Sunteți pe pagina 1din 1115

Cristian Troncot Omul de tain al marealului Editura ELION 2005 1 ARGUMENT Sub titlul Omul de tain al marealului, Editura

Elion, a contribuit decisiv la apariia unei variante imbuntite a monografiei dedicate lui Eugen Cristescu, lucrare a crei prim ediie a cunoscut lumina tiparului cu zece ani in urm1. Consider c acest titlu corespunde mai bine personalitii celui care timp de patru ani s-a aflat in fruntea Serviciului Special de Informaii (SSI), in perioada tragic a rzboiului pentru reintregire naional statal. La fel ca i ali predecesori ai si sau chiar urmai, Eugen Cristescu a gustat din cupa amar a infrangerii, ceea ce inseamn, dup cum observa pe bun dreptate academicianul Florin Constatantiniu, intr-o dezbatere la sediul CNSAS decembrie 2004 -, c atributul de as al serviciilor secrete nu poate avea consisten, cel puin pan in preznt pentru istoria noastr naional. De regul aii ies mai tot timpul invingtori, dar nu-i mai puin adevrat c pot exista i excepii. Fostul ef al SSI din perioada 15 noiembrie 1940 23 august 1944 reprezint tocmai o astfel de excepie. El a fost cel care a

regandit intreaga activitate a instituiei, aezand-o pe o baz strict legal, interzicand orice ingerin politic in competenele Serviciului, pretinzand de la subordonaii si o disciplin de fier, iar in Regulamentul de organizare i funcionare a SSI din august 1943 a gandit un sistem de promovare in funcii bazat in exclusivitate pe profesionalism. E tiut faptul c lucrrile tiinifice pe teme istorice nu rezist mai mult de caiva ani, mai ales cele referitoare la istoria contemporan, avand in vedere accesul larg la depozitele de arhiv atat din ar cat i din strintate, dar mai ales libertatea de exprimare pe care noi romanii o considerm ca bunul cel mai de pre catigat in decembrie 89. Prin umare, noutile i aspecte inedite ce pot conduce la formularea unor interpretri mai largi ori de profunzime in de domeniul obinuitului in cercetarea istoriografic postdecembrist. Ceea ce m-a determinat s reiau textul unei lucrri de cercetare finalizate acum un deceniu au fost, pe de o parte, aprecierile preponderent pozitive ale criticii de specialiate2, lucrarea fiind citat in numeroase studii i sinteze de specialitate 3, iar pe de alt parte datorit 1 Eugen Cristescu - asul serviciilor secrete romneti memorii, mrturii, documente, cu o

prefa de Dan Zamfirescu, Editura Roza Vanturilor, Bucureti, 1994, 479 pag. 2 Vezi comentarii i recenzii: Academician Constantin Dinu Giurescu in Arhiva- supliment al ziarului Cotidianul, august 1995; Ion Cristoiu, in Evenimentul Zilei, nr. 23-26 august 1996; Ottmar Trac, in Anuarul Institutului de Istorie Cluj-Napoca, XXXVI, 1997, p. 317-320. 3 Gh. Buzatu, Din istoria secret a celui de-al doilea rzboi mondial, vol. II, Bucureti, 1995, p. 120-138, 340-343; Apostol Stan, Iuliu Maniu. Naionalism i democraie. Biografia unui mare romn, Editura Saeculum, Bucureti, 1997, p.329, 388-390, 410411, 430-432, 453; Dinu C. Giurescu, Romnia n al doilea rzboi mondial (1939-1945), Editura All, 1999, p.177, 253; Alex Mihai Stoenescu, Armata, marealul i evreii. Cazurile Dorohoi, Bucureti, Iai i Odessa, RAO Internaional Publishing Company, Bucureti, 1998, p.72, 154, 219, 229, 235, 242, 254, 265, 278, 351, 356, 375; Lavinia Betea, Maurer i lumea de ieri. Mrturii despre stalinizarea 2 solicitrilor venite din partea studenilor i cursanilor de la Academia Naional de Informaii care imi audiaz cursul la disciplina Istoria serviciilor de informaii. A mai existat i un alt argument, paradoxal, actualitatea modelului de intelligence oferit de Eugen Cristescu: legalitatea, echidistana politic, cooperarea cu instituiile similare ale altor state, punerea accentului pe

activitatea de analiz i sintez, i nu in ultimul rand, difuzarea zilnic a unui flux informativ pe baza cruia factorii de decizie politic, militar i economic s-i poat fundamenta actul de comnad in deplin acord cu interesul naional. Or, toate acestea, constituie astzi principalele caracteristici ale Serviciilor de informaii ce funcioneaz in statele democratice, iar SSI-ul lui Eugen Cristescu, s nu uitm, a demonstrat astfel de virtui intr-un regim de tip autoritar. Volumul este rodul unor eforturi de cercetare, demarate in anul 1984, in diferite arhive din ar. Alctuindu-l, am avut intenia de a pune la dispoziia istoriografiei nu numai o simpl culegere de documente, care, oricum, ar fi fost util, ci o monografie cat mai complet ce vine s intregeasc imaginea de ansamblu a unor evenimente destul de controversate, din perioada 1940-1944, vzute, in primul rand, prin prisma aceluia care a indeplinit funcia de director general al Serviciului Special de Informaii, in timpul cand Romania a fost condus de generalul (devenit, din august 1941, mareal) Ion Antonescu. Am avut din capul locului intenia, devenit obsesie, de a deslui cu claritate ce este adevrat i ce nu in biografia i activitatea lui Eugen

Cristescu, devenite legend inc din timpul vieii. Deci nu este vorba de vreo incercare de reabilitare considerand c o astfel de alternativ nu-i afla locul , de infrumuseare sau idolatrizare, ci doar de nevoia istoricului, care a avut curiozitatea s parcurg documentele atat cat s-a putut, i la cat am avut acces , de a corecta afirmaiile fcute de unii autori sau comentatori, fr vreo baz documentar sau fr vreo referire la aceasta. Nu poi contura imaginea personalitii lui Eugen Cristescu, cel care se considera inainte de toate un justiiar privit exclusiv din punctul de vedere al statutului de funcionar public , decat apeland la documentele de prim importan. Tocmai de aceea am gsit de cuviin ca prima monografie despre Eugen Cristescu s fie mai intai de toate o crestomaie de documente capabile s deslueasc mai mult prin ele insele viaa i activitatea sa in Siguran i SSI. i nu numai atat, pentru c in cuprinsul lor intalnim cele mai diverse detalii despre o serie de evenimente istorice sau subiecte mai puin cercetate, cum ar fi: rolul SSI in reprimarea Micrii Legionare i mai ales a rebeliunii din ianuarie 1941; neimplicarea SSI in pogromurile antievreieti de la Iai (26-30 iunie 1941) i Odessa (octombrie 1941); atrocitile fcute de

ctre autoritile sovietice asupra populaiei basarabene i bucovinene in anul de ocupaie (27 iunie 1940 22 iunie 1941); colaborarea informativ intre SSI i Abwehr; contactul informativ al SSI cu serviciile similare angloamericane; rolul SSI in protejarea unor personaliti politice romaneti din Romniei, Arad, 1995, p.52, 58. 3 aa-zisa opoziie fa de preteniile vexatorii ale germanilor; rivalitatea benefic SSI intre serviciile secrete germane ce activau pe teritoriul Romaniei; relaiile opoziiei cu Aliaii in vederea armistiiului prin canale centrale ale SSI i cu autorizaia marealului Ion Antonescu, etc. In multe din depoziiile sale in faa tribunalului poporului, Eugen Cristescu se repet, reluand unele explicaii pentru a le dezvolta, ca pan la urm s ajung la aceeai concluzie: neimplicarea sa i a instituiei pe care a condus-o in crimele de rzboi. Crime care, in valtoarea anilor celui de-al doilea rzboi mondial, s-au produs atat de-o parte cat i de cealalt a baricadei. Nu e vorba de a recurge la argumente simpliste, obsedante a celui care i-a asumat respomsabilitatea conducerii SSI, ci mai degrab de reliefarea insistenei anchetatorilor de a cunoate adevrul i-n egal msur

de a-l valorifica, exploatand tot ceea ce tie pe cel ce deinea multe din secretele zeilor sau dup cum se mai spune din tainele celor petrecute in spatele uilor inchise. Pentru a pstra autenticitatea documentelor i a respecta normele unei ediii critice, nu am procedat la nici un fel de cenzur. Am lsat paragrafele respective aa precum au fost formulate de autorul lor, neintervenind pe acestea. Totui, avand in vedere c aceste documente memorialistice au fost elaborate de Eugen Cristescu in condiii de detenie, total neadecvate unei astfel de activiti, trebuie precizat c din punct de vedere stilistic unele dintre ele las mult de dorit, fapt pentru care am intervenit doar atunci cand a fost absolut necesar a face o fraz inteligibil, facilitand lectura, i nemodificand coninutul. Ca urmare, astfel de mici corecii au fost trecute intre paranteze drepte. Tacit am fcut unele corecturi, strduindu-ne s aducem, pe cat posibil, o serie de cuvinte i exprimri la normele limbii actuale. Pentru a nu ingreuna aparatul critic, nu le-am mai semnalat, considerand c nu impieteaz cu nimic acurateea informaiilor. Spre deosebire de prima ediie, am fcut o seclecie asupra documentelor

din anex, optand pentru cele mai semnificative. De asemenea, am renunat la folosirea celor trei tipuri de scriere pentru a reliefa omisiunile i chiar falsurile lucrrii Procesul marii trdri naionale. Stenogramele desbaterilor de la tribunalul poporului asupra guvernului Antonescu, publicat la Editura Eminescu in 1946. Prin urmare, ne mrginim s precizm c stenogramele interogatoriilor luate lui Eugen Cristescu, in cadrul tribunalului poporului, reprezint transcrierea cat mai fidel a audiiei discurilor, cu inregistrarea procesului, aflate in arhiv. Din nefericire, volumului ii lipsesc declaraiile lui Eugen Cristescu din perioada anchetei de la Moscova (octombrie 1944 martie 1946), documente care se pstreaz probabil in arhivele secrete ale NKVDului sau Armatei Roii, i dup cum se tie sunt mai greu accesibile. Sperm c intr-un viitor nu prea indeprtat i aceste documente in situaia c nu s-au distrus ii vor gsi locul cuvenit intr-o nou lucrare pe aceeai tem. Avand in vedere faptul c arhivele secrete sovietice, dup o scurt perioad de transparen, ce a prcedat prbuirea URSS, au revenit la sistemul tradiional de protecie, se pare c perspectiva nu este chiar aa de 4

imbucurtoare pentru istoriografie sau cel puin pentru domeniul care ne intereseaz. In ceea ce ne privete, am topit in aceast monografie, in care am avut ocazia s ne rezervm i propria opinie, toate documentele cunoscute i majoritatea aprecierilor formulate pan acum despre cel care a fost Eugen Cristescu, omul de tain al marealului Ion Antonescu. Intalnind nume deja consacrate in istoriografie, publicistic sau viaa politic romaneasc i internaional nu ne-au interesat neaprat aprecierile contradictorii sau poziia de partizanat i subiectivism, in cazul celor lipsite de un suport documentar, ci, mai degrab, de a reliefa interesul i strdania tuturor acelora care s-au aplecat cu bune intenii s descifreze i s incerce s defineasc o personalitate de prim rang, dar atat de controversat, cum este aceea a efului unui serviciu secret de informaii. Cat despre omul Eugen Cristescu, avem propriile rezerve fa de unele manifestri ale lui. Dar nu aceasta ne intereseaz in primul rand, ci eful SSI i aciunile lui i ale instituiei pe care a reorganizat-o i condus-o in acei ani tulburi ai campaniei armatei romane pe Frontul de Est. Prezenta lucrare se adreseaz deopotriv cercettorilor, profesorilor de

istorie de toate gradele, dar mai ales tinerilor i studenilor de la Facultatea de Istorie i Academia Naional de Informaii care, mai mult decat toate celelalte categorii de cititori poteniali ai crii, au nevoie organic de adevr intr-un domeniu in care tocmai adevrul a fost mai cu grij ascuns de regimul comunist. Deoarece, cum ii spunea Eugen Cristescu colegului de celul Gabriel Blnescu, referindu-se la comuniti, cea mai mare team a lor este teama de adevr4. Nutrim convingerea c toi vor gsi in paginile acestei cri date i informaii necesare domeniului in care activeaz sau din care s-au gandit s-i fac o profesie. Deopotriv, publicului larg, iubitor de istorie, i se pune la dispoziie, sperm, o lectur menit s-i satisfac mcar in parte curiozitatea pentru un domeniu rmas pan nu de mult mai greu abordabil, i anume istoria serviciilor secrete romaneti. * in s adresez i pe aceast cale mulumiri mai ales acelor personaliti aflate in posturi de conducere ale instituiilor ce administreaz depozitele de arhiv la care am avut acces (Direciei Arhivelor Naionale ale Romaniei, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Aprrii Naionale, Ministerului de Interne i Serviciului Roman de Informaii), care, prin bunvoina i

solicitudinea domniilor lor, au facilitat in mod decisiv ducerea la bun sfarit a unui astfel de excurs arhivistic, descurajant la prima vedere i plin de neprevzut. O meniune cu totul aparte pentru domnul prof. univ. dr . Ion Calafeteanu, care, cu caiva ani in urm, pe vremea cand rspundea de Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, mi-a pus la dispoziie cele douzeci de volume cu documente SSI, de excepional valoare istoric, pe care le am valorificat din 4 Gabriel Blnescu, Din mpria morii, Editura Gordian, Timioara, 1994, p. 59. 5 plin atat in lucrarea de doctorat5, cat i in volumele publicate ulterior6, inclusiv n aceast a doua ediie a monografiei dedicate lui Eugen Cristescu. Aceleai mulumiri se cuvin i Editurii Elion, personal distinsei doamne Virginia Carianopol, care prin sfaturile, rigorile i exigentele tiinifice pretinse de o asemenea lucrare, mi-a fost de un real folos. De asemenea, colegilor, prietenilor i celor care intr-un fel sau altul m-au ineles, susinut i ajutat in elaborarea acestei lucrri, prima de acest gen prin consistena volumului de date, documente, interpretri, prin care am restituit imaginea lui Eugen Cristescu, cel care a fost omul de tain al marealului Ion Antonescu.

