine activ înfiinţarea şi activitatea tri-


bunalelor internaţionale, cum ar fi Curtea Penală Internaţională
sau tribunalele create special pentru a-i judeca pe autorii crime-
lor de război din fosta Iugoslavie şi din Rwanda.
22

23
Denunţarea încălcării drepturilor omului Garantarea unor alegeri democratice
Cu ocazia fiecărei şedinţe plenare de la Strasbourg, deputaţii eu- Grupuri de deputaţi europeni sunt trimise în ţări terţe în cadrul
ropeni trec în revistă situaţia drepturilor omului în diferite regi- misiunilor de observare electorală. Aceştia supraveghează deru-
uni ale lumii. Parlamentul adoptă şi el, în mod regulat, rezoluţii în larea scrutinului în ansamblul său şi atrag atenţia autorităţilor şi
care invită instituţiile europene sau guvernele să ia măsuri ime- comunităţii internaţionale asupra evenimentelor care aduc atin-
Drepturile omului înainte de toate

Drepturile omului înainte de toate


diate pentru a pune capăt încălcării drepturilor fundamentale. gere drepturilor cetăţenilor. De exemplu, deputaţi europeni au
participat la misiuni de observare electorală în Ucraina, Republi-
În fiecare an, Parlamentul European publică un raport anual pri- ca Democrată Congo, Liberia şi în Teritoriile Palestiniene.
vind situaţia drepturilor omului în lume. Astfel, în rapoartele sale,
Parlamentul a denunţat, printre altele, genocidul din Darfur, în-
călcările libertăţilor din China şi crimele comise în Cecenia. Includerea drepturilor omului în acordurile
internaţionale
Parlamentul European are competenţa de a refuza acordarea
avizului său conform, necesar pentru încheierea unor acorduri
importante cu ţări terţe, în cazul în care constată încălcări ale
drepturilor omului şi ale principiilor democratice. De asemenea,
acesta solicită respectarea strictă a clauzelor privitoare la drep-
turile omului care sunt incluse în mod sistematic în acest tip de
■ Parlamentul European se opune cu tărie pedepsei acorduri şi care prevăd rezilierea acestora în cazuri extreme.
capitale

Parlamentul European condamnă cu tărie, în toate cazurile


şi în orice circumstanţă, pedeapsa cu moartea. Membrii săi
au pledat, în nenumărate rânduri, în favoarea unui moratoriu
mondial necondiţionat privind execuţiile, care să fie institu-
it printr-o rezoluţie ONU. Parlamentul consideră că această
măsură va contribui la ameliorarea demnităţii umane şi la
dezvoltarea progresivă a drepturilor omului. De exemplu,

D
Parlamentul European a condamnat verdictul tribunalului li-

E
bian care a solicitat pedeapsa capitală pentru cinci infirmiere
bulgare şi un medic palestinian.

M
O
C
R
A Ţ
I
24

25
E
Premiul Saharov pentru libertatea de gândire
Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, care poartă nu-
mele omului de ştiinţă şi a dizidentului politic rus Andrei Saha-
rov, îşi propune să aducă un omagiu persoanelor şi organizaţiilor
care s-au angajat în apărarea drepturilor omului, a democraţiei şi
■ Mecanismele
Drepturile omului înainte de toate

a libertăţii de exprimare şi care luptă pentru combaterea intole-


ranţei şi a oprimării peste tot în lume.
Parlamentului European
Creat în 1988, acest premiu este atribuit în fiecare an de către
Parlamentul European în cadrul unei şedinţe solemne organi-
1988 – NELSON MANDELA Viaţa şi activitatea Parlamentului European se desfăşoa-
zate la Strasbourg. În funcţie de calendar, Parlamentul European
ră conform unui calendar împărţit în 4 săptămâni, fiecare
decernează acest premiu la o dată cât mai apropiată de 10 de-
având o altă culoare. Roz, roşu, albastru, verde: fiecare
cembrie, data aniversară a semnării, în 1948, a Declaraţiei Uni-
culoare corespunde unei etape din activitatea parlamen-
versale a Drepturilor Omului a Naţiunilor Unite.
tară. Şi pentru ca lucrările să se desfăşoare normal, este
nevoie de organizare şi sprijin administrativ. Mecanismul
Printre personalităţile care au primit acest premiu îi putem men-
este bine rodat, fiecare are un loc bine determinat şi nimic
ţiona pe Nelson Mandela (Africa de Sud), Alexander Dubček
nu e lăsat la voia întâmplării.
(Cehoslovacia), Las Madres de la Plaza de Mayo (Argentina), Wei
Jingsheng (China), Ibrahim Rugova (Kosovo), Organizaţia Naţiu-
nilor Unite şi fostul său secretar general, Kofi Annan.
Săptămâni „roz” pentru comisiile parlamentare
Parlamentul european numără 20 de comisii parlamentare per-
manente, specializate pe domenii cum ar fi mediul, transportu-
rile, industria sau bugetul. Ele sunt reprezentative pentru ten-
dinţele politice ale Parlamentului şi reunesc un număr variabil
de deputaţi; sarcina lor este aceea de a pregăti lucrările şedinţei
plenare.

În cadrul reuniunilor comisiilor, deputaţii au o primă serie de


dezbateri şi de proceduri de votare asupra unor rapoarte care
exprimă opinia lor referitoare la propunerile de legi sau la pro-
iectul de buget al UE pentru anul următor. De asemenea, ei
elaborează „rapoarte de iniţiativă” în care recomandă Comisiei
Europene sau guvernelor statelor membre să acţioneze într-un
domeniu specific.
26

27
■ Nave pe post de coşuri de gunoi, CIA, „boala vacii tuturor tendinţelor politice.

S
nebune”: deputaţii anchetează Deputaţii care nu aparţin 01 02 03

ă
1 2 3 4 5 5 6 7 8 9 9 10 11 12 13 14

nici unui grup politic sunt 1


2 1
7
8
14
15
21
22
28
29
4
5
11
12
18
19
25
26
3
4
10
11
17
18
24 31
25

Atunci când este cazul, Parlamentul poate crea comisii tem- 3 2


3
9
10
16
17
23
24
30
31
6
7
13
14
20
21
27
28
5
6
12
13
19
20
26
27

pt
4

consideraţi „neafiliaţi”. 5
6
4
5
11
12
18
19
25
26
1
2
8
9
15
16
22
23
29
1
7
8
14
15
21
22
28
29

porare sau comisii de anchetă. De exemplu, în urma nau- 7 6

14
13

15
20
04
16
27

17 18
3

18
10

19
17
05
20
24

21 22
2

22
9

23
16
06
24
23

25
30

26 27

fragiului petrolierului Prestige, deputaţii au creat în 2003 o


Mecanismele Parlamentului European

Mecanismele Parlamentului European


1 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30
2 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24

Cu ocazia săptămânilor „de


3 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25
4 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26

comisie care a studiat mijloacele de consolidare a securită-


5 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27

ă
6 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28

grup” care, în general, pre-


7 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29
07 08 09
ţii maritime. În 2006, o comisie a examinat activităţile CIA în 1
27 28
7
29
14
30
21
31
28
31 32
4
33
11
34
18
35
25
36
1
37
8
38
15
39
22 29
40

ced perioadele de sesiune,

m
2 1 8 15 22 29 5 12 19 26 2 9 16 23 30
2 9 16 23 30 6 13 20 27 3 10 17 24

Europa ca urmare a unor dezvăluiri ale presei conform cărora


3
4 3 10 17 24 31 7 14 21 28 4 11 18 25
5 4 11 18 25 1 8 15 22 29 5 12 19 26

fiecare grup politic coordo- 6 5 12 19


20
26 2 9 16 23 30
31
6
7
13 20
21
27
28

posibili terorişti ar fi fost transferaţi şi deţinuţi ilegal în diferite


7 6 13 27 3 10 17 24 14

â
10 11 12
nează şi formulează poziţii 1
40 41
6
42
13
43
20
44
27
44 45
3
46
10
47
17
48
24
49
1
50
8
51
15
52
22 29
1

ţări europene de către serviciile secrete americane. Cu zece 2


3 1
7
8
14
15
21
22
28
29
4
5
11
12
18
19
25
26
2
3
9
10
16
17
23 30
24 31

pe care le va susţine ulterior

n
4 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25
5 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26

ani în urmă, o altă comisie de anchetă a fost însărcinată să 6


7
4
5
11
12
18
19
25
26
1
2
8
9
15
16
22
23
29
30
6
7
13
14
20
21
27
28

în faţa Parlamentului, cu pri-

I
examineze modul în care Comisia şi guvernele au gestionat
vire la fiecare dintre subiec-
epidemia „vacii nebune”.
tele aflate pe ordinea de zi.

Săptămâni „verzi”: deputaţii se află în


circumscripţiile lor sau în misiune
Săptămâni „roşii” pentru perioada de sesiune
Câteva săptămâni pe an sunt rezervate deputaţilor europeni
Perioada de sesiune este momentul principal al vieţii parlamen-
pentru a le permite acestora să se deplaseze în circumscripţii-
tare. Ea îi reuneşte pe toţi deputaţii europeni în sala de plen de
le lor în vederea exercitării funcţiilor locale şi întâlnirii, pe teren,
la Strasbourg şi, pentru sesiuni suplimentare mai scurte, la Bru-
cu alegătorii, sau să efectueze misiuni în alte părţi ale lumii. În
xelles. Aici, rapoartele adoptate în comisii sunt din nou dezbătu-
această perioadă nu sunt programate reuniuni la Bruxelles sau
te, modificate şi apoi votate. După adoptare, ele reflectă poziţia
la Strasbourg.
oficială a Parlamentului European.

