Sunteți pe pagina 1din 130

ffiffiTiffi

-D
v

Di(Ti@n

Editura

DANUBIUS

LUMINITA eAoeulA

DrcTtoNAR
MATEMATICA
pentru clasele V-Vlll

EDITURA DANUBIUS
BucureEti

Prefafa
Dicfionarul a fost realizatin cadnrl Editurii DANLJBIUS

autor

prof. Luminila B[delif

Diclionanil de matematicd. pentru clasele V-VIII conlinutr seria de diclionare DANUBIUS destinate elevilor. Acest diclionar, elaborat pc baza programei gcolare, se adreseaz[ elevilor din gintnaz.iu. El vine in sprijinul
asinriltrrii de cdtre elevi a cunoqtinfelor matematice nu numai prin delinirea Ei explicarea acestora ci gi printr-o
ricuroastr Ei ntctodictr cxcnrpli
fi

coordonator lexicografi c Teodora Badea

care.

cofrcrta

Nicolae SArbu

corechrra

lrina ltcrJrxcu

I-ucrarca cuprinde noliunile de baztr despre teoria nunrerelor qi noliuni de algcbrtr, geometrie plantr gi gconletric in spaliu. Totodattr au lost introduse gi unele noiiuni carc clcptrqesc cadrul prograniei analitice gimnazialc, dar carc sunl nccesare pcntru o mai buntr inlelegerc a celor din progranttr qi deschid noi ctireclii invtrftrrii ntatematicii in liceu. De asemenea, au fost schi(ate portrcte - viala qi,opera - ale principalelor personaliltrli, oanrcni de qtiinll ronrini gi strtrini, care au ilustrat, prin rcalizfilc lor, <iomeniul $tiintelor matemalice.

referent gtiin$ific prof. doctor Constantin Radu Catcdra tlc ntatcntaticl Univcrsitatea l)olitcltnicit Bucurcqti

Tehnoredactare iom pute izatd Titus Guran, Culegere brte lleana Bengu, lina Moroganu SOFTCHIM S. A.

'

Dicfionarul este deosebit de util in activitatea elevilor la clasd ca qi in depdndcrc-a excrciliului inclependent, in activitatea cercurilor de matematicd gi in preg[tirea candidalilor la admiterea in liceu. l,ucrar-ea poate fi consultaltr cu succes gi de alli Utilizatclri ai nofiunilor matematice de bazd.

Editura

ADUNARE Operafie fundamentAl[ a aritmeticii prin care dou[ sau mai multe numele date sunt reunite intr-un singur numtrr. Rezultatul operafiei este suma sau totalul, iar semnul operaliei.este plus (+). Ex.: 4534 + 14,295 + 307 3,81
Suma: 4841 0,7234 Suma: 18,8184 Penlru a face proba unei sume se schimbtr ordinea termenilor sau sensul in care se face adunarea.
Propriet lyi ale adundfi l) suma mai multor numere nu depinde de ordinea ternrenilor; 2) suma mai nultor numere nu se schimbtr dactr se inlocuiesc douf, sau mai multe dintre ele prin suma lor el'ectuat[; 3) dactr se mtrreqte sau se micgoreazf, unul din termeni cu un numh oarecare suma se nidregte sau se micqoreaztr cu acelagi numtrr. Y. numf itttreg. numd[nlionaL

ALFABETUL GREC Totalitatea literelor, a$ezare intr-o ordine convenlionald. reprezentend sunetele de baztr din limba greactr. Se folosesc l'r'ecvent ca notalii in
nlalenlatictr.

Alfabetul grec

ATGORITMUL tl,rt EUCLID Merod[ de aflare

inplrlitorului la rest gi aga mai departe. Ultimul

celui mai mare divizor comun a dou[ polinoante constand in imptrrfirea succesivtr a celor douf, polinoame, apoi a rest

diferit de zero pentru care imptrrlirea se face exact va fi cel mai mare divizor contun. DacI ultimul rest va fi un riumtrr diferit de zero, cele douf, polinoame s[nt prime
intre ele.

P1x;-Xa+X3-X2+x-Z Qt*;=xa-5xr+4
Xa+X3

-x4

/ X3+4Xr+X-6

- X2 + X- 2 x4-5x2+4 +-5X2 -4
X3+4X2+X-6

ALGEBRA ltamurtr a ntatematicii care se ocup6 cu rezolvarea ecuafiilor gi inecua{iilor gi a sistemelbr cle ecua{ii gi inecuatii. Deoarece posibilitatea de rezolvar-e a ecualiilor algebrice depinde de <Iomeniul numerelor aflate la dispozi{ie ca mulfime de bazL, au fost incluse $i preocuplrile legate de structura domeniilor numerice.
Procedeu de calcul care dupd un numtrr de etape, stabilit univoc, ofer[ solulia unei probleme date. Algoritmi sunt procedeele de balcul pentru determinarea sumei, diferenlei, produsului sau c0tului a dou[ nuniere. Algoritnul lui Euclid serveqte la determinarea celui mai mare divizor comun a doud numere

4x3 - 6x2 + 6X+4 -4X3-16X2+4x+4

l)XJ + 10X -

20 2

X2+ XX2+2X

firit

ALGORITM

X3+4Xr+ X-6

X2+X-2

-x3-

3x2+3X-6 -3x2-3X+6
2. Deci

l3lii,ll?,,:'.'iJ,'"fl lfftr3iJi#i:,"li.Ho'l*,ifi

liiff,r"r

Ultimul rest diferit de zero este D(x) = x2 + x c.m.m.d.c. (P1x1, Qlxy) = x2+ x - 2

AMPLIFICARE Inmulfirea num[rdtoru]ui gi mrmitorului unei fraclii cu acelagi numfu real, diferit de zero. Fraclia amplificat[ este echivalenttr cu frac{ia dattr:

ARC DE CERC Porliune de cerc cuprins[ intre doud


puncte ale sale.

nta ntb

a
b

2ls 10 Ex.: -=714

AmB = arc mic de cerc.

AnD = arc

mare de cerc.

APOTEMA 1) Segment de dreapt[ care une$te centrul poligonului cu mijlocul unei laturi (poligon regulat). 2)
Segment dc dreaptl care une$te vdrlul piramidei cu mijlocul uneia dintre lanuile bazei @iranfdl). 3) Segntent de dreaptd care unette miiloacele a
cle gre

Mtrsuraunui arc mic AmB este mtrsura unghiului la centru AOB exprimatl in grade. Se noteaztr n1ed\. in acelagi cefc sau in cercuri congluente, lalrce congruente
corespund coarde congruente. Dou[ drepte paralele care intersecteazl un cerc, determinl pe acesta arce congruente.

o aceegi

1a11

lateraltr (trunchi de piraniidtr).

doul laluri ale poligoanelor bazelor, in general,

pentru un poligon rcgulat cu n latrui

ARHIMEDE (c. 287 17

212

i. hr.), invlfar

grec. A

4 =R
In

.ortSoo

(nunrtrrul

al raportului dintre lungimea cercului qi diarnetru [|).

avut preocupdri in domeniul calculului lungimii curbelor,

paflicular

ca =

R 2-2

R^1,

,2a=

RJJ
2

ARIE Numtrr pozitiv asociat unui domeniu plan, ca ntlsurtr a lui.

ARC CAPABIL DE UNGHI DAT Locul geometric al punctelor din plan, din care un segment se vede sub un unglri dat cr.
CA2B este capabil de unghiul o.

So.n"

Serc=
Dac[ s = 90o, arcul capabil este un senriceic. Orice unghi inscris intr-un semicerc, este un unghi
drept.

p(p-a)(p-b)(p-c),
(

fornuila lui Heron).

wde p = -Fig. 1. Aria rriunghiului

a+b+c

r,

(seniperinrctnl

Seaco=

DC' AH

AHLCD

Aria poligonului regulat cu n laturi este S, unde p = perimetrul poligonulu i, a, = apotema pOligonului

P ' 2,
2

Fig. 2. Aria paralelogramului

AB

DC

Fig. 3. Alia dreptunghiului

E
B-C

sau Sn = flR'rinl8oo.os18oo 11 11 unde R = raza cercului circumscris poligonului n = numtrrul de laturi.


in particular
S -;
2 = 3R sin 60o cos 60"

gi

S+ = 4R

' 4 . sin 45"cos4 5" = 2R 2, 'O;fi,

3R

IJJ

aria triunghiului echilateral.


ar.ia ptrtratului.

So = 6R 2sin 30ocos3O"= Soncl =

aria hexagonului regulat

tt

AD AB

tt

AB-

Fig. 4. Aria ptrtratului Fig. 6. Aria cercului

(AB + CD). AH

Fig. 5. Aria trapezului

l[

tE-t I
l*

360"

---*l

Fig. 7. Aria sectorului circular ----.

Teorema fundamentalii a asemdntrrii: o paralel5 dusl la una din laturile unui triunghi, formeaz[ cu celelalte

.S=R ,( [ 360'Fig. 8. Aria segmentului circular

n*o

sinxo)

dou[ laturi un triunghi asemenea cu cel dat.

llAC=+LAMN-LABC
C Doutr h'iunghiuri asemenea cu al treilea, sunt asemenea intre ele. Cazufi de asemlnue a tfiughiutilor:

ARITMETICA Ramurd a matematicii care studiazl operaliile gi proprietlfile numerelor naturale, intregi, rafionale, irafionale, reale. Se ocupl gi cu divizibilitatea, teoria numerelor prime, rezolvarea ecuafiilor in numere
intregi eto.

ASEMANARE CorespondenfI biunivocf, intre


punctele a doul figuri, care ptrstreazd constant raportul distanlei dintre 2 puncte ale unei figuri gi al distanfei dintrc punctele orqologe ale celeilalte figuri. Doud triunghiuri se numesc asemenea dac[ au toate laturile proporfibnalb gi unghiurile opuse lor respectiv
congruente.

1) Doutr triunghiuri care au doud unghiuri respectiv congruente, sunt asemenea.

c
L
ABC

''A.,
=

n(A)=n(Ar)z AN n (B)= m (Br),


m (C)= m (Cr),
N

nn

m(A)=n(Ar) A :+ LABC- L ArBtCl m(B)=m(Br)


2) Dou[ triunghiuri care au un unghi congruent $i laturile care-l fbrmeaztr respectiv proporfionale, sunt
asemenea.

nn

- a ArBtCt lo

' k- raportul de asemlnare.

- BC =ft 48, 4C, 4C,


AC--

,n"4.",A.,

nlAy =

AB _ 'f4ll o,

48,

4C,

| *a,ABC- a Aplcl

au

2) Dou[ triunghiurl dreptunghice sunt asemenea dacl dou[ laturi omoloage proporfionale.

3) Dou[ lriunghiuri care au toate lrei laturile respectiv propo4ionale, sunt asemenea.

AB.BC
4Bt
BtCt

A,

ABC

- L AtBtCl

sau

Bl
C

AB

48,

AC *A,ABC'- L Aptcl
ACr

!!_ =4C-

48, 4C,

=!tBrC,

=a,ABC-aA,Brcl

ASOCIATIVITATE Proprietatea unei opera{ii:

Raportul ariilor a dou[ triunghiuri asemenea este egal cu ptrtratul raporlului de asemtrnare.

(x*y)*z=x*(y*z)
(x + y) + z = x + (y +

In cazul particular al triunghiurilor dreptunghice


cazudle de asemtrnare vor fi:

(x.y).2=x.(y.z)

z), V x. y. ze

R.

Nofiune introdusl de W. Hamilton (1837).

l) Dou[ triunghiuri

dreptunghice sunt asemenea dacl

au un unshi ascutit congruent.

m(B) = m(B)

= A, ABC - L Aptcl

fil

AXA NUMERELOR Numerete reale sunt ilustrate pe axa numerelor. Pe o drcapttr se alege un punct O (origine, punct zero) gi un punct E (punctul unu. punctul unitate). Se reprezintl numlrul real a, ca un punct pe dreapttr, la distanfa a - OE de O. Dac[ a este pozitiv, punctul corespunztrtor se afl5 de aceeagi parte cu E Direclia de parcurgere a dreptelor numerelor se indicd

printr-un v6rf de strgeat[ (in partea pozitivl). Dactr a < b, punctul a este inaintea punctului b.

prin punctele de interseclie.

a.OE

oEa
Axa nunrerclor
geometric al punctelor careau aceeagi puterc fa1tr de douf, cercuri. Este o dreapt[ perpendiculartr pe linia centrelor.

AXA RADICALI Locul

axa raclicaltr

Ccrcurile langcnte au caraz'a radicalS, tangenta in punctul comun.

axa radicaltr

Tangcnta comuntr a doul cercuri cstc iu]ptr{ittr de qxa radicali in doui ptrr1i congrucnre.

MAr . MB1= MAz. MB2


Cercurile concentrice nu au axl radical[. Cercurile secante au ca axl radicaltr dreapta ce trece

AXIOMA Propozifie
admite Idrtr clemonstra{ie.

care

exprim[ un aclel,ir cc se

l-lx.: (in gconrctria cuclidiantr) Prin cloutr puncrc distincte trece o singurf, drcapttr.

BACALOGLU, Emanoll (1830 - 1891), fizician, chimist qi matematician rom0n. MemQru al Academiei Rom0ne. Profesor la Universitatea din Bucuregti. Contribulii in geometrie. A elaborat r4anuale: ,,Elemente de algebrtr,'.
relativ la o noliune matcmatictr. in gconietrie pcntru un triunghi isoscel se nume$te baz[. latura pe care se afl[ cele doutr unghiuri congruente.

Bisectoarea unui unghi

,
A,

MeIOz
MALOx MBLOy

BAZA Numir strict pozitiv

OAM= A OBM = TMA) =[MB] Oricc punci sitUat pe hisectoarca unui unglii este egal dcpturdt dc laulile unghiului.

Blsectoarele unul trlunghl Semidreptelc care


imparl unglriurile triunglliului in doutr pfu1i congrucntc. Celc trei biscctoarc sunl concufcnlc, iar punctul lor d0 interscc{ie estc ccnlrul cercului inscris lriunghiului.

BEZOUT, Etienne (1730

- 1783)

Maremarician

Itancez. Cercetlri asupra teorjei ecuatiilor gi sistemelor de ccuafii algebrice Qcoretna lui Bdzout).

BISECTOARE seniidreap.tl cu originea in vdrful unghiului, situaltr in interiorul unglriului gi care formeazf, cu laturile acestuia doul unghiuri congruente.

Bisecloarele unghiurilor tbrmate de c0te o laturtr cu


prelungirea alteia sc nuIrlesc bisectottrc cxtcrioitre.

<xOz:<zoy
nt(<xOz)= m(<zOy)

lOi

BOLYAI, Janog (1802 - 1860), marematician maghiar clin Transilvania. Estc allturi de Lobacevski gi Riemann unul dintre creatorii geometriei nccuclidene. A clcmonstral ctr poslulatul i1l J-r." al geonrctriei lui Eucliil (printr-un punct cxtcrior unei drcpte se poate
ducc o paraleltr gi nuniai una la acea drcapttr), poate li inlocuit cu fnslulatul: ,,printr-un punct exterior unei drepte se pot duce doul paialele".

este bisectoarca

<xoy

BOLZANO, Bernhard (1781 - 1848), filozof,


teolog $i matematician ceh. A adus contribulii in algebrtr.

CADRAN Ficcare dintre celc patru zone in implrlit planul pdntr-un sistenr de coordonate.

car.e este

BOOLE, George (1g15 - lg64), marematician englez. Este unul din intenreietorii logicii simbolice. A adus contribulii in algebrl. BOURBAKI, pseudoninr coleoiv luar in 1933 cle un grup de natematicieni francezi (H. Carton, C. Chevolley, J. Delsarte, J. Dieudonn6, A. Weil). I-ucrarea lor cnciclopedicf, ,,Elemenle de matemafictr" se ocupl de multe domenii ale matematicii nloderne.

CATOTA SFERICA Fiecarc ctin cclb doul ptrr.{i alc unei sl-crc. ofllinutc prin scc{ionurca ci cu un plan.

OA=
BC =

Il
h

(raza sl'elei).

(lntrl{imea calotci).

A = 2nl?lt (alia calcxci).


CATETA .Fiecarc dintrc celc cloui laruri alc unshiului drcpt al unui lriunslti clrcptunghic.

CEBIfEV, Pafnuti Lvovici (1821 - 189.1), narenralician rus. A avut lucriri in clonrcniul tcoriei nunrcrelor (lonlula pentru aproximarea nunrlmlui dc numcrc prinre nrai nrici ca un nunrlr clat).

CENTRU DE GREUTATE punctul de inrerseclic al medianelor triunghiului. E1 se afl6 pe fiecare mediantr la

2'r de vdrf qi : J.J

diametru.
A

unqte doud punte cle pe cerc. Coarda care confine centrul cercului, ,a nurrr"gi" ,

Colrda

este sc_cmentul ce

de brzd.

CEL MAI MIC MUITIPLU COMUN (prescurtare: c.m.m.m.c.), a doul sau mai multe nunlere naturale, diferite de zero, este cel mai mic numf,r natural, diferit de zero, ciu'e sc dividc cu numercle date. pentru a alla c.m.m,m.c. al nrai multor numere inmulfim o singurl datd factorii primi comuni gi necomuni cu exponcntii cei niai
nrari.

IAnl

coardtr. arc.

CD
IMNJ

diametru.

MN = 2R.
I-unginrea cercului: L = 2nR.

210=2.3-.-5 )l 2268 = 2- -3' .7


c.m.m.m.c. t270, 22651= 2t.
3u.

5.7
egal

CERC Incul ,reonletric al punctelor din plan,


deptrrtate de un punct C(O, R) este

fix numit centu. cercul de centru O Ei razl

R.

Mdsurarea cercutui cca ulai cun()scuttr lucrarc lui Arhinredc, din carc s-a-pistrat doar un h.a_rnrenl for_ ntal din trei propozilii. ln ca se dcntonstt.cat.it c,a: l) aria ccrcului cste cgali cu iu-ia unui triunghi dreptunglilc cu inil[inrea egaltr cu razi $ cu haza c_qali cu circuint-crinla 2) aria cercului se raporteaztrtla pratratul constr.uit pe cliamctrul stru ca 1I la 14
a

3) rapxcrtul oricfuei circunrferinle gi al diametrului ei esrC

ntai nric rjccat 3

Pozlf ia relativl a doud cercurl

I , dar mai nrare dccAt q]! ' It 1

Trei puncte necolineare deternrintr un cerc $l numal unul. Doutr cercuri se numesc congruente dacl au razele
egale. une$te centrul cu un punct de pe cerc

CAC'=A.
OO'> R,+.1i,.

,.,?"",:r':tu?t,:i{are

EEl

cui

c,ilriud

exrerioare; ere nu au nici un puncr comun.

CoC'=6.
= OA=
OB
Rz.

CnC'={tv,t}.
OO'=Rr -Rz.

Ilr

OO' = O. O= O'.
C gi C'sunt cerctrri tangente interioare; ele au un punct
conlun.

5i

c'

Sunt ccrcufi concenlfice.

C .|C,=C=C,.
C
C
It1 = 'f1t'

OO'<R,+I1,.

Bl. ^C, ={A

I'

C Ei C' sunl ccrcuri conlundatc; clc au acclaqi centru gi


acccapi razX.

Cercurile au toate punctele contune.


C Ei

C' sunt ct:rcul'i

sccante; elc au doui puncte conune.

C iC' =ttvt). OO'= Rt+R'.

exterioare unul altuia avem patru tangente comune, doutr


C Ei C' sunt cercuri tangente exterioare; ele au un punct conlun.
secteaztr aceastl linie: cAte doutr congruente.

Concluzie: $oui cercuri au: 0, 1, 2 sau o infinitate de puncte comune. ln cazul.a doutr c:ercud ttulgcnte. punclul de tangenld se glsegte pc linia centrelor. Unghiul flcut dc doutr cercuri este unghiul lbrnrtt dc tangentele lor in punctul de inter_ seclie. Doutr cercuri care lac un unghi drept se nuruesc cercuri ortogonalc. Dou[ cercuri care nu sunt unul intcri_ or altuia admit tangente comune. pentru douf, cercuri

de aceiagi parte a liniei centrelor gi tloud care interDin cauza simetriei ele sunt douf,

C^D={H}.
D L(OH). Ileste punctul de contact al lui Ccu D.

Drcapta

I)

cstc tangenttr cercului C. Au un puqct conlun.

Tangenta comunf, extcrioztr[ are lungintea:

c^D={n;nl.
Tangcnta contunf, intcrioartr arc lunginlca:

l)reapta 1) estc secanta osrcului ('. Au rloutr punclc conlunc.

Pozi!ia unei drepte

fati

de un cerc

Concluzie: o dreapti 9i un cerc au: 0, 1, sau puncte comune


l']cricndiculara clin ccntrul unui ccrc pc o coarcll
accluiaqi ccl.c, o imparte in doud ptrr1i congrue nte.

Ca C' =6.
(oA) L D. OB = ll.
1?

.R

< OA.

toTlr [MN] + [ur] = [TNl


Diametrul.perpendicular pe o coardtr a accluiagi cerc, deternrind pe tiecale din araelC subintinse de coardf,, arce

OM=ON=I?

D qi cercul,C sunt disjuncte. Nu au nici un nun.,

3fi11j.

Hil

congruente.

toarelor triunghiului

In acelagi coarde sunt congruente. atunci ele sunt egal deptrrtate de centrul cercului. Ccrcul intpeulc planul in doutr regiuni una intcrioard,

MR =RN cerc sau in cercuri congruente, dacl doul

lian. Lucrtrri in domcniul geometriei.


ronrani:

CEVA, Giovanni (1647 - 1734), matemarician iraCIFRELE ROMANE l,rincipalele citidfolosfte


de

iar alta cxterioar[ cercului. Regiunea interioard


nunefte disc citculu'.

se

1=I 5=V l0=X


l(XX)= M

-50=L 100=C

500=D

CERCUL CIRCUMSCRIS TRIUNGHIUTUI


Ccrcul dcterminat dc vdrfurilc triunghiului. Centrul lui all5 I a i nlcrsecli a medi atoar elor laturilor triunghiului.
se

Numcrelc sc ob(in insunr0nd aceste citie:

scristr inaintca allcia, alunci valoarca


loarea

XXX= 10+ 10+ 10=30 MC= l(XX)+ l(X)= ll00 Daci cilra carc rcprezinttr o valoare nrai nricI este
cilrei urmltoeu'e.

II=l+l -2 ' III= l + l + 1=3

XX=10+10

=20

ci se scadc din

va-

d(O, A) = d(O. B) = d(O, C).

Punclul 0 se a1'15 la dislanll egall de

A. B Si C.
ran-

XXKX

IV=.5- l- 4 XC= 100- l0= 90 IX=lQ- l- 9 CM=1000-l(X)=900 Xl-=50- l0=40 CD= -500- 100=400 Exemplc de opcralii: L+l-=C -50+ -50=lff) DCCC+C=CM 800+ 100=900
+ MDCCCI- = IvI1)CCCI,XXXIX:

CERCUI II{SCRIS TRIUNGHIULU| Cercul


genl la toate laturile triunghiului.

CIIINDRU
de. doutr

.19+18-s0=ltl89 Corp nrdrginil dc o supralall cilindrictr

planc paralcle . Cilindrul circular este cilindru cu bazelc cercuri. Cilindrul drept este cilindru cu generatoarcle perpendiculare pc baze.

Ei

D D

d(O' M) = d(O, N) = d(O, P). O este egal dcptrrtat dc lalurilctriungliiului.

OM = Il, (razd) AO' = h, (intrllimc) . MM' = G (generatoare)

'd%l"l'-?lJiif

f;

1i:11,":::'ll,?'?.'?l::1,:u:"d:Lr@

Cilindrul circular drcpt Ar= 2nRG (aria laterall) At= ZvRG + ZnRz = ZnR (R+ @ (aria totall) Vr nR 2tb (volumul).
care conline toatc nunerele prime mai mici dec6t un numtrr natural
dat:

I.,ungirnca un,li coarcle ce nu conline cenl.rul ccrcului estc nrai niic[ ciec0t 2Jt.

eOP$t-dffiNfiU pentru t-: A -+ B; mul{iniea B


nunrc$(c ecidofitcrriu al lir nciici.

se

CIURUI LUI ERATOSTENE Tabel

l-(At= ilte R/cxisriunac Acutlit)=h

ll' )2 73 ',W.,,,,,,, L5.,,,, Xf n


'31
t4t- :
6

,,)K

,",lg:

XJ

,M kl .t4 ,",1,k,:,,,,,:,1:.46,,,, ; .?s;,','a(, ll", sa,,,,1)!,,:;,:,1:,1 A(7, ,47i,,,,,, 4 43it' 14; 4{ ;,,,,'1H,,, . BO
fi'-T,

*GEFfifrlgf-iT Consrenri carc nrulliplici o nrXrinrc r;rriahilir. intr-un lcrntcn slu intr-O ccualie. coclicicnlii sr.rnI lirilicrclc carc sc allS ca lilclori ia variabilc. 1-= -5:<1- lx: + 7x +- I <:ocllcirnlul lui xscsle -5 coelicicntul lui x: cstc - 2 crullcientul lui x cslc 7
CO!.INEARITATE l)uncrctc A. B.
colincarc. d;rci sc

l lfl

ffi

"' ' 6{

,,,,,,

=66

;1,;

,,

6i',,

, frK

69.;,'

it|

C.I).

. . . . .sunl

alli

trxr(c pc o clrcapttr.

Nunrerele netliate reprezinttr numerele prime cuprinse

intrc I qi

100.

A. B. C. l) sunt punctc

colincarcr

COARDA
unui cerc.

Segmentul cu capetele in <lou[ puncte ale

OA= R. AB <21<. A. B, C puncte necolineare

-l

COMENSURABIL Doud distanle se numesc


comensurabile dac[ lungimile lor sunt multipli intregi ai unei lungimi unitare e. in caz contrar sunt incomehsura-

SO--fi
SA --

(intrlfime)
(_seneratoare)

bile.

G R

ll{ #

OA =

(raztr)

8'e
4.e G2=hr+1lr
At= nIlG (arja latcraltr) Ar= lrR(R + G) (ariaroraltr)
I

C0tul lungimilor a doutr segmente comensurabile este un numtrr ralional. Diagonala Ei latura ptrlatului nu sunt comensurabile, dcoarece c0rul lor

V..u,= 3 n/?'h (r'<llumul)

este ^11
sau

COMUTATIVITATE Proprietatc a unei relalii

CONCENTRIC Numim cercuri concentrice sau sfbre concenlrice cercurile sau sl.crele carS au acelagi cenu.u.

operalii nratenralice de a ll independentl de ordinea elenlentclor pe care le conline.

it+b=b+a

it.b=b.a

Va' be

CON Corp mtrrginit de o suprafa{tr conicl Ei de planul baz-ei. Conul circular este un con cu baza un cerc. Con circular drept este conul a cdrui intrllime trece prin
centrul cercului de bazX.

$l!

Ceea ce trebuie demostrat intr_o teo_ renrf, sau problemtr. incepe cu cuv0ntul ,,atunci,,.

CONCLUZIE

CONGRUENT (Dcspre liguri geonictricc) Care sunt egale sau care pot fi 1lcute s[ coincitl[.
CONGRUENTA TRIUNGHIURILOR Triunghiurile ABC qi APtCi sunt congruente dactr au laturilc Ai unghiurilc concrucntc doud cltc dottd.

3. l buh triungNuri sunt congruenlc dactr au laturjle

rcspccliv cougruente (L. f-. L).

IAD]=1A,8,1, IAC l=IA,C,]. lDCl = [8,C,].

'A

Cazurile de congruentd ale triunghiurilor dreptungice


L ABC
=- A,

ArB tC

Bl
C

cr
Al
I

LABI=lA,B,l, <A: <At [AC]=tA'C'i. <B= <D, IBQ=[8,C,], aC= <Cl


Cazurile de congruent i: L Doutr triungNuri sunl congrucntc dactr au cAte tlbuit laturi qi unghiul cuprins inlrc ele rcspectiv collgruente, 0-.u.r-.)

L ADC= L

Appr

cr
au

l)ou:i tl'iunghiuri clreprungiic sunt coll_srllcnlc cAnd ca(ctelc rcspcctiv consrucntc (C. C)

l.

lAn l= [A,B,l IAC l=lA,C,l


2. :l)oui au c;ilc o cittdt,-t rurucnlc (C, U)

triun{hiuri drcptunghicc sunl consrucntc clactr ;i unghiul asculit alitural accsleia conf

..18

J=

[AB]=[A,B,l, tt-1'] i: i
2. Doud triunghiuri sunt congrucntc dacl au cAte o laturtr ;i unghiurilc aldturatc ei respcctiv congrucnte,

lA,B,l

'

lACl:[A,c,l,

d= 6,
3. l)ouir lriunqhiuri drcplLrnshicc sunl congrucnte
cJacd

(u.L.u.)

lABl = lA,B,l, 'i-',il B= D,

l=

au ipotcnuzcler congrucntc pi clitc un unghi ascutit alirlurat c()nrrucnt. (1, U) IBC I = [8,C,]

nn B= Bt

4. Doutr triunghiuri dreptunghice sunt congruente dacl


au ipotenuzele gi o catettr congruente

(I, C).

1) Perpcndiculara pe mijlocul unui segment de dreapttr.


Se construiesc cercurile cu centrele ln punctele Mgi N

lBCl = IB'C'1, IAB I = [A'B'].


CONSTANTA Funclie care ia in toate punctele domeniului de definilie aceeagi valoare. f : lR -+ I[t cu ,1(x) = 2 este o funcfie constanttr.

cu raze egale qi mai mari


decAt jumtrtatea segmentului

MAr. Perpendiculara ctrutatl va lrece prin punctele de intersectie ale celor dou[ cercuri. 2) I'crpcndiculara dustr dintr-un punct cxterior, pe o

dreapt[.

Se construic$le un cerc cu

Nunrerele tixe care apar in ecua[ii se numesc constante. in ecualia dc gradul I:


ax

celtlul in P,si cu raza convcnabil aleastr, aEa ca str intcrsecteze dreapta d in doud puncte Mgi N Revine cazul l.

+ h = 0;

a Ei b se considertr constante

iar

x este variabila

CONSTRUCTII GEOMETRICE Construirea ligurilor planc cu dilerite instruntente, cel mai des cu rigla gi
compasul. Pcntru trasarea perpendicularclor sau paralelelor se admite gi tblosirea echerului. Tipurile de paqi lb-

3) Paralcla dusd-printr-un punct

P la o drcaptl datl.

losi[i la orice construcfie: - trasarea unei drepte prin doul puncte, - allarea intersecfiei a doud drepte, - trasarca unui cerc derazd dat[ qi cu centrul intr-un
punct dat,

Se lixeazi o catcttr a echcrului pe dreapta d qi rigla pe ipotcnuza echcrului. I)eplas0nd eclrenrl plintr c0nd cateta crur a lbst inilial pc cheap
ta

d.

trcce

pin P. paralcla

ctr-

unui cerc cu un att

..*:'#;T3:fi:::,':jT-J:ff1['e

lfl

utatl este de-a lungul acestei


catete.