De neinlocuit sprijinul i inelegerea din partea familiei, a soiei mele Ileana Troncot, pasionat profesor de istorie i a distinilor mei cumnai, Mioara i Aurel Popa din Campina, care mi-au oferit cu atata generozitate condiii dintre cele mai optime pentru studiu i creaie. Tuturor, sincera i nepreuita mea recunotin. 5 Rolul Serviciului Special de Informaii n fundamentarea politicii i artei militare romneti n perioada 1937-1945, coordonator tiinific colonel (r) prof. univ. dr. Nicolae Ciobanu, susinut la fosta Academie de Inalte Studii Militare,in prezent Unuversitatea Naional de Aprare, Bucureti, 1997. 6 Vezi Cristian Troncot, Glorie i tragedii. Momente din istoria Serviciilor de informaii i contrainformaii romne pe Frontul de Est (1941-1944), Editura Nemira, Bucureti, 2003; idem, Mihail Moruzov i frontul secret, Editura Elion, Bucureti 2004; idem, Documente ale Serviciului Special de Informaii despre URSS 1939-1944, (in colaborare cu Alin Spanu), Editura Institutului Naional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureti, 2004. 6 LISTA ABREVIERILOR A.c. - anul curent. AISISP Analele Institutului de Studii Istorice i Social Politice. Arh. MAE Arhiva Ministerului Afacerilor Externe. Arh. Milit. Arhivele Militare. Arh. NIC, Arhiva Naional Istoric Central.

Arh. SCC -Arhiva Supliment cultural al ziarului Cotidianul. Arh. SRI Arhiva Serviciului Roman de Informaii. Arh. Tot. Arhivele Totalitarismului, revist editat de Institutul Naional pentru Studiul Totalitarismului. Biroul B.B.T. Biroul pentru Basarabia, Bucovina i Transnistria. BNR Banca Naional Roman. C.E.C. - Casa de Economii i Consemnaiuni. C.F.R. Cile Ferate Romane. CIS Cheltuieli pentru interese superioare de stat. Cls. - clasa CMC Comandamentul Militar al Capitalei CML Corpul Muncitoresc Legionar. CNM Curierul Naional Magazin. CNSAS Colegoil Naional pentru Studierea Arhivelor Securitii. DGFP- Documents on German Foreign Policy, 1918-1945, London, Her Majesty's Stationery Office. FBI Federal Bureau of Investigation Biroul Federal de Investigaii (SUA). FRN - Frontul Renaterii Naionale GEG Grupul Etnic German. GESTAPO Geheime Staatpolizei Poliia Secret de Stat (Germania). GPU Gosudarstvennoe Politiceskoe Upravlevie Direcia Politic de Stat (URSS). K.I.M. - Internaionala Tineretului Comunist. LANC Liga Aprrii Naionale Cretine. LP Lupta ntregului Popor. Revista Roman de Istorie Militar. M.C.G. Marele Cartier General.

MI-6 Military Intelligence 6 Secia de Informaii (Serviciul de Spionaj al Marii Britanii). M.S. Majestatea Sa MStM Marele Stat Major. MU Mari Uniti. NKVD (Narodni Komisariat Vnutrrenih Del) Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne (Instituia Securitii URSS). NSDAP Partidul Naional Socialist al Muncitorilor din Germania. OKW Ober Kommander der Wehrmact naltul Comandament al Armatei Germane. OSS (Ofice of Strategic Services) Biroul Serviciilor Strategice (SUA) PCM Preedinia Consiliului de Minitri. PNL Partidul Naional Liberal. 7 PN Partidul Naional rnesc. R.A. Revista Arhivelor. RADGM Revue d Histoire de la Deuxime Guerre Mondiale. RI Revista de Istorie. RIM Revist de istorie militar, editat de Ministeru1 Aprrii Naionale. SD Siecherheits-Dienst des Reichsf'urers S.S. (Serviciul de siguran al conductorului S.S. al Reichului). SIAG Serviciul de Informaii al Armatei Germane. SIS Servizio Informazioni Segrete (Serviciul Secret de Informaii din Italia). SOE Special Operations Executiv Serviciul Operaiilor Speciale (Marea Britanie).

SS Schutzstaffel (Trupe de protecie). SSI Serviciul Special de Informaii. t.f.f telefonie fr fir. t.r. termen redus 8 9 Momente din viaa i cariera lui Eugen Cristescu Despre viaa particular a lui Eugen Cristescu i cariera sa de funcionar public in Ministerul de Interne au rmas date puine i disparate. Prin coroborarea lor cu unele aprecieri critice fcute mai tarziu, de cei care s-au aflat permanent in anturajul su, se contureaz totui o imagine interesant a personalitii sale. Din documentele de arhiv care s-au pstrat, rezult c s-a nscut la 3 aprilie 1895 in comuna Grozeti, judeul Bacu. Provenea dintr-o familie destul de modest i numeroas, iar singura avere motenit de la prini era cinstea, corectitudinea, credina in Dumnezeu i dragostea de ar. Tatl su, Ioan Cristescu, era invtor la coala din comuna Oituz, roman de origine i de religie ortodox. Mama sa, Cleopatra Cristescu fiica lui Alexandru Botez, fusese preceptor in aceeai comun era o femeie simpl care avea in grij creterea copiilor. Din datele oferite de Mihaela Soneriu, nepoat de frate, familia Crsitescu a avut in total 16 copii, dintre care nu au supravieuit,

datorit srciei, decat ase biei (Eugen, Ioan, Vasile, Mihai, Mircea i Gheorghe) i trei fete (Cornelia, Cleopatra i Maria) 7. Toi cei ase biei i-au fcut o situaie prin propriile eforturi i competene. Astfel, Ioan a ajuns ef de serviciu la Prefectura Judeului Ilfov, Vasile, locotenent-colonel in garda personal a marealului Ion Antonescu, Mihai, comisar la Prefectura Capitalei, Mircea, funcionar la serviciul de protocol al Ministerului de Externe, iar Gheorghe, eful Serviciului foto identificri i apoi director in Serviciul Secret de Informaii al Armatei Romane, transformat din noiembrie 1940 in Serviciul Special de Informaii8. Trebuie s mai zbovim puin asupra acestui din urm frate cci el va fi direct implicat in multe din aciunile mai delicate intreprinse de eful SSI. El este acela despre care Ana Pauker promisese c-l va transforma din criminolog in criminal, i nenorocirea e c pan la urm s-a inut de cuvant. La drept vorbind, nici nu-i era greu s-o fac. De asemenea, Gheorghe (Gicu) Cristescu este i autorul unor sinteze interesante despre activitatea SSI, din care am citat in aceast lucrare mai multe fragmente. Din documentele cercetate in arhiv9, coroborate cu informaiile furnizate de familie10, rezult c s-a nscut la 26 septembrie 1904 in comuna Comneti,

judeul Bacu, fiind deci cu nou ani mai mic decat Eugen. A urmat cursurile liceului militar din Targu-Mure (1915-1921) i Facultatea de drept din Bucureti (1922-1925). Stpanea foarte bine limbile francez, englez i german. Mihail Moruzov, eful Serviciului Secret, care era naul fiicei sale, Mihaela Cristescu, cstorit Soneriu, l-a incadrat in serviciu la 1 septembrie 1930 pe funcie de tehnician specialist la Biroul fotoidentificari. De la 7 Arh. SRI, fond p, dosar nr. 88 438, f. 5. 8 Ibidem. 9 Ibidem, dosar nr. 17 474, vol.1-2 i fond d, dosar nr. 4703, vol.1. 10 Documentele pstrate de familie ne -au fost puse la dispoziie pentru a fi consultate de doamna Mihaela Soneriu, fiica lui Gheorghe Cristescu, creia ii mulumim i pe aceast cale pentru amabilitate. 10 aceast dat a funcionat tot timpul in centrala SSI din Bucureti pan la 1 iunie 1945, cand i s-a cerut s demisioneze, ceea ce a i fcut. Fusese cotat printre cei mai buni tehnicieni ai Serviciului. Efectuase un stagiu de studii practice i perfecionare in cadrul serviciului de identitate juridic francez (Departamentul tehnic al Siguranei Generale Franceze). Era membru al Societii de Grafologie din Frana. In certificatul emis la 8 aprilie 1938 de

Institutul de criminologie practic din Paris, sub semntura profesorului Eduard de Rougemont, se specific urmtoarele domenii in care se specializase: tehnica operativ i criminologie, cu ramurile foto-identificri, expertize grafice i microfotografice, expertize pe documente, dactiloscopie, cerneluri simpatice, expertize cu raze ultraviolete, infraroii i reacii chimice, cifruri i aparate de securitate, incendii i materiale inflamabile, explozii i maini infernale. In cei 14 ani cat a lucrat in Serviciul Secret, Gheorghe Cristescu a efectuat expertize, analize i lucrri de specialitate i a predat cursuri de tehnic informativ pentru personalul instituiei din care fcea parte, pentru cel din Marele Stat Major i Ministerul de Interne. Prima misiune secret incredinat de ctre Mihail Moruzov lui Gheorghe Cristescu in anul 1936 a constat in identificarea sursei i transmiterea in ar a fotografiilor care circulau in Paris i o reprezentau pe Elena Lupescu in poziii indecente (nud, semi-nud etc.). Cu sprijinul colegului francez Janiot, cu care urmase cursurile Institutului de Criminologie, Gheorghe Cristescu a reuit s gseasc sae seturi de fotografii, pe care le -a trimits imediat la Bucureti. Acestea au fost prezentate de Mihail Moruzov regelui Carol al II-lea.

Suveranul era convins c fotografiile fuseser trucate, fapt pentru care a ordonat efectuarea unei expertize micro-fotografic. Gheorghe Cristescu a executat aceast expertiz cu ajutorul unui aparat performant la vremea respectiv (Epidiascop)11. n baza acestei expertize, un emisar special este trimis de Carol al II-lea pentru a interveni pe lang Prefectul Poliiei din Paris, ins fotografiile circulau intrun numr tot mai mare. Ca urmare, s-a intensificat activitatea de identificare a clieelor. Fiind gsit infractorul in 1937 i s-a pltit marea sum de 60 000 franci francezi12. O alt misiune deosebit a avut-o Gheorghe Cristescu in anul 1938, cand de la Marele Stat Major, Institutul de Geografie i de la alte instituii militare se sustrgeau documente, hri, cifruri, imprimate etc., datorit unei paze defectuoase i a coruptibilitii unor angajai. Aproape toat corespondena Ministerului Aprrii Naionale se copia13. Prin agentura SSI a fost identificat curierul care trecea pe la un fost agent unde plicurile se deschideau tehnic la aburi i ordinele erau fotocopiate. In aceste circumstane, Gheorghe Cristescu este insrcinat de Mihail Moruzov s studieze toate posibilitile tehnice (dulapuri, casete, ui blindate cu contacte electrice, magnetice, sonerii, incuietori

secrete, alarme speciale, instalaii cu raze infraroii, celule fotoelectrice) 11 Arh. SRI, fond d, dosar nr. 4703, vol. 1, f. 127. 12 Ibidem, f. 128. 13 Ibidem. 11 pentru a asigura in cele mai bune condiii o arhiv secret, cu tezaur sau alte valori14. Din cteva note ale Siguranei rezult c in perioada 1945decembrie 1947 Gheorghe Cristescu ar fi fost folosit de Serviciul de Informaii al Palatului Regal. La inceputul anului 1948, prin sentina nr. 135 a Curii Criminale Bucureti, Gheorghe Ceistescu a fost condamnat, in contumacie, la munc silnic pe via pentru crime de rzboi. Este vorba de procesul celor gsii vinovai de producerea tragicelor evenimente de la Iai din 26-30 iunie 1941. Documentele procesului sunt confuze in ceea ce privete stabilirea gradului de implicare a lui Gheorghe Cristescu in pogromul evreilor de la Iai. La fel de confuze sunt i probele administrate in proces, privind implicarea SSI. In acest eveniment, la care ne vom referi mai pe larg la locul potrivit, intr-o declaraie dat in 1956, in legtur cu acest aspect, se meniona: Lucrri de teren ca cercetri, anchete, interogri, arestri,