În afară de rapoarte, deputaţii europeni adoptă şi „rezoluţii” sau


îi audiază direct pe reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Con-
siliului pe teme de actualitate. Deputaţii europeni primesc în
■ Ce limbă vorbiţi?
vizită şefi de stat şi personalităţi din întreaga lume.
Parlamentul dispune de un serviciu în întregime multilingv
pentru toate reuniunile şi şedinţele sale plenare, pe durata că-
rora deputaţii europeni se pot exprima în oricare dintre lim-
Săptămâni „albastre” pentru grupurile politice bile oficiale. Tot ceea ce aceştia spun este tradus simultan de
către interpreţi. Datorită traducătorilor, documentele de lucru
Deputaţii europeni nu se reunesc în funcţie de naţionalitate, ci în
ale Parlamentului sunt disponibile în toate limbile oficiale ale
funcţie de afinităţile lor politice. Pentru a crea un grup politic este
Uniunii Europene. Acest lucru reflectă şi pune în valoare di-
necesar un număr minim de deputaţi provenind din diferite state
versitatea culturală a Uniunii Europene, făcând în acelaşi timp
membre, aceasta fiind o condiţie care nu împiedică reprezentarea
28

29
accesibilă activitatea deputaţilor pentru cetăţeni.
Cine ce face în cadrul Parlamentului European?
Ales pe o perioadă de doi ani şi jumătate de către deputaţii eu-
ropeni, preşedintele Parlamentului European are un rol-cheie: el
conduce ansamblul activităţilor parlamentare, prezidează şedin-
ţele plenare şi semnează bugetul şi legile adoptate împreună cu
■ Aproape de
Mecanismele Parlamentului European

Consiliul. El este reprezentantul Parlamentului la nivel interna-


ţional şi în relaţiile cu celelalte instituţii ale Uniunii. De aseme-
nea, Parlamentul numeşte 14 vicepreşedinţi, fiecare având com-
dumneavoastră
petenţe specifice.

Bruxelles, Luxemburg şi Strasbourg sunt locurile în care


Conferinţa preşedinţilor îi reuneşte în jurul preşedintelui Par-
Parlamentul European îşi desfăşoară activitatea, însă fie-
lamentului pe preşedinţii fiecărui grup politic. Aceasta organi-
care poate urmări de acasă, fără să fie nevoie să se depla-
zează şi programează lucrările Parlamentului: de exemplu, sta-
seze, activitatea parlamentară! Aşezat confortabil în faţa
bileşte calendarul şi ordinea de zi a perioadelor de sesiune sau
calculatorului, aveţi posibilitatea de a asista la o şedinţă
componenţa comisiilor şi a delegaţiilor.
plenară, de a consulta documentele şi comunicatele de
presă sau de a pune întrebări online pe teme europene. De
Biroul este organul însărcinat cu rezolvarea chestiunilor admi-
asemenea, toate capitalele Uniunii dispun de birouri de in-
nistrative, de personal şi de organizare ale Parlamentului. El este
formare care se află în slujba dumneavoastră.
format din preşedintele Parlamentului European, din vicepreşe-
dinţi şi din chestorii aleşi de către deputaţi. Biroul are competen-
ţe şi în ceea ce priveşte bugetul Parlamentului.
Site-ul internet: o fereastră deschisă către
Parlament
În serviciul deputaţilor europeni şi ai Parlamentului se află anga-
jaţii Secretariatului General. Acesta are ca misiune coordonarea Adresa sa este uşor de reţinut (www.europarl.europa.eu) şi
activităţii legislative, organizarea şedinţelor plenare şi a celorlal- fiecare poate găsi aici, în limba sa, o mare cantitate de informa-
te reuniuni. Secretariatul General numără aproximativ 5 000 de ţii interesante care îl privesc. Pagina de internet a Parlamentului
persoane – dintre care o treime sunt traducători şi interpreţi –
care lucrează la Bruxelles, Luxemburg, Strasbourg şi în birourile

I
de informare. Adăugând personalul grupurilor politice, sunt în
total în jur de 6 000 de persoane care pun în mişcare „maşina”

N
parlamentară.

T
E
R
N
E
30

31
T
European are un meniu foarte variat. Dacă dorim să ne informăm În vizită la Parlamentul European
despre ultimele lucrări parlamentare, să urmărim în direct dez-
Aţi găsit multe informaţii pe internet dar aţi dori să vedeţi, în mod
baterile şi voturile din şedinţa plenară, să-i cunoaştem mai bine
concret, cum lucrează Parlamentul European şi ce face el pentru
pe deputaţii europeni şi să aflăm ce rol au aceştia, să înaintăm
dumneavoastră? Asemeni celor aproape 250 000 de persoane
o petiţie sau, pur şi simplu, să ne informăm asupra funcţionării
care îl vizitează anual, şi dumneavoastră aveţi posibilitatea de
Aproape de dumneavoastră

Aproape de dumneavoastră
instituţiei care reprezintă aproximativ 500 de milioane de cetă-
a vizita în grup sau individual sediile de la Strasbourg, Bruxelles
ţeni, pagina de internet ne oferă toate răspunsurile.
sau Luxemburg pentru a asista la şedinţele plenare şi a vă întâl-
ni cu deputaţii dumneavoastră. Pentru a avea o imagine asupra
Pentru ca activitatea sa să fie cunoscută şi înţeleasă de către pu-
funcţionării şi rolului Parlamentului şi pentru a găsi un răspuns la
blic, Parlamentul oferă cetăţenilor acces la diferitele sale docu-
toate întrebările dumneavoastră este suficient să contactaţi uni-
mente cu ajutorul unui registru online. Arhivele sunt, de aseme-
tatea vizite şi seminarii care organizează, pe tot parcursul anului,
nea, disponibile.
vizite în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene.

Aveţi întrebări? Adresaţi-vă cutiei poştale


Birourile de informare în slujba cetăţenilor
electronice a Parlamentului
În toate capitalele şi în unele oraşe mari ale Uniunii Europene
Pagina de internet este fără îndoială completă, dar uneori este di-
se află birouri de informare ale Parlamentului European. Aces-
ficil să te orientezi în „labirintul” comunitar. Parlamentul European
tea facilitează contactele directe între cetăţeni şi instituţia care
dispune de o cutie poştală electronică unde fiecare poate trimite
îi reprezintă.
întrebări, poate solicita informaţii sau poate face propuneri refe-
ritoare la domeniile de activitate ale Uniunii Europene. Astfel, în
Birourile de informare distribuie publicaţii şi alte materiale (DVD-
fiecare an, Parlamentul răspunde la aproape 15 000 de mesaje
uri, CD-ROM-uri etc.) şi realizează campanii de informare pe di-
primite din partea cetăţenilor.
verse teme europene. Acestea organizează vizite la sediile Par-
lamentului, în special pentru elevi şi studenţi, dar şi pentru alte
grupuri de vizitatori.
Informaţii pentru ziarişti
Mijloacele de informare în masă sunt un instrument important De asemenea, birourile de informare organizează forumuri în
pentru a-i aduce pe cetăţeni mai aproape de instituţiile care îi cadrul cărora deputaţii europeni, autorităţile locale, cetăţenii
reprezintă. Parlamentul dispune de un serviciu de presă care îi şi reprezentanţii categoriilor socio-profesionale dezbat marile
informează pe ziarişti cu privire la dezbaterile parlamentare ale teme referitoare la viitorul Europei. Ele organizează şi întâlniri
zilei şi la rezultatul votului. Aceste informaţii sunt disponibile între parlamentari şi autorităţile naţionale, presă şi public.
pentru public în timp real pe site-ul internet multilingv. Ziariştii
au la dispoziţie şi un suport logistic şi tehnic, precum şi material
audiovizual (fotografii, casete video, arhive audio etc.). Serviciul
de presă organizează, de asemenea, conferinţe de presă şi semi-
narii pe teme de actualitate europeană.
32

33
■ Dezbateri pentru a-i apropia pe cetăţeni de
Uniunea Europeană

În timpul „perioadei de reflecţie” care a urmat rezultatelor


negative ale referendumurilor din Franţa şi Ţările de Jos pri-
vind proiectul Constituţiei europene, Parlamentul a avut în
■ Cum funcţionează
Aproape de dumneavoastră

vedere punerea în practică a unor iniţiative în vederea mic-


şorării distanţei care separă instituţiile UE de opinia publică.
Astfel, deputaţii europeni au propus organizarea de confe-
codecizia?
rinţe şi întâlniri la nivel naţional şi local – forumuri cetăţe-
neşti şi parlamentare – pentru a duce mai departe discuţia Codecizia se aplică în prezent în cazul a două treimi din textele europene, în special celor din
referitoare la viitorul Europei, concentrând dezbaterea euro- domeniile mediului, transporturilor, protecţiei consumatorilor, pieţei interne, liberei circulaţii a
peană pe teme de interes comun. muncitorilor, precum şi programelor din domeniul educaţiei, sănătăţii sau culturii. Reforma insti-
tuţională va extinde domeniul de aplicare al acestei proceduri, astfel încât aceasta va cuprinde
şi alte politici.