4) Dreapta carc trcce printr-un punct al altci dreptc face cu aceasta un unghi dat.
Se construiesc

5i

6). inrpur'1irca unui unghi in cioutr

plrli

congruentc.

doul cercud

Crr centrul ?n O se construicgte un cfrc, cr.t razl ou'e


crare, cafe taie iatut'ilc uu-

cu centrele in Mqi 0 gi de raze cgale. Elc intcrsectca-

laturilc unghiului Cat in A Ei A. 9i drcapta dilr Ar.


zd
Se construicqtc ccrcul cu ccntrLrl in

gltiului in puirctclc A q;i B, Ccrcurilc t:u ecntrcle in A ;i A gi cu acccali razh, se \'or in{crsecla pc biscctoa
rca unuhiulr"ri. 7). Tanucntcle clusc diilir-un punct clut lir un ccrc clat.

Ar 5i dc razd AB.

Accstlr i nlc.rscctcc;/ tr pri nrul ccrc in doutr puncte Bt giB:.

,fu

it;indoutr unghiudlc B t I4 A

AtMB: sunl c()ngrN.lcntc


unghiul dat.

cl-l

dat

Ccrcul cr.r ccntnrl in pLrnclul I'} gi cu rlianrrrlrul /'}() r''a inlelscr:11 ccrctrl clat in punclelc dc llli'lscnill Tr qi D.

-5).

Triungliul

ascntenca cu un lriun{:hi

du,

a.sczat pe

un scg-

nrcnt dat.

Il). Triungiriul ABCcenrl sc c:unosc latura rilc alliturutc D gi (-.


In Msc construicqtc unghiul A. iar in N. de acecagi parte, se construiegeunghinl Cl

tr

5i unghiLr-

I)rin capclclc scgnrenlului BC de lunsinrca a sc construicsc scnriclrcptc carc fac cu sccnrontlrl. unshiurilc d
a"

LABC-ATVPN

gi C. La intersec{il lor alll punctul A.

se

9). Triunghinl

ABC

cdnd se cunosc latura b qi c $ unghiul

12). Cercul care trece prin trei puncte necolineare.

Pe laturile unui

raegaltrcu mlsuralui A seiau seEnentele AD = c$i AC = b.

un$n 91 mlzu-

Centrul cercului se afld la i ntersecli a nrediatoarelor triunglfului ABC.

1t)).

Un segnrcnt de lungime egaltr cu zuma sau diferenla luna

gimilcl

douf, segmente.
Pe drcapta dr se consnuiesc acclaqi sens segmenlele

r-g--{
,-b_, I--!-l-

in
qi

CEL MAI MARE DIVIZOR COMUN (prcscurrare:


c. m. m. d. c) a doud sau ntai mulle nuntcrc naluralc, nu tclate nule, este cel mai mare numtrr natural care divide numcrclc date. l'entru a alla c.m.m.d.c. al mai multor nunrcrc, inmullim o singurl dattr factorii prinri comuni cu exponenlii cei mai mici.
Ex.:
,

AB

,.a:lL
'<-a------->

.+.<;5-r-n

rt

BCdelungimi agi b. Segmentul ACva avea lunginrca a + Ir.


Pc

drcapu

d.r sL

cunstuiesc fti

I kq,.l t-t-uj A'Tic, '8,


I 1).

sns'tdommrcsrynu[elcAr& $i &Odctrultimea a$ b. Segnrcntul ArCl va avea lungimea

270=2.33.-5
2268 =22

.3'

.l

a-b.
a

c.m.m.d.c Q70, 2268) =

2 . 3-' = 54
Doutr drepre pcrpendi-

Media geonrefictr

doui

segmente de lungirni a qi D. Se consido'tr pe dreapta d seg-

COORDONATE

iN PLAN

mentele ABS| BCdc lungimi aqi tt(in arclagi sens). Seconstruiqteco'cul cu diamqrul AC Popendiculiua in B pe AC taie

cularc inzcstrate ca axe, avand punctul clc inlcrscclie ca originc, lbnncazf, un sistem de axc rcctangularc sau sistenr dc coordonate in plan. Orice pcrechc (a, b.), cu a e lR ,si b e ll{ poate {i reprezentatl ca un puncl A in plan.

rcnfcenul inl). A ADcdrcptunghic (<Deste


insuis in sernicur:). DD txte

inlllime

Dd=AB'BC.

(a. b)e lRxlR A(a, b )

Segmentul DB arc lunginiea

J.b

a se nume$te abscisa

punctului A.

b se numegte ordonata punctului A. Ox este axa absciselor. Oy este axa ordonatelor Sisternul de axe imparte planul in 4 cadrane.

CORP GEOMETRIG O subnrullirne spaliall neentinstr limilattr din toatc pirlilc dc un nunrfi- finit clc supraI-clc plane sau curbe. Tcltalitatea suprafelclor cle lintitare

Cadranul II

Cadranul I

a<0 b>0
Caclranul
I

a>[) b>0
Cadranul IV

reprczintl aria, iar partea de spaliu inchisir complel de accasta sc nuutc$te interiorul corpului. Un corp rcalizal prin rotirea unci supratl.lc plane- in.jurul unei drcptc ser rlunlc$tc c'orp dc r]titlic.

CUB I'aralclipipcdul
conglUeltlL:-

clreptunghic cu toalc ntuchiile

a<0 b<0

a>0 b<0

l)unelcle clc pc axa Ox au ordonala z.cto A1(a, 0;.


Punctclc cle pc axa O1, au ahscisa zero A, (0, b ). Toalc punclclc care au acccagi atrscis[ se glscsc pc o paralcltr la O;,. Tolle punc{clc carc au accca;i ordonattr se gtrsesc pe o paralcltr la Ox.

ffi #
At= La: (aria lateralh)

Se nunrcsc coplanarc puncte allate toate intr-un plan. Oricc trei puncte in spaliu sunt coplanare.

COPLANAR

A,= (l;tl (arirr l()tlli)

V-

ffi #

ar (volunrul)

d =;l

(diagonala unui cub).

D'ALEMBERT, lean le Rond (o7t7 -

1783),

DIAGONALA fa unui poligon) Orice segmenr de dreapt[ care une$te doutr vdrfuri care nu sunt invecinatc. Un poligon cu n laturi posedl

savant trancez.. Autorul articolelor de matematicl din Enciclopedia francezf,. A formulat teorema fundamentaltr a algebrei.

n(

n-- 3)
2

diagonale,

DE MORGAN, Augustus (1806 - 1871), logician gi matematician englez. Unul dintre intemeietorii logicii sintbolice.

dcoarcce llccarc vArl'poate l'uri prin diagonale.

fi unit cu alte (n - 3) v6r-

DIAGRAMA EULER

VENN

v. MULllMl

DESCARTES, Ren6 (1596 - 1650), I'ilozof-. matcmatician gi liz.ician francez. in gcometrie introduce sistemul slu de coordonate numit sistem de coordonate carteziene.

DIAMETRAL OPUS Doud puncte A Ei D de pe un


ccrc sau suplafaltr slelicX sunt diaurctral opuse <lactr distanla AB cstc un diamctru, deci dacd ca conline 6i centrul cercului, respccliv sl'crci.

DESCOMPUNERE

ln raCrOnl

Repre-

zenlarea unui numtrr natural sau a unui termen ca pro-

DIAMETRU Coarda care trecc prin ccntrul unui ccrc


(rcspcctiv clipsi).

dus de factori. Pentru numcrele naturale descontpunerea in factori printi estc tlc ntarc intportan{[.

x2+2xa1=(x+l)z
y4+6yr+9=()'r+-1)r
xay2 - u2v4 = (.^ty - u v211x2y + u v21

?5itrx+

15bx 2'28a3 r

- lzabx=
AB diametru ccrcului A, B, tlianrctru elipstr Toate diametrele unui cerc au aceeaqi lungime.
DIEDRU

5x(

tt

+ 3bx) - 4a( 7 a 2 + 3bx) =

=(7a2+3bx)(5x-4a)

v.

UNGHI DIEDRU

ffilOFA${T (32-5 - 409), nratcnratician grec clin


Alcxanclria. in luclarca ,,Aritrnerica" s-a ocupat dc algebrl qi teoria nunlci'eior. A studiat ecua{ii cu solulii in numere intregi. &ER!C[-{LET, Feter G$stav (1t]0-5 - 1859), nratcmaticinn gcrnian. Contribulii in icoria numcrclor.

I)istanla clinlrc cloui tlrcple o&rccare fn -tpa{iu, csle cgal5


c

u I ungi nrea scgtllcn t ului pcrpcndicul at' pt: ariihele drcptc.

Me dt Ne d:

,lfNItlr A4l/Id:

DtSfAF{'trA Interval carc desparte doui puncte; rlcptrrlare. Distanla intre douf, puncte in plan sau spa{iu
cstc lirnginlee scgnlcntului .lclcrminat dc ccic doul punci.c. Distarrla uriui punct l) la o drcaplh r/ (in plan sau in spaliu) ,istc dcplrtarca lui P dc punctul 1',. piciorul perpcndicnliLi'ci din Ppe d.

l)islanla unui pur.lcl 1'}tulli rlc un plan 0.. cstrc distan{a lui I' la 1'r. picit I pcr 'pcndiculiu'ci clin 1' la planui u.
l)

P,ecL
l>

P,

La

Plrt

I I

Distanla dinlrc doud planc paralclc cste clistan{a unui punct al unuia din planc, la cclilalt plan. Distan{a clintre cloul drcpte paralcle d qi d, estc distanta unui punct l']al drcptei d la dleapta d,.
cx.

ilp

Icr

dll dl

tl
P
P,

r0

Ped P,ed
PPlLdl

ed ed
eB

P CX
P1

DIVIZIBILITATE Un numtrr natural a este divizibil cu un numf,r natural b, dacL existtr un numtrr natural c
astfel incat a = b' c.
Se

citegte: "a

se divide cu b ", notat a i "a este multiplu al lui b ".

b.

Ex.: 33, 69, 1l1,252, ... 3) Un numtrr este divizibil cu 4, dactr ultimele cloud cilie lormeaztr un num[r natural divizibil cu 4.

Ex:2M,396,2532,

...

"bdivide pe I ", notat b I a. "b este un divizor al lui a ".


l'ropriet^{i: l) orice num{r natural este divizibil cu l.

I la, V ae

[.,1

2) z.cro este divizibil cu orice numdr natural.

alO.VaeIN
3) orice numiir natural se divide cu el insugi.

4) Un numlr este divizibil cu 5, dacl ultima cifr[ este z,clo sau se dividc cu -5. Ex.: 6-5, 70,95, 132-5, 14fi), ... 5) Un numlr estc divizitril cu 9, dactr suma cifrelor lui este un numdr divizibil cu 9. Ilx.: 81, 180, 2610, 2313, ... 6).Un nuntIr cslc divizihil cu 10, claci ultima cili'i
cste zero.

a la, V ae N ,l) Fie a,be N. Dacd albqi fila,


.5)

atunci

a= lr

Fie a. Ir, c e lN. Dactr a lb gi b lc, atunci a lc 6) Dactr un numtrr natural se divide cu un numfu natural, atunci primul se clivide cu toli divizorii celui de-al
doilea. 7) Fic 8) Fie

c e IN cu a lb gi a lc, arunci alb + c a.tr.c e IN cu a lbgi alc, atunci altr+ c 9) Fie a.b.c e lN cu b2c, albgi alg atunci albl0) Fie a.h.c e lN gi a lb, atunci alb. c
a. b.
I

Ex.:40, 700, 9000, ... 7) Un nunrtrr cste diviz.ibil cu 2-5, dacl ultimelc cloul cil'r'c sunt doul zerouri, sau lornrcaztr un nunrfu'clivizibil cu 2-5. Ex.:625, 475,9050, 14250, ... 8) Un numtrr este divizibil cu 100. dactr ullimele clou{ cilie sunt doi de zero. Ex.:500, 700, 9UX), 1530000. ...

Divizori proprii:
c

Divizorii unui numtrr a nunlesc divizori proprii.

lN carc nu sunf irnproprii se

Critcrii dc divizjbilitatc l) Un numtrr este divizibil cu 2. dacl ultima lui cifrtr esle un nunrdr par; {0, 2, 4, 6, 8} . Ex.'.62, 21, 100,4538, ... 2) Un numtrr este divizibil cu 3, dactr suma cifrelor lui este un numlr divizibil cu 3.

bla,b*lgib*a

Divizori improprii:
V a e lN sc divicle cu I l la
gi cu a

ala
I
gi a se numesc divizori improprii.

DREAPTA Elemcnt de bazi al geomctriei planc


qi in spa{iu ale clrei ploprictlli sunt stabilire prin axiome. I ) O dreapttr e sle unic dcterminat[ de doui puncte.

2) I)actr trci punctc se afll pe o dreapti, numai clespre unul se poalc spunc cI sc a1l5 intre celelalte doud. 3) O drcaptd cstc impirliti clc un punct in doul scmiclrcptc.

/
clrcptc

_/
l)

"!i,=,

4) O dreaptd csrc nclimitati.


-5) O

drcapti irnparle un plan in doul semiplanc.


tutci tlrcptc litli de un plan:

l)reapti paralcli cu planul.

lbzitiilc

Drepte paralele l)oriu rllcPtc /) 5i /)' L'()lllillurc in acclarsi pltn, carc nu tu nici un punct c(lnnul.
Axiouur paraL:lclor: prinlr-un puncl dat. cxlcrior- unci dl{c, cxistir o singurir paralcli lr rlrcaptt <llrlir.

Ae d. Ae a . } ,' Be <t. Be g. = occt'

l)'

Drcapta continuld intr-uu plan.

':'l: ]

ur'u".i

// t)'

dnc={M}
D
l)reapt a in{capi planul.
11

D'

ffi

Asccantd pcntru

A cstc sccanrii ,, J ] uru,',.i """'''..'"" l)

$i pcnrru ,D,

Paralelismfu

spaSiu.

Dactr o drcapttr deste paralci[ cu un plan d, oricare plan carc contine aceasttr dreapttr $i intersecteazf, planul c, o lace dupl o drcaptl paralell cu d Dou[ drepte din spaliu paralele cu a treia, sunt paralele intre elc.

//D'1 AI D J
D

d1

atunci

L LD'
d:

l)acd doud drcptc sunt paralele ttriate de o sccanttr atunci se lbrmeaztr: - unghiuri altcrne extelnc concruentc - unghiuri corcspclnclcnte congruente - unghiuri interne Ei de acceaqi parte a sccantei suplemenlal.e

i. tt i, + tJ' //

d, // d,

tt'1

dl

- unglriuri exlerne ;i de aceeaEi parte a secantei suplenlentare

l)ou[ plane paralclc dcternrinl pe doud


segmcnte congrucnte.

clrepte paralele

At=B:
Az=Bt

nt 14,) +

rn (Dr )

180"

n1A;

+ n1frr)= l8o" M

c//
tuN)
11

rLr,r

)= rttr = tMIN/l

Drepte perpendicr.llare I)ouI drepte concurente


carc au umil din unghiurile l-ormate in jurul princtului dc interseciie dc 90'.

l)oui oblicc din acclagi punct pc aceca;i clrcaptii cu picioar.rlc cgal clepilrtate dc piciorul pcrpcnclicularci sunl
congfucntc.

drLd:
m(<dt Ocl;) = 90"
4l = 4J
<-1

l0B 1= [0C j IAB j= [,ac I

= <4

l)rcpic FcrJrndicrrl arc ln (<1) = rn ({2) = lt (d3) = tn ({4) = 90'

<AOB ) = 91;" pcrpcndiculara clin A pc d AB = oblicir r\O < AB


m
(,

Perpndi c uI arit at e in sp a fiu. O drcrpti pcrpcndicularii pc un plarr csle pcryrcndiculartr pr: tx-icc ilrcaptir a planului. I)in{r-r:n puncl cxtcriur unui plan, sc poate (luce doar o pcrpcnrlic'riarl pc accl plan. I)outr dlcptc perpcndiculiu'c pc t_rn plan sunt paralele. l)actr considcrlnr doui clrcptc dr $i 4 nccoplanare, existi o drcaptir unicl calc ic inlcrsccieazd ;i cstc pL-rpcncliculari pc clc, nunrili perpendiculara crlnruntr a cclor dbui drepte.

llcrpcndicularir qi obl icii

DREPTUNGHI
drcpt.

LJn

pualclograul cflre are un unglii

1)intrc doul ohlicc dusc dintr-un puncl sprc aceeaq;i clrcaptir. cca rnai dcptrftattr dc picionrl petpcndicularci din acela$i puncl pc accca;i dreaptl este cea nrai lungl.

A LAB

I:_ICDl

AC >AB OB <OC

lA/) l= lBCl |AC ]=LI]D I

[Ao]=WC) [Bo]=IODl

Dreptunghiul are toatc unghiurile congruente, deci toate sunt unghiuri drepte. Diagonalele unui dreptunghi
sunt congruente.
P

ECUATIE O propozilie cu o variabll in care exiStl


simbolul "egal". Mulfimea de adevtrr este totalitatea elementelor care conduc la propozifii adevlrate. Mulfimea soluliilor este mulfimea de adevtrr.

= 2(AB + CD) (perimetru)

Ex.:x+3=5 z -3=2

,,1= AB . CD (aric)

Elenlentele ntulfiurii de adevlr se numesc rldlcinile ecualiei. Dou[ ecua{ii se numesc echivalente dacl au aceleaqi solufii. O ecuafie se noteazd:

+ S-{2i = S= { 5 }

{x lxe Dqi f(x)=g(x)l


unde D este mulfimea de adevtrr. A transforna o ecuafie, inseanintr a o inlocui cu o alt[ ecuafie obJinuttr din prima, flcAnd diverse calcule algebrice' O transformare este va-

labiltr dactr nu se pierde nici o solu[ie a ecualiei ini{iale 9i nu se introduce nici o soluJie strtrinl. in interiorul lui Deste Posibil: - str se electueze orice operafie de adunare, sctrdere, inmullire, impdr'1ire. in interjorul tlectrr'ui membru;

str se adune sau

s[

se scadtr celor doi membri orice

expresie algebric[ definitl Pe D; - si se lreacl un termen dintr-un membru schimtrAndu-i seninul ;

in altul,

- s[ sc inmulfeascl cei doi membri printr-o expresie


definitl pe D;i nenuli.
Translortniu'ea Prin adunare:

e D 9i f(x)= g(x) } are aceeaqi niulfime de adevtrr cu {x I x e D Si f(x) + A(x) = g(x) + A(x) }, unde A(x) este o expresie algebricl definitl pe D. Pentru x e lR x2+6x=7 e x2+6x+9=l+9 (x+3)2=16 <+'

{x

Ix

)J st
Trecetea

{ x+3=+
Lx+3=-

(+Jtt

[ x=l

Pcnlru

xe [{-

{- 3,

]}

lx=- 7

x*3 ------t x-3 12 c+ (x + ) - (x - ) 3)= x--9 31- = 12 c+ , x-.{ x+-.i e (x +?+ x-4)(x-+3 - x-+ 3) = 12 <+
c+ 2x.(r= 12 ++ l2x= 12 <+ x=
I

dintrun mentbru in altul:

e D Si f(x) = gtG) + gzG) } are,aceeaqi mul{inie de adevtrr cu {x I x e Dqi f(x) - g:(x)= gtG) }.

{x

Ix

Pentru x e llt

x2+l=4+2x e x2-2x+l=4 a (x-l)2-4 a

ECUATIA DE GRADUL I O ecualie ax+b=0, cua, he ll{. x e llt sc numc$tc nccunosculi. a. h e ll{ sunt ctrlicicnlii ecualici.
b

de,

riput

A rcz.olva ccullia inscanrntr a clclcrnrina soluliilc

c:i.

I x-l=Z ]| *i

I x=3

lx-l=-2

<+1
I

$t

;l

cslc solulia ecualici dc gradul

I. claci a *

0.

lx=-l

l)acli

;r

I)rrcl a = b = 0, ecullia cstc ncdctcrnrinati; (arc'o


inlinitatc de solulii).

= 0 $i h * 0, ccualia nu lrrc solulii.

Tr ittts lbnn iu'cit pti tt f nrnutirc :

I x e D gi /(x) = g(x) ) are acccagi mullime clcr aclcviircrr ix lxe D;il(x).8(x)=g(x).8(x) ), unctc

ix

B (.x) cstc o crpresie algr:bricii cit:lirrilit pc ruicioclati r,aloarca zcro.

I)

gi carc nu ia

Pcntru

.x

ltt

3111 -x*:=_x*: 4(r32 e

<+

9x+2=4x+6
c+

C+

l)(rn-l)x=rn:-1 a)nt-l=0=+ttt=1 0. x={)=+ V xe ill = ecuatiacslcncdctcrntinal5. lr) r2rt x=rn+l:) = x ;!'FlYl:!= -l+,4" =) ccualia arc rt singui'd solulic. r, a x 2.x-i x-l x-l x-l*0=+x*l
2(x-1)-x=2x-3 2x-2- x=2x-3
I

9x-4x =6-2 ++ -5x=4

X=-

4
5

-x=x

=I

nu p0alc

li solulic ::+

ccuatra nu arc solulii (ecualie

inrixrsibilir).

Ecuafii de gradul I cu doui necunoscute Iax+by+ c=0, undea, b, c lR,

II Cazulparticulara=0 + by+c=0 Ex.: 3y-6=0+ y-2

=f=-i

a*4, b*0.
a. b x. y
se numesc

coeficienlii ecuafiei.

se numesc necunoscute.

c este termenul liber.

O ecuafie de gradul I cu dou[ nciunoscutc are mai multe solufii. Punctele din plan care au drept coordonate soluliilc ecuafiei sunt a$ezate pe o dr-capttr nuniitd dreapta
solu[iilor.

Ex.:

2x+4y- 16=0

'4
Xt=2 + I

16-2x

t=-T

t6-4

a, (2, 3)

III Cazulparticularb=0 + ax*c=0 Ex.: 2x-6=0 = x =3

c
a

l6- 0 x:=0 ::' !:=--T-=1A,(0,4) 4


xs=

-2 + lt=-T

16+ 4

=-), A.,(-2,

-5)

Dacd la o ecualie trecem termenii dintr-o parte in alta cu semn schimbat sau inmulfim (implrfin) ambii terrneni

cu acelagi numtrr real diferit"de zero, vom obline o ecualie echivalent[. Ecualiile echivalente au aceleagi
drepte ale soluliilor.

HCUATIA DE GIIA$UE a! It-tea

l)ax:+&.r+c,=u, xe
;"1, ,b

IR,

&,

ce

lR,

A=
.x

3-

a*0.
4ac ,;st;ediscriminaniul ecuaiiei.
su

-o r vit :_ ---a
?-a

ETEMENTE DE TRIGONOMETRIE Sinusul unui unghi este raportul dintre lungimea catetei opuse unghiului gi lungimea ipotenuzei. r Cosinusul unui unghi este raportul dintre lungimga catetei altrturate unglriului gi lungimea ipotenuzei. Tangenta unui unghi este raportul dintre lungimea
catetei opuse gi lungimea catetei altrturate. Cotangenta unui unglri este raportul dintre lungimea catetei altrturate qi lunginiea catetei opuse lui.
C

nt soluf iiie ecuaiiei cAnd a + 0.


reale.

A>

0 =+ ecualia are clou[ sc;lufii distincte,

xt*x:

.X;, Xr

lR.

A= A<

0 =) 0

ecua{ia are clou[ solufii egalc, ieale.

Xl = '{-' ll{ ' ccuafia nu zue solugii rcale. xJ, X, e lit.


A.

BC .o.o-AC, DC
A
B

sincr=ABr sinO=AC

DC

cosp=AB

BC

2) c = 0, eclralia clevine: ax 2 + hx =

Consecinf[:

x(;x+r,l=0 =+{ xr =o
-1) b =

i.;u+b=0

* I*'

=0
r,

sina=cos0
cos0=sinB

dacf,rn(cr)+m(F)=90"

[^, =--a

Sinusul unui ungl-ri este egal cu cosinusul unghiului


complementar.

0, ecualia devine: ax 2,+ c -= 0, a)(-= - c


rC

sin 0"=0 sin 90'= 1


Ex.:

cos

0"=l

cos 90" = 0

---

x/.1 = t

r/-Y;t

G cu condilia --

il

>

SlnCX,=-

.43

55

COSc[,=-

sinB=3 '55

.orB=1

AB rc.a= ctsa

AC,

=ffi:

AB AB .tgB= AC

tgF=AC

t,

u**rt+o..r;u;rr
sln...ie

:.fi

rjiliir;::.l:r.i.r

,. ;,.,.,',,

.'

fi

. .,.,. .:,.,.,,,

i:: :A |\:.:: .: 'i:j.l::.|i..ii.ii,giii]'i'ii:iii]iiji,i:


,,,,,1,,,.,.,.,.,.,.

. 1::.:.:.:.:.: :Ja.:...:.:.:.: :.:.:. :.::::i.::: jl::::::::::::.:::

!.

u
1

.:::^

':

Consecin{5:
,c{)s,,,0

iiii+:::::r:r::

V5
.L

1,7 :ii-

Ct-[0=

tg0 sin

tc,,,,a
,:::Y:i::tl

g
I

.::

t[d,= "

tgd=ctgB

cosd

CtgCr=srn a

cosa

V3

sinla+cosl0=

dactrm(cr)+n(0)=90"
ctg cx, = tg p Tangenta unui unghi este egal[ cu cotangenta unghiu_ lui complementar. Ex.: Cazul triunghiului drepnrnghic isoscel:''t\B = AC 2 cnt

t$a.ctga=l
lgra+ I =
cts2a* -

+cos- a

t= -1sin'a
nirA sinB=il

tgd,=lg45"= AB =2
cts0,=ctc45"

b=asinB
c=ltcosD

AC2 =l

"AB=AC =l
1

cosB=il

ngn

tg 45" = ctg 45' =

Intr-un triLrnglii drcptunghic, o catcta cslc egaltr cu produsul dintre ipotenuza gi sinusul unghiului opus sau cosinusul unglliului al[rurat.

tgB= L
c

b= ctg B
c= bctg B
n

Da - Dreapta este linia situat[ la fel fafl de toate punctele ei. D5 - Suprafala este ceea ce are numai lungime 9i l[time. D6 - Extremitd{ile unei suprafele sunt linii.

ctgB=

I
b

intr-un triunghi drepiunghic, o catctl este egali cu


produsul clintre ccalalti catettr $i tangenta unghiului opus sflu cotanscnta unghiuhli alirturat.

Du - Planul este suprafala situatl la fel faf[ de toate dreptele conlinute in el. D11 - Unghiul obtuz este acela care este mai mare declt unghiul dlept. D23 - Paralele sutlt dl'epte care fiind situatein acela;i plan li fiind prelungite in mod indet'init de ambele pfuji, nu se intilnesc in nici o pixte.

EMMANUEL, DAVID (18.54 - l94l), nrarcmalician lonrin. Prolesor la Univcrsilatca din Bucurc;Li. Menrbru dc onoarc al Acadcnrici l{onrdne. Este unul din intemeictorii qcolii ronrAncqti de ntatematictr, printre elevii sli liind Olicorghc fileica ;i Traian l-alescu. ERATOSTENE (c. 215 - tgs i. Hr.). marenralician. astronot]l qi 1)lozof grcc clin Alexandria. Contribulii la tcoria nuntclclor prin ,,Ciurul lui h,ratostene".
EUCLID (Eukleides) (sec.

Dup[ definilii in calte urmeaz[ cinci postulate: P1 - Dou[ puncte detemin[ o dreaptl. P2 - Olice drcapt[ poate li plelungitl inde{init. P3 - Din otice centru se poatc duce un celc cu orice razl rtem. Pa - Toate unghiurile drepte sunt egale intrc ele. P5 - Clnd o secantl taie alte doul drepte ;i lblrncazi cu ele unghiuri intcrne qi afezate de accia;i parte a secantei a cfuot' sumf, este mai rnicl decit doul unghiuri dlepte. dreptele se vor intel'secta de acea parte a secantei unde aceastl suml este mai mici declt doul unghiuri dlepte. Postulatele sunt urmate de axiome cale se referl la cantit[ti a

clror natur'l nu se specitici:

Ar - DouI cantit[$

egale cu a treia sunt egale intre ele'

ilt i. Hr.), nrarcmariciarr

A:

- Dacl la cantitlli egalc se adaugl ealltitili egale, se oblin

cantit[1i egale.

grcc clin Alerxanclria. Contrihrulii in clonreniul aritmelicii

(algoritrnul lui F.uclid). A l?icut prinra expuncre conrplcttr a llndanrcntclor scclnrctriei.

A-r - Dac[ din cantitili egale se scad cantitl]i egale' se oblin cantiti!i.egale. Ar - Ivlil'imile care coincid sunt egale. As - intregul este mai rnarc decit partea.

..lilcrnentclc" lui liuctid sunt li)rinatc din 13 cir.1i. clintr.c carc opt rlc !.tcrtlnetl'ic puli;i cinci in cnLc tlatc;rzi gcomctric pr.oblcrncle fundarncntnlc din Lcori:r proporliikrr ;i clin uritmcticf,. Cartca I incepc cu dreptc. cclc. poligoane. l)1 - Punctul cstc cce'a cc llu alr llici o pal.te. I)2 - l-inia este o lungimc ldrl ld$rne.

23 ctelinilii lcf'eritoarc la: punct. dr.eapti. plan. unghiul a tloui

EULER, Leonhard (1707 - 1783), niatematician $i fizician elve{ian. Prol'esor universitar la Berlin. A adus contfibulii in teoria numefelor $i geonetrie.

EXPRESIE MATEMAflCA O mulfime de ele-

l).r

Extrcrnitllilc unci linii sunt puncte.


I

I
I
; I

mente (care in particulal pot

fi

numere sau litere) legate

FORMULE DE CAtCUt PRESCURTAT

intrc ele prin simbolud ce reprezinttr operalii matematice, sau care arattr ordinea in care se efectueazf, acestea.

(a+

b)'=

a'+Zab+ b2

Litercle care pot lua o anumittr valoare nu neaptrrat prc_ cizattr se nunlesc parametri gi se noleazf, cu literele de la inceputul alfabetului: a, b, c, Expresiile in care apar ca operalii: adunarea, scfulerea, inmulfirea, inrptrrJirea, ridicarea la putere qi extragerea rldtrcinii, se nunlesc expresii itlgebrice. O exprcsie algebricl care nu conline radicali la veriabile, se nunte$te ralionaltr (fraclie ralionali). Expresiile rafionale care nu conlin imptrrfiri se nunresc expresii rationale intregi sau polinoante. Polinomul in ciue nu sunt operafii de adunare sau sctrdere se nunte$te monon. Suma a doutr monoame se nume$te bittoDt. Suma a trei monoanle sc nume$te tfinom.