percheziii, ori alte lucrri operative cu caracter informativ sau poliienesc nu am efectuat niciodat, calitatea mea de expert fiind incompatibil cu cea de organ anchetator i nu am avut niciodat calitatea de ofier de poliie judiciar, calitate ce ar i fost in contradicie cu cea de expert tehnician i ar fi anulat-o juridicete pe aceasta deoarece nu puteam efectua cercetarea i intocmirea expertizelor. Dup pronunarea sentinei, timp de 4 ani a stat ascuns pe la diferite rude i prieteni din ar. Era convins de nevinovia sa, i susinea c toate nenorocirile care s-au abtut asupra lui i a familiei sale se datorau faptului c era fratele fostului ef al Serviciului Secret antonescian. A fost identificat de Securitate i arestat la Deva in anul 1952, suportand o detenie de 12 ani, pan la 20 iunie 1964, cand prin decretul de graiere nr. 411 a fost pus in libertate. S-a incadrat in acelai an ca muncitor necalificat, fiind obligat s presteze diferite munci pentru ai intreine familia, pan in 1975 cand a decedat. Numele su se inscrie intr-o list de cateva mii de oamenii care au suferit prigoana, doar pentru faptul c fcuser parte din aparatul de represiune burghezomoieresc. Dar s revenim la fostul ef al SSI. Dup absolvirea colii primare din

comuna Targu-Ocna, Eugen Cristescu a urmat Seminarul Teologic Veniamin din Iai, pe care l-a absolvit in 1916 cu media 8,56. In acelai an s-a inscris la Facultatea de Drept din Iai. Din cauza rzboiului, i-a intrerupt studiile. A participat la campania militar din toamna anului 1916 cu gradul de sergent (t.r.) la serviciul sanitar. Dup incheierea rzboiului i-a continuat studiile universitare, iar la ase ani dup absolvire a obinut doctoratul in tiine juridice la Universitatea ieean. Dup terminarea studiilor a lucrat timp de 14 ani in Sigurana General a Statului i apoi ase ani in funcii de conducere in cadrul Ministerului de Interne. A avut deci o ascensiune rapid, parcurgand treptele ierarhiei profesionale de la gradul de subef de birou la cel de director general15. 14 Ibidem, f. 129. 15 La 1.10.1920 era subef birou cls I; de la 15.10.1920, ef de birou cls. II; la 1.04.1921 devine ef serviciu cls. I; peste exact ase luni era subdirector cls. 1; la 1.01. 1927 il intalnim 12 Pe lang limbile clasice (latina i greaca, insuite in timpul cursurilor de la Seminarul Teologic) cunotea foarte bine i vorbea curent franceza i germana, fapt ce i-a facilitat participarea la numeroase reuniuni organizate in diverse capitale europene pe teme de nouti i tehnici perfecionate in

munca de poliie i informaii. Un timp a fost i membru in Comisia Internaional de Criminalistic, reprezentand Poliia Roman. In calitate de ef al Serviciului de Siguran i apoi ca subdirector i director al Poliiei de Siguran a contribuit aa cum se menioneaz intr-un raport - la mai multe operaii i descoperiri in materie de securitate a statului. ntr-o notare de serviciu anual, sau foaie calificativ cum se numea pe vremea aceea pentru intervalul 1 ianuarie 1927 1 ianuarie 1928 , intocmit de directorul general Romulus Voinescu, se fac urmtoarele meniuni despre activitatea sa: Funcionar inzestrat cu frumoase insuiri pentru cariera aleas. Are cunotine necesare, simul datoriei i sentimentul rspunderii. Spirit de iniiativ; in implinirea atribuiilor sale pune mult bunvoin, dand dovad de o concepie clar i spirit de ptrundere. Disciplinat. Caracter hotrat, integru i leal. Se comport demn i civilizat in serviciu i fa de public. Calificarea foarte bun16. Un referat intocmit la 9 noiembrie 1926 atest c Eugen Cristescu este autorul unui amplu raport, conceput la ordinul directorului general al Siguranei. Sub titlul Micarea revoluionar comunist din Romnia n cursul

anilor 1918-1926 i legturile ei cu Internaionala a III-a, Eugen Cristescu a reuit pe parcursul a 62 de pagini dactilografiate, s sintetizeze un vast material informativ obinut de organele de resort in problema comunist. Este, de fapt, prima lucrare de sintez consacrat istoriei comunismului in Romania. Pentru a vedea ce conine aceast lucrare, elaborat atat de timpuriu, despre istoria comunismului in ara noastr, citm din ea: Raportul expune in prima parte caracterul micrii muncitoreti din ara noastr inainte de rzboiul european; apoi face istoricul i geneza ideii revoluionare in Romania, artand cauzele i factorii care au inlesnit importarea i infiltraiunea ei in masele proletare. In ordine cronologic am expus apoi toate descoperirile fcute in cursul acestor opt ani in randurile organizaiilor de conspiraie, spionaj i teroare, evideniind aciunea nefast a Internaionalei a III-a pe teritoriul romanesc. Am dat o dezvoltare mai mare micrii comuniste i descoperirilor fcute in Basarabia, intrucat organizaiile din acea provincie au un caracter revoluionar i un colorit sovietic mai pronunat. Am artat, cu date precise i cifre statistice, toate sforrile fcute de Soviete pentru revoluionarea acestei regiuni i tendina ca de aici s

arunce flacra revoluiei asupra intregii, ri. Trecand apoi la stadiul micrii comuniste in cuprinsul anului 1926, am artat schimbrile de tactic pe care Sovietele le-au impus exponenilor lor, noile formaiuni de lupt cum i transformrile organizaiilor ilegale pe care se sprijin in prezent micarea in documentele timpului in funcia de director cls. III, iar la 1.10.1929 director cls. I. In cadrul Ministerului de Interne a deinut urmtoarele funcii: inspector general administrativ (18.09.1934); director cls. I (de la 20.01. 1939). 16 Arh. SRI, fond p, dosar nr. 40 010, vol. 136, f. 107. 13 comunist din Romania. In concluzie am expus rezultatele negative la care au ajuns Sovietele dup opt ani de sacrificii fcute pentru revoluionarea rii Romaneti. Nu am neglijat a evidenia aciunea de contrabalansare a ideii sovietice, susinut de factori aflai in serviciul ordinii i siguranei statului, artand sacrificiile fcute pentru pstrarea aezmintelor motenite prin jertfa veacurilor. In fine, am schiat rolul pe care ara noastr il are in Europa, formand linia de demarcaie intre cele dou lumi, cu dou concepii sociale deosebite, cum i necesitatea aprrii i intririi ei in faa tendinelor de penetraie a ideii de sovietizare ctre statele din Occident. Dup ce a parcurs lucrarea, Romulus Voinescu a notat pe referat: Lucrare

meritorie, pentru care v adresez felicitri: O copie se va da la Legaia american. Originalul se va pstra in arhiva secret17. Deci, profesionalismul cu care a redactat Eugen Cristescu lucrarea despre comunismul n Romnia este dovedit de interesul Legaiei americane. S-ar putea ca inc de la aceast dat, anul 1926, s fi intrat in vizorul serviciilor secrete americane, urmand a fi contactat sau consultat in momente operative de oportunitate. In acest fel ne putem explica interesul pe care serviciile speciale americane i l-au acordat mai tarziu, in primvara anului 1943, aspect pe care il vom relata la momentul cuvenit. Intr-un ordin al ministrului de interne, din 11 februarie 1929, Eugen Cristescu Director cls. I in Direcia Poliiei i Siguranei Generale era solicitat s fac parte din comisia examinatoare pentru examenele de capacitate, in scopul ocuprii funciilor de subcomisar de poliie i siguran, impegai, copiti, sau funcii echivalente in Poliie i Siguran18. Cu incepere de la 16 august 1929, prin inalt Decret Regal, cu nr. 2 930, Eugen Cristescu a fost numit membru supleant in comisia de disciplin pe o perioad de 3 ani19. Un alt ordin al ministrului de interne din 12 iulie 1933, il

numea ca membru permanent in comisia de examinare a funcionarilor poliieneti20. Toate acestea demonstreaz c era bine apreciat, se bucura de mult incredere, iar profesionalismul su in materie de aprare a siguranei naionale era recunoscut. De asemenea, Eugen Cristescu a fost membru al Comisiei Internaionale de Poliie, ce se intrunea periodic la Haga i avea intinse legturi i chiar relaii prieteneti cu efii serviciilor de siguran din multe state europene21. Felul in care recepta presa timpului eficiena Siguranei Generale a Statului - in timpul in care Eugen Cristescu indeplinea funcia de director general , aflm dintr-un articol publicat in ziarul Cuvantul: Luptand cu greutile inerente vremurilor de astzi, cu un personal redus la minim, dar care tie s-i fac datoria cu preul sangelui cazuri numeroase stau dovad , Sigurana Statului ii indeplinete cu prisosin misiunea22. Una dintre cele mai importante secii ale Siguranei era aceea care supraveghea activitatea 17 Ibidem, dosar nr. 8 915, f. 26 i urm. 18 Ibidem, dosar nr, 40 010, vol. 136, f. 138. 19 Ibidem, f. 140. 20 Ibidem, f. 160. 21 Ibidem, dosar nr. 17 474, vol. 1, f. 15. 22 Vezi Cuvntul, din 6 noiembrie 1933. 14

micrii comuniste. Ea fusese infiinat prin msurile luate de Eugen Cristescu. Articolul mai sus citat comenteaz eficiena acestei secii in felul urmtor: Sigurana Statului a creat o secie special pentru urmrirea micrii comuniste, reuind s dea pe mana justiiei numeroi ageni i propaganditi. Este unul dintre cele mai bine organizate servicii, i centrala GPU de la Moscova o consider rivala cea mai de temut din Europa Central23. Din studiul documentelor vremii se desprinde concluzia c nu era nimic exagerat in aceast informaie mediatizat de pres. Doar un singur exemplu. La 16 martie 1933, Eugen Cristescu deja recunoscut pentru cunotinele i aciunile sale in materie de combatere a micrii comuniste , a fost solicitat de ministerul de externe spaniol s procedeze la un schimb de informaii cu privire la micarea comunist i la aciunea agenilor sovietici in cele dou ri24. Dup perfectarea formelor legale, eful Siguranei intocmete un referat pe 6 pagini in care se prezint urmtoarea situaie: Partidul Comunist din Romnia este afiliat la Internaionala a III-a (Moscova), de la care primete fonduri i instruciuni prin Biroul Federaiei Comuniste

Balcanice cu sediul la Berlin, care are misiunea s dirijeze aciunea comunist din statele balcanice i anume: Romania, Iugoslavia, Bulgaria, Turcia i Grecia. In ar, activitatea organizaiilor comuniste este condus de un comitet central prin secretariat (Biroul Politic) i este desfurat prin asociaii legale clandestine. Asociaiile legale sunt: 1) Sindicatele Profesionale Unitare Revoluionare, care dei au ca scop aprarea intereselor profesionale, totui, depind scopul, fac propagand comunist i agitaii revoluionare. Menionm faptul c Sindicatele Unitare Revoluionare din Romania sunt afiliate la Profintern Internaionala Sindical Roie cu sediul la Moscova i in ultimul timp i-au indreptat in chip deosebit activitatea pentru organizarea muncitorilor din industria mare, industria de rzboi, precum i celor din regiunile petrolifere i miniere. Conductorii Partidului Comunist Roman, in congresul inut la Moscova, in februarie 1932, au afirmat c fora revoluionar a partidului depinde in mare msur de organizarea muncitorilor din industriile mai sus citate. 2) Ajutorul Muncitoresc Roman dizolvat pe cale judiciar a fost inlocuit cu Solidaritatea Muncitorilor Romani. Aceast asociaie se ocup cu

organizarea omerilor, infiineaz cantine, ofer asisten medical populaiei srace i organizeaz case de educaie pe cartiere, unde se face propagand comunist. 3) Blocul Muncitoresc rnesc a luat fiin in toamna anului 1924, dup dizolvarea Partidului Comunist Roman, cu scopul de a continua fi activitatea politic a acestuia. Astfel, din anul 1925 i pan in prezent, Blocul Muncitoresc rnesc a participat la toate alegerile generale, comunale, precum i pentru camerele agricole i de comer. Pentru a avea o idee exact 23 Ibidem. 24 Arh. SRI, fond d, dosar nr. 9815, f. l. 15 asupra caracterului organizaiei Blocului Muncitoresc rnesc, enumerm cateva puncte din Program: a) ranii sraci i mijlocii s fie scutii de plata impozitelor i a datoriilor; b) S fie confiscate pmanturile mnstirilor i Domeniilor Coroanei i impreun cu inventarul s fie imprite fr plat la rani; c) Naionalitile asuprite (minoritile) s aib dreptul de autodeterminare pan la dezlipirea de statul roman; d) Aprarea Uniunii Sovietice; e) Lupta pentru formarea unui guvern muncitorescrnesc; Asociaiile ilegale sunt: 1) Uniunea Tineretului Comunist, afiliat la Internaionala Tineretului

