Sunteți pe pagina 1din 286

TEME

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Comunicarea economica si importanta sa n institutiile economice Comunicarea n institutiile economice: functii, structuri, responsabilitati Audiovizualul si rolul sau n promovarea imaginii institutiilor economice Cultura si comunicare Negocierea si comunicarea proactiva Comunicare si stilistica publicitara Brand-ul si valentele sale comunicationale Comunicare, putere si competitie Comunicare economica vs comunicare mediatica Globalismul comunicarii n societatea moderna

CEL MAI MARE RISC N VIA ESTE REFUZUL DE A-I ASUMA UN RISC.

Geniul este 1% inspiratie si 99% transpiratie. Thomas Edison

Adaptarea stiintei comunicarii la practica organizationala este generata de insasi schimbarile accelerate induse de dezvoltarea comunicarii globale la nivelul colectivitatilor umane moderne. Daca ne raportam la cercetarea comunicarii organizationale din perspectiva teoretica vom observa ca aceasta tinde sa se orienteze spre gasirea cat mai rapida a acelor modalitati si cai de aplicare imediata a teoriilor in practica organizationala.

Comunicarea corporativa este chemata sa construiasca propria modalitate de interpretare a ideilor si de culegere a datelor care sa ofere acele alternative si/sau oportunitati de afaceri organizatiilor, prin crearea unei baze de actiuni comunicationale atat in interiorul cat si in exteriorul organizatiei.

COALA AUSTRIC DE GNDIRE ECONOMIC DESPRE ANTREPRENORIAT

Antreprenorii: principalii artizani ai bogiei

RICHARD CANTILLON (SEC. XVIII IN FRANTA) : - Antreprenorul reprezint intermediarul ntre capital i fora de munc, - Asociaza ANTREPRENORUL cu deciziile umane - Functia antreprenoriala, primordial anticipativa este asociata cu incertitudinea/ asumarea de riscuri -Venitul obtinut nu este neaparat pozitiv

JOSEPH SCHUMPETER - n antreprenoriat exist o nelegere pe care o facem n legtur cu un anumit tip de comportament care include:
1) iniiative 2) organizarea i reorganizarea mecanismelor socio-economice 3) acceptarea riscului i a eecului

INDIVIZII, oameni economici raionali, motivarea tinand cont de: - Visul de a fonda un imperiu - Provocarea de a se lupta, de a-i dovedi superioritatea -Asumarea riscului

INTRODUCEREA UNUI PRODUS NOU

NOUA ORGANIZARE A FIRMEI

INTRODUCEREA UNEI NOI METODE PRODUCTIE

J. SCHUMPETER

NOI SURSE DE APROVIZIONARE

INTRAREA PE NOI PIETE

PETER DRUCKER antreprenorul este individul care reactioneaza la fluctuatiile pietei, nivelul productiei, calitatea managementului si nivelul de dezvoltare al factorilor de productie. 1978 Herbert SIMION Laureat Nobel pentru economie teorie a satisfaciei - pericolul raportrii

firmei la profit ca unic obiectiv fundamental (idee ntlnit i la Peter Drucker). H. SIMON considera ca volatilitatea existenta in mediul de afaceri, in cadrul schimburilor sau a inovarii sunt la fel de mportantate.

Comunicarea corporativa este influenat si de elemente exterioare ei.

CELEBRITATE (faim/notorietate)

Identitate REPUTATIE IMAGINE

de imagine/personalitate i prezentata publicului. Se refera la: produse, servicii, management, comunicare. Poate fi precisa sau difuza.

IMAGINEA CORPORATIVA = reprezentare produs

Inspirat de istoria antic, simbolul lupului dacic a fost ales s reprezinte filosofia Bitdefender: suntem treji, ntotdeauna n gard. Noua imagine corporatist a companiei reflect conceptul minii care nu doarme niciodat i ntruchipeaz calitile lupului mitologic: instinct de prdtor, gata mereu de lupt, mereu primul n explorarea de noi teritorii.

IDENTITATE CORPORATIST: AFACERI = POLITIC = IMAGINE Strategia de afaceri, reprezinta eficienta neleas de public, astfel: Identitate vizual corporatist : vizibilitate, transparenta si autenticitate. Identitate semiotica: logo, tinuta

IMPORTANTA ACTIVITATII DE COMUNICARE PENTRU MEDIUL DE AFACERI


COMUNICAREA CORPORATIVA: reprezinta un OBIECTIV ce trebuie atins pentru succesul afacerii (relatia organizatie mediul su extern) dar si o TEHNICA apta sa sustina dinamica dezvoltarii (relatia organizatiemediu intern de afaceri). O comunicare corporativa conceputa in esenta ca o tehnica de transmitere a unor semnale, axata pe o serie de modalitati de transfer al unor informatii, NU poate sa fie pe deplin operationala, daca organizatia nu-si va defini PROPRIA CONCEPTIE DESPRE COMUNICAREA SA CU MEDIUL INTERN SI EXTERN, utilizand un asa-numit plan de comunicare. PLANUL DE COMUNICARE trebuie sa cuprinda: conditiile ce trebuie indeplinite in prealabil pentru realizarea sa; asteptarile si mizele unui plan de comunicare, concretizat ulterior la nivelul unei campanii de comunicare si/sau de PR; sa delimiteze tintele, mesajele si mijloacele utilizate (metode de control, pilotare si monitorizare a unor actiuni, evenimente, situatii etc.)

TENDINTE IN EVOLUTIA COMUNICARII ANTREPRENORIALE

Indiferent daca este vorba despre niste tendinte imprimate la nivel conjunctural sau despre mijloacele tehnice utilizate de catre organizatii la un moment dat, comunicarea antreprenoriala traverseaza permanent un proces evolutiv extrem de dinamic si flexibil. Observam cel putin doua mari tendinte dominante ce marcheaza hotarator mediul de afaceri, in ceea ce priveste evolutia comunicarii: tendintele legate de functionalitatii organizatiei organizarea corespunzatoare a

tendintele legate de practicile de comunicare

tendintele legate de organizarea corespunzatoare a functionalitatii organizatiei

vizeaza: - un control riguros al bugetelor; - reorientarea managementului comunicational spre domenii strategice: lobby-ing; relatiile cu mass-media; - cresterea profesionalismului la nivelul departamentului de PR prin recrutarea de specialisti ; - utilizarea instrumentelor de evaluare periodica (audit). tendintele manifestate fata de practicile de comunicare utilizate: - orientarea spre noile tehnologii (bloguri, site-uri de socializare, media on-line); - trecerea de la comunicarea ostentativa, la o comunicare conservatoare; - extinderea tematicii comunicationale spre noi puncte-cheie, cu problematica sociala si comunitara: solidaritate, mediu, diversitate, dezvoltare durabila; - comunicarea pe produs si Business to Business (B to B); - acordarea unei importante sporite comunicarii financiare; - o comunicare de criza din ce in ce mai solicitata ( oferte publice de cumparare, zvonuri, crize tehnologice sau de mediu etc.) - o deplasare de la imaginea de marca la istoria marcilor si conceperea narativa a comunicarii, prin difuzarea unor relatari sau evenimente semnificative din viata organizatiei

Raportarea managementului strategic al organizatiei la ceea ce numim comunicare organizationala exprima sintetic, o noua modalitate de construire a relatiei firma client. Prin urmare, este vorba de obtinerea si mentinerea avantajului competitiv al firmei pe piata, nu numai din perspectiva economica, ci si din perspectiva aportului de imagine adus afacerii prin intermediul comunicarii. Astfel, dezvoltarea gandirii manageriale creative, ca si a relatiei stretegice dintre manager firma client impune un demers decizional complex. MANAGEMENTUL STRATEGIC AL ORGANIZATIEI
AJUSTAREA MEDIULUI DE AFACERI AL ORGANIZATIEI

MIX-UL COMUNICATIONAL AL ORGANIZATIEI

INTEGRAREA ORGANIZATIONALA . ELEMENTE DEFINITORII Integrarea organizationala este, in acceptiunea lui Schein, un fenomen complex. Interrelatia dintre comunicarea antreprenoriala si integrarea organizationala dezvolta, pe langa componenta relational-normativa si pe cea relational-educativa. Numai in acest fel, filosofia pe care se ghideaza politica organizatiei, catre angajati si clienti, climatul in care interactioneaza membrii organizatiei, permit mentinerea identitatii, integritatii si imaginii organizationale. Conceptul de integritate organizationala se identifica si prin intermediul altor elemente definitorii. Este vorba de: ADAPTAREA, ACOMODAREA, ASIMILAREA SOCIALA SI ORGANIZATIONALA. ADAPTAREA presupune anumite reactii, comportamente, din partea unei persoane, in stransa legatura cu variabilele mediului organizational.

ACOMODAREA, sociala si organizationala, implica o ajustare a comportamentului individului, atat in calitate de angajat, cat si de consumator, tinand cont de cerintele, obiceiurile, cutumele grupului social din care face parte sau, la nivel organizational, in functie de cerintele echipei din care face parte, in scopul reducerii starilor de incordare sau conflictuale. ASIMILAREA SOCIALA presupune procesul de transformare prin intermediul caruia indivizii sau grupurile se omogenizeaza. Pentru a ajunge in acest punct, Corsini, considera ca adaptarea, ca element definitoriu al integrarii organizationale, devine un proces de ajustare. Este vorba de ansamblul interactiunilor permanente si dinamice dintre indivizi si ceilalti membrii ai societatii. Daca ne raportam in mod explicit la asimilarea organizationala, sfera de actiune a acestui proces de ajustare este mai restransa.

ASIMILAREA ORGANIZATIONALA realizeaza trecerea, prin intermediul procesului comunicational, de la obiceiuri, atitudini, valori si interese pentru fiecare individ in parte, la cunoasterea, acceptarea si respectarea unora comune grupului. INTEGRAREA va reflecta acel stil de relatie comunicationala rezultata din interactiunea dinamica intre sistemul care se integreaza si sistemul care integreaza. Nevoia de a dezvolta procesul comunicational al integrarii organizationale este necesar si ca urmare a evitarii dezmembrarii si instabilitatii sistemului. Numai in acest fel se poate asigura un echilibru functional al partilor.

SELECTIA PERSONALULUI SI INTEGRAREA LUI INTEGRAREA IN ORG. IN FUNCTIE DE INPUT-URILE PERSONALE

ADAPTAREA DEZVOLTARII INDIVIDULUI LA NEVOILE ORG.

EVALUARI PERIODICE

ADAPTARI INTRE PLANUL PERSONAL SI OBIECTIVELE ORG.

INSTRUIRE IN FUNCTIE DE CARIERA PLANIFICATA IN ORG.

EVENTUALE AVANSARI IN ORG.

SCHEMA INTEGRARII DIN PERSPECTIVA ORGANIZATIONALA SI INDIVIDUALA

In teoria economica cu privire la organizatie si la comunicarea corporativa, se contureaza trei modele organizationale definitorii: modelul decizional, modelul organizational si modelul politic. 1. MODELUL DECIZIONAL este un model traditionalist, ce priveste comunicarea corporativa in sens strict monodirectional. Aici, organizatia apare ca emitator unic de mesaje. Mesajele sunt analizate, conform modelului, in mod static, fiind orientate strict spre maximizarea obiectivelor organizatiei, fara a lua in considerare ajustarile necesare generate de posibilitatea aparitiei unor noi oportunitati de afaceri. Interpretarea comunicationala a modelului se raporteaza la analiza cost-beneficiu in evaluarea rezultatelor obtinute de catre organizatie la momentul de timp luat ca baza de comparatie. 2. MODELUL ORGANIZATIONAL dezvolta atitudinea corporativa. Aici, decizia strategica este rezultatul fluxului comunicational, creat prin dezvoltarea comunicarii interdepartamentale, in toate sensurile, pe toate nivele ierarhice, sub forma unei asa-numite comunicari stelare.

3. MODELUL POLITIC este rezultatul interpretarii procesului comunicationaldecizional tinand cont de jocul compromisului intre organizatie si categoriile sale de public (intern/extern). Aici, comunicarea interna este dezvoltata ca o suma a perceptiilor, motivatiilor, asteptarilor, surselor de putere sau a pozitiilor adoptate in relatia dintre manageri si angajati. Totodata, dezvoltarea comunicarii externe este obtinuta ca urmare a negocierilor intervenite intre organizatie si clientii sai externi.
ACESTE MODELE SE COMPLETEAZA RECIPROC, IN INCERCAREA DE A EXPLICA, INTR-O FORMA CAT MAI COMPLETA, REALITATEA ECONOMICA INCERTA IN CARE FUNCTIONEAZA ORGANIZATIILE.

MODERNITATEA COMUNICARII SI IMPACTUL ACTIVITATII COMUNICATIONALE

Importanta comunicarii la nivelul societatilor umane moderne a condus la nevoia de exprimare in plan teoretico-practic a acestui proces extrem de complex. La nivelul institutiilor economice, teoriile comunicationale graviteaza in jurul a doua mari scoli: Scoala franceza, cu sintagma sa communication dentreprise si Scoala americana, cu influente mult mai pragmatice, orientata spre sintagma mass-communcation research. Indiferent de teoriile si modalitatile de aplicare a lor la nivel organizational, cele doua scoli sunt incontestabil, cele mai puternice in dezvoltarea, analiza si interpretarea comunicarii corporative moderne.

Lasnd la o parte preocuparile indeosebi psiho-sociale ale scolii franceze de comunicare, analiza noastra privind comunicarea corporativa se va orienta spre scoala americana.

Potrivit acesteia din urma, comunicarea corporativa se bazeaza pe dezvoltarea sa in stransa legatura cu zona dezvoltarii spiritului antreprenorial.

Astfel, asistam la o deplasare a centrului de greutate din zona mecanicist-tehnica a organizatiei, spre un camp antreprenorial vast, extrem de dinamic, unde organizatia este privita ca o entitate globala si deschisa spre comunicarea cu mediul sau intern si extern.( Bartal & Martin, 1994)

TEORIE SI PRACTICA COMUNICATIONALA

Comunicarea in institutiile economice este o adevarata filosofie de viata organizationala. Aceasta sintagma este un demers ambitios al organizatiei, prin intermediul caruia, aceasta din urma dezvolta atat din punct de vedere economic, cat si comunicational, propria relatie cu diferitele categorii de clienti. Evolutia permanenta a produselor (conceptie, constructie, design, eficienta economica, functionalitate, durabilitate, performanta etc.), gradul lor de sinteza economica si artistica, impun noi modalitati de afirmare a comunicarii corporative. Este vorba de asa-numita comunicare prin produs, unde evaluarea dinamica a afacerii organizatiei se realizeaza si d.p.d.v. al multiplicatorilor de imagine, iar profitabilitatea organizatiei este generata si intarita de evaluarea permanenta a afacerii aflata in derulare la un moment dat. Este de la sine inteles ca, identificarea unei organizatii de catre clientii potentiali la nivelul pietei nu se poate realiza si dezvolta fara prezenta fluxului informational al comunicarii organizatiei cu spatiul public.

DESFASURAREA ACTIVITATII unei firme ntr-un mediul de afaceri presupune existenta urmtorilor factori: nivelul nzestrrii tehnice personal integrarea n sistemul pieii flexibilitatea managementului FUNCIILE UNEI FIRME: cercetare-dezvoltare productie comercial comunicare pesonal financiar-contabil

1. MODELUL DECIZIONAL TRADIIONAL este un model ce priveste comunicarea in sens strict monodirectional. Aici, organizatia apare ca emitator unic si rational de mesaje. Interpretarea comunicationala a modelului se raporteaza la analiza cost-beneficiu in evaluarea rezultatelor obtinute de catre organizatie la momentul de timp luat ca baza de comparatie. 2. MODELUL ORGANIZAIONAL - dezvolta corporative rezultand fluxuri comunicaionale. In acest caz, tehnologia informatiei are la baza comunicare de tip stea. 3. Modelul politic : mbin teoria obiectiva si cea subiectiva n procesul decizional. atitudinii

3. MODELUL POLITIC este rezultatul interpretarii procesului comunicational-decizional tinand cont de jocul compromisului intre organizatie si categoriile sale de public (intern/extern). Aici, comunicarea interna este dezvoltata ca o suma a perceptiilor, motivatiilor, asteptarilor, surselor de putere sau a pozitiilor adoptate in relatia dintre manageri si angajati. Totodata, dezvoltarea comunicarii externe este obtinuta ca urmare a negocierilor intervenite intre organizatie si clientii sai externi.

Un instrument eficient de stimulare a comunicarii organizatiei cu mediul sau de afaceri, dar si cu spatiul public in ansamblul sau este reprezentat prin sculptura de corporatie. Sculptura de corporatie exprima contactul comunicational initiat de catre o organizatie, prin expresia plastica si vizuala a ceea ce doreste organizatia sa evidentieze in ochii publicului, potrivit elementelor definitorii ale afacerii sale. Sfera ONU statele lumii vazute dupa al 2-lea razboi mondial Prezenta unei forme sculpturale in spatiul ambiental intern sau extern al organizatiei transmite o serie de informatii privind siguranta, personalitatea, puterea, cultura corporativa a acesteia. Astfel se creeaza o legatura directa intre organizatie si eul sau. Aici, totul porneste de la o idee, de la un concept, ce dezvolta si comunica diferitelor categorii de public, tot ceea ce tine de afacerea organizatiei. Dezvoltarea sistemului comunicational al organizatiei este chemat sa ofere pe de o parte, acele informatii atat de necesare stimularii clientilor, pentru a provoca o serie de modificari favorabile in mentalitatea si obiceiurile lor de consum.Pe de alta parte, se incearca stabilirea unui sistem de comunicare selectiv, cu diferitele categorii de clienti.

Sediul Bancii Central Europene

SEDIUL CERN (Centrul European pentru cercetare nucleara) DIN GENEVA el insusi o particula uriasa a ceea ce se doreste a fi re-crearea universului prin intermediul Big-bang-ului

Parlamentul European este construit asemenea Turnului Babel. Inca de la terminarea sa, pe 14 decembrie 1999, sediul Parlamentului European din Strasbourg a ridicat diverse intrebari cu privire la structura sa. Principala cladire, denumita Louise Weiss este una moderna, cu aspect futurist. Atunci, de ce ea apare ca fiind nefinalizata?

Privita din acest punct de vedere, organizatia ne apare ca un veritabil agent de comunicare, un sistem deschis spre mediul de afaceri si, in acelasi timp, o sursa de mesaje al caror obiectiv principal vizeaza intarirea imaginii si a prestigiului produselor/serviciilor sale pe piata. Pentru realizarea acestui obiectiv, organizatia trebuie sa asigure selectarea si armonizarea informatiilor difuzate. Folosirea unor mijloace neadecvate sau necorelate de difuzare, ca si confruntarea cu informatiile privind activitatea firmelor partenere sau concurente, pot da nastere la o serie de situatii negative, cu repercursiuni pentru prestigiul si acitivitatea organizatiei. Succesul unei afaceri este conditionat de respectarea a cel putin trei cerinte, din partea sursei de comunicare aleasa si utilizata de catre o organizatie la un moment dat. 1. PUTEREA SURSEI COMUNICATIONALE importanta in determinarea unei relatii de autoritate a sursei fata de consumatorul caruia i se adreseaza produsul 2. GRADUL DE ATRACTIVITATE AL SURSEI COMUNICATIONALE pentru a convinge consumatorul, in vederea achizitionarii ulterioare a produsului organizatiei 3. CREDIBILITATEA SURSEI DE COMUNICARE mesajele puse in circulatie trebuie sa fie in concordanta cu sistemul de valori al destinatarului (clientului potential) mesajului comunicational

Efectul de halou
Credibilitate organizaional prin transfer de prestigiu (CONNEXVODAFONE)

Multiplicatorii de imagine
Vectorii comunicaionali de transmitere a mesajelor (mass-media, angajai, lideri de opinie zvonuri) Identificarea propriilor produse n faa concurenei (LOGO SLOGAN)

Rsturnarea imaginii

Schimbarea imaginii organizaiei (rebranding)

Diferenierea imaginii

COMPANIA MATELL INC.