Literele care apar in expresii ;i iau diferite valori numerice se numesc variabile sau argumente gi se noleaztr cu litere de la sf6rgitul alfabetului.. x, y, z, . . . . ,

(.it-b)2=a'-za|+b2

at-bt =(a-bXa+b)
(a+ b)3= ai+ 3tt2b+3itb2+ b3
(a - b)3 = a3

-3atb+

3ab2 -

bt

(a+ b+ cr)2- a2 +
iri + b
a3 -?

b2 +

c2 + 2ab + 2ac+ 2bc

= (a

* b)(.a2 - ab+ b2 )

bt = (.o- b)(tt2 + ab + b2 )
a dcnumi un numtrr

FRACTiI Termen folosit pentru


rational. Fraclia

FORMULA Relafie care rrcdtr conlinutul unei

teo-

"'
11

(.rrr.rl numere naturale) imparte o

renle matentatice. O formuld conline de regultr diferite variabile, pentru care se obline totdeauna la introducerea elementelor din anumite mullimi de delini{ie, o expresie adevIratl. (it+ b)t = at + 2ab+ r 2 tbrntula binomului valafrill pentru toate numerele a, b; ,
A_

nluUine in n ptrr'ti egale gi apoi al5turtr in din aceste pfufi. Ex.:

\-/
^l -1

b.t)
2

.-

aria triunghiului valabiltrpentru baza

indlfimea corespunztrtoare

gi

E
j

-1

u8

Ilustrarca liacliei

-1

Fiecare fraclie este format[ din o pereche de numere


)

naturale despfiite printr-o linie orizontat[:

3,
n

cu n + 0.

Fracsie

ireductibild

este

fracfia

cu proprietatea

c[

m se nume$te numlrltorul fracfiei; n se nume$te numitorul fracliei; linia orizontal[ se numette linia de fracfie. Fnc;ie subunitard este fracfia cu numtrr[torul mai mic dec6t numitorul, (m < n ). Fraclie echiunitard este fraclia cu numdrltorul egal cu

'

cel mai mare divizor conun al lui a D este 1, adicl a gi $i D sunt prime intre ele. Aducerea Ia acelagi numitor sau la numitor comun a, doud

fractii ,

1 si c b ;

este operafia prin care obfinem

numitorul, (m=n). FracSia supraunitafi este fracfia cu nunidrtrtorul mai mare ca nurhitorul, (m> n).
FracSii echivalente

doutr fracfii cu acelagi numii.or, echivalente.

DouI fracfii

t' P sunt echivalente dacl ti nq

630 t2 G=30
Numirorul comun a doutr fraclii

?_to

m'q=n'P
Se

t ,t I

esre cel mai

scrie: 'n = P

11

mic multiplu comun al numitorilor celor doutr fraclii,


adicd cel mai mic numfu natural

Propriettrfile echivalenlei fracfiilor:

a,a bb ac 2) simetrie:dacl bd
l) reflexivitate:
3) tranzitivitate: dacd

atunci

-=bd

ac

$l

ca -=db ce df

rafional reprezentat de fraclie cu numtrrul natural.

'Aflu'ea unei li-acSii dintrun numdr. natural pentru a atla o fraclie dintr-un numfu. natural, inmulfim numlruI

tl cu 1= 9 gi L = f bhdh

Ex':

atunci

ae bf

reprezentate de cele doud fraclii.

Aflarea unei fracyii dintro taZgie p"entru a afla o fraclie dintr-o fracfie, inmulfi-m numerele ra{ionale

otn r-5 va fi 1.r, = z'-ts -I I r.333

= ro

Ex.:

2 din7 7 t4 ^2 _ _=_ vail 53 5315

Aflarea unui numdr cdnd cunoaStem o fi'acSie din acesta Pentru a afla un numf,r c0nd cunoaqtem o fracfie din

el, implrlim numlrul cunoscut la numf,rul rafional


reprezentat de fracfia fespectivf,
.

(x+lXx-5)_"-5,
(x + l)(x

"-1= pentru x e [t- {- 1, - Z} x +2 (x +2)(x +3)' -7)


x
pentru x

(x-lXx+3)

-7

e [R- {-

1,

7}

Ex.: ^ f
5

dintr-un numtrleste 30. Cdt este numdrul?

Pentru a aduna gi a sctrdea niai multe fracfii algebrice este necesar si le ailucem la acelagi nuniitor gi apoi sl adunirnr sau str scideni numtrrtrtorii . Adunarca fracfiilor

30:1=30'5=50

ralionale are aceleagi propriettrli ca gi adunarea numerelor

s3

Numtrrul ctrutat este 50.

rcale. Produsul a douI fracfii ra{ionale este fraclia oblinuttr inmullincl nunif,ritorii gi nuniitorii intre ei.

P R

FRACIII AIGEBRICE Fracfie algebric[ sau ralionall este cdtul dintre doul polinoame in care polinomul
de la numitoreste diferit de zero.

0
cuR*0.

s =P

Q's
f,
.r,"
fracfia rafionald

Inversa fracliei rafionale


0.

s
R

F(x)=

P(x

Orice polinom sau orice monom poate fi transformat intr-o fiaclie algebric[ in care numlrdtgrul este polindmul sau monomul considerat, iar numitorul este 1.
Pentru a e lR, valoarea liacgiei raJionale va fi:

Q(x)'

Q(x) *

RS.S.Rl

s.)RRS.
P R P'S

I'
P.S Q.R

F(a)=

ry, Q(a)

A implr{i doutr fraclii ra{ionale inseamntr a innrulli prima li'ac1ie cu inversa celei de a doua.

e(a)+0

Pentru QQ) = 0 spunem c[ fraclia nu este definitl. A anrplifica o fracfie algebric[ cu un polinom T(x) +0, inseamntr a inmul{i gi numtrrtrtorul gi nuniitorul.fracliei cu T(x).

o s o /t

P(x) _ P(x). T(x)

li'Hi:ff

A sintplifica o frac{ie algebric[ "(x) cu un polinom T(x) ,u.'?o]:'. ntnd a imptrrli gi numlr[torut il

Q(x) Q(x).

Fraclia zecimalf, infinit[ esre o fracfie ordinartr care cuprinde la nunritor un factor prim diferit de 2 gi 5, cale nu poate fi simplificat.

FRACfll PERIODICE

g
I

0,275431........

Dacf, un grup de cifre aflate dup[ virgul[ se repetf, la infinit avem o fractie periodic[. 0,235 235 235...... = 0, (235), fracfie periodic[ simpl[. 0,27 43 43 43...... = 0,27(43), fracfie periodic[ mixtE. O fraclie zecimald periodic[ siinpltr, care inainte de virgul5 are numai cifra zero, se,transform[ intr-o frac]ie ordinard care la numlrtrtor are num[rul natural alcdtuit din perioada fracfiei zecimale periodice simple date, iar la nunitor are un numtr( natural alcltuit din at6tea cifie de 9 c0te are perioada fracliei zecimale periodice simple
date. 0. (321)

O fracfie zecimaltr periodic[ mixtf,, care inainte de virgultr are numai cifra zero, se ffansforml intr-o fraclie ordinarl care 1a nunilrltor are diferenla intre nunitrrul natural expdmat de partea neperiodicl urmatl perioadl gi numfuul natural exprimat de partea neperiodic[, iar ca numitor are un numlr natural format din atAtea cifre de 9 cdte cifre are pedoada, urmate de atdtea zerouri c0te cifre are partea neperiodic[
0,23(151) =

23151- 23

'=

?2r
999 27 99

1,23(I5l)=

23151-23
99900

Q,(27) =

FRACFI ZECIMAIE FINITE Orice numlr ra{ional reprezentat de o fraclie ordinartr al ctrrcirnumitor este o
putere a lui 10 se scrie ca o liaclie zecimald

0,

(4)

4 =
9

finitl.

O fraclie zecimall periodictr sintpll se transformtr intr-o fracfie ordinarl obfinut[ prin adunarea numtrrului narura] de dinainte de virgull cu fraclia ordinar[ in care se trans-

137 13 t0 ; 100 t
13,7

15

1060

sunt

liaclii ordinare.

: 0,13 ; 0,015

sunt liacfii zecimale finite.

fbrrnl fraclia

zecimald,

periodicl simpll obfinut[ din

fracfia zecimalf, periodicl simpl[ dat[, prin inlocuirea cu zero a plrfii de dinainte de virgultr.
121 2-621\= ' / I !27 99

Numim partea zecimal5, ingiruirea de cifie de dupl virgultr, intr-o fraclie zeciniall finittr.
La inmulfirea unei li'ac1ii zecimale cu o putere a lui 10, mutlm virgula la dteapta peste atatea cifre cdt arat[ exponentul lui 10. 35,923. 102= 3592,3 41,35 . 103=41350 La imp[4irea unei frdcfii zecimale cu o liutere a lui 10,

999

4,(27)

4+

muttrm virgula la stAnga peste amtea cifre c6t aratl expo_ nentul putedi lui 10.

definite prin tabele:

39,7 :10 =3,97


427,35:102= 4,2735

FUNCFI

Dactr printr-un anumit procedeu .d se aso-

ciazd fiectrrui element dintr-o mulfime E un singur ele_ nient dintr-o mullime 4 am definit o funcfie de la Ela F.

f:E +F

E este domeniul de definifie; F este ntullinlea in care func1ia


.f este legea de asociere.
Se citegte ,,funcfia

3) Func{ii definite prin formule: ia valori;

f: {1,2,3} + {1,4, g},

f(x)= v2

f
pe .E cu valori in

fdefinit[

.,.

: 14, 6,8) -+ \3, 4, s\, r7g= lx +l 2

{8, F, f

}se numegte funclie dacl x

.E

gi y =

fg) e F

este argunlentul funcfiei este valoarea luncfiei in x.

Grallcul funcfiei f : E -+ F este niu\iniea de puncte dinplan M(x.y)undexe E qi y= f(x)e F

Ex.:

p= {1, 2, 3}
F= {a, b, cl
1) Funclii detlnite prin diagranie:

Fun$ia liniari I: llt-+ll{; f(x)=2Ya6


Graficul funcliei liniare este o dreaptl.

Y= ax+ b
jz= 0

x=0+ I=b+

A(0, b)
=+

= *= -L

B(-2,

g;

f(x)=2ya6 J x=0
f r(o) = o

Dac[ a.> 0, f(x) = ax + b este cresctrtoare, (fig. l). Dac[ a =0, f(x) = b este constantl, (fig. 2). Dac[ a <0, f(x) = ax + b este descrescltoare (fig. 3). =+ A (0, 6)

I x=-3

I f(x)=0

=+

B(-3,0)

Cazuri particulare:

a=0
f(x) =

=+

!
tR

=b
-1
tR

6:

b=0 =

f(x)=211
Sennul funcliei de gradul .y =0=+O(o,o)

x=0 =

Dreapta tni:ce prin origine. semnul

O funclie pe un numtrr finit de intervale forneazf, o paftifie alui (a, b).

Fun$ii in scari

f : 'a, b) -) lR, definitl [, 2, 13,. .... ..In care

I
I

Zx+1, x <1

I (x)- lx*3,

s, x=5 I [ -x+7, x>5

xe[t

(1117 - 185-5), mategerman. matician, fizician Ei astronom A adus contribufii lundamentale in mai multe domenii ale mateniaticii: teoria numerelor', geometrie, algebrl.

GAUSS, Karl

Friedellch

+]

GEOMETRIE Ramur[ a matematicii care studiaztr lbrmele corpurilor $i rapoafiele lor spaliale. (Vine de la scmnificalia greceascf, a cuvintelor ge = plmdnt qi net[on = mlsurtr). Dac[ ligurile studiate sunt situate intr-un plan avem geonietfia planl; dacI nu avenl geonletria in spatiu. Proprieti{ilc li_curilor sunt exprimate prin propozi{ii. Propozifiile sunt: propozi{ii evidente plin elc instrqi 1) axiome propozi{ii cc se adntit liirtr <lentonstralii 2) postulatc propozi{ii care sc dcmon3) lemc, teoreme, corolarii
streaz[. Lemele laciliteazl demonstralia teoremelor. Coroladile sunt consecinle imediate ale unci tcorcnle. Pcntru clemonstra{ie, {inend scanra de ipotezele 1'dcute, pe traza axiomelor gi a unor teoremc demonstrate anterior. cu ajutorul unor rafionaniente logice, se Va obline concluzia

Funcfie scarl definittr pe

tR.

f(x)=jI

t, * e[-z +] 0 x=4 lr -4, x e(4, E

propoz-i{iei enun{ate. Dac[ inverstrm ipoteza cu concluzia, ob{inem teorema reciprocl.

GEOMETRIE iN SPATIU ttanruri a gconrerriei carc sc ocupi de mullinti dc puncte din spatiu. Noliunile primare sunt: punctul, dreapta, planul.

A.
Funcfie scarl definirtr pe [- 2,
8J.
cr.

Relafiile de^congruenf[ gi rsemlnare aclioneaz[ gi in plane diferite. ln geometria in pafiu se studiaztr corpurile
geometrice.

GRAD
1) Unitate de mtrsurtr pentru unghiuri 2) ln cazul unui polinom:
P

in lucrarea ,,Definifiile", expune telmenii tehnici folositi in geometrie, definind noliunile de geometlie separate, in dezvoltarea tol istoric[. Cea mai importantl lucrare este ,Metrica" (invlfltura desprc mlsurare) in trei clr1i. Cartea I confine regulile de tnlsut'are a ariilor suprafelelor. Aici este datl fonnula de calcul a ariei unui triunghi scalen, numitl formu]a lui I'leron:

unde p

--t-

a+b+c

o(*) =

itnx

t'

an_rx

'-l

+
0.

+af

+ao

pe care o demonstreazl cu ajutorul cercului inscris.

este numtrrul

n, dacf, an *

P(x) = 3; polinom de gradul 0. P(x)- 3x polinom de gradul l. P(x) = 5x 2+ 2x - 3; polinom de gradul 2. DacE f(x) esteunpolinom degradul4 atunci f(x) =g este o ecualie algebric[ de grgdul n.

5;

HILBERT, David (,1862 - 1943) ntatematician care a dat un sistem axiomatic in geonletrie, in carlea ,,Bazele
geometriei" (1899).
Illcmentele primare tblosite sunt: punctele notate A' B. C. . . . . . tlreptele.,notate a. b. c. . . . , ;i planele, notate o, F. y. . . . llelaliile primale sunt: .,4 aparfine". ..intre" 5i ,.a fi congl'uent". Sistemul axiomatic este compus din 20 de axiome, impfutite in cinci glupd.

3x-5=0, 5x2+2x-

3 =0,

ecualie de gradul 1. ecuafie de gradul 2.

(1865 - 1963) matemari_ ciaF*rancez. Prof-esor la Sorbona. Membru de onoare al Academiei Ronrdne. Lucrtrri: ,,I_ecfie de geometrie ele_
ntentarf,".

HADAMARD,

lacques

1 I, I, Ij

Axionele de legittu'i: Prin doul puncte trcce totdeauna o cheapti. Plin doul puncte distincte tl'ece o singur[ dreaptl. Orice dreapti confine cel pu{in doul puncte. l]xisti tlei

puncte nesituate pe aceea;i fueaptl. Prin trei puncte nesituate pe acceaqi dleaptl trece un plan.

14 I-i

HAIMOVICI, Mendel (1906 - 1973) matemarician romf,n. Prof-esor la Universitatea din lagi. Membru al
Academiei llom0ne. Cercettrri in domeniul _ceometriei.

Orice plan con[ine cel pu{in un punct. Prin trei puncte nesituate pe aceeaSi dreaptl tt'ece un singur plan.

16 Ij

Dac[ o dreaptl are doul puncte situate intrun plan. atunci

HERON din Alexandria, poreclit Heron Mecanicul - unul din marii matematicieni- enciclopedigti ai anti_ chittrlii care a scris aproape in toate problemele mate_

toate punctelg aparlin planului.

Dacf doul plane tlec pt'intr-un punct, atunci ele rnai trec

printr'-un al doilca punct. Exit[ patlu puncte nesituate in acelaqi plan.

Hffi;j;..;Xi?i:|l*

ieoretic a scris comentarii

t,

I8 [[

Axionte]e de ordonarc:

IIr
punctele
'

Daci punctul B se gisegte intre punctele A gi C, atunci

A, B, C sunt

intre C 5i A. Fiind date dou[ puncte distincte A B, existl un punct C, ;i astfel incAt B sf, se glseascl intrc A C.

se gase$tc

situate pe aceeagi dreaptl, sunt distincte gi B

II:

ea trecc sigur. printr_uu punct situat intre punct situat intre B qi C.

B.

intle zl pi C. II+ Fiind date tr-ei puncte A, B, C nesituate pe aceeagi dr.eaptl, ;i o d'eaptr d din planul lor, dar. care nu trcce prin nici unul.din aceste punctc. atunci dac[ dr.eapta d tr.ece printr_un
punct situat intr.e

Iliind datc tr.ei puncte coliniare distincte A, B, C, dac[ A se afll intre B qi C, aiunci Cnu se afll intre A ;i A ;i nici B nu se afll

II.r

,i

HOREZMI, Muhammed ben Musaal (780 - 846), mateniatician arab. Autor de tratate privitoare la calculele aritnetice, rezolvarea ecuafiilor, problema calendarului. A scris gi lucrfti de trigonometrie.

HUYGENS, Cristian (1629 - 1695), tizician, mateniatician $i astronom olandez. A scris lucrlri de geometrie $i teofia nurnerelor.

;i

4 ;i

C sau printr.-un

Axiontele

cle

congnten[d:

intre ele"

Fiind clat un scllmcnr zlD. o dr.captl d 5i un puncr O pe drcapta r/. cxistii pe ch.eapta dexact doul puncte p,. p,, astfel incit sI avem OP,= 49. Op2 - AI]. punctul O se glse;te intre p1 p2. ;i IIL Doud segmente congruente cu al treilca sunt congruente

III1

Fiintl tlat un unghi (lr, ,t) o semidr.eaptl li lr, intr.un plan existl in planul q exact cioul semidrepte Kl;i

Daci.0 esre inrr.e A qi CiarB,este intre A,Ei C,;i dacl 4p = A'fit g BC : 8,C,, arunci AC = A C,

IIIr

III4

6a.

de o palte qi de alta a dreptei ce conline semidr.eapta este con_qruent cu el insugi.

c+e sI fbtmeze cu I'unghiuri cougruente cu unghiul (/r, f-). Se;idreptele K1 K3 sunt


ei

&

/ri Orice unghi

IIIs
enlele A

Fiind date cloul triunghiur.i ABC

Axiona tle pu.alelisnt: Printr.-un punct exterior unei drepte, nu se poate duce mai mult de o paralell la acea dreaptl.

IV

A'. AB =Ats' ,i AC: A,C,r.ezulri B D,. =

;i

A,B,C,. din congru-

IV1

V Vl

V3

Axionele de continuitate: Axioma lui Arhimede. Axioma lui Cantor.

lDEttlTlTATE
(x + l)(x -

1) Noliune folosit[ uneori cu sensul de

:*T:1f:?)-9-::u1tl. ca mutllme de solufii.


l)
= x2 -

care admite multimea de definilie

3x-l x+2
2x

3x-2*
x+2

3x

-2-x -2 >0

este o identitate pe IR

I.N5CUATIE propozilie cu o variabill, in care exisrtr unul din sinrbolurile:,,1,,, ,,),,, ,,5,,, ,,)_ii.
,

+4>0<=+{lu -q>o lu rq lx >2 x +2 lx +2>0 t* r-z 1* >-2

x*2

Ex.:

,
salc..

inrp64irea unei inecuafii cu un numtrr negativ, in..uu1io igi sclrimbtr sensul.

intr-un membru gi cei liberi in cel{laltJi se reduc in ambii nrembrii termenil asemenea. prin inmulfirea
sau

se deslac parantezele, se separtr termenii cu necunoscute

gradul I cu o necunoscutd: se elimin[ numitorii nurnerici,

A rezolva o inecua;ie inseamntr a oflu tout. soluliile Doui inccualii sunt echivalente dactr au aceeasi nlulllnle dc solulii. pentru rezolvarea unei inecualii de

3x59, x ( 3 =r mulfimea solufiilor este (_ m, ]l

(--, -Z)v(Z +*)

.+ x <2 {x+z<o i*.-z {".-z


lu -+<o lu
(

sau (+ sau (+ sau (+

>.. <..
t .i-

INEGALFATI Propozili.iin
t !r-

>

..

care apar semnelr

,,(

.,,

l)

Dactr a, b, c

2) Dactr a,

b,

a)

7(3x -5)+4(2x

-3)> z* -1 e 5
5

a.c<b.c.
3) Dactr it, h,

lRastfel incAt a< h alunci a+ c<b+ c. c e llt astf-el inc0t a < tr $i c > 0, atunci

ce ll{ a< b, c<}atunci

a.

c> b.c,

adictr

2lx -3-5+ gx -12> Z* -1 )


29x

-47-2x+!>O 5
- +l +1>
5

ZLx

o +)
0
<+

l35x -235+3>
135x

(+

dactr inmulfim ambii membri ai unei inegalittr{i cu un numtrr' negativ, sensul inegalittrlii se sclrimbf,. 4) it< a, V a. 5) Dactr a < b gi b< a atunci a= b. 6) Dactr a < b qi b< catunci a < c. 7) Dactr a> 0, atunci - a<0 gidacl a<0, atunci - a> 0. 8) at > 0, pentru orice a e lR.

9) Dactr a> 0, atunci a-l >0gidactr a<0, atunci a-l <0.


Regulile semnelor:

-232>0
<+

l35x > 232


232

t3s

'[*'*-J

(zsz

a)0gib>0 + a+b)0
aS0gib<0

+ a+b<0

a<0$ib<0 =r a+b<0

a)0gib>O+ a+b>O
=+ ab>0 =+ ab>0

TNTERSECITA A DOUA DREPTE

a)0gib>0
a>0gib>0 a<0gib<0
ab=0

I Dou[ drepte care au un singur punct conun se numesc drepte concurente.

ab>O,

a< 0 gi b> 0 =+ ab<O

a=0saub=0

Ae
Be

d1

lnegallt{f l tntre elementele trlunghlulul 1) Intr-un triunghi, unui unghi nai mare i se opune o
laturf, mai mare.

d2

drn dr= {U

II Doutr drepte care nu au nici un punct comun se nunlcsc drepte paralele. m(4)
> rn (C) =+ [BC] > [An ]

dt ll dt
d,

dtad',=@

i se opune un unchi nrai mare 3) intr-un triun-eil dreptunghic, ipotenuza este mai mare dec6t fiecare din catete. 4) intr-un triunghi, lungimea unei laturi este mai mictr
/:

2) intr-un triunghi, unei laturi mai mhli

III Doutr drepte care au toate punctele comune se nqmesc dreple confundate.
d1o dt= 4,

decdt suma celorlalte doutr.

BC<AB+ AC 5) Lungimea unei laturi a unui triunghi este mai mare


decdt valoarea absoluti a diferenlei lungimilor celorlalte
doutr.

BC

lnc-cel .oo

. d1=d2 Ae.d1 Bedl Ced, Ae d2 Be d2 Ce d2

INTFRVAIE Mulfimea puncretor cuprinse intre


dou[ puncte date. extremit[fi a,

5)(--, o1={xe
stdnga.

R I x < a)

interval nenttrrginit la

l) la, O) = {x a
b.

R I a < x < b}

inrerval inchis de

ae (- *, al
-e , ] *e

sqmidreapt[ la stAnga

-2) (a,

F
b.

+-

ae [a, b] be [a, b]
[a, b] este segment inchis
interval deschis de

6)(--, a)={xe
stanga.

R I x < al

interval nemlrginit la

extremittrfi a,

n) = {xe R I a< x <b}

ae(*,a)
a

'b +
3) La, b) stenga.

ae (a, b) be (a, b)
(a, b) este segment deschis

7) la,

+-

dreapta.

= {x e R I x > a} - interval nemtrr'ginit

la

= {x

R I a1 x

<b}

interval inchis la
-e [ *rc

ae [a. +-)
senidrbaptl la dreapta interval nemtrrginitla

-drcapta.

4)(a,bl'={xe Rla<

ab

+-

ae [a, b) be [a, b)
[2, 6) interval inchis la
stanga

8) (a.

; = {x

R I x > a}

dreapta.

x 3 b\

interval inchis la

ae (a,

*)

semidreaptl la dreapta

--

ab

+*

ae (a, bl be (a, bl
(a, bl interval inchis la
dreapta

9) R=(--, -)

- dreapta reall unei '1eo,.J3,"ff*,J::11# jJ:ffi"li,l:ffiry]

Operalie fundamentalI a arirrneticii prin care un num5r, numit deimpilrlit, se imparte la un alt numlr, numit impdrlitor, obtinOndu-se un al treilea num5r, numit cdf. Numerele care se impart se numesc teflneni. Semnul operaJiei este imptrr{it (:). Ex.:
(deimpdrlit) 83795

ifUeAnltne

A= xi yi

Ait

xyz rtttc

.x+y+z
jl+b+c

a+b+c

ir+b+c

=---:-a+h+c
Ac:

Ab

68
t57
136

I 34 I 2464

(implrlitor)
(ceD

,+b+r)
Ex.: Sunra a trci nunlcrc cstc 27. S[ se dctcrnrinc ccle trci numcrc ;tiirrd cir clc sunl pl'oportionalc cu numcrcle 2, 3. -+.

-r&
=155

.x+y+z=21

(r.rO

iL=J-

.t- 9 2 3 -L

27=

j = l'

l.;t =6 .l ,, =9

Proba inrptr4irii se fhce inmul{ind cAtul cu imptrr[itorul gi adunAnd restul; se obline deimpfiJitul.

lz=12

irnpil4irii; 1) dac[ at6t deimptrr-fitul cAt qi impirlitorul se inmulfesc sau se impart cu acelagi nunrir', cdtul nu se schimbtr; 2) un produs este divizibil
Propfiet[r1i
ale

ln acclaqi nrotl sc plocctlcuzir pcu(ru inrpirlirea in pirli


proporlionalc cu utai rttultc nurlcrc.

prin orice alt produs format din termeni ai stri.

impdrt

impirf irea unui numer

Ir;ff

proporf ionale cu mai multe numere Fiind dat un numlr pozitiv A, se pune problema gdsidi a trei numere pozitive x, !, Z a cf,ror sumd este A s[ fie direct proporfionale cu rrei numere pozitive

in

ptrf

direct

propo4ionale cu mai multe numere Fiinrl tlat un nuutir pozitiv A, se punc pr'oblL)llli.l girsirii a lrci nunrclc pozitivc x. y. z.a cirrrll sunti cstc A ' ;i calc sir llc invcrs propor'lionalc cu trci numcrc pozitivc
clatc ;r. b. c.

irea unui numdr in pirf i invers

A=x+y+z
ittAt-ylrultE UNUt TRtUNGHi
|=7

perpendicularele

I l\ ul;*;*;
A

(t

cobordte din vdr-furile triunghiului pe laturile opuse. Cele trei intrllimi ale triunghiului sunt concurenfe.

Punctul

XYZA
-3-a=_=

)
|

nunlc$le orloccn\-u.

Il de intersecfie al celor trei inilfimi

se

abcabc

I 1 I _+_ I I +_ 1- '-711T bl -+ -i-+Z=A

\a b c)
|

(t l t\ cl -+-+\a b c)

ii\
j,,'i
I

/i\

in rri'nghi"r
ldun,chiului.

'-...

ortocentrul este interior

;rr.!lili' ''l

,!

'

Str se

po4ionale cu numercle 90, 22 gi 60

impartl numtrrul 1665 in trei plr{i invers pro_

eo n A
x

x _y _z x+y+z 1665 1665.360 I = I =-l-=T, ?lr=-Ts=--=


so*

In triun,ehiul obtuzunghic, ortocentrul


este exterior triunghiu-

i: 60 360

lui.

= 111.360
111,360 -;-=lll'360 I = x =- 90 ={\!
90

v :-=111.360 I

:+ y=
z

111.360
72

= 555

n
z --7=111.360
I ..60

in A, ortocentrul cste

In triunghiul dreptunghic,

=-=60

111.360

666

chiar v0rful A.

.i i

, ,:.,

Operalie fundamental[ a aritmeticii prin care se obline o sumf, de atAtea numere egale cu unul dintre numerele date, numit deinmulPt, cAte unittrfi sunt cuprinse in celllalt numtrr dat, numit inmul{itot' Numerele care se inmulfesc se numesc factori. Rezultatul
se nume$te produs.

ittUULllne

KLEIN, Felix (1849 - t9Z5), nialematician german. Prolesor universitar la Erlangen gi Gottingen. prin ,,Proeranrul de la Erlangen" a introdus o concep{ie noutr in ccotllctdc. A condus lucrtrrile ,,Enciclopcdiei qtiinlelor malcmaticc qi a aplicaliilor lor".

LALESCU, Tralan 0 882 - 1929). marcnlarician lourln. Prolesor univcrsitar ia Bucurci;ti gi Tintiqoara. Mcrlhru dc clnoare al Acadcntiei ltornenc. Lucrfu.i cle
gc<lnrclrie, utatcnlalica aplical[, istoria nlalcmaticii.

Semnul operafiei este ori (x sau '). Proba se face fie

prin schimbarea ordinii factorilor (obfinAndu-se aceleagi rezultate), fie prin imptrrfirea produsului cu unul din factori (obfindndu-se) celllalt factor. Propfietfii ale inmu\irti; 1) produsul mai multor factori nu se modilic[ dacl se schimbl ordinea lor; 2) produsul mai multor factori nu se schimb[ dacd mai mulfi dintre ei sunt inlocui{i prin produsul lor pa4ial; produsul a doul sau mai multe sume este egal cu suma produselor termenilor luafi, in toate felurile posibile:
Ex.:
(3 + 5) ' (4 + 2) = 3" 4 + 3 ' 2 + 5 ' 4 + 5 ' 2 = 48 = 8 ' 6 Y. numfu intrcg, numdr rational'

LEONARDO (FIBONACCI) (c. t180 - c. 1250),


nratcnratician italian. A adus contribu{ii in dorncniilc u.itnrcticii gi algebrci. A introdus tblosir.ca citi-clor arahe in Europa.
"

LINIE MIJLOCIE intr-un rriunghi, cstc scgnrcntul


carc uncfle nri.iloacele a doud laluri.

lAI4l=luDl
IAN l= huc ll4r,rl il tBC
I

MN =t

BC

Intf-un tfapcz, oste segulcntul c;ue unc$lc ntijloacele laluril0r ncparalcle.

[rru ]=[NC ]. lMNl tt[AB] ll tcDl


AB +CD MN _
2

IAMI:\MDI

,'",

4) locul _ceometric al punctelor egal deptrrtate de doutr drepte concufenfe este format de cere doul bisectoare ale
un_chiuril or dintre drepte;

PQ=

,CD _

AB

LOC GEOMETRIC Mulfimea ruturor puncelor


avdnd o proprietate dattr.

Ex.: l) locul geonietric al punctelor egal deptrrtate de doui puncte date este mediatoarea segmentului determinat de cele cloul princte; 2) locul geometric al punctelor din inter:iorui unui unghi carc sunt egal dep[rtate de laturile unghiului este bisectoarea acelui unghi; 3) locul geometric al punctelor egal deplrtate de dou[ drepte paralele este o dreapt[ paralell cu cele doufl qi situatl
intre ele astl'el inc0t pe o pelpendiculartr comuntr dreptele
str determine doutr segmente congruente;

concurcnlf, al dr.eptelor date.

locul geontetric al punctclor a$a ca raporlul disranlelor la doutr drepte concurente date si iie egal cu un nunrtrr. dat, cstc lbrntat de cloutr drepte ce lrec prin punctul de
-5)

IOBACEVSKI, Nicolai lvanovic, (1jg2_

brei.

nceuclidienc. A inlocuit postulatul paralelelor cu afinnafia ci ,,printr-un punct se pot duce doul paralele la o dreaptl dat[". A nrai adus contribufii in donteniul alge_

nratematician rus. Este unul din creatorii _ceometriei

l8-56),

para cu un segment unitate toE l. Dactr putem cuprinde segmenful IOE ) de n -orj in segmentul lenl, atunci AB

IUNGIME Dinrensiunea cea mai mar a unui corp sau a unei suprafele plane dr.eptqngliiulare. A mlsura lungimea AB a unui segment tAB I inseamntr a o com_

este multiplu de n a lui OE gi scriem:

MATEMAilCA $dinfa care studiazl, cu ajutorul


ralionamentului deductiv, propriettrfile entit[1ilor de naturl abstracf[ (numere, puncte, mulfimi . . .) $i relaliile intre acestea. in epoci foarte timpurii s-au dezvoltat procedee matematice ale geomeffiei din probleme de mdsurare a terenurilor gi calculul timpului (la egipteni gi sumerieni). Problemele algebrice au aplrut ca nigte calcule auxiliare ale geonietdilor gi in calculele negustore$ti. In Grecia anticl a inceput cercetarea numerelor din puncte de vedere pur matematice. A aptrrut teoria nunierelbr (divizibiliLatea) i;i s-au descoperiL numerele iralionale (Pitagora gi gcoala lui). Euclid din Alexandria a dat o imagine complex[ asupra matematicii timpului stru. Arlrimede a efectuat calcule de lungimi, arii gi volume. Matematica romdntr s-a limitat la probleme practice. Matematica arabd, sub inlluen1a celor indiene gi clrineze a evoluat in trigonometric Ai tcoria ecuafiilor. La inceputul epocii moderne a avut loc o dezvoltare a calculului negustoresc qi algebric in ltalia, Germania, Franfa. Caldano introduce calculul literal gi trateazi numerele negative. Matcmatica s-a nlscut din nccesitl{i practice, deci rezultatele ei trebuiau str fie aplicabile in situalii practice. Putem inlelege matematica niai intai ca pe o qtiinfl a naturii, bazele ei izvordnd din concepfia despre lume. De la Euclid s-a sin4it nevoia s[ se redea cet mai exact aceste baze, str se formuleze axiome ale matematicii penlru a clarifica ce fapte pot fi acceptate ca atare qi care pot fi deduse cu mijloace logice. Donienii ale matematicii sunt: algebra, geometria tdgonometria etc.. Dontcniile de aplicare ale matematicii sunt: fizica, $tiinfele ingineregti, $tiintele economice, psihologia, lingvistica, medicina etc..

AB= n.OE

oeE
AB

e= unitate de lungime

a= 4e DacL A coincide cu B, lungimea segmentului [AB ] cstc zcro. Unitatea de lungimc cste me['ul, fapt stabilit la Convenfia International[ a Metrului din 20 mai 1875 de

la Paris. Lungimea unui metru etalon este o barl din platintr - iridiu, pdstratl la Sdvres l0ngd Paris. in 1960 nretrul a fost definit ca a 1650763,73-a parte din lungimea undei in vid a liniei spectrale oranj a izotopului
de cripton
86Kr

la trecerea din stadiul 5d5la stadiul2prc.

MAR|Mt DTRECT PROPORTTONATE Dour


mdrimi care depind una de alta, astfel ctr dac[ una cre$te de un numtrr de ori, cealaltl cregte de acelagi numtrr de ori. Doutr nitrrimi variabile x $i y, variazl direct proporJional cdnd raportul valorilor lor este constant:

3) Metoda reducerii la unitate:

15 caiete

5400 lei
5400 _
15

I
9o

caiet

lei
9o

v
x

-4

_^

caiete

+g 15

= -32400 lei

(funcfie de gradul I) = Ex. de m&'imi direct propo4ionale: - spafiul parculs in migcare rectilinie uniformtr gi timpul
sctu's de la inceperea migcdr-ii

! ax

care depind una de alta, astfel incdl dacl una se nriregte de un numil de ori, ccerlzrltl se micgorcaztr dc acclqsi

n,lARtrw tNvERS PROPORT|ONALE Dou[ nrtrrjmi

rezistenla electrictr a unei sdrme gi lungimea ei lungimea unui resoft gi greuttrfile care-l solicitl
a problcmclor

orj. D<tul nrftind variabile x gi y, variaztr invers propo4ional c0nd produsul lor este constant: x. y= Ex. de mtrrinri invers propo{ionale:
- baza gi infl{imea unui triunghi cle arie constantf,:

nuntfu. tlc

Mctrfrc dc rcznlvarc
m dri mi

di

wt

fn carc intrd doud

lttoporli onal c :

Pentru l-5 caiete un elev pltrte$te 54CI) lei. C0t vor costa
90 de caiete ? 1) Metoda propo{iei:
6

e=!:-.!t => b.

It =2A

15 5400 90x
2) Metoda ageztrrii:

2g
.{

gfl.

s400
-)

)5-

= 32400 lei

lui

- volunrul ocupatZle un gaz gi presiunea lui clincl tem_ peratura rintane constantl: p. v =k (legea Boyle _ Mariotte) - r'czistenla unui circuit electric intensitatea curentu_ $i
care

il

rtrnrCne constanttr:

strtrbate dach tbrga elcctronrotoarc aplicattr

caiete 90 caiete
15

5400 lei

lei

x= 90. s400 =32400lei


15
rl

/1. I= E (legea lui Ohnr) Metode de rezolvare a probtemetor ln care intrd doutr m trri m i i n v czr proprlion al c : Penlru a el'eclua o lucrare cinci zidari au nevoie de 12 ore. in cete orc voref-eclua aceiaqi lucrare 9 zidan? l) Meroda propoqiei:

5x 9t2

zo =--==* 573 - 6 ore 40 nrinute

s.xz4

t !

2) Metoda aqeztrrii:

5 9

zidui zidm

12 ore

ore

4 20 s.kz ; J; x= 41 3

6 ore 40 minule

"--i:,,,
(.-."'\"""--..\

AG= a AM J ) BG= = BN J ) CG= - CP


J

,,

3) Metoda reducerii la unitate:

zidari I zidar.
5

12 ore
12
20

. 5=60
minute

G se af-Itr pe fiecare mediantr la

2
J

de vdrf gi

1
-1

de baztr.

9 zidari

ffi 6 ore 40 -q J=

MEDIATOARE Dreapta perpendicular[ pe miilocul


unui segment.

3) Metoda innoducerii unor unittrfi ajutdtoare:

5
-5

zidari
zidui

I h..... 5 norme

lAol =loBl
d

...12 h... 5.12=60 norme(toatilucrarea) I h..... 9 norme 9 zidui


9

Me

LIAB]
d

zidui

x 1.r.... 60 norme
,{

+ IMAI:Iwa]

AMAO: A,MOB+

=-=6 9

60

ore40 nlinute
Orice punct de pe mediatoarea unui segment este egal depfulat de capetele segmentului.

MEDIANELE UNUI TRIUNGHI Segnentele care unesc vArfurile unui triunghi cu mijloacele laturilor opuse. Cele trei mediane ale unui triunghi sunt con-

MEDIATOARELE UNUI TRIUNGHI Dreprete per-

iii;lii;lllil:iJ:'de

interseclie Geste centrur de greu-

pendiculare pe mijloacele laturilor. Cele trei mediatoare sunf concufente. Punctul lor de interseclie este centful cercului circumscris triunghiului.

lANl

= [NC]

[BM) =ltutc] tAP l:fI'Bl IOM] LTBC]

m, = ^,1511= rES

2 2 =i=i 2.35 70 =l,r=JJ5 'o"


-J_

lorul r tacl
TOP

57

35

LTAB]

Inegali tatea medii lor:


2

procedee de calcul, unui grup de numere astfel inc6t: l) media este cuprinstr intre cel mai mic gi cel mai mare dinlre nune_ rcle considerate;2) media este egaltr cu numerele consi_ derate dactr acestea sunt egale intre ele. pentru A gi B
doutr nuntere rcale:

MEDIE Numlr asociat, prin anumite

11 -+AB
ma

^IA.B
S lfr"

< A+ B
2

MODUL Valoale a absolutf,

unui numtrr.

Mediau.itntetici1:

ff

= rr"

Media geometficd:
(sau proporlionaltr)

,rn" ^JT.B =
l+31=

a>0 lit ;l=0 '=10' a<0 [-:r'


la,

3;

l0l= 0;

l-.5r=.5;

Media iu'monici:

tt -+AB

2',

l.+l=!, 1l 7' I

l*4t= 4:

I11o

l-21= 2;

lil=1
13

lal 7

it

d-<

l-131= i3 l13l= l3

D=7

> -13

5+7 t2 Ino=-t-=t=6

13=13
inrotdeauna poziriv.

t*ijt;T

Dactr

a < b v a, be lR fa,a3b mrn(a' rr=tr, a > b v a, be [t


max(''

fa, a 2 b rr=to,

numfu ra{ional Ei puteri de litere diferite. Exemple de monoame:

21 !aab3c2d: 97
20a2b2c;

-1b3c:

a>0 {xle lR, lxl<a I -[_ a, a] {xle [t, lxl<a]=(_a, a) {xle [t, lxl>a ] =(--, nl u[+2, *e) {xle R, lxl> a } =(-*, -a)u(+4, *o)

- 30ab3c2da:
se

Nuntrrul rafional din forma canonicd a monomului


nume$te coeficientul monomului.

Propriet[{i:

lxl=0 c+ x=0; !x.yl=lxl.lyl; I, l: l"l lyl lyl' l**yl <l'l +lyl;

Gradul unui monom diferit de zero, este suma exponenfilor literelor care fac parte din el. Dac[ intr-un monom nu ligureazl nici o litertr, monomul are gradul zero. Gradul unui monom diferit de zero, in raport cu un grup

de litere, respectiv o literf,, este suma exponenlilor literelor respective sau exponentul literei din monomul
considerat.

M;;,;

ll'l-lyll

<

l,*yl.

lrtotrs 19

:are

coelicientul

r. *' t9

gradul 12
cu

in raport cu literele a, b, c, are gradul 7 in raport

MOlSlL, Grigore C. (1906 _ tg73), maremarician rom0n. Membru al Academiei Romdne. profesor la Universitatea din Bucuregti. Lucrtrri in domeniul alge_ brei, geometr-iei gi logicii matematice pe care a aplicat_o
la tehnica automatizf,rilor.

literele a gi b; are gradul 4 in raport cu litera a; are gradul zern in rapoft cu orice alttr litertr dil'eriti de a, b, gi c. Operaliile cu monoame se ef-ectueazL ca gi operaliile cu numere rationale. Produsul a doul nlonoame este un mononl.

(7x).(-Zxy)--I4x2y
Puterea unui monom in care exponentul este un numtrr natural, este un monom.

, MONOM Expresie formatd din produse de numere intregi, numere rafionale gi litere.Forma canonictr a unui monon este un numfu rafional sau un produs dintre un

(7x'y)t =

343x6yj

Dactr

Egi Fsunt douf, monoame astfel inc6t F* 0, cAtul


.E gi

intre monoamele

F notat I , .rr.

acel monom C,

A={I,2,3,4,5}
B={1,2}
C= {4, 6,7}
B

,,C" este simbolul nu este inclus.

BcA
qi

Monoame asenlenea sunt monoamele care au acelagi grad in raporl cu fiecare nedeterntinattr.

dac[ acesta existtr, pentru care E= C. F

Ce"A

2rtyo 3 -z' --xy ":


-5

A dactr orice element din B este;;i in A. Diagrame Venn-EuIler O liguri in care elementele unei mul{imi sunt inconjurate
cu o linie inclrisl.

qi

- 7*tyo:
41: -xv -z'.
-1

si

E(x)".

se scrju intre acolade, ordinea lor nefiind impoflanttr. Mulfimea divizorilor lui 12 poate fi scrisl sub forma u, 2, 3, 4, 6, 12). In lbrnra descriptivtr se indictr o proprietate E care este valabiltr pentru toate elententele mulfimii gi numai pentru ele. In acest caz: M= {x I E(x) | gi se citegte ,,M este mulfimea tuturor x cu proprietate

gule),

priettrli caracteristice numai ror. in forma enumerativf, (lbrma unei liste), elementele mulfindi (desptrrJite de vir

.MULTIMI Ansamblu de obiecte, (etemente) dat prin indicalea luturor elementelor sau prin formularea unei pro_

Mullimc vidd cste mulliniea ldrtr nici un elenrenl. Se


noteaz'a cu A.

Subrnullimi

A=B
A este o submullime
a

mul{inrilor B dactr A este inclustr in B.

lNgi xdivide l2}. ,, " este simbolul apa4ine. ,, " este simbolul nu apal.fine. pentru A='ll, Z, 3, + e'gil e A.

Ex.: sau

{xl xe

{x e

lN I x

divide 12}

Doutr

Mullinti egale mullinf A gi B sunt egale dacl au aceleagi elenrcnte. 4={a, b, c) p= lb, c, al =A=B A=B <+ Ac BgiBcA

4|; i

,,c"

este simbolul inclus.

,i ,?L"'r.riir;'"frtttfltr A si B este nurfimea erenrcnreror

comune mulfimilor A gi B; fiecare element figurdnd o singur[ datd.

AnB-{xlxe Agixe B)

A-B= Al D= {xlxe AEixe

AnB
Ex.:

A/B
Ex.:

/=
A={a,b,c,d} B={&,b,e,f i - onB={a,b}
Asauxe B}

p= {a. b, e,

{a. b.

c,

l*

AtD={c,

dl

2) Reuniunea mulfimilor A gi B este mulfimea tuturor nentelor din A qi B luate o singurtr datd.

Avn-{xlxe

AvD
Ex.:

A= Ia, b, c, dl B=I&,b,e,fl

=+

Av B= { a, b, c, d, e, f
,THx,Tr,if

?#[fi llil:11ifr111i'i"';fi

-.n,e,orE

NOIATII Semn Eafic simbol prin care se reprezinttr ceva. . AB : dreapta determinatl
IAB ]:segmentul inchis cu capetele A gi B (AB): segmentul deschis.u.up.t.l. A gi B AB: lungimea segmentului AB [AB : semidreapttr incliisl cu originea in A (AB : senidreaptl deschis[ cu oiiginea in A GBC): planul detemrinat de puncteL necoliniare
de punctele diferite

A gi A

: apa4ine
:

inclus

NUMAR Initial prin numere se infelegeau numercle


potrivite pentru numtrlat, adicl numerele naturale 1, 2, 3, . . Acestea servesc atat la indicarea unci numtrrltori(S oi, 77 broagte, 20 oameni), c0t gi la indicarea numdrului dc locuri (clasa a 7-a, ,Scoala 119). Numerele naturale selvesc gi ca numere cardinale gi ca numere ordinale. Erau necesare gi nunere care sI se potriveascI la mlsurtrtori (comparativ). Acuni 2000 de ani i. Hr., cgiptenii gi sunericnii socotcau cll nunlerc li'aclionare

4 ,qnC: unghiul cu v0rful in B n ( 4 ABC): mtrsura in grade, a interiorului ungriului A,BC d ll a: dreapta deste paralell cu planul o d ll dt: dreptele d gi d, sunt paraiele d L dt: dr-eptele dqi d, sunt petpendiculare d,ll dt: drepta d nu este paralel[ cu dreapta d,
d

@, d,): planul detemrinat de dreptele dgi d, (d A): planul deternrinat de dreapta dgipunctul

A, B, gi C

tH.,

n d,= \M )t drcptele d;i


: aria

d,se intersecte azd.in

triunghiuluiABC

n : interseclie u : reuniune
Cao n :9i
:

AB sin A : sinusul nrtrsurii in gracle a interiorului unghiului cu vdrlul in A

AB : arcul de cerc AB rn (Ap ): nrtrsura in gradc a arcului

Grccia printclc inccrciri dc rccunoa$lcrc r nuurcrclor' iralionalc: r/2, {3, {5 .'./.ct'o 5i nunrcrclc ncgative au lbst lolositc in lndia qi introdusc dc nratcmaticienii arabi in Europa. Matcnraticianul l'ranccz Viite, elve[ianul .Iobst Bi.irgt (1552 - 1(r32) qi llamandul Simon Stevin au lblosit prima datl li'ac{iilc zccimale. Nunrtrrul real a lost explicat satisfdcitor abia in secolul XIX.

23

1.

1.

I '; I ';....... 45

r -^.,^.. [n500i. Hr. s-aufiicutin

NUMAR IMPAR x se numegte nunriir impar, dacii existtr un numtrr natural ,l astl'cl inc0t x = 2n + 7.

complementara nlul{imii A refbritoare Ia mulfimea B

sau

_NUJilAjr TRATTONAL ,... sunt numere iralionale pentru ci nu cxisti 42, ^lZ, ^ll nici un nunrfu'ra{ional carc ridicat laj)ltrat str lie 2, 3 sau 7.

3 existtr oricare
=+ : implicl

Nunrerele:-fi ,-^fi , r/8 se numesc numere ira{ionale. Numlrul n = 3,14... este tot un num5r iralional.

^ll

Numercle rafionale irnpreunl cu numerele irafionale

zecimale neperiodice.

formeaz[ mulfimea numerelor reale llt Numerele iralionale se reprezinttr sub formf, de fracfli

Pentru inniulfire sunt valabile urnif,toarele reguli:

tl2=1,414 n=3,141

Orice fracfie zecimaltr infinittr neperiodictr reprezinttr un numtrr iralional.

, t[i=1,41. | fi=3,14.

(+a)'(+b)=+(a'b) (-a)'(-b)=+(a'b) (-a)'(+b;=-(.a'A)


2)'(+ 2)'(+

Ex.: (+

NUMAR iXfneC Sunt numerele . . . 3. - 2. '' _ 0, + l, +2, +3, ... Mulfimea numerclor intregi se noteaztr cu Z. Numerele inlregi sunt reprczentate ca puncte pe axa
1

(-2)'(-5)=+10
(-

5) = + 10

(+2)'(-5)=-10
Proprietllile aduntrt ii :

5) = - 10

numerelor

--1

,,

lNc
reguli:

+1 +?

+3

7/

1)asociativitate:a+(b+c)=(a+b)+ c, Y a, b, c e 2) conrutativitate: a + b= b+ a. V it, b e 7l 3) elenrentneutru: a+0=0+ a= it, Y zt. e Z


0 se nuniegte element neutru

7/

dacl it, b e D{, pentru adunare sunt valabile urmltoarele

(+a)+(+b)=+(a+b) (-a) +(-b)= -(a+b)


(a

(+;r)
Ex.:

,*r={_
(a

-b)
0

dacab < dacab =


daca a

a a

-b)
2)

<b

1) (+2)+(+3)=+(2+3) 2+3=5 )=5

(-2)+C3)=-(z+3)

4)opusul: a+ (- a)= (- a)+ a=0, V a, e 7l Nunilrul ,,- a " se nunte$te opusttl lui a. Proprieltrlile inniulf irii : 1) asociativitatea: a . (.b. c)=(a. b)' c, V a, b, c e 7/ 2) coniutativitatea: a. b=b' a, V tt, b e V 3)elententneutlu:a'l = 1'a= it, Y it,e V I se nunterste elemcnt neutlu. 4) distributivitatea 1a1[ de adunare: a ' (b + c ) = = a.b+ it.c, Y a, b, c e 7/

-2-3=-5
-J=-)
4)

-5)a.0=0.4=0 6) a'(- 1) = (- l)' a= - a


Ex.: Adunare:

3)

(+2)+(-3)=2-3
- 1=1

(-2)+(+3)= -2+3
1=1

l) -2+(.3+4)- (-2+3)+4
-2+7=l+4
5=5

2)

2+7 =7 + (-2) 5=5

3) 7 +0=0+7
7

=7

=7

4) 7+(-7)=(-7)+7=0 7-7=-7+7
0=0

0:a=0
Pentruoricenumereintregi a, b, ccu a= bgi c*0dacl sepotefectuairnpfu'firile a: c$i b:catunci a: c= b: c Pentru orice nuntere iutregi a, b, c, dcu a= b, c= d, c * 0, d + 0, dacii se pot efectua imptrrJirile a: c b: d, Si atunci a: c = b'. d
Puterea unui numdr fntreg Dactr a esle un numtrr intrcg incit n*() qi rr* I ltunci
illt =:l ll

inmullire: 1) (- 2). (3. 4) = (_ 2. 3). 4

-2.12=_6.4
-24=-21

2) (-2).3 =3 .(- 2) -6=_6


a)G3).(a+!=(-3).4+(-3).5

3) c 3)-

l; (- 3) ] _= -J---r

(-3).9=_12_15
_27=_27

;i

n un nunrlr natural asll-el

Sciiderca:cJaci a gi b sunt clouX numere intregi dil.ercnfa dintrc a gi b, notati ;t _ b, este acel numtr intreg c penfu care it= b+ c..

l
a sc nume;tc baza,

lactori

^ general: ir In b = a + (_ b); acticl sciderea este adunarca cu opusul unui numfu- pozitiv.
it-O=;t 0_a=_a Daci a= b, alunci [t- e= b_ c. In cazul deschiderii parantezelor,

c=

il_ b

n se nunle$te exponcnt, ll" este puterca a n - aalui a

Proprieti[i:

;lo = I
tll = ll ilt" i.ltt =
,rttt+ tt

nlinus in fafa unei paranleze schinrbi scnrnele din paranleztr: (a+ b- c- d+e)=- a_ b+ c+ d_ e
r,tnpiu.'1il-c'it:dacl a qi b sunt cloutr numere inlre_ti, aslf_el ca b 0 . cirul inlre_r

ilt" : iltt = Iuts tt


I ^ ,u\" ('"'j

;, *

='1tlt'n

'c= a:

ctinrre a gi b norar in cazul in care er existi, b

;;. ;.;;;"
a, t,

acel numtrr , =b.c

(''b)"' =:t"' b"'


NUMAR NATURAL SCnr numerete 1,2,3,4. . . . . . Mullintea numerelor naturale sc noteaztr cu N (litera
mare N cu dubltr

;r sc nunlc$te dc0nrptrr.!it;

b sc nunrcgtc inrptrqitor; c se nunrerste c0t;

liliu

la inceput).

IN* = nrulfimea numerelor naturale fdrd zero.

tN= tN*

{0}

Cu

Numerele naturale ser\resc pentru numtrrltoare gi se scriu

Propriet[file adunlrii numerelor naturale: a) comutativitatea aduntrrii

ajutorul cifrelor.

Va, b e

N, a+b=b+a

b) asociativitatea aduntrrii:
Aperalii cu numere naturale l) Adunarea; Fiind date doutr numere naturale a qi b numim suma lor, numtrrul natural a + b. a gi b se nunesc termenii sumei. Adunarea numerlor naturale poate fi explicattr pe baza reuniunii mul{intilor flrd elemente strtrine.

Y a,b, c ['{, (a+b)+c= a+(.b+c) c) numdrul natulal 0 (zero) este element neutru la
adunarea numerelor naturale:

VaelN,0+a=a*0=a
b) 2+(3+7)=(2+3)+7

Ex.:

"00
O alll posibilitate constf, in intloducerea aduntrrii cu aju_ torul numerelor de buctrfi de obiecte de acelagi tip:

a) 2+4=1+2

6=6
c) 2+ 0=0+ ) -)
2

2+10=5+7
12=12

3mere+4mere=7mere

Pe de alttr palte nuinercle naturale pot


8

torul aduntrrii, respectiv numdrdrji in continuare:

fi explicate cu aju_

2) inmullirea.' nuntit-tt proclusul a dou[ numere naturale a gi b, nuntftul natural a' b a gi b se nunesc factorii produsului. Produsul unui numtrr natural diferit de 0 qi I se expriml pdntr-o sum[, in care primul numtrr apare ca termen de atatea od de cdte ori arattr al doilea numdr natural. Produsul unui numtrr natural cu zero este zero. Produsul unui numlr natural cu unu este numdrul natural
considcrat.

= 7+

(numtrrare in continuare)1
I

= 6+ 2l

inmulfirea numerelor naturale se explic[ adesea cu ajutorul mul{imilor de perechi (produs cartezian).

_.,.)

=5+3f
I

(compuncre)

EGX

(?

Valet)

(? Dam[)

(V

Rege)

3) Scdderea: dit'erenJa dintre doul numere naturale a gi b astfel incat a > b notatl prin a - b, este acel numfu natural c, pentru car a = b+ c Se scrie: c= 2 - b

(* Valet)

(* Dam[) (*
2'3=6

Rege)

se nume$te desctrzut.

4- 5=-5+-5+5+-5 sau 4.

5=l+4+4+4+4

b se nunrcgte sclztrtor Desclzutul este nai mare sau egal cu sclzltorul. Ex.:

tnrnullifea este definittr ca o adunare repetalil.

9-5=4, 9-9=0,

9>5 9=9

hopriettple inmullirii numerelor naturale:


a)conrutativilalc
b)asociativitatc

Va,beN, it.b=b.a

Y n, b,c [N, (a. b). c= a.(b.c) c)nunrirul natural I este element neutru la innrul{irea
numerelor naturale:

4) intpiu'1ire;r: dacl a qi b s0nt doul numere naturale astl'el incnt b * 0, catul intre a $i b, notat prin a : b este numlnrl natural c, in cazul in care el exist[, pentru ciue a = b. c Scrient c= .l: b a se nume$le decmptrrlit
b se nume6te impfiitor c se numegte cCt C0tul dintre 0 qi un numlr natural diferit de 0 este 0.

Vae N, l.a=it.l=l
d)distributivitate lald de aclunarc

Ex.:

Y
a)

it, b,

c e hI, tt.(b + c)= it.b+ it.c

;i

scldcre:

16:2=8 deoarece 8'2=16

a'(b -c)=it.b-a.c
Ex.:

2.4=4.2
8=8

c)2-l=1.2 )-)
d) 2.(3 +4)=2.3+2-4

inpdrlirii Intregi (teorema imptrrlirii cu rcst). Oricare iu' 1l numerele naturale a $i b, cu b * 0, existtr douf,numerc naturale cgi rastfel incAt a = b.c +r', unde
Teorema

r<b.
Ex.:

D fz' 3).5=2.(3.s)
6.-5=2.15
30=30 e)

c se nunle$te cat. / se nume$te rest.

2.7=6+8
14=74

2'(5-3)=2.5-2-3
2.2= l0 - 6
i_A .+-+

+2 17 este deCmpl{itul. 3 este imptr4itorul, 3 * 0


17

=3.5

5 este cdtul 2 este restul, 2 < 3.

Iregalitfri fote

numere

natuale lJn numlr natural a este

8)Va, b, c e lNcu a<b, c*0$isepotefectua


imp[rfirile intre
a 9i c Ai

mai mare decdt un numtrr natural b, dacl exist[ un numtrr natural c* 0, astfel incAt a b+ c = Se noteazf, a > b gi se citegte ,,amai mare strict decet b " sau ,,b mai mic strict decdt a " Ex.: 90 > deoarece 90 = 50 + 40;40 * 0 Dac[ a > bsau a- h vqm scrie a2 b. Aceasta este o inegalitate nestrictd. Se citegte ,,a ntai mare decdt b " sau ,,b mai mic decdt a .,.

b9i c, rezult[ a;

1b c
"

50

httcrca u nui num ft nalural Pentru a gi n numere naturale cu n produsul a n factori egali cu a adicf,:

lN- {0,1}, an este

an

=a' a' ..
n

factori

'

ReIaSia de

ofiine

tn N

a se

nume$tebtza Puterii

n se nume$te exponentul puterii

Inegalitatea a S b este o relalie de ordine in 0.,1. Relalia de ordine este o relafie cu urmltoarele propriettrfi:
1) reflexivihte:

Proprietdli:

2)

antisimetriet
V a,b e N, daclaSbgib<aatunci

Va e [.{ a<a;

a=b;

a) a0=1 b) al =a c) a" aIr2-arrlrn d) a" '. an - an-t't

3) tranzitivitate:

Y a, b, c lN, daclaSbgibScatunci aSc. Relalia de inegalitate are gi propriet[1i de tranzitivitate, adictr oricare ar fi numerele naturale a,b,c cv a < b gi b'< c, rezultd a< c.
Pt'opdetdsile rel a;iei de ineg alitate 1) V a, b, c e Ncu a< b, rezultl

*) (r,,) = ,,,u, f) (a ' b)" = o.t b"


Ex.:

rill

2)Y a, b, c e 3)Va, b, c e lNcuacbgia) c,b)c, rezult[ a-c<b-c 4)Y a, b, c e lNcua<bgia2 c, b2c, rezulttr a-c<b-g 5)V a, b, c elNcu a< bgi c*0, rezult[ a. e<b. c 6) V a, b, c e ftllcu a( h rezultl a. cSb. c

a+ c<b+ c [llcu a < b, rezultd a+ cS b+ c

tl

50=1
70

b) 5r=5
7t

=l
c) 26 . zz -- 2F'2 (2.2.2.222).(2.27=
26 22 28

=7

l,lX,,i;.i;J;U:,ti;.b;;;:.ffi',1""'.';:'j"'E

d)

)4

.t3

_ 4_i

Dt (2. 5)'=
1000

23

. s3

L6: 8 =2

103=8.125

q,

= 1000

(zt)'

23'z

(z.z.z)2 =2.2.2.2.2.2

23' 23 23

26

W)W)=2r+_l22
26

NUMAR PRIM Orice numtrr natural diferit de 1, care are ca divizori numai pe 1 $i pe el insugi; orice numtrr natural diferit de 1 care admite numai divizori improprii. DouI nuntere naturale se numesc prime intre ele, dactr cel mai mare divizor comun al lor este l. Orice intreg mai ntare sau egal cu 2, admite cel pufin un divizor prim. Orice intreg mai mare sau ecal cu 2, se poate scrie ca produs de nuntere prinie naturalc. Existl o inlini_ tale dc nunlere prime naturale. Orjce intreg rclativ diferit de - 1, 0 sau 1, se poate scrie ca produs dc nunrere printe
neturalc Ei de o unitate.
Numere prime mai

'226

.2. 2. 2;2.2. 2 =2242:2:2

mia ca 420, determinale din forma Ln + g, unde i, este

un produs de numere prime gi p

e {1, 7,
1,3 1,3
:,,.4t,,:.

ll,

13, 17, 19, 23,


...19iiir

291 :

\*.:F:

,r\

7,
'irr"rr)i:
::,:V:i::,:

,,,;::'1"!:;,:

,L111,1;,i

:,ZJ
',23t,tt;

?o::

Reprezentarca numerelor nafurale pe o dreaptd Axa nunrerelor este o dreapt[ pe care am f]xat o origine, un sens gi o unitate de mtrsurtr

0'
.,,,,1
:

,',:"il:tr
;:,,1,;;l:l:;,111:

t,,,',19

t,r,,
'i::6I
|,:;;,W,1,1,1,,.

,47
79,
,,t,lo'1,.,,,,,
'1t:7:1i,7,,:,

"":Lil,

:.to': frP

53,::t:: .:.:.:59'i.i.

:::.:': .L:
t,.,.3.,',,

:,:,1;'7::l::::,

,'JJ,:,';,
103:::::

::83.,'l

i:iil:l:89'jij:l
,,

a?YrY:y:,
AB
l_{
Segnrentul

l0l
1,31

,,,1*
139...

,1,''13

4
5
l.51.
,:18'I.:'.rrr

l',21,::,,

149

0123

I5ii7, ::tl}ltt1
t,9,3,,,,

l:Ni1,:,.':

l:73
\'919,,1,.

N79t.

6
,t,il,.):.:t:::a

19.

,1:22,7,:,:,.

':'229

23.3t:::
',,2,61-i,,,

AB, cu lungimea egaltr cu distanfa dintre doul puncte consecutive, se nunre$te unitate de mtrsurf.
NUMAR PAR x se nume$te numlr par, dacf, existtr
un numtrr naturalrt astfel incet

,24'l:,,,',,
:::::::9,,t:1:;',:,;:,11

125:11:,:::

2-5i.,,,,,:

t:269',:::

'27,,1

'27;7,:;:::::

28t
'3,1:,N

283
3'1.3',;.;..
.'1Ji,Li;,,1;;:

:293,:;:'

rc l'I
;;;t2;,',i1,11
,,1,3,:,,:i:':,
,:a::1.::::if.::::.

!07;':::::
t;i,3i,,[,,,tt,

Iti,:,:::

''347,

1J49,:::11;

,,,3liiii,l

{Se:i,:

x=2n

36Ti,,,

:383Ji:i

lulnt

ffiI,,1,,,

'ffi::,;,

ffi

;3r99ri1t

NUMAR RATIONAL Mulfimea tururor fracliilor


echivalente cu o fracfie datd
a

3,

rafional diferit de zero, ca fiind

-,

.a A-A
b

cYax.x-l

este numtrrul rafional

dellnit de 1
b

imp[rlirea a <]ouh nunlere ralionale se poate defini qi ca innrul(irea cu inversul :

s fs)-'=-s [r/ .5 3 \.]l -J --1 s-'


l-l -.1-l
3

(s)-' 3 =xr

=x-l .x=1

cu proprietatea

1 .r,.

reprezentantul nunrlrului ra!ional A.

X : y =-=X v
Ex.:

Q este niul{irnea numerelor ralionale Q* este mulfimea numcrelor rafionale pozitive.

Numerele rationale cu numitorul I pot fi luate in considerafie ca numere intregi. in Q sunt valabile referitor la adunare gi inniullire aceleagi reguli de calcul ca gi pentru numere intrcgi (asociativitate, conutativitate g.a.m.d)

2.4_2.(4\-' 3 6=-.t-t 3 [o)

=_

z 42 _=l + 41'
3

am notate ; $r -' Am A II7 , li - =, sunl egale dacl fi'acliile i lr - bt7


Dou[ numere ralionale X $i y,
echivalente, adictr a . n=

t-Jc

7/

cQ

, 105 /10)' a zr l-t 21 7 \zt1 v ffi.

l--l

sau sunt

Zero nu are invers. Opcralii cu numcrc ralionalc rcTtrcr.entate dc traclii l) Suma a doua numere ra{ionale A qi D, unde A este
rr.ptczcnt4t dc flac1ia

b.

rn.
ar

1,B

Egalitatca numerelor ralional e

e urmtrtoarele proprietdf

i:

"ste

reprezentat de fraclia

l, '-'d'

1) X= V X e Q (refleiivitate) 2) Dac[ X= Y atunci Y = X, V Ye Q, (simetrie) 3) DaclX= Y gi Y= Z, atunci X= Z

este un numiir rafional S, reprezentat de li.aclia

g:+
bd

V X, Y, Ze Q,, (tranzitivitate) Relatia de egalitate este o relalie de eclrivalen{l. Opera{iile cu numere rafionale au aceleagi proprietlfi ca operafiile cu numere intregi. Definim inversul unui numtrr

Proprietdfi:

a)comutativitate: A + B = B + A;;VA, Be e (A+B)+ C= A+(B+ C);y A,4 Ce c) element neutru: A + 0 = 0 + A = A; VAe e


b) asociativitate:

Ex.:

-+35 -

2t

10+

- 15
2

t3 =_ l5

fraclia ,d | ,
ad lraclla 'bd
Ex.:

.rr.

un numlr raJional

D,

reprezentat de

-bc

I ,21 al -+-=-+-

l0+3 _ 3+10

3s 53
15
15 13

?_! =r0-3 _ 1 15 15 35
3)I'rodriut unui nunfu'rafional, reprezentat de o fraclie, cu un numdl natural, este un numdr rafional reprczentat de o fraclie care are ca numlrltor produsul dintrg numfu'trtorul tiacliei date qi numtrrul natural considerat,' iar ca un numitor, numitorul li'acliei date.

]1_

2 2 (t .,12.1) o, :+-:2\ I -+- l+- = '\3 l0+3.2 2 3+2 ---:-:-+-=-+t515315


13 2 rc s +-+-15 15 15 15 15 15 _=_ 15 15
3

15 15

s) ts -*l :'(s'rs]

ilna m' =bb


Ex.:

- 3 15 77
, este un numf,r rational P, reprezentat

4) Produsul a doutr numere ralionale A qi D, reprezentate

2*o c) 3l =o*2=? 13

l. 2+3. 0 3. 0+t. 2 2 -=---T-=J

I gI ' b'd .ac oe lraclla bd de ti'acliile


.

-=_=_ 333
2) Diferenfa a doutr numere ra{ionale A gi B unde A este reprezentat de fraclia , iar B este reprezentat de

)')1

Proprietlfi: a) conrutativitate: A - B = B. A;Y A, Be Q b) asociativitate: (A -B).C= A.(8. C);V A, B, Ce Q c) elementneutru: A. L = 1 . A :A; VAe Q d) distributivitatea inmulfirii fa1[ de adunare gi sctrdere:

A'(B +C)=A'B+A'C,. A'(B - C )= A' B- A' C, v A' B'Ce

Ex.:

2510 _._=_
.25 st a) -'=-:.' 37 73
10_10

37

-5)

Catul intre dou[ numere ra{ionale A gi B reprezentate

21

r=?(!r) D(2!) "' [: 7)i=i li 7)


10t 2 5 214 328
10_10

cle

fracliile 'bd

Si

cu c

* 0, este un numf,r Q reprezentat

de

lracnr

21

21

acad b'd
Ex.:

.nd bc -

bc
14
15

84 ,)

84

:
: .t

(i.i)=:

?!:J =,0 *

i.: i
2

d) 2.1=1.2=2

54 40+14 848 54 s4 .8484 Z(2_r)_2 5 2

28 2t 12 2.27 _4.10+7.2 3.2s - -TT4

'

3113
2

=2=2 333

(r) MulIimca putclilor raliopal A * 0, este ^unui.nunttrl' nlullinlea .{A". A', A', A'. ....., An. ......}, undc At'= I

2 5 2.7 3 t 3.-5
Ar= A
42=

A'

At-- A.

A. A

3(z

3 28 2112 3.28 - 844_26


2.13
10.4_2.7

2 20_7 10

4)-l j-i
2

n ofi
NUMERE REALE Nuntere care pot li reprezcntalc prin nunrere zccimale llnite sau inlinite (periodice sau ncpcriulicc). Mullimea nunterelor reale se noleazlt cu [t. l)coarccc orice nuntfu'rational are o dezvoltarc de liaclie zecimaltr periodic[, dar pe deasupra existtr gi 1i'ac1ii zecinille neperiodice, exist[ precis mai niulte numere rcale

84

84

0"6':"?,i'"'

numerelor.

tl cZc e c [t Fieclrui numtrr real i se asociaztr un punct pe axa


In general:

OCTOGON Poligon cu opt laturi. Latura octogonului regulat in funclie de nza R a cercului circumscris
este:
18

F lr

O A BC
2

P{2-rl-2

gi aria ,q.=2^[2.n2

9ry.ipit-. definire pe mulfimea numerelor rafionate se extind gi la mulfimea numerelor reale.


ciue a = b2 + c Cu orice trei nuni..a pitagoreice se poate construi un triunghi dreptun,rhic

OMAR, Khayyan (c. 1040 - c.11.23), poet, onr de gtiinf[ gi lilozof arab. tn lucrarea sa, ,,Comentarii despre
demonstraliile problemelor de algebrf, gi alniukabala",
a

NUMERE PITAGOREICE Trei numere narurale, 2 2. pentru

laturilor numer.e inftegi (teoiema r"i

( 7,24,25);

(15, 8, l7);

( 3, 4, 5); ( 5, 12, t3);

r;irrg"*l

cu lungimile

clasificat ecua(iile algebrice. A prezentat teoria paralelelor in ,,Conrentarii despre dificulttr{ile din introducerile la ctrrlile lui Euclid". Tratatul ,,Diliculttrfile aritmeticii" cuprinde procedeul de determinare a rtrdtrcinilor
de indice natural, din numere intregi.

(21,20,29);

( 9,40,41);
(35,12,37); (11, 60, 6l).
a doutr

NUMITOR COMUN Nunrirorul comun

!
b

.c gr -

fraclii

, este cel mai mic multiplu comun al numito_

rjlor celor doutr fraclii. Dactr numitorii sunt numere prime intre ele, alunci numitorul .ornuolr* f.oOuruf numito_ rilor.

t$rl
3.
615
SI

24

devin I devin

20
$r

ridicalea la putere. \ Operalii de ordinul I adunarea qi sclderea. - inmulfirea qi imptrrlirea. Operalii de oldinul II Operalii de ordinul III - ridicarea la putele. DacI o expresie conline-doar opdralii de acelaqi ordin, accstea se cl'ectueazl in ordinea in care sunt scrise. Dacd o expresic confine operafii de ordini diferite, se el'ectueaztr niai intAi operafia de ordinul III, apoi cele dc ordinul II gi in final cele de ordinul I. Ex.:

oPERATil FUNDAMENTATE ALE ARtTtuETtCil Sunt: adunarea, sctrderea, inmullirea. imptrrlirea qi

15
15

l5
2 30

a) 3+5-2+7-4=
6+7 -4= 13-4=
9

8-2+7-4=

sr

30

b)

t7 +3.22 -2.32

L7+3.4-2.9+4.5+10:5==
17+lZ_tg+20+2= 29-18+20+2= 17+20+2= 3I+2=
33

+4.5 + 10:5

PARALELE Dreple situate in acelagi plan gi care nu sc intdlnesc. Doutr drepte paralele cu a treia sunt paralele
intre ele. Doutr drepte perpendiculare pe o a treia sunt paralele. Daci doutr drepte sunt paralele, odce dreapttr concurent[ cu una dintre ele, este concurenttr $i cu ccalalttr. l)actr sccanta estc perpcncliculartr pe una clin
clrcptc, ea es_tc pcrpcndiculartr gi pe cealalttr. Doutr drcpte oafecafe sunt tliate de dreptc paralele in sctmente pro_ porlionale nu numai in lunginrea lor, ci Ei in nrtrsura lor qi rcciploc. l)oud drepte concurcnte 1), ;i D sunt antiparalcle l'a{d dc doutr drcptc concurcnte c/, Ei r/r, dlacl in

OPUS
Ex.:

Numtrr care impreuntr cu altul au suma zero.

a+(-a)=0

7 +(.-7)=0 :+ 7 este opusul lui 7 (.-7)+ 7 =0 =) - 7 este opusul lui ( - 7).

palrulatcrul pe carc-l lbrntcazi, unghiurile opuse sunt


suplenrcntare.

ORIENTARE Un segment, o senticlrcapt[, o dreaptl sunt orientate, dactr pundtcle lor Sunt parcurse intr_o dircclie precistr (sens). pentru fiecare ctoutr puncte A 5i A este dattr dinainte o relalie: A se alltr inaintea lui B sau B se afltr inaintea lui A. Dactr A se afltr inaintea lui D gi B se alll inaintca lui C, atunci A se alli inaintea lui Ct Axionra ordontrrii alirnttr ctr orice dreapttr estc oden(attr sau i se poate alribui o orientare
ORTOCENTRU Punctul de intersecfie al inlllimilor

Dreapta care con{ine miilocul unei laturi AO a unui tritrnghi gi e(tc paralclX cu latura BC. va tlia latura AC in nri.ilocul slu.

unui triunghi.

TAM)=TMBI
=+

lANl= INCl

ORTOGONAT
cular.

MN. II BC

in geonietr.ie, sinoninr cu perpendi_

Dreapta care conline mijloacele a doutr latud ale unui tri_ unghi este paraleltr cu a treia.

A'
TAMI=IMBI

O diagonaltr a paralelipipedului este segnentul de dreapttr care une$te doul vdt'furi care.g.Sunt pe aceeagi (' r' fa16.

lANl=[Nc
C

+MN IIBC
]
I I I
I I

L-

PASCAI, Blaise (1623 _ 1662), maremarician, lizician, scriitor q;i lilozof francez. in ntatematictr a adus importante contrihutii in gconretrie, algebrtr etc....
PARALELIPIPED Prjsma cu bazele paralelograine. Toate l'e1ele sunl paralelogranle. I'araleliiiped driptun_
Aria totalS a paralclipipcdului tlrcptunghic: Ae 2(U +l'h+llt) Volunrul palalelipipcdului drcplunghic:

terale perpendicularc pe bazc.


D'

_qhic este un paralelipipcd cu loatc l-efele drcptunghiuri. I'}aralelipiped drept estc paralelipipeclul cu ntuclriile la_
.

V=l,.l.h
PARALELOGRAM Patrulaterul convex care are
laturile opusc paralele.

.t

lt= AA' - inflfinie

I.= AB - lungime I =BC -ltr1irne


(

loB l:-loDl intr-un paralelogram diagonalele se intersecteazlin ptrr1i congrucntc. intr-un paralelogram diagonalele au acelaEi ntijloc.

lOAl=[oC]

I)

Intr-un patrulater laturile opuse sunt congruente doua


It
I

cdle doud.

PARTE lnfngaCA prin parrea intreagd a nunrtrrului ra{ional x, notatl [x], inlclegern cel mai mare
numtrrintr"eg mai mic sau e_sal cu x.

IABl=IDCl IAD]=lBCl
intr-un patrulater, oricare doutr unghiuri opuse sunt congruenlc Ai oricare dou[ unghiuri consecutive sunt
suplementare.

lxlcx<[x]+
Ex.:

l2.lll=2
[3,9']l =
3

l- 7,971= - tt l- 4,51 = --5

A= C: nnn D= B:

nn m(.A)+ m(D )=

[3]=3
180'' 180''

[0]=

['i]=

'

nt(B)+ m(C )=
+ AD).
(pcrinretrul)

= 2(AB

PATRULATER lbligon cu parru laruri.

,4Iancol=baza x inillimca, (aria) PARANTEZE


= paranteze rotunde,

= paranteze drepte, = acolade. Dac[ o expresie contine parantcze, se vor el-cctua mai intAi calculele din paranteze. El'ectuarea incepe cu cal_ culelc din parantczele rotunde, dupl care cele drepte dcvin xxunde, iar acolaclelc clevin paranteze clrcptc.
Ex.:

{[(8. 22 - 4) :7 +2. 5]+3. 22y. t0- [(zt+ 3). 5 - l0l : _5 = = {[(8.4-4):7 +2.5]+ 3.4] . l0- tf++3).5 - l0l:5 = = {[(32 - 4):7 +2' 5]+ 3.4] . t0 - 0. -5 - l0) : 5 = = [(28 :7 + 2. -5)+ 3. 4]. l0- (35 - l0) : 5 = : [(4+ 10) + 3. 41. l0- 2-5 : -5 =

IAD L IBC l,lCD l. lA1) | larurilc palrulatcrului A, B, C, D vArl'urilc patrulalcrului


AC 1, IB,Dl diagonalclc patrulatcrului l)atlulatel convex eslLr patrulaterul in care oricare lalurtr a sa arc celc dou[ r'6r1'uri nesituate pc ea, de
I

acccaqi pane a sa.

=(14+12).10-J-5:-5=

Suura mlsurilor unghiurilor unui patrulatcr convcx


este 360'
:

=26.l0-25:5=
= 255

=260-5=

n(A) + m(B) + m(C) + m(D ) = 360"

nnnn

Patrulater circumscrls unul cerc Patrulater ale


ctrrui laturi sunt tangente la cerc.

Un patrulater convex inscris intr-un cerc are unghiurile opuse suplementare:

AMB

n(A)+
N

nn

m(C

)=

180''

rtt(D)+ nt(B)= ltl0"


DacI un patrulater cslc inscris inlr-un ccrc, clii[clnalclc sale fornrcazl unghiuri congrucnte cu doui laturi opusc ale patrulalcrului.
rrt C

lBMl=[aNl
tcw l=lCt'l [Dt' l=1pq lAr2l= IAMI
1

--\ti. \,
t' F-. t"

(A) = nI (Dt)
nn
NA

IOM LTAB

m(A,)=m(B)
tn
I

loiv LIBCI Iop IICD ] TOQ LIAD I

tta, ,'

(B') = rn (Cr)
AN

[,'i'v>

-4-,

m (C2) = nt ( I)z)

Patrulater inscriptibil patrulater cu roate vArlurile a$czalc pc un cerc. Patmlaterul inscris intt_un cerc este patrulatcr

convcx.

PATRAT Un clrcptunghi care are cloul laturi conscculivc congrucntc. sau un romb care al'c un unghi clrcpt.

\{+

\,
t,

,,

t/

\at

rn

,It ,11 ,'t ,r'

lrralr'l = [Ar/,1 = I]'Q l=lQM (fr-) = 9tt" Irvnl:- [/,1,]= 1n'rl= [Q1l
titxt'Ql= MN

?=1MN,(pcrintctrul)

l.

(aria Ptrtratului)

ffio

italian. l)rofesor universiter la Torino. in ,,principiile arit_ meticii" a reu$it str realizeze axiomatizarea numerelor nalurale. Este unul din creatorii limbajului simbolic al logicii prin lucrarea,Formular ntatematic,,.

PEANO, Gluseppe (lg5g _ tg32), maremarician

Perpendlculara comun! la doutr drepte o


drcaptl pcrpcndiculard pe cloutr dreptc care nu sunt situate in acela;i plan.

1o'
d,
i It -t (

figuri.

PERIMETRU Lungimea liniei de delimitare a unei


L.a un

d2c a alltlt dr'= prodl

poligon este suma laturilor sale.

dr'

={D

.{]'-r

Ae d, g=prA
nX a clrcplclor

?=

tt+ b+ c:+ d+ e+

AB = pcrpcncliculiu'a Collluc/t;i d2.

cu o drcapttr

PERPENDICULARA O scnriclrcaptd CD care lace 4DB, doutr unghiur.i acliaccntc congrucntc.

piciorul
pcrpendicularei

o suprataltr piranriclald ;i clc un poligon plan nunrit hazd. Supral'a1a pilanridaltr cslc supral:rla dctenninatir prin unirea tulruor r,0r'llrilor poligonului plan, cu un punct cxtcriclr nunrit r'6rful pirantidci. Fala latcraltr a piranriclci cstc un lriunglf cu un viilf in r,611ul piranriclci gi lalura opusil o latLrrir a poligonului de baz.i. Muchia latcraltr cslc un segment ce une$te v0lful piranticlci cu un r,lrl'al haz.ci. Muchiilc dc la bazi sunl'laturilc poligonului dc haz[. inirlliniea cstc dislanla clc.la vei'l'la planul hazci.
cle

PIRAMIDA Corp nrdrginit

SA

I I

carc nu coincide cu pcrpcncliculara CD sau cu prelun_

gurl pcrpencliculartr pe .clreapttr. Orice scnriclreaprI

I)inlr-un puncl cxterior unei clreptc se poate cluce o

lrt

sin_

Dl
,,4,

lT:,:;'"i;ll?::f ;l';,1.";j.1"1Jnt,f

iliicicu6

{J

:..t\l.:fl

ISA|=muchiclaterall IAB l= o tltuchic a trazci l) tSO I = intrllinte


V

I I I I

S=

vlrltl

piranildei

Apotema piramidei este intrltimea unei

f-e1e.

[Slt]

= apotema piramidei,
',

care conlinc o datl cu doutr punctc ale sale Ei dreapta carc le unc$te. Estc una din noJiunilc de bazli ale geontetriei in spa{iu. Planul este deterntinat de trei puncte care nu se alltr pe aceeaqi dlcaptd.

PLAN Supratal[

d(S'FI)=

al-

O drcapti ,si un punct cxtcrior dcterntitl5 un singur


plan.

Pirantida regulattr cste piramida cu baza unui poligon


1L'gulal.

Aria laterali este suma ariilor f'ctelor lalcralc. Aria laterald a piramidci
rcgulalc:

l)oud clrcptc concurcnte clctcrntinl uri singur plan. l)acd clclul puncte tle pc o clrcaptd sc alltr intr-ttn plan, atunci toatc punctelc drcptci sc allil in accl plan. l)outr planc sc interscctcaztr rcciproc dupi o clrcapti. l)llnclc carc nu au nici ull pLltlcl colllun sun! paralclc. Un plan poalc ll clcscotttptts prin orice drcaptit allat5 pc cl, in clclutr scntiplanc. I'oriliilc rcIativc a lrci Planc: Hxisti trci planc cal'c au o clrcapti corttutth ;i ttutttai
una;

n _ ilp'P
^lil -

Bxisti trci plane cal'c au un prlllcl col'llun ;i nuntai


unull

Pirantidi patrulatcri
rcgulattr.

unde p = pcl'inlctrul baz-ci :P = apolcnta

--

Printr-un punct exleritlr unui plan, trccc un singur


plan paralel cu el;

DouI planc paralclc ctt al trcilc:.t sunt paralclc


clc;

inlrcr

Vglunrul:

V=-A..tt
-1

unde Ao = aria trazci h = indllintca

Dac[ cloul planc sunt paralclc. oricc platl carc ilttct'scctcazf, pc prinlul il intcrsccteaz.ir rsi pc al doilca.

PITAGORA (pyrhagoras, c. -560 - c. .5(X) iHr), matcmatician, olll politic qi I'ilozof grcc. I sc atribuie descoperirca tablci innrullirii $i a teoriei ce-i poarttr
numelc.

ffif;

POLIEDRU Figurtr geonrctriclt mhrginiti dc poqiuni planc, nuntite.l'c1elc poliedrultri. Fclelc sunt poligoanc alc ctrrttr laturi $i villuri sc lltllllcsc ntucl-tiilc Ei vfulurilc policdrului. Ficcarc ntuchic este conlunl la doutr l-c{c 9i f iccarc v0rl este comun la cel pulin trci fc1e. Orice dreapttr care une$te cloul vCrluri ncsituate pc aceeaqi la1tr

policdrc: prisnrcle

se nume$te diagonaltr a poliedrului. Doutr fefe altrturate detcrrninl un unghi diedru al poliedrului. Un poliedru este regulat, dactr toate felele sunt poligoane regulate congruenle Ei dactr toate unghiurile diedre sunt congru_ ente. Ccl nrai sinplu poliedm este tetraeclrul. El are patru l'c{c. toare lriu'grriuri. Sc considertr doutr niar-i lamilii de
Ei piranriclc.le.

1.r (ti

R{3

'2 -

1l

, (triunghi

echilateral inscris in cetc);

l, = RJl
R12
at'

. (pdtrat inscris in ccrc);

POLIGON l.inie poli*eonaltr inchisd, in care numai laturile inchise au cdte un punct conlun. l-inic poligonaltr - o rcuniunc clc segnrente dc lbrma [ArAt [A,Arl u [A_,A*l \J... u [i"-, A"l, care nu sunl unul in prclun_rirca celuilalt.

')

It = ll
-

lu

il,, =

Rfi

(lrcxagon inscris in cerc);

Pclligon convex - un pxlligon in

Lungiurca laturilor unui poligon sc nunlc$tc pcrimctru. l)upli nuurirul unghiurilor polironul sc nunlc$tc: lriunclti pal rulalcr
pcntagon
lturxAgt)n

care toale vdr-furile ncsituale t p. n laturtr sc afll <le acecagi


parte a acesteia. Suma mtrsu_ filor ungl'riurilor unui poli_ron convex cu n laturi este:

Sn=(r_2),

lg0"

llr)lltug0rl
octog()n

regulat sc poale inscrie intr_un cerc.

congrucntc pi toatc unghiurilc congruentc. Oricc poligon MN = In (latura poligonului


TOT)

l).ligon rcgulat - un poligon con'ex cu toate laturile

dcclgon tltxlecagon

trci unghitrri; patru unghiuri: cinci unghiuri; ;asC rrni:ltiuri; $aptc unghiuri; op1 unghiuri; zccc unglriuri;

clou

irsprczccc u ttglii uri.

[MN

re-culat cu n laturi)
I regulat

[@?" ] =

ardffia pli+rrrului

Iu

= 2ll rin

l8(F
n
n

Oricc clrr:lptd carc unc$tc doult vArl'uri conscculivc sc rluuic;;(c dilgoniilir. l)acit t<latc viirlurilc uttui poligott sc girscsc pc un ccrc. poligonul sc nuntc$tc insclis in ccrc. l)acir loate laturilc unui poligon slult tangcn{c la un ccrc.
poliurrnul sc nulllc$tc circuutscris ccrcului. l)ouir poligoxuc cu acclagi nutuitL dc laturi sc nultlcsc aserncnca claci unghiurilc sunt dou[ citc doul cctngruenle 5i laturilc analoagc sunt propor"lionale.

iln =

^ cos lStF l(

P(a) este valoarea polinomului pcntru X =


DacS:

a.

Bl

cl

P(X)=2X2+8X-4
Valoareapentru

X=2,

va

fi

P(2)

=2. 22 + 8. 2 - 4 =8+16-4
_ 'r,l i - L+-.+

Fr

Er

=2o
Iteducerea lcrmcnilor ascnlcnea estc adunarea tcrnrenilor
ascnlcnea.

9c=3q
4E = di-,

9A = 4Ar

46 = 9Br 9o = 9o,
4t- =
4tc, =

AB

=BC =CD 48, B,C, C,D,


doul c0te doutr asenrenca.

DE

EF

DtEt I":;--r Fr4

(iradul unui polinonr in raport cu un grup dc literc. rcspccliv cu <l lilcri, cstc cra(lul ccl ntai ntarc <Jintrc
dattr.

Polinonr nul - polinonrul cu loli coelicicnlii zero. Gradul unui polinonr cstc graclul ccl nrai nuu.e clintrc graclclc tcrntcniklr lbrnrci canonice a polintrnrului considcrat. l'(X, Y) = -.5X-Y= + 7XY. - 4X - 3Y + 7 grad P(X, Y) = eracl(- .5XrYr) = 2 + 2 = 1

graclclc lcrurcnilor lorurci canonicc a polinonrului c<lnsi-

I)outr poligoanc asemcnca se pot descontpune in triungliiuri

dcrat, in laport cu grupul dc litcre clal, rcspcctiv cu litcra


OpcraSii:

O expresie care estc un mononl sau o suml clc nlonoamc. Tcrmenii polinomului sAnl monoa_ nrclc a cfu'or sumtr lormcazl polinontul. Fbrnra canonic{ a unui polinom este lbnna in carc monoanrele sunt scrise in ordinca descrcsctrtoare a gradclor.

POtlNOlll

l) Suma a doutr polinoame este un polinom obtinu{ liciind sunta tcnncnilor ;;i reducCncl tcrmcnii asemenca.
(-5X + 6Y - 7) +

(Xr - 7X + ty +Z)= X2 - 2X + l0y - 5

l'(X)=2X2+3X-4
P(X, Y) = 3X2 + 4XY - Y2 + 2X- 3Y + 4 ' 0 eslc pcllinomul nul. Binom = polinom cu doi termeni. Trinom = polinom cu trei ternteni. Dactr in l'](X) inlocuim litera X cu valoarea a, spunem.,

2) Dil'crcnla dintre clouh polinoamc este un polinont


oblinut din aclunarea unui polinom cu opusul celui de al
doilea.

=**Y1
M

fxi*

Y- - 2y

+3x - 4) - (It -

-2y +3X-

+-*+2y2 -4x+5y+7=

2y1

+ tX-

-5y - 7; =

=3Y2-X+3Y+3

3) Produsul unui ntonom cu un polinom estc un polinom ob{inut tdcdnd suma tuturor produselor dintle monom qi liccafe termen al Polinomului.

6) iurpIrlirca polinoanrclor': pcntru polinoanrele l,(X) de gradul m gi Q(X) de gradul n, existd un polinom C(X) gi
un polinoni R(X) astfel inc0t:

P(X) = Q(X) ' C(X) + R(X), unde gractul lui R(X)


nrai rnic dccal
rr.

esre

zx2y(xy

- 3X + 4Y) =

2Ity'-

6x3Y + 8x2Y2

4) Un polinrlnt sc impafte la un monont, dit'erit de zcro, clac[ liccarc termen al polinontului se iniparte la mononrul considcrat.
3,x1Y3+

2x1Y2- 5x3Yr+ xrY2- xrY


XTY

l)(X)= dcdnrpZuJitul, Q(x)= intptrrlitorul, C(X;= g11,t1, l{(X)= rcstul. Tcorenra inrpirrlirii cu rcst sc ntai poatc scrie qi sub lirrma:

=- xrY ' xrY


Srrrrra

3x+Yr 2x4Y2 -5x-tY2 x2Y2 xrY


I

xrY xrY xrY--=

= 3xrYr+ 2K2Y-5XY+ Y-

crrcllcicnlikrr ttttui,polintlttt cstc l)( I). l,(X) = 5X. + .1X'- 2X'+ 4X - -5

l)(x) _ tt(X) crxr+ Q(X) QXI xr-3xr +2x2 - X+ -xa+ x't - xl ,z ;;'*it- X+ zx1 -2x2+2x

l)(l)=.fa 3-2+4-8=5

,/ - xl+X+l xr-x+l

rktul polinoamc esle un polinonl oh{ittut prin innnrllirca llcclu'ui tcrmen al prinlului polinont cu
-5) I'rciclusul a

--7--7
-l

2
I

llccare tcntir)t) al ccltti clc-al doilca polinont gi rcduccrca tcnrrcnikrr asclllctrcil.