Contactaţi-i pe deputaţii dumneavoastră Procedura de codecizie se desfăşoară în trei etape, în linii mari, după cum urmează:
Înainte de toate, Parlamentul înseamnă deputaţii europeni. Ei
sunt cei care, împuterniciţi de mandatul încredinţat de cetăţeni Comisia Europeană prezintă Parlamentului European şi Consiliului o propunere de lege.
cu ocazia alegerilor europene, votează legi şi iau iniţiative poli-
tice care se răsfrâng asupra vieţii noastre de zi cu zi sau inspiră În primă lectură (prima etapă de analiză a textului de către deputaţi), Parlamentul adoptă sau
demersul european referitor la marile probleme internaţionale. nu amendamente (modificări) la propunerea Comisiei. Dacă Parlamentul nu aduce modificări şi,
apoi, Consiliul acceptă şi el propunerea Comisiei, propunerea legislativă este adoptată. La fel se
Numele, adresele, numerele de telefon şi adresele e-mail ale întâmplă în cazul în care Consiliul acceptă modificările Parlamentului. Noua lege poate astfel să
fiecărui deputat european figurează în fişele personale dispo- intre în vigoare.
nibile pe site-ul internet, în rubrica „Deputaţii dumneavoastră”.
Aici puteţi găsi şi CV-urile lor, circumscripţia electorală şi grupul În cazul în care Consiliul nu aprobă toate amendamentele deputaţilor, acesta înaintează Parla-
lor politic, precum şi funcţia şi activitatea desfăşurată în cadrul mentului o altă propunere de text: aceasta este poziţia comună a statelor membre. Parlamentul
Parlamentului. reia apoi dosarul în a doua lectură. Parcursul legislativ se încheie aici în cazul în care deputaţii
europeni sunt de acord cu punctul de vedere al Consiliului sau dacă resping poziţia comună.
Adresele serviciului „Poşta cetăţeanului”, ale unităţii Vizite şi semina-
rii şi ale birourilor de informare se găsesc la paginile 48-51. Dimpotrivă, dacă deputaţii propun amendamente la poziţia comună, trebuie găsit un consens
în timpul celei de-a treia lecturi. Această sarcină este încredinţată unui comitet special, numit
comitet de conciliere, care reuneşte reprezentanţi aparţinând celor două instituţii. Pe tot par-
cursul acestei proceduri, Comisia Europeană este şi ea asociată. Ajungerea la un consens permite
proiectului să devină lege. În absenţa unui consens, legea nu va fi adoptată.
34

35
Prima lectură Celelalte proceduri legislative
➊ Comisia prezintă simultan ➋ Parlamentului şi ➌ Consiliului În cadrul procedurii de consultare, Parlamentului i se cere să-şi dea avizul cu privire la propune-
a
o propunere legislativă. rea de act legislativ, înainte ca acesta să fie adoptat de Consiliu. Această procedură se aplică în
Parlamentul adoptă ➍ amendamente şi le transmite Consiliu- special unor domenii cum ar fi concurenţa, chestiunile fiscale şi revizuirea tratatelor.
a
Cum funcţionează codecizia?

lui.

Cum funcţionează codecizia?


În cazul în care Consiliul este de acord cu rezultatul primei lec- Parlamentul European poate fi solicitat să îşi dea avizul conform, în anumite domenii legislative.
turi în Parlament: ➎ textul legislativ este adoptat. Acesta este un drept de veto pe care Parlamentul îl poate exercita, în special în cazul ratificării
a
unor acorduri negociate de către Uniunea Europeană. Această procedură priveşte, de exemplu,
extinderea UE.

L ex

A doua lectură
a
În cazul în care nu acceptă votul Parlamentului, ➊ Consiliul
adoptă o ➋ poziţie comună. În cazul în care ➌ Parlamentul
aprobă poziţia comună sau nu se pronunţă: ➍ textul legislativ
L ex devine poziţie comună. Parlamentul depune din nou amenda-
ab mentele care nu au fost reţinute în poziţia comună. În cazul în
care ➎ Consiliul aprobă modificările, ➏ textul legislativ este
adoptat. În cazul în care Consiliul le respinge, se convoacă un
comitet de conciliere (format din 27 de membri din partea Parla-
L ex
mentului şi 27 de membri din partea Consiliului) care va încerca
să reconcilieze poziţiile celor două instituţii. Parlamentul poate
respinge poziţia comună cu majoritatea absolută a membrilor
săi; în acest caz, textul legislativ este respins.

ab
A treia lectură
Comitetul de conciliere adoptă un ➋ „text comun” pe baza
abc poziţiei comune şi a amendamentelor Parlamentului prezenta-
te în cea de-a doua lectură. În cazul în care ➌ Parlamentul şi
Consiliul îl aprobă, ➍ textul legislativ este adoptat. În cazul în
care comitetul de conciliere nu reuşeşte să adopte un proiect
L ex L ex comun, propunerea ➎ nu este adoptată.
36

37
■ Cum este adoptat bugetul UE? ■ Cuvinte-cheie ale
Uniunii Europene
În fiecare primăvară, Comisia Europeană prezintă un proiect preliminar de buget pentru anul vii-
tor. Consiliul de Miniştri, reprezentând statele membre, organizează pe perioada verii un prim vot Acquis-ul comunitar
asupra acestui proiect preliminar de buget; apoi e rândul Parlamentului European să se pronunţe
în primă lectură, la începutul toamnei. Această sintagmă se referă la drepturile şi obligaţiile pe care le au în comun statele membre
ale Uniunii Europene. Acquis-ul comunitar cuprinde legislaţia şi tratatele europene, declaraţiile
O a doua lectură are loc în cadrul Consiliului şi apoi în Parlament pentru a-i pune de acord pe re- şi rezoluţiile, acordurile internaţionale în domenii comunitare şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie.
prezentanţii guvernelor şi pe cei ai cetăţenilor. În prezent, bugetul face distincţia între „cheltuielile Acesta este, de asemenea, alcătuit din dispoziţiile adoptate de guvernele Uniunii în domeniul
obligatorii”, care decurg direct din tratatele şi regulamentele comunitare şi care privesc, în principal, justiţiei şi afacerilor interne, precum şi al politicii externe şi de securitate comună. Ţările candida-
cheltuielile agricole, şi „cheltuielile neobligatorii”, care se referă la toate celelalte domenii (dezvolta- te trebuie să accepte acest acquis comunitar înainte de a adera la Uniune şi să transpună apoi
re regională, cercetare, cultură, pregătire profesională, politică socială, mediu, acţiuni externe etc.) legislaţia comunitară în legislaţia lor naţională.

Deputaţii europeni au ultimul cuvânt în ceea ce priveşte cheltuielile neobligatorii, iar Consiliul în
ceea ce priveşte cheltuielile obligatorii. Parlamentul poate, de asemenea, să respingă bugetul în Banca Centrală Europeană (BCE)
cazul în care consideră că acesta nu corespunde nevoilor Uniunii. În acest caz, întreaga procedură
bugetară trebuie reluată. Inaugurată la 30 iunie 1998 la Frankfurt, Banca Centrală Europeană (BCE) conduce politica mone-
tară în ţările membre care fac parte din zona euro. Începând cu 1 ianuarie 1999, sarcina sa prin-
cipală este menţinerea stabilităţii preţurilor în zona euro şi aplicarea politicii monetare europene
definite de Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC). BCE este total independentă.

COMISIA EUROPEANĂ ■ Proiect preliminar de buget în aprilie-mai (PPB)


CONSILIU ■ Proiect de buget în iulie (majoritate calificată)
PARLAMENT ■ Prima lectură a proiectului de buget în octombrie Banca Europeană de Investiţii (BEI)
Amendamente la cheltuielile neobligatorii Propuneri de modificare a cheltuielilor obligatorii
CONSILIU A doua lectură a amendamentelor/modificărilor Banca Europeană de Investiţii, cu sediul la Luxemburg, are rolul de a contribui la coeziunea eco-
DA NU DA NU nomică, socială şi teritorială printr-o dezvoltare echilibrată a teritoriului comunitar. Banca finan-
Majoritate calificată Majoritate calificată ţează, pe termen lung, proiecte concrete a căror viabilitate economică, tehnică, de mediu şi fi-
nanciară este garantată. În afara Uniunii, BEI susţine strategiile de preaderare ale ţărilor candidate,
Consiliul decide
precum şi ale celor din Balcanii Occidentali. De asemenea, ea pune în practică partea financiară a
PARLAMENT A doua lectură a cheltuielilor neobligatorii în decembrie
DA NU acordurilor încheiate în cadrul politicilor europene de ajutor şi cooperare pentru dezvoltare.
Cuantumul total şi Prima lectură/noul cuantum total (majoritatea
comentariile votate membrilor + 3/5 din voturi)
38

39
Majoritatea membrilor/majoritate de 2/3 din voturi: poate respinge bugetul.
Comisia Europeană Consiliul European

Comisia Europeană reprezintă şi apără interesul general al Uniunii Europene. Aceasta are un Consiliul European desemnează în prezent reuniunile şefilor de stat şi de guvern ale statelor
drept de iniţiativă aproape exclusiv în ceea ce priveşte actele legislative. În cadrul politicilor membre ale Uniunii Europene. Rolul său este acela de a impulsiona dezvoltarea Uniunii Euro-
Comunităţii, ea pregăteşte şi pune în practică actele legislative adoptate de către Consiliu şi pene şi de a defini orientările politice generale ale acesteia. El nu legiferează, iar deciziile sale
Cuvinte-cheie ale Uniunii Europene

Cuvinte-cheie ale Uniunii Europene


Parlamentul European. De altfel, Comisia are competenţe de execuţie, de administrare şi de con- sunt luate prin consens. Acesta se reuneşte de cel puţin două ori pe an. Reuniunile Consiliului
trol. Ea asigură programarea şi aplicarea politicilor comune, execută bugetul şi administrează European au loc, în mod normal, la Bruxelles.
programele comunitare. În calitate de „gardian al tratatelor”, aceasta veghează, de asemenea, la
aplicarea legislaţiei europene.
Consiliul Uniunii Europene
Comisia este numită de către Consiliu, cu majoritate calificată, pe o perioadă de 5 ani, cu acordul
statelor membre. Ea este supusă votului de învestitură al Parlamentului European, în faţa căruia Consiliul Uniunii Europene (numit şi „Consiliul de Miniştri” sau „Consiliul”) exercită, împreună cu
este responsabilă. Parlamentul, funcţiile legislative şi bugetare. Acesta reprezintă, de altfel, instituţia principală care
ia decizii în materie de politică externă şi de securitate comună (PESC) şi care coordonează po-
liticile economice. El se reuneşte la nivel de miniştri ai statelor membre, fiind astfel instituţia de
Comitetul Economic şi Social European reprezentare a statelor membre.