Comunist (K.I.M.) cu sediul la Moscova. Membrii acestei asociaii desfoar urmtoarea activitate: propaganda antimilitarist, agitarea ranilor prin popularizarea programului Blocului Muncitoresc rnesc; au infiinat mai multe cercuri sportive, culturale, muzicale, in care se face propaganda comunist; deasemeni, au infiinat grupul tineretului pe lang Sindicatele Unitare, nuclee pe fabrici i grupe pe cartiere. Menionm faptul c organizaia Uniunea Tineretului Comunist are un aparat tehnic, care editeaz i rspandete in mod clandestin material de propagand comunist i antimilitarist; 2) Ajutorul Rou Internaional este afiliat la M.O.P.R. cu sediul la Moscova i cu toate c n-are fiin legal, activeaz in acelai timp fi i clandestin. Aceast organizaie desfoar urmtoarea activitate: procur ajutoare muncitorilor inchii i intreine legtura intre acetia i asociaiile comuniste; a infiinat un Birou Juridic, care asist pe muncitorii deferii instanelor judiciare, procur gazde, ajutoare i inlesnete trece ri clandestine, in rile vecine, comunitilor urmrii de autoriti, organizeaz campanii de mas pentru lupt contra teroarei albe, pregtirilor de rzboi, regimului de inchisori

etc.; Ajutorul Rou are deasemeni un aparat tehnic pentru editarea i rspndirea materialului clandestin de propagand comunist. Aceast asociaie are organizaii in oraele cu mare industrie, deasemeni are comitete pe fabrici, uzine i la sate. Ajutorul Rou are misiunea s fac legtura intre organizaiile comuniste economic-politice i marea mas muncitoreasc sub formele mai sus menionate; 3) Cercul Studenilor Revoluionari se ocup cu propaganda comunist printre studeni. Are mai multe grupe formate din studeni i o tehnic care se ocup cu editarea i rspandirea materialului clandestin de propagand comunist; 4) Tehnica comitetului central al partidului comunist, care funcioneaz in mod clandestin. Aceast tehnic editeaz Buletinul Comitetului Central, prelucreaz rezoluiile congreselor care formeaz linia de conduit a organizaiilor comuniste, alctuiete instruciuni pe care le trimite regionalelor i editeaz manifeste prin care expun evenimentele la ordinea zilei prin prisma ideilor comuniste. In afar de organizaiile legale i clandestine mai sus menionate, comunitii ii mai desfoar activitatea prin asociaii cu apartenen 16

independent, dar din care fac parte comuniti i simpatizanii comuniti. 1) Comitetul antirzboinic afiliat la Comitetul internaional antirzboinic. Pan in prezent acest comitet a reuit s formeze cateva comitete in diferite orae mari. A inut cateva intruniri publice, iar la congresul care a avut doc la Amsterdam a avut ca delegat pe profesorul P. Constantinescu-Iai. Menionatul comitet de aciune antirzboinic editeaz ziarul Buletinul, care apare de dou ori pe lun. 2) Cercul de studii i Documentri Sociale care a luat fiin in decembrie 1931, din iniiativa catorva intelectuali, din care unii comuniti, iar alii numai simpatizani. Activitatea acestui cerc se mrginete numai la conferine prin care se popularizau ideile marxiste i care conferine erau frecventate in majoritate de tineretul intelectual. 3) Presa cu caracter comunist poate fi imprit in 5 categorii i anume: a) Publicaiile clandestine pe care le scoate fiecare organizaie in parte, dup cum am artat mai sus; b) Publicaiile fie pe care le scot organizaiile legale, de exemplu ziarul Viaa Muncitoare, organul Consiliului General Sindical Unitar; c) Publicaiile scoase de asociaiile cu caracter comunist, dar in aparen

independente, de exemplu Buletinul comitetului de aciune antirzboinic; d) Diferite brouri editate de comuniti din proprie iniiativ i pe propriu cont, de exemplu Frontul, Contra; e) Diferite gazete i brouri editate de intelectuali simpatizani cu micarea comunist, de exemplu gazetele Floarea de Foc, Veac Nou, Bluze Albastre, precum i revistele Spre Stanga i Maine. Menionm faptul c dei publicaiile acestea nu au aceeai linie de conduit, totui corespund perfect constatrilor fcute de delegaii Partidului Comunist Roman la Congresul inut la Moscova in ianuarie 1932, i anume: micarea comunist din Romania este inc in perioada agitatoric propagandistic, in acest timp orice aciune revoluionar de orice natur este bine venit, chiar dac nu respect linia fixat de congres, rmanand ca, conductorii organizaiunilor comuniste, s le canalizeze i foloseasc in interesul micrii25. Am citat n extenso din acest document, pentru a sublinia c la vremea respectiv, micrii comuniste din Romania in ciuda faptului c era in faz propagandistic, dup cum aprecia Eugen Cristescu i se acorda toat atenia din partea Siguranei. Ea nu era de minimalizat, avand in vedere c

unul din obiectivele propagandistice autodeterminarea pan la desprinderea de statul roman a regiunilor locuite de minoriti reprezenta un pericol real pentru securitatea, independenta i integritatea statului roman. Desigur, Cristescu va da socoteal mai tarziu pentru aciunile sale represive impotriva micrii comuniste. Acest aspect constituie i un argument de luat in seam pentru propaganditii tezei care susine c Eugen Cristescu ar fi fost primit in partidul comunist aspect deja comentat n primul capitolul. Alte documente ale vremii ni-l infieaz pe Eugen Cristescu nu numai ca pe un bun profesionist ci i ca pe un darz aprtor al drepturilor poliitilor, in 25 Ibidem, f. 4-9. 17 calitatea lor de funcionari publici. Distingem cu aceast ocazie i aptitudinile sale de bun conductor i organizator. Astfel, in anul 1934, la iniiativa sa, a luat fiin Societatea General a Funcionarilor Poliiti, ale crei scopuri, inscrise in statut, erau urmtoarele: a) De a ajuta membrii lipsii de mijloace ori soiile i copii lor, fr avere sau pensie suficient, in bani, sau in natur, in caz de deces, boli grave, nateri sau nenorociri independente de voina lor; b) De a veni in ajutorul membrilor pui in retragere din oficiu din cauza

infirmitii, care ii fac improprii serviciului, atunci cand danii nu ar avea dreptul la pensie. c) De a ajuta cu cri i haine, copiii membrilor sraci. d) De a stabili i intri relaiile de infrire, colegialitate i prietenie intre membrii societii. Din aceast societate puteau s fac parte toi funcionarii poliiti de toate categoriile, precum i pensionarii, foti poliiti sau angajai civili, deci un fel de sindicat al poliitilor, bazat pe solidaritatea de breasl. Aceleai documente atest c in ziua de 10 octombrie 1934, la sediul Direciei Generale a Poliiei din Capital, a avut loc adunarea general in care s-a adoptat statutul acestei societi i a fost ales consiliul de administraie, iar Eugen Cristescu devenit intre timp inspector in administraia Ministerului de Interne indeplinea funcia de preedinte26. Chiar dac fusese schimbat din funcia de director general al Siguranei i promovat in funcii de conducere in administraia Ministerului de Interne graie unor manevre de culise in spatele crora se aflau Mihail Moruzov i Camarila de la Curtea Regal , Eugen Cristescu continua s fie apreciat pentru profesionalismul su. n 1937 a fost numit delegat al Ministerului de Interne in Comisia Superioar de Rechiziii, care depindea de biroul de

mobilizare al teritoriului i al rechiziiilor din Marele Stat Major al armatei romne27. Este perioada cand ii consolideaz o serie de legturi i relaii cu generali ai armatei romane i factorii de conducere din Ministerul Aprrii, inclusiv cu generalul Ion Antonescu, pe care-l cunoscuse inc din iunie 1934, dup cum singur mrturisete in raportul privind Organizarea i activitatea Serviciului Specilal de Informaii. In intreaga sa carier de funcionar public in Ministerul de Interne i la Preedinia Consiliului de Minitri, Eugen Cristescu a primit ase ordine i dou medalii28 i a fost sancionat o singur dat, printr-o Decizie a ministrului secretar de stat la Departamentul internelor cu nr. 70 632/6 din 9 noiembrie 1932. In documentul respectiv se spune c a fost amendat cu 26 Vezi Statutul Societii Generale a funcionarilor Poliiti din Romnia cu modificrile aduse de ctre adunrile generale din anii 1935-1936, fr editur, 1936, p.4. 27 Arh. SRI, fond p, dosar ner. 25 374, vol. 6.f. 24. 28 Ordine romaneti: Coroana Romaniei in gradul de ofier (1923), Steaua Romaniei in gradul de ofier (1926); Coroana Romaniei in gradul de comandor (9 mai 1941); Steaua Romaniei in gradul de comandor (Mare ofier - la 24 noiembrie 1941); Dou ordine strine: Polonia restituit i Legiunea de onoare, precum i medalia: Virtutea militar clasa III

(19 august 1942) i Winterschlacht im Osten 1941/1942 (7 august 1943). 18 pierderea salariului pe timp de una zi pentru insubordonare29. Din pcate nu rezult concret in ce a constat insubordonarea. Se pare c tot in urma unei insubordonri s-a produs i schimbarea sa din funcia de director al Siguranei Generale i numirea ca inspector in Ministerul de Interne. In legtur cu acest aspect, fratele su, Gheorghe Cristescu, preciza: Eugen fusese scos de la Siguran (n septembrie 1934 n.n.) deoarece refuzase a se supune unor dispoziii ilegale ale Camarilei30. Adevrul e c cel ce acionase din umbr pentru debarcarea sa de la conducerea Siguranei, dandu-l momentan pe linie moart, a fost Mihail Moruzov, eful Serviciului Secret. Motivul l-a constituit faptul c Eugen Cristescu nu inelesese a se preta la anumite injonciuni politice ale Palatului Regal i mai cu seam refuza a efectua anumite arestri samavolnice i ilegale comandate de marealatul Palatului, in jocul de divizare a partidelor31. Aducerea in discuie a unor aspecte referitoare la raporturile dintre Eugen Cristescu i Mihail Moruzov o considerm util, intrucat ne ajut s inelegem dou concepii diametral opuse in privina menirii i practicilor serviciilor de

siguran ale statului. Dei erau rude prin alian dup cum am vzut Eugen Cristescu i Mihail Moruzov erau rivali in plan profesional, nu numai prin exces de orgoliu caracteristic poliitilor, ci mai ales datorit concepiilor diferite despre menirea serviciilor pe care la acea dat le conduceau. n vreme ce Eugen Cristescu era un justiiar ce milita pentru respectarea strict a legilor in munca de poliie i siguran, fapt rezultat i din documentele memorialistice, Mihail Moruzov un autodidact prin excelen credea c Serviciului Secret i se cuvine totul i ca urmare i se poate permite orice. Ajuni in acest punct trebuie s precizm c este greit afirmaia lui Ivor Porter membru al faimosului grup Autonomous, parautat de englezi in decembrie 1943 in Romania care, in cartea sa de amintiri, aprut i in versiune romaneasc32, i1 prezint pe Eugen Cristescu drept adjunct al lui Moruzov. Aa cum am vzut deja, pan in noiembrie 1940 Cristescu nu activase decat in Siguran i ca inspector in Ministerul de Interne. Mihail Moruzov fusese timp de 15 ani eful Serviciului Secret de Informaii al Armatei Romane, care, de altfel, era o creaie ce -i aparinea in exclusivitate. Acest lucru nu excludea ins colaborarea intre cei doi, aa cum se practic in

mod frecvent intre poliie i serviciile secrete, ceea ce probabil l-a derutat pe memorialistul britanic. De exemplu, problema aciunii comuniste era in competena direct a Biroului 1 din Corpul Detectivilor, care fcea parte din Siguran, iar spionajul sovietic intra in preocuprile Seciei de Contrainformaii din cadrul Serviciului Secret. Cum limita intre aciunea comunist i spionajul sovietic nu se putea stabili cu exactitate, cele dou organisme Corpul Detectivilor i Secia de Contrainformaii erau nevoite s coopereze. La fel se intampla i cu alte probleme ce priveau sigurana naional, ca, de pild, aciunea Micrii Legionare i a spionajului german. 29 Arh. SRI, fond p, dosar nr. 40 010, vol. 136, f. 116. 30 Ibidem, dos nr. 88 438, f. 37. 31 Ibidem, dosar nr. 17 474, vol.1, f.17 verso. 32 Ivor Porter, Operaiunea Autonomous, Editura Humanitas, Bucureti, 1991, p. 61. 19 Existau deci aciuni de cooperare i nicidecum o subordonare a Siguranei fa de Serviciul Secret. Interesant este viziunea lui Gheorghe Cristescu asupra raporturilor profesionale intre fratele su (Eugen Cristescu) i naul su (Mihail Moruzov): Ca Director al Poliiei de Siguran dup organizarea nou din 1929 , vine