C(X)=Xr-2X
l{(x) = 2
I'(X)
este

l'(X)=x4-3x3+2xr-x+ Q(x)=xr- X+ I

(clc0nipirlitul) (inrpitlitorul)
(clil ul ) (rcstul )

(x-2).(xr-4Xr+5X+ 1)= Xr - 4X-t +


-5X2

+ X - 2X-t + 8X2 - lOX - 2 =

=Xr-(rX-r+13X2
I)cntru polinontul:

-gx-2

Qfi)

divizibil cu Q(X), aclictr: divictc pe P(X), dactr t{(X) gsre polinonul nul;

. l'(x) = Q(x)
sau

.cfi).

l{X) = 2X-t + Xl - 3X + 4 Funclie polinomiall esle tirnclia p (x ): llt -+


cle legea

Se noteaztr: tf{

P(X): Q(X)

dellnitl

8) =2x3 - x2 - 3x + 4

Q(x) | P(x)

in

acest caz: P(X) se mai nume$te $i multiplu polinomu-

Iui Q(X).

5)

6a3

Polinom reductibil este polinomul care poate fi scris ca produs de polinoame de grade mai mari sau egale cu 1. P(X)= Q(Xl . C(X). cu gra<l Q > 1 9i grad R > l. Pcllinont irccluctibil esle un gllinom care nu este rcductibil. [)olinomul nul Ei polinoamele cclnstante sunt ireductibile.

tl= = oa[(a -b)2 - c


Tcrlrcma

-l2a2b+6ab2-6ac2 =6a(a2-2ab+* -c2)=


uo@

*b - c)(a -b

+ c1

A clcscontpunc un polinorn in lactori inseamnf, a-l scrie


sub tbrnta unui produs de polinoame ireductibile. Metodele lolosilc sunt:

impl4irii unui polinom la X - a : (X - a ) Q(X)+l{, undc ll = l'(a ). l)(X) = Itcstul inrptrrlirii unui polinom P(X) la X - a cstc l'(a ).
Hx.:

rcstul intptr{irii, poli nortltrlui

Metoda scoalcdi lactorului contun 2) Metclda idcntil[lilor 3) Mctoda gruptrrii tcrmcnilor 4) Sepiu'arca unui Ptrlrat Pcrlcct 5) Metodc conttrinatc

l)

l)(X)= 3X"- X' + 2X- -4X +-5 la

X- I

cslc

l{=|'](l)=3-X+2-1+5=5
Un polinonr l'}(X) cstc divizibil cu binontul X - a duci nuntai clacd P(a ) = 0.
[:x.
:

;i

l) 2r(3x -2y )- ?hQY' - 3x )+c (3x -2Y ) = - (3x - 2Y )' (?:t+ + c) 2) 9x6+4y'+2521 +12x3yt-30x 3z-20y22" r)r + (2y1)2 + (52)2 + 2'(3xt) {zyt1= (3x
-?'b

l'(x) - 4x1- 3xr + 2Xr - 2x - | Itcstul inrpXrlirii lui P(X) la X - I va li


=

- 2(3x' ). (5, ) - 2Q y
= 13xr

t)' {5t1 =

+2t'1-52\2 3) a7*;16+a't-a*+ a3-a1 +a-l=


= a6(ir

l)cci: X- I ll{X) l)(X) cstc ccl ntai ntare divizor conlun al polinoantclttr l'(X) $i Q(X) dac{ el este divizol al lui P(X) qi al lui Q(X). ti clacii oricc divizor al lui P(X) $i Q(X) cstc cliviz-or'5i al lui D(X). l)cnll'u alliu'ca cclui ntai mare diviztll'c()lllull a doui poli-

l'(l)=4-3+2-2-l=0

- l;+ a{(a -

11+

aL(a- l)+ (a -

1)

- (a-lXa6+l'+a2+l;
4) 4a2x2 +*ra -l2abzx -25ca =ltzu)2 -2(2tw) ' . (3b2 ) + r ro' lt] - 1.5c 2)2 = (?iu - ?t t )t - (5c ;r =
2

lui Euclicl. con)un al polinoamclor multiplu ntai mic M(X) cstc ccl l)(X) li Q(X) ctacl P(X) Si Q(X) divid polinonttrl M(X) $i claci oricc polinonr ll(X) care se divide cu I'(X) $i Q(X) sc clividc li cu M(X);
noanrc se toloseqte algoritrnul

= (L'tx

T'tz

5c2)(2ax

b2

5c21

M(X) =

P(x) . Q(x) ryx)

Ex.:

P(X) = (X+ 2)1G- 931X2+ t; QX) = (X+ 2)2fi- 1XX2+ X+

1)

IXX) = (X+ Z)r(X- t) _ (X+ 2){(X- l)r(Xr+ DWtT2JX.-D{xl+ X+ l; r\r,,\,\ rYrt n,,l
-

Prisma

hcxagonali dreaptl

M(x) = (X+ 2)+(x- l)'r(x2+ lXX2+X+ t)


,si Q(X) sunt desconrpusc in lacrori, ccl nrai mare cliviz-t)r c()nlun cste produsul lact<lrilclr conruni la pulcrca cca nrai mic5, iar ccl nrai mic nlulliplu conlun cstc pr<ldusul lactorilor c<xruni qi ncconruni la putcrca cca nrai malc.

l)aci I,(X)

lirli
bazd poligon

latcraltr

drcptunghi

POPOVICIU, Tiberiu (t906 - 197-5). nrarcnrarician rclmin. Prol'csor la universittrlilc clin Clui ;i lagi. Mer-nbru al Acadcuriei ltonrene. Lucrdri dc algchrl ,si tcoria nunterclor.

l)risnra

triunghiulau'i

Mullinrea punctelor intcrioarc rcunittr cu supralala plisnrci. Suprala1tr prisnratictr geonre_ - locul tric al punctelor dreptelor paralcle cu o clrcaptl r/. care au un punct comun cu poligonul directclr. Inlcrsectand _supralala prismatictr cu doutr plane paralclc sc obtin cloutr poligoane cu laturile paralele ;i cclngrucnte. Ar-ia lateraltr a prismci cstc sunla ariilor I'c1cl<lr latu-alc. Ar.ia tofall a prismei cstc suma clintre aria latcraltr gi ariile bazelclr. prisnttr drcaptX este prisma alc ctrrei muchii latcrate sunt perpendiculare pe planele bazelor. Felele laterale sunt drep-

PRFMA

drcapti

bazf, triunclil

intrllinrca prisnrci estc clistanla clintre haze.

Volumul prismci csle produsul dintre aria


indlIinrc.

baz_ei qi

tun-uhiuri.

sl

Alruei. h

PROBA Metoll prin carc se constattr


ma inverstr:

jusretea unui calcul.


x X * ;J

a) t)roba unui calcul aritmetic se efectueaz.tr rezolv6nd problc-

nulilnrl piesclor

lucrate in ziua a doua

x .C,'*,,0,=

+ 3

+ l0 = nundrul pieselor luoate in ziua a trcia

...,r l:,t,=.,a'......,..'....

n,,.,',:..,

a1b= c,,,.,,,.,., Va = D,,,, i


',

,..C.,...i..,b,*,,,e.',',',:.,.
::::::::::':::j::::':]],::::::::::::::::::::::::::

r,r

* +(x
3x

,,,Di =

.+).(" .i+
1-

ur)= rz

a',,:,::,

b) l'roha pcntru solulia unci ecualii, constl din inlocuirca

soluliilor allatc.
Ecua1ie
2x. *,5,:,,,15 ..'tj'i..t..,,'t...=.

c)

Solulie

Hl.b,...{..,,.',.,....,

,:Eroare
nu,,,,

tt....

2;x+3t.,,'4','

2,1..0,*.I

=....,..,.3...

da,:,,

9x*2x=3.17 llx =3. 77 3. 777 Zl at +t -d) ln pnlna zi s-au prodlrs 2l picsc

+'^ ,3

= 87- l0

PROBTEME DE GRADUL
Etapcle rcz-olvirii:

cuncluc la rczolvarca unor ecua[ii sau sistentc cle _eradul I sau

I $l ll

l,roblcme carc

ll.

in a doua zi s-au produs


!-

:t+3

= 2l+ 7= 2ti picse

a) stabilirca necunoscutelor problemei; b) lbrnuuca ccualiei sau sistcmului de ecualii al prohlcnici; c) rezolvarca ecualiei sau sistemului; cl) cercctarea dacl solu{iile gtrsite corespund problcmei;

ln a lrcia z.i s-au produs 28 + l0 = 38 picse c) 2l + 2$ + 38 = 87 picse 2) Pclimclrul unui drcptunghi esrc .ll0 cnr. Sd se clctcrmine iuia lui, dacl lunginiea intrecc cu 6-5 cm l[1imea.
a)

c) r,crillcarea solu{iilor.

) Un stmngar a lucrat in trei z.ile 87 cte piesc. in ziua a cl<lua a lucrat cu o treimc mai nrulle picse ca in prinra zi, iar in ziua a trcia, cu 10 piese nrai mult dccdt in ziua a
I

I-= lungimea drcptunghiului


1

= ltrtinrea dreptunghiului

doua. Str se afle cAte piesc a lucrat zilnic

b)

a) x = numfu'ul pieselor lucrate

prima zl

[Zt*2t = 410 { .=1+6s

c)[f+I=205
i

IL=1+65
H

<+ / +65+1=205 (+
21

30 100

600

=205-65 (+

l4q
1

r00
100 100

1=70cm d)L=70+6-5=13-5cnt A = 'lO. l3-5 = 9450 cm2


e) 2L + 2l =

" =-d!0
l(x)

600.

6(X)

.
3fr

100

6(XX)
-1

2.

135 +
%.

2.

70 =

210+ 140 = 410 cnr

Allarca raportului procentual clintr-un nunrdr:


Ex.: Clit la sutf, ctin
2(X) este

J-.
l(x)

PROCENT (

Fractiile cu nuniitorul 100 sc citesc

sulinri sau proccnlc.

l0

'/

' ,* scrie a 7 gi se cilc$te ,,a la suttr" sau ,,a proccnte". 100


l-5 ,.
100

l(t

=P (X)
I

2tx)

scrie 15% $i sc citc$le

,,1-5

la sut[" sau ,,15 pKrcente".

ItxJ . to p=__m_

Dactravcmunnunttrr n, trtc/t'dinelvafi:x
Ex.:

=# , =ffi
890

P=5
l)cci l0 rcprezinttr 5 Zc clin
200.

40 % <Jin8(x) lei vor

tl x = 190
x=looa
p

40

= 320 lei

I)ac[

se cunoa$te c|, p c/c clintr-un

numlr este a aftlnci nu-

nifuulvati:

P x=it, 100
.{

Al'larea procentului din procent: In anul l98l prclul de cost al unui strung a tbst reclus cu 3,5V(, iar in 1982 a tbst re<Jus din nou cu g,g%. C0t la suttr din prelul de cost inilial rcprezinttr prc{ul de cosr al

Ex.: SI sc dctemrinc un nuntdr dacl 30 7r din el este 6(X).

30 ' - -x :+ 100 =60()


sau

600. l(w 6(xx) =-=-------3fl 3

strungului duptr a doua reducere de prel ? Dupi prima reducere din anul 1981, noul prct de cost rcprezinttr 100 - 3, -5 = 96, 5Vc din prelul dc cost din 19g0. In 1982 s-a redus cu 8.87c din 96. 5Vc adicd;

20(X)

96,5.

!!

=B.Svc

@[

ulrimur pre{ de cosr va nlH,, - 8,5 = s8%

PRODUS CARTEZIAN a doutr multimi. Mulfimea tuturor perechilor ordonate de doutr elemente, luate primul din prima mulfime;i al doilea din a doua. AxB = {(x, y) I xe A qiye B }

Proieclia unui segment pe o dreaptl este un segment


un punct.

sau

BC

AxD

ffi
B

Br Cr

l)r

H,r

Fr

Gr=Hr

ffi \
A

I-unginrca proicclici unui scgtnctll pc o drcapltr eslc ccl nrull cgald cu lungintca scgntcntului. Proicclia orlogonall a unui puncl M pc un plan cstc piciorul pcrycndicularei dusl din acel punct pc plan.
Ivl

4= {2.4,6l
Ax B={(2,1), (2,3), (2,6), (4, 1), (4,3), (4 6). (6. l), (6, 3), (6,6)} p a 4 ={(1,2), ( l, 4), (1, 6), (3, 2), (3, 4), (3. 6). (6, 2)' (6, 4)' (6, O }
PROIECTII ORTOGONALE Proieclia oflogonaltr a unui punct pc o dreaptd este piciorul pclpenclicularei dustr
din acel punct pe acea dreapttr.

B= {1,3,6}

Itr,tv

I'>rclicclia unui segmcnl pe un plan estc tot un segmcnt sau

un punct:

M
?

ct) H

Ml

I-,ungimea proiecliei unui segment pe un plan este egald

cu produsul,dintre lungimea segmentului ;i cosinusul unghiului g, dintre dreapta d ce confine segmentul Ei planul a.
A1B1=

d-

b.c
a.d
c

= =

AB

cos

b--

un extrem este egal cu c0tul dintre produsul mezilor qi celtrlalt extrem. un mez este egal cu catul dintre produsul extremilor gi celtrlalt nrez.

Aria proiecliei A'B'C' a unui triunghi ABC gte un plan cr este cgaltr cu produsul dintre aria triunghiului ABC qi cosinusul unghiului g, dintre planul triunghiului Ei planul a.
SA'B'c'=

Propo4ii dcrivate oblinute din

ac - =-

Saec.cos p
a

PROPORTIE Egalitate

Prin anrplilicarea sau simplificarea unui raport gi punerea scnrnului de cgalitate intre raportul dat $i rapoarlele astfel
rcalizate sc ohlin propo4ii
:

!=ac, cu b*9 h hc c*0 -=315 7l -=2t3


5
5

doul rapoarre.

itb -=cd dc b' !) bd lun c I'tut d -=aun -=bdm


ilc

, ,

(sclrimbarea mezilor intre ei); (scliiurbarca cxlrernilor intrc ci);

. (invcrsarca rapoanclor).

2r0

iun .b -=a'c bnt -=-

ctn d

tlnt

O proporlie are patru termeni.


10

=
=

nu este propol'tie este propo4ie


a 9i dse numesc extremi;

a c a+c a-c h d h+d b-d


ac a+b -=ltc a-b a+b b

a-b c-d b tl
a +b ;r -tt 'c+d =c-d a+b c +d ' a-b c-d a-b c -d a+b c+d -=-

l0
2

' = d'bqicsenumescmezi. h extrenrilor:


ln oricc proportic prcldusul mezilor
ad= bc.

+d

este egal cu produsul

c -d c +d

Ex.:

26
5
15

?
6

5
1_5

2.4 8 6 s.4 20 ls 2 4.6 24 -=-=5 4.15 60 ' 2.4 -5 26


4.5
6.4
15

llnite de nunlere. dactr se poate lbrma un gir de produse egalc, difcrite dc zero, astt'el incat mulfimea primilor factori ai produselor sf, fie una clin mul(imi, iar mulfimea celorlalli factori ai produselor s[ fie cealalt[ mulfime.

-=52 -5 l-5 26

1-5

4.
-1

l-5

824 -=_5 l5 26 20 60
l0

PROPOZITIE Hnunf desprc care $tim c[ este sau acJcr,fual sau lnls, insl nu qi una Ei alla simullan. I'ropoz.ilii adcviratc sunt propozi{ii care exprim[ un
adcVir. Propozilii l'alse sunt propozi{ii cerc cxprimd un ncadcvir. Ex.: 4 + -5 = 9, propozilic adcvdraltr. 4 + -5 = 12, propoz.ilie lalsd. Adcvtrrul sc notcazl cu A sau cu I Ei el cstc valoarea logicl a unci propozilii adcvdratc. Falsul sc notcaztr cu .Fsiul cu 0 6i cstc valoarca logicl a unei propozilii false.

2 6 2+6 6-2 -5 15 -5+15 l-5--5 26 2+5 6+ 15 26 5-2 l-5-6

2684 5 l-5 20 26 -=72t 26 -=39

PTOLEMEU, Claudiu (Claudios Ptolemaios) (c. 90 - c. 168). astrononl. nlatematician qi gco.eraf grcc din Alcxanclria. in donrcniul natenlaticii a adus inrportanlc contribul i i in tri _rononretrie.
cle hazd a geonletrici plane Ei in spaliu. Sc notcazd cu lilere nrari: A, D. C.... Nurnclc vinc clc la latincscul puncrurn = intepllurl. Intersectia a doutr dreptc cstc un punct.

PROPORTIONALITATE Proprietate a dou[ mtrrimi de a tl proportionale (cclrespunztrtoare unor proportii). Propo4ionalitatea directtr se stabile$tc inlre dou[ multinti tinite de nunlere, dacl se poate lbrnia un gir de rapoarte egale, dil'erite de zero, astl'el incAt mul{imea nunttrrtrtorilor rapoartelor str l'ie una din mu\inii, iar ntulfimea numitorilor rapoafielor s[ fie cealalttr mullinie.

PUNCT Noliunc

drndt=lM\

{4'6'8}

4=6=8 =) l2 18 24 llz, rg, 24}

Propo4ionalitatea inversl se stabile$te intre doud ntul{imi

Din sistemul de axiome al geometriei euclidiene se relin: 1. Doutr puncte determintr numai o dreaptl; 2. Trei puncte din spafiu care nu se afll pe aceeagi dreapt[ determind numai un plan. 3. Dac[ trei puncte sunt colineare, atunci unul se afld inlre celelalte dou[.

2) Puterea unui punct exterior fa{d de un cerc este produsul mdrimii segmentelor determinate de punct 9i de punctele in care o dreaptd ce trece prin el, intersecteaztr
cercul.

PUNCTE COLINEARE Puncte care apartin aceleeaqi


drepte.

PUTEREA UNUI NUMAR NATURAL V. NUMAR NATURAL. PUTEREA UNUI PUNCT FATA DE UN CERC 1) Puterea unui punct interior fald de un cerc este produsul mlrimii segmentelor deterntinate de puncl pe o coard[.

MAr' MB1= MA',' MD",= MAt' MBt=

547

MAr' MBt= MAz' MBt

= MA3' MB3

Unitatc de nitrsurtr a unghiurilor, egaltr cu mtrsura unghiului care, avdnd vdrful in centrul unui cerc, subAntinde un arc a. a ctrrui lungime este egall cu raz-a ccrcului.

RADIAN

Iixeniplu de aplicare a girului de rapoarte egale in geometria plantr: Str se deterniine laturile unui triunghi cu perimetrul de 40 cm care este asemenea cu triunghiul ArBr Ct cu laturi de 3 cnt, 4 cm, -5 cnt. A

RADICAL (al unui


3'= 9 =+ 3 = .,/9

nunttrr) Numfu'care ridicat la o radicalul de ordinul 2 al lui 9

anunritd putcrc. nuntitI ordin, dtr nunttrrul dat.

3 este

RAPORT Numim rapofi un c0t de nuntere rationalc.

!
b
a

raportul dintrc numtrrul a ;i numfuul b * 0


b sc nunlcsc terntenii

;i
8

rapulului.
t

estc raportul dintrc nunlfu'ul 8 qi numtrml4.


al

I4 = z =

2 cstc'aklarca rapclrtului.

E h
L

cr

a+b+c :r, +Q+c, 40 l0


t2
-1

llaportul mdsurilor a doul ntiirinti nrlsurate cu aceeaqi unitate dc nthsurd este raportul numerelor prin carc se exprimtr celc doutr ntisuri. I{dportul ntlsurilor a doul mfuinri nrIsurate cu aceca;i unitatc de nttrsurd, din carc prinra este nrai nrarc decdt a doua, ne aratf, de cite ori
prima mf,surf, estc nrai mare dec0t a doua sau de cete ori a doua mdsurl cstc nlai ntictr decAt printa. $ir de rapoarte cgalc este un gir de rapoarte cu sentnul cgal intrc fiecarc pcrcclre dc rapoarte invecinate, astf-el incAt orice percche dc rapoarte din qir s[ lbmteze o pro-

al0 -=-1 cl0 -=53

34
-l

;r = l() cnt
11 =
L_

bl0 43

40

-.
-s0

cnl

-cm 3'

po{ie. a c e a+c+e -=-=-=-= b d f b+d+t


;

xa+ yc + ze

xb*yd+zf

Exemplu cle aplicale a rapoafielor in geomctria in spaliu: Un ccln circular clrcpt arc raza trazci 8 cm qi intrltinlea l2 cm. l,a ce clepdrrare de ba2[ trebuie.sectionat cu un plan paralel cu baza, astl'el incdt raza cercului de secliune sd fie 4 cm.

RATIONALIZARE ltalionalizarea numitotului unei lraclii este eliminarea radicalului de la numitor prin
OB=
amplificare.
8 cm

VO= 12cm
O1B1=

6 =+,pentrub>o
Ex.: 4

grcr

4\5.
1 -1
l^

441
/r

4^la
-1

{3
vor _ opl
5 ---

1.1

r/q

.,11
3

A VOtBr =

A,

VOB

+=_

=! t28 vo, I t22 vor=l tz-vq 2-r


vo,

vot

vo

/-)

oB

I -=Bxprcsia cu carc ,. ,,trlp,,t-,.r, sc numc$tc conjugatl.


Expresia

+Jo 4'4.,

oor=

I =r vo1= QQ'
Ex.:
2

{/" + 16-.:::::1 l:.1::. r..: i/4,,' i.':,Vfl.,.,,, ,,,'


'r'J.r -

vo, _vo I oo, 2 oo,=!.r, '2


OOl =

{3-{2
.6

(^F

-fi)(.fi.fr)

{fr.fr)

q+={n.f)
4/.6- fi) -'l = \ '=' =" = 2{fi \

srn

*.fi

(fr. fiXfi - fi)

{fr-fi)

5-3

-'fi)

---

nAoAcrwA
1) Denumire mai veche penfu solulia unei ecualii alge_
brice.

Ex.:

1) 3)

3x=6

2) Denumire pentru radical.

x= 2

2ester[ddcinlaecuafiei 3x=6

2)
Scoaterea

J49

36

=449 .
7

^{36

=7

lD = 3 =+ rtrcldcina ptrtrattr a lui 9. este 3.


Dactr un numtrr narural n eslc ptrtralul unui numfu-natural a. atunci a este rtrdtrcina pilratl a numft'ului natural n.

.fa=&=! Y+s Vqs


-l-, I v/ = 1

Jl= lxl, x(!


,,/r-zit -J19=7
facbrtIor de sub radical:

MOACI]IA

pAfmfA

,r=^ln, n=a2

deci

u=Ji

J#= 8
il-t'
= ls
l)acd un nunttrr ra{ional nencgaliv rl este pdtratul unui nunrir ralional ncnegativ a, afunci a se nume$te rtrcl[cind ptrtratl a lui n.
a

J,,

th

.fiil

"^li

.
.n=

pcnrru

:t>0. h>0

^frtnt

ab]i, pcnrru a)0. b>0


=-=J(A
.r/l

'15

3.2s
64

L5

=",1i

64

sJl I

in generat:

af,b

r,l"'li
sub

pcntru b > 0

Jo2s = fi0, st'

Intrducuea factuilor
= o, s

radical:

l{Idtrcina pitrattr cu aproxintalie de o unitate prin lipsd a unui nuurtrr ralional nenegativ a este cel mai mare nunrtrr na{ural n al clrui ptrtrat cste nrai mic sau egal cu a.

,={F
lr/h = t/atr.
Hx.:

Pcntru

ll.

h>

()

n-1a<(n+l)2

I'}ropriettr[i: l)
2)

,[- n='1i.^,10,

r/t=16-' (a)o; b>o)

EJ;

(a)o; b)o);

+r/J = r/+t

,_

: = Jto . r = r/+g =^l4s

*n

3./5=

- r['.s

RECIPROCA UNEI TEOFIEME Teoremtr obfinurd


din alta, prin inlocuirea ipotezei cu concluzia. A B teorema rracd =+ atirnci

'

+ B + A reciproca

Teorema: dactr un nunrdr este divizihil cu 3, atunci suma cifrelor lui este divizibiltr cu 3. Reciproca: dactr sunra cih-clor unui nunrlr este divizibiltr cu 3. atunci nunrhrul cstc clivizihil cu 3.

REGULA DE TREI SIMPLA Procedeu care se tblonumlrului necunoscut dintr-o multime de do,rf, numere, din doul nrul{imi de cAte doul numere intre c.,re existl o propo4ionalitate directf, sau o pfopo(ionalitate invers[.
se$te pentru determinarea

Ex.:

20 percchi de pantofi costtr 290.(XX) lci. C0r costtr


pcrcclti de pantoli?

-5

REDUCEREA tA ABSURD Mcro<Jtr <tc denron_ stralie prin carc presupundncl cf, nu este aclcvtrrattr con_ cluzia, prin judecili logicc corccte, se ajun_ee la o propo. zilie contrar'tr unci pfu1i din ipoteztr. Se ajun_ee la o atir_ nralic ahsurdtr. l)cci prcntisa clc la care s-a pornil e lalstr.
adictr concluzia cstc adcvdrattr.

2(t... -5....

...29().(XX)lei

.....x

x- 5.

290.0M

--5.1'+..5(X)=72..5(X)

RELATTA DE ORDTNE

iN tN v. NUMAR inrneC

REGULA DE TREI COMPUSA proccdeu ttrlosit la rezcllvarea prclhlenrclor in czue intcrvin nrai nrulte mullirni de cdtc cloui nulllerc, intre unele dintre ele cxistdnd o propor{ionalitatc directi, iar.intre altele o propulionali_
tate invcrsii.

ROMB
c()ngrucnte.

l)aralclogrant cal'c arc cklutr laluri consccutivc


A

lrx.: 7 ntuncritori lucrdncl 8 ore pc zi ternrinf, o lucrarc in 20 zilc. in c0tc zilc vor ternina lucrarca l0 muncitori
lucrdnd 7 orc pc zi.

7nr... lnr... lnt...

8h...
8h....

..21zile

7nt...

.Z'-Lile 8h.... ......20.7 =t4}zite

Ih....

l4f)

...l40.gzile .I
160
10

:J zile.

Toate laturile rombului sunt congruente

[en]= [nc]

[cD]=[Del

unghiurile opuse sunt congruenlc)

Dou[ unghiuri consccltive sur,t suplementare

A=t b=i

RUSSEL, Bertrand (1872- 1970). filozof. marematician gi literat englcz. A aclus o contributie insemnat[ la dezvoltarea logicii sinrbolice, incerc0nd deducerea mateniaticii din logicl. in lucrarea sa .,Principia mathemalica ", scrisd in colaborarc cu A. Whitehead, a claborat tcoria

nt(A)+ m(13 Dia_conalelc au acclaqi nrijloc

)=

180"

LAO l=LOC l t)iagonalele sunt pcrpcndiculare intre ele gi sunt bisectoarcle unghiurilor ronrbului

tipurilor.

lBo l =[0Dl

IACl ITDB I .AB, (pcriuretrul ronrbului). ?=4


t4

.tlscnt= AC BI) Z

(ania rrtnrbului).

ROTUNJIRE intrcgirc, nro<lillcare a rczultalului


nunrcric al unui calcul pAnI la cel mai apropiat numdr intleg. I-a calculul cu nllnlcre cu ntulte pozitii este suficicnt adcsea str l-ie calculatc cxact nulnai n pozilii. Cclelalte se pol l'acc printr-o rotunjirc adecvattr. I{otunjirca cste inrporlantX in calculul cu numerc zccinralc neli'acliclnare.

.'[1 =
n=

t.
3.

414213-562.
141-5926-53-5897.

l)actr se considcrtr: ^,11= n=

t, 4112. cill'elc
3, 1116

zecimale sunt exacte la 4 pozifii dup[ virgulf,, adictr ultima cifi[ este torect rotunjittr.

operatiei este minus ( - ).


Hx:

mare, numit descdzut. Rezultatul operatiei este resful (care adunat cu sctrztrtorul dd desctrzutul). Semnul dcscdzurul: 7359 scdztrtorul: 3257

care un numfu-, numit scdzdtot este sctrzut clin altul mai

SCADERE Operafie fundamenraltr a aritmeticii prin

SECTOR CIRCUIJAR Porliune din intcriorul unul


cerc cuprinsl intre doutr raze ale sale.

rcst:

4l)z
se

34,7 6.491 28.209

Pcntru a face proba unci sctrdcri


sctrztrtor $i se obline dcsctrzutul.

Nunrercle care se acluntr sau se scacl se nuntcsc lcnneni.

aduntr restul la

l\'oprict[r1i itlc scldcrii:

daci qe mtrrcgte sau se nticqoreazd tcrnrcnul cel nrai mic (sctrzllorul) cu un numdr oarecare restul
se nricqoreaztr
sau se mtrre$te cu acelagi numdr.

nrenul ccl ntai mare (dcscdzutul) cu un nuntlr oarecare restul se nrfu'eEte sau se micqorcazl cu acclagi nunrtrr;

nrtrrcsc cu acelaSi nunrtrr anrbii tcrntcni ai scliderii. rcstul rtrnrAnc acclagi; 2) dactr sc nifu.cq;tc sau se micl;oreazl
ter_

l) dacl sc nricpclrcaztr sau se

SEGMENT Mullinrca punctclor unci drcptc cuprinsc intre cloutr punctc alc ei. Un segmcnl estc bine dcterntinal prin capctclc sale.
IAB J segrnent inclis

3)

A IAB] Be [ABl
lABl c AB
(AB) segntent deschis

SECANTA

Dr-eapta care taie cercul in doutr puncte.

"

F---------J
ll.el= {el (AA)= a

Ae GB)
B

(AB) c AB

e (AB)

Scgment nul este segmenlul (AB ), in care puncte interioare.

A=

B.

Segntente identice sunt segmente care confin aceleagi

Miilocul unui segmcnt este un punct al segmentului distanl[ egall de capetele segmentului

[e.n1=[CD] c+ V M e [ABJ qi M e tCDl


Lunginrea segnlentului este raportul dintre lunginea sa;i lungintea scgmentului unitate. Distanla de la punctul A ia punctul B este lungimea segntcntului AB. AD ; notalie pentru lungimea segmentului.

M estc miilocul

se_ententului.

Segmcnte congruente sunt segmente care au luncimi


egale.

M e [AB] AM= MB
Mesle punct unic.