Comitetul Economic şi Social European (CESE), creat prin Tratatul de la Roma (1957), este o adu- Consiliul se reuneşte în 9 configuraţii diferite în cadrul cărora se întâlnesc miniştrii de resort ai
nare consultativă reprezentând diverse grupuri de interese economice şi sociale. Într-un anumit statelor membre: Consiliul pentru mediu, Consiliul pentru afaceri economice şi financiare, Con-
număr de domenii, tratatul prevede ca nicio decizie să nu poată fi luată fără consultarea CESE de siliul pentru afaceri generale şi relaţii externe, Consiliul pentru ocuparea forţei de muncă, politici
către Consiliu sau de către Comisie; aceste domenii sunt: politica de ocupare a forţei de mun- sociale, sănătate şi aspecte referitoare la consumatori, Consiliul pentru transporturi, telecomuni-
că, politica socială, politica de sănătate publică, protecţia consumatorilor, coeziunea economică caţii şi energie, Consiliul pentru agricultură şi pescuit, Consiliul pentru educaţie, tineret şi cultură,
şi socială etc. Comitetul Economic şi Social este compus din 344 de membri propuşi de către Consiliul pentru justiţie şi afaceri interne, Consiliul pentru competitivitate (piaţă internă, industrie
guvernele naţionale şi numiţi de către Consiliul Uniunii Europene pe o perioadă de 4 ani, care şi cercetare). Sediul Consiliului este la Bruxelles, dar el se reuneştei şi la Luxemburg.
poate fi reînnoită.

Criterii de aderare (criteriile de la Copenhaga)


Comitetul Regiunilor
Orice ţară care îşi prezintă candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeană trebuie să res-
Comitetul Regiunilor (CR), creat în 1994, este adunarea politică care face auzită vocea colectivită- pecte condiţiile stabilite de Tratatul privind Uniunea Europeană. În acest sens, au fost stabilite
ţilor teritoriale. Tratatele impun Comisiei şi Consiliului să consulte Comitetul Regiunilor cu privire noi criterii cu ocazia Consiliului European de la Copenhaga, desfăşurat în 1993, acestea fiind
la orice propunere formulată într-un domeniu care poate avea repercusiuni la nivel local sau re- consolidate ulterior.
gional, cum ar fi: coeziunea economică şi socială, reţelele transeuropene de transport, sănătatea,
educaţia şi cultura, politica de ocupare a forţei de muncă, mediul, transporturile etc. Comitetul Pentru a adera la UE, o viitoare ţară membră trebuie să îndeplinească 3 criterii:
este alcătuit din 344 de membri, în special aleşi regionali sau primari, numiţi pe o perioadă de 4 — criteriul politic: existenţa unor instituţii stabile care să garanteze democraţia, statul de drept,
ani de către Consiliu, la propunerea statelor membre. drepturile omului, respectarea şi protejarea minorităţilor;
— criteriul economic: existenţa unei economii de piaţă viabile şi capacitatea de a face faţă for-
ţelor pieţei şi presiunii concurenţiale din cadrul Uniunii;
— criteriul acquis-ului comunitar: capacitatea de a-şi asuma obligaţiile ce decurg din aderare, şi
40

41
mai ales respectarea obiectivelor politice, economice şi monetare ale Uniunii.
Curtea de Conturi a Uniunii Europene Piaţa comună şi piaţa unică

Curtea de Conturi a Uniunii Europene, al cărei sediu este la Luxemburg, este alcătuită dintr- La crearea sa în 1957, Comunitatea Economică Europeană se baza pe o „piaţă comună”. Altfel
un reprezentant al fiecărui stat membru. Curtea verifică legalitatea şi regularitatea veniturilor şi spus, în principiu, persoanele, bunurile, serviciile şi capitalurile pot circula liber între statele mem-
cheltuielilor Uniunii Europene (precum şi ale oricărui organism creat de Uniunea Europeană) şi bre ca şi cum acestea ar forma un singur stat, deci fără controale la frontieră şi fără perceperea
Cuvinte-cheie ale Uniunii Europene

Cuvinte-cheie ale Uniunii Europene


veghează la buna lor gestiune financiară. De asemenea, ea furnizează Parlamentului European de taxe vamale. A fost necesară însă o anumită perioadă de timp pentru a se ajunge aici: taxele
şi Consiliului o declaraţie de atestare a exactităţii datelor înregistrate în conturi şi a legalităţii şi vamale între ţările CEE nu au fost complet suprimate decât la 1 iulie 1968. A fost nevoie de timp
regularităţii operaţiunilor subsidiare. De asemenea, Curtea poate semnala orice neregulă finan- pentru ca şi alte bariere din calea comerţului să dispară şi abia la sfârşitul anului 1992 „piaţa
ciară Parlamentului European şi Consiliului. unică” a devenit realitate.

Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene (CJCE) Repartizarea competenţelor

Curtea de Justiţie, al cărei sediu se află la Luxemburg, asigură respectarea dreptului în interpre- Repartizarea competenţelor între Uniunea Europeană şi statele membre permite identificarea a
tarea şi aplicarea tratatelor constitutive. Ea este alcătuită dintr-un număr de judecători egal cu trei categorii diferite:
numărul statelor membre. Judecătorii sunt asistaţi de 8 avocaţi generali numiţi de comun acord — competenţe concurente sau partajate (cele mai frecvente);
de către statele membre, pentru o perioadă de 6 ani. Curtea îndeplineşte două funcţii principale: — competenţe comunitare exclusive (pentru domenii în care statele membre au renunţat în
verifică compatibilitatea dintre tratate şi actele emise de instituţiile europene şi de guverne; se mod irevocabil, în favoarea Uniunii, la orice posibilitate de a acţiona);
pronunţă, la cererea unui tribunal naţional, cu privire la interpretarea sau la validitatea dispoziţi- — competenţe sau domenii de acţiune de sprijinire (Comunitatea are ca unică misiune coor-
ilor din dreptul comunitar. donarea şi încurajarea acţiunii statelor membre).

Principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii joacă un rol de echilibrare în vederea garantării res-


Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) pectării acestei repartizări a competenţelor.

Oficiul European de Luptă Antifraudă este însărcinat, de la 1 iunie 1999, cu combaterea fraudelor
în detrimentul bugetului Uniunii Europene. Oficiul poate desfăşura anchete privind administra- Subsidiaritate şi proporţionalitate
rea şi finanţarea tuturor instituţiilor şi organelor Uniunii, având o libertate absolută de acţiune.
Principiul subsidiarităţii îşi propune să asigure luarea deciziilor cât mai aproape de cetăţean, veri-
ficând dacă acţiunea care trebuie întreprinsă la nivel comunitar este justificată în raport cu posi-
Ombudsmanul (Mediatorul European) bilităţile de acţiune la nivel naţional, regional sau local. În mod concret, acesta este un principiu
în funcţie de care Uniunea nu acţionează – cu excepţia domeniilor care intră în competenţa sa
Ombudsmanul este abilitat să primească din partea cetăţenilor Uniunii sau a persoanelor fizice exclusivă – decât atunci când acţiunea sa este mai eficientă decât o acţiune întreprinsă la nivel
sau juridice a căror reşedinţă se află pe teritoriul unui stat membru al Uniunii plângeri cu privire naţional, regional sau local. Acest principiu este strâns legat de principiul proporţionalităţii, care
la cazurile de administrare defectuoasă survenite în activitatea instituţiilor şi a organelor comuni- presupune ca acţiunea Uniunii să nu depăşească ceea ce este necesar pentru a îndeplini obiec-
tare (cu excepţia Curţii de Justiţie sau a Tribunalului de Primă Instanţă). Poate fi vorba, de exem- tivele tratatului.
plu, de absenţa sau de refuzul accesului la informaţie, de o întârziere administrativă nejustificată,
de o practică inechitabilă sau discriminatorie sau de o lipsă de transparenţă.
42

43
Uniunea economică şi monetară (UEM)

Uniunea economică şi monetară (UEM) desemnează un proces care vizează armonizarea po-
liticilor economice şi monetare ale statelor membre ale Uniunii, în special privind instaurarea
unei monede unice, euro. La 1 ianuarie 1999 a avut loc fixarea irevocabilă a cursului de schimb
■ Date-cheie ale
Cuvinte-cheie ale Uniunii Europene

şi introducerea monedei unice în statele membre UEM. La 1 ianuarie 2002, monedele şi banc-
notele euro au înlocuit vechile monede naţionale. Nu toate statele membre au adoptat euro ca
monedă unică. integrării europene
Cele 12 state membre care au aderat la Uniune la 1 mai 2004 vor adopta euro atunci când vor
îndeplini toate criteriile stabilite (criterii de convergenţă) care vizează dezvoltarea economică 9 mai 1950 — Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, prezintă propuneri în
echilibrată în cadrul UEM, fără a provoca tensiuni între statele membre. vederea realizării unei uniuni a cărbunelui şi oţelului între Franţa şi Germania de Vest – un proiect
bazat pe ideile lui Jean Monnet. 9 mai, data la care Robert Schuman îşi rosteşte discursul, este de
atunci sărbătorită în fiecare an ca „Ziua Europei”.