Eugen Cristescu, ce conducea de mult vreme Serviciul de Siguran, fiind considerat drept cel mat capabil element de spe cialitate i cu care Moruzov avea mai des contact de serviciu, deci i cele mai multe neinelegeri. Acestea surveneau mai cu seam din inclcrile de atribuii pe care le fcea eful Serviciului Secret, nerespectand anumite limite care se stabileau in aa numitul Consiliu al Ordinii in Stat33. Deoarece Eugen Cristescu i1 aprecia mult pe eful Serviciului Secret, ca bun poliist, i-l recomandase clduros generalului Samsonovici, eful de Stat Major pe atunci, in vederea numirii la conducerea noului Serviciu Secret de informaii34, Moruzov ii purta recunotin personal, rugandu-l totui adeseori in chestiuni de serviciu prin inclcri i depiri de atribuii ce uneori deveneau adevrate samavolnicii ilegale, pe care Eugen Cristescu nu inelegea a le tolera, fiind un legalist profund. Spre a face apropierea, Moruzov imi incredineaz o important misiune contrainformativ. Eu eram pe atunci funcionar la Secretariatul Direciei Generale a Societii Reia din Bucureti. Misiunea fiind dus la bun rezultat, Moruzov imi propune a intra efectiv in cadrele Serviciului Secret, deocamdat ca element acoperit, rmanand ca dup o

perioad de incercare s se fac o numire efectiv i oficial. Eugen se opune la aceast manevr, deoarece ar fi putut el insui s m incadreze direct in Serviciul Secret cu ajutorul efului de Stat Major cu care era prieten, ori a-mi incredina chiar in Siguran un post, dar atepta s termin Facultatea de Drept pe care o urmam. Moruzov insist, aducand ca argument indicaia c are ordin special de la Rege s continue aciunea contrainformativ la Reia, printr-un element de incredere deosebit, deoarece acolo se jucau mari interese, iar alt om putea fi cumprat, ca urmare, cea mai bun garanie o ofeream eu. De altfel, fusesem indicat Regelui inc de la prima misiune. Directorul Siguranei cedeaz, deoarece intervine in acest sens i Ministrul de Interne. Imi d ins o serie de directive i indicaii de a m menine pe linia de conduit strict legal i numai pe teren industrial. Totodat, Eugen ca ef 33 Acest organism era compus din efii organelor de ordine in care intrau: eful Serviciului Secret, Directorul General al Siguranei i Poliiei, Prefectul Poliiei Capitalei, Comandamentul Jandarmeriei i Subsecretarul de Stat de la Ministerul de Interne insrcinat cu ordinea public. Consiliul se intrunea de regul lunar, cand se fceau analizele i se stabileau msurile de coordonare i colaborare pentru meninerea ordinii in stat. Deseori, la astfel de

edine, participau i ministrul de interne, eful Marelui Stat Major al armatei romane, ministrul justiiei, comandantul garnizoane Bucureti, ori ali conductori de autoriti cu atribuii de ordine in stat. (Arh.SRI, loc. cit. f. 13. verso). 34 Este vorba de reorganizarea din 1929 a SS. Numirea lui Moruzov ca ef al SSI s-a fcut cu mult greutate, datorit faptului c nu avea diplom de studii superioare. Din declaraiile unor vechi ageni ai SSI, rezult c i diploma de bacalaureat o obinuse tot prin invarteli. Dar desigur, c nu acest lucru era important, ci profesionalismul su. Se pare c acesta a i fost principalul argument folosit de Eugen Cristescu, atunci cnd a pus o vorb bun la generalii din MStM. 20 al Siguranei , datorit ordinelor ce le primise de la ministrul de Interne, intrete aciunea informativ privitoare la Societatea Reia, deleag pe subinspectorul de siguran Simion Popescu s se ocupe in mod special de acest concern industrial. Curand s-a simit nevoia unei coordonri a activitii contrainformative a lui Popescu, cu cea dus separat de mine pentru Serviciul Secret i a Marelui Stat Major, care ddea o atenie deosebit acestei probleme. Graie angajrii mele incepe o colaborare mai armonioas intre Siguran i Serviciul Secret. Datorit abilitii celor doi colaboratori, Eugen se impac cu Moruzov, incepand a nivela divergenele trecutului35.

Impcarea celor doi nu a durat prea mult. Moruzov simindu-se probabil stanjenit in aciunile sale oculte, cu tent politic, pe care le punea la cale in beneficiul Palatului Regal, s-a gandit s-l rsplteasc pe Eugen Cristescu pentru sprijinul care i-l oferise in confirmarea sa in funcia de ef al Serviciului Secret. i astfel, Eugen Cristescu se vede promovat in ierarhia de varf a Ministerului de Interne, funcie ce desigur il onora, dar practic il izola de orice posibilitate de a-i dovedi intransigena i spiritul justiiar in problemele de amnunt ale jocurilor din umbr, care constituiau apanajul lui Moruzov. Nu exagerm cu nimic dac prelum termenul de justiiar pentru a-l defini pe Eugen Cristescu. O facem in antitez cu practicile lui Moruzov. Pentru a deveni mai convingtori, vom folosi dou pasaje din declaraiile celor care au cunoscut foarte bine activitatea celor doi protagoniti i sau aflat permanent in apropierea lor. Acelai Gheorghe Cristescu meniona: La reintoarcerea fostului Rege Carol al II-lea, in 1930, Vaida-Voevod recomand in mod special pe Moruzov acestuia. Moruzov capt iute increderea Regelui, incepand acum a lucra direct cu Marealul Palatului, Urdreanu, i adesea chiar direct cu Regele.

Suprat pe aciunea partidelor istorice ce-l obligaser a prsi frontul i ara, Carol al II-lea incepe o conducere autoritar-autocrat, care intea in primul rand la dezbinarea partidelor naional-rnesc i naional-liberal. D misiuni strict confideniale efului Serviciului Secret in acest sens. Moruzov, care pan acum nu se amestecase in politic, devine un factor preponderent in jocul de combinaii politice ale partidelor. In aciunea sa este dirijat exclusiv i direct de Rege i Urdreanu primind acum i fonduri speciale de la Palat pentru aceast misiune36. Parc in completarea acestor relatri, Constantin Maimuca ii amintea: Reieea din toat aciunea acestuia (M. Moruzov n.n.) c urmrea un dublu scop i anume: a-i consolida situaia la Palat, artandu-i devotamentul fa de Rege intr-o form excepional; a pune in umbr Direcia General a Poliiei acaparand-o incetul cu incetul. De altfel, acest conflict nu a rmas fr urmri. Moruzov a supravegheat activitatea lui Eugen Cristescu i pe baza informaiilor date la Palat, c urmrete corespondena Doamnei Lupescu, a fost scos de la conducerea Direciei Siguranei i pus la dispoziia Ministerului de Interne37. 35 Arh. SRI, loc, cit. f. 14-15. 36 Ibidem, f. 17.

37 Vezi pe larg la Eugen Preda, Cazul Maimuca, n Magazin istoric, ianurie 1991, p. 40-44; cf. Cristian Troncot, Addenda la cazul Maimuca, n Magazin istoric, mai 1991 p. 57-59. 21 Unii dintre colaboratorii mai apropiai sau cei din anturaj, dei puini la numr, dar cu care nu mai era in raporturi dintre cele mai bune, cleveteau pe la coluri c avansrile nu s-ar fi datorat in primul rand vocaiei i talentului su profesional, ci in ascensiunea sa, Cristescu s-ar fi servit i de unele doamne din inalta societate, care l-au sprijinit prin relaiile lor ca s avanseze mai rapid38. Drept e, c natura nu fusese prea darnic cu el. Avea un fizic robust, era dotat cu o inteligen remarcabil, la care se aduga o cultur general destul de solid. Se pare c prin aceste caliti reuise s se impun in profesiunea sa i in viaa monden a Bucuretiului interbelic, i nicidecum prin trsturile descrise de Ivor Porter, valabile probabil pentru anul 1943. Muli dintre cei care l-au cunoscut mai de aproape au relatat c: avea intotdeauna ca predilecie femeile mai mature39. Dintre fostele sale prietene sau partenere de anturaj, documentele atest numele doamnelor col. Pomponiu, Molda Zisu, Ileana Baston i, nu in ultimul rand, Maria Tnase. Se

pare c celebra cantrea i-a facilitat lui Eugen Cristescu, intr-o perioad destul de dificil, unele schimburi de informaii cu o serie de diplomai americani. Relaiile sale amoroase fiind deci cultivate i din interes profesional. Eugen Cristescu s-a cstorit tarziu, la 48 de ani. Na i-a fost generalul Ilie teflea. In actul de cstorie inregistrat la oficiul strii civile in ziua de 20 februarie 1943 apare numele Mariei Theodora, vduva generalului Golici, nscut Feraru, nepoat a marelui savant de origine roman, Henri Coand. Era o femeie de o frumusee aparte, mai tanr cu aproape opt ani decat soul ei. Averea declarat de Maria Theodora la contractarea cstoriei cuprindea: Imobilul, in parte cu fiica, din str. Pasteur nr. 39, Bucureti, in valoare de circa 20 milioane lei; Imobilul din str. Militari nr. 11, Bucureti, in valoare de circa 3 milioane lei; Mobil, covoare, tablouri, argintrie, bijuterii in valoare de 5 milioane lei40 . Dup cum se poate constata, frumoasa Dora era mult mai bogat decat soul ei. Cristescu reuise in anul 1926 cu un imprumut de 200 000 lei de la casele de credit ale Ministerului de Interne s cumpere imobilul din str. Lirei

nr. 5 refcut in 1937, tot cu bani de imprumut , unde locuia cu prinii i patru frai. La nunta celor doi, colegii din SSI au luat iniiativa de a oferi o mic surpriz directorului lor. Iat ce rezult dintr-un document, din 2 martie 1943: Nani Nicolae Petrescu, in urma apelului fcut ctre intreg personalul civil de la toate seciile, centralele i agenturile, inclusiv rezidenele judeene ale SSI, pentru a dona in mod benevol i anonim, doamnei i domnului Director General Eugen Cristescu, sum ce urmeaz s fie vrsat unei instituii de binefacere de rzboi, conform indicaiei domniilor lor. S-a adunat suma de 160 285 lei, din care 120 000 lei a fost depus pentru opera de binefacere de rzboi41. 38 Arh. SRI, loc. cit., dosar nr. 73 865, vol.I, f. 317 verso. 39 Ibidem, dosar nr. 40 010, vol. 45, f. 42. 40 Ibidem, f. 43. 41 Ibidem, f. 59. 22 Cu salariul su de director general 42 800 lei, in februarie 1943 dar mai ales cu averea adus de Theodora, Eugen Cristescu era desigur scutit de grija zilei de maine42. Dar in nici un fel nu poate i considerat ca fiind printre cei mai bogai oameni din Romania. Imediat dup arestarea sa, in ziua de

24 septembrie 1944, prin Bucureti presa a lansat tot felul de fantezii, printre care i cele referitoare la averea sa fabuloas. Ancheta financiar intreprins in martie 1945 nu a constatat nici un fel de neregul, nici in conturile SSI, nici in cele personale, iar actul prin care Eugen Cristescu hotrase s doneze suma de 120 000 lei pentru societatea de binefacere de rzboi, ca i documentele care atestau c imobilul in care locuia fusese construit prin imprumut i cu mari eforturi, se pare ca i -a inmuiat de tot i a tiat elanul temuilor ageni financiari incitai de pres, pui pe fapte mari i dezvluiri senzaionale. Din nefericire, zvonurile odat lansate, devin certitudini in minile oamenilor neavizai i cu greu pot fi modificate, chiar i atunci cand exist probe indubitabile. In ceea ce-l privete pe Eugen Cristescu, presa vremii a trecut sub tcere rezultatele stabilite de controlul averii sale i a fondurilor SSI, iar opinia public a rmas cu o imagine total deformat despre personalitatea fostului ef al SSI. Dup cum am artat in capitolul precedent, i alte zvonuri menite s defimeze personalitatea lui Cristescu, fr suport documentar, au fcut carier, strecurandu-se pan azi intr-o serie de lucrri istorice, meritorii de altfel prin coninutul lor. Sperm ca

documentele publicate in acest volum s aduc corectrile de rigoare. De altfel, aceasta este i una din menirile istoricului: de a stabili adevrul pe un suport documentar cert. Adaptarea la condiiile de rzboi Dup arestarea lui Mihail Moruzov, la 5 septembrie 1940, funcia de ef al Serviciului Secret de Informaii al Armatei Romane a fost preluat de colonelul Ioan Nicolaid. Eminent ca ofier de stat major, dar i ca profesor la catedra de art militar de la coala de Rzboi, Ioan Nicolaid s-a dovedit totui lipsit de experien practic in arta informaiilor, fapt ce l-a determinat pe generalul Ion Antonescu, devenit la 6 septembrie 1940 Conductor al statului, s renune la serviciile sale i s-l inlocuiasc cu colonelul Ghi tefnescu. Acesta fusese rezident al Marelui Stat Major in Basarabia, funcie in care se fcuse remarcat pentru activitatea pe care o desfurase pe plan informativ i contrainformativ43. Nici colonelul Ghi tefnescu nu a reuit s se ridice la nivelul de exigen i la cerinele impuse de Ion Antonescu, fiind i el schimbat dup scurt timp. Doar in acest fel ne putem explica de ce Monitorul Oficial in care s-a publicat decretul de numire al noului ef al Serviciului care ii schimb i denumirea in Serviciu Special de Informaii

meniona c Eugen Cristescu il inlocuia pe colonelul Ioan Nicolaid i nu pe colonelul Ghi tefnescu44. 42 Ibidem, f. 89. 43 Ibidem, dosar nr. 17 474, vol. 1, f. 36. 44 Numirea s-a fcut prin Decretul nr. 157.357 din 12 noiembrie 1940, semnat de generalul 23 Care era situaia Serviciului ne-a spus Eugen Cristescu in raportul privind Organizarea i activitate a SSI, aa c nu vom mai strui asupra acestui aspect, ci vom face apel din nou la documentele de arhiv care aduc un plus de informaie. Indeprtarea greutilor (deconspirri de secii i ageni, distrugerea unei pri din arhiva operativ, atacurile de pres tot mai virulente i calomnioase etc.) s-a fcut din mers i gradat. Prin cele trei reorganizri din noiembrie 1940, ianuarie 1942 i aprilie 1943 , SSI a suferit profunde transformri structurale, de efectiv, dar i de concepie, fapt ce ne indreptete s afirmm c iniiatorul i realizatorul lor, Eugen Cristescu, rmane in istoria serviciilor secrete romaneti ca un adevrat reformator i deschiztor de drumuri. Exist ins multe documente care conin aprecieri foarte critice la adresa activitii lui Eugen Cristescu i mai ales a instituiei pe care a condus-o timp