Compania a raportat un profit net de 768.5 milioane de dolari in 2011. Mattel concureaza la nivel mondial cu Hasbro, Lego (Danemarca) si Bandai (Japonia). Barbie, Monster, Nitendo, Hot Wheels, Matchbox

ORGANIZATIA RECEPTOR COMUNICATIONAL

* se are in vedere tratarea cu maxima atentie atat a situatiilor in care imaginea organizatiei si a propriei oferte se bucura de aprecierile consumatorilor, cat si cazurile in care se inregistreaza o diminuare a cotei sale de prestigiu pe piata (retineri sau respingeri ale consumatorilor fata de produsele si serviciile oferite)

* in aceste cazuri, informatiile colectate de pe piata trebuie sa serveasca la implementarea unor masuri de revizuire a politicii de piata, in sensul stabilirii de noi obiective si mijloace care sa contribuie la redobandirea pozitiei avute de catre firma si chiar la dezvoltarea ulterioara a acesteia

Mediul actual de afaceri impune conducerii oricrei organizatii desfurarea n condiii ct mai bune a activitii de comunicare. De aceea, managementul comunicarii joac un rol esenial n obinerea avantajului competitiv de ctre orice organizatie. Succesul n afaceri este determinat de capacitatea organizatiei de a identifica nevoile consumatorilor i de a oferi produse i/sau servicii care s le satisfac. Pentru organizatie, rezultatele exist numai n exterior, n timp ce n interiorul su nu exist dect costuri. De exemplu, n declaraia de intenie oficial a companiei Procter & Gamble se precizeaz urmtoarele: Vom oferi produse de o calitate i valoare superioar, ce vor mbunti viaa consumatorilor din toat lumea. Ca rezultat, consumatorii ne vor rsplti cu vnzri sporite i creteri ale profitului....

Prin urmare, putem considera comunicarea corporativa atat un concept, cat si un proces modern de dezvoltare a organizatiei. Privita drept concept organizational, comunicarea corporativa este privita ca acea atitudine economico-sociala a organizatiei, orientata catre client. Ca proces, comunicarea corporativa participa la dezvoltarea a o serie de decizii strategice prin intermediul carora organizatia face alegerea modalitatii optime de satisfacere a clientului. Daca analizam cele doua coordonate pe care se axeaza comunicarea corporativa moderna, vom observa ca intre acestea exista o stransa legatura, demonstrata de insasi faptul ca una se completeaza cu cealalta si deci, nu se pot exclude reciproc. Prin urmare, revine in atentia organizatiei conceptul de integrare organizationala. Potrivit acestuia din urma, comunicarea corporativa trebuie sa se afle la baza activitatii organizatiei si sa urmareasca: orientarea catre client pe un segment de piata sau altul; efortul integrat si focalizarea scopurilor organizatiei. La nivelul pietei produselor, procesul de comunicare corporativa continua. El nu se manifesta strict la nivelul organizational intern, ci se extinde si in comunicarea organizatiei cu mediul sau extern. Activitatile practice pe care le implica comunicarea organizatiei cu mediul sau extern si in cadrul carora se materializeaza noua orientare a organizatiei, vizeaza:* investigarea pietei si a consumului;* testarea acceptabilitatii produselor si a serviciilor organizatiei;* activitati promotionale;* urmarirea comportamentului produselor la nivelul consumului

Modul n care managementul organizational concepe dezvoltarea activitii sale, direciile de perspectiv i aciunile practice, concrete, viznd valorificarea potenialului organizatiei n concordan cu cerinele pieei, caracterizeaz politica organizatiei, atat de comunicare corporativa, cat si de marketing. Reunind strategiile i tacticile aferente, politica de comunicare desemneaz un anumit stil propriu managementului organizatiei, o anumit manier specific de abordare i rezolvare a problemelor sale. Ideea antrenarii, in diferite combinatii a resurselor de care dispune organizatia la un moment dat, astfel incat sa permita organizatiei construirea feed-back-ului necesar acesteia cu diferitele segmente de piata vizate la un moment dat a condus spre ceea ce evidentiam anterior a fi, asa numitul mix comunicational. El este asimilat indeosebi marketingului-mix al organizatiei.

Mix-ul comunicational se evidentiaza prin instrumentele pe care organizatia le utilizeaza, in contactele sale cu piata, respectiv: 1. publicitatea= forma platita de prezentare si de promovare, indeosebi prin intermediul unor campanii de PR, a ideilor, produselor/serviciilor unei organizatii, identificata ca sursa a acestora; 2. promovarea vanzarilor= orice stimulent pe termen scurt destinat sa impulsioneze cumpararea unui produs/serviciu; 3. relatiile cu publicul= elaborarea de campanii sau programe destinate persuadarii publicului organizatiei, in vederea imbunatatirii imaginii acesteia sau a gamelor de produse/servicii promovate de catre organizatie la un moment dat, utilizand produse audiovizuale si scrise; 4.vanzarea propriu-zisa= importanta pentru realizarea comunicarii si marketingului direct.

Poziia ocupat comunicational depind de:

de

fiecare

dintre

elementele

mix-ului

posibilitile organizatiei; solicitrile pieei; optica decidentului (managerului); capacitatea managerial de realizare a celei mai inspirate combinaii de instrumente, corespunztoare condiiilor concrete n care organizatia ii desfoar activitatea. Fiecare din cele patru componente ale mix-ului comunicational poate constitui o adevrat combinatie de instrumente, din care se aleg cele mai potrivite condiiilor date i se alctuiete , un submix (de exemplu, submixul promoional). Mix-ul comunicational nu conine, n toate cazurile, ansamblul celor patru componente ale sale, ci se poate limita la dou-trei sau chiar la unul singur. De fapt, n ultim instan, el nu reprezint dect modalitatea practic de promovare a unei strategii de pia, de a-i concretiza cile i atinge obiectivele.

Spre exemplu, De ce a avut succes MICROSOFT ? 1. compania are o viziune clar i uor de neles de ctre angajaii si (Microsoft software pe orice PC); 2. compania angajeaz un anumit gen de indivizi, avnd solide cunotine de specialitate, cu un coeficient nalt al inteligenei (IQ), animai de dorina reuitei i avnd mentalitate de nvingtori; 3. compania are un stil propriu de conducere, construit n jurul informalului, vitezei, provocrilor dure i jocului bursier, focalizat spre realizarea rapid a unor produse superioare i de succes; 4. compania vrea s fie mereu n frunte, n orice fel ea se lupt cu concurenii si att pe pia, ct i n slile de judecat ale tribunalelor. Dorina de victorie este foarte puternic; 5. compania investete enorm n activitatea de cercetare-dezvoltare; 6. ncheierea de nelegeri, aliane, chiar i cu firme concurente, a reprezentat ntotdeauna un punct tare al companiei; 7. compania i asum riscuri controlate i acord prioritate vitezei de reacie la solicitrile mediului.

Mix-ul comunicational extrem de ofensiv, chiar agresiv, specific managementului companiei Microsoft, are la baz un set de strategii competitive, care combin vechile virtui ale asumrii riscului cu o abordare modern a comunicarii corporative. Prin urmare, mix-ul comunicational ofensiv are la baz trei elemente cheie: a) orientarea spre consumator; b) orientarea spre profit; c) angajarea tuturor departamentelor companiei fa de punerea n aplicare a celor dou orientri. Astazi, o noua provocare se afla in fata managementului organizational si comunicational. Este vorba de globalizare. Aceasta din urma aduce in atentie nevoia unei noi abordari a comunicarii corporative. Este vorba de comunicarea corporativa relationala, orientata nu numai spre diferitele categorii de clienti ai organizatiei, ci si spre mediul concurential al acesteia. Prin urmare, comunicarea corporativa trebuie sa se orienteze spre gasirea acelor modalitati de emitere/receptare a mesajelor inspre si dinspre publicul-tinta, astfel incat sa se aiba in vedere, atunci cand se utilizeaza instrumentele comunicationale, urmatoarele trei motive: Fenomenul atentiei selective (receptorul mesajului comunicational poate remarca si /sau retine doar o mica parte din mesajul transmis prin intermediul audiovizualului ) *Fenomenul distorsiunii selective (induce o modificare a mesajului transmis, la nivelul publicului, in sensul ideilor preexistnete cu privire la produsul/serviciul ce face obiectul promovarii) Fenomenul retinerii selective (se apeleaza la filtrele legate de memorizare, prin care receptorul va fi persuadat corespunzator sau nu prin intermediul mesajului transmis)

COMUNICAREA IN INSTITUTIILE ECONOMICE: FUNCTII, STRUCTURI, RESPONSABILITATI


COMUNICAREA ORGANIZAIONAL
Planificarea obiectivelor i a resurselor, elaborarea strategiilor, adoptarea deciziilor i declanarea aciunilor nu reprezint procese liniare. Multitudinea de obiective, complexitatea intereselor, ineditul situaiilor, reaciile neateptate ale oamenilor, dar i cele ale mediului, fac ca deciziile cele mai elaborate i aciunile cele mai organizate s devin, uneori, derizorii. Fr intervenia managerilor de a sincroniza i armoniza timpul i spaiul aciunilor, judecile i faptele, dorinele i realitile prin intermediul funciei de coordonare, procesul de management ar fi lipsit de coeziunea, continuitatea i dinamismul care-i permit realizarea obiectivelor specifice. Componenta de baz a funciei de coordonare o reprezint comunicarea. Ca proces ce permite schimbul de mesaje ntre oameni, ea face, n acelai timp, posibil realizarea acordului, dar i apariia dezacordului, manifestarea i impunerea puterii, ca i negocierea i consensul.

COMUNICAREA ORGANIZATIONALA SENSURI SI SEMNIFICATII Relaiile organizaionale au ca suport comunicarea interpersonal. Fiind un proces complex, comunicarea antreneaz, ns, dincolo de latura structural, i alte aspecte ale existenei organizaiei: tehnice, economice, psihologice, educaionale, culturale generand o serie de particularitati in manifestarea organizatiilor in cadrul pietei. In acest context, comunicarea organizationala capata aici , o semnificatie psiho-socio-economica, ce se evidentiaza prin patru aspecte esentiale: creeaza o unitate comportamentala si de interese in organizatie, aspect ce faciliteaza intelegerea obiectivelor organizatiei si impulsioneaza integrarea angajatilor; confera managementului firmei o contributie participativa; constituie factorul dinamizator al activitatii economice; dezvolta un climat de coordonare si control al activitatii firmei, cu scopul de a asigura eficienta economico-sociala a acesteia

IMPACTUL ACTIVITATII COMUNICATIONALE IN ORGANIZATII. FACTORII-CHEIE AI SUCCESULUI IN AFACERI


Impactul activitatii comunicationale in organizatie va fi cu atat mai mare cu cat comportamentul strategic al acesteia se va orienta spre folosirea unui ansamblu de factori-cheie ai succesului (FCS) in afaceri, la nivelul sau.

FCS = se prezinta ca un ansamblu de variabile a caror actiune conjugata influenteaza in final actele de cumparare ale clientilor organizatiei, ca si alegerile clientelei intre mai multi furnizori de produse, ce se afla in competitie La nivel organizational, FCS sunt orientati in a reflecta: nevoile asteptate de clienti in ceea ce priveste functionalitatea produselor ca si nivelul de pret ce se sconteaza de catre organizatie a fi acceptat de catre clientii potentiali. FCS au la baza strategia corporativa implementata la un moment dat de catre organizatie.

tehnologici productivi FCS Ai capacitatii organizationale De distributie Comunicare si marketing Alti FCS Influenteaza comportamentul firmei in cadrul mediului de afaceri

ORGANIZATIE

FORTELE MOTRICE CORPORATIVE UNITATE DE AFACERI STRATEGICA

Informatii despre mediul de afaceri

Dezvoltarea competentelor economico-financiare ale org.

Anticiparea schimbarilor majore din cadrul segmentului de piata vizat de org.

TIPOLOGIA FACTORILOR-CHEIE AI SUCCESULUI IN AFACERI (FCS)


FCS tehnologici: capacitatea de cercetare-dezvoltare a organizatiei; capacitatea org. de inovare a produselor; nivelul de performanta al org. sub aspect tehnologic FCS productivi: eficienta procesului de productie; calitatea si flexibilitatea productiei; cost redus pentru proiectarea si implementarea gamei sortimentale de produse; productivitatea muncii FCS legati de capacitatea organizationala: sisteme informatice; capacitate rapida de raspuns la cerintele pietei, ce se afla intr-o permanenta schimbare; experienta manageriala avansata FCS legati de distributia produselor: dezvoltarea unei retele puternice de distribuitori en-gros; spatii pe rafturile comerciale; magazine proprii de desfacere sau in franciza (inchirierea marcii de produs si a amplasamentelor comerciale specifice); livrare rapida cu costuri de distributie mici FCS dpdv al comunicarii si marketingului: forte de vanzare eficiente; service garantat; servicii de finisare/impachetare; promocarea produselor prin instrumente audiovizuale si scrise; largirea gamei sortimentale Alti FCS: deprinderi de natura profesionala; imagine-reputatie-notorietate org.; acces la pietele de capital; tehnologie de varf si patente (cumpararea/inchirierea licentei unor produse sau tehnologii); costuri totale scazute

Indiferent de ansamblul factorilor-cheie utilizati pentru succesul in afaceri, org. va trebui sa-si obtina informatiile suplimentare privind tendintele ce se pot manifesta in sectorul sau de activitate.

De aceea, se va apela la consultarea fortelor motrice corporative. O forta motrica corporativa reprezinta acel aspect, acea informatie majora potrivit careia org. va cunoaste dintimp schimbarile majore intervenite sau care se vor manifesta pe segmentul sau de piata. Ca forte motrice corporative putem evidentia: schimbarile intervenite in rata de crestere pe termen lung a sectorului de activitate (expansiunea spre noi piete de desfacere); schimbari in structura categoriilor de clienti; inovatii in segmentul productiv; schimbari tehnologice; deplasarea preferintelor cumparatorilor spre alte tipuri de produse; schimbari de politica macroeconomica; schimbari de valori sociale si culturale; cresterea incertitudinii si riscului afacerilor. Pentru a combina informatiile obtinute prin promovarea comunicarii corporative, utilizand FCS, org. va opera prin dezvoltarea unor activitati strategice in cadrul mediului de afaceri. Combinarea FCS cu fortele motrice corporative transforma org. intr-o unitate de afaceri strategica, aceasta din urma generand construirea cadrului necesar satisfacrii de catre org. a cerintelor pietei, cu ajutorul unei oferte adaptate.

Comunicarea corporativa urmareste, in aceste conditii, indeplinirea a trei obiective majore pentru organizatie: construirea unei identitati puternice a org; crearea unui nou management al muncii; participarea activa, dinamica a organizatiei, la modernizarea activitatii productive, a conditiilor si structurilor de productie. Construirea unei identitati puternice a org - publicitatea devine nucleul comunicational central. Este vorba de publicitatea de imagine, care mizeaza efectiv pe registrul afectiv si urmareaste modificarea atitudinilor si opiniilor, crearea si intarirea atitudinilor pozitive in randul publicului.In acest context, un rol important va fi acordat elaborarii unui sistemcoerent de semne: logotip; sigla; elemente de identitate vizuala. Acestea au un dublu rol: desemnarea organizatiei pe segmentul sau de piata; conferirea unei anumite identitati, cu ajutorul unei simbolistici adecvate, adaptata noilor valori ale clientilor . Crearea unui nou management al muncii - comunicarea corporativa este privita aici ca un factor stimulativ al dezvoltarii si modernizarii productiei. Aceasta functie economica a comunicarii ne permite sa distingem cel putin trei dintre modalitatile prin care aceasta se implica in viata org. : accesul la informatia strategica (modalitate de inlesnire a luarii cdeciziilor si a crearii de produse noi) Aici se va face, dpdv comunicational, distinctia clara dintre informatia strategica si informatia documentara. reorganizarea conditiilor de productie (tehnica japoneza kanban si strategia kaisha); integrarea org. intr-un ansamblu complex de sisteme de comunicatie

Reorganizarea conditiilor de productie (tehnica japoneza kanban si strategia kaisha);


Metoda Kanban Metoda de origine japonez, se ncadreaz ntr-un curent de cercetri practice care vizeaz reducerea perioadelor de timp i durata ciclului de producie care permite o reducere net a volumului de materiale i componente n stoc. Scopul metodei Kanban este de a stpni i adapta n permanen producia la cererea manifestat de consumatori cu preul unei transformri radicale la nivelul principiilor de organizare i funcionare care guverneaz org. n aceast transformare un rol esenial l joac logistica gestiunea fluxurilor din cadrul org., care implic: - realizarea unui sistem de producie flexibil care s se adapteze rapid i s fie capabil ca pe aceeai linie de fabricaie sau cu mici modificri s realizeze diferite produse - fiabilitatea total a mainilor (zero defecte) - o rat de rebut nul (zero rebuturi) un sistem de conducere capabil de a gestiona circulaia produselor pentru uniti sau loturi mici (sistemul Kanban)

Sistemul Kanban (n japonez etichet) este un complement indispensabil al Just in Time-ului i are ca obiective: - reglarea fluctuaiilor de cerere sau de volum de producie la un post de lucru; - minimizarea stocului n curs, cu obiectivul limit de a avea un stoc de mrime zero; - descentralizarea conducerii atelierului productiv, responsabilitatea gestiunii produciei i a stocurilor fiind ncredinat staff-ului de la acest nivel. Principiul care guverneaz metoda Kanban se exprim astfel: Postul din aval conform necesitilor comand postului din amonte ceea ce consum. Metoda Kanban introduce astfel o nou filosofie de gestiune a stocurilor: n timp ce prin metode tradiionale, posturile de lucru au sarcini specializate la perioade fixe, cadenate, direcionate din amonte spre aval printr-un plan director (fig. 1) prin metoda Kanban (fig. 2) cererea impune i comand postului din amonte.

Figura 1 - Programarea prin planul director

Figura 2 - Satisfacerea cerinelor n metoda Kanban n aceste condiii, fiecare post de lucru va indica pentru postul din amonte: - produsul ce trebuie realizat - cantitatea necesar - localizarea postului din aval (adresa de serviciu)

Aceste date sunt completate pe o etichet, un tichet ataat containerului care certific numrul de piese existente n container ce se deplaseaz de la postul amonte la postul aval. Numrul de kanbanuri (etichete) care se pun n circulaie se determin cu formula: unde: N reprezint cererea medie de piese pe unitatea de timp T reprezint durata de punere la dispoziie a unui container plin N0 reprezint numrul de piese necesare pentru eventualele disfunciuni n fabricaie (maximum 10% din NxT) C reprezint capacitatea unui container Condiiile necesare pentru utilizarea metoadei Kanban (utilizat pentru prima dat n 1960 de ctre firma Toyota): - regularitate n consumuri - reducerea duratelor de obinere a pieselor - reducerea mrimii loturilor de reaprovizionare. Desigur, numrul de containere deci i de kanbanuri trebuie limitat astfel nct s asigure continuitatea i ritmicitatea procesului productiv dar totodat s nu mreasc nejustificat stocurile de producie. Sistemul Kanban se regsete n categoria metodelor de gestionare a stocurilor cu dat de comand. Diferena fa de gestiunile tradiionale rezid tocmai din termenele de producie materializate prin indexul de alert: termenul de alert n metoda Kanban nu depete cteva ore n comparaie cu cteva sptmni ale gestiunilor tradiionale. Actualmente metoda Kanban cunoate i alte aplicaii, eticheta fiind nlocuit prin alte semne de identificare (mingi de tenis colorate, plasamente marcate pe podeaua seciei etc.) ea constituind n esen un sistem de organizare i informare cu reale aplicaii n gestiunea atelierelor de producie.

KAISHA FUNDAMENT AL DEZVOLTARII SI COMUNICARII CORPORATIVE JAPONEZE


Strategia KAISHA se axeaza pe dezvoltarea unei structuri organizatorice capabile sa produca bunuri de inalta competitivitate. In cadrul sau, comunicarea corporativa este utilizata petnru a dezvolta nu numai atributele economice, ci si pe cele sociale ale organizatiei. Pe baza strategiei KAISHA se dezvolta valorile organizationale. Acestea, la randul lor, sunt rezultatul imbinarii obiectivelor urmarite si communicate de organizatie, cu aspiratiile angajatilor sai. PARTICULARITATILE MANAGEMENTULUI JAPONEZ PRIN KAISHA Org. au la baza cultura nipona. (fundamente culturale si religioase imbinate cu cele economice si sociale) Conducerea si angajatii sai formeaza un grup comun, ce pune pe prim plan prosperitatea organizatiei. Responsabilitatile /riscurile si rezultatele se impart intre managementul de varf si angajati. Comunicarea corporativa este una consensuala, de tip participativ. Managementul KAISHA are la baza o filosofie economica umanista. Angajatul se afla in centul atentiei deoarece, resursa umana este principala resursa a organizatiei. Problemele cu care se confrunta org. trebuie rezolvate prin colaborare, comunicare si lucru in echipa.

EXEMPLU: PARTICULARITATILE KAISHA IN FIRMA CANON


Managementul companiei se bazeaza pe doua principii esentiale: depunerea de mari eforturi in vederea implementarii si dezvoltarii de noi produse si tehnologii performante respectul fata de angajat. Inca din perioada interbelica, atunci cand majoritatea companiilor nipone faceau o discriminare neta intre angajati, conducerea CANON practica egalitarismul CANON este si astazi o organizatie orientata spre nevoile, dorintele si asteptarile oamenilor. CONCLUZII: In Japonia, managementul organizatiei este mult mai organic decat in alte tari. Explicatia rezida tocmai in faptul ca organizatia nipona este considerata drept o familie extinsa a salariatului. Omul este resursa fundamentala, cel mai important capital al organizatiei. KAISHA se caracterizeaza prin valori culturale clar definite si asimilate de angajati. Managementul org. evidentiaza o cultura puternica a KAISHA, ce pune pe prim plan , omul.

CULTURA ORGANIZATIONALA SI RESPONSABILITATEA SOCIAL A CORPORAIEI (CSR) TIPURI COMPORTAMENTALE IN AFACERI


SPECULANTUL SPECULATORUL OPORTUNISTUL INOVATORUL

INVESTITORUL DOMESTIC INVESTITORUL ACTIVIST RESPONSABILUL FILANTROPISTUL UNIONISTUL/ SINDICALISTUL CEO

RESPONSABILITATEA SOCIALA A CORPORATIILOR - CSR CSR (Corporate Social Responsibility) este o concepie referitoare la contribuia pe care trebuie s o aib companiile la dezvoltarea societii moderne. De-a lungul timpului, aceast contribuie a fost teoretizat diferit de mai multe curente de gndire. Iniiativele responsabile ale companiilor au fost denumite printr-o varietate de termeni: corporate citizenship, corporate philantropy, corporate societal marketing, community affairs, community development etc.

RESPONSABILITATEA SOCIAL A CORPORAIEI (CSR)


VIZIUNEA CLASIC
VIZIUNEA SOCIO ECONOMIC Firmele integreaz n mod voluntar n strategiile de afaceri preocupri sociale i de mediu, cu scopul de a-i mbuni performanele, a se dezvolta i a crete profitul. CSR se concentreaz pe aa-numiii indicatori ce vizeaz rezultatele: o SOCIALE o ECOLOGICE o FINANCIARE.

Singura responsabilitate social n managementul afacerilor este MAXIMIZAREA PROFITULUI. Milton Friedman

Ceteanul corporativ

Global Compact este o initiativa a Secretarului General ONU, de a crea un parteneriat intre Natiunile Unite si companii pentru atingerea dezvoltarii durabile la nivel global. Programul a devenit operational in luna iulie a anului 2000. Functional, Global Compact este o retea formata din agentii ale Natiunilor Unite, companii, organizatii de afaceri organizatii sindicale, organizatii academice, organizatii ale societatii civile, institutii guvernamentale/administrative. Global Compact actioneaza ca un ghid pentru companiile care se orienteaza catre CSR. Programul prezinta directii de actiune care se subsumeaza unui set de 10 principii universale, impartite pe 4 domenii de interes:

UN GLOBAL COMPACT

Beneficii ale programelor de CSR


1. Programele de CSR te ajuta sa te diferentiezi de concurenta si sa obtii loialitate fata de brand. 2. Programele de CSR te ajuta sa imbunatatesti reputatia companiei tale. de CSR te ajuta sa cresti vanzarile si cota de piata a companiei tale. de CSR te ajuta sa atragi si sa-I pastrezi pe angajatii valorosi
4. Programele American Express 3. Programele

Tipurile de programe de CSR


1. Promovarea unei cauze 2. Marketing legat de o cauza 3. Marketing social 4. Actiuni filantropice 5. Voluntariat in comunitate 6. Practici de afaceri responsabile social

1. Promovarea unei cauze (Cause Promotion)


a creste notorietatea si preocuparea publicului pentru o cauza, sau pentru a mobiliza publicul sa doneze, sa participe sau sa voluntarieze in sprijinul unei cauze.

British Airways

CE POTI URMARI PRINTR-O CAMPANIE DE PROMOVARE A UNEI CAUZE: Sa determini preocuparea publicului pentru o cauza: (ex. prin prezentarea unor statistici sau a unor marturii despre numarul de batrani sau de copii fara adapost, despre numarul de caini vagabonzi care sunt ucisi in fiecare zi etc.) Sa convingi publicul sa afle mai multe despre o cauza: (ex. intrand pe un site, participand la un seminar, solicitand o Brosura sau un pachet educational) Sa convingi publicul sa doneze timp pentru a sprijini o cauza: (ex. actiuni de ecologizare)

CE POTI URMARI PRINTR-O CAMPANIE DE PROMOVARE A UNEI CAUZE: Sa convingi publicul sa doneze bani pentru o cauza (ex. printr-o sectiune de pe site-ul companiei unde vizitatorii sa doneze bani unor ONG-uri partenere, prin recipiente speciale plasate in punctele de desfacere etc.) Sa convingi publicul sa doneze valori ne-financiare (ex. haine, aparate electrocasnice, carti, jucarii etc.) Sa convingi publicul sa participe intr-un fel sau altul alaturi de cauza: (ex. sa semneze o petitie, sa participe la un eveniment memorial, la un concert de protest, la o expozitie de arta etc.)

2. MARKETINGUL LEGAT DE O CAUZA (Cause Related Marketing)


este valabila pentru o anumita perioada de timp, se refera la un produs anume al companiei, se realizeaza in beneficiul unui ONG, sau al unui alt partener, care are legitimitate in privinta cauzei si capacitatea de a administra banii.

Washington Mutual

Cand alegi cauza catre care se vor duce banii, trebuie sa ai in vedere atractivitatea ei pentru un numar mare de oameni. Astfel, sunt preferate cauzele care tin de:

probleme majore de sanatate (cancer, SIDA), probleme care afecteaza copii (educatie, violenta in familie, discriminare), probleme sociale grave (dezastre naturale, persoane care nu au unde locui, saracie), probleme de mediu.

3. Marketingul social (Corporate Social Marketing)


Este un program de CSR prin care compania isi propune sa schimbe un comportament negativ al publicului. Chiar daca in cadrul programului sunt folosite si tactici care urmaresc cresterea gradului de informare sau de educare, focusul principal il constituie schimbarea de comportament. Cele mai des intalnite probleme tin de: Amenintari la adresa vietii sau a sigurantei (ex. siguranta in trafic, violenta in familie, pregatirea in vederea dezastrelor naturale, prevenirea accidentelor etc.) Sanatate (ex. cancer la san, tulburari de alimentatie, diabet, afectiuni ale inimii, HIV etc.) Mediu (ex. folosirea pesticidelor, poluarea aerului, reciclarea, protejarea rezervatiilor naturale etc.) Implicarea civica (ex. voluntariat, participarea la vot, donarea de sange, prevenirea crimelor sau a infractiunilor etc.)

Cand este potrivita o campanie de Marketing Social ?

Atunci cand exista o legatura intre profilul companiei si problema sociala: 1. Alegerea unei probleme si a unui

comportament care sa fie schimbat trebuie sa tina seama de profilul companiei tale si de modelul ei de business.
2. Atunci cand vrei sa obtii o crestere economica

Pampers

3. Un alt motiv pentru a te implica intr-o campanie de marketing social ar fi daca vanzarile tale ar avea de castigat de pe urma schimbarii de comportament.

4. ACTIUNI FILANTROPICE (CORPORATE PHILANTROPY)


Este un tip de program prin care compania contribuie in mod direct, cu bani sau produse la sprijinirea unei cauze. COMPANIILE: isi aleg cauzele pe care le sprijina in concordanta cu obiectivele de afaceri, tind sa intre mai degraba in parteneriate pe termen lung (cu un ONG sau o institutie), decat sa aiba o implicare formala intr-o cauza, isi extind optiunile in ceea ce priveste donatiile, de la bani, la alte resurse (ex. produsele in exces, expertiza tehnica, punerea la dispozitie a canalelor de distributie etc.), isi implica mai mult angajatii in alegerea cauzelor.

Ce forme pot lua activitatile filantropice:


Donatii in bani (ex. compania ofera bani intr-un program pentru ajutorarea persoanelor fara adapost) Finantari (ex. compania lanseaza un program propriu de finantare la care pot depune proiecte ONG-urile de mediu) Burse (ex. compania initiaza un program de burse de studiu pentru tineri defavorizati) Donatii in produse sau servicii (ex. o companie IT doneaza calculatoare pentru scolile din mediul rural; o companie de telecomunicatii ofera linii telefonice speciale pentru a ajuta la strangerea de fonduri) Oferire de expertiza (ex. o companie cu profil medical ajuta la realizarea unor materiale de informare despre droguri) Acces la canalele de distributie, locatiile sau echipamentele companiei (ex. o firma de transport isi pune la dispozitie masinile de marfa pentru a duce provizii unor sinistrati; un lant de benzinarii ofera recipiente pentru colectarea

CAND SUNT POTRIVITE ACTIUNILE FILANTROPICE:


1. Atunci cand vrei sa intaresti pozitionarea brandului
HP

2. Atunci cand compania vrea sa intre pe o piata noua

3. Atunci cand vrei sa iti consolidezi statutul de lider pe o anumita piata

New York Times

5. VOLUNTARIATUL IN COMUNITATE (COMMUNITY VOLUNTEERING)


Este un tip de initiativa prin care compania ii incurajeaza pe angajatii sai sa voluntarieze in sprijinul comunitatii, al unui ONG sau al unei cauze. Voluntariatul angajatilor este o forma clasica de CSR. Ceea ce este nou in ultima perioada este tendinta companiilor de a folosi voluntariatul pentru: a da mai mult impact altor initiative sociale; a servi obiectivelor de business si comunicarii valorilor companiei.

CAND ESTE POTRIVIT UN PROGRAM DE VOLUNTARIAT IN COMUNITATE:

Cand vrei sa intaresti loialitatea fata de companie si spiritul de echipa al angajatilor

FedEx

Cand vrei sa imbunatatesti reputatia companiei

6. PRACTICI DE AFACERI RESPONSABILE SOCIAL (SOCIALLY RESPONSIBLE BUSINESS PRACTICES)


Practicile responsabile social sunt initiative prin care o companie isi imbunatateste, in mod voluntar modul de operare, in asa fel incat sa contribuie la binele general al comunitatii si la protejarea mediului.

In ce domenii pot fi operate schimbari: 1. designul locatiilor in care opereaza (ex. proiectarea sediilor in asa fel incat: sa existe un nivel mai mare de siguranta, sa fie protejat mediul, sa scada consumul de energie etc.) 2. imbunatatirea procesele de productie (ex. eliminarea deseurilor, reducerea nivelului de substante chimice folosite ca ingrasaminte etc.) 3. retragerea unor produse care pot fi considerate daunatoare, chiar daca nu-s ilegale. (ex. gestul McDonalds de a retrage in 2004 portiile Supersize de cartofi prajiti si de bauturi carbogazoase)

4. alegerea unor materiale de productie si de ambalare care sa protejeze mediul (ex. sa permita reducerea cantitatii de deseuri, sa faciliteze procesul de reciclare, sa elimine emisiile toxice etc.) 5. oferirea de informatii obiective despre produse (ex. ambalajele contin si informatii despre: efectele negative potentiale, volumul de activitati fizice necesar sau grasimile pe care le contine etc.) 6. dezvoltarea de programe care sa urmareasca binele angajatilor (ex. asistenta medicala, consiliere psihologica, facilitati pentru recreere sau sport etc.)

CAND ESTE POTRIVITA ADOPTAREA UNOR PRACTICI DE AFACERI RESPONSABILE SOCIAL:

Atunci cand publicul ar putea considera ca o practica a companiei tale contribuie (cel putin in parte) la o problema sociala importanta
Kraft Foods

Atunci cand vrei sa protejezi sanatatea, siguranta sau bunastarea angajatilor

The Coca-Cola Africa Foundation

Atunci cand vrei sa cresti preferinta de brand

TUBORG ROMANIA (URBB) United Romanian Breweries Bereprod (URBB), cunoscuta si ca Tuborg Romania, este unul dintre cei mai importanti producatori si importatori de bere si bauturi racoritoare din tara noastra. Compania a intrat pe piata in 1994 si a investit pana in prezent peste 195 de milioane USD. In 2010, compania Bilbor Mineral Water SRL, parte a grupului URBB, a lansat pe piata autohtona brandul de apa minerala Bilbor. (investitie de peste 10 milioane de euro in constructia unui proiect greenfield). PROGRAMELE DE CSR ALE URBB TUBORG AU DOUA DIRECTII PRINCIPALE: CONTRIBUTIA LA UN MEDIU CAT MAI CURAT SI DEZVOLTAREA UNUI TRAI MAI BUN PENTRU MEMBRII COMUNITATII AFECTATI DE VICISITUDINI.

2001, URBB finanteaza un program anual de burse de cercetare si proiecte de mediu al Asociatiei Balcanice pentru Mediu. 2003, cu ocazia sarbatorilor de Paste si de Craciun, compania deruleaza Programul Social Impreuna mai aproape de oameni, adresat persoanelor aflate in dificultati materiale. Programul a adus impreuna importante companii din industria alimentara. 2007, URBB a lansat programul de responsabilitate fata de mediu Umbrela Verde. Acesta isi propune sa schimbe perceptia gresita a unora dintre romani ca "gestul meu nu conteaza" si sa-i convinga ca trebuie sa pastram Romania curata, toate acestea prin actiuni care urmaresc responsabilizarea prin puterea exemplului personal. (1.200 de voluntari din 32 de judete ale tarii si peste 1.000 de bloggeri parteneri) 2010 URBB a lansat competitia Capitala Verde a Romaniei, proiect ce face parte din campania Umbrela Verde si este realizat cu sprijinul Ministerului Mediului si Padurilor. Scopul proiectului este sa responsabilizeze populatia Romaniei cu privire la respectarea mediului inconjurator, provocand totodata atat autoritatile locale, cat si cetatenii sa desfasoare proiecte ecologice cu scopul de a imbunati stilul de viata urban.

COMUNICAREA SI CULTURA ORGANIZATIONAL


n condiiile economiei de pia i a unui mediu complex i n continu schimbare stabilitatea i sustenabilitatea nu este un deziderat uor de atins. Dezvoltarea i mai ales supravieuirea unei organizatiilor depinde n primul rnd de modul n care agenii economici neleg schimbrile din mediu, consecinele acestora i viteza cu care i adapteaz strategiile la mediu. Exist deci o aciune reciproc ntre antreprenori i mediul n care acetia i desfoar activitatea. Fiecare organizatie constituie o microsocietate particular ce cuprinde un ansamblu de caracteristici proprii cum ar fi: identitatea (nume, loc, logo, produse etc), misiunea, strategia, modul de organizare ceea ce constituie la un moment dat cultura organizaional. Proiectele antreprenoriale rspund unei necesiti de mobilizare a resurselor realiznd o simbioz ntre componenta economic i cea social precum i o sinergie ntre mediul intern i cel extern.

Indivizii sunt sclavii traditiilor.

Def: Cultura Organizationala este suma credintelor, valorilor si ipotezelor impartasite de oamenii care exista intr-o organizatie.

Cultura unei organizatii reprezinta un mod de viata pentru membrii organizatiei si devine evidenta in momentul in care este comparata cu cea din alte organizatii, sau atunci cand este supusa schimbarii. In cadrul unei culturi pot exista subculturi, sau culturi mai mici, care se dezvolta in cadrul unei organizatii mai mari si sunt bazate pe diferente in ce priveste instruirea, ocupatia sau scopurile diverselor departamente.

MODELE DE EVALUARE A CULTURII ORGANIZAIONALE Modelele utilizeaz o abordare de tip bottom-up, respectiv, plecnd de la valorile culturii organizaionale ale indivizilor din cadrul companiilor se determin cultura organizaional a ntregului, ca rezultant a comportamentelor individuale. Cercettorii americani R. E. Quinn i J. Rohrbaugh au construit un model de evaluare a organizaiilor bazat pe patru factori distribuii pe dou axe: - control - flexibilitate - focus intern-focus extern. Aceast teorie st la baza instrumentului de evaluare a culturii organizaionale numit FOCUS, model care a reprezentat punctul de pornire pentru multe dintre instrumentele actuale de evaluare a culturii organizaionale.

MODELUL FOCUS are urmtoarele orientri: orientarea ctre sprijin - flexibilitate i focus extern; orientarea ctre inovaie flexibilitate i focus intern; orientarea ctre reguli- control i focus intern; orientarea ctre scop - control i focus extern

IMPACTUL CULTURII ORGANIZATIONALE ( MODELUL Johnson EDOSOMWAN -1995)

SISTEMUL MANAGERIAL: Politici/proceduri, Viziune Valori Leadership

SISTEMUL SOCIAL: Cultura organiz. Echipe Parteneriate Valori Recompense Planuri de formare si transformare, mecanisme strategice, evaluare proceduri si rezultate

SISTEMUL TEHNIC: Planuri de lucru Produse Fisa postului Luarea deciziilor

SISTEMUL COMPORTAMEN TAL: Obiceiuri Atitudini Perceptii

IMPACTUL CULTURII ORGANIZATIONALE ( 4 C - CHANGE, COMPETITION, COOPERATION, CONTROL)

ENTITATE ORGANIZATIE

OBIECTIVE SUPRAVIETUIREA

FORTE OPUSE COMPETITIA PE PIATA

PROPRIETAR

CASTIGURI MATERIALE MARI CONTROL

ANGAJATII VENITURI MARI

MANAGER

ANGAJATII COINTERESARE LA DECIZII

CULTURA SUCCESULUI Transformarea mediului organiz. de la competitie interna la cooperare. 1. Provocarea unei performante dificile are tendinta de a creea o echipa, 2. Oportunitati de manifestare a importantei echipei in organizatie 3. La nivel. Organizational se prefera responsabilitatea asumata a unui individ si nu a unei echipe. Evaluarea culturii: chestionare interne

OBSTACOLE PENTRU CULTURA SUCCESULUI - Peter Drucker: - frica de schimbare si - actiunile recompensate vor fi indeplinite Durata de transformare a culturii organizationale este de 5-6 ani si doar 5 minute pentru cresterea productivitatii unui angajat. Transformarea culturii organizationale se realizeaza pe cele trei medii: 1. Fizic (spatiul de munca, atmosfera, resursele), 2. Mental (grupurile de colegi) 3. Informational ( apartenenta + obiective)

Performanta unui grup, asteptarile de la acesta Y = Nr. angajati si X = contributia angajatilor


70% lucre aza

Valoare medie

15% Sub asteptari

15% Peste asteptari

OAMENII IMBRATISEAZA SCHIMBAREA DOAR ATUNCI CAND: - SUFERA SUFICIENT DE MULT, incat sunt DISPUSI sa se schimbe, -- INVATA SUFICIENT DE MULT, incat DORESC sa se schimbe, -- PRIMESC SUFICIENT DE MULT, incat sunt in STARE sa se schimbe.

COMUNICARE , CULTURA SI SCHIMBARE ORGANIZATIONALA

Configurarea sistemului de management al calitatii determina schimbari majore in managementul general al organizatiei. De asemenea, valorile culturale promovate odata cu implementarea sistemului de management al calitatii sunt o consecinta a schimbarilor intervenite in cultura organizationala. Schimbarea este procesul prin care se creeaza o situatie/stare perceputa de organizatie/individ ca diferita de cea initiala. Ea presupune o succesiune de evenimente organizationale si un proces psihologic care se desfasoara in timp. Pentru ca procesul de schimbare (ca succesiune de evenimente organizationale) sa aiba succes este necesar parcurgerea urmatorilor pasi : Implicarea tuturor angajatilor in procesul de schimbare; Planificarea activitatilor ce vor sustine schimbarea; Punerea in practica a elementelor planificate; Evaluarea rezultatelor obtinute in urma schimbarii; Institutionalizarea schimbarii (mentinerea nevoii de a produce schimbari in sensul imbunatatirii continue a calitatii).

RAPORTAREA CULTURII SI COMUNICARII ORGANIZATIONALE LA MANAGEMENTUL SCHIMBARII

Reusita procesului de schimbare este conditionata de modul cum este perceputa schimbarea atat la nivelul individului cat si la nivelul grupului (organizatiei), in ordine, in plan cognitiv, in plan atitudinal si in plan actional (comportamental). Succesul configurarii unui sistem de management al calitatii, ca proces de schimbare a culturii organizationale, este strans legat de modul cum personalul organizatiei raspunde la acest proces sub aspect cultural. Pentru a obtine un raspuns pozitiv este necesar ca personalul organizatiei: sa cunoasca ce presupune la nivel individual si de grup implementarea sistemului de management al calitatii (planul cognitiv); sa aiba o atitudine pozitiva relativ la schimbarile care le implica configurarea sistemului de management al calitatii (planul atitudinal) ; sa dezvolte un anumit comportament individual si de grup care sa sustina implementarea si mentinerea unui sistem de management al calitatii performant (planul actional).

AUDIOVIZUALUL I ROLUL SU N PROMOVAREA IMAGINII INSTITUIILOR PUBLICE Apariia i dezvoltarea mass-mediei ne-a schimbat complet stilul de via. A schimbat definitiv modul n care obinem informaii i mecanismele de generare a opiniei publice.

A influenat ireversibil natura educaiei pe care o primesc tinerii i, cel mai important: a ucis arta conversaiei

Scopurile pentru care companiile trebuie sa intrein relaii eficiente cu mass media : mbuntirea imaginii companiei sau a mrcii; ridicarea profilului companiei n mass media; schimbarea atitudinii publicului int; mbuntirea relaiilor cu respectivele comuniti; creterea cotei de pia; influenarea politicii guvernamentale la nivel local, naional i internaional; mbuntirea relaiilor n sectorul economic respectiv.

Informaia audiovizual constituie parte component a unei emisiuni TV i trebuie s reflecte principala caracteristic a canalului: aceea de a oferi spectacol audiovizual. Acesta presupune imagine la faa locului, sunet de la faa locului, declaraii succinte de la participanii sau martorii oculari la eveniment (dac este posibil), un minim material iconografic (mai ales n absena celor trei dinainte). Exemplu, comentariile favorabile, ale unui editorial, n privina performanelor financiare ale unei companii, vor conta mult mai mult n ochii unor posibili investitori dect un raport anual realizat n cele mai bune condiii grafice. Muli oameni de afaceri, i nu numai, sunt interesai de ideea relaiilor cu presa pentru publicitatea gratuit pe care o pot obine astfel.

ABORDAREA RELAIILOR CU MASS MEDIA: ABORDAREA ACTIV presupune un efort planificat de a strni interesul presei pentru un anumit subiect.
att pe iniiativa de a veni n ntampinarea solicitrilor jurnalitilor, ct i anticiparea interesului lor pentru anumite subiecte, i strneste interesul presei. Este cea mai dorit deoarece, avnd iniiativa, se poate contrabalansa caracterului critic al unor materiale de pres.)

(se bazeaz

ABORDAREA REACTIV se rezum la doar a reaciona la solicitrile presei i fluxul informaional nu poate fi controlat.
(Nu ntotdeauna se transmit mesajele dorite, deoarece majoritatea
timpului este alocat rspunsurilor la ntrebrile jurnalitilor sau dezmintirilor la materialele aprute n pres.)

Modelul fluxului n doi pai al influenei mass media, comparativ cu modelul tradiional al comunicrii de mas

MODEL DISCURSIV MEDIA

Fiske introduce conceptul de discurs.

Discursul este definit drept o limb sau un sistem de reprezentare care a luat natere i s-a dezvoltat ntr-un cadru social, pentru a produce i a pune n circulaie un set coerent de semnificaii cu privire la o arie problematic de interes.

n viziunea lui Fiske, sensurile multiple ale textelor media (polisemia) reprezint nu numai un fapt de la sine neles, ci i o trstur indispensabil a media, menit s le asigure popularitatea n rndul unei diversiti mari de oameni, aflai n situaii sociale diferite, care proiecteaz asupra aceluiai coninut media propriile structuri semnificante.

Model discursiv media

o Semnificaia textului se afl la intersecia dintre lumea discursiv a unei audiene i discursul gravat n textul propriu-zis. o n ceea ce privete discursul programului TV, o variabil important este reprezentat de realism i de polisemie. Cu ct programul este mai realist, cu att este mai limitat gama de semnificaii care pot fi stabilite sau mprtite de ctre cititori. o Cercetarea grupurilor specifice de cititori sau fani , un exemplu fiind analiza lui Radway consacrat femeilor care citesc romane de dragoste. o Cercetarea contextului familial, casnic, n care sunt utilizate media, prin aplicarea metodelor de cercetare etnografic. o Cercetarea diferenelor cauzate de receptarea aceluiai program de succes n contexte culturale diverse.

Ex. CRIZA este: 1. n SUA: un incident sau o situaie/ ce implic existena unei ameninri/ la adresa Statelor Unite ale Americii,/a teritoriilor sale, cetenilor, forelor militare, posesiunilor sau intereselor vitale americane,/ ce se dezvolt rapid/ i creeaz condiii/ de o asemenea importan diplomatic, economic, politic sau militar,/ nct determin angajarea forelor armate/ i a resurselor SUA /pentru a realiza obiectivele naionale; 2. n Danemarca: o situaie/ n care ara/ se confrunt cu o tensiune surprinztoare i acut/ ce poate conduce la izbucnirea unui rzboi; 3. n Frana: situaie/n care indivizii, grupurile i/sau instituiile/i manifest dezacordul fa de normele, regulile i valorile sociale/ i se organizeaz pentru a modifica ordinea social existent Observm juxtapunere de sensuri distincte ntre: 1 i 3 (situaie ce implic existena unei ameninri/ la adresa Statelor Unite ale Americii i situaie/ n care indivizii, grupurile i/sau instituiile/i manifest dezacordul fa de normele, regulile i valorile sociale) sau intersectare a sensurilor ntre 1 i 2 (existena unei ameninri care determin angajarea forelor armate i o situaie/ ce poate conduce la izbucnirea unui rzboi).

IMPACTUL IN MASS - MEDIA


ANUNTURI SI INVITATII: sa puna in valoare tema si miza acesteia, asociind-o calitatii si calificarii invitatului subiectul dezbatut trebuie sa raspunda unei probleme reale si, pe cat posibil, actuale sa aleaga un titlu, dar si subtitluri capabile sa starneasca atentie si interes sa compun un text incitant, impecabil sub raport logic si gramatical sa aleaga solutii grafice si ipografice atractive

Materialele transmise mass mediei trebuie s aib anumite caliti pentru a le capta interesul, i anume:
actualitatea ineditul conflictul proximitatea suspansul progresul proeminena

IMPACTUL IN MASS - MEDIA


ANUNTURI SI INVITATII: sa puna in valoare tema si miza acesteia, asociind-o calitatii si calificarii invitatului subiectul dezbatut trebuie sa raspunda unei probleme reale si, pe cat posibil, actuale sa aleaga un titlu, dar si subtitluri capabile sa starneasca atentie si interes sa compun un text incitant, impecabil sub raport logic si gramatical sa aleaga solutii grafice si ipografice atractive

APARITIA UNEI STIRI


PUTEM SA SPUNEM CA AVEM DE A FACE CU O STIRE ATUNCI CAND APAR UNUL SAU MAI MULTE DIN INGREDIENTELE INTERESULUI UMAN:

1. Noutate: lansarea unei fiinte umane in spatiu 2. Noutate; doi gemeni identici sufera de o boala identica 3. Persoana celebra; orice material dintr-o rubrica de divertisment 4. Relevant pentru un mare numar de oameni; de exemplu atunci cand se prezinta informatii privind impozitul pe venit, somaj, sistemul bancar 5. Conflict: lupte, divorturi, competitii atletice.

APARITIA UNEI STIRI

5. Mister: disparitii, crime. 6. Confidential: dezvaluirile din presa 7. Viitorul: planurile de dezvoltare a unui oras 8. Elemente de umor; un grup de cercetasi pierduti intr-o excursie. 9. Elemente de romantism sau de sexualitate; in toate materialele care capteaza privirea in orice ziar sau revista pe prima pagina.

A) CURBA NORMAL A DIFUZRII

Curba de difuzare a inovaiilor i informaiilor ia, adesea, forma literei S. n faza de nceput, foarte puine persoane adopt sau cunosc, iar curba evolueaz ncet, apoi se accelereaz, pn la nivelul maxim, cnd pragul de saturaie este atins; dup aceea, mai apar foarte puine persoane care adopt inovaiile sau cunosc informaiile. Cu toate acestea, abaterile de la evoluia normal pot fi folosite pentru a identifica factori, care faciliteaz sau mpiedic difuzarea. Chaffee indic trei tipuri principale de abateri: (A) cazul frecvent al difuzrii incomplete, cnd inovaia/informaia nu ajunge la ntreaga populaie; (B) o evoluie iniial mult mai accelerat dect este normal; sau (C) o evoluie mult ncetinit. Cele trei tipuri de abateri pot fi explicate fie prin constrngeri din partea emitorului sau a receptorului, fie prin limitri specifice problemei (subiectele pot genera un interes mai mare sau mai mic).

De exemplu: - constrngerile din partea emitorului s-ar putea referi la incapacitatea de a da suficient atenie unei probleme, ceea ce poate conduce la o difuzare complet sau lent (A sau C). - constrngerile din partea receptorului includ lipsa cunotinelor de fundal, a interesului pentru tiri, a abilitilor necesare nelegerii tirilor (conducnd, de asemenea, la A sau C). - n ceea ce privete subiectul tirii, este evident c unele evenimente suscit un interes mai profund i de lung durat, n comparaie cu altele, iar evenimentele respective au un potenial diferit de a lua forma unor tiri de pres (ducnd la abaterile B sau C - tirile despre un cutremur sau un asasinat au, de obicei, un ritm de difuzare mult mai alert (abaterea B) dect tirile economice.

Modelul difuzrii, aflat la baza Curbei J, nfieaz relaia dintre tipurile de evenimente i audienele primare, secundare i totale

Greenberg i-a propus s testeze o ipotez prilejuit de cercetrile anterioare, potrivit creia evenimentele relatate n pres pot fi clasificate n trei categorii, n funcie de gradul n care pun n micare mecanismele de difuzare interpersonal.
Tipul I: Evenimente de importan general redus, dar care au o semnificaie deosebit pentru un numr limitat de oameni. Astfel de evenimente nu se bucur de mare atenie din partea media; din moment ce cunoaterea lor este important pentru un anumit grup int sau de referin, evenimentele respective, chiar dac nu sunt reflectate pe larg, sunt remarcate de ctre unii membri ai minoritii interesate, dup care informaiile sunt transmise mai departe celorlali membri ai minoritii.

Exemplu ar putea fi publicarea n pres a rezultatelor examenelor de admitere la nivel naional, primii care afl din pres sunt chiar candidaii, dup care informaiile ajung la prietenii sau rudele acestora.

Tipul II: Evenimentele considerate de importan general (tirile obinuite ale zilei), care se bucur de atenie moderat din partea media i sunt remarcate n mod direct de cea mai mare parte a publicului sau de o minoritate semnificativ a acestuia. Astfel de relatri nu sunt transmise foarte frecvent prin canale personale (chiar dac ele pot fi dezbtute), pentru c, pe de o parte, se consider c ele sunt cunoscute, iar, pe de alta, c nu sunt suficient de dramatice sau presante spre a oferi materie prim discuiilor interpersonale.
Evenimente pot fi: declanarea unei greve majore, creterea anunat a costului biletelor de tren, jefuirea unei bnci importante, un act terorist dintr-o alt ar etc.

Tipul III: Evenimentele extrem de presante, importante i dramatice, cunoscute de aproape toat lumea i care se bucur de atenia prompt i generoas a mass media.
Exemplul clasic l constituie chiar asasinarea lui Kennedy. Paradoxal, n ciuda ateniei enorme din partea media, numrul celor care au primit informaia despre asasinat de la alte persoane este cu mult mai mare dect cel al persoanelor care au aflat despre eveniment din media. Semnificaia deosebit a evenimentului mobilizeaz att canalele interpersonale, ct i mass media.

Curba J este o sintez a rezultatelor obinute de Greenberg dup ce a analizat sursele primare de informaie pentru 18 evenimente reflectate n pres; evenimentele au fost cunoscute n mod diferit, numrul persoanelor care tiau de aceste evenimente variind ntre 14% i 100% din totalul populaiei analizate. Dac numrul persoanelor care pn la urm afl despre eveniment, indiferent pe ce cale, este comparat cu numrul celor care au auzit despre acelai eveniment pe canale interpersonale, rezult cinci puncte de inflexiune (de la A la E).

B) Modelul curbei n forma literei J

Curba difuzrii tirilor n forma literei J: exist o relaie ntre numrul celor care tiu despre un eveniment i numrul celor care au aflat despre respectivul eveniment de la o surs nonmedia (Greenberg, 1964)

Interaciunii dintre canalele media i audien n procesul de difuzare, i anume rolul jucat de canalele interpersonale de informare. S-a observat c genul de subiect influeneaz mai mult curba difuzrii dect nsui subiectul propriu-zis i c procesul de difuzare a tirilor prin canale interpersonale urmeaz o curb n forma literei J. Problema difuzrii tirilor prin canale interpersonale s-a bucurat de o atenie deosebit imediat dup asasinarea lui Kennedy, n 1963; ca urmare a preocuprii de a controla reacia publicului i de a evita panica, un accent deosebit punndu-se pe raportul dintre mass media i contactele personale ca surse de informaii. Modelul se bazeaz pe aceste cercetri, dar are o filiaie direct cu cercetrile lui Greenberg asupra evenimentului pe care la reprezentat asasinarea lui Kennedy. Curba J, folosit pentru a ilustra i sintetiza rezultatele cercetrii, nu reprezint un model propriu-zis, ci forme de manifestare a unui proces anume, care pot constitui un model.

EFICIENTA MESAJULUI
SIMPLITATE. Ceea ce este eficient - este aproape intodeauna simplu. O buna redactare consta in bogatia gandurilor care sunt puse intr-un limbaj exrem de simplu. CLARITATE. Nu ne adresam neaparat specialistilor, ne fomulam ideile astfel incat cei care nu au parcurs clasele obligatorii de liceu sa le inteleaga. PRECIZIE. Puneti-va intrebarea ce inseamna fiecare cuvant. Utilizati cuvantul potrivit. Scrisul aproape corect este ca si cum intr-un salt de 25 m peste o prapastie, 23 m ar fi aproape bine. CONSISTENTA. Ceea ce urmeaza sa scrieti trebuie sa fie plin de sens, sa-si indeplineasca menirea, sa merite atentia cititorilor.

EFICIENTA MESAJULUI
FINALITATE. Nu scrieti numai pentru a va exprima, sau pentru a creea fraze frumoase. Asigurati-va ca ceea ce scrieti indeplinese scopul pe care vi l-ati propus. ORGANIZARE. Este la fel de important ca fiecare element sa fie asezat la locul potrivit pe cat este de necesara pastrarea fiecarui aspect al unei persoane atractive la locul sau pentru mentinerea aceluiasi efect. COERENTA. Claritatea, consistenta, unitatea, asocierea dintre inceput si sfarsit sunt mult mai importante in scris decat in vorbire, pentru ca cel care scrie nu are avantajul exprimarii faciale, tonul vocii sau alte elemente de limbaj nonverbal. CREDIBILITATE. Exagerarile, pretentiile neintemeiate, nesinceritatea, minciunile bine ascunse - toate acestea distrug capacitatea de convingere.

EFICIENTA. Churchill putea sa spuna: va fi o lupta grea, dar daca acceptam sacrificii, vom invinge. In schimb a spus astfel: NU AM NIMIC SA VA OFER DECAT SANGE, LACRIMI SI SUDOAREsi si-a convins natiunea sa castige un razboi. USURINTA. Un text bine scris pote sa fie rezultatul unei munci laborioase, dar nu trebuie sa sune niciodata extrem de elaborat. El trebuie sa curga si sa mearga inainte, dar nu trebuie sa atraga atentia asupra lui insusi, ci asupra a ceea ce spune. IMPACT. Trebuie ca cititorul sa fie schimbat - in directia in care dorim ca el sa se schimbe.

MOTIVATIE. Acesta este puctul culminant, Cititorii trebuie sa fie indemnati sa actioneze asa cum doriti. Lucrul acesta presupune o combinatie intre informatii si emotie, pentru a genera actiune.

REDACTAREA MESAJULUI
PASUL 1: STABILITI-VA SCOPURILE 1. SCOP DE ACTIUNE, al carui rezultat este masurabil, specific organizatiei: ex. 5 proiecte; 100 milioane um; 10 persoane servite pe luna, etc; IN CADRUL SCOPURILOR DE ACTIUNE SE VOR STABILI: - o serie de 1-3 scopuri; - termenele la care trebuiesc realizate - factori externi favorabili (2-3 la fiecare) - factori defavorabili (2-3 la fiecare) - cum afecteaza acestia bugetul, timpul, personalul dvs.alte resurse de care dispuneti 2. SCOP DE IMAGINE: care va da posibilitatea sa fiti cunoscuti, sa schimbati modul in care sunteti vazuti de un grup de persoane, de mass media sau de proprii dvs. angajati. IN CADRUL SCOPURILOR DE IMAGINE SE VOR STABILI: - imaginea sub care sunteti vazuti in prezent.Sunteti multumiti? Ce ati vrea sa se schimbe?; oamenii pe care ii serviti, caracteristicile lor

PASUL 2 : POZITIONAREA ORGANIZATIEI Rolul organizatiei in societate si a) CARE ESTE MISIUNEA - obiectul societatii dvs.: - care este obiectul? (multi au multe obiecte in vedere dar desfasoara practic 1-2) - este clar pentru dvs. Ce inseamna acest obiect? - este inca actual si/sau de viitor pentru perspectiva in care vreti sa inscrieti firma in urmatorii ani? - ce ar trebui schimbat pentru adaptarea la viitor b) Care sunt NEVOILE si cum ati putea sa le rezolvati. - analizati clientii si angajatii dvs. - listati cele mai critice nevoi actuale, permanente sau de viitor ale comunitatii c) TRECETI IN REVISTA COMPETITORII - cine sunt ei? Directi, indirecti - pentru ce si de ce va aflati in competitie? - analiza SWOT comparativa Este un punct foarte important al mesajului - planului pe care il discutam.Punctele a,b si c formeaza baza mesajului

PASUL 3 : INVENTARIEREA

Inventariere are ca scop stabilirea a ceea ce s-ar putea schimba sau imbunatati pentru atingerea scopului propus. a) PRODUS/SERVICIU b) PUBLICULUI: - listarea publicului potential pentru fiecare tip de produs - publicul primar / principal al produsului / serviciului c) PRETUL: cerere, costurile platite, ce se intampla daca clientul nu poate plati d) Partea din PIATA unde se gaseste serviciul / produsul - locul: - cine se deplaseaza: clientul sau serviciul e) PRODUCTIE: - cat de bine poti face fata cererii? - cat poate fi acoperita eficient? - ce se intampla daca cererea creste sau scade brusc? f) PROMOVARE: - ceea ce faci pentru a motiva oamenii sa raspunda - ce tehnici promotionale ai folosit - care a fost eficienta lor

PASUL 4: DEZVOLTAREA UNUI MESAJ PROMOTIONAL

Presupune toate modurile prin care se comunica cu clientii, astfel incat sa se creeze o anumita imagine a firmei si a serviciului ofert si sa se motiveze oamenii pentru a raspunde, adica imagine, mesaj, tehnici.Pentru aceasta sunt necesare: - concentrarea instrumentelor spre auditor: analizeaza, descrie persoana care recepteaza mesajul, careia I se adreseaza. Ce circumstante speciale are aceasta:varsta, sex, pozitie sociala, venituri, interese, etc. - planificarea instrumentului folosit cu efect maxim: vizula, auditiv, instantaneu, continuu, etc - alegerea tehnicii potrivite in raport cu bugetul alocat: TV, radio, presa, colocvii, intruniri, panouri, afise, etc., combinatii intre ele, culori, sunete, caracteristici loiale - repetarea mesajului: cand?, la ce interval de timp?, cat timp? - revenirea la pasii de baza si refacerea permanenta a mesajului dupa informatiile receptionate, adaptarea permanenta si orientarea dupa cererea pietii

PASUL 5:

URMARIREA MESAJULUI

Pentru aceasta trebuie stabilit: - care sunt barierile sau rezistenta la mesaj: - care trebuiesc depasite - la care trebuie sa se faca fata - ce se doreste concret ca oamenii sa intreprinda in urma mesajului - care sunt beneficiile si caracteristicile lor, in ordinea importantei: - pentru public - pentru firma

Mesajul
Nivelul impactului mesajului asupra deciziei poate fi determinat prin raportarea scorului statistic al preferintelor de consum exprimate de subiectii unei masurari sociologice la timpul de expunere al acestora la actiunea mesajului publicitar:

IM = (Pc x Tep)

unde: - IM = impactul mesajului - Pc = preferinte de cosum (aspect, fiabilitate, cost) - Tep= timp de expunere la publcitate

ALEGERILE I EVALURILE FCUTE DE AUDIEN ntr-un mediu n care exist posibilitatea de a alege ntre mai multe canale, cei care lucreaz n instituiile media au mai mare nevoie de a-i cunoate audiena n profunzime i ntr-un mod coerent; n felul acesta, ei se pot adresa mai direct grupurilor-int pe care le au n vedere i depind mai puin de msurtorile de audien (ratings), ingredientul esenial al cercetrilor i al studiilor de pia tradiionale. Dup difuzarea unei emisiuni, cei care lucreaz n audio-vizual au acut nevoie de cercetare pentru a cunoate trei lucruri eseniale despre audien: 1. ecoul diferitelor canale i programe (exprimat n numrul de asculttori sau telespectatori) 2. atenia cu care sunt urmrite 3. aprecierea i satisfacia pe care le genereaz.