[enl=

tMN I, dacl AD = MN

0pcralit cu segmcnte: Segmentelc 5L' pot aduna sau sctrdea, dactr sunt nf,surate
cu acceapi unitate de mtrsurtr.

Segment circular porliunca clin intcriorul


cerc cuprinsd intrc un arc dc ccrc tinde acel arc de cerc.
qi coarda

unui carc sub0n-

Suma a doud scgnrente

IAC

l, a c[rui lungime

[AB ]

I este se_rmentul este egaltr cu suma lungimilor

li [rC

segmenrelor [AB I qi tBC ].

AB + BC= AC IAC l, se nume$te scgmentul sunrI.

Segmentul suml

IAC

lan J qi IBC J este segmcntul _Dil-erenfa l, a cftui lun_eime este egaltr cu diferen{a lunginrilor
a doutr segnlente

SEMIDREAPTA tllutlimea puncrelor unei drcptc situate dc aceca;i pane a unui punct al ci. IAB cstc scnriclrcapttr incliistr.

segmenlclor

[ar

qi

tBCl.
C

IAB c AB

Segmentul diferenll

C e [An]

AeIAB

(AB este seniidreapt[ deschisd.

(AB c AB
A
B

afltr fie mereu in dreapta, lle ntereu in stdnga drumului.

S-E-NS DacI parcur_eem laturilc unui triunghi ABC,, ast{'el incdt v0rlurile str urmeze in ordinea A _ B _ C (sau B - C- A sau C - A- B), atunci interiorul triunghiului

Ae(AB
O dreapt[ este descompus[ de un punct P in doutr semidrepte.

SEMIPLAN Mullimea punctelor dintr-un plan situate de accea$i piu'te a unei drepte. Sens

'/'

A
.'

se

:,''t:;lrf,.,:,
:::r;rl::a:::::

[dA

= semiplan de[dA de((tA

inchis

poziliv de piu.curecre Scns nesaliv de parcurgerc


ctin spa{iu egal

1111l1llll

(dA = seniiplan deschis

'

SFERA l-ocul geonterric al punclclor . dcptrrtatc de un puncl


ljx numit ccnhu

Senriplanul [dA Semiplane identice sunl semiplane care contin aceleagi


puncte.

A= 4rR 2,

(aria st-erei)

Lae=[an; YMe [dArezulttr tvfe[an (dA=163; Y Me(dA rezult6, Me (dB


Senriplane opuse sunt scntiplanc'le in carc este irnptrrlit planul de ctrtre o dreaptl.

V=!
Inferseclia unei sfere cu un plan:

R'. (volumul
slbrei)

1{, confinut in plan


Seniiplane opuse [dMqi

P se nunreqle planul central al sl'erei S. Intersecfia lui p cu S este cercul de centru O Si raza
Ei

[dN.

numit cercul mare al sferei.

Pozifiile a dou[ sfere:

O1O.,

=d

d(o, H)> R: S nP =A
Planul este exterior sf'erei.

Sferc exterioare

sr(or, d(O' H)=/l; S = {j.1} ^p este Planul tangcnt sf-erei. Ff cste punctul cu planul.
cle

1lr)

.sr(0r, /{2)

Sl'crc tangcnte cxtcrior

d= 1lr +

contact al slerei

.
rl(O. H) < R:

sr(or, Itr)

S:(Q, R:)

Slcre secante I /t,

Il, l< d< R, + /1,

SnP=C
Planul este secant
sl'erei.

Dac6Me C, d(.M, H)=/F2-F , un(Je R este tu'u sferei, iar a= d(o, p)

sl(ol,

Rr)

s:(Q,

Rr)

C'

sz(Q,

Rz)

d=lRr-Rzl
S

D' este imaginea


dreptei D

fere tangente interjor.

.9r(Or, Rr)

Br

d< lRr _ /{, O sfcrtr intcriorl cclcilalrcI

------'+-----()'.
J tr

Imaginea ntijlocului unui segnrent este nriilocul scgmcntului


inragine

SIMETRIA l) Transfbrmare geometrictr detenninarl dc un punct tix O care lace str corespundd unui punct M. punctul A4' , astf'el inclt M. o, M, sunl colineare,
iar Itutol

=[ol,t'l.
M'
este intaginea

Paralelogramul. dreptunghiul. p[tratul Ei rombul adntit ca centru de sinrctrie punclul de intcrscctie al diagonalclor.

lui M.

Cercul adnritc ca ccntrll dc simetrie chiar centrul lui.

Simetria ptrstreaztr distantele

d(MN)= d(M'N')

2) Transformare geometricf, cleterminat6 de o dreapttr d fix[, numit[ ax[ de simetrie care face sf, corespuncll unui punct M punctul M', asil.el inc6t d sd lie mediatoarea segfrentului MM'.

Cercul admite o infinitate de axe dc simetrie: toatc diamctrele.

--

Dreptunghiul admite
doutr axe de simetrie: mediatoar"ele laturilor.

Triun_rrhiul isosccl ad-

Pf,tratul admite patru axe <lc sinrctric: nrcdi-

nritc ca axtr clc sinrclric nrcdiatoarca bazci.

atoarelc laturilor
dia,eonalele.

Ei

Triunghiul ccl-rilateral aclmitc tlci axc dc sinlctric: cclc trci urcdiatoale ale laturilor.

I{ombul admite doul axc dc simctric: diagonalelc.

Simetria fatd de un plan Sinrctricul unui punct M


1a{[ de un plan P este simetricul punctului la1[ de
proieclia lui pe plan.

MALP
[tutl,]

=[v'e

se numcsc cifre binare. Numtrrul 2 este baza sistemului binar. Scrierea numerelor naturale cu ajutorul cifrelor binarc imprcun[ cu operaliile aritmetice, constituie sis_

SISTEM DE NUMERATTE BINAR Numcrele 0 9i

lcurul dc nunrcralie hinar.


13

!:2t.,. ),.2t *0.2+ I = 8 +4+ I = l-l I 101,,,,


=

Scrierea unor citi'e in sistcmul binar

Sinietria plstreazI distan{ele.

lttl,l=lw,el

MALP NDIP

li ,,tr\ ^, I

[rurl = [ru,rJ
i j

\Nr
SIMPLIFICARE impfu'[irea numtu'ltorului qi numitomlui unei fraclii cu acelagi numf,r natural care este divizor comun al nunrtrr'trtorului gi numitorului liacliei date.
\10

-50' -=707

-5

SIMSON, Thomas (1710 - 176l), maremarician englez. Contribulii in domeniul geometriei, al analizei matematice Ei al calculului rrumeric.

Pentru scrierea puterilor numlrului 10 se fblosesc:

1=l
= 100= 1100100 1000= 1111101000 10000= l00lI100010000 100000 = I !00001 l0l0l00(X)0 1000000 = I 1 1 10100001001000000
Adunarea in sistemul binar: 1001r r00l l00l I l00l + l10l l0l 101101l00l I l0l1 l l0txn0l l 101 l(x)
10

1010

SISTEM DE NUMERATIE ZEClliilAL Scrierea numcrelor naturale cu ajutorul cilielor 0, 2, 3, 4, S, 6, 7, 8, 9 impreunf, cu operafiile de adunare, scldere, innrul{ire gi imptrrtrire constituie sistenrul de numera{ie zecimal sau in baza zece. l0 estc baza sistcnrului dc nunieralie. Scricrca nuntcrelor in baz.a zcce

l,

l_)

;rh= l0'r+ b. a*0; allc= a ' l0- + h. l()+ c', a * 0; ahc<l=;r . l0- + b. 10- + c. 10 + c/. a *
Ex.:

0.

l)entru adunare se foloseEte schema:

l00lll00ll00ll100l

+l I0I I0'l I0I r 0 I l l l 0 0 0 0 0 I I 1 0.1 I


inmullirea in sistentul binar:

r(r(rr'roqr1r(

6(, K( I0I I ()01


0

= lO .2+ 3, -S23=-5.102+2.10+3; 1tl2:7 =4. l0r+ 0. l0r + 2. l0 + l.


23

Translornrarca unor nunlcre din sistcnr hinar in sislcm zccimal: l1 l(Xnlll = 1 + 2 + 4 +64 + 128 + 256 = 455

10101010=2+8+32+

l10l0l

#%i8
l10r0r
I10101
100100011 r0

128 IO0(XX)1=l+(r4 llll0l=l+4+fl+16+32 1(X)0101 =l+.1+6:1

= = 6l = 69
(r.5

170

Pentru innrullire se folosegte scrierea numtrrului

10110= l0+ 100+ 10000 .i0110= l10l0l 110101..(10+ 100+ 10000) . 10+ 1l0l0l . 100+ 110101 =
= l00l000lll0

ll0l0l'

10000

= 1101010+ 11010100+ 1101010000

SISTEME DE ECUATII O asocicrc- dc cJoul sau nrai ntultc ccua{ii lormcaz-X un sistcrrr. in gcncral un nunttrr sau un sistenr clc nunrcre estc o solu{ic penlru un sistem, clactr cstc solutic pcntru llccarc ccualic a sistcnrului. Un sislcnr de lorura: +l/ *c., = 11 sc nunlc$tc Jri,x 1r,- *r,, *.. = o
sistcnr dc douI ecua{ii cle gradul I cu cloutr nccunoscute.

e2, b p b2suntcoeficienfii sistemului. c 2sunt termenii liberi. A rezolva un sistem fnseamn[ a-i determina toate solu[iile. Soluliile sistemului se afl[ 1a intersecfia dreptelor solu{iilor celor doutr pcualii.
Ex.:

ey cy

2){

x+3y-l=0
2x

+6y -2=0

4(L o); 4(t o1 4@, -'l); Bz$, -l)

t)Jx+2y-3=0
12*-y+4=0

=l 4ft 1r,= 1
(

x,

l)

| *t=5 ) y, _.> - =-1 4(5, - l) I = f" 2


{ x, { ' =l

At=Br

tt,= 4

Ix, =0

Dt(o' 4)

[Yr = e'

D,(L

6)

Coordonatele orictrrui punct dc pe

d, = d'

veril'ictr cele

doul ecuaJii. Dcci mullinrea solufiilor cste nedeterminaltr. 2\ lI ** 3y -l=0 4(1. 0); q(0' l) -'t,, ,\@, -l); B,(3, 0) I Zx +6y -6=0

drn dr=

{Ml
Sistenrul nu al'e nici o scllutic" deoarece qt un punct comun.

M(-1,2)
Solulia sistenrului este dattr de coordonatele punctului M,

adictr

=-l \, =,
fx

I dr nu au nici

'l
il
rl

.l

Metda substituliei: l3x +2v = 6 I x -4y = 3


prinia ecuafie, conduce la:

y (atbz-afi) = 4cz-a,r'

=-at\-

aP2- a{l aA

Din a doua ecua{ie rezulttr x = 8 + 4y, cwe introdus in

Metdarduwii:

3(8+4y)+2y=6 24+lTy+2y=6 l4Y=6-24


14Y=

{lx+2Y =6 tx-4y -8

l8

13

]
=) Y=- '7
9

lAx

+4y =12 * - 4y =8

'14

Jx I '1
20

.**. (j)
56-36
7

'20 2 J= 7 -4v -8 +

= 2(\

20* 28y = J$

- 28v
lX =-

=36
9

(zo
q
--

y=
in gencral

36 28

20
1

lt ') I v l.-

Ia,x 'll,x

+t1y +b,y

L1 L)

hl

-br

In seneral:

f;r,x+4!

=ct

la,x +b,y = g, ct -t\ I


lll

y = crbt -ahx -hrbt! = -4c:


nrh,x +t1b,

x (arb, c,b.
;trh,
Lf

aA) t

= c,b, -Qc,

-hc.

Qit.,c,

c'r-hY ? + tt2f
Al

ah,

;t; --;--hc'. .
atnr

c,h,

- afi y

+ a,!:try

arc,

- a{f

+Q)- = t'r

!@

Din aceastl ecualie sc ob]ine y.

SUBMUIFM| v. MUtTtMl
STElflt{, $mon (Slmon de Bruges) (1s48 - 1620), matematician gi fizician flamand. Lucrdri in domeniul fracliilor zecimale.

TABELE MATEMATICE Serii de valori numerice

sau

de fomrule oblinute prin calorl, obscrvafii, demonstralii, araniate intr-o anumitl ordirrc. in giruri gi coloane, pentru uturarea unor calcule sau pentru oblinerea unor clasificlri. 1) TABEL,E NUMERICE: Tabclul l. Pltratclc qt cuburilc lntrcgt dc la t la 99
c)
C)

l-

c) xg

z
I
2
3

GI

= .o (J

0) h c)

c,)
art

c) L

,J

z
I
8

C) arl

ttr ,o

ElI

U
l9.6ti3

l
9

n n
E
30

z
g
55
53

r(t
21809

U
1.18,877

129
7{14

.9.52

:.916
-1.0t-5

l_57.'t6{
I

27

841

3-t. _189

4
5

l6
?5
_16

6.t

900

t:5
)16
-1-l-l

3l
32 33

(xl
1.024 1.039

?7.000

fi

6f'.375
85.1 93

1.r36
3.1,19

175.616
1

29.79t
31.76S
-15.937 -19.30-t -11.875

57
58

6
1
8

3.3(il
_1.d81

l95.lr2
205..179

19

({
8l
100

512

v
:5
%,

59

l.l-56
I tt<

a
6l

3.600

2rc00q
226:981

,t:s:
l:@o
l:331

il2t
3rE4J

lo

n
l3
t4

ll

1.296

46.6-56
-50.65,1

62 63

218.318 l5o.o,t7l
361: l4.t

l3l l4{
169 196 2:-5

n,
38

l, t69
1.4+1 1.52r

tr:8
2.t97

-5-{.lt7?
,-59-l I t)

q
os

3;969

oe6

2.74
3.-r75

4
4l
43

39

4,21s 4.356
-{.1ft9

271.625 287.{96
_100.763

L6()0 1.6til

(>1.000

$
67 68 69

l5

6fr.91l
7.1.088

l6

:s,e
289

-t.096

42

t.7(A
1

4.62.!

3l.l..r_u
32S.-109

n
18

4,91l

32d

,5,sr:
6,8-59

u'
45

,849
9-16

79.507
8-5,t 8.l

4.761
.t.900

70
1tl' 72

311.(p0
157,91 I

!e

n,
2t

.l6i
{00
111
-184

8.0{}0 9.161
10.(>18

6 : ttc
47
48

2:0a.l

9l:12-S

97:33(r
l0-1.823

5:0+l 5.t84
5,329 5.476 5.625
5:'7:76

373.i.{8
_r89.0 t 7

2 t09 l.-r0-{

lz
74 75

b,
23 24

l 10.59:

105,22.{
42 1,875

5)q
576

12.t67
1.1,82.1

49 50

2.rl0l

\7.G9
12s.000
I 3?.65

x x

500

76 77
78

438.976 156;513 l7-1.552

6i1
676

15.625

5l
'sia

1.(r0l

5.939 6.081

t'7.516

2.704

I40.608

c) ti c)

6)
ct3

z
79
80

tn
6.t.1r
6..100
6._5(i

l<

s
O
.191.039
_s

t) t-

0)
C!

C)

'tr

z
86

)ad

c
C)

E
O

c)
!d !<

'tr

z
.93

1(i

80^1.357

\i

F-.
11

I
11

n 60
61

^l;
7,7460
7, Ii 102 7, ti740

I
11

7.3;96

12.000

n
88 89

636.056
(r5 8.-s0.1

8:ff9
8.8_16

3l
32
33

5, -567ii

0,0323
0,03
1

0,0 1 67

7.569 7.711' 7.921 {i.100


8.181
8.46-1

91 95 96

830.58{
857.-375

5,6569

0,0l 64
0,0161 0,0 1 59

8l
82
83 84 85

531..1.{l
.551.3(r8 57 | .187

68

i.-{7:

9.015

5.7116
_5"

0, r)303

6.7 24

7ctl.96q 729.000
75,1.571
7

9.216

88.1:?36

34
35

8310

(),029.1

62 63

(r.8ll9
7.056

90

97
98

9.4W
9.604
9.801

912.673 941 192

-s92"704

9l
y2

7.t.\

6l

-1.

r ?-5

78.688

970.:99

36 37
38

-5,9161 6

6.082ti
6.16.1-1

0,0286 0.0278 0.027t)


0.{)263
().02-56
(). { )25

&
65

7,9373
8

8.0623
8, 12,10 8. 1 U54

0,0r5(r 0,0154
0,0 r 52

Tabelul 2. R[d[cinile pltrate gi inversele numerelor intregi de ta 1 ta 100

39

6.2450 6.324fr
6..10.1I

66 67 68

8.2162
tr.3066
8, 366(r

0,0149 0,0147
0.01,1-5

t1

"l;
I

I
II
I
(),.5

4l
11

0.021J
{).02311

69 70

0,0I.13

"l;
4 4 1231 4 2426 4 3.589

I
r1

42
43

6,4ft{)7

7t
72 73 74
75

8,426t
8,.18-53
8^ -5140

0,0l4l
0.0 I 39 0,0 1 37

6.5574
6. (r332

{).0233

I
2
3

M
45 46

0.0227
0.{.t222 0,{}2 I7

16

1,4
?_

1:12

t."t32l
2,2361
2,'1-19-5

(),3333
0.2-s

4
5 6 7

I
9
10
11

2.6-15u

2.828.t
3, r 623
3, 3 l6(r

0,2 0. i667 0,1129 0,125 0,111t

n
2t )1
23

t7 t8 t9

0.062-s 0.0.58ti 0,05-56

6.7082 6.7823
6. li-5_57

47
48

0,02I3
o.()2()8
{)"{)2(}4

76

0,0526
0,0.5

6.92ft2
a

1 1t2t 1 -582(r 4 69()4 4 79-58


'4
.5

n
78 80
81

8,6023 8,6603 8.7178


8.77.s0
It, 83 l tt It. t{8s2

0,()I35 0.0133
0.0 I 32 0,0 I 30 0.0128

0.0476
0,(l+5-5 0. ()43-5 0, (),117 [),0"1

49 50

'7.0"7

t1

0.02
0. ()196

79

0.ot21
0.0l2-5

5l
52
53 55 56 57 58

7.141!t 7.280r
7. 3,1tJ5

't.2tn

tl.9,l.+3

0.0192
0,01 89

9
9.
t)-5.5.1

0,0123
L).0122

M
25

8990

0,I
0.0909 0.0833
(),0769

82

0.{}l n5
(). () I

t2
13

3,4(r4l
3, (r056

2n 27
28

5,0990

0,03tt-5

1,116)
7..1833

lt2

u
85

83

9. I l0.l 9, r652

0.0120 0.0 t 19

t4 t5

3,141'l
3, tt7-1[)

0,0714 0.0667

n,
30

5,1962 5.29r5 5,3852


5.4772

0,0370 0.03s7 0.0345 0,0333

0,0 r 79
0,017_5

1,5198
7, 6l_5tt

u6 87
88

59

7,68

il

0,0112
().

()169

9^2t95 9,2136 9,3211 9.3808

0,0l l 8 0.0l I 6 0.0r 15 0,01r4

I7

^f;
9t434{)

n,

n ,'95 97 98

^l;
t:9,,,'1468

I
n 0:0105

Gradc
33

Sinus

fangenta

Gradc

Sinns
01

Tangentz

89

0;01,12'

0,5446
0,5-592 0,57:16

4,649i4

62
63

8829,

1,8807

90
91

92
93 9+

9,4969 9,5394 9?59t7

0,01l1
0,0110 0,0109
0,

9;7980 9,8489
9,8995

9.6434

g.ogst

oioS

0,0106

99 r00

9.9499

0,0104 0,0103 0,0r02 0,0101


0.01

A
35

36 37
38

0,5878
0, 6018 0, 6l-57

l0

39

0,6293
0.6,128
0, 6-56 t

0.6745 0.7002 0,7265 0,7536 0.78 r 3 0,8098


0. it391

&
65 66 67 68 69
7A

0,8910 0,8988 0.9063

l;962i
2,0.503

o.9i

ls

0,92()5

N
Tabelul

Tabela tigonometric[ in grade sexazecimale.

4t
42 43

(),8(r93
0.90O:1

0,9272 0,9336 0,9397


0.94-s5

2.1445 2,2460 2,355s 2,4751


2.60-s
1

2.7175

Grade

Sinus

fangenta
(), 017-5

Gradc

Sinus

Tangenta

I
2
3

().0175

45

0,0349
0,0.523

4
5 6 7
E

I 0,0521 Irq
(),0349

l17

rs

0.2924 0,3090
{). 3256

0,3057

K
47 48

0.669 0.6u20 o,6941 0.107 | 0,7193


1

7l
72 73

2.9042
?.o"717

0.932-s

0.95

1r

0.9651
l. (x)00
1,0355

0,9563

74
75 76 77
?8

0,0698 0,0872
0,10,15

0,0699

o,oszs
0,1051 0, r228

0. r219

0. t3g2
0,1564
0r 1736

l2r lzz lzt


24 25

120

0.3420 0,3584

0,3249 0,3443 0,3640


0,3g:39

0, 731.1

r.(.)124
1. I 106

0.9(rl3 0.96s9 0,9703


(),97+4 0,978

3.2709 3.4874 3.1321 4,0108


rtr

49 50

(\,'/431 0;1511 0.7660


0.'717 |

r,l_504

33l5 4,1016
5, 1446

l, 19r 8
1.2319 1.2799 1,3270
r.376|4 1.4281 1.4826 1.5399 1.6003 I,66.13

0,3746
0,39()7

0,4()'t0

5l
52 53 54
55 56 57 58 59 60
I

79 80
81

0,9sl6
0,98.+ti

5,6713
6,3 1 38 7, I 154 8. 1443

0.1405 0,15tt4
0,,1:76i3 C:t,1941

0.4067

l0
11

0,4226
0,4384 0,4540
0.

'?6

0.1908

2i,

t2
r3

t4
15

0,7079 0,2250 0,2119 0,2588


Q;27,56

tt,2126
0,23(tg

t6

o,2493 0,2679 0:'286i

32l

30 31

Dl
I

ial
I

0.421s 0,4452 0,4663 0|48,7i 0;5095


0,:5317

0.7flu0
0.79t36

82
83 85

0,gti77 0,9903

+6qi

0.8090 0"8r92 0,8290 0,8387


0,8,180

u
86 87
88

0,9925
0i 994-5

9,5144
I 1,4301

0,4848
0, -50(x) or 5l50

0.5543 0,5774 0.600e


Q.62491

0,s299,,

61

0,8512 0,8660 0,8746

t.132t
1.8040

89

90

0,9962 0,9976 0,9986 0,9994 0,9998 r,0000

I'1,3m7 19,081r
28,6363

,\i.)soo

2) TABELE DE FORMULE:
Foli
PJisma,drattil,t,,,:

\ria laterall

Alia totalii

Volumul

l's
Aria

P,

I +28

BI
Volurnul

latellll
)

)l

(1.+ I

2l(L+ l\+2L. I

Ariile gi volumele coqpurilor mai des intAlnite Aria


Stcla
Calota sfericl Vclluntul
ii, ;ll,,
'''.

ffi
2nllh,u,n,,

ii,,,, 4ttn--.'1I

i.....'.,.,..,.,,.1',|;

fr,,,i

't*t'"tEffi
Scgrncnt sl'eric

COn biiCular'dreFt.....

.\r'iii lrtcrtli I

Alil lrrtlli

Volumul

nl,'[n

/r)

ttRo
'lrunchiul docon

ntt(o + t< )
z\r'il tt-rtlli

nlll'
3

7)
\r'ir

$rdffiilffi

lltcluli I

Volurnul

nG(R + r)

nC(R + r)+ E(I? t

* .t

.l(^r+rr+Rr)

Funcgiile trigonometice ale unghiurilm de 60", 90".


0,o

0", 30", 45.,

Dintr-un punct extedor unui cerc se pot duce doud tangente la acest cerc. Tangentele duse dintr-un punct exterior
la un cerc sunt congruente.

00

300

450

6(r
",la
2

900

[TA):[TB]

/^\

/^\

sln

I
2

.,h
2

ITOeste trisecroarea unghiului AOD gi ATB. lTOeste mecliatoarea secnrcntulni IADI .


1

cos0,

fi
2

J'
2
1

I
2

TEOREMA CATETEI inrr-un (riunghi clrcptunghic


ADC o catc(l estc nredic propo4ionaltr intre ipotcnuztr
pnricclia ei pc ipotcnuztr.
Ei

l{:0

T; 1/J
^ -1

V]
"{1
1

il
f

ctgcr

il

J3

BA- = BC.BH ) CA- = CB.CH


(l

TANGENTA Dreapta carc iu-e un singur punct contun cu ccrcul. Tangenta estc perpcndiculeu-tr pc raz_i in punclul
de contact.

Bll=
B

18

EiHC=.i2.

lTA] LTOA)
TTDI

LIOB)
BC=
1 1

18

+ 32 =.50

BA-= 50.18=9[J0 =+ BA=30 CA-= 1600 + CA=40.


1

,l

intcrscclia 1) a celor cloul pcrpendiculare clin plan, este far_ pcndiculara pe a treia drcapt5 b.

piciorul ei trece o dreapt[ a confinuttr in plan, perpendicu_ lara pe o alttr dreapttr b conlinutd in plan, o dreapt[ c'care unc$tc orice punct M. al perpendicularei d pe plan, cu

,TEOREMA CETOR TREI PERPENDICUIARE Dacd o drcapttr d este perpendicular[ pe un plan a gi prin

Ex.: Fic DH
B

18 Si HC

= 32.

AHz = 18.32
AH2 = 516

AH=21

d Lu
a

cr={o}

ac0 bca a Lh IV ed
TEOREMA NATURAT

=MP Lb

TEOREMA LUl gEZdUT Nurntrrul x = a csrc rdddcin{ a polinomului /)(x ), daci qi nr.rnlai clactr binonrul x - a il dividc pc 1,(x ), adic5.[r(a ) = 0.
lrx.:
1)(.x)= 2x" - (rriue rtrclicinaa= I

l)xn-l+ nxn-l - 3,

1'>(l)= 2-

(n- 1)+ n- 3=2-q+ I + 11 3=0

irUeAnlrnil INTREG|

v.

NUMAR

TEOREMA tul PITAGORA inrr-un rriunglri drcptunghic ABC. pltratul ipotcnuzci cstc cgal cu sunla
ptrtrutcltlr clrtctcltrr'.

TEOREMA ittAt pfUil intr-un Iriunghi dr.eprunglric ABC intrlfirnca rcltritoare la unghiul clrept este mcdic pro_ porlionali inlre segnrentele deternrinate de ea pe ipolenuzd.

BC)=AB2+AC}

BC- = 25;
AH2 = BH. HC

AB-+A(.-=9+l(r=2-5;
BC2=AB)+AC2

)f

Reciprcr, dactr intr-un triunghi p[tratul unei laturi egal cu suma ptrtratelor celorlalte doutr, triunghiul
dreprunghic.

esre

este

Ex.:

Fie: AB

= 12; AC= 16; BC=20.

M e IABI: AM= 3 ; (MN ) ll (BC),


Ex.:

Ne tAC]

Ilezulll:

ALr

AB=

5 + AB2= 25 + BC2 = AB2 + AC2

=o", ABACI2

-AN 16{
MN
20
5

AC= 12 + AC2 = 141 BC= l-1 =+ BC2 = 169

adicl: 12AN= 3. 16; AN=4

AM

Dcci A ADCcste drepfunghic in A.

_ AB=** BC, 12

adic[: l2Ml{= 3 . 20: MN=

menle propoqionale.

THATES O paraleltr la una din laturile unui triunghi cletenninl pc celelalte doutr laturi seg_

TEOREMA

tul

llcvipntctt:Dactr o dreapttr determin[ pe laturile unui triunghi segnicnte respectiv propo4ionale cu acestc laturi,
atunci accastl drcapttr este palalcl[ cu cca de-a trcia laturl
a

triunghiului.

Dac* (MN) il (BC)


atunci:

Consecinlil: ntai multe drepte paralele determin[ pe


doutr secantc segntente pro6rrfionale.

AM=AN_MN

Fic d qi d' doutr dr:epte secante carc detcrnrintr pe trci drcptc paralcle segmentele [aa'l ll IBB'1ll ICC'l

AB AC

BC

AB BC' AC =--:------:=A,B, B,C' A,C' sau AB A'B' AB A'D' BC B,C " AC=A'C'

Ex.:
Dactr AD

= l0;
= 4i

AM=15 A'M'=6
gi rezulrx:

A'B'
I

rezulttr

. AM A,M' l.)ecl._ AB A, D'

(MM' ) lt (AA') ll(BB')

15 3 "' ^M =-=^B l0 2 A'M, _!_1 A'8, 4 '

Ex.:

Dactr

AB = 2: BC= 7; A, B' = 5 vorn avea:

TEOREMA PARATETELOR ECHIDISTANTE l)actr nrai nrulle paralele cletcrntintr p0 o secanttr scgrulcnlc congruente, atunci ele dclcrnrintr pe oricare
secanttr scgnlenlc cOngruenle.

.
Reciproc: Fie

AB A'B' | 2 5 BC B'C' -= 7 B'C'' -= 2. D' C,=7 . 5 =) B,C,= I

D gi D' doutr dr.epte secante care intdlnesc A ; A'gi respcctiv B ; D, Dactr DEi D'intdlncsc o a trcia dreapttr in'punctele U Si i,, 4ry, astfbl incdt 4#.
doutr drepte paralele in punctcle

drll d2ll dl ll d{

AD= A'B'

arunci aceasrl dreaprtr este pa_

ralcltr cu celelalte.

lenl=lacl= [CD] + [Apll=lB,C ,]=[c,t;,)


TEOREMA nropozilie nlatematici care cxprinrl
adcvlr cc trcbuic sI lre dovc<iil.
un

@,-il "?t ;;T::-;1 ffiffnl;,il:ilr' - ^

TEOREMARECIPROCA Teoremtr obfinut[ dintr_ alta, schimbOnd ipoteza cu concluzia gi concluzia cu


ipoteza.

COSCI,

= - (unghiul dieclru)
J

1_

Ex.: Dac[ intr-un triunghi ABC, BCz = AB2 + ACz atunci triunghiul este dreptunghic in A.
l{eciproca unei teoreme nu este intotdeauna adevtrratl.