de patru ani. Criticile, uneori chiar cu caracter denigrator, veneau de regul de la agenii obscuri, sau funcionarii mruni ai Serviciului, indeosebi din partea celor care avuseser de suferit sanciuni in urma abaterilor disciplinare. Deci, dorul de rzbunare, invocat de Eugen Cristescu, nu o dat, in documentele sale cu caracter memorialistic, se confirm. Ca succesor a lui Moruzov la conducerea Serviciului de Informaii, Eugen Cristescu a fost permanent comparat cu predecesorul su. Unii dintre vechii lucrtori ai SSI au intocmit rapoarte mai detaliate, atunci cand li s-a cerut dup 23 august 1944, in care activitatea directorului general este prezentat mai nuanat i in toate cazurile in antitez cu ceea ce realizase Moruzov, socotit de ei inteligence greeis, vulpea ireat sau monstrul sacru al spionajului i contraspionajului romanesc. Aceste aprecieri poart desigur o doz de subiectivism, iar in multe cazuri se confirm documentar. Intr-un raport din 19 aprilie 1949 se fac urmtoarele aprecieri: In profesiunea informaiilor, Eugen Cristescu avea pricepere, dei o oarecare pruden exagerat il fcea fie ca unele informaii s le verifice prea mult, lipsindu-le astfel de calitatea noutilor inedite, fie s nu le exploateze deloc, pentru a

nu-i strica bunele raporturi cu diverii fruntai ai vieii politice de atunci. Sub conducerea sa, informaiile furnizate de SSI erau mai riguros controlate i, dei la o examinare mai superficial puteau apare ca mai valoroase, totui nu au atins gradul de profunzime pe care-l aveau sub Moruzov. Acesta din urm dispunea de numeroi informatori cu care lucra numai direct i dintre care, pe unii, nu i-a cunoscut nimeni, niciodat. Cristescu ins, avea la randul su un numr de informatori buni, cu al cror randament se putea intocmi un buletin informativ zilnic, menit s mulumeasc factorii de rspundere din stat, care, de altfel, nu se pricepeau in domeniul informaiilor45. Ion Antonescu, eful statului i Preedintele Consiliului de Minitri, i promulgat dup 3 zile de Regele Mihai, prin Decretul nr. 3.765. La articolul 1 decretul prevedea: Domnul Eugen Cristescu, directorul Administraiei de Stat, personalului i mobilizrii din Ministerul de Interne, se transfer n interes de serviciu n Ministerul Aprrii Naionale, n funcie de Director General, nsrcinndu-se cu conducerea Serviciului Special de Informaii, n locul domnului colonel n rezerv Ioan Nicolaid. Vezi M.O., partea 1, nr. 266 din 12 noiembrie 1940. 45 Documentul este nesemnat, deci autorul a cutat s-i pstreze anonimatul. Coninutul acestuia, in detaliile pe care le dezvluie, dovedete c autorul era un apropiat al lui 24

Traian Borcescu era de prere c: Eugen Cristescu, cat a fost ef al SSI, s-a comportat ca un om inelegtor, nu a dat pedepse nemeritate personalului din subordine, dovedind corectitudine. Era un bun profesionist pe linie de siguran i poliie politic, deoarece avea experien i dovedise abilitate46. Adevrul e c in timpul lui Cristescu, SSI a fost reorganizat i conceput ca un serviciu de informare general a Conductorului statului respectiv a marealului Ion Antonescu. Practic, putem afirma, fr teama de a grei, c mcar la o parte din deciziile fundamentale luate de Conductorul statului roman (cum ar fi de exemplu: alegerea momentului confruntrii cu Micarea Legionar i tactica represiv fa de uneltirile acesteia, protejarea liderilor opoziiei fa de preteniile germane, ateptarea demersurilor fcute de Iuliu Maniu pentru obinerea unor condiii de armistiiu cat mai favorabile, supravegherea atent a oricror aciuni ntreprinse de germani pe teritoriul romnesc, necesitatea stabilirii unor puni de contact cu Aliaii etc.) au contribuit i informaiile furnizate de SSI. Intr-un raport intocmit de cadre specializate din Ministerul de Rzboi, la 24 septembrie 1944, se menioneaz urmtoarele aspecte legate de

atribuiile generale, personalul, fondurile i materialul tehnic al SSI: Serviciul Special de Informaii, in forma in care a funcionat pan la 23 august 1944, era un serviciu public, investit cu informaia general ce interesa conducerea statului. In acest scop, atribuiile sale generale constau din: procurarea, verificarea i completarea informaiilor externe i interne, conform necesitilor semnalate de Preedinia Consiliului de Minitri, marele Stat Major i celelalte autoriti ale statului. Ca personal dispunea de 89 ofieri (din care 64 activi i 25 de rezerv), 24 subofieri (din care 22 activi i 2 de rezerv), 502 funcionari bugetari i 302 funcionari diurniti. Bugetul pe anul 1944-1945, alocat de la Preedinia Consiliului de Minitri a fost de 560 000 000 lei, in afara fondurilor secrete. Materialul tehnic se compunea din: 3 autostaii t.f.f., 2 staii fixe, 3 staii semifixe, 26 staii portabile, o autostaie de ascultare pe band. La acestea se adaug inventarul tehnic din serviciul fotografic, laboratoare i tipografie; 36 Mijloacele de locomoie: 100 turisme, 40 camioane i un atelier de reparat. La fel ca i marile servicii de informaii care au activat in timpul celui de-al doilea rzboi mondial (OSS-ul american, SOE-ul britanic, NKVD-ul sovietic,

Abwehr-ul german) i SSI-ul roman a procedat atat la exploatarea surselor oficiale-deschise (ziare, reviste, cri, hri topografice, emisiuni radio etc.), cat i la culegerea de informaii prin mijloace clandestine (cuvantul tradiional care desemneaz aceast preocupare este spionaj)47. Materialul informativ cules de SSI prin aceste procedee, prin schimbul de Cristescu i cunotea multe din intimitile Serviciului. (Arh. SRI, loc cit. dosar nr. 40010, vol. 136, f. 15). 46 Ibidem, dosar nr. 192 903, vol. 1, f. 265. 47 In cartea sa despre arta informaiilor publicat in 1963 celebrul Allan Dulles fost ef al CIA preciza c in forma lui cea mai simpl, spionajul nu este altceva decat o recunoatere bine conceput i organizat. Vezi Allan Dulles, The Craft of Intelligence, p. 79. 25 informaii cu serviciile similare ale altor state, indeosebi cu Abwehrul, sau cu celelalte instituii militare i civile romaneti, era prelucrat de Oficiul de studii i documentare compartiment specializat in analiza, sinteza i prognoza evenimentelor politico-strategice i militare care funciona sub conducerea unui director adjunct, dar sub directa coordonare a lui Eugen Cristescu. Se intocmeau buletine de informare care mergeau direct la

Preedinia Consiliului de Minitri, i, dup caz, la alte ministere, in funcie de problemele de interes. Un buletin informativ era prezentat de regul in fiecare zi la ora 12,30 i se compunea din dou capitole: unul referitor la evenimentele interne, iar al doilea cuprindea nouti in problemele internaionale. Sptmanal, sau in funcie de evenimente, era inserat i un capitol privind mersul operaiilor militare, care se elabora impreun cu Biroul ii din Marele Stat Major, principalul organism de informaii al armatei romane. Pe parcursul a 20-30 de pagini, uneori chiar 50, un buletin de informaii al SSI fcea referiri la situaia economic a rii, la starea de spirit a pturilor lucrtoare (muncitori, agricultori, comerciani) sau a minoritilor (cu precdere cea evreiasc, maghiar, bulgar, ucrainean), activitatea partidelor i organizaiilor politice, in special a celor extremiste - de sorginte legionar sau comunist , dar i a celor democratice (naional-liberal, naional-rnesc i social-democrat). In dreptul fiecrei informaii se meniona credibilitatea sursei prin urmtoarele insemnri: surs sigur, informaie verificat sau neverificat, surs oficial, din presa strin, concluzii oferite de experi etc. Dac adugm i faptul c pe multe din

aceste buletine de informare se afl rezoluii olografe ale marealului Ion Antonescu, ne dm seama de valoarea acestor documente. Informaiile mai deosebite erau prezentate ins direct de Eugen Cristescu in cadrul audienelor zilnice pe care le avea la cabinetul marealului. In zilele cand Conductorul statului lipsea din Bucureti, directorul general al SSI, evita s foloseasc plicurile sigilate trimise prin pota special i se deplasa, in funcie de urgen, la locul in care tia c-l poate contacta direct. Chiar i in perioadele cand era plecat in concediile de odihn, sau pentru tratament, Eugen Cristescu rezolva toate problemele mai delicate ale Serviciului. Colonelul Ion Lissievici mrturisea c: In vara anului 1943, pe timpul cat Eugen Cristescu s-a dus in concediu, cred prin luna august, l-am inlocuit la conducerea SSI. Toat corespondena care necesita o soluionare special sau necunoscut de mine, i-o trimiteam la Ploieti, unde se afla n concediu, pentru rezolvare, astfel c de fapt aproape totalitatea chestiunilor ce nu aveau legtur cu Secia I informaii externe, al crui ef eram, era soluionat de Eugen Cristescu48. Faptul c unii foti colaboratori afirmau c informaiile furnizate de SSI in timpul lui Eugen Cristescu nu atingeau profunzimile de relatare i nici

obiectivele pe care le oferise aparatul condus de Moruzov apare ca ceva firesc, netrebind reproate neaprat directorului general. Se pot oferi multe explicaii in acest sens. In primul rand, cu ceea ce Moruzov nu a cunoscut fenomenul de dezorganizare i discreditare a Serviciului Eugen Cristescu s-a 48 Arh. SRI, dosar nr. 25 374, vol 4, f. 35 verso. 26 confruntat din plin. Aceasta a fost i preioasa mote nire pe care a preluat-o de la faimosul su predecesor, aspect pe care il descrie in documentele memorialistice. Ca urmare, in perioada 1940-1944, Cristescu a fost nevoit s refac din mers prestigiul Serviciului, recurgand la o nou organizare in paralel cu asigurarea unui flux informaional care s satisfac Preedinia Consiliului de Minitri. In schimb, in timpul lui Moruzov, serviciul i-a desfurat activitatea in timp de pace, cand posibilitile de tatonare, verificare i adancire a informaiilor de interes erau mult mai numeroase i diversificate fa de cele din timpul rzboiului. Moruzov beneficiase din plin de experiena acumulat in timpul primului rzboi mondial49, cand condusese serviciul de informaii din Dobrogea (1915-1919), dup care, timp de 20 de ani, pan in 1940, avusese suficient timp s-i organizeze serviciul pentru a-1

face cat mai eficient. De asemenea, Moruzov nu obinuia s intocmeasc buletine informative zilnice, ci il informa pe rege, sau pe cel ce indeplinea funcia de prim-ministru, direct, in cadrul unor audiene periodice, ori cand era solicitat. In schimb, aparatul condus de Cristescu a activat In condiii de rzboi, cand datele problemelor informative erau cu totul altele. Ponderea o reprezentau informaiile cu caracter militar i operativ. Pe de alt parte, marealul Ion Antonescu pretindea o informaie zilnic, atotcuprinztoare i cat mai exact, iar evantaiul domeniilor de interes era mult mai extins, atat in interior cat i in exterior. Era un om intransigent, nu admitea nici un fel de indisciplin, erori, sau abateri de la ordinele date. Eugen Cristescu, impreun cu intregul su aparat informativ, trebuia s rspund calificat, documentat i cat mai operativ la orice solicitare din partea Conductorului statului. i nu in ultimul rand, trebuie s nu scpm din vedere c, in vreme de rzboi, apare i se dezvolt un adevrat sindrom al spionomaniei, tradus prin cultivarea suspiciunilor c peste tot miun trdtori i spioni i ca atare se pot scurge secrete pe unde nu te atepi. De aici a rezultat i preocuparea, aproape obsesiv, a lui Cristescu, de a-i

proteja mai intai propriul aparat, de a nu fi penetrat de agenii serviciilor de informaii din rile aflate pe baricada opus intereselor romaneti. Se mai poate explica i de ce Eugen Cristescu a fost iniiatorul unor msuri deosebite pentru conspirarea cadrelor Serviciului. Fiecare nou angajat primea un nume conspirativ, sub care era cunoscut pe toat durata indeplinirii serviciului. Adevrata identitate era cunoscut numai de Direcia personal, de eful seciei sau biroului unde lucra. Conspirativul era folosit in toate ocaziile (semnarea lucrrilor, primirea drepturilor materiale, in relaiile cu colegii, sau relaiile curente de munc)50. La iniiativa lui Cristescu, personalul SSI primise legitimaii speciale tip, care se pstrau ins la eful seciei sau biroului i erau trecute cu numele reale. Acetia primeau legitimaiile doar cand aveau de indeplinit sarcini operative deosebite. Legitimaiile se foloseau numai in cazuri excepionale, de for major, atunci cand un lucrtor era arestat de alte organe cu 49 Vezi pe larg la Ion Bodunescu, Ion Rusu-irianu, Descifrarea unei istorii necunoscute, Editura Militar, Bucureti 1979, vo1.III. 50 Arh. SRI, fond d, dosar nr. 9604, vol. 5, Cabinet, nenomerotat. 27

competen in domeniul siguranei statului roman, sau cand avea nevoie de sprijinul acestora pentru a-i indeplini misiunile. i intr-un caz i in cellalt, cadrele SSI aveau dispoziia de a se legitimea doar in faa efului Siguranei, prefectului, chestorului sau consulului ef de secie, evitand a arta legitimaia funcionarilor mruni din instituiile respective. Din aceleai raiuni de conspirativitate, Eugen Cristescu, inc de la numirea sa in funcia de director general al SSI, a luat msuri ca funcionarii s nu fie descoperii la plata retribuiei51. Salariul se primea n plic, de fiecare lucrtor, care semna chitana i inapoia plicul tot inchis. Agenii SSI care lucrau acoperit in diferite instituii, ca Ministerul Afacerilor Externe, Marele Stat Major al Aviaiei, Serviciul de Informaii al armatei s.a., primeau instructajele i salariul pe strad sau in case conspirative, intrucat directorul general le interzisese s cunoasc sediile Serviciului42. Fiecare secie a SSI in numr de 12 in timpul lui Cristescu ii avea un sediu bine camuflat, care pan in august 1944 (unele i dup) au funcionat ca birouri ale unor nume particulare. Teama de a nu se repeta vantoarea de vrjitoare produs o dat cu arestarea lui Moruzov, a fost o cauz important care 1-a determinat pe Cristescu la asemenea msuri.