Aprilie 1951 — Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Italia şi Ţările de Jos iau în considerare pla-
nul Schuman pentru a crea Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi a Oţelului (CECO), instituită
prin Tratatul de la Paris.

Martie 1957 — Cele 6 ţări fondatoare semnează tratatele de la Roma, care instituie Comunita-
tea Economică Europeană (CEE) sau „piaţa comună” şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomi-
ce (Euratom), tratate care intră în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Martie 1958 — Sesiunea constitutivă a Adunării Parlamentare Europene.

Martie 1962 — Adunarea Parlamentară Europeană este numită Parlamentul European.

Iulie 1968 — Taxele vamale pentru produsele industriale sunt suprimate complet, cu 18 luni
înainte de data prevăzută, şi este instituit un tarif extern comun.

Ianuarie 1973 — Prima extindere a Comunităţii: Danemarca, Irlanda şi Regatul Unit aderă la
CEE.

Iunie 1979 — Sunt organizate primele alegeri prin vot universal pentru Parlamentul European.
Anterior, deputaţii erau numiţi de către parlamentele naţionale. 9 ţări aleg 410 deputaţi euro-
peni.

Ianuarie 1981 — Grecia aderă la CEE.

Iunie 1984 — Se organizează alegeri pentru Parlamentul European. 10 ţări aleg 434 deputaţi
europeni.

Ianuarie 1986 — Portugalia şi Spania aderă la CEE.

Iulie 1987 — Actul Unic European intră în vigoare. Competenţele Parlamentului sunt consoli-
date.
44

45
Iunie 1989 — Sunt organizate alegeri pentru Parlamentul European: 12 ţări aleg 518 deputaţi Iunie 2005 — Este iniţiată o perioadă de reflecţie după respingerea, prin referendum, a proiec-
europeni. tului de Constituţie de către Franţa şi Ţările de Jos.

Noiembrie 1989 — Cade Zidul Berlinului, războiul rece se încheie şi diviziunile dintre statele Ianuarie 2007 — Bulgaria şi România aderă la UE. Numărul deputaţilor europeni atinge 785.
Europei încep să fie eliminate treptat. Slovenia adoptă euro şi devine cel de-al 13-lea stat membru al zonei euro.
Date-cheie ale integrării europene

Date-cheie ale integrării europene


Ianuarie 1993 — Piaţa unică şi cele 4 libertăţi ale sale sunt instituite: libera circulaţie a mărfurilor, Martie 2007 — Cu ocazia celei de-a cincizecea aniversări a Tratatului de la Roma, Parlamentul
serviciilor, persoanelor şi capitalurilor devine, de acum înainte, realitate. semnează, împreună cu Consiliul şi Comisia, Declaraţia de la Berlin.

Noiembrie 1993 — Tratatul privind Uniunea Europeană, semnat la Maastricht, intră în vigoare. Decembrie 2007 — Preşedintele Parlamentului, Comisiei şi Consiliului Uniunii Europene au
El defineşte proiectele de creare a viitoarei monede unice, a unei politici externe şi de securitate, semnat oficial Carta drepturilor fundamentale, iar şefii de stat şi de guvern au semnat Tratatul
precum şi de consolidare a cooperării în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne. Denumirea de la Lisabona.
„Uniunea Europeană” înlocuieşte oficial denumirea „Comunitatea Europeană”. Este instaurată
Ianuarie 2008 — Cipru şi Malta adoptă moneda Euro.
procedura de „codecizie”, care conferă Parlamentului European o reală putere legislativă.
Martie 2008 — Cea de-a cincizecea aniversare a Parlamentului European.
Iunie 1994 — Sunt organizate alegeri pentru Parlamentul European: 12 ţări aleg 567 deputaţi
europeni. Iunie 2009 — Alegeri pentru Parlamentul European.

Ianuarie 1995 — Austria, Finlanda şi Suedia aderă la UE.

Mai 1999 — Tratatul de la Amsterdam intră în vigoare. El prevede măsuri menite să reformeze
instituţiile comunitare, să sporească influenţa Europei în lume şi să aloce mai multe resurse cre-
ării de locuri de muncă şi respectării drepturilor cetăţenilor.

Iunie 1999 — Sunt organizate alegeri pentru Parlamentul European: 15 ţări aleg 626 deputaţi
europeni.

Decembrie 2001 — Consiliul European de la Laeken adoptă o declaraţie privind viitorul Uniunii,
care deschide calea viitoarei mari reforme a UE, precum şi a creării unei Convenţii care va redacta
Constituţia europeană.

Ianuarie 2002 — Monedele şi bancnotele în euro încep să circule în 12 ţări, înlocuind monedele
naţionale folosite până atunci.

Februarie 2003 — Tratatul de la Nisa intră în vigoare. El pregăteşte UE pentru aderarea, în anul
următor, a 10 noi state membre. Carta drepturilor fundamentale este adoptată.

Iulie 2003 — Convenţia privind viitorul Europei finalizează lucrările de redactare a Constituţiei
europene.

Mai 2004 — Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia
şi Ungaria aderă la UE.

Iunie 2004 — Sunt organizate alegeri pentru Parlamentul European: sunt aleşi 732 de deputaţi
europeni originari din 25 de ţări.

Octombrie 2004 — Şefii de stat şi de guvern semnează Tratatul de instituire a unei Constituţii
pentru Europa.
46

47
Birouri de informare

BELGIQUE/BELGIË DANMARK ÉIRE/IRELAND

■ Adresele Parlamentului BRUXELLES KØBENHAVN DUBLIN

Adresele Parlamentului European


Rue Wiertz 60 Gothersgade 115 Molesworth Street 43

European B-1047 Bruxelles


(32-2) 284 20 05
DK-1123 KØBENHAVN K
(45-3) 314 33 77
IRL-DUBLIN 2
(353-1) 605 79 00
(32-2) 230 75 55 (45-3) 315 08 05 (353-1) 605 79 99
epbrussels@europarl.europa.eu epkobenhavn@europarl.europa.eu epdublin@europarl.europa.eu
www.europarl.be www.europarl.dk www.europarl.ie
Parlamentul European Parlamentul European Parlamentul European
Rue Wiertz 60 Plateau du Kirchberg Allée du Printemps
БЪЛГАРИЯ DEUTSCHLAND ΕΛΛΑΔΑ/GREECE
B-1047 Bruxelles BP 1601 BP 1024/F
(32-2) 284 21 11 L-2929 Luxembourg F-67070 Strasbourg Cedex SOFIA BERLIN AΘΗΝΑ
(32-2) 230 69 33 (352) 43 00-1 (33) 388 17 40 01 Moskovska Str. 9 Unter den Linden 78 Leof. Amalias 8
(352) 43 00-24842 (33) 388 17 48 60 BG-1000 SOFIA D-10117 BERLIN GR-10557 ATHINA
(359-2) 985 35 45 (49-30) 22 80 10 00 (30-210) 327 89 00
(359-2) 981 99 44 (49-30) 22 80 11 11 (30-210) 331 15 40
epsofia@europarl.europa.eu epberlin@europarl.europa.eu epathinai@europarl.europa.eu
Petiţii Poşta cetăţeanului www.europarl.europa.eu/sofia www.europarl.de www.europarl.gr
Parlamentul European Parlamentul European MÜNCHEN
Preşedintele Parlamentului European Poşta cetăţeanului ČESKÁ REPUBLIKA Erhardtsrasse 27 ESPAÑA
Rue Wiertz GOL03A012 PRAHA D-80469 MÜNCHEN MADRID
B-1047 Bruxelles L-2929 Luxembourg Jungmannova ul. 24 (49-89) 20 20 87 90 Paseo de la Castellana 46
(352) 43 00-27072 CZ-110 00 PRAHA 1 (49-89) 202 08 79 73 E-28046 MADRID
(420-2) 55 70 82 08 epmuenchen@europarl.europa.eu (34-91) 436 47 47
(420-2) 55 70 82 00 www.europarl.de (34-91) 578 31 71
Vizite şi seminarii eppraha@europarl.europa.eu epmadrid@europarl.europa.eu
www.evropsky-parlament.cz EESTI www.europarl.es
Parlamentul European Parlamentul European Parlamentul European
Vizite şi seminarii Vizite şi seminarii Vizite şi seminarii TALLINN BARCELONA
Rue Wiertz 60 Bureau de Strasbourg L-2929 Luxembourg Rävala 4 Passeig de Gràcia 90 1°
B-1047 Bruxelles BP 1024 F (352) 43 00-27072 EE-10143 TALLINN E-08008 BARCELONA
(32-2) 284 21 11 F-67070 Strasbourg Cedex (372-6) 30 69 69 (34-93) 272 20 44
(32-2) 284 35 30 (33) 388 17 51 84 (372-6) 30 69 68 (34-93) 272 20 45
eptallinn@europarl.europa.eu epbarcelona@europarl.europa.eu
www.europarl.ee www.europarl.es
Puteţi, de asemenea, să completaţi un formular electronic pe site-ul internet al Parlamentului
48

49
European: www.europarl.europa.eu
FRANCE KYPROS MAGYARORSZÁG POLSKA SLOVENSKO UNITED KINGDOM
PARIS NICOSIA BUDAPEST WARSZAWA BRATISLAVA LONDON
288, bd Saint Germain Vyronos Avenue 30 DEÁK PALOTA, Deák Ferenc u. 15 Ul. Jasna 14/16a Palisády 29 2 Queen Anne’s Gate
F-75341 PARIS CEDEX 07 CY-1096 NICOSIA H-1052 BUDAPEST PL-00-041 WARSZAWA SK-81106 BRATISLAVA UK - LONDON SWIH 9AA
(33) 140 63 40 00 (357-22) 87 05 00 (36-1) 411 35 40 (48-22) 595 24 70 (421-2) 59 20 32 97 (44-207) 227 43 00
Adresele Parlamentului European

Adresele Parlamentului European


(33) 145 51 52 53 (357-22) 76 77 33 (36-1) 411 35 60 (48-22) 595 24 80 (421-2) 54 64 80 13 (44-207) 227 43 02
epparis@europarl.europa.eu epnicosia@europarl.europa.eu epbudapest@europarl.europa.eu epwarszawa@europarl.europa.eu epbratislava@europarl.europa.eu eplondon@europarl.europa.eu
www.europarl.europa.eu/paris www.europarl.europa.eu/nicosia www.europarl.hu www.europarl.europa.eu/warszawa www.europskyparlament.sk www.europarl.org.uk

STRASBOURG EDINBURGH
LATVIJA MALTA PORTUGAL SUOMI/FINLAND The Tun
Centre de Presse - BP 1024
RIGA VALLETTA LISBOA HELSINKI/HELSINGFORS 4 Jackson’s Entry,
F-67070 STRASBOURG CEDEX
Aspāzijas bulvāris 28 280 Republic Street Largo Jean Monnet, 1-6 Pohjoisesplanadi 31 / Holyrood Road
(33-(0)3) 88 17 40 01
LV-1050 RĪGA VLT-1112 VALLETTA P-1269-070 LISBOA Norra esplanaden 31 UK - EDINBURGH EH8 8PJ
(33-(0)3) 88 17 51 84
(371) 708 54 60 MALTA (351-21) 350 49 00 FIN-00100 HELSINKI/HELSINGFORS (44-131) 557 7866
epstrasbourg@europarl.europa.eu
(371) 708 54 70 (356-21) 23 50 75 (351-21) 354 00 04 (358-9) 622 04 50 (44-131) 557 4977
MARSEILLE epriga@europarl.europa.eu (356-21) 23 06 61 eplisboa@europarl.europa.eu (358-9) 622 26 10 epedinburgh@europarl.europa.eu
2, rue Henri Barbusse www.europarl.lv epvalletta@europarl.europa.eu www.parleurop.pt ephelsinki@europarl.europa.eu www.europarl.org.uk
F-13241 MARSEILLE
www.europarl.europa.eu/valletta www.europarl.fi
(33) 496 11 52 90
(33) 491 90 95 03
LIETUVA NEDERLAND ROMÂNIA SVERIGE
epmarseille@europarl.europa.eu
www.europarl.europa.eu/marseille VILNIUS DEN HAAG BUCUREŞTI STOCKHOLM
Naugarduko St. 10 Korte Vijverberg 6 Strada Boteanu 1, Sector 1 Nybrogatan 11, 3 tr.
LT-01141 VILNIUS NL-2513 AB DEN HAAG RO-010027 BUCUREŞTI S-11439 STOCKHOLM
ITALIA
(370-5) 212 07 66 (31-70) 313 54 00 (40-21) 305 79 86 (46-8) 56 24 44 55
ROMA (31-70) 364 70 01 (46-8) 56 24 44 99
(370-5) 261 98 28 (40-21) 315 79 29
Via IV Novembre, 149
epvilnius@europarl.europa.eu epdenhaag@europarl.europa.eu epbucarest@europarl.europa.eu epstockholm@europarl.europa.eu
I-00187 ROMA
www.europarl.lt www.europeesparlement.nl www.europarl.europa.eu/bucuresti www.europarl.se
(39-06) 69 95 01
(39-06) 69 95 02 00
LUXEMBOURG ÖSTERREICH
eproma@europarl.europa.eu SLOVENIJA
www.europarl.it LUXEMBOURG WIEN
LJUBLJANA
7, rue du Marché-aux-Herbes Kärntner Ring 5-7
MILANO Breg 14
L-1728 LUXEMBOURG A-1010 WIEN
Corso Magenta 59 SI-1000 LJUBLJANA
(352) 430 02 25 97 (43-1) 51 61 70
I-20123 MILANO (386-1) 252 88 30
(352) 430 02 24 57 (43-1) 513 25 15
(39-02) 434 41 71 (386-1) 252 88 40
epluxembourg@europarl.europa.eu epwien@europarl.europa.eu
(39-02) 434 41 75 00 epljubljana@europarl.europa.eu
www.europarl.at
epmilano@europarl.europa.eu www.europarl.si
www.europarl.it
50

51
Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să consultaţi:

QA-78-07-051-RO-C
www.europarl.europa.eu
Această publicaţie a fost realizată de
Direcţia Generală Comunicare
a Parlamentului European

Manuscris finalizat în decembrie 2007.

Surse foto
Comunităţile Europene paginile 2, 3, 6, 14, 20, 25, 26;
Comunităţile Europene/Arhitect: AEL, paginile 28, 37;
Comunităţile Europene/Arhitect: Architecture Studio,
copertă, paginile 24, 30, 47; Comunităţile Europene/
Arhitect: Association des architectes du CIC: Vanden Bossche
sprl, C.R.V. s.a., CDG sprl, Studiegroep D. Bontinck, paginile 22, 32;
Comunităţile Europene/ECHO/Susana Perez Diaz, pagina 21;
Corbis, paginile 8, 10, 12, 16, 18; PhotoAlto/Frederic Cirou, pagina 34;
Yves Fonck/Arhitect: Architecture Studio, pagina 2

Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt


disponibile pe internet (http://europa.eu).
Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor
Europene, 2008
© Comunităţile Europene, 2008
Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.
Printed in Germany
TIPĂRIT PE HÂRTIE ALBĂ FĂRĂ CLOR

ISBN 928232301-3

9 789282 323014
Chipurile
Parlamentului European
2007-2009
Cuvânt-înainte al
Cuprins preşedintelui
■ Cuvânt-înainte al Preşedintelui 3 Stimată cititoare, stimate cititor,
■ Parlamentul European 5
■ Preşedintele Parlamentului European 5 Parlamentul European este vocea a aproape 500 de milioane
■ Deputaţii europeni şi grupurile politice 6 de cetăţeni europeni din cele 27 de state membre ale Uniunii
■ Organele politice 10 Europene. Acesta este Parlamentul dumneavoastră, în care
■ Conferinţa Preşedinţilor 10 deputaţii pe care i-aţi ales prin vot direct vă reprezintă intere-
sele şi contribuie decisiv la clădirea viitorului nostru comun.
■ Membrii Conferinţei Preşedinţilor 10
■ Biroul 12
Simplă cameră consultativă în primii ani ai unificării europe-
■ Chestorii 12
ne, Adunarea noastră a devenit un parlament modern. În pre-
■ Biroul Parlamentului 13 zent, el are, în domeniile esenţiale, aceeaşi putere legislativă
■ Comisiile parlamentare 16 ca şi Consiliul de Miniştri, în cadrul căruia sunt reprezentate
■ Comisiile permanente ale PE şi preşedinţii lor 16 guvernele statelor membre. Parlamentarii au luptat pentru
■ Comisia temporară 18 dreptul de a participa la elaborarea bugetului Uniunii Euro-
pene. În plus, Parlamentul joacă un rol important în învesti-
■ Delegaţiile 19
tura Comisiei Europene, aceasta preluându-şi funcţia doar cu
■ Lista delegaţiilor 19
aprobarea Parlamentului. După preluarea funcţiei, Comisia,
■ Adunările parlamentare 21
care reprezintă puterea executivă, este supusă controlului
2

3
■ Secretariatul general 22
■ Organigrama Parlamentului European 23
parlamentar. Tratatul de la Lisabona consolidează şi mai mult
drepturile Parlamentului European şi, implicit, pe cele ale ce-
tăţenilor europeni.

Uniunea Europeană reprezintă un model de viaţă şi de so-


■ Parlamentul
Cuvânt-înainte al preşedintelui

cietate unic în felul său, bazat pe egalitate şi solidaritate, pe


valorile noastre comune, în special pe respectarea demnităţii
umane, libertate, democraţie şi respectul legii. Parlamentul
European este vocea care, dincolo de frontierele Uniunii Eu-
European
ropene, apără aceste drepturi în întreaga lume. În numeroase Parlamentul European este organul parlamentar al Uniunii
ţări, chiar din afara Uniunii Europene, vocea Parlamentului Eu- Europene. Parlamentul actual este alcătuit din 785 de depu-
ropean are o mare autoritate morală.
taţi care provin din cele 27 de state membre ale UE. Aproape
o treime dintre aceştia sunt femei. Parlamentul European, al
În declaraţia de la Berlin, adoptată cu ocazia celei de a 50-a
cărui sediu este la Strasbourg, dispune de trei locuri de desfă-
aniversări a semnării Tratatului de la Roma, se afirmă că „Şansa
şurare a activităţii: Bruxelles, Luxemburg şi Strasbourg.
noatră este să fim uniţi”. Lăsăm în urmă un trecut în care istoria
europeană a fost marcată de războaie care ne-au dezbinat şi
privim către viitor, un viitor pentru care răspunderea ne revine
nouă, tuturor celor din Uniunea Europeană, şi în care idealuri- Preşedintele Parlamentului European
le şi valorile noastre vor deveni realitate.
Preşedintele Parlamentului European este ales pentru un
mandat de doi ani şi jumătate, ceea ce reprezintă jumătate
Numai împreună putem învinge provocările viitoare, cum ar
dintr-o legislatură. Preşedintele reprezintă Parlamentul în rela-
fi apărarea idealurilor noastre sociale, asigurarea creşterii şi a
ţiile sale cu exteriorul şi în relaţiile cu celelalte instituţii comu-
ocupării forţei de muncă, protecţia climei şi a mediului, com-
nitare. Acesta prezidează şedinţele plenare ale Parlamentului,
baterea terorismului şi a crimei organizate.
Biroul Parlamentului (cu cei 14 vicepreşedinţi) şi Conferinţa
La următoarele alegeri europene din 2009, toţi cetăţenii Uniu- preşedinţilor grupurilor politice.
nii Europene vor putea vota deputaţii care să le reprezinte in-
teresele în Europa şi în lume. Profitaţi de această oportunitate Preşedinţii Parlamentului European
şi votaţi pentru Europa, deoarece Europa este viitorul nostru (1958-2009)
comun.
1958-1960 Robert Schuman
1960-1962 Hans Furler
1962-1964 Gaetano Martino
1964-1965 Jean Duvieusart
1965-1966 Victor Leemans
1966-1969 Alain Poher
1969-1971 Mario Scelba
1971-1973 Walter Behrendt
Hans-Gert Pöttering 1973-1975 Cornelis Berkhouwer
Preşedintele Parlamentului European
4

5
1975-1977 Georges Spénale Lista grupurilor politice
1977-1979 Emilio Colombo 1. Grupul Partidului Popular European (Creştin -
1979-1982 Simone Veil Democrat) şi al Democraţilor Europeni (PPE-DE)
1982-1984 Pieter Dankert
1984-1987 Pierre Pflimlin
Parlamentul European

Parlamentul European
1987-1989 Lord Plumb
2. Grupul Socialist din Parlamentul European (PSE)
1989-1992 Enrique Barón Crespo
1992-1994 Egon Klepsch
1994-1997 Klaus Hänsch
1997-1999 José María Gil-Robles
1999-2002 Nicole Fontaine 3. Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru
Europa (ALDE)
2002-2004 Pat Cox
2004-2007 Josep Borrell Fontelles
2007-… Hans-Gert Pöttering
4. Grupul Uniunea pentru Europa Naţiunilor (UEN)

Deputaţii europeni şi grupurile 5. Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană


politice (Verts/ALE)

Deputaţii în Parlamentul European sunt organizaţi în grupuri


politice în funcţie de afinităţile politice şi nu de naţionalitate.
6. Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga
Un grup politic este alcătuit din deputaţii aleşi în cel puţin o
Verde Nordică (GUE/NGL)
cincime din ţările UE şi numără cel puţin 20 membri. În pre-
zent, există şapte grupuri politice în Parlamentul European.
Deputaţii care nu aparţin niciunuia dintre aceste grupuri se
numesc „deputaţi neafiliaţi”. Grupurile politice îşi recrutează 7. Grupul Independenţă şi Democraţie (IND-DEM)
propriul personal, iar deputaţii au asistenţi parlamentari.

NI
Deputaţi neafiliaţi (NI)

Robert Schuman
6

7
Componenţa Parlamentului European Distribuţia locurilor în Parlament după grup politic şi stat membru

PPE- PSE ALDE UEN Verts/ GUE/ IND/ NI


Total
285 DE ALE NGL DEM
PPE-DE
Parlamentul European

Parlamentul European
Belgia (BE) 6 7 6 2 3 24
Bulgaria (BG) 5 5 5 3 18

44 Republica Cehă (CZ) 14 2 6 1 1 24


215
UEN Danemarca (DK) 1 5 4 1 1 1 1 14
PSE
Germania (DE) 49 23 7 13 7 99
Estonia (EE) 1 3 2 6

102 Irlanda (IE) 5 1 1 4 1 1 13


ALDE Grecia (EL) 11 8 4 1 24
Spania (ES) 24 24 2 3 1 54
Franţa (FR) 17 31 11 6 3 3 7 78
Italia (IT) 24 15 14 13 2 7 3 78
Cipru (CY) 3 1 2 6
Letonia (LV) 3 1 4 1 9
Lituania (LT) 2 2 7 2 13
Luxemburg (LU) 3 1 1 1 6
Ungaria (HU) 13 9 2 24
Malta (MT) 2 3 5
Ţările de Jos (NL) 7 7 5 4 2 2 27
41 Austria (AT) 6 7 1 2 2 18
GUE/
NGL Polonia (PL) 15 9 5 20 3 2 54

32 NI Portugalia (PT) 9 12 3 24
NI România (RO) 15 10 6 4 35
42
Verts/ Slovenia (SI) 4 1 2 7
ALE Slovacia (SK) 8 3 3 14
Finlanda (FI) 4 3 5 1 1 14
24
IND/ Suedia (SE) 6 5 3 1 2 2 19
DEM Regatul Unit (UK) 28 19 11 5 1 10 4 78

Total 285 215 102 44 42 41 24 32 785


8

9
Joseph DAUL PPE-DE, FR
Preşedintele Grupului Partidului Popular
European (Creştin - Democrat) şi al
Democraţilor Europeni

■ Organele politice

Organe politice
Martin SCHULZ PSE, DE
Preşedintele Grupului Socialist din
Parlamentul European
Conferinţa Preşedinţilor
Conferinţa Preşedinţilor este alcătuită din preşedinţii grupu-
rilor politice şi Preşedintele Parlamentului European. Aceasta Graham WATSON ALDE, UK
organizează lucrările Parlamentului şi hotărăşte cu privire la Preşedintele Grupului Alianţei Liberalilor şi
toate aspectele agendei legislative: Democraţilor pentru Europa

• calendarul şi ordinea de zi a şedinţelor plenare;


• componenţa comisiilor, a delegaţiilor şi repartizarea com- Brian CROWLEY UEN, IE
petenţelor între acestea; Co-preşedinte al Grupului Uniunea pentru
• programarea legislativă Europa Naţiunilor

De asemenea, Conferinţa joacă un rol important în relaţiile


Parlamentului European cu celelalte instituţii comunitare, cu Cristiana MUSCARDINI UEN, IT
ţările terţe şi cu organizaţiile extracomunitare. Co-preşedintă a Grupului Uniunea pentru
Europa Naţiunilor

Monica FRASSONI Verts/ALE, IT


Co-preşedintă a Grupului Verzilor/Alianţa
Liberă Europeană

Membrii Conferinţei preşedinţilor


Daniel COHN-BENDIT Verts/ALE, DE
Preşedintele PE şi preşedinţii grupurilor politice Co- preşedinte al Grupului Verzilor/Alianţa
Liberă Europeană
Hans-Gert PÖTTERING PPE-DE, DE
Preşedinte

Francis WURTZ GUE/NGL, FR


Preşedintele Grupului Confederal al Stângii
Unite Europene/Stânga Verde Nordică
10

11
Jens-Peter BONDE IND/DEM, DK Biroul Parlamentului 2007-2009
Co-preşedinte al Grupului «Independenţă/
Democraţie» Preşedinte

Hans-Gert PÖTTERING PPE-DE, DE


Organe politice

Organe politice
Nigel Paul FARAGE IND/DEM, UK
Co-preşedinte al Grupului «Independenţă/
Democraţie»

Vice- preşedinţi
Irena BELOHORSKÁ NI, SK
Observator pentru deputaţii neafiliaţi Rodi KRATSA-TSAGAROPOULOU PPE-DE, EL

Alejo VIDAL-QUADRAS PPE-DE, ES

Biroul
Biroul este alcătuit din Preşedintele Parlamentului European,
14 vicepreşedinţi şi 6 chestori, cu statut de observatori, aleşi
de către deputaţii europeni pe o perioadă de doi ani şi jumă- Gérard ONESTA Verts/ALE, FR
tate, care se poate reînnoi.

Acesta supraveghează funcţionarea internă a Parlamentului,


în special:
Edward McMILLAN-SCOTT PPE-DE, UK
— estimarea bugetului Parlamentului European;
— organizarea administrativă şi financiară;
— Secretariatul şi serviciile subordonate acestuia.

Mario MAURO PPE-DE, IT

Chestorii
Aceştia sunt responsabili cu chestiunile administrative şi fi-
Miguel Angel MARTÍNEZ MARTÍNEZ PSE, ES
nanciare care îi privesc direct pe deputaţi. Cei şase chestori au
rol consultativ în cadrul Biroului. Aceştia se asigură că deputa-
ţii dispun de infrastructura necesară exercitării mandatului lor.
12

13
Luigi COCILOVO ALDE, IT Chestori

James NICHOLSON PPE-DE, UK


Organe politice

Organe politice
Mechtild ROTHE PSE, DE

Astrid LULLING PPE-DE, LU

Luisa MORGANTINI GUE/NGL, IT

Mia DE VITS PSE, BE

Martine ROURE PSE, FR

Ingo FRIEDRICH PPE-DE, DE

Manuel António dos SANTOS PSE, PT

Szabolcs FAZAKAS PSE, HU

Diana WALLIS ADLE, UK

Jan MULDER ADLE, NL

Marek SIWIEC PSE, PL

Adam BIELAN UEN, PL


14

15
■ Comisia pentru control bugetar
Herbert BÖSCH (PSE, AT)

■ Comisia pentru afaceri economice şi monetare


Pervenche BERÈS (PSE, FR)
■ Comisiile

Comisiile parlamentare
■ Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri
parlamentare sociale
Jan ANDERSSON (PSE, SE)
Lucrările de pregătire a şedinţelor plenare ale Parlamentului
■ Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă
sunt efectuate de cele 20 de comisii ale Parlamentului, ale
alimentară
căror competenţe acoperă toate domeniile, de la drepturile
femeii până la protecţia consumatorilor şi sănătate. O comisie Miroslav OUZKÝ (PPE-DE, CZ)
este alcătuită din 28 până la 86 de deputaţi europeni şi are
■ Comisia pentru industrie, cercetare şi energie
un preşedinte, un birou şi un secretariat. De asemenea, Parla-
Angelika NIEBLER (PPE-DE, DE)
mentul poate constitui subcomisii şi comisii temporare pen-
tru gestionarea unor probleme specifice, precum şi comisii de ■ Comisia pentru piaţa internă şi protecţia
anchetă în cadrul competenţelor sale de control. consumatorilor
Arlene McCARTHY (PSE, UK)

■ Comisia pentru transport şi turism


Paolo COSTA (ALDE, IT)

■ Comisia pentru dezvoltare regională


Comisiile permanente ale PE şi Gerardo GALEOTE (PPE-DE, ES)
preşedinţii acestora
■ Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală
■ Comisia pentru afaceri externe
Neil PARISH (PPE-DE, UK)
Jacek SARYUSZ-WOLSKI (PPE-DE, PL)
■ Subcomisia pentru drepturile omului ■ Comisia pentru pescuit
Hélène FLAUTRE (Verts/ALE, FR) Philippe MORILLON (ADLE, FR)
■ Subcomisia pentru securitate şi apărare
Karl von WOGAU (PPE-DE, DE) ■ Comisia pentru cultură şi educaţie
Katerina BATZELI (PSE, EL)
■ Comisia pentru dezvoltare
Josep BORRELL FONTELLES (PSE, ES) ■ Comisia pentru afaceri juridice
Giuseppe GARGANI (PPE-DE, IT)
■ Comisia pentru comerţ internaţional
Helmuth MARKOV (GUE/NGL, DE) ■ Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri
■ Comisia pentru bugete interne
16

17
Reimer BÖGE (PPE-DE, DE) Jean-Marie CAVADA (ALDE, FR)
■ Comisia pentru afaceri constituţionale
Jo LEINEN (PSE, DE)

■ Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen


Anna ZÁBORSKÁ (PPE-DE, SK)

■ Delegaţiile
Comisiile parlamentare

■ Comisia pentru petiţii


Marcin LIBICKI (UEN, PL)

Relaţiile cu ţările din afara Uniunii Europene sunt vitale pentru


Parlamentul European. Prin urmare, există o serie de delegaţii
Comisie temporară care dialoghează cu parlamentele ţărilor din afara Uniunii Eu-
■ Comisia temporară privind schimbările climatice ropene. Acestea joacă un rol important în extinderea influen-
Guido SACCONI (PSE, IT) ţei Europei la nivel mondial.

Există diverse tipuri de delegaţii:


— delegaţii interparlamentare, a căror misiune constă în
menţinerea relaţiilor cu parlamentele ţărilor din afara
Uniunii Europene care nu şi-au depus candidatura pentru
aderare;
— comisii parlamentare mixte, care menţin contactul cu
parlamentele ţărilor candidate la aderare şi cu statele care
au semnat acorduri de asociere cu Comunitatea;
— delegaţia Parlamentului European la Adunarea Parlamen-
tară Paritară ACP-UE care reuneşte pe deputaţii în Parla-
mentul European şi pe parlamentarii din statele din Africa,
zona Caraibelor şi Pacific;
— delegaţia Parlamentului European la Adunarea Parlamen-
tară Euro-Mediteraneeană (EuroMed);
— delegaţia Parlamentului European la Adunarea Parlamen-
tară Euro-Latino-Americană (EuroLat).

Lista delegaţiilor
■ UE-Croaţia
Pál SCHMITT (PPE-DE, HU)
■ UE- Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
Antonios TRAKATELLIS (PPE-DE, EL)
■ UE-Turcia
Joost LAGENDIJK (Verts/ALE, NL)
18

19
■ UE-Mexic
Erika MANN (PSE, DE)
■ UE-Chile ■ Comunitatea Andină
Giusto CATANIA (GUE/NGL, IT) Alain LIPIETZ (Verts/ALE, FR)
■ Elveţia, Islanda şi Norvegia şi Spaţiul Economic ■ Mercosur
European (SEE) Sérgio SOUSA PINTO (PSE, PT)
Diana WALLIS (ALDE, UK) ■ Japonia
Delegaţii

Delegaţii
■ Rusia Georg JARZEMBOWSKI (PPE-DE, DE)
Ria OOMEN-RUIJTEN (PPE-DE, NL) ■ Republica Populară Chineză
■ Europa de Sud-Est Dirk STERCKX (ALDE, BE)
Doris PACK (PPE-DE, DE) ■ Asia de Sud-Est, ASEAN
■ Ucraina Hartmut NASSAUER (PPE-DE, DE)
Adrian SEVERIN (PSE, RO) ■ Peninsula Coreei
■ Moldova Hubert PIRKER (PPE-DE, AT)
Marianne MIKKO (PSE, EE) ■ Australia şi Noua Zeelandă
■ Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan, Tadjikistan, Giles CHICHESTER (PPE-DE, UK)
Turkmenistan şi Mongolia ■ Africa de Sud
Ona JUKNEVIČIENĖ (ALDE, LT) Lapo PISTELLI (ADLE, IT)
■ Armenia, Azerbaidjan şi Georgia ■ NATO
Marie Anne ISLER BÉGUIN (Verts/ALE, FR) Achille OCCHETTO (PSE, IT)
■ Belarus ■ Asia de Sud
Bogdan KLICH (PPE-DE, PL) Robert EVANS (PSE, UK)
■ Israel ■ India
Jana HYBÁŠKOVÁ (PPE-DE, CZ) Neena GILL (PSE, UK)
■ Consiliul Legislativ Palestinian ■ Afganistan
Kyriacos TRIANTAPHYLLIDES (GUE/NGL, EL) Guido PODESTÀ (PPE-DE, IT)
■ Maghreb
Luisa Fernanda RUDI UBEDA (PPE-DE, ES)
■ Mashrek
Béatrice PATRIE (PSE, FR)
■ Statele din Golf, Yemen
Lilli GRUBER (PSE, IT)
■ Iran Adunările parlamentare
Angelika BEER (Verts/ALE, DE) ■ Adunarea parlamentară paritară ACP-UE
■ Statele Unite Glenys KINNOCK (PSE, UK)
Jonathan EVANS (PPE-DE, UK) ■ Adunarea parlamentară euro-mediteraneeană
■ Canada (EuroMed)
Seán Ó NEACHTAIN (UEN, IE) Hans-Gert PÖTTERING (PPE-DE, DE)
■ America Centrală ■ Adunarea parlamentară euro-latino-americană
20

21
Raimon OBIOLS i GERMÀ (PSE, ES) (EuroLat)
José Ignacio SALAFRANCA SÁNCHEZ-NEYRA (PPE-DE, ES)
Organigrama Parlamentului European
Preşedinte
Hans-Gert Pöttering Vicepreşedinţi Chestori

■ Secretariatul General

Secretariatul General
Secretarul general
Harald RØMER
Conferinţa
Biroul
Parlamentul European este asistat de un Secretariat General. preşedinţilor
Organigrama Secretariatului General şi regulamentele pri-
vind situaţia administrativă şi financiară a funcţionarilor şi a
DG Preşedinţie Grupurile politice
celorlalte categorii de personal sunt stabilite de către Birou.
David HARLEY
Angajaţii din cadrul Secretariatului General sunt în cea mai Secretar general adjunct
mare parte funcţionari selectaţi prin concurs din toate sta-
tele Uniunii Europene. Misiunea Secretariatului General este DG Politici interne PPE-DE
aceea de a coordona activitatea legislativă şi de a organiza Riccardo RIBERA D’ALCALA
şedinţele plenare şi alte reuniuni. Secretariatul are sediul la
DG Politici externe
Luxemburg şi Bruxelles, în timp ce şedinţele plenare au loc la
Dietmar NICKEL PSE
Strasbourg şi Bruxelles. Secretarul general al Parlamentului
European este Harald RØMER. DG Comunicare
Francesca RATTI
ALDE
DG Personal
Barry WILSON

DG Infrastructură şi Logistică UEN


Costas Stratigakis

DG Traducere
Juana LAHOUSSE Verts/
ALE
R Ø M E R

DG Interpretare şi Conferinţe
Olga Cosmidou
GUE/
NGL
DG Finanţe
Roger VANHAEREN

IND/
H a r a l d

DG Inovare şi Asistenţă Tehnologică DEM


Jean-Marc LAFOREST

Serviciul Juridic
Christian PENNERA
NI NI
22

23
Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să

QA-78-07-103-RO-C
consultaţi:

www.europarl.europa.eu
Această publicaţie a fost realizată de
Direcţia Generală Comunicare
a Parlamentului European

Manuscris finalizat în decembrie 2007.

Groupes politiques

Surse foto
Comunităţile Europene, copertă, paginile 3, 4, 6, 10, 11,
12, 13,14,15, 22; Comunităţile Europene /Arhitecţi:
Architecture Studio, paginile 8, 19, 21; Comunităţile Europene/
Arhitect: Association des architectes du CIC : Vanden Bossche
sprl, C.R.V. s.a., CDG sprl, Studiegroep D. Bontinck, paginile 14,
15, 20; Yves Fonck/Arhitect: Architecture Studio, pagina 2.

Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt


disponibile pe internet (http://europa.eu).
Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor
Europene, 2008
© Comunităţile Europene, 2008
Reproducerea este autorizată cu condiţia menţionării sursei.
Printed in Germany
TIPĂRIT PE HÂRTIE ALBĂ FĂRĂ CLOR

ISBN 928232332-3

9 789282 323328