,R =

-aV6 4

(raza sl'crci circumscrise) (raza sl'crci inscrise).

r' = -a{6
t2

l-

TEIRAEDRU Poliedru cu parru fe1e. Tetraedrut felele triunghiuri, patru vdrfuri gi gasc muchii.
V

THALES (c. 624 - c. -546 i.Hr.), filosof Ei naremarician grcc din Milct. I se atribuie teorcma care ii poart{
nunrclc.
I-ui i se atrihuic dcmonstr.a[ia ur-lndtoar.ckrr- teorclnc:

c
B

tvol I(ABC)

in doui plrli cgalc 2) cgalitatea unghiurikrr de la bazi in tr-iunghiul isosccl 3 ) cgalitatc:t unghiurilol drcpte
I ) diarnctlul irnpaltc cclcul

4) cgalitatca triunghiulilor carc au o latur.i 1i unghiurile adiaccntc


cgale

5) flptul ci unghiul inscris intr-un scmicer.c cste drcpt in cxpritnarea lui 'l'halcs noliuuce tlc e.rralitate sc rclcri la congru-

enlI

Un tetraedru cu toate muchiile congruente se nume$te letraedru regulat. Aria totaltr a tetraedrului este suma arii lor felelor tctrae<lrului. Volumul tetraedrului este un nurntrr egal cu o treime

din produsul dintre aria unei felc 5i inillimea care este perpendiculartr pe ea. In cazul tstraeclrului regulat de
muchie a
:

5 = xr{J

(aria)

TITLUL UNUI AIIAJ l{apnrrul <lintr-c nrasa metalului prclios conlinut dc aliaj qi nrasa alia.iului. T = tn unde Teste titlul aliajului; M Meste ntasa aliajului; rn esle masa mclalului prelios. Ex.: Un aliaj conline 42-7 granle aur ;i 59g grame aramtr (cupru). Cale csle titlul lui? M = 423 + -598 = t02t g

t_ V =-l-a3..12 (volunrul)

E
li
)i
1

trt

= 423.91 l"=

4)1 t

l02l

g
1000 g aliaj sunt 414 g aur.

Aceasta inseantnl

cI in

tl tl

il

TRAPEZUL I'atr-ulaterul care are doul laturi paralele


gi celelalte doul laturi neparalele.

TRIGONOMETRIE Parte a matematicii care

se

AB
lAn lssls
baza mic[.

ocuptr cu calculul triunghiurilor plane folosind funcliile unghiurilor: sinus, cosinus, tangenttr, cotangent6,. Baza tuturor calculelor este triunghiul dreptunghic; orice alt

triunghi se poate descompune prin cobordrea unei


intrl1inri in doutr triunghiuri drcptunglrice.
,

ICD ] este baza nrare.

TRIUNGHI Policon cu trci laturi.

[en ltt [co


Trapez oarccare

Cclc doutr laturi neparalclc sunt congrucntc

IAD] =IDC
AA

D=C
A. B.
Trapcz. isosccl C sunt punclc nccoliniarc.

O laturtr ncparalcll cste pcrpcndicularl pc bazc

TAD] IIABI IAD) LICDI


C

Triunghiul cstc IAB I v IAC I u [C-A ]. A ABC rcprcz.inti notatia pcntru tliunghi. [,,ttr L IBC l,lCa I sunt larurilc triunghiului. 3,q, 3f. 3C' sunt unghiurile triunghiului. lan I sc notcazir 1;i cu c; l.AC I sc notcazi. $i cu a ; ICA I se notcaztr qi cu b . Perinrctrul cstc sunla laturilor triunchiului.

P= a+ h+

c.

Trapez drcptunghic
z{ptoct't1=

p cste scnripcriurctrul. adic'a P = 2p. (aria trapezului)

68 +CD).BH

a+b+c

@o=

l) Triunghi

tiunghiurilor I Duptr mtrsurile unghiurilor:


ascufitunghic este un triunghi cu roate unghiu_

CI asific arca

II. DupX laturi: l) Triunghi oarecare

sau scalen este

un fiiunghi cu toate

rile asculite.

laturile diferite intre ele.

m(4/.)<90" m(48)<go" rn(dc)<90"


ungnl drcpl.
B

TABI+ [DC];

IBCI+ [ACI;
LAC

]*TAB]

2) Triunghi drcptun_rhic cstc triunghiul care are un

2) Triunghi isoscel estc un triungl-ri cu douii laluri congrucnlc.

rn(iA)=90" IAB l qi [AC I


nunlesc catete;

se

IAD]=LAC

IBC
cl

se nume$re
B

ipotenuztr.

(-

obtuz.
B

3) Triungrri otrtuzunghic estc triunghiur carc are un

3) Triuqghi cchilateral cstc un triunghi cu toatc laturile


un_qhi

cOngrucnlc.

m(4A)>90"

l.tnl=LACJ=[BCl

2d=

baza. inal[ imea


2

4= BC
2

AH

-AC sA=f,ttg".==..=\
Not0nd
2 2

BI

. AD.C.I .ta=Triunchi isosccl Triunglri echilateral

IABl=c

[.tc]=n
InCl
=
a

alra se poate calcua

A=@

;i

cu lclrntula lui Heron:

A=40" B=10" C=70" AAA A+ B + C=

180'

A=60" B=60" C= 60' AAn A+ B + C=

180"

Suma un_chiulilor unui,{riun,rlt cste 1g0". nt (A) + n (D) + rn (C) = 1g0..


A

TRIUNGHI DREPTUNGHIC Un triunghi care ar-e


un unrlri rh'cpt.
B

L ABC triunghi
tunghic in A.

drep-.

ltrC

I este ipolenuza.

Triun_ehi oarecarc

Tri

qn_eh

dr-ept un ghi c

A+B+C=l8t)"

(l = 50" nn

f, = 'r-r 4= ls"

4=go"

*=#-._-A+B+C=1g0"

{=i6"

L ABC triunghi
tungllic isoscel.
AA

drep-

in(C) = n1(B )=45"

Un triunghi dreptunghic este jumltate dintr_un dreptunghi.


B

toate laturile congruente. A

TRIUNGHIUL ECHITATERAL Un rriunghi cu

oA= OB- rc-.BC


2

Mediana relativl la ipote-

nuza este junltrtale din


ipotenuz[.

lADl=IDC]=tACl

AO=

BC

-2
Centrul cercului circuntscris unui triunghi dreptunghic este la junrtrtatca
ipotenuzci.

Unghiurile triunghiului echilaleral sunt congrucnte. m (A) = nl(.8 ) = rr (C) = 60., Un triun_chi echilatcral arc toalc nrediancle concru_
ente.

Intr-un triunghi echilateral nredianele sunt gi qi hiscctoarc qi nrccliatoarc.


R.

inillimi

oA= oB= OC= OD=

LAMI IIBC ]; t.DN I I[Ac); TCP ] 1[AB);

Intr-un triunghi dreptunghic, calcta carc Se clpune unui unghi cu nrlsura de 3O:, are lunginiea cgall cu junttrtate din lungimea ipotenuzei.

TAP

IAN I = INC]; IBMI =IMCl;

] =[I,B

I;

IAB

IIAC)

At= Ati
Dt = Bzi

Ct=
I AB= _BC

Cz.

inscris.

Intr-un triun_chi echilateral ortocentrul este gi centru dc greutate qi centrul cercului circumscris Ei centrul cercului

TRIUNGHI ISOSCET Un triunghi cu doutr laturi


congruente.
A

IABI=IAC]
.AA

lBCl

esre baztr

c
A

Dactr un triunghi este isoscel, unghiurile opuse laturilor congruente sunt congruente.

B =C

[eM]=[MC]

tANj = tAts l

Intr-un triunghi isoscel bisectoarea unghiului de la v6rfeste qi nrccliantr $i mediatoare qi inil{inre.

LDMC =A ('ij.\'

=) IBMI = [CN]
l

[ear)]_ tDCl
[BAt

it=i,=i,=A
L DMC

]=[4C

4BAA,,= 4e,ec
Inlr-un lr'iunghi isoscel inil{imile, mcclianele qi bisec_ toarcle corespunzdtoue laturilor consruentc, sunt con_
irl

=A

CNB =+ [Clr] = tBM l

gfuenle.

,l

ir

[ABl =[AC

ea, situat clc accea$i partc a vArlului

TRUNCHI DE CON Corp nrtrr_einir de o pinzd conici circuliu.tr, clehazaacestuia gi Oein plan paralcl cu .ngi trro.

il
;l

Inn,] tt,q,c l [cctl LIAB )


A

il
:;
;l
{l

BBP

= A,

CCtB

+ [ccJ = IBBJ

fi
I

{r

ffi
$+ii.;dti::r-.rlFF

AO= r, (taza bazei mici);

DO'= R, (razabazei mari); AD= G, (generatoare);

Trunchi de piramidtr regulatl este un trunchi cu bazele


poligoane regulate,

OO'= i, (in[time). At= tG (R + r), (aria laterall).

V = $tn
J

2+r2 + Rr (volunrul). ;,

ti\
{_0_____>

TRUNCHI DE PIRAMIDA Corp rezultat prin


sectionarea unci piramide cu un plan paralel cu baza ei, indepdrtAnd piramida mai micl oblinuttr.

Apolcnra trunchiului de piranridd este inillinrea unei l'c[e. Aria latcraltr a unui trunchi.de piranticld rcgulatd:

At=__
unde

(P + p)ao

2_

p = pcrinlctrul bazei mari; p= pcrinletrul bazei rnici;


= apot0mtr. +

tlp

lt , voru'ur: y= +(.s -{.


undc
,h

r + Jsr )

= intrlIilr)ca] .9= aria bazei ntari;


s

= aria bazci nrici.

Fefele laterale sunt trapeze.

TITEICA, Gheorghe (1873 - tg3g), matemarician romdn. Profesor universitar la Bucureqti. Membru al Academiei Romdne. Lucr[ri in domeniul geometriei de $i matematictr elementarf,. A contribuit la dezvoltarea invdf Smdntului matematic in Rom0nia.

UNGHI Figur[ geomcrricl format[ din douf,


drepte cale au aceeagi origine.

serni-

O= v6rlul unghiului.

Unghiul 4AOD

Scnri<lrcplclclO,\, [(JB sc nunresc laturile unghiului. Unghi alungit este un unglii cu laturile in prclungire. Unghiul nul este unghiul lbrnrat de doutr scntidrcpte
ide nticc.

4AOB = unghi cu lat:rrilc in prclungirc.

AOn = unghi nul.


nu este nici nul nici
!i

Ungtri propriu este un unghi

cuu.e

alungit.

hk unghi propriu

Interi,orul un_chiul ui cstc pol-l i unea haEuratd.

Exteriorul unghiului este porliunea din plan care nu apa4ine nici interiorului, nici laturilor lui.
Unghiuri adiacente

ik
k

unghi propriu

Exterior Deschiderea dintre semidreptele care tbrmeaztr un unghi sc misoartr. Unitatca de m6surtr a unghiurilor este gradul.

Unghiuri complementare sunt doutr unghiuri care au


suma mtrsurilor egal5 cu 90".

l"=ungrad

Unghiuri suplenrentarc sunt doul unghiuri care au


suma mtrsurilor egald cu I ttO".

'

Un unglii alungit are 180'. Un unghi nul are 0". l " = 60' un grad are 60 minute. (r0" l'= un minut are 6() secunde. Mtrsura unghiului AOD se noreaztr n (4AOB). Unghiurile se mtrsoartr cu raportorul. Unghiuri congruente sunt unghiuri care au mtrsurile

; ;

Unghi uri contplcnrcntare

cgale.

n,/

n (4xoy) + nr ( 4yOz) = m (.4xOr.) = 90'.

"1,

or
Unghiuri congruente

2 cste conrplenrentul

l.

Br

Unghiuri suplcrnentarc

n ( IAOB) = m (jArOrB,) =+ 4AOB = {A,O1D'


Unghiuri adiacente sunt douf, unghiuri proprii care au vdrful gi o laturl comune, iar celelalte doutr laturi sunt situalc de o parte Ei dc alta a laturii comune.

m(

{xoy)

+ rn

4yOz,) = m ( 4xOz.)

12 este suplcnrcntul

DacI doutr unghiuri au acclagi contplement sau suplenrcnt. clc sunt congrucntc.

il.

= 180'.

Operafii cu unghiuri: suma a doud unghiuri adiacente este un unghi a ctrrui mtrsurf, este suma nlsurilor celor doutr dnghiuri.

1)

n(|AOB

) = 90' Unghi drept

Suma a douf, unghiuri

nrictr dccdt 90".

Unghi asculit estc trn unghi a clrui mtrsurtr este ntai

jxOz

este sunra

unghiurilor jxOy

Si

4yOz. tn (l AOD ) < 90" Unghi asculit

rn(lxOz ) = rn ( 4x0y) + nt ( jyOz).


2) dit'erenla a doud unghiuri acliacenfe estc un unglri a cfu'ui nrtrsurtr cste egaltr cu cliltrenfa mtrsurilor celor doutr unghiuri.

nrare

Unglii obtuz eslc un unghi a ctrrui mtrsurtr cstc mai tjccit 90".

Dil'eren{a a doutr ungNuri


rn t4 AOB ) > 90' Un_rhi ohtuz

4xOy estedif'erenla jxOzqi jyOz.

n(4xOy)=rn( 4xOz)- m( 4yOz).

ffi:llfl.-il;TJ:Hfil1fiT#*'

cu supren'lenrur

sru

tttisurilor lor -l(r0 .

Un_chiurile lornrate in .iurul unui punct au ca sunrX

rn(jl)+rn(i

2)+ nt G3)+ rnG4)+rnil-5)=fi60.,.

Unghlul a doud drepte tn spaf lu


Orice unghi asculit format de paraiele la drepte date,
duse printr-un punct.

4t .

3t

d'1

d'r d'r

ll dl ll

tJ',

n.v
Unghiuri formate de doud drepte cu o srcantd-

drndr={A}.
d,nd-,={B}

Unghiul unei drepte cu un ptan Unghiul ltrcut dc dreapttr cu proicclia ci pc plan.

3,5-alterneinterne; 4,6-nterncinternc; 2,8-altcrneexlcrnc; 4, 5 - interne gi de aceeagi parte


3, 6 - interne gi de acceas;i paffe
A

l.

7 - alterne extcrnel

.-\
a

d1 = pr61

secanlei;
a

2, 7 - externe gi de aceea;i parte a

t, 0^.*,.rne n

Unghi exterior al unui triunghi


gi de

^...ru:tot;l:t;
secantei; secantei;

Unghi adiaccnt qi suplemmtarcu un unglii al unui triunghi.

nn l, 5 - corespondente: AA
2, 6 - corc'snondcntc: AA 3, 7 - corcsponclcnte;

Cr = un-Qhi exterior

4.

- corespondcntc.

Mf,sura unui unghi exterior al unui triunghi este egall cu suma mtrsurilor celor doutr unghiuri ale triunghiului, neadiacente cu el. Bisectoarele ABC gi ABD sunt perpendiculare.

Unghlurl cu latud respec{v pcrpondlculare

n(4Cr)=n(A;+m1d; /^.

IoA
TOB

LIOC
LIOD

ir= i,r;
Bt= B+i
AA

=+Or=Q,

MB] LIBN.

l)outr unghiuri cu laturilc rcspectiv perpcnciiculare sunt congruento dactr ambclc sunt ascu{ilc sau otrtuze qi sunr suplcnrcntarc dacd unul estc ascutil, iar celllalt obtuz.

Doutr unghiuri cu laturile respectiv paralele sunl. congruente

Unghiuri cu laturile respectiv paralele

dacl sunt ambele asculite sau ambele obtuze gi sunt


suplententare dactr unul cste ascutit, izr celllalt obtuz.

Unghiuri diedre Figura lirnnattr de cjoui scnriplanc dclinritale de acecagi drcaptd ri, in <Joutr plancr clit.crile a Si 0 c.c conlin tlrcapta t/.

lOx ll[Orh;

loy lllOrk.
xOy
.4.

hOrk; hotkt.

dintre douX scnridreple conlinule in cele doutr scrniplane, interseclic

xOyr=

av0nd originca intr-un punct .1, aparlinlind dreptei clc ;i pcrpcndicularc pe accastl drcapti.

'

an B-

<t

n(xoy)+ n(hOgr)=

qLd
180".

Pe tl

d2Ld.

diedrului. Dou[ diedre se numesc adiacente dac[.au aceeagi muchie, una din fefe este comunf, gi celelalte doul feqe sunt de o parte gi de alta a fefei comune. planul care trcce prin muchia diedrului gi-l imparte in doud unglriuri diedre congruente, se nume$te plan bisector. Dactr dou[ diedrc au fefele unuia in prelungirea celuilalt se nunresc diedrc opuse Ia muchie. Dactr <lou[ plane
fbrmeaz[ intre ele paffu diedre congruente ele sunt per_ pcndiculare, fiecare diedru fiind drept.
Un-chi inscris in ccrc este unghiul cu vArlul pe cerc, care are ca laturi doul coarde.

Cele doutr semiplane se numesc fefele diedrului. Dreapta de interseclie a celor doul semiplane se nume$te muchia

Unghi cu vdrful fn interiorul cercului este un unghi al ctrrui vArf este un punct din cerc diferit de centrul cercului.
P

m ( MTQ ) =

-) lnr ( MQ ) + m (NI')]

l^

Unghi cu vfuful in interiorul cercului

Unghiuri in cerc

Unghi cu vdrlll in exteriorul cercului este un unghi al cf,rui v0rl cste un punct din cxteriorul ccrcului, iar laturilc lui sunt sccante sau tangente.
A

m(AMD

I )= j

rn

(APB)
ru

/^

(NAQ) = :[m (NQ I - m (MP)I '2

'^\l^

Unghi inscris in cerc

Unghi cu vfu1ul in extedorul cercului

(AMT) =

/^.tA

ln
2

Toate unglfurile inscrise intr-un semicerc sunt unghiuri drepte.

@BM)
rtt

Unghi cu vArful pe cerc, care are o laturtr tangentl la cerc, iar cealalttr coardl

D.

(Mr) =

nnA

(M:)= rn(M.)

=!{-1"

la vdrf gi cu laturile in prelungire

Unghlurl opuse

vfrt

DouI unghiuri cu acelagi

decimetrul(dm)=
centintctrul

+ 10

m= lO-rm=0,lnr.
l0-rm =0,01m.

4 xOy este opus la v6rf cu j zOt

(cm;= + *= 100

xOy = zOt

.^\

ntilintctrul (mnr ) = + m = lg-'tm = g,(X)lm. l00r)

m(4xOy)=m(4z2t)
Unghiurile opuse la v6r.f sunl congrucnte.

nt(lxOz)= m( 4yOt)

Unltdf l de mdsurl pentru masd: kilogranrul (kg ).= 10009 = l0tg. hcctograntul (h-r ) = l(ng = l0rg. dccagrantul (clag ; = l0g = l0rg. granlul(g)= |t- l0')g.

uNtrAil
hccro (h
dcca (da

DE MASURA
.

dccigranrul(dg)=
cctttigraurul(c-e)=
rurilisranrul (nrs ) '
Sc nrai lolosesc:

Prefixe pentru multipli: kilo I k r _ dc I(xx) ori rnai ntu.e

K)
I

= lo-rg = 0, 1g.

), )

100

= l0-rg
= l0-rg

= 0.0ig.
= 0,001g.

- de 100ori mai ntare. - Oe 10 ori mai nrare.

= ---!I(X)()

,c

Prefixe pentru submultipli: ctcci(cl ) - clc l0 ori nrai nric.


ccnti (c nrili (nr

) )

- de 100ori mai mic. - tlc l(XX)ol.i nrai nric.

tona (1 ) = 1000 kg. cluintalul (q ) = l(X) kg.

Unitdti de rndsuri pentru lungime: kilonrctrul (kni)= l000nt= l0-tm. hcctoltetrul (hnr ) = l00rn l0im. = decanrcllul klarn ) = l0m l0lm. = nletrui (m ) = 1 nr = lQt'nr.

Unitdf i de misurd de timp: secunda(s)=1s.


minulul (nrin ) = 60 s. ttra (h ) = 60 min = 3.6(X) s. ziua (d ) = 21h = 86.4(X) s. silptdrnAnr = J r,ile. anul = intervalul dintre I ianuarie ora 0 qi

3l

decem-

brie ora 24. I an are 365 zilesau 366 zile (an bisect). I an are 12 luni. An bisect - anul in care luna februarie ue

lf,l=l0cl=lffiml
lcl = 10ml
29 zile.

in practic[ pentru mlsurarea cerealelor se folosegte


,
dubludecalitru.

Anii bisecfi se succed din 4 in 4 ani. l)cccniu = l0 ani.

lddal = 2dal=201

Secol

100 ani.

Mileniu = 1000 ani.

Unitif i de misuri pentru arii:


Unitatea de nrlsurf, pentru arie este ptrfatut unittrlii de lunginre. lnrr^= alia unui ptrlrat cu latura de lm.
l

klnr = l0(' nr l.

lhnr2 = I ha (hcctar) = lOam ldanr2 = I ar-= 102 nr l.

2.

= l0-2 nr = l0-anr lmm2 = l0-6 nr


lcnr2

1dm2

nrul unui cub dc ntuchie 1m. I nl3 = un nrctru cub t , , ln,'' = lOi dnr = 106 cm

Unitnf l de mdsuri psntru volume: Unitatea clc ntXsurtr pentru volum este egaltr cu volu_

Unirarea principatx

carj'ie

voluntului vasclor este litrul.

ini;r#;;

l()., nrnr

penrru masurarea

lkl= lOht= 101)6xt= l(XX)l lhl=l0ctal=1001 ldal = lOt 1l= lOcll= l00cl= 1000m1

nlatematicd aplicattr.

vAtcovlcl, vlctor (1885 _ tg70), maremarician romdn. profesor universitar la Iagi, Timigoara gi Bucuregti. Membru al Academiei no'mane. Lucrlri de
VATOARE ABSOTUTA Valoarea a doul numere

abilc. trcbuie umtfui( ca acelca;i variabile sd sc inlcruizr.sci cu acclca;i clenlcntc. I-a viuiabilc clit-critc. corcspuncl nrul{inri dc
defini{ie dif'critc.

E(x,y.z)=

x,y,z

ll{ z*0
9^,F
"

prin:

opuse, care au aceeagi distanltr faltr de zero. Se delinegte

ta l={I a,dacl a>O

l_a, daci a <0

fost inlocuite cu numerc E (.x, = 2x2 + 4xy - y2 + 3x

VATOARE NUMERICA A UUCI EXPRESII ALGEBRICE Valoarea unei expresii in


penlru

cere lilerele au

1603). nlarenrilriciln lianccz. Estc unul clintrc crcatorii algcbrci prin cclcbra lucrarc ,,Canon nrathcnraticus". A dat un algoritnr pcnlru calculul nunrilului zcu a.iut()rul unui produs inllnit.

VIETE, Frangois (15.t0

I)

x=0, y=2
02 +

2y +

--4-4+1=-7 pcntfu x=1, y=-l


E(.1, -

E(0, 2) = 2.

4. 0.

2 _ 22+

3. 0 _ 2.

+I_

VOLUM AL UNUI CORP GE9METRIC Mf,sura pcntru spa{iul unrplut clc corp. Unilalca clc VOlunr,eslc volurlrul r.inui cuhr cu lunginrca nruchici o r.ruitate clc
lunginrc (cuLr unitatc).

l)=2.t2+4. l..G l)_(- l)2+3.1 _ 2.(_t)+t=

conlin.

l-itcrclc conlinulc in exprcsic se nunlcsc viuiatrilc. Mulfnrea sistcnrclor de valtri admise fxlntlu variabite fon neaz/, rlonte_ niul de cltlinitie al expresici algcbiicc. I)onteniul de detinilie eslc condilionat $i dc natura nrfu.inrilor uriaf,if. p

\-\-\+

+\+\=

.rJlJ

Sirnbol pcntn! c,ue fff Ii intrcxtuse r.lcnrente cer nrai i..u"nipnu, variahire se foklsesc literele: a. b, c, . . . , x, y, z. La introduocrca crcrnenrcror hrur(inrii cre detinilie rxJntru variale unei

I/ARIABILA
nrurli'ri

crc <'re'ni1ic.

ZERO 8au

ilUl

adunarea numerelor. pentru orice numf,r a

Elementul neutru referiror la

a.0=0;
:0
nu_

a+O= a:

,l= t
0 =0.

,
Adunare

LISTA TERMENILOR
pagtna
7
7
8

un rol important in marcarea poziliilor (90; 900; 9000 sunr nunrere diferite). in secotut ViU O. Hr. indi_ ienii au introdus o datl cu sistemul zecimal qi zero_ut. in Europa, degi era cunoscut de arabi in secolul XII, el a fost generalizat in jurul anului 1500.

jo^actr

esre un numtrr. unic dererminat. Expresia lJll:rtu.O 0" este gi ca nedeternilnat[. in reprezenttrrile cilieior, 0

Alfabctul grrc Algebrl

Algorim
Algoritmul lui tiuclid Amplificare Apotemtt Arc capabil de unghi dal Arc de cerc Arhimede Aric

t0
10
10 10

doutr plane paralele.

ZONA SFERICA l)arre <tintr-o stcrtr cuprinstr inrre

1l
1t

Ariheticit

lt
t4
14

OA=R
zonei).

Asemtrnare

(razasferci).

O1O, = 11 (inilfimea

Asociativitatc Axa numerelor Axa radicall Axiomtr Bacaloglu, Emanoil

t7 t7
18

A= 2rRh.
Bazl
Bdzout, Etienne Bisectoare

I9

Bolyai, Janog Bolzano, Bernhard


Bourbaki Cadran

n n 2A n
2l

BmlqGeorge

. ",

22

22 22
23

li

tl

Calottr sferictr
Catettr

Ccbfgev, Pafnuti Lvovlci Centru de greutate Cel mai mare divizor comun Ccl mai mic muldplu comun Cerc Cercul circumscris triunghiului

23 23 23 24

43

Descartes, Ren6 Descompunere ln factori Diagonaltr Diagrama Euler-Venn Diametral opus

46 ,M 47 47 47 47 47
48 48 48

Ccrcul inscris tridnghiului Ceva, Giovanni Ciftele romane

24 30 30

Diamctru Diedru

Diofant

l)irichlct, l)ctcr Gustav


Distanld

Cilindru Ciurul lui Eratostene Coardil Codomcniu Coeficient Colinearitate


Comcnsurabil

3t 3t 3l
32 32
33 33

Divizibilitate l)rcaptI
Dreptunghi Hcuafc
Ecuagia de gradut I Ecualia de gradul al Il-lea

50
52 57 59

Comutativitate
Con

Conccntric Concluzie
Congruent Congrucnla triunghiurilor
Constanttr

v v
35 35

33

Hlcmcntc dc trigonomctric Emmanuel, David


Eratostene

&
65 68 68

6l

Huclid (Iiuklcidcs) Euler, Leonhard


Expresie matematictr

36
36
38 38

68 69 69 70

Construclii geometrice Coordonatc ln plan


Coplanar Corp geometric Cub

FormulI
Formule de calcul prescurtat

4
45 45

43

D'Alembert, Jean le Rond Dc Morgan, Augustus

Fracfi Fraclii algebrice Frac;ii periodice F,taclii zccimalc fi nitc Funclii

7t
7t
74 75

77
78
83

46

(iauss, Kart FHtxJcrich

Geometrie Geomehie fn spa{iu Grad

E3

Mediatoarele unui triunghi

tw
108 109

Hadamar4 Jaques Haimovici, Mendel

Htron Hilbert, David Horezmi, Muhammed ben Musaal Huygens, Cristian


Identitate
Inccua[ic

85
87

u u u u

83

Medie

Motul Moisil, GrigoreC.


Monom

110 110

'/

Mul[tml
Nota{ii

tt2
116

87,
88 88

Inegalirtrfi
Intersecfia a doul drepte

89

Intcrvalc
Ipoteztr

9t
92 93 91 97 98

Num{r Numtrrimpar Numtrr irafional Numtrr lntrcg Numtrr nanral Numdr par

tl7
It7
118

tt7

t2t
128 129
130 135

Numlrpim
Num5r ralional Numere reale

'lmplrgire
Intrl[i mitc unui triunghi

Inmulgire

Numcrc pitagorcicc Numitor comun


Octogon

r36
136

Klcin, Fclix
Lalescu, Traian
Lconardo (Fjb<lnacci)

y)

I I
v)
100
101

Omar, Khayyam Operafii fu ndamentale ale


Opus

t37 t37

ariheticii

137
138

Linie mijtocie Loc geometric , l,obaccvski, Nicolai lvanovici Lungime


Matcmatictr Mlrimi direct propo4ionale ytui invers propo4ionae

Orientare

138

Ortocentru
Ortogonal
Paratele

r38
r38
139

r01 r03 Pascal, Btaisc r4{)

IM
r05
106

Paralelipiped
Paralelograrn Parantcrp

tq

",i unui Mcdianclc triunghi

t4t
t42

Parte tnheagtr Patrulater PAFat

t43
143

R[d[cin[ piltratlt
Reciproca unei teoreme Rcducctea la absurd Regula de trei comPus[ Regula de trei simpl[ Rciafia de ordine fn N

t76
178
178

Peano, Giuseppe Perimetru Pcrpcndicutartr

t45

16
146
146

t78
179

Piramidl
Pitagora

t79
179 180
181

Itlan
Poliedru

t47 r48 t49

Romb Ronrnjire Russcl, Bcrtrand Scfdere


Srrant^[
Sector circular

Poligon Polinom Popoviciu, Tiberiu Prismll


Irrobtr

.
II

149 150

r82
182
183 183
185

152
158 158 160

Segment

Probteqe de gradul I gi
Procent

ScmidrcaptI
Semiplan
Sens

160

186 187 187 190

Ilodus cutcrian
Proiecgii ortogonale Proporfie

l&
T&
166

162

Sfcra

Prop4ionatitatc
Ftopozigie Protemeu, Claudiu (Claudius ftolemaios)

l6tt
169 169

Simenia Simplificare Simson, Thoma.s


Sistem de numeralie binar Sistem de numeragie zecimal. Sislcmc dc ccuafii

194
194 195

Ihnct

t97
r97

Puncte colineare Puterea unui numtrr natural

I69
170 170 170
172

Pntcrca unui punct fa[{ dc un ccrc Radian Radical Raport Rafionalizare

Submul{imi v. Mulfimi Stevi& Simon (Simon de Bruges)


Tabele matematice Tangenttr Toorcma catctci Teorema celor trei perpcndictrlare Teorema implr[irii intregi Toorcma inll$mii

202 202
203

t72
172

2lt

2r0
212

R{d{cintr

t75 t76

2t2 2r2

Teorema lui Bdzout Teorema lui pitagora Teorcma lui Thales Teorema paralelelor echidistante

2t3
213

2t4
217

Teoreml
Tcorcmtr rcciproctr Tetraedru Thales

2t7 2t8
218 219 219

Titlul unui aliaj Ttapezul Trigonometrie


Ttiunghi
Triunghi dreptunghic Triunghi echilateral Triunghi isosccl Trunchi de con Trunchi de piramidl

220
221 221 225
227

228
229

230
232

fifeica, Gheorghe
Unghi

UniHti de mtrsurf, VAlcovici, Vioor


Valoare absolutl Valoare numericl a unei expresii algebrice

233

24
248 248

Variabiltr Vibte, Frangois Volrrm al unui corp geometric


Zero sau Nul Zona sferictr

248
248 249 249

250
?50