E adevrat c, inc de pe vremea lui Moruzov, le era interzis lucrtorilor Serviciului s cunoasc alte sedii decat cele in care -i desfurau activitatea, neavand voie s mearg in altele sau la reedina directorului general. Legtura i corespondenta intre sediile seciilor SSI se realiza de un grup de curieri de pe lang Secretariatul General. Aceast practic s-a pstrat i in timpul lui Cristescu, dar aa cum vom vedea, nu s-a putut preveni vantoarea de vrjitoare. Totodat, Eugen Cristescu interzisese cadrelor accesul la arhiva secret central a SSI i la celelalte depozite de arhiv cu regim special (a Poliiei, Siguranei, Marelui Stat Major). Organizase o grup de experi care efectua toate cercetrile i investigaiile ce implicau studiul unor dosare din arhivele secrete. Tot el a fost i iniiatorul unor msuri foarte stricte de paz i siguran a sediilor SSI. A alctuit un corp de paz specializat care lucra in 3 schimburi i coopera cu trei ofieri de serviciu care funcionau in tur in regim de permanen la comand. Funcia de ofier de serviciu o indeplineau doar efii de secii i lociitorii lor, i se efectua intr-un birou de la Sediul Central. O atenie la fel de important a acordat-o chiar i conspirrii unor

activiti particulare a cadrelor SSI. Nu se fceau excursii in comun i era complet interzis ca un salariat s se intereseze de situaia altuia, inelegand prin aceasta unde locuiete, dac e cstorit, dac are copiii etc.. Inclcarea acestei norme era sever pedepsit i cel ce comitea o astfel de abatere era sancionat drastic52. La iniiativa lui Eugen Cristescu, inc de la inceputul anului 1941, a luat fiin coala de ageni informatori condus de maiorul Traian Borcescu, eful Seciei a II-a Contrainformaii, care mai indeplinea i funcia de director 51 Arh, NIC., fond, PCM,- SSI, Probleme de personal i organizare, dosar nr. l/1940. 52 Ibidem. 28 de studii. Aceast coal a pregtit atat ageni informatori pentru propriul sistem al SSI cat i pentru Poliie, Jandarmerie i Secia a II-a Informaii din MStM al Armatei53. Pregtirea agenilor informatori se fcea pe grupe de specialiti, cum ar fi: comunism, masonerie, terorism, sabotaj etc. O parte din agenii principali, atat cei care acionau in exterior cat i cei de pe spaiul intern, erau pregtii individual pentru o mai bun conspirare a identitii i calitii lor. Personalul informativ cuprindea dou categorii distincte: una

lucra acoperit, iar cealalt descoperit. In prima categorie intrau agenii informatori propriu-zii, recrutai din mediile sau organizaiile politice in cadrul crora urmau s acioneze, in timp ce a doua categorie includea efii organelor informative, ageni recrutori etc. Cursanii primeau o instruire general informativ, comun tuturor categoriilor de misiuni, instructaj care se fcea la sediul central i avea o durat de 45 de zile. Dup parcurgerea acestei perioade urma o specializare pe categorii mari de misiuni (interne i externe) cu aplicaii practice in teren. Aceast specializare se fcea la diferite centre situate, de regul in regiunea sau cat mai apropiat de mediul in care agentul urma s-i desfoare activitatea. Programul de instrire se executa atat dimineaa cat i dup-amiaza, cate 6 ore zilnic, cu excepia cursului Tehnici informative n teren (filajul), care avea alocate 8 ore. Cursurile incepeau la orele 8,30 i se terminau la 12,30, fiind reluate pentru inc dou ore intre 16,30 i 18,30. In anumite zile, cursanii executau program de meditaii sub conducerea inspectorilor de studii nominalizai la fiecare compartiment54. Programa analitic cuprindea urmtoarele materii: terorism i sabotaj (20 ore); curente politico-sociale de dreapta (16 ore);

comunism (20 ore); iredente (16 ore); evrei, emigrare, secte religioase (16 ore); francmasonerie (4 ore); legislaie (40 ore); informaii i contrainformaii (34 ore); cifru (6 ore); transmisiuni (14 ore); tehnic informativ de laborator (30 ore); tehnic informativ i contrainformativ in teren (90 ore); armament i trageri (20 ore)55. Eugen Cristescu recomanda ca aceste cursuri s fie predate de ofieri instructori, cu cea mai bun pregtire profesional i care obinuser performane in timpul carierei. Acestora li se recomanda s foloseasc medoda socratic, un dialog activ i s evide expunerile lungi, obositoare i pur teoretice. Un interes deosebit trebuia acordat cultivrii calitilor intelectuale ale cursanilor. Acetia trebuiau instruii pentru a se adapta rapid la mediu i la diversele situaii in care s-ar putea gsi. Adaptabilitatea trebuia s fie dublat de ceea ce in epoc se numea lusage du monde, adic sim special de observaie, o intuiie deosebit, mult tact, finee i spirit de discernmant, o mare putere de munc i nu in ultimul rand o solid cultur general i profesional56. Evident, calitile fizice nu puteau lipsi noului agent, ele insemnand o prestan i o distincie natural, unite cu uurina exteriorizrii manierelor. 53 Arh. SRI, fond d, dosar nr. 8089, f. 2-7.

54 Ibidem, dosar nr. 8008, f. 133. 55 Ibidem, dosar nr. 7890, vol. 3, f. 92 i urm. 56 Ibidem. 29 Totodat, agentul SSI trebuia s posede caliti morale de prim rang, o siguran i elegan in inut i comportament, o fire impasibil care s-i permit s-i pstreze calmul in orice situaie, rangul i locul in su in societate57. Mai mult, curajul fizic i moral trebuiau s fie dublate de sentimentul datoriei, de o contiin ferm i de un deosebit sentiment al onoarei. Lealitatea i caracterul integru completau portretul ofierului SSI58. O alt mare strdanie a lui Eugen Cristescu a fost consacrat recrutrii, intririi, dar mai ales protejrii surselor, ca principal mijloc al artei informaiilor. Acest lucru s-a realizat in timp, datorit psihozei create dup arestarea lui Moruzov i dezvluirilor fcute de cei anchetai. La inceput, Cristescu s-a orientat i a aceptat informatorii voluntari, pe aceia care-i ofereau serviciile in mod benevol sau la propunerea unui angajat al SSI dintr-un sentiment patriotic, ideologic, religios etc.. Cei mai muli voluntari au venit din zonele Ardealului alipite Ungariei, din Basarabia, Bucovina de nord i Hera cedate Rusiei Sovietice , din Cadrilaterul incorporat Bulgariei sau din

regiunile de frontier. Voluntarii care ajutau SSI, cu toate riscurile asumate, nu primeau de regul i nici nu ateptau vreo recompens material sau moral. Un exemplu elocvent il ofer cazul cpitanului Radu, eful centrului 4 al Agenturii Teiu, care avea in legtur activ intre 20 i 22 intelectuali din diferite localiti, angajai ca informatori interni, fr nici un onorar sau vreo recompens din partea Serviciului59. Acetia considerau activitatea depus ca o datorie fa de ar, in sensul c doreau s contribuie la alungarea cat mai grabnic a ocupantului strin. Era sentimentul legitim care i-a determinat in mod similar pe muli patrioi, din alte zone geografice czute prad agresiunilor fasciste, naziste sau bolevice (ca Frana, Belgia, Olanda, Norvegia, Danemarca, Iugoslavia, Cehoslovacia, Polonia, Grecia, Ucraina, rile Baltice etc.) s sprijine micrile de rezistent, guvernele din exil sau serviciile de informaii din zonele libere. Facem aceste precizri, intrucat dup 23 august 1944 i mult timp dup aceea, voluntarii SSI au fost considerai unelte oarbe ale regimului antonescian, elemente descompuse moral etc., etc., iar cei identificai au suferit pe nedrept prigoana inchisorilor comuniste. In schimb, comunitii, care

se implicaser in deraierea garniturilor de tren incrcate cu petrol, muniii i provizii pentru front , au fost decorai ca eroi, pentru c au sabotat maina de rzboi german, omiandu-se s se spun c, in acelai timp, sabotaser i pe soldaii romani care gemeau in traneele de la Stalingrad, mureau la Cotul Donului sau in Stepa Calmuc cu gandul la glia strbun a Basarabilor i codrii voievodali ai Bucovinei. Lipsa acestor sabotaje nar fi schimbat soarta rzboiului, dar ar fi oferit un moment de solidaritate in faa crezului naional. Sigur c in randurile voluntarilor nu intrau numai ceteni cinstii, dornici s-i sprijine ara la vremuri de restrite. Documentele vremii atestau i 57 Ibidem. 58 Ibidem. 59 Arh. SRI, dosar nr. 9604. 30 voluntari care i-au oferit serviciile din dorina de a se rzbuna pe fotii adversari politici sau pe diferite personaliti ale vieii cultural-artistice sau chiar militare. Din aceast cauz, informaiile lor erau bazate pe opinii personale, analize subiective, uneori chiar complet false, motiv pentru care nu se putea pune baz pe veridicitatea lor, fiind de regul lipsite de orice

valoare operativ pentru SSI. Cand directorul general ii ddea seama de acest lucru nu-i indeprta, pentru a nu-i crea noi dumani, ci cuta s-i aae pe unii impotriva altora, ca pan la urm s se neutralizeze singuri60. Eugen Cristescu a exploatat din plin i aportul informativ al unei alte categorii de surse. S o numim de rezerv sau dup o alt terminologie ageni lsai in conservare. Dar pentru a deveni credibili, se impune o scurt explicaie. In primul rzboi mondial, cand, dup campania din toamna anului 1916, o parte din teritoriul Romaniei a fost ocupat de trupele Puterilor Centrale, armata roman a resimit din plin lipsa unor informaii de valoare provenite de la agenturile de rezerv pregtite din timp i instruite in mod special pentru astfel de situaii. Mihail Moruzov a tras concluziile de rigoare, iar in perioada care a urmat, a organizat agenturi de rezerv n regiunile pe care ipotezele planurilor de campanie, elaborate de Marele Stat Major61, le considerau inta unor agresiuni externe i ca urmare puteau cdea vremelnic sub stpanirea strin. Amplele rapoarte informative, bine documentate, ale agenturii SSI din Targu- Mure in toat perioada de ocupaie horthyst (1940-1944), ale reelelor din Cernui i

Chiinu sub ocupaiea sovietic (iunie 1940iunie 1941), referitoare la tot ceea i se intampla in zonele respective, constituie o dovad clar c ele fuseser organizate in timp de pace i bine instruite asupra modului de aciune. Din acest punct de vedere Eugen Cristescu n-a avut nici o contribuie. El a beneficiat din plin de intuiiile i miestria in arta informaiilor a predecesorului su, Mihail Moruzov. Serviciul Special de Informaii a folosit sistemul rezidenelor conspirate, care aveau sedii in oraele de reedin ale inuturilor. Pe lang sarcinile contrainformative, rezidenele se ocupau i de aspectele pur informative, trimiand ageni in rile vecine sau in alte spaii de intere s geopolitic, strategic sau militar. efii de rezidenturi erau lucrtori experimentai ai Centralei, care aveau in subordine 1-3 lucrtori (ageni sau diurniti) i un radist. Agentura dirijat de rezident era cunoscut in Central numai cu numele conspirativ, rezidentul rspunzand in faa efului de secie (sau directorului din Central) pentru autenticitatea informaiilor furnizate. Ordinele i instruciunile de lucru ale SSI semnate de directorul general atest c unui agent, inainte de a pleca in exterior pentru indeplinirea

misiunii informative, i se recomanda in mod expres de ctre cei care fceau instruirea c rostul nostru ca organ informativ, in primul rand, este s prevenim evenimentele i apoi s le inregistrm pe acelea care reprezint o importan deosebit in evoluia unor situaii62 . 60 Ibidem. 61 Arh. Milit., , fond 948, dosar nr. 406 i dosar nr. 409. 62 Arh. SRI, fond d, dosar nr. 8074, f. 32.. 31 Remunerarea agenilor se fcea de ctre rezident din fondul operativ i consta in bani sau obiecte. i in acest caz trebuiau repetate regulile strictei conspiraii. Era complet interzis ca un lucrtor al SSI s fie vzut cu un informator de ctre un alt lucrtor. De aceea, intalnirile se fceau in case conspirative care, de regul, erau folosite de un singur lucrtor. Agentura care se afla in legtura celorlali, aparinand rezidenei, era inut in secret, atat de rezident cat i fa de Central. Numele informatorilor erau bine conspirate, nu li se intocmeau dosare, iar lucrtorii care ineau legtura cu acetia nu cunoteau adevrata identitate a surselor. Se considera cu totul anormal ca un ef ierarhic s cear numele informatorilor. Destul de numeroi, infiltrai in diverse instituii, sectoare productive, organizaii profesionale oculte sau legale, partide politice, secte religioase

etc., informatorii SSI aveau un indicativ, iar notele redactate de ei erau nesemnate i nu aveau nici un semn distinctiv care s poat duce la identificare. Agentul de legtur era subordonat efului de rezidentur. Numai acesta tia de la cine s-a primit informaia, unde a avut loc intalnirea, durata i, cand s-a fixat o nou intalnire, sarcinile trasate etc. Altor cadre intermediare le era complet interzis s se intereseze de aceste probleme. La eful de secie (sau directorii din Central) exista indicativul informatorului (de exemplu P.R. 30, care insemna c respectivul informator era al treizecilea pe lista agenturii in problema rus, list care se gsea doar la directorul general al SSI, acesta fiind singurul ce cunotea identitatea real a sursei). Importana acordat conspirrii agenturii SSI rezult i din modalitile in care era manevrat fondul informativ, adic banii din care se achitau plile pur informative pentru sursele interesate. In legtur cu acest aspect, Gheorghe Cristescu fcea urmtoarele precizri: Tabelele de informatori menionai numai cu indicativele lor conspirative se ataau borderourilor lunare, care dup verificarea contabil aferent, se ardeau lunar sau periodic,

in faa controlului superior, prin dresare de proces-verbal. Procesul-verbal, impreun cu descrcarea contabil a consilierului controlor, dar fr statele de plat ale informatorilor- (tabele de indicative conspirative care se ardeau) se pstrau de ctre Secia administrativ in casa de fier a efului Seciei pan la finele anului financiar, cand descrcrile pariale, lunare, erau imborderate intr-un borderou general anual, restul arzandu-se prin dresare de procese-verbale, astfel incat nu mai rmanea la ofierul intendent in pstrare decat situaia financiar general pe 12 luni, restul arzandu-se. Numele reale ale informatorilor erau cunoscute i pstrate in casa de fier de ctre efii de secii ce-i utilizau, acetia comunicand i efului SSI numirile adevrate spre tiin63. Raiunea unei astfel de conspirativiti este explicat de Eugen Cristescu in declaraia confidenial inaintat Ministerului de Rzboi, cu cateva zile inainte de a fi trimis la Moscova (octombrie 1944) spre a fi anchetat: Ca regul general, identitatea informatorilor trebuie pzit cu mare strictee, intrucat, altfel ei sunt expui la compromitere i in afacerile grave de trdare 63 Ibidem, dosar nr. 88 438, f. 33-34. 32

de secrete militare, la moarte sigur, iar serviciul respectiv la pierderea aportului lor preios i discreditare. Cristescu a oferit el insui un exemplu in acest sens. Pe parcursul celor 7 ani de anchete, interogatorii i depoziii, a fcut numeroase dezvluiri, a dat sugestii, a artat cu degetul pe cei pe care-i considera ca fiind adevraii vinovai de dezastrul rii, dar nu i-a desconspirat sursele, adic informatorii folosii in problemele mai delicate. Astfel, Teohari Georgescu, cel care n perioada ianuarie 1950-martie 1952, a ndeplinit funcia de ministru de interne declara c: L-am consultat i pe Eugen Cristescu in problema lui Fori, s vd dac a fost sau nu un agent al Siguranei sau SSI Am discutat cu el un ceas sau dou i nu am putut afla nimic64. i nu a putut afla ne-am permite s adugm nu pentru c Eugen Cristescu nu tia, ci pentru c riscul dezvluirilor ii putea i fatal. Principiul era simplu: dac pronuna un singur nume, urma s le pronune pe toate, iar unii dintre tovarii foti informatori erau inc in viat i ocupau chiar posturi importante in ierarhia de partid sau instituiile statului. Cazul cel mai elocvent il reprezint Vasile Luca. La ancheta care i s-a inscenat in 1952 pentru deviaionism de dreapta, a rezultat din documentele de arhiv, i apoi a

recunoscut chiar el, c fusese informatorul Siguranei inc din anul 1924 cu o retribuie lunar intre 2 000 i 3 000 lei. Fusese recrutat pe baz de constrangere. In 1919 Vasile Luca fcuse parte din Divizia Secuiasc, care s-a opus armatei romane in luptele pentru dezrobirea Ardealului. Czut prizonier a semnat angajamentul, iar in 1924 o dat cu scoaterea in afara legii a partidului comunist Sigurana s-a hotrat s-l foloseasc65. Eugen Cristescu, bun profesionist i-a dat seama c pentru a supravieui nu trebuia s-i fac, in mod inutil, ali dumani. Aceasta constituie un alt argument asupra faptului c targul cu autoritile comuniste nu a fost chiar atat de spectaculos, dup cum cred unii. In paralel cu ansamblul de msuri pe linie de compartimentare i conspirativitate a muncii informative, Cristescu a conceput i aplicat numeroase aciuni ofensive (combinaii i jocuri operative, contrarecrutri) prin care agenii si au reuit s penetreze locurile i mediile in care se concentrau informaiile de valoare operative. Ca dovad, controlul exercitat asupra unor importante reele de spionaj ale Aliailor sau chiar ale germanilor, care au acionat pe teritoriul Romaniei in perioada rzboiului i

despre care ne vom referi mai pe larg intr-unul din capitolele urmtoare. Pe de alt parte, Cristescu a avut meritul incontestabil c a introdus mai mult ordine in funcionarea Serviciului, mai cu seam in compartimentul finanelor, care in timpul lui Moruzov a fost total i poate voit dezordonat. eful SSI a afirmat la un moment dat c o neglijen condamnabil a existat in administrarea i averea acestui Serviciu, timp de 16 ani (ct a condus Moruzov n.n.). La ancheta pe linie financiar care s-a fcut Serviciului Secret dup arestarea lui Moruzov de o echip intransigent ce-l avea in frunte pe Constantin Maimuca, eternul su rival, a rezultat un volum apreciabil de 64 Ibidem, dosar nr. 9604, vol. 5, nenomerotat. 65 Arhiva fostului C.C. al P.C.R., - dosarul de anchet a abuzurilor (1967-1968), vol. 16 nenomerotat. 33 documente in care erau inscrise sume de ordinul a zeci de milioane de lei i a cror destinaie nu se putea stabili. La toate acuzaiile de evaziune fiscal ce i s-au adus, Moruzov a rspuns sec: Majestatea Sa i minitrii au fost mulumii de calitatea informaiilor furnizate de Serviciul Secret, ca dovad semnturile lor pe aceste acte, prin care mi s-a aprobat cheltuirea sumelor

respective66. C Moruzov a tiut s-i antajeze informativ sau contrainformativ pentru obinerea acestor semnturi, este cu totul alt problem. Sub conducerea lui Eugen Cristescu fondul informativ al SSI era verificat i descrcat cu forme legale, dar strict secrete, de ctre generalul Cuzin, preedinte la Inalta Curte de Conturi Secia Cheltuieli de Stat Speciale67. Aa se face c la controlul financiar fcut in 1945 asupra fondurilor SSI, deci dup destituirea lui Cristescu, s-a constatat c manuirea fondurilor alocate se fcuse corect, iar unele cheltuieli mai neclare se justificau ca fiind produse in legtur cu situaia sa de director general aa-numitele cheltuieli protocolare i deci, indirect, folosite tot pentru nevoile Serviciului. n ciuda tuturor zvonurilor care au circulat, sumele ce nu se puteau justifica prin acte au fost nesemnificative i ca urmare nu i s-au imputat68. Lucrurile erau atat de evidente, incat i sentina pronunat de tribunalul poporului, la 17 mai 1946, il achit de aceast acuzaie. Preluand ca motenire de la Moruzov acest haos in activitatea financiar a Serviciului, Eugen Cristescu a fost foarte exact in tot ce a intreprins, uneori chiar scrupulozitatea sa atingea sfera absurdului. De aici au rezultat i unele

situaii grave, de desconspirare, ca de pild, cazul cand in Monitorul Oficial a aprut inserat adresa SSI str. Saita nr. 10, sediul Centralei greeal care in timpul lui Moruzov nu s-ar fi fcut. Cu toate eforturile depuse, compartimentarea, secretizarea i conspirativitatea muncii informative a SSI sczuser in timpul lui Cristescu tocmai datorit excesului in adunarea hartiilor care s justifice orice aciune intreprins, ceea ce i-a determinat pe unii vechi funcionari ai Serviciului s afirme cu ironie c SSI ajunsese ca o primrie de sector. n aceast privin este de relevat c au fost nu puine cazuri cand unele persoane crora Serviciul le refuzase viza de ieire din ar s vin la sediul Centralei, fie pentru a cere socoteal, fie pentru a solicita o revenire asupra hotrarii luate. In timpul lui Moruzov un asemenea solicitant a i fost imediat arestat, iar cel care s-ar fi stabilit c i-a dat adresa Serviciului a fi suferit o pedeaps penal, indiferent dac era funcionar al SSI sau al altei instituii. Iat i atestrile documentare, in baza crora am formulat aceste aprecieri. La 16 septembrie 1942, Eugen Cristescu semneaz Ordinul circular nr. 67 085 pentru prevenirea abaterilor grave, de natur s prejudicieze

prestigiul instituiei, abateri care in parte au fost comise de ctre funcionarii care abia fuseser numii sau angajai in Serviciu. Acest ordin interzicea angajarea in SSI a vreunui funcionar civil fr a fi recomandat i luat pe garanie de ctre unul din funcionarii mai vechi in serviciu. Ordinul stipula cu 66 Arh. SRI, fond d, dosar nr. 3176, f. 230. 67 Ibidem, dosar nr, 17 474, vol. 1, f. 49. 68 Ibidem, dosar nr. 8050, f. 203. 34 claritate c: Recomandarea i garania devine una dintre condiiile de intrare in Serviciu, fr indeplinirea creia nimeni nu va mai fi numit sau angajat in aceast Instituie69. De asemenea, prin Ordinul circular nr. 2 din 19 noiembrie 1942, Eugen Cristescu adreseaz un serios avertisment personalului din subordine, mai ales efilor de secii, privind necesitatea pstrrii cu strictee a secretului profesional. Ordinul fusese elaborat in urma propriilor constatri, potrivit crora: unii exponeni ai Serviciului, chiar de grade superioare, se preteaz a servi unele informaii, din Serviciu, - ba mai mult unele date din intimitatea Serviciului, altor organe oficiale care se ocup de problemele informative sau chiar la persoane particulare cunoscute c i-au fcut o profesiune din vanzarea de informaii in scopul de a primi

bani de la diferite autoriti de stat. Asemenea abateri, din care o parte imi sunt deja cunoscute, vor fi sancionate de mine numai pe baz de informaii verificate, fr nici o alt cercetare, iar sanciunea va fi indeprtarea imediat din Serviciu. Acest ordin era i un avertisment pentru acei ce se tiau vinovai de asemenea acte care constituie o adevrat trdare fa de Serviciul ce le ofer atatea avantaje i care cere, drept prim condiie, s merite increderea Instituiei in care se gsesc70. Datorit apariiei unor cazuri de deconspirare, precum i a unor sesizri ale Seciei a II-a Contrainformaii din care rezultau scurgeri de informaii Eugen Cristescu a semnat Ordinul nr. 123.183/1943, ce prevedea ca la prsirea Serviciului, cadrele trecute in rezerv s semneze urmtorul angajament: Legile Serviciului oblig pe cel ce a prsit serviciul la o discreie total asupra tuturor chestiunilor pe care a avut ocazia s le cunoasc, atat timp cat a funcionat in Serviciu, aceiai obligaie impunandu-se i membrilor familiei sale. Tot legile Serviciului sancioneaz cu inchisoarea pe cel ce va face cea mai mic indiscreie din serviciu. In acest sens, subsemnatul, m oblig prin prezenta de a rmane responsabil de orice prejudiciu ce s-ar aduce serviciului71.

Deci legile conspirativitii i ale obligativitii pstrrii secretului trebuiau s se exercite, in concepia lui Cristescu, i dup plecarea din Serviciu. In acest fel ne putem explica de ce, inainte de a-i face depoziia in fata tribunalului poporului, a trebuit s cear de la instanele judectoreti permisiunea sau dezlegarea, de a se putea referi la unele probleme ale activitii SSI: Domnule Preedinte, in virtutea legii de organizare a Serