MEMORIA

1. Definitie si caracteristici. Memorarea. 2. Memoria de scurta durata si memoria de lunga durata. 3. Reactualizrea si uitarea. 4. Conditiile memorarii si invatarii eficiente.

1. Memoria este procesul psihic cognitiv care realizeaza intiparirea, pastrarea si reactualizarea informatiei. Memoria are un rol central in viata psihica deoarece: - stabilieste legatura dintre trecut, prezent si viitor adica asigura continuitatea vietiii psihice; - toate functiile psihice utilizeaza informatiile stocate in memorie, astfel memoria este esentiala pentru recunoasterea obiectelor percepute, pentru intelegerea, rezolvarea problemelor si invatare. Memoria are un caracter selectiv si activ. Noi nu memoram toate informatiile receptionate si nu reactualizam informatiile exact asa cum le-am inregistrat. (Factorii care selecteaza si modifica informatiile inregistrate: limbajul, gandirea, emotiile). Memorarea este prima etapa in care are loc intiparirea, fixarea informatiilor. Memorarea, in functie de absenta sau prezenta intentiei de a memora, poate fi involuntara sau voluntara. Memorarea involuntara (neintentionata) in acest caz intiparirea se realizeaza intamplator, fara stabilirea prealabila a scopului de a memora si fara utilizarea unor procedee speciale pentru memorare. Memoram chiar fara sa vrem ceea ce se repeta frecvent, ceea ce este in legatura cu interesele, dorintele, preocuparile noastre, ceea ce ne impresioneaza profound. Memorarea voluntara (intentionata) se caracterizeaza prin prezenta scopului de a memora, depunerea unui efort voluntar pentru realizarea acestui scop, prin utilizarea unor procedee de memorare. Memorarea, in functie de prezenta sau absenta intelegerii informatiilor poate fi : logica sau mecanica. Memorarea logica se bazeaza pe intelegerea informatiilor memorate. Cunostintele memorate logic sunt pastrate mai mult timp si ajuta intelegerea noilor informatii. Pentru ca o persoana sa poate memora logic un material este necesar sa dispuna de cunostinte de care sa lege materialul respectiv. Memorarea mecanica in acest caz memorarea are loc fara ca materialul sa fi fost inteles. In acest fel sunt memorate numele de persoaae, numerele de telefon, denumirile geografice, cuvintele in limbi straine, dar si in aceste cazuri, uneori se pot face asociatii logice. Tot in acest fel memoreaza elevii definitiile, lectiile pe care nu le inteleg. Memorarea mecanica este ineficienta deoarece informatiile memorate fara sa fi fost intelese nu vor putea fi utilizate in viitor pentru a intelege noile informatii.

2. In MSD se afla informatiile pe care le prelucram in prezent si din aceasta cauza ea se numeste si memorie de lucru. Memoria de scurta durata se suprapune partial cu focarul atentiei si al constiintei. Continutul MSD provine din stimuli receptionati in prezent si din informatiile extrase din MLD. Aceste informatii sunt utilizate pentru a recunoaste obiectele din jur, pentru a intelege ceea ce ni se spune, sau ceea ce citim. Memoria de scurta durata patreaza informatiile timp de 15-20 de secunde. In acest interval informatiile pot fi reactualizate cu usurinta. Dupa acest interval informatia ori este uitata, ori trece in MLD. (Numarul magic. - nr. lui Miller: 7

2).
MLD este depozitul care pastreaza informatiile timp de cateva minute, ore, zile, luni sau chiar toata viata. Unii psihologi considera ca MLD are un volum nelimitat si fixeaza aproape toate experientele de viata. Cu toate acestea, nu putem reactualiza toate informatiile deoarece nu putem regasi toate informatiile. Unele informatii pot fi reactualizate numai in conditii deosebite (ex: starea de hipnoza). Alti psihologi considera ca MLD nu pastreaza toate informatiile inregistrate , o parte din acestea fiind uitate. Memoria pastreaza: -a) amintirile privind evenimentele prin care a trecut o persoana; -b) amintirile privind intentiile, planurile de viitor; -c) semnificatia notiunilor si relatiilor dintre notiuni. 3. Reactualizarea si uitarea. Reactualizarea este etapa in care informatiile memorate si pastrate sunt utilizate. Aceasta se poate realiza prin recunoastere si reproducere. Recunoasterea obiectului sau situatiei memorate consta in identificarea acestuia. Recunoasterea este mai frecventa si mai usoara decat reproducerea. Reproducerea are loc in absenta materialului memorat. Aceasta implica gandirea, limbajul, miscarile, desenul. Reproducem atunci cand stimulul nu este in fata noastra. Uitarea se manifesta prin pierderile care se produc in timpul pastrarii. Intre anumite limite, uitarea este un proces natural si necesar deoarece memoria se elibereaza de informatiile care au devenit inutile. Cea mai grava forma a uitarii este cea determinata de unele imbolnaviri ale creierului: amnezia. 4. Memoria are un rol important in invatare. Cunoasterea unor metode care ajuta memorarea poate sa mareasca eficienta invatarii. Psihologii, in urma efectuarii a numeroase experimente au formulat o serie de recomandari pentru a usura memorarea atat la scoala cat si in situatiile extrascolare: a) Invatarea si memorarea devin mai eficiente daca elevul este motivat pentru aceasta activitate. Motivatia se poate imbunatatii daca elevul isi da seama de ce invata disciplina respectiva si cum pot fi utilizate informatiile respective in viata.

b) Elevul memoreaza mai usor lectia daca aceasta a fost inteleasa si pentru aceasta profesorul, atunci cand preda, trebuie sa tina seama de cunostintele anterioare ale elevilor si sa dea exemple concrete. c) Elevul retine mai temeinic ceea ce asimileaza prin activitate proprie. Ne referim atat la activitatea concreta efectuata cu ajutorul unor obiecte cat si la activitatea teoretica cu materialul verbal. d) P entru ca elevul sa retina cunostintele teoretice trebuie sa si repete: - multi elevi citesc lectia de 2-3 ori si au impresia ca o stiu deoarece recunosc textul, dar recunoasterea nu este echivalenta cu capacitatea de reproducere si utilizare a informatiilor. Dupa ce elevul a citit lectia de cateva ori si a inteles despre ce este vorba trebuie sa incerce sa o reproduca, adica sa o spuna cu cuvintele sale. Apoi se verifica pentru a-si da seama ce a omis, ce greseli a facut si care sunt partile pe care le cunoaste mai putin. - repetitiile pot fi facute comasat si esalonat. In cazul repetitiilor comasate lectia este repetata de mai multe ori succesiv pana cand este bine invatata. In cazul esalonarii repetitiile se fac la anumite intervale de timp. - se pune problema daca lectia sa fie invatata in intregime (metoda intregului) sau pe parti (metoda partilor). Daca lectia este mai usoara si mai scurta se recomanda metoda intregului. Daca este mai dificila si mai lunga se recomanda metoda partilor. Cea mai buna pare a fi metoda mixta: la inceput se parcurge tot materialul pentru a intelege structur si relatiile dintre parti, in continuare lectia se imparte in fragmente logice, apoi se invata fiecare fragment si la final se repeta lectia integral.