Sunteți pe pagina 1din 13

GNDIREA OBINUIT, CONTEMPLAIA , CONCENTRAREA , MEDITAIA SI TRANSA MISTICA ANEXA: AUTOAPRARE PSIHIC- CUM S DEVII IMUN LA MANIPULARE (TEXT

ADNOTAT) Definirea celor trei ramuri interne care alcatuiesc samyama [dharana (concentrarea), dhyana ( meditatia ) si samadhi (transa mistica) ] Care este deosebirea dintre dharana (concentrare), dhyana (meditatie) si samadhi (transa mistica) ? Dan Mirahorian http://www.danmirahorian.ro/ Copyright 2013 All Rights Reserved

Aceasta imagine este o ilustrare a textului din articolul [1] citat in bibliografie: 1. Care este deosebirea dintre dharana (concentrare), dhyana (meditatie) si samadhi (transa mistica) ? Cuprins 1. Descrierea imaginii 2. Bibliografie

3. ANEXA: AUTOAPRARE PSIHIC- CUM S DEVII IMUN LA MANIPULARE

1. Descrierea imaginii CELE 4 PARTI ALE IMAGINII 1. ACTIVITATE/GANDIRE/MISCARE ( SEMILUNA LUMINATA) 1.1. gndirea obinuit liber (asociaie de idei; micare brownian, turbulenta); Brownian /unordered/ turbulent movement /flowing: 1.2. reflecia (contemplaia; gndirea direcionat, curgere laminara); Laminar / ordered/coherent movement/ activity/ flowing: 1.3. Concentrarea / Dharana (repaus voluntar sau fortat indus prin legarea mintii de un obiect /punct; repaus in mijlocul activitatii)

2. REPAUS/ INACTIVITATE/ INHIBITIE /STINGERE ACTIVITATE (SEMILUNA INTUNECATA) 2.1. Somn ( repaus involuntar indus de catre programul mostenit care are si intrare in zona paradoxala prin starea de somn cu vise ) Note DM : Somnul paradoxal intra in 3( fiindca apare simultaneitate activitate-repaus; activitate in mijlocul repausului) Concentrarea /Dharana intra in 1( apare activitate de fixare sau legare ) 3. ZONA PARADOXALA DE DINCOLO DE TIMP , DUALITATE , ACTIVITATE-INACTIVITATE ( ZONA NON-GANDIRII; WU WEI; MEDITATIEI ); AXUL REALITATII ; 3.1 Somnul paradoxal sau cu vise (activitatea din mijlocul repausului; Functionare paradoxala programata ) 3.2. Meditatia/ Dhyana ( nivelul de concentrare in care se realizeaza unificarea, aluatul, polimerizarea, unificarea, faza de cuplaj intre activitate si inactivitate sau de trecerea dincolo de punct si de functionarea dualista activitate-repaus) 3.3. Transa mistica/ samadhi /enstaza ( asezarea in starea de identitate, de unitate cu tot ce exista/ Oneness si de functionare non-dualista; iesirea din timp/realitatea diacronica si accesarea realitatii sincronice a lui Acum si Aici din AXUL REALITATII ) 4. Imaginea din coltul dreapta ( deplasarea diacronica si sincronica intre starile de constiinta ) apare explicata in doua articole 1. Manualul metodei de Relaxare Pilotata Auditiv

http://www.danmirahorian.ro/MANUAL-RELAXARE.pdf http://www.scribd.com/doc/21536063/ 2. Traducerea capitolului 2 din Tao Te Ching ( Dao De Jing) al lui Lao Tzu ( Lao Zi ) Lao Tzu Chapter 2 Dincolo de dualitate: Stiinta eliberarii/Beyond Duality: The Science of Transcendence Cmpul surs i calea orizontal i vertical de cunoatere i de aciune Source field and the horizontal and the vertical path of knowledge and action Calea ctre izvorul vieii/The Way to the Source of Life /Le chemin vers la source de la vie Cele trei ci cunoscute de civilizaiile avansate de ieire din timp i spaiu/Three ways to transcend time and space that are known to all highly advanced civilisations http://www.danmirahorian.ro/2LaoTzu.pdf http://www.scribd.com/doc/67258603/

BIBLIOGRAFIE 1. Care este deosebirea dintre dharana (concentrare), dhyana (meditatie) si samadhi (transa mistica) ? http://www.scribd.com/doc/112436772/Nichita-Stanescu-Intunecandintunericul-iata-portile-luminii TITLUL COMPLET : 2. Nichita Stanescu - Intunecand intunericul, iata portile lumini... nu poti vedea lumina necreata fara intuneric Realitatea sursa (permanenta) si umbra ei (realitatea fenomenala) / Source Reality and its Shadow (Phenomenal Reality) Modelul realitatii in care traim si tipurile de actiune ( regimuri de functionare) Carl Gustav Jung nu sustine lupta cu intunericul, ci constientizarea sa: "Cineva nu devine iluminat vizualizand/ imaginandu-si forme luminoase, ci facand intunericul constient/constientizand intunericul"/ " One does not become enlightened by imagining figures of light, but by making the darkness conscious." Care este deosebirea dintre dharana (concentrare), dhyana(meditatie) si samadhi (transa mistica) ? http://www.scribd.com/doc/112436772/

2. Traducerea capitolului 48 din Tao Te Ching (Dao De Jing) al lui Lao Tzu ( Lao Zi) intitulata: "Calea catre regimul direct de functionare este caracterizata de: Dezvatare (Unlearning), Deprogramare (Deprogramming), Deconditionare (Deconditioning), Uitare (Forgetting)" CALEA INTELEPCIUNII ESTE SA SCAZI ZI DE ZI CUNOASTEREA MIJLOCITA " ( A urma) Calea cunoaterii inseamna sa nvei (sa adaugi) ceva nou in fiecare zi. Calea inelepciunii inseamna sa dai drumul la ceva ( sa scazi cunoasterea mijlocita) in fiecare zi". / "The Way of Knowledge is to learn ( to add ) something new every day. The Way of Wisdom is to let go of ( to subtract ) something every day"./ "La voie de la connaissance est d'apprendre ( ajouter) quelque chose de nouveau chaque jour. La voie

de la sagesse est de lcher (enlever) quelque chose chaque jour (Proverb Zen si prima propozitie din Lao Tzu 48) Heraclit 40. L'tendue des connaissances n'enseigne pas avoir l'esprit ; sans quoi elle l'aurait enseign Hsiode et Pythagore, et encore Xnophane et Hcatalos. Yoda- " Trebuie s te dezveti de ce ai nvtat / You must unlearn what you have learned Dezvarea de limitrile care ne-au fost inoculate/ "Unlearning our limitations" "Trebuie s te dezveti de ceea ce ai fost programat s crezi de la nastere. Acel software ( program) nu-ti mai serveste, dac vrei s triesti ntr-o lume n care toate lucrurile sunt posibile "/ "You must unlearn what you have been programmed to believe since birth. That software no longer serves you if you want to live in a world where all things are possible." Jacqueline E. Purcell ADRESA DOCUMENTULUI http://www.scribd.com/doc/119148723/Lao-Tzu-48-DezvatareaUnlearning-Deprogramarea-Deprogramming-DeconditionareaDeconditioning

3. TITLUL LUCRARII DIN ANEXA DIN CARE SUNT REDATE PASAJELE CARE SE REFERA LA MEDITATIE, CONTEMPLATIE SI RUGACIUNE Dr. ec. Radu Mihai CRIAN- AUTOAPRARE PSIHIC CUM S DEVII IMUN LA MANIPULARE (Textul integral al anexei : Deturnarea sistemului de nvmnt i arta fortificrii psihice individuale din lucrarea: Radu Mihai Crian, SPRE EMINESCU. Rspuns romnesc la ameninrile prezentului i la provocrile viitorului, ediia a III-a revizuit, Editura Cartea Universitar, Bucureti, 2005, pag. 318-333) http://www.scribd.com/doc/886520/Autoaparare-Psihica-Cum-sa-deviiimun-la-manipulare

ANEXA: AUTOAPRARE PSIHIC CUM S DEVII IMUN LA MANIPULARE Cineva imi scrie ca in articolul "AUTOAPRARE PSIHIC CUM S DEVII IMUN LA MANIPULARE" , "Radu Mihai Crisan vorbeste de parc ar fi frate cu Rudolf Steiner si Alan Watts. D definitii clare despre ce nseamn meditatia si contemplatia". Am descarcat articolul [3] si am constatat ca este o dezinformare, care a virusat si manipulat cu usurinta un cititor din cauza numelor vehiculate ( a considera haina autoritatii numelui unui autor drept cunoastere adevarata este lucrul la care se refera chiar citatul din Seneca plasat in deschiderea textului si redat mai jos)

In articol sunt citate din Mircea Eliade dintr-o perioada in care nu stia ce este efectiv meditatia ori contemplatia, ci doar indica efectele acestora din lucrari de popularizare. Lipseste indicarea deosebirii esentiale dintre gandire si meditatie. In plus sunt multe confuzii si lipsuri pe care le-am indicat in notele care insotesc pasajele din articol . Pentru cei ce doresc sa aprofundeze acest subiect in bibliografie este indicat articolul [1]: Care este deosebirea dintre dharana (concentrare), dhyana(meditatie) si samadhi (transa mistica) ? TITLUL LUCRARII DIN CARE SUNT REDATE PASAJELE CARE SE REFERA LA MEDITATIE, CONTEMPLATIE SI RUGACIUNE Dr. ec. Radu Mihai CRIAN- AUTOAPRARE PSIHIC CUM S DEVII IMUN LA MANIPULARE (Textul integral al anexei : Deturnarea sistemului de nvmnt i arta fortificrii psihice individuale din lucrarea: Radu Mihai Crian, SPRE EMINESCU. Rspuns romnesc la ameninrile prezentului i la provocrile viitorului, ediia a III-a revizuit, Editura Cartea Universitar, Bucureti, 2005, pag. 318-333) LUCRAREA INCEPE CU DOUA AVERTISMENTE CARE SE POTRIVESC AUTORULUI TEXTULUI LA CARE NE REFERIM "Ferii-v de profeii mincinoi, care vin la voi n mbrcminte de oi, i pe dinluntru sunt lupi rpitori". Matei, VII, 15 Nota DM: cei ce va viruseaza au nevoie sa fie perceputi drept singurii detinatori ai adevarului, asa ca isi intaresc sugestia ca toti ceilalti sunt mincinosi. In realitate adevarul care se transmite prin vorbe, nu devine adevarat fara verificare experimentala. Doar prin contact cu realitatea si prin experimentare puteti descoperi ca cel ce a scris cartea si cei citati nu au habar despre meditatie , contemplatie si rugaciune autentica . "Nimeni dintre aceia pe care bogia i onorurile i aaz pe o treapt mai nalt nu e mare. Aceasta-i eroarea care ne nal, c nu apreciem pe nimeni dup ceea ce este, ci i adugm i cele ce-l mpodobesc. Cnd vrei s apreciezi pe cineva la justa lui valoare i s tii ce fel de om este, privete-l gol: s lepede averea, s lepede onorurile i celelalte minciuni ale soartei, s dezbrace pn i corpul privete-i sufletul, dac-i mare prin altceva sau prin el nsui. S apreciem fiecare lucru, ndeprtnd ce se spune despre el, i s cercetm ce este, nu ce e numit." (Seneca, Epistolae) SUNT INDICATE CAILE DE APARARE Omului ii st n putere s se autoredreseze individual, utiliznd prghii precum: gndirea, cultura, munca, cinstea, economia, gimnastica, meditaia, contemplaia i rugciunea, gimnastica, meditaia, contemplaia i rugciunea. O investigare, amnunit, a procesului istoric ce a condus la deprecierea nvmntului romnesc este ntreprins de Nicolae Iorga. Acesta comenteaz: "Idealul educaiei e s dezvoli ceea ce exist ca nclinaie n om i s nu ncerci a-i da nsuiri ce nu se gsesc, ca punct de plecare n nsi fiina lui"1.(nota 1 in textul [3]) 1 Nicolae Iorga, Idei asupra problemelor actuale, pag. 139

GANDIREA Cel mai puternic instrument de autoaprare individual mpotriva agresiunilor manipulatorii, relev Scarlat Demetrescu, este "fabricarea i subtilizarea (rafinarea n.n.) continu a materiei noastre mentale, prin "propria noastr gndire, reflectarea la ceea ce am fcut i la urmrile faptelor noastre, reflectarea la ceea ce va trebui s facem i analizarea sub toate aspectele a efectelor ce vor urma. De la actele i vorbele noastre, vom trece la vorbele i faptele celor cu care am venit n contact. Care e dedesubtul vorbelor i faptelor, de ce au procedat aa i nu altfel, ce au vrut ei s zic etc. Deosebit de mult se dezvolt puterea gndirii noastre cnd examinm natura i ordinea din ea......... Cantitatea de cunotine acumulate ne va face mai nelepi, aa c zmbim de mil cnd primim explicaii i argumentri care denot o desvrit ignoran (dup caz: necunoatere, ignorare ori nclcare n.n.) a naturii omeneti i a legilor naturii. Spiritul se va ascui, ntr-o asemenea msur, nct, prin inducie sau prin deducie, ntrevedem sau descoperim adevrul n(;) situaiile i mprejurrile cele mai complexe"15 15 Scarlat Demetrescu, Din tainele vieii i ale universului, Editura Emet, Oradea, 1998, pag. 49 Nota DM: Intelepciunea (cunoasterea directa) este legata de scaderea cantitatii si de eliminarea acumularii , iar nu cum crede analfabetul citat mai sus("Cantitatea de cunotine acumulate ne va face mai nelepi, "), care este considerat cunoscator doar de catre cei adormiti si orbi . Descoperiti mai mult in articolul [2] din bibliografie CULTURA n acest sens, subiniaz Petre Georgescu-Delafras, "cultura are o influen binefctoare asupra oricrui om, fie el orict de slab la minte. Ea ne arat rostul vieii, ea ne arat calea pe care trebuie s mergem i ne-o lumineaz cu raze din ce n ce mai clare, mai strlucitoare. Prin ajutorul culturii, ne furim nc din vreme un ideal, pe care inem s-l realizm zi cu zi, i care formeaz partea cea mai bun, cea mai frumoas, a vieii noastre. Ea ne ndeprteaz, de asemenea, de apucturile rele ale semenilor notri, ne nva s fugim de ale noastre proprii, i ne deprinde s ne ocupm numai de ceea ce vedem c este folositor, nltor. Oricine i poate da seama c, n loc s ne pierdem vremea fr vreun folos, cine tie pe unde poate prin cine tie ce cafenea, crcium, col de strad , este mai bine s stm acas, sau s mergem la o bibliotec, i s urmrim cu atenie filele unei cri care ne intereseaz. Dac din dou ore libere ct avem, de regul, cel puin, pe zi, am ntrebuina numai una singur pentru lectur, ar fi de ajuns pentru ca s obinem o cultur demn de luat n seam. Sunt attea cri interesante, ce ne dau nvminte tiinifice, sociale, etc., precum i cri literare, care ne descreesc fruntea, care ne dau (bun n.n.) dispoziie sufleteasc, care ne mai ndulcesc viaa. Apoi sunt o sumedenie de reviste ieftine, n care se gsesc articole destul de variate i de instructive"16. 16 Petre Georgescu-Delafras, Tari i slabi, Ediia a III-a, Editura Cugetarea, Bucureti, 1937, pag. 86, 87 Nota DM: exista un articol in PAGINA MIRAHORIAN
http://www.facebook.com/pages/Mirahorian/349283161752017

intitulat "A oferi cultur nseamn a oferi setea. Restul vine de la sine." (Antoine de Saint-Exupery, Citadela) MEDITATIA Mircea Eliade, spune ca un preios aport la ntrirea rezistenei psihice l constituie meditaia. n acest sens, el noteaz: "Meditaia este un exerciiu spiritual foarte puin practicat n lumea modern. Dei atia oameni vorbesc de meditaie i teme de meditat, un prea mic numr dintre ei cunosc ntr-adevr ce nseamn acest lucru. Pentru c, n general, oamenii moderni i limiteaz viaa mental la probleme mondene, la fapte i preocupri prea strns legate de lumea trectoare. Ceasurile pe care modernii le petrec fr s se gndeasc la asemenea lucruri sunt, de cele mai multe ori, pierdute n reverie" 26, adic ntr-un "automatism mental n care spre deosebire de imaginaie i fantezie, unde iniiativa o are mintea uman omul e pasiv, spectator, asistnd cum i trec prin faa ochilor fel de fel de imagini, aproape toate atenuate, obscure, vagi, descompuse; asociaii mentale nefertile [ Nota DM ] care ne stpnesc i ne mpiedic s fim trezi (lucizi n.n.) chiar i n marile mprejurri (cumpene n.n.) ale vieii noastre"27. 26 Mircea Eliade, 50 de conferine radiofonice, pag. 132 27 ibidem, pag. 126, 127 Nota DM: acest citat sesizeaza ca meditatia inseamna "fr s se gndeasc", dar nu cunoaste ca trebuie eliminate toate cele 5 tipuri de vrittis (impulsuri; umbre; fluctuatii mentale); va rog sa vedeti cele 5 tipuri de impulsuri in sutrele: YS 1. 5-1.11 prezentate in pagina http://www.psi-sciences.com/YS/SAMADHIPADA.html Textul face o disociere sau o separare intre imaginatia dirijata ( controlata sau voluntara) [ pe care o considera implicit fertila] si cea libera sau involuntara ( pe care le numeste: "asociaii mentale nefertile ), fara sa inteleaga ca toate asociatiile mentale sunt asociatii intre umbre (vrittis; fluctuatii mentale), iar nu meditatie si fara sa se spuna nimic despre ingredientul central al oricarei meditatii care este "prezenta constienta" "Dup cum sunt o sum de oameni crora li se pare c mediteaz n timp ce doar viseaz treji -, sunt i foarte muli care cred c mediteaz pentru c se gndesc la anumite probleme, mai mult sau mai puin eseniale. A te gndi la o chestiune politic, a studia un aspect al problemei sociale, a reflecta chiar la un subiect general cum ar fi liniile de dezvoltare istoric a unui popor nu nseamn a medita. nseamn, pur i simplu, a gndi; adic a cuta s nelegi cauza unui lucru, sau legea sa de dezvoltare, sau valoarea lui obiectiv. Gndirea este un exerciiu mental foarte dificil i foarte nobil, dar meditaia este cu totul altceva. Prin meditaie se nelege numai acel exerciiu spiritual prin care omul ncearc s se apropie de marile realiti; bunoar, de realitatea morii sau a nimicniciei vieii omeneti. Obiectele meditaiei pot fi numeroase [ Nota DM: ], dar funcia ei rmne aceeai: de a aminti omului legile de fier care l conduc, realitile eseniale pe care el le uit prea des, prins de vltoarea lumii i antrenat n durerile i ambiiile ei trectoare. Nota DM: textul intareste faptul ca meditatia inseamna lipsa gandirii, dar lasa in ceata obiectul meditatiei, care poate fi orice obiect pe care

ne putem concentra (concret, abstract, mantra) si se limiteaza la "marile realitati"(" realitatea morii sau a nimicniciei vieii omeneti"; realitile eseniale ). Patanjali a definit meditatia ca o faza a absorbtiei concentrative. A medita este un lucru responsabil, n sensul c, prin meditaie, omul se aeaz fa n fa cu realitatea. Nota DM: fals; dispare dualitatea si se instaleaza functionarea nondualista, adica nu esti fata in fata cu realitatea, ci una cu realitatea obiectului asupra caruia s-a facut meditatia; meditatia este barca care te conduce la acest lucru plecand de la un obiect concret (floare, animal, sunet ) sau abstract ( idee, concept); vedeti obiectele si siddhisurile pe care le declanseaza fiecare in Vibhuti Pada http://www.psi-sciences.com/YS/VIBHUTIPADA.html . Noi tim ce extraordinar plas de iluzii esem n faa ochilor notri, ca s nu vedem limpede i continuu realitatea Noi tim cu ce art ne pclim pe noi nine, spunndu-ne c viaa nu cunoate legi, fie c plcerea este singura moral posibil, sau mai tiu eu ce. Cu asemenea iluzii trim, ne zbatem, ncercm s nvingem i, chiar, cu asemenea iluzii ncercm s ne resemnm. Dar nu ne dm seama c sunt iluzii dect cnd, printr-o ntmplare oarecare, suntem pui fa n fa cu realitatea, cu adevrata realitate. Nota DM: plasa de iluzii care ne impiedica sa vedem realitatea nu este tesuta de noi, ci de minte, in care am cazut prizonieri si cu care am fost programati sa ne identificam . Orbirea nu se vindeca decat prin trezire, care inseamna eliberarea din minte Asemenea ntmplri strbat n viaa fiecrui om. Nu se poate ca s nu rmnem, cel puin o dat n viaa noastr, singuri, cu desvrire singuri, departe de lume, departe de lumini (amgiri sclipitoare n.n.) i oameni, i s nu nelegem, deodat, falsitatea vieii pe care o vieuim, cumplita ei mediocritate, cumplita ei irealitate mai ales. Fiecare om i-a fcut atunci fgduieli solemne, c va fi mai puin nepsator fa de sufletul lui, c-i va dedica o ct de mic parte din timpul i eforturile sale, pentru nutrirea i luminarea acestui suflet. Nota DM: autorul nu sesizeaza ca oamenii adormiti sunt prizonieri in realitatea secunda si ca fgduielile solemne sunt ale mintii; sufletul e permanent luminat ; mintea nu poate lumina nimic ci doar sa acopere realitatea Dar toi cunoatem, din trista noastr experien, ct de repede am uitat asemenea ceasuri revelatorii, ct de repede am uitat i solemnele noastre fgduieli. Plasa iluziilor este mai tare, cu mult mai tare dect dorina noastr de bine Gsim attea lucruri de fcut, attea probleme de dezbtut, attea munci de mplinit trecem prin attea pasiuni, i entuziasme, i revolte, i dureri, i bucurii , nct nu mai avem nici timp, nici nclinare de a gndi puin i la fiina noastr sufleteasc, la fericirea noastr. Fericirea se confund, n lumea modern, cu nenumrate erezii (abateri de la verticalitatea moral n.n.) i simulacre, dar cea mai obinuit confuzie este ntre fericire i confort.

De aceea, oamenii care caut, cu orice pre, confortul, mbelugarea, stpnirea a ct mai multe i mai scumpe lucruri, nu vor ntlni, niciodat, fericirea Fericit nu poate fi dect omul care nu se teme de realitate, care i ptrunde legile, care i cunoate, mai ales, sufletul Meditaia ar fi (este n.n.) deci exerciiul spiritual prin care omul se ntoarce n realitate, n adevrata realitate; pe care fiecare dintre noi o ntrezrete cteodat, dar pe care fiecare dintre noi o uit neiertat de repede. Meditaia este tocmai tehnica prin care omul se poate apropia de realitate n orice condiiuni, n orice decor cci, chiar dac se realizeaz mai bine n singurtate, n deplin linite, aproape de natur, cadrul nu i este indispensabil. Nota DM: meditatia este definita printr-o tehnica/exercitiu spiritual de reintoarcere la realitate, de eliminare a separarii de realitate, fara sa se inteleaga cauza separarii (captivitatea in realitatea separata a mintii ) si calea ( eliminarea identificarii cu mintea si asezarea in prezenta constienta care produce tacerea, linistea, detasarea de mediu). Degeaba alegi singuratatea sau natura daca periferia, exteriorul continua sa te ocupe, ca si inainte Lucrul esenial este s meditm; adic s ne reculegem, s ne regsim, s lum contact cu realitatea, s cunoatem adevrata condiie uman, adevratul sens al existenei -dincolo de plasa iluziilor, dincolo de micile aranjamente logice i morale ale fiecruia dintre noi Nota DM: acum meditatia este inlocuita prin reculegere si cu alte efecte ale meditatiei , fara sa se spuna nimic Gndii-v cte lucruri ncurcate s-ar simplifica i cte dureri obscure ar fi nlturate, dac, n fiecare noapte, nainte de a se pregti pentru somn, omul ar rmne numai cteva minute singur i ar avea curajul s priveasc drept realitatea Nota DM: a privi drept realitatea nu exista, fiindca fara trezire privim drept la umbrele de pe ecranul mental; textul se refera in continuare la efecte ( simplificare viata; eliminare dureri suferinte); ni se recomanda cand sa practicam meditatia (inainte de culcare) Noi, de obicei, trecem direct din patimile, din ambiiile, muncile i reveriile zilei, n somul inert al nopii. Nu avem nici mcar cinci minute ca s meditm; s ne amintim, adic, adevratul sens al vieii, s ne amintim c moartea ne poate surprinde n orice clip, i noi n-am fcut nimic, dar absolut nimic, pentru creterea i luminarea sufletului nostru. Nota DM: continua dezvaluirea analfabetismului : 1. somnul nu este ceva inert, ci chiar meditatia si transa naturala, care ne repara si ne regenereaza trupul si mintea; 2. subiectul meditatiei nu se reduce la moarte decat pt cei care-si vor autodistrugerea ( identificarea cu moartea conduce chiar la moarte accidentala); 3. nu trebuie si nu poti face nimic pentru cresterea si dezvoltarea a ceea ce este perfect si intangibil, ca un soare interior; singurul lucru pe care il poti face este sa iesi afara din pestera intunecoasa in care nu vezi decat umbrele lucrurilor si sa vezi lumina necreata.

Meditaia este o foarte bun chemare la ordine, este un interval real ntre cele dou mari perioade de vis visul cotidian al iluziilor i patimilor, i visul nocturn al trupului Nota DM: din cauza absentei fiintele umane nu vad ca in cursul somnului profind se intorc acasa. Intervalul dintre visul nocturn si cel diurn ( nu cotidian) exista, dar apare doar in cursul somnului profund (samadhi natural) in mod automat ( printr-un program elaborat de speciile vii ) Prin meditaie ne amintim c suntem oameni, c exist o demnitate a speciei umane, i aceast demnitate este tocmai nelegerea (de ctre noi a n.n.) sensului existenei noastre"28, de a "ne mpca cu lumea din afar i cu sufletul nostru"29. Nota DM: fara yama ( impacare lumea) si niyama ( impacare cu noi insine) nu exista meditatie, dar efectul meditatiei este adevarata impacare cu noi insine si cu lumea din afara; "Numai animalele triesc fr contiina vieii lor. Omul e dator s-i dea seama de viaa lui, de condiia uman nu numai s lupte pentru mbuntirea acestei viei"30, i, mai grav, s caute "a trece peste fragmentul de timp care l deprim, n care se simte inert, obosit, negativ, consumndu-l n distracii cu ritm bolnvicios, febril, nevrotic. O (astfel de n.n.) distracie cheam pe alta; adic fiecare distracie i epuizeaz virtutea nainte ca omul s fi depit timpul negativ, nainte ca el s se simt stimulat, luminos, fertil"31, ndeamn fiina uman la "lene intelectual - etern vagabondaj (mental n.n.) sau disponibilitate determinat din incapacitatea de a aciona"32. 28 ibidem, pag. 132-136 29 ibidem, pag. 159 30 ibidem, pag. 135 31 ibidem, pag. 146 32 ibidem, pag. 161

CONTEMPLATIA Un alt exerciiu spiritual benefic este contemplaia. "Termenul contemplaie se refer la o experien concret, bine precizat, prin care contiina noastr poate cunoate anumite obiecte care nu ne sunt date (cognoscibile n.n.) imediat prin simuri. Aadar, contemplaia ar fi (este n.n.) un instrument de cunoatere, prin care omul ia cunotiin de anumite realiti dincolo de simuri; cci att esena operei de art, ct i esena lui Dumezeu nu sunt obiecte care ne cad nemijlocit sub simuri. Nota DM: contemplatia este definita prin efect: cunoasterea lucrurilor supra-senzoriale , incognoscibile. De aici deducem ca se vorbeste despre transa mistica (samadhi) in care se instaleaza regimul de functionare directa . In articolul [1] si in imagine contepmlatia este inteleasa ca o gandire directionata, ca o reflectie (adica o forma de activitate mentala).

Ca i celelalte exerciii spirituale, ea, contemplaia, restaureaz echilibrul interior al omului, i amintete care e adevratul sens al existenei, l ajut s cunoasc realitile ultime, pe lng care omul trece, de obicei, orb i surd"33. Nota DM: alte efecte: restaurare echilibru, reamintire ntr-un cuvnt, exerciiul contemplaiei "nu este altceva dect cunoaterea real, concret, experimental, a acestor realiti ultime. Prin contemplaie, omul nelege global marele miracol al Vieii, prin el i amintete de cellalt mare miracol, al morii. Este adevrat c nu-mi pot cunoate prin anticipaie propria mea moarte. Dar pot foarte bine cunoate moartea altora; pot, adic, observa c oamenii mor lng mine, i aceast observaie o pot transforma n experien. Nota DM: lucru contrazis de realitate; vedeti vietile sfintilor si YSVibhuti Pada http://www.psi-sciences.com/YS/VIBHUTIPADA.html O experien care se deosebete hotrt de toate celelalte experiene cotidiene ale omului. O experien pe care o pot transforma n contemplaie. Cci funciunea contemplaiei este tocmai aceast trire, aceast experimentare a Adevrurilor Mari, cum sunt, bunoar, moartea, viaa, dragostea. 33 ibidem, pag. 137 Prin contemplaie omul se poate ridica, de la experiena de fiecare zi a vieii, la nelegerea concret a sensului vieii; dup cum se poate ridica de la faptul morii unei persoane scumpe, la nelegerea concret a realitii morii. Contemplaia este singurul exerciiu spiritual care se refer nu la probleme i la adevruri, ci la fiina total a omului. Nota DM: ca sa se refere la ceea ce spune inseamna ca in contemplatie are lor o unificare / contact cu fiinta. Adica inceteaza separarea de fiinta , dar asta inseamna separare de periferie (minte, simturi). Cei care cred ca fiinta totala a omului se refera la corp si minte nu inteleg ca orice unire ( yoga) cu ceva inseamna separare de altceva (viyoga) Prin celelalte mijloace de cunoatere, ne apropiem de o realitate fragmentat sau ne nsuim adevruri limitate. Nota DM: celelalte mijloace de cunoastere sunt cele care apartin mintii si cunoasterii mijlocite ( de ganduri, vorbe, simturi , umbre) Prin contemplaie, lum contact cu fiina noastr total, indivizibil, concret. Oricte adevruri am aduna asupra omului, sau a vieii, sau a morii, nu putem epuiza aceste realiti, nu putem spune: Acum cunosc tot despre om sau despre via! Sunt milioane de fapte adunate pn acum asupra vieii; milioane de fapte culese din tiinele naturale, din biologie, din economia politic, din sociologie, din istorie. i totui, aceste milioane de fapte, la care se adaug, zilnic, alte mii i alte zeci de mii, i al cror numr nu se va sfri niciodat, nu epuizeaz aceast grav realitate : viaa omului. Nu tim niciodat totul despre o asemenea realitate. Sunt attea aspecte, attea funciuni, attea fapte, nct s-au creat cteva duzini de tiine ca s le adune, s le coordoneze, s le explice. Exerciiul numit contemplaie are tocmai rolul de a chema la ordine, de a scoate pe om din milioanele de fapte i miile

de adevruri care l nconjoar i a-l pune fa n fa cu realitatea adevrat i simpl Nota DM: autorul sesizeaza ca acumularea de cunoastere despre (mijlocita) nu valoreaza nimic fata de cunoasterea directa

Problema capital a omului este cutarea sensului existenei. Sunt ntrebri pe care nu le poate ocoli nimeni: Cine sunt? Ce sens are viaa pe Pmnt? De ce m-am nscut? Asemenea ntrebri i le-au pus oamenii (nc n.n.) de la nceputul istoriei, i la ele trebuie s rspund fiecare ins n parte. Demnitatea omului, contiina lui moral, valoarea speciei umane chiar depind de asemenea ntrebri. i rspunsul (la ele n.n.) nu-l gsim prin nici o tiin. Rspunsul la aceste ntrebri nu-l putem afla cercetnd milioanele de fapte i miile de adevruri care ne nconjoar, ci contemplnd faptul direct, realitatea ntreag i indivizibil. Nota DM: tot efecte ( intelegere, contact direct) fara sa ne spuna nimic despre contemplatie S-a observat, de ctre nenumrai gnditori, marea deosebire dintre fapte i fapt. Faptele sunt infinite, i colecionarea lor nu se poate termina niciodat. Faptul, ns, l ntlnim mai rar; viaa noastr ntreag este un asemenea fapt; iubirea sau moartea constituie un fapt. Contemplarea faptului este mult mai fertil, pentru creterea noastr sufleteasc, dect cunoaterea a un milion de fapte Marea realitate a vieii este viaa ca fapt, ca unitate. nelegerea global, experimental, concret, nu se poate obine dect prin contemplaie Nu nelegi viaa cercetnd milioanele de fragmente care o alctuiesc, ci ncercnd s-i ptrunzi sensul esenial. Nu poi nelege omul studiind antropologia, istoria sau economia politic, ci lmurindu-i, ie nsui, sensul existenei umane, condiia uman. Meditaia, tcerea, singurtatea, contemplaia, sunt exerciii spirituale pe care nu le mai practic aproape nimeni astzi. De aceea se ntlnesc astzi atia oameni care nu tiu de ce triesc, care nu neleg ce nseamn sensul existenei. Aceasta nc n-ar fi prea grav. Dar se ntmpl i altceva. Asemenea oameni au o via sufleteasc pipernicit i bolnav. Sunt foarte muli oameni bolnavi n jurul nostru, nu numai pipernicii sufletete"34. Nota DM: efectele captivitatii in minte/vis: boala, orbire, ignoranta, suferinta Constatm, chiar, "un fenomen general: c, n timp ce creterea organic a omului (dezvoltarea trupului omenesc n.n.) este continu, ea neterminndu-se dect odat cu moartea biologic creterea spiritual a sa se oprete n jurul vrstei de 16 ani. De atunci, majoritatea oamenilor nu mai cresc, nu se mai dezvolt.

Aceasta din cauza unei insuficiente nutriii spirituale. Omul rmne toat viaa cu cteva superstiii logice, cteva scheme mentale, prin care se ncpneaz s judece lumea i spiritul"35. Iar "cauza acestei grave insulte aduse demnitii umane o gsim n necunoaterea adevrurilor simple, n ignorarea exerciiilor spirituale care relev omului adevratul sens al existenei. Omul modern triete prea mult nconjurat de fapte i adevruri abstracte, universale. Contemplaia are tocmai acest rol de a transforma adevrurile universale n experiene concrete. Dac oamenii s-ar gndi mai des la via, la dragoste i la moarte la aceste trei realiti decisive i eseniale , lumea contemporan ar fi, fr ndoial, altfel"36. 34 ibidem, pag. 137-141 35 ibidem, pag. 122 36 ibidem, pag. 141 Nota DM: concluzia este ca hrana spirituala lipseste din cauza lipsei exercitiilor (meditatie, contemplatie ) iar asta a facut ca lumea sa fie retardata si decazuta RUGACIUNEA Un extraordinar potenator al efectului benefic, ce-l putem obine, fiecare dintre noi, prin utilizarea acestui mix de metode autofortificatoare, este rugciunea. "Ea - ne dezvluie acelai Mircea Eliade - este trirea sentimentului de dependen, nlarea sufletului ctre Dumnezeu, setea de mntuire adic de mpcare a omului cu el nsui i cu Firea n rugciune se rezum drama condiiei umane, marea ei neputin i arztoarea ei speran Ea este cel mai pur i, n acelai timp, mai uman act al vieii religioase; este actul de abdicare a omului n faa unei puteri nevzute, actul lui de subsumare unei diviniti"37 Rugciunea ndelungat i arztoare "hrnete nelegerea noastr spiritual, face loc n suflet s primim pe Dumnezeu, lumineaz omului lucrurile lui Dumnezeu, ne face familiari cu fulgerele Luminii, ajut s creasc credina i ndejdea n Lumea Binelui"38, adic, potrivit lui Grigore Cristescu, a acelei organizri sociale spiritualizate, caracterizate prin "reintegrarea sufletului omenesc n sfera superioar a unei vieuiri fr umbre i fr scderi"39. Nota DM: autorul bate campii cu gratie fara sa spuna direct ca rugaciunea este predare neconditionata in prezenta contienta omniprezenta; fara constienta rugaciunea este moarta (Anthony de Mello). Urmeaza teorii despre restabilirea legaturii cu realitatea, despre reintegrarea omului (numita "recosmizare") care nu aduc nimic in plus la intelegerea rugaciunii [3] 37 ibidem, pag. 108, 109 38 ibidem, pag. 113 39 Grigore Cristescu, Fapte i orientri cretine, Editura Ramuri, Craiova, 1924, pag. 10