Trsturile fundamentale ale audienei, vzute din perspectiva unui posibil emitor:

Alegerea programelor TV
Practicienii din industria media considera ca audiena are anumite gusturi, interese, preferine, exprimate n mod sistematic prin alegerea diferitelor programe. Atunci cnd stabilesc grila de programe, este important s se cunoasc preferinele audienei. Ipoteza cu privire la alegerea raional i logic din partea audienei nu a fost ntotdeauna susinut de dovezi empirice. Modelul este construit pe trei ipoteze: 1. structura programelor disponibile este fix; 2. televiziunea reprezint un bun gratuit, n sensul c programele difuzate simultan au aceeai valoare pentru fiecare telespectator; 3. modelul este valabil pentru un telespectator anume (nisa)

Un model al alegerii programelor TV

Alegerea operat de audien n contextul diversitii canalelor


Multe dintre cercetrile prezentate n acest subcapitol au fost efectuate ntr-o perioad n care membrii audienei puteau s aleag n cadrul unui numr limitat de canale asemntoare. Aceast perioad s-a ncheiat, mai ales ca urmare a rspndirii transmisiunilor prin cablu. Potrivit lui Heeter, de exemplu, televiziunea prin cablu modific ansamblul media astfel: 1. datorit numrului mare de canale, telespectatorului i este din ce n ce mai greu s cunoasc alternativele ntre care s aleag, iar alegerea devine tot mai complex. 2. apariia canalelor specializate (de tiri, de muzic, de sport), este mai uor de fcut legtura ntre preferine i vizionarea efectiv. 3. sistemul de telecomand uureaz de la un post la altul, conducnd la o utilizare mai activ a televizorului. Pentru a ine cont de schimbrile intervenite, Heeter propune un nou model privind alegerea operat de telespectator; noul model urmrete modul n care este procesat informaia, dac i cnd telespectatorii caut informaii despre emisiunile pe care le prefer.

Modelul sugereaz c, pe baza grilei de programe, telespectatorii construiesc o strategie de alegere la care recurg, dup aceea, n mod regulat. Principalele elemente suplimentare ale acestui model sunt gradul de familiarizare cu canalul i repertoriul de programe (numrul de canale urmrite n mod regulat de ctre o persoan sau o familie). Modelul se focalizeaz pe felul n care telespectatorul consult informaiile despre programe, face un tur al programelor, pentru a vedea ce emisiuni sunt transmise la un anumit moment, ia decizia, empiric a modelului a validat conceptele i procesele principale, artnd c abilitile de procesare a informaiei sunt inegal distribuite n rndul telespectatorilor. Modelul tinde s recupereze importana factorilor legai de coninut, precum i ideea c telespectatorul alege n mod activ, n cunotin de cauz, i mai puin din ntmplare sau pornind doar de la ce este la ndemn. Totodat, este posibil ca acest tip de comportament al telespectatorului s devin mai frecvent o dat cu rspndirea antenelor de satelit i a aparatelor video.

Evaluarea programelor TV
Rspunsul, evaluarea i aprecierile din partea audienei reprezint probleme de mai mare profunzime, comparativ cu alegerea operat de telespectator sau cu valoarea cotelor de audien (obinute prin nsumarea alegerilor individuale). Msurarea aspectelor calitative ale receptrii (diferite de cotele cantitative privind consumul de televiziune) a suscitat dezbateri aprinse. Sa subliniat n repetate rnduri c nu se poate aprecia calitatea intrinsec a unui program doar pe baza procentajelor indicate de studiile de audien. Lsnd la o parte argumentele n favoarea relaiei dintre calitate i popularitate, este evident, c exist numeroi factori care nu au nimic de-a face cu aspectele de coninut i care joac un rol esenial n orientarea alegerii (ora de programare, grupul n cadrul cruia are loc vizionarea, emisiunile care pot fi vizionate la un moment dat). Unul dintre principalele obstacole n calea msurrii aspectelor calitative ale receptrii l reprezint incertitudinea privind definirea calitii. Adeseori, aspectele calitative se refer doar la satisfacie (telespectatorilor le place programul); alteori, ns, ele se refer la modul n care telespectatorii apreciaz unele caliti intrinseci ale emisiunii, legate de coninut, prezentare, derulare, independent de faptul c respectivul program le-a plcut sau nu.

Un model factorial care influeneaz evalurile din partea audienei


Nota: ES =satisfactie estimata, OS = satisfactie obtinuta, A = audienta

IMAGINEA MASS MEDIA N ROMNIA Mass media ofer n principal mesaje de tip informaie (brute, neprelucrate sau prelucrate puin), divertisment, idei i opinii (prerile liderilor de opinie, oamenilor politici sau ale unor oameni obinuii). Pentru a atinge o pondere ct mai mare a populaiei, media trebuie s-i adapteze coninuturile la interesele i posibilitaile acesteia de receptare i nelegere. Prin urmare, n realitate coninuturile (informative, opinionale, de divertisment, etc.) apar frecvent n combinaii (tirile i opiniile sunt impregnate cu elemente de divertisment, eventimentele sunt prezentate ntr-o maniera dramatic), iar coninuturile sunt prelucrate pentru a fi ct mai accesibile.

Consumul repetat al anumitor substane poate crea in timp

dependen. Acelai lucru este valabil i n cazul media, televiziunii n special (dat fiind faptul c majoritatea populaiei se uit zilnic la televizor, cte 3-4 ore in medie). Intervalul orar in care se uita la televizor cei mai multi dintre romani este intre 19-23, iar cel in care se uita cei mai putini fiind intre 9-15. - 1/2 romni au o emisiune/serial/transmisiune sportiv la care se uita aproape de fiecare dat,

- 1/3 au o emisiune pe care o ateapt cu nerbdare sau despre care discut cu ceilali - 1/5 care i aranjeaz programul n funcie de o anumit emisiune.

Kantar Media Audiences a fost desemnat furnizorul unic al Serviciului National de Masurare a Audientelor TV (SNMATV), pentru perioada 2012-2015, potrivit unui comunicat al Consiliului National al Audiovizualului (CNA) si al Asociatiei Romane pentru Masurarea Audientei (ARMA). Contractul actualului furnizor de date de audienta, GfK Romania, se incheie la sfarsitul acestuit an.

(http://www.dailybusiness.ro/stiri-media-marketing/oct.2012)

Audiena medie a posturilor TV n lunile Ianuarie 2011 i Ianuarie 2012, dup media n PRIME TIME (intervalul de maxim audien, 19.00-23.00), n mediul urban:
IANUARIE 2011 Media in Prime Time (intervalul 19.00-23.00) IANUARIE 2012 Media in Prime Time (intervalul 19.00-23.00)

Mii persoane Pro TV Antena 1 Kanal D TVR 1 Antena 3 Prima TV Acasa Realitatea TV OTV National TV Disney Antena 2 TVR 2 ETNO Cartoon Network B1TV Sport.ro Pro Cinema Euforia 939 562 336 297 293 268 244 234 192 173 121 106 88 61 57 55 53 48 39

Rtg% 8.2 4.9 2.9 2.6 2.6 2.3 2.1 2.1 1.7 1.5 1.1 0.9 0.8 0.5 0.5 0.5 0.5 0.4 0.3 Pro TV Antena 1 Antena 3 Kanal D Acasa Prima TV TVR 1 Realitatea TV National TV B1TV Romania TV Disney OTV TVR 2 ETNO Cartoon Network Pro Cinema AXN Antena 2

Mii persoane 838 541 466 339 293 242 188 188 157 120 117 115 95 82 69 54 54 49 41

Rtg% 8.0 5.1 4.4 3.2 2.8 2.3 1.8 1.8 1.5 1.1 1.1 1.1 0.9 0.8 0.7 0.5 0.5 0.5 0.4

Audiena medie a posturilor TV n lunile Ianuarie 2011 i Ianuarie 2012, dup MEDIA PE ZI, n mediul urban (orele 6.00-02.00):
IANUARIE 2011
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Pro TV Antena 1 Realitatea TV Kanal D Antena 3 TVR 1 Acasa Prima TV OTV Disney National TV TVR 2 Cartoon Network Minimax/A+ Antena 2 ETNO Sport.ro Eurosport B1TV Pro Cinema

Media pe zi Mii persoane 410 282 164 157 151 117 110 101 84 76 68 47 45 40 39 38 34 26 26 25

IANUARIE 2012 Rtg% 3.6 2.5 1.4 1.4 1.3 1 1 0.9 0.7 0.7 0.6 0.4 0.4 0.4 0.3 0.3 0.3 0.2 0.2 0.2 Pro TV Antena 1 Antena 3 Kanal D Realitatea TV Acasa Prima TV TVR 1 Disney B1TV Romania TV National TV Cartoon Network OTV ETNO TVR 2 Minimax/A+ Pro Cinema Eurosport Discovery

Media pe zi Mii persoane 423 335 288 184 150 121 109 99 85 75 75 70 50 49 46 43 38 30 26 24

Cei mai mari investitori n publicitate n 2012 au fost companiile de comunicatii, magazine/supermarketurile si masinile. Primele 10 sectoare de activitate au efectuat aproximativ 53% din totalul investitiilor n publicitate pentru anul 2012.
SECTOR DE ACTIVITATE COMUNICATII MAGAZINE, SUPERMARKET MASINI SITE-URI WEB BANCI, CASE DE CONSEMNATIUNI MAGAZINE SI DISTRIBUITORI DE ELECTROCASNICE BAUTURI ALCOOLICE MAGAZINE DE MATERIALE DE CONSTRUCTII SI AMENAJARI COSMETICE PENTRU FEMEI SERVICE AUTO, SPALATORII AUTO ALTELE Volum consumat EUR 50.005.813 36.788.865 28.493.660 26.116.067 23.720.514 15.581.218 12.165.120 11.069.925 10.163.475 7.265.589 196.374.110 Volum consumat % 11,97% 8,81% 6,82% 6,25% 5,68% 3,73% 2,91% 2,65% 2,43% 1,74% 47,01%

n cazul publicitatii radio, in monitorizare sunt incluse 8 statii radio monitorizate de BRAT. Distributia volumului de publicitate atras de fiecare dintre aceste statii radio: Sursa: http://www.brat.ro/mip/publicitatea-mip-in-2012

STATIE RADIO

VOLUM CONSUMAT EUR 26.749.407 21.863.025 11.535.903 11.424.986 7.188.833 3.573.971 1.552.208 1.466.782

VOLUM CONSUMAT % 31,34% 25,61% 13,52% 13,39% 8,42% 4,19% 1,82% 1,72%

KISS FM RADIO ZU EUROPA FM PROFM MAGIC FM RADIO ROMANIA ACTUALITATI RADIO 21 ROCK FM

n cazul presei scrise, publicatia care a atras cele mai mari volume de publicitate din partea clientilor de publicitate n anul 2012 a fost Ziarul Financiar. Primele zece publicatii au atras aproximativ 31% din totalul publicitatii din presa scrisa.

Publicatie ZIARUL FINANCIAR GAZETA SPORTURILOR ADEVARUL - EDITIE NATIONALA CLICK LIBERTATEA - EDITIE NATIONALA ROMANIA LIBERA PRO SPORT EVENIMENTUL NATIONALA JURNALUL NATIONAL ELLE ALTELE ZILEI EDITIE

Volum consumat EUR 9.130.768 6.904.082 6.030.052 5.500.470 5.497.480 4.946.135 3.392.365 3.308.174 3.294.203 3.172.201 116.145.833

Volum consumat % 5,46% 4,13% 3,60% 3,29% 3,29% 2,96% 2,03% 1,98% 1,97% 1,90% 69,41%

n cazul site-urilor web, primele doua pozitii din punct de vedere al volumului de publicitate atras de la clientii de publicitate sunt ocupate de catre libertatea.ro si cancan.ro, urmate de catre antena3.ro si ziare.com. Primele 10 site-uri din punct de vedere al publicitatii au atras aproximativ 52% din totalul publicitatii online. Sursa: http://www.brat.ro/mip/publicitatea-mip-in-2012

Site web LIBERTATEA.RO CANCAN.RO ANTENA3.RO ZIARE.COM EVZ.RO REALITATEA.NET GSP.RO ADEVARUL.RO SPORT.RO HOTNEWS.RO ALTELE

Volum consumat EUR 17.905.068 17.883.438 11.400.625 6.895.191 6.661.058 6.265.651 4.971.984 4.693.332 3.185.902 3.089.925 73.379.744

Volum consumat % 11,45% 11,44% 7,29% 4,41% 4,26% 4,01% 3,18% 3,00% 2,04% 1,98% 46,94%

CLASAMENT
1. 2. 3.

EMISIUNE
Dansez pentru tine Vocea Romaniei

Post TV
ProTv ProTv Antena 1

NUMAR SPECTATORI
989.000 760.000 713.000 .

X Factor Ochii din Umbra Te cunosc de undeva


..

Kanal D Antena1
..

.. STIRI: 1. 2. 3. Talk-Show 1. 2. 3. .. 15.

Andreea Esca si Stirile ProTV Vremea (Stirile ProTV) Observator

ProTv ProTv Antena 1

1.000.000 862.000 561.000

Sinteza Zilei Subiectiv Ora de foc Dan Diaconescu

Antena 3 Antena 3 Realitatea Tv OTV

335.000 303.000 296.000 95.000

BRAND-UL I VALENELE SALE COMUNICAIONALE


DEFINITIE: BRAND SI MARCA

Marca este un nume, un semn grafic sau un ansamblu din aceste elemente, cu rolul de a diferenia sau individualiza un obiect, un produs, o organizaie. Marca este alctuit din cuvinte - inclusiv nume de persoane - desene, litere, cifre, elemente figurative

BRANDUL este un set de atribute i asocieri emoionale i raionale, ntre consumator i produs, iar MARCA este de fapt numele sau semnul grafic care simbolizeaz aceste legturi. Un brand este o promisiune, serviciile si produsele odata identificate transmit o garantie pentru calitate

Caracteristicile unui brand: adaug valoare produselor este o marc nregistrat este o companie faimoas const ntr-o sigl i un slogan

Un brand se construiete plecnd de la un logo i un slogan, dar puterea acestuia rezult din toate suporturile prin care acesta este comunicat i promovat direct, spoturi audio-video, ad print-uri, bannere sau bannere online, postere, cataloage, coresponden direct. De cele mai multe ori, branding-ul atrage atenia clienilor poteniali asupra produsului / serviciului firmei, fiind un factor motivant i relevant n comunicarea corporativ cu clienii, furnizorii i distribuitorii firmei. Marca produsului acord, prin design-ul su, un plus de valoare acestuia i susine un anumit pre de vnzare. Prin branding se pot lansa produse noi, ntr-un timp scurt, cu eficien economic ridicat.

BRANDUL SI CARACTERISTICILE SALE: Notorietatea brandului: 1. SPONTAN: NUMITI CELE MAI CUNOSCUTE BRANDURI PE CARE LE CUNOASTETI? 2. ASISTAT: Despre care din urmatoarele statii de benzina ati auzit? OMV, Agip, Petrom, Mol.

3. TOP OF MIND: Care este primul brand romanesc/strain care va vine in minte?

TOPUL CELOR MAI VALOROASE BRANDURI REALIZAT DE INTERBRAND

TOPUL CELOR MAI VALOAROASE MARCI AUTO DIN LUME IN 2012 - tine cont de performantele economice ale companiei, de influenta si puterea sa in randul consumatorilor - (Sursa: Interbrand)

BRANDUL SI CARACTERISTICILE SALE: Notorietatea brandului se exprim prin ndeplinirea mai multor condiii: s fie uor de reinut; s fie sugestiv pentru toate limbile (s existe un numr minim de diferene de pronunie); s nu conduc spre crearea de coninuturi negative n unele limbi strine; s comunice, pe ct posibil, specificul produsului / serviciului firmei i domeniul din care face parte; s aib unicitate. ROLUL BRAND-ULUI

Culoarea este un aspect important n sistemul de identitate de brand.

Culorile au un impact semnificativ asupra oamenilor starea emoional. Culoarea cea mai vizibil este galben. Cea mai lizibil de toate combinaiile de culori sunt negru pe galben i verde pe fond alb, urmat de rou

BRANDUL SI PERCEPTIA SA DE CATRE SPECIALISTI un brand se construieste "in functie de specificul pietei", "in principiu trebuie realizata o mixtura optima a calitatilor produsului sau serviciului cu pretul si valorile intangibile atasate, acelea care creeaza diferentierea."

Pentru a deveni brand, un produs sufera cateva transformari: 1. completarea perceptiilor asupra calitatilor palpabile, "cum ar fi gust, culoare, consistenta, volum, pret, 2. cu cele "intangibile, cu valori, atribute si idei atasate, traditie, cu sugestia unui mod de viata". 3. Ulterior, perceptiile tangibile vor suprima valoarea celor tangibile, "daca managementul brandului este coerent si consecvent",

Fr strategie comercial, brandul nu e brand:


"Pieele se schimb, brandurile trebuie sa se adapteze. Strategia de brand face parte din arsenalul armelor obligatoriu de utilizat". Pentru a oferi o oarecare siguranta pe un domeniu dinamic, alert si imprevizibil, nu trebuie sa lipseasca "strategiile comerciale, de distributie, pret", care au si ele, bineinteles, rolul lor hotarator. "Un brand ofera doar garantii partiale pentru succes. Un brand fara strategie comerciala nu inseamna nimic. nu este un brand"

BRANDUL CUTRII: GOOGLE

In anul 2002 Google a fost desemnat brandul anului. -Nu si-a facut niciodata publicitate Tv; -Nu existau imagini vizuale asociate brandului -Nu apeleaza la firme de publicitate - accentul pe numarul de vizitatori, nu pe publicitate -GOOGLE ESTE UN BRAND GLOBAL....bazat pe SIMPLITATE, UTILIZABILITATE SI MINIMALISM, -GOOGLE ESTE UN SERVICIU GRATUIT UTILIZATORILOR DE WEB....

BRAND & AFACERI Un brand de succes in afaceri trebuie cuprinda 8 pasi: Pasul 1: Sa reprezinte produsul sau compania Pasul 2: Sa fie usor de pronuntat Pasul 3: Sa poata fi protejat legal Pasul 4: Sa poata fi tinut minte usor Pasul 5: Sa poata fi usor recunoscut Pasul 6: Sa atraga atentia Pasul 7: Sa se distinga foarte clar de produsele concurentei Pasul 8: Sa prezinte eficient beneficiile produsului

CELE MAI MARI GRESELI IN BRANDING DIN DOMENIUL AFACERILOR: Identitate de firma neconsistenta. Daca ati stabilit un logo, numai acesta trebuie folosit pe cartile de vizita sau pe orice document reprezinta compania. De asemenea, mesajul trebuie sa fie acelasi. Vanzare defectuoasa a brandului Mai ales in primele luni de viata, brandul trebuie vandut de cei mai buni angajati pe care ii aveti. Nu uitati ca oamenii cumpara de la... oameni, nu de la firme. Identitate vizuala ineficienta Brandul inseamna vizual (fotografii, reclame, logo, fonturi expresive). Cand oamenii vad logo-ul McDonalds stiu ca in acel restaurant gasesc hamburgeri si cartofi prajiti.

oLipsa unui brand-history in afaceri. Tot ceea ce tine de promovarea brandului se arhiveaza cu atentie. Convorbirile telefonice se inregistreaza, dosarele cu oferte se analizeaza. De multe ori, reteta succesului se gaseste in documentatia adunata in ani de munca. Feed-back inexistent de la actualii clienti. Cele mai bune idei despre dezvoltarea brandului in afaceri le primiti de la clientii existenti. A nu vorbi cu ei este o adevarata crima! Cereti-le parerea prin chestionare, sondaje, telefoane. Focus... diversificat. Focus inseamna concentrare pe o idee in, un produs, o piata in domeniul afacerilor. Pana cand nu terminati o actiune inceputa, oricare ar fi aceasta, este total neprofitabil sa va orientati catre o alta. Optimism scazut. Daca dumneavoastra nu sunteti increzator, de ce ar fi angajatii din subordine sau, mai ales, clientii?

TIPOLOGIA RECLAMEI

RECLAMA DE MARCA

RECLAMA COMERCIALA

RECLAMA COLECTIVA

RECLAMA INSTITUTIONALA

RECLAMA DE MARCA = INDREPTATA SPRE PROMOVAREA UNEI ANUMITE MARCI DE PRODUSE RECLAMA COLECTIVA = CEA EFECTUATA DE MAI MULTE FIRME, PENTRU PROMOVAREA UNEI ANUMITE CATEGORII DE PRODUSE SAU SERVICII - FUNCTIONEAZA ADESEA CA UN SISTEM DE PR

- SE EFECTUEAZA ATUNCI CAND SE ADUC PUBLICULUI INFORMATII GENERALE PRIVIND RESURSELE SI ROLUL ECONOMIC AL RAMURII ECONOMICE DIN CARE FACE PARTE PRODUSUL CARUIA I SE FACE RECLAMA - ACTIUNE SECTORIALA CE PERMITE DESCHIDEREA ASUPRA MARCII GRAD MARE DE UTILITATE PUBLICITARA

RECLAMA INSTITUTIONALA = ARE O FINALITATE COMERCIALA ATUNCI CAND ESTE SUSTINUTA PRIN INTERMEDIUL EI, BUNA REPUTATIE A FIRMEI OBIECTIVE: - CUMPARAREA PRODUSELOR / SERVICIILOR FIRMEI ATUNCI CAND ACESTEA SE POT DIFERENTIA EXTREM DE GREU FATA DE PRODUSELE SIMILARE ALE COMPETITORILOR - FORMAREA UNEI IMAGINI FAVORABILE IN RANDUL PUBLICULUI - CREAREA UNEI IMAGINI FAVORABILE IN RANDUL PARTENERILOR DE AFACERI - CONSTRUIREA UNEI IDENTITATI PUBLICE PERTINENTE MAI ALES IN CAZUL FIRMELOR MULTINATIONALE

IN FUNCTIE DE SPONSORUL RECLAMEI DEOSEBIM: RECLAME COMERCIALE


(folosite de oamenii de afaceri in scopul de a obtine profit);

RECLAME NON-COMERCIALE SAU NON-PROFIT: (anunturi in serviciul public, cu caracter informativ-educativ, de a stimula atitudini de responsabilitate civica) subdivizate in:
-

actiuni in interesul public general);

RECLAME POLITICE; RECLAME GUVERNAMENTALE (solicita donatii sau participarea la RECLAME ALE UNOR FUNDATII SI INSTITUTII CULTURALE PRIVATE; RECLAME ALE UNOR ORGANIZATII CARITABILE (Crucea Rosie,
UNICEF);

RECLAME ALE UNOR ORGANIZATII NON-PROFIT care promoveaza cauze sau interese ale unor grupuri din cadrul comunitatii (anti-drog, anti-fumat, de protectie a animalelor).

IN FUNCTIE DE SUPORTUL MATERIAL AL MESAJULUI PUBLICITAR, CATEGORII: * reclame tiparite (afise, pliante, cataloage de produse, reclame de ziar, de revista, de carte); * reclame imprimate pe diverse obiecte utile (imbracaminte, mijloace de transport, obiecte de birou); * reclame luminoase; * reclame audio-vizuale; * reclame inscrise pe panouri stradale; * reclame realizate pe suporturi neconventionale (cu fumuri colorate)

ALEGEREA AXULUI PSIHOLOGIC

Axul psihologic reprezint problema de natur psihologic pe care publicitatea trebuie s o rezolve, si anume o anumit dorin a consumatorilor, un anumit motiv de insatisfacie, o nevoie sau o frn. Publicitatea trebuie s asigure consumatorul, c produsul la care se refer i va oferi acestuia ceea ce i dorete (ndeplinirea dorinei, asigurarea satisfaciei n consum).
Tipul axului psihologic AFECTIV RAIONAL ETIC Sentimentul ce se dorete a fi creat: Plcere, fric, vanitate etc. Logic, eficacitate, siguranta, etc. Simul datoriei, moral, cinste etc.

COSMOTE CARREFOUR REAL BERGENBIER GRANINI BANCA TRANSILVANIA BANCA COMERCIALA ROMANA PRO TV ANTENA 1 NUTLINE EUROPA FM ROMPETROL CHIO/CHIO XTREME

Lumea noastra esti tu Pentru o viata mai buna Real - Fara egal Prietenii stiu de ce Fructele iubesc Granini Banca oamenilor intreprinzatori Gandim la fel Gandeste liber Mereu aproape Nutline. E de gasca! "Nuplecabilitate", ..."Ia-ma la meci Cea mai buna muzica din 80 pana azi Energie vie Gustul distractiei/Incearca daca te tine!

CONCEPTIA SI EXECUTIA RECLAMEI. ELEMENTE DE STRUCTURA


Este ESENTIALA in a surprinde motivul stringent al preferintei clientului pentru acel produs, pentru a convinge consumatorul de avantajele achizitionarii acelui produs.

CONCEPTIA

EXECUTIA

Modalitatea prin care se exprima ideea reclame, ea faciliteaza intelegerea ideii de baza a vanzarii. Face credibila comunicarea dintre firma si consumator prin produsul caruia i se face reclama.

COMPONENTELE RECLAMEI

TEXT, PARTE VORBITA

ILUSTRATIA, PARTE VIZUALA SAU GRAFICA

TITLU L SUBTITLUL IDENTIFICAREA SPONSORULUI TEXTUL PROPRIUZIS

ESENTIALA PENTRU ATRAGEREA CLIENTELEI

Titlul: Concurs international de frumusete/ Cele mai frumoase 50 de femei din lume vin la Bucuresti. Titlu (textul conine informaii folositoare sau interes personal): Sfaturi pentru femeile ai cror soi nu economisesc bani! Vara aceasta, Hawai-ul este al vostru pentru doar 827$ sau mai mult Tilul (stare de fapt): Nimic nu se rostogolete ca o bil (productor rulmeni) Titlurile fr sens: O ntmplare obinuit pentru oameni obinuii.

SUBTITLUL RECLAMEI = explica titlul reclamei, fiind denumit Si tema reclamei. Are rolul de a intari titlul, de a atrage atentia. Poate apare deasupra, sub sau chiar in textul reclamei. El are caracter mai mici decat titlul reclamei, eventual ingrosate sau de alta culoare. Ex: Cei mai buni specialisti din stomatologie la dispozitia ta. ....."Suna pentru o programare astazi, la Cris SMILE (titlul) Un dentist aproape de tine, la doar un click distanta ..... Mailul Dvs. Este important pentru noi.

IDENTIFICAREA SPONSORULUI = se realizeaza prin adresa, sigla, arca produs sau logotip ( LOGO ) LOGO = semn vizual distinct ce determina recunoasterea firmei chiar daca nu se mentioneaza explicit numele ei. Pentru un plus de originalitate, el poate fi scris cu alt tip de caractere decat numele produsului, cu un alt colorit. LA PRODUSELE CONSIDERATE A FI NOTORII, PRODUSE CE AU DEVENIT MARCI SAU BRAND-URI, NUMELE PRODUSULUI, TITLU, SE IDENTIFICA, CU NUMELE SPONSORULUI (FIRMEI PRODUCATOARE )

Logo-ul la finalul reclamei pentru completarea/clarificarea mesajului: Sfritul grijilor financiare (logo-ul Institut de Formare, Banci, Bursa,..)

TITLUL ARE MENIREA DE A ATRAGE ATENTIA CITITORULUI. TEXTUL TREBUIE SA-L RETINA PE CLIENTUL POTENTIAL SA CITEASCA ANUNTUL. STATISTICILE ARATA CA 80% DIN CITITORII RECLAMEI, NU CITESC DECAT TITLUL SI DOAR 5% CITESC SI TEXTUL. CEI 5% REPREZINTA DE FAPT PERSOANELE INTERESATE CU ADEVARAT DE PROPUNEREA FACUTA PRIN RECLAMA DE CATRE PRODUCATORI. ACESTIA VOR TREBUI SA FIE CONVINSI SA CUMPERE PRODUSUL.

n realizare unui mesaj publicitar trebuie luate mai multe decizii; acestea vizeaz stilul mesajului, coninutul acestuia i forma lui:

stilul vieii cotidiene; prezentarea vieii de zi cu zi; utilizarea unui stil metaforic; utilizarea unui mediu muzical; folosirea unui stil umoristic; folosirea comparaiilor ntre produse (fr a nominaliza ns marca produsului concurent); folosirea unor lideri de opinie (vedete de cinema, sport etc.); utilizarea rezultatelor unor teste tiinifice realizate asupra produsului; prezentarea experienei unor lideri, experien obinut n urma utilizrii unui anumit produs.

TEXTUL RECLAMEI SI STILURILE SALE 1. STILUL DIRECT = TEXTUL EXPLICA SAU DEZVOLTA TITLUL SAU IMAGINEA IMEDIAT, IN INCERCAREA DE A VINDE. Ex.: RECLAMELE FACUTE LA PRODUSELE INDUSTRIALE; PRODUSE FARMACEUTICE

2. STILUL NARATIV = PREZINTA O INTAMPLARE, CREEAZA O PROBLEMA CE POATE FI REZOLVATA PRIN SOLUTIA OFERITA DE PRODUSUL RESPECTIV. SE POT FOLOSI SI ELEMENTE EMOTIONALE. ABORDAREA ESTE FLEXIBILA.

3. STILUL LEGENDAR = SPRIJINIREA UNUI PRODUS PRIN IMAGINI ALE UNOR PERSONALITATI SAU PRIN TEXTE SUGESTIVE

4. STILUL DIALOG MONOLOG = CONFERA CREDIBILITATEA DE CARE DUCE LIPSA STILUL NARATIV, SE SPUNE O SERIE DE INTAMPLARI LA PERSOANA INTAI. SE FACE APEL LA MARTURIILE UNOR VIP-URI

5. ALTE STILURI = RECLAME SCRISE PE BAZA UMORULUI, NOSTALGIEI, POEZIEI, EXAGERARILOR, GAG-URILOR

RECOMANDARI PENTRU REALIZAREA UNEI RECLAME ATRACTIVE

TEXTUL ESTE SCRIS CU CARACTERE MICI. SE SCRIE CU MAJUSCULE DOAR CAND O CER REGULILE GRAMATICALE !!!! RECLAMA CE FOLOSESTE DOAR CARACTERE MARI ESTE GREOI DE CITIT !!!!! TEXTUL ESTE BINE SA SE SCRIE PE ORIZONTALA, NU PE DIAGONALA

ANII 60 SE CARACTERIZEAZA PRINTR-O RECLAMA RATIONALA.

ine-o la locul ei!

Anii 70 80 se evidentiaza prin reclama simbolica (conotativa).

Catherine Deneuve

Anii 90 produc reclama rational-conotativa:

Brad Pitt (1991), reclama la blugii Levis.

FIDO

Astazi, reclama apare ca o metafora a comunicarii prin imagine sunet culoare. Ea devine un concept al mesajului comunicational propus de catre firma prin intermediul propriilor produse.

2012

1960

EFECTELE COMUNICATIONALE ALE RECLAMEI ASUPRA CONSUMATORULUI


Raspunsurile consumatorilor fata de o marca, prin durata si asocierile realizate in ceea ce o priveste, genereaza ceea ce numim efecte comunicationale.

Informarea, ca efect comunicational al publicitatii prin intermediul reclamei, produce o serie de schimbari la nivelul cognitiv al consumatorului. (nivelul cunoasterii/recunoasterii umane )

Convingerea este cel de-al doilea rezultat al comunicarii prin reclama. El conduce, la nivelul consumatorului, spre schimbarea atitudinilor acestuia, fata de un produs sau altul.

CUVINTE UTILIZATE PENTRU SPORIREA ATRACTIVITATII MESAJULUI RECLAMEI


ACCENTUAREA CUVANTULUI DE ORDINE DIN RECLAMA

-vor fi utilizate o serie de cuvinte precum: Construiti., Economisiti.., Descoperiti, Oferiti., Incercati, Fiti primul care, Refuzati, Deveniti, Spuneti adio la, RELIEFAREA EXCLUSIVITATII - Cel mai bun produs., Cel mai ieftin, Cel mai sigur, - Iata cel mai., - Exclusiv! Acest produs brevetat/premiat.., Este.

RELIEFAREA NOUTATII PRODUSULUI

-Nou!, Iata, In sfarsit un (o), Primul (produs) care, - Sfarsitul., Niciodata n-ati fost.
ATRAGEREA ATENTIEI ASUPRA UNEI INTRIGI - Cunoasteti.., Da, puteti, Iata dovada ca, Iata de ce,

-Nu va place? Unde o gasesti?

ATRAGEREA INTERESULUI FINANCIAR

-Gratuit!, De ce sa platiti mai mult?, Cumparati acum, platiti dupa, Garantie Dubla, pana la

PRINCIPII DE ARANJARE A ELEMENTELOR RECLAMEI


PRINCIPIUL ECHILIBRULUI RECLAMEI:
-MODALITATEA ARANJARII LOR IN PAGINA CONSTITUIE CENTRUL OPTIC AL RECLAMEI

ECHILIBRUL FORMAL:
CONCRETIZAT IN ARANJAREA SIMETRICA A ELEMENTELOR CE ALCATUIESC RECLAMA. - SE POTRIVESC CA MARIME SI STRUCTURA.

ECHILIBRUL INFORMAL: PLASAREA UNEI VARIETATI DE ELEMENTE, DE MARIMI SI STRUCTURI DIFERITE. ECHILIBRUL SE REALIZEAZA PRIN SUMA ELEMENTELOR FIECAREI PARTI. - ELEMENTELE MAI MARI, DIN CENTRU, SE ECHILIBREAZA CU ELEMENTE DE DIMENSIUNI MAI MICI, MAI INDEPARTATE

PRINCIPIUL PROPORTIEI:

- EXISTA O STRUCTURA CONSTANTA INTRE ELEMENTELE COMUNE RECLAMEI SI O VARIANTA A PROPORTIILOR INTRE ELEMENTELE NEOBISNUITE DIN RECLAMA

PRINCIPIUL SECVENTEI acea reclama ce poate fi citita dintr-o anumita secventa, de la stanga la dreapta

PRINCIPIUL CONTRASTULUI este folosit in coloristica reclamelor, in marimea si stilul lor.

PRINCIPIUL

CONTINUITATII RECLAMEI asigura legatura dintre reclama produsului intr-o perioada promotionala si restul campaniei publicitare

PRINCIPIUL CLARITATII SI SIMPLITATII simplitatea reclamei are in vedere eliminarea tuturor elementelor de prisos ( prea multe culori, figuri ) Claritatea este data indeosebi de chenarele si spatiile albe ce vor atrage atentia si vor marca claritatea reclamei

EXEMPLIFICARI: ABSOLUT VODKA Istoria brandului Absolut a inceput intr-un orasel suedez mic. Acolo si s-ar fi putut termina de n-ar fi fost campania publicitara care a transformat aceasta vodca intr-unul dintre cele mai vandute produse alcoolice din lume, si a creat una din cele mai renumite imagini publicitare ale secolului XX. E vorba de campania The Absolut Bottle.

CLASIFICAREA RECLAMELOR IN FUNCTIE DE STRUCTURA 1. STRUCTURA STANDARD contine ilustratia si textul. Ilustratia se afla in partea superioara a reclamei, urmeaza apoi titlul si in partea inferioara se afla textul. Aceasta reprezinta structura obisnuita a reclamei.

2. STRUCTURA TIP POSTER are o lustratie proeminenta, textul fiind scris cu dimensiuni putin mai mici. Ilustratia are drept scop conturarea unei imagini pozitive si trezirea unor anumite sentimente in mintea consumatorilor. Se recomanda atunci cand nu este nevoie de un text prea intins.

3. STRUCTURA TEXT COMPLET - presupune utilizarea in reclama doar a textului si se utilizeaza doar atunci cand nu este posibila folosirea ilustratiei.

4. STRUCTURA TIP SECVENTA ILUSTRATIVA - presupune folosirea mai multor imagini care formeaza o anumita succesiune

5. STRUCTURA TIP REBUS presupune o asezare informala a componentelor reclamei si realizarea echilibrului prin plasarea componentelor intr-o forma echilibrata

PUBLICITATEA I IMPACTUL SU PENTRU ORGANIZAIE


component a mix-ului promoional al firmei moderne nervul politicii de comunicare

Publicitatea

se implic i se raporteaz la evoluia pieei prin folosirea unei game largi de tehnici specifice asociate altor domenii de activitate: sociologie, psihologie, grafic, design

CONCEPT = sum de aciuni ce au drept scop, prezentarea indirect (impersonal), oral sau vizual, a unui mesaj, n legtur cu un produs, serviciu sau firm

FORME: For advertising you pay, for publicity

you pray .
Publicitatea ADVERTISING = desemneaza publicitatea contra-cost, acea parte a mesajelor publicitare pentru care o companie plateste productia, timpul de emisie sau spatiul publicitar.

PUBLICITY = inseamna comunicarea neplatita, articolele, reportajele sau chiar si discutia dintre doua persoane care amintesc numele unei companii, fara ca cel la care se refera sa fi platit sau sa fi dat ceva n schimb. Definitia PUBLICITATII (Legea audiovizualului), care la fel pune semnul egal intre publicity si advertising: orice forma de mesaj, difuzat fie n baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, n schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale, cu scopul de a promova furnizarea de bunuri, inclusiv imobile si necorporale, sau prestarea de servicii contra cost, fie difuzat n scopuri autopromotionale.

SCHEMA TRANSMITERII MESAJULUI PUBLICITAR AL ORGANIZAIEI CTRE PUBLICUL - INT


MEDIA (PRODUSE AUDIOVIZUALE I SCRISE)

ORGANIZAIE

MESAJ PUBLICITAR

FEED-BACK PERTURBAII RSPUNS PERCEPIE CONSUMATOR PUBLIC

ZVONURI

MANIPULARE

SEMIOTICA PUBLICITARA

SEMIOTICA PUBLICITARA = cuprinde ansamblul semnelor Lingvistice, Imaginative, Figurative reunite pentru a genera metafora publicitara necesara sustinerii si inocularii in mintea clientilor potentiali a unei imagini, marci sau brand.

IMAGINEA PUBLICITARA = este rezultatul extinderii teoriei semnelor (lingvistice, imaginative, figurative) in surprinderea esentei mesajului metaforic publicitar.
BONDUELLE: ADOR SAVOAREA BONDUELLE

SEMIOTICA PUBLICITARA

Imaginea publicitara se caracterizeaz prin trei atribute esentiale:

1. FIGURATIVITATE (reprezentarea prin imagine)

SEMIOTICA PUBLICITARA

Imaginea publicitara se caracterizeaz prin trei atribute esentiale:

2. ICONICITATE (corespunde gradului de realism al unei imagini


publicitare prezentata printr-o serie de semne, n raport cu obiectul pe care-l prezint). La aniversarea a 40 de ani, compania isi schimba sigla (2011).

SEMIOTICA PUBLICITARA

3. SIMBOLISM (reprezentarea metaforica )

RELATIA PUBLICITATE - SEMIOTICA


Din perspectiva semiotica, mesajul publicitar poate avea n centrul sau: 1. SEMNIFICANTUL VIZUAL SAU LINGVISTIC (imaginea vizuala, cuvntul scris),

2. SEMNIFICANTUL CONCEPTUAL (conceptul)

3. REFERENTUL (produsul n sine), cu scopul clar de a evidentia cele mai importante caracteristici ale acestuia.

MESAJELE DE PUBLICITATE TREBUIE S AIB TREI CARACTERISTICI:

1)

S AIB UN NELES, scond n eviden avantajele care fac produsul mai dezirabil sau mai interesant pentru consumatori. S FIE DISTINCTE, comunicnd consumatorilor prin ce se impune produsul n faa mrcii concurente. S FIE CREDIBILE. Aceast ultim caracteristic este greu de ndeplinit, pentru c muli consumatori pun la ndoial veridicitatea publicitii n general. (n urma unui studiu, s-a constatat c o treime din totalul consumatorilor apreciaz mesajele de publicitate ca fiind "nedemne de ncredere".)

2)

3)

ANALIZA DE IMPACT A SEGMENTULUI PUBLICITAR ASUPRA PUBLICULUI - INT


Identificarea categoriei de public spre care se orienteaz mesajul publicitar

Evidenierea conceptului publicitar al org., n strns legtur cu surprinderea calitii publicului, de receptor al mesajului audiovizual transmis

Tratarea publicului int, ca partener activ i exigent, n relaia sa cu organizaia, innd cont de reaciile sale fa de campania publicitar i de PR promovat

OBIECTIVELE ACTULUI PUBLICITAR:


susinerea strategiei promoionale a firmei impulsionarea vnzrilor fidelizarea clienilor facilitarea ptrunderii organizaiei pe un segment de pia atragerea de noi consumatori lansarea pe pia a unui nou produs sau serviciu mrirea frecvenei de nlocuire i a modalitilor de utilizare a produsului CARACTERISTICILE PUBLICITII o anumit modalitate de prezentare

putere de aciune

Transmiterea de mesaje publicului n vederea ctigrii unui veritabil capital de imagine i exercitarea unei veritabile puteri de persuaImpulsionarea siune imagistic vnzrilor produselor organizaiei facultate considerabil de exprimare mbinarea original a imaginii, culorii i / sau sunetului, pentru a facilita obinerea unei exprimari atrgtoare a mesajului publicitar caracter impersonal Se asigur un monolog imaginativ

TIPOLOGIA PUBLICITII: (de produs, de marc, instituional)

FORMA PUBLICITAR CEL MAI DES NTLNIT URMRETE STIMULAREA CERERII PE PIA 1. PUBLICITATE DE INFORMARE 2. PUBLICITATE DE CONDIIONARE PUBLICITATE DE PRODUS FORME SPECIFICE 3. PUBLICITATE COMPARATIV

4. PUBLICITATEA DE REAMINTIRE

PUBLICITATEA DE INFORMARE
Important ndeosebi pentru produsele noi si tehnice urmrete: stimularea cererii primare i obinerea de ctre public a unor informaii suplimentare despre produs: caracteristici constructive, utilitate, funcionare sau Pre.

PUBLICITATE DE CONDIIONARE
Pune accentul pe o serie de condiii care determin identificarea produsului mai uor de ctre clienii poteniali, din plaja produselor similare existente pe pia ( produsele concurente sau substituibile)

Form publicitar utilizat n cazul produselor aflate n faza de maturitate.

PUBLICITATE COMPARATIV

Compararea direct, prin intermediul reclamelor a unor produse sau servicii aflate n relaii de concuren, pe pia.

Este interzis astzi n practica publicitar, deoarece se consider c manipuleaz voit consumatorul i aduce prejudicii de imagine produselor acelor firme ce fac obiectul comparaiei competitorilor La ea se recurge n mod subtil i frecvent de ctre firme

Trei branduri de detergeni de vase domin comunicarea pe acest segment: Fairy (Procter&Gamble), Pur (Henkel) i Axion (ColgatePalmolive), pentru promovarea mrcilor la tv, presa si radio s-a cheltuit, n 2007, un volum brut de 35 milioane de euro.

FAIRY a fost cea mai promovat marc de detergeni de vase a anului 2007, cu un volum brut de 17 milioane de euro, reprezentnd 7.066 inserii pe tv, pres i radio (20/zi). PUR, care a beneficiat 4.264 de inserii, echivalentul unui volum brut de 9,16 milioane de euro (11/zi).

Prima reclam comparativ explicit ntre dou branduri din Romnia.

Legislatia romana transpune integral Directiva Europeana 2006/114/CE, instituind conditii clare in care publicitatea comparativa este admisibila - publicitatea comparativa, atunci cand compara caracteristici esentiale, relevante, verificabile si reprezentative, si nu este inselatoare, poate reprezenta un mijloc legitim de informare a consumatorilor, in avantajul acestora. Nu pot fi supuse comparatiei decat produse cu aceeasi finalitate in consum, nefiind acceptata o comparatie de genul: avionul este mai rapid decat trenul.

PUBLICITATEA DE REAMINTIRE
chemata sa intareasca efectul unor campanii publicitare anterioare, in scopul mentinerii interesului consumatorilor fata de produs / serviciu sau organizatie

axata pe evidentierea marcii sub care este oferit produsul pe piata se impune in conditiile luptei pentru mentinerea avantajului competitiv pe o piata si pentru asigurarea unei perceptii adecvate a produsului in mintea clientului potential

PUBLICITATE DE MARCA

PUBLICITATEA INSTITUTIONALA

are ca obiectiv cultivarea in randul publicului a unei atitudini favorabile fata de imaginea organizatiei

ANALIZA DE IMPACT A MESAJELOR TRANSMISE PRIN INTERMEDIUL COMUNICARII PUBLICITARE

mesajele publicitare se particularizeaza prin exploatarea resorturilor psihologice de mare profunzime ale destinatarilor vizati, ca si prin marea varietate a tehnicilor utilizate in realizarea lor caracterizate printr-un ton transant, ce pune in evidenta performantele produsului in asociere cu pretul.

mesajele publicitare functionale

Mesajul atrage atenia asupra uneia sau alteia din motivaiile consumului individual, de exemplu: o plcere ("Un dar adus fiecrei atingeri"-Dove), identitatea de sine ("Vorbete despre tine"-Rimmel ), o imagine (;Luati o pauza,luati un Kit-Kat), Stella Artois. Linistitor de scumpa, admiraia i altruismul ("Noi nu tiem copacii pentru a ne scoate publicaia")

Luati o pauza, luati un Kit-Kat (IMAGINE) "Un dar adus fiecrei atingeri"- Dove (PLACERE)

"Vorbete despre tine (IDENTITATE DE SINE)

"Noi nu tiem copacii pentru a ne scoate publicaia

(admiratie si altruism)

PRINT LA STELLA ARTOIS PREA PREIOAS CA S O RISIPETI

Agenie: McCann Erickson Client: Interbrew Romania Marca: Stella Artois

ANALIZA DE IMPACT A MESAJELOR TRANSMISE PRIN INTERMEDIUL COMUNICARII PUBLICITARE


mesajele publicitare de relatie concepute pentru a reda consumatorului scene din viata cotidiana, unde produsul poate fi integrat, pentru a sugera relatia ce se poate crea intre acesta si cumparator

UNILEVER, OMOLIMPIADA COPIILOR: Unul dintre cele mai complexe proiecte, desfasurat pe parcursul a sase saptamani, un eveniment media in Bucuresti si 10 evenimente in cele mai importante orase din tara. Provocarea: EXPUNEREA CONCEPTULUI INTERNATIONAL MURDARIREA ESTE BUNA. Mesajul: Murdarirea este consecinta fireasca a jocului cu valoare educativa, in mijlocul naturii. Executia: Proiectul a inceput cu o campanie educativa, care a pus accentul pe beneficiile jocului in natura chiar daca acesta presupune in mod natural murdarirea. Aceasta a fost urmata de un eveniment special gandit ca un generator de pete. Jurnalisti si personalitati publice insotite de copiii lor au experimentat impreuna murdarirea constructiva, prin plantarea unor flori. Campania a continuat cu OMOlimpiada Copiilor, o serie de 10 evenimente din cele mai importante orase ale tarii, promovate de media locala.

mesaje de evidentiere a marcii

subliniaza autoritatea morala si sociala a firmei prin intermediul marcilor sale pe piata si certifica , in acelasi timp, notorietatea organizatiei

YALE = sloganul: incuietoarea favorita a lumii.

sugereaza si incita consumatorul mesaje publicitare cu implicatie sociala la folosirea unui anumit model social; Make-up Art Cosmetic MAC Slogan: Toate rasele, toate sexele, toate varstele Organizatia se opune testarii pe animale, promoveaza reciclarea, detine fondul SIDA MAC(14 mil $/2007). Asocierea cu Estee Lauder produsele sunt si mai cautate.

mesaje publicitare de contemplare

contemplarea unui produs, prezentarea sa drept perfect, fara a se face referinta la utilitatea sa

CHRISTIAN LOUBOUTIN 2012

mesaje narcisiste

in care promisiunea cumpararii produsului induce o alta infatisare a consumatorului, asa cum ar dori el sa fie ( cool, trendy )

mesaje publicitare cu personaj-simbol

Sugereaza in cadrul reclamei un personaj, ce poate fi animat sau nu.

mesaje publicitare cu precizarea dovezilor stiintifice

Reclama prezinta rezultatele unor studii ca marca respectiva este mai bune/de preferat concurentei

mesaje publicitare cu precizarea dovezilor stiintifice

mesaje publicitare cu precizarea dovezilor stiintifice

PERFECT BARBATESC!

mesaje publicitare fanteziste

promit evadarea cumparatorului din real, intr-un mediu de consum bazat pe satisfactii maxime aduse de actul cumpararii. Ex. Sampania Angeli: Preludiul unei aventuri;

Dupa natura obiectivelor urmarite, pot fi identificate ca forme de publicitate: a. PUBLICITATEA COMERCIALA (produs, marca) vizeaza obiective de natura comerciala, in principal cresterea volumului vanzarilor. b. PUBLICITATEA CORPORATIVA are ca obiectiv cresterea valorii organizatiei pe termen lung. c. PUBLICITATEA SOCIAL-UMANITARA urmareste promovarea ideilor care depasesc sfera economica, a cauzelor social-umanitare, sustinute de organizatiile non-profit.

Dupa aria geografica de raspandire a mesajului, publicitatea poate fi:


a. PUBLICITATE LOCALA se efectueaza, de regula, de catre firme si unitati comerciale, de servicii, care acopera zona unei regiuni. b. PUBLICITATEA REGIONALA c. PUBLICITATEA NATIONALA este sustinuta de firme cu raza de actiune cu nivel national, urmareste sa creeze o cerere fara a da importanta zonei de producere. d. PUBLICITATEA INTERNATIONALA desfasurata in forme diverse si utilizata de firme comerciale ce actioneaza in comertul international.

Platforma eYeka strange idei din toata lumea, ce pot fi folosite in campanii publicitare viitoare. Acesta este doar unul din multele exemple de CROWDSOURCING (externalizarea serviciilor catre grupuri de specialisti/comunitati: 99designs, DesignCrowd), din randul brand-urilor. E un trend care se va amplifica in viitorul apropiat.
RED BULL ARIPIOARELE Un creativ roman a starnit valuri pe Internet cu o asa-zisa promotie Red Bull. Poza are peste 1.800 de shares pe Facebook, a aparut pe bloguri si site-uri de stiri.

BANEASA UNDE DAI, CRESTE

Cu totii avem cateodata idei geniale de reclame. Doar ca nu reusim sa le punem in aplicare. Un art director a vazut o poza pe Internet si a crezut ca e o buna idee sa o manipuleze pentru a da nastere unei reclame pentru faina Baneasa. O joaca nevinovata care si-a gasit deopotriva sustinatori si oponenti.

DABULENI CASA PEPENILOR SIENNA Daca ne uitam la poza cu Sienna Miller manipulata de un alt creativ roman, nu stim cine se bucura de mai multa reclama: pepenii de Dabuleni sau brandul de tara. Este buna pentru ambele, nu?

NEGOCIEREA I COMUNICAREA PROACTIV


Lumea n care traim este o imens MAS de negocieri. Indivizii relaioneaz cu alti indivizi: familia, ageni de vnzri, concureni, funcionari..... Negocierea reprezint efortul de a castiga bunavointa unor oameni.. CE DORIM: prestigiu, libertate, bani, dreptate, statut social, iubire, siguranta , recunoastere Negocierea reprezinta folosirea informatiei si a puterii astfel incat sa modificam comportamentul unor indivizi intr-o retea de tensiune.

Negocierea reprezint un proces de comunicare organizat, desfurat ntre dou sau mai multe pri, ale cror poziii sunt ajustate i armonizate progresiv prin discuii, urmrindu-se realizarea unei nelegeri reciproc avantajoase, concretizat n final, ntr-un contract.

Elementele esentiale intr-o negociere: 1. INFORMATIA 2. TIMPUL 3. PUTEREA


Negocierea reprezint un proces de comunicare organizat, desfurat ntre dou sau mai multe pri, ale cror poziii sunt ajustate i armonizate progresiv prin discuii, urmrindu-se realizarea unei nelegeri reciproc avantajoase, concretizat n final, ntr-un contract.

Egalitate, nu identitate

Egalitatea este o problema politica si morala; diferenta este de ordin stiintific.

PRINCIPII ALE NEGOCIERII


Necesitatea nsuirii i respectrii legilor pieei Cunoaterea i respectarea reglementrilor i legislaiei n vigoare Contientizarea faptului c obiectivul urmrit trebuie s satisfac ambele pri Urmrirea continurii relaiilor de afaceri i pe viitor Acordarea concesiilor se realizeaz cu precauie i strategic Eliminarea aspectelor compromitoare cum ar fi mita sau antajul Deblocarea conflictului i reluarea negocierii

PREGTIREA NEGOCIERII

Pregtirea negocierii implic n general 4 faze: 1. Diagnosticarea 2. Stabilirea obiectivelor proprii 3. Elaborarea raionamentului strategic 4. ntreprinderea de aciuni pregtitoare

DESFURAREA PROPRIU-ZIS A NEGOCIERII

1. Prezentri generale i abordarea ordinii de zi 2. Obinerea informaiilor, lansarea de ntrebri 3. Argumentarea ofensiv/defensiv 4. Rezolvarea obieciilor i a strilor de criz 5. Eventuale concesii

FINALIZAREA NEGOCIERII

1. Ajungerea la un acord comun 2. Soluionarea problemelor 2. Revizuirea concluziilor 3. Semnarea contractului


Not: n cazul imposibilitii rezolvrii conflictului, negocierile se suspend sau se amn.

NEGOCIATORUL
Caliti fundamentale ale negociatorului sau echipei de negociatori: 1. Logic, luciditate 2. Capacitate de comunicare 3. Disponibilitate de a asculta 4. Rezisten la stres 5. Curaj, perseveren, calm 6. Spirit de echip

Structura conceptuala a negocierii


Structura dinamica:
Actorii Elementele Obiectivele

Structura pasiva:
Mediul Obiectul Domeniile de interes Obiectivele convergente si divergente

STRATEGII, TACTICI I TEHNICI DE NEGOCIERE

STRATEGII:
1. Strategia predominant cooperant versus strategia predominant conflictual 2. Strategia ofensiv versus strategia defensiv. 3. Strategia de negociere desfurat rapid versus strategia de negociere prelungit n timp. 4. Strategii care vizeaz ncheierea unui contract comercial versus strategii care nu vizeaz ncheierea unui contract comercial. 5. Strategia deciziei rapide versus strategia de ateptare

Principiile de baza ale negocierii


Principiul schimbului Principiul reciprocitatii (intre patronat/sindicate, membrii unui
juriu)

Principiul preemptiunii (contravaloare unui bun/serv. este dif. dupa furnizarea acestuia ex. Terenuri agricole, imobile) Principiul listei de criterii (liste de criterii comun acceptate de ctre
prile implicate, criterii care pot algoritmiza aciunea de satisfacere a intereselor)

Principiul acordului (Acordul de principiu este caracterizat de o mare


doz de ncredere ntre pri.)

Principiul abilitarii (mandatarea)

TACTICI DE NEGOCIERE

1. Tacticile bazate pe presiune:

2. Tacticile bazate pe cooperare (nelegere):

TEHNICI DE NEGOCIERE

1. 2. 3. 4. 5.

Tehnica punct cu punct Tehnica pachetului Tehnica extinderii obiectivului Tehnica ntreruperii negocierii Tehnica alternrii negociatorului

Strategii de negociere
Strategia conflictuala (distributiva) win lose Strategia integrativa (cooperativa) win - win

Strategia negocierii obiective:


obiectulpersoana interesele pozitii creativitate solutie bazata pe criterii obiective

Principalele tipuri de strategii sunt: Strategia conflictuala (distributiva) ce porneste de la premisa ca orice castig al unei parti se realizeaza pe seama pierderii celeilalte parti. Este o strategie specific masculina. Strategia integrativa (cooperativa) are drept premisa ideea ca negocierea este un joc cu suma pozitiva (win-win), partile trebuind sa caute impreuna solutii pentru realizarea unui acord (caracter cooperativ), plecand de la obiectivul comun al realizarii unei afaceri avantajoase (caracterul integrativ).Este o strategie specific feminina. In ultima perioada specialistii pledeaza pentru depasirea alternativei abordarii conflictuale vs. cooperative - acestea reprezentand strategii de negociere de pozitii - in favoarea adoptarii unei strategii a negocierii obiective. Ea se bazeaza pe diferentierea intre obiect si persoana, intre interese si pozitii, accentueaza creativitatea, presupune solutii bazate pe criterii obiective.

Tactici de negociere
Tactici de persuasiune Tactici de influentare

Exemple de tactici:
Acordul conditionat Solutia integratoare Amenintarea Tergiversarea si tracasarea Descompunerea si etapizarea Manipularea Alternarea Dominarea Dezorganizarea echipei adverse Coalizarea

Tehnici de negociere

Tehnici ce vizeaza actorii Tehnici ce vizeaza interesul partilor Tehnici ce vizeaza mediul de afaceri

Tehnicile de negociere sunt actiuni elaborate astfel incat sa vizeze nemijlocit elementele care se regasesc in subiectul oricarei negocieri. Astfel, exista tehnici centrate pe actorii procesului, pe interesele partilor si pe mediul de negociere: Pe masura ce dobandesc experienta practica, negociatorii isi dezvolta tehnici proprii sau manifesta o preferinta accentuata pentru anumite procedee. Femeile par sa favorizeze tehnicile ce vizeaza actorii procesului, ele fiind orientate catre persoane si relatii mai mult decat barbatii. Destul de des ele recurg la apeluri emotionale si isi folosesc infatisarea ca pe o redutabila arma. Predispozitia naturala face ca femeile sa fie mai atente si la limbajul non-verbal si sa fie capabile sa citeasca printre randuri, dar si sa foloseasca cu mai multa maiestrie cuvintele si tacerile. Barbatii sunt mai expusi santajului emotional, caruia ii fac fata cu greu si pe care de altfel nu il apreciaza deloc.

Stiluri de negociere
Stilul colaborativ Stilul compromisoriu Stilul conciliant Stilul autoritar Stilul evitant

Negociatorul rosu

Negociatorul albastru

Stilul de negociere exprima personalitate negociatorului, determinata social (cultura, educatie) si individual (capacitate intelectuala, temperament). De regula in procesele de negociere pot fi identificate urmatoarele stiluri, bazate pe patru atitudini principale: colaborare, compromis, conciliere, autoritate, evitare In practica confruntarea este asemuita unui ring de box in care extremele sunt negociatorul rosu si negociatorul albastru. Negociatorul rosu este dispus sa faca schimbul, dar in acelasi timp vrea sa obtina tot ceea ce se poate obtine,fara a ceda nimic celeilalte parti. El priveste negocierea mai mult ca pe o confruntare din care trebuie sa iasa neaparat castigator, suportand cat mai putine pierderi si este convins ca mai mult pentru el inseamna mai putin pentru celalalt, fiind dispus sa apeleze oricand la argumente ce se afla la limita legii si a practicilor admisibile. Cei mai multi negociatori rosii sunt barbati. Negociatorul albastru este convins ca nu poate sa obtina nimic fara a da ceva, ca mai mult pentru celalalt va insemna mai mult si pentru el. El va avea intotdeauna retineri in a folosi argumente neintemeiate sau fortate, exagerate, nu va recurge la tehnici de manipulare si nici nu va riposta la acestea cand sunt folosite de adversarul sau, fiind convins de forta cooperarii si colaborarii in negociere. Cele mai multe astfel de extreme sunt femei.

Etica in negociere
Etica este o manifestare a normelor culturale, contextuale si interpersonale
Strategii inadecvate dpdv etic:

Minciuna Negocierea agresiva obisnuita Manipularea retelei adversarului Anularea unei intelegeri negociate Retragerea unei oferte Ciugulirea

"Omul de afaceri responsabil nu poate schimba lumea si societatea in ansamblul ei, dar isi poate face coltisorul sau de lume care depinde si de deciziile sale, un pic mai bun decat in cazul in care nu s-ar stradui catusi de putin sa-l schimbe in bine."(Dan Craciun). Referitor la etica in negociere, G.H.Ross, autorul cartii "Negocieri in stilul lui Donald Trump" are o pozitie care pare sa corespunda opiniei ca in afaceri totul este permis. La intrebarea "Exista vreo regula in negocieri?" Raspunsul corect este, dupa el: "nu, in negocieri nu exista reguli. "Sunt permise minciunile, inselatoriile, amagirile? Raspunsul sau este: "da, orice este permis." Dar tot el precizeaza: "Asta nu inseamna ca ar trebui sa va comportati ilegal sau imoral.

Negociere ntre SC Trade SRL i Iveco Magirus

SC TRADE SRL Context cultural: Romnia Lucrri principale: a) n portul Constanta: montare baraje antipoluante la tancurile petroliere Serviciu Privat pentru Situaii de Urgen colectare deeuri menajere de la navele din port b) n construcii: construcii i instalaii la baza de ntretinere i reparaii vagoane; consolidare terasamente pe linia CF Bucureti Constana i Constana Mangalia lucrri de terasamente i platforme

IVECO MAGIRUS
Context cultural: Germania Gama de autovehicule: Magirus, Lohr Magirus, Camiva vehicule vehicule vehicule vehicule road; vehicule vehicule vehicule uoare (2.8 6 tone sarcina total); medii (6 16 tone sarcina total); grele (peste 16 tone sarcina total); comerciale folosite att on-road ct i offpentru transport pasageri; speciale; destinate stingerii incendiilor.

Stiluri de negociere
STILUL ROMNESC

Stilul german - prefer discuiile directe i argumentele pragmatice - prezentrile protocolare i introducerile sunt scurte - accent pus pe sinceritate - nevoie crescut de informaii - discuii la un nivel formal - importana punctualitii - meticulozitate n alctuirea i respectarea agendei de lucru - negociatori: experi delegai - respectarea deciziilor luate

- atitudine cooperant - flexibilitate medie - capacitate scazut de a anticipa reaciile partenerului - negociatorul: persoana cea mai important din firm - climat panic - speculaie a simpatiei - ncredere inspirat medie - preocupare pentru salvarea aparenelor

Obiectul negocierii
Trei autospeciale de intervenie Iveco Magirus Impact 6000

Pregtirea negocierii
culegerea de informaii despre produsul dorit alegerea locului negocierii: sediul partenerului german constituirea echipei de negociatori: Consal Trade: directorul sucursalei port i eful Serviciului pentru Situaii de Urgen Iveco Magirus: directorul de vnzri i seful service-ului auto ntlnirea negociatorilor romni cu board-ul de conducere stabilirea preului de achiziie stabilirea liniilor strategice i a poziiilor iniiale de negociere

Desfurarea negocierii
prezentarea autospecialelor participarea la un exerciiu de simulare a incendiilor prezentarea ordinii de zi: prezentarea n detaliu a caracteristicilor tehnice i a performanelor autospecialelor; calitatea produsului; preul de vnzare; condiiile i clauzele contractului; modalitatea de plat; modul i termenul de livrare; costul asigurrii transportului; durata garaniei; serviciile de garanie i post-garanie, service; argumentare ridicarea obieciilor, rezolvarea lor concesii

Finalizarea negocierii recapitularea concluziilor stabilirea momentului ncheierii contractului stabilirea festivitii de celebrare a evenimentului

COMUNICAREA ECONOMICA LA NIVELUL RESURSELOR UMANE DIN CADRUL ORGANIZATIEI

COMUNICAREA INTERNA SI ROLUL SAU IN RELATIA CU RESURSA UMANA A ORGANIZATIEI La nivel profesional, angajatii sunt confruntati fie cu un exces de informatii, dar si cu absenta/insuficienta comunicarii interne. Dezvoltarea unei politici comunicationale eficiente la nivel de organizatie se constituie ca necesitate deoarece, comunicarea organizationala se inscrie in traiectoria globala a pozitionarii organizatiei in cadrul pietei sau a mediului de afaceri care sa-i dezvolte oportunitatile de afaceri. Pe de alta parte, comunicarea organizationala confera si consolideaza personalitatea organizatiei si ii asigura o identitate distincta fata de concurenta.
COMUNICAREA MANAGERIALA cu prioritate formala, unde managerul se afla in cadrul procesului de comunicare

COMUNICAREA INTERNA

COMUNICAREA CU ANGAJATUL- cu prioritate informala, unde comunicarea se realizeaza intre persoana aflate la acelasi nivel ierarhic, in interiorul aceluiasi departament sau interdepartamental

Ca instrument de asigurare a feed-back-ului la nivel organizational, comunicarea interna cu angajatii va urmari ca obiective strategice: asigurarea unei bune circulatii a informatiei interne; operationalizarea fiecareia dintre functiile manageriale existente (potrivit principiului conform caruia, orice manager trebuie sa acorde cel putin 80% din timpul sau pentru a comunica cu resursa umana aflata in subordinea sa); stabilirea unei legaturi intre comunicarea interna si procesul de motivare a personalului ( comunicarea face posibila aici, IDENTIFICAREA, CUNOASTEREA si UTILIZAREA CORECTA A DIFERITELOR CATEGORII DE NEVOI SI STIMULENTE PENTRU SATISFACEREA ANGAJATILOR); amplificarea legaturilor ce se stabilesc la nivelul echipelor/grupurilor de lucru, dezvoltand un climat intern bazat pe incredere, apartenenta si loialitate in cadrul grupului si generand coeziunea acestuia din urma si eficienta muncii in echipa; la nivelul politicilor de personal ale organizatiei, comunicarea contribuie la desfasurarea cu bune rezultate a proceselor de recrutare, selectare, evaluare, perfectionare si promovare a personalului; imbunatatirea performantelor la nivelul organizatiei

CREATIVITATEA SI COMUNICAREA LA NIVELUL RESURSELOR UMANE


Creativitatea si abilitatile comunicationale pe care le dezvolta resursa umana de-a lungul timpului sunt cele doua atribute esentiale cu ajutorul carora constuieste idei originale si utile activitatii economice pe care o desfasoara in cadrul organizatiei la un moment dat. Procesul definitoriu ce sta la baza activarii creativitatii resursei umane este generarea de idei noi. In acelasi timp, prin intermediul feed-back-ului comunicational, acest din urma proces evolueaza pe un nivel superior, atunci cand se genereaza si o serie de schimbari, determinand aparitia PROCESULUI DE INOVARE. Creativitatea resursei umane din cadrul organizatiei se activeaza atunci cand: exista disfunctionalitati la nivelul activitatii economice; din nevoia de a consolida pozitia organizatiei in raport cu concurenta; patrunderea pe o nisa de piata UNDE LIDERUL NU DETINE SUPREMATIA (strategia organizationala a razboiului ofensiv Jack Trout); din spirit de competitie.

Prin urmare, CREATIVITATEA RESURSEI UMANE, ca modalitate de stimulare a dezvoltarii eficiente a activitatii economice a organizatiei, dar si de dinamizare a sistemului comunicational al acesteia din urma, devine SOLUTIA de rezolvare a crizelor, de implementare a schimbarilor, de raspuns la decalajele inregistrate in cadrul procesului productiv. Daca ne raportam la relatia ce se stabileste intre procesul creativitatii si procesul comunicational la nivelul resursei umane a organizatiei vom observa urmatoarele aspecte: una dintre conditiile desfasurarii unei activitati creative, eficiente este realizarea unei bune comunicari; cel care inoveaza este prin excelenta un comunicator de prim rang; comunicatorul eficient face apel la resursele de creativitate, individuale si colective, pentru a se focaliza pe obiectivele avute in vedere; inainte de elaborarea unei strategii de comunicare este indispensabila apropierea de creativitate, pentru a explora asteptarile, aspiratiile, reprezentarile (de cele mai multe ori mentale) ale partilor prezente: managementul de varf si angajatii; coordonarea planului de comunicare trebuie sa implice direct managementul de varf, iar sesiunile creative sunt necesare pentru a transmite concluzii si a stabili clar asteptarile, obiectivele si mijloacele care vor fi utilizate in etapa urmatoare de catre organizatie; comunicarea nu va fi redusa la un simplu schimb de informatii deoarece, punerea in aplicare a actiunilor prevazute in cadrul planului de comunicare implica, de asemenea dezvoltarea unei

creativitati colective.

METODE DE STIMULARE A CREATIVITATII RESURSEI UMANE


La nivel organizational, creativitatea face parte din cadrul obiectivelor de ameliorare a situatiilor cu care se confrunta la un moment dat organizatia. Pentru a beneficia corespunzator de metodele de stimulare a creativitatii organizatia trebuie sa cunoasca si sa relationeze extrem de bine cu resursa umana de care dispune deoarece, aceasta din urma se poate afla la un moment dat in una din urmatoarele doua situatii: sa fie creativa in mod natural si sa reactioneze corespunzator si firesc la problemele cu care se confrunta la un moment dat; sa fie creativa in mod stiintific adica, stapaneste, cunoaste, aplica metodele ce tin de stimularea creativitatii, chiar daca in mod natural, nu are dezvoltata aceasta aptitudine, ci si-a construit-o prin educatie

Alegerea unei metode de creativitate sau a alteia va depinde de tipul problemei si a grupului, dar si de elementele ce tin de metoda in sine: FACILITATE, RAPIDITATE , DIVERGENTA

FACILITATE

RAPIDITATE

DIVERGENTA

METODA DE CREATIVITATE ALEASA

COMPLEXITATE URGENTA DIVERGENTA

PROBLEMA

GRUPUL

NUMAR COMPETENTA IMPLICARE

ELEMENTELE CE INFLUENTEAZA ALEGEREA UNEI METODE DE CREATIVITATE

METODA PHILLIPS 66 - dezvoltata de catre Phillips Donald; se bazeaza pe impartirea unui grup de aprox. 30 de persoane, in grupuri de cate 6 persoane; are la baza principiul eterogenitatii; dupa elaborarea de idei privind problema in cauza, timp de 6 minute, in cadrul fiecarui grup, acestea vor fi expuse de un reprezentant din partea fiecarui grup intr-o reuniune generala de aprox. 2 ore; este o metoda utilizata atunci cand sunt necesare mai multe puncte de vedere privind situatia analizata, cand sunt necesare ierarhizari, enumerari si nu se stabilesc criterii precise. REUNIUNEA PANEL - organizata ca un dialog permanent intre doua grupuri de persoane (juriul si auditoriul); juriul este format din 5-7 membri si propune o serie de solutii si totodata le argumenteaza iar auditoriul pune intrebari, cenzurand si evaluind propunerile juriului (ex: consiliile de administratie si angajatii organizatiei) METODA DELPHI - interogarea unui numar mare de experti si specialisti ( oameni de stiinta, politicieni, ziaristi) referitor la evenimentele ( de natura tehnica, economica, de imagine, de gestionare a crizei etc.) ce s-ar putea produce intr-o anumita perioada de timp; informatiile astfel communicate sunt testate si, in final, se obtine o imagine asupra viitorului, folosind previzionarea

METODA CREATIVA SINTETICA Se bazeaza si descrie traseul ce se urmeaza prin stimularea creativitatii . Traseul este alcatuit din 5 etape, iar aceasta metoda se poate aplica majoritatii celorlalte metode descrise anterior. Fiecare dintre metode comporta sistematic existenta unei faze divergente, unde se aplica cele patru reguli ale rularii libere a comunicarii si o faza convergenta destinata trierii, structurarii si interpretarii materialelor produse si expuse anterior. ETAPA PERCEPTIEI CREATIVE - are drept scop reunirea unui numar cat mai mare de informatii obiective si subiective, comunicarea cu privire la o serie de senzatii, intuitii, asteptari, afirmatii si ipoteze asupra problemelor abordate ETAPA ANALIZEI CREATIVE se deruleaza o explorare multilogica aprofundata a campului problemei communicate si dezbatute anterior, sfarsind prin a o descompune in elemente. Restructurarea lor se efectueaza in faza convergenta ce va permite obtinerea unei adevarate radiografii, identificand obiectivul asteptat si indicand zonele critice care intereseaza cu prioritate ETAPA PRODUCTIEI CREATIVE urmareste generarea unui numar maxim de idei exceptionale, cele mai promitatoare vor fi traduse in idei creative ETAPA SELECTIEI CREATIVE - are ca scop optimizarea alegerii celei mai bune idei favorizand, in faza divergenta, persoanele ce au rol de decidenti ETAPA APLICARII CREATIVE - serveste la pregatirea trecerii la actiune, in cele mai bune conditii posibile. Se aplica, in faza divergenta, o tehnica a preintampinarii aparitiei riscurilor. Pornind de la examenul atent al riscurilor, este mult mai usor de construit un plan de actiune detaliat pentru fluidizarea comunicarii si programarea reusitei.

MOTIVAIA I ROLUL ACESTEIA N OBINEREA DE REZULTANTE PERFORMANTE

Motivaia (motiv, nelinite, lips, dorin puternic, for) este starea interioar a individului, care i furnizeaz energie, i schimb i i direcioneaz activitatea n sensul ndeplinirii obiectivelor propuse, incluznd dorine, trebuine, idealuri, convingeri, interese i, n general, toate categoriile conceptuale similare, fie c sunt nnscute sau dobndite, contientizate sau necontientizate. A motiva / energiza indivizii nseamn a-i determina s simt c vor ctiga ceva pentru ei personal prin comportamentul / aciunile lor. Motivaia exprim faptul c la baza condiiei umane se afl un ansamblu de mobiluri - nevoi, interese, intenii, tendine idealuri - care susin manifestarea unor atitudini i realizarea unor aciuni.

TEORII ALE MOTIVAIEI APLICATE N RELAIILE INTERPERSONALE DIN ORGANIZAII


Exist dou categorii majore de teorii ale motivaiei: de coninut - descriu ce vor i ce au nevoie angajaii i ce mijloace se pot utiliza pentru a-i energiza (Maslow; Herzberg; Alderfer; McClelland) de proces - descriu cum se poate utiliza cunoaterea nevoilor i dorinelor subordonailor pentru a direciona adecvat comportamentul acestora (utilizate n cadrul proiectrii sarcinilor, sistemelor de recompense, socializrii etc.: condiionarea / legea efectului (Skinner) - dac un anumit comportament / aciune determin consecine pozitive, atunci probabilitatea ca acel comportament s se repete va crete, iar comportamentul va deveni n timp rutin / obicei motivarea cognitiv - completeaz legea efectului prin descrierea influenei credinelor i raionamentului asupra comportamentului: teoria expectanei (Vroom) - deoarece legea efectului nu este suficient, angajaii trebuie s cread n urmtoarele aspecte: consecinele comportamentului sunt dezirabile; comportamentul cerut va produce aceste consecine; sunt capabili s se comporte n modul cerut teoria echitii (Stacy Adams) - pune problema: dac sunt capabil s realizez rezultatele pe care le vreau, merit acestea preul pe care l pltesc?

TEORII DE CONINUT ALE MOTIVAIEI IERARHIA NECESITILOR (Abraham Maslow )

A fi ceea ce eti capabil s devii

AUTOREALIZARE

STIM

realizarea potenialului personal independen creativitate autoexprimare curiozitatea intelectual

AUTOSTIM RECUNOATERE RESPECT


APARTENEN

PRIETENIE AFECIUNE RELAII CU ALII ACCEPTAREA DE CTRE UN GRUP


SIGURAN

SECURITATE STABILITATE PACE


FIZIOLOGICE

AP, AER, HRAN, ADPOST, MBRCMINTE, SEX

Aplicaii ale teoriei Maslow la nivel organizational managerii trebuie s in seama c motivaia este personalizat, determinat de un ansamblu de nevoi specifice i este dinamic (la momente diferite oamenii se afl la nivele diferite ale ierarhiei nevoilor) managerii trebuie s identifice la nivelul fiecrui subordonat cea mai important nevoie i s coreleze satisfacerea acesteia cu performana dorit managerii sunt responsabili de crearea climatului n care angajaii i pot maximiza potenialul; lipsa oportunitilor legate de munc prin care s se satisfac nevoile angajailor va conduce la frustrare, creterea absenteismului i a fluctuaiei de personal i scderea productivitii Practici utilizate pentru satisfacerea nevoilor angajailor, pe nivele ale ierarhiei lui Maslow: nevoi fiziologice - salariu adecvat; mediu de munc ergonomic; hran gratuit; alocaii pentru mbrcminte; locuine de serviciu nevoi de securitate - salariu garantat; asigurri medicale; asigurri sociale (pensii, omaj); asigurarea securitii muncii; sigurana postului nevoi de apartenen - lucru n echip; funcionarea, cu permisiunea managementului, a grupurilor informale; activiti de recreere pe grupuri (echipe sportive artistice etc.); dezvoltarea prieteniei profesionale; ritualuri (petreceri, aniversri etc.) nevoi de stim - promovri; recunoaterea public a meritelor personale; menionarea numelui i a realizrilor n publicaia firmei; acordarea unor simboluri de statut (birou separat, main din partea firmei etc.); titluri i grade n cadrul organizaiei nevoi de autorealizare - oportuniti de autorealizare (training i dezvoltarea carierei); stimularea creativitii; anse de avansare; autonomie; responsabilitate; munc interesant

TEORIA CELOR "DOI FACTORI" (Two factor theory - Frederick Herzberg)

SENTIMENTE DE INSATISFACIE

SITUAIE NEUTR

SENTIMENTE DE SATISFACIE

ABSEN

FACTORI DE IGIEN

PREZEN

politicile i administrarea instituiei suprevegherea rela]iile cu colegii condiiile de munc salariul securitatea postului

realizrile recunoaterea munca nsi responsabilitate a avansare a oportuniti de cretere personal\

ABSEN

FACTORI MOTIVATORI

PREZEN

EXTRINSECI MUNCII

INTRINSECI MUNCII

APLICAII N ORGANIZAII A TEORIEI HERZBERG

n multe cazuri i n special n cele n care este implicat moralul angajailor, concentrarea pe factorii de igien este inoperant satisfacerea factorilor de igien este absolut necesar pentru mentenana i retenia resurselor umane n cadrul firmei motivaia poate fi stimulat prin proiectarea unor posturi care s ofere oportuniti de realizare, recunoatere, responsabilitate, promovare i cretere personal, cum ar fi: mbogirea muncii (variat; interesant; important; individualizat); empowerment (angajaii trebuie s perceap i s cread c sunt proprietarii deciziilor care i afecteaz i a sarcinilor pe care le ndeplinesc); self-directed teams (echipe de profesioniti capabile s funcioneze independent); flextime (program de lucru flexibil); rotaia posturilor; telecommuting (derularea activitilor de serviciu la domiciliu; prezena fizic a angajatului n cadrul firmei este extrem de limitat; schimbul de informaii se realizeaz prin Internet); calitatea relaiilor i a mediului de munc (aciuni cu caracter general de mbuntire a serviciilor oferite de firm angajailor, de la oportuniti de realizare, pn la calitatea mediului de munc).

Modelul japonez de motivare a resursei umane

Creativitatea si motivatia sunt doua atribute esentiale ce constuiesc cadrul unei comunicari organizationale eficiente si dinamice. Pornind de la aceste doua elemente-cheie in managementul resursei umane a organizatiei, selectia angajatilor se va realiza potrivit MODELULUI AISBERG ce isi are punctul de pornire in teoria constiintei a lui Sigmund Freud. Acest model nu este doar un piloncheie al teoriei comunicarii, ci este folosit, de exemplu, si in legatura cu dezvoltarea organizationala, psihologie educationala, managementul proiectelor si/sau cultura corporatista. Freud a comparat comportamentul uman cu un aisberg plutitor. Presupunerea lui a fost ca, in comportamentul nostru situational de zi cu zi suntem constienti de doar 10-20% din ceea ce ne determina comportamentul. Cu alte cuvinte, 10-20% din comportamentul nostru, este un comportament constient, reprezentat prin ceea ce este vizibil deasupra suprafetei apei. 80-90% din motivatia pentru comportamentul nostru este inconstient si este reprezentat de ceea ce este scufundat sub suprafata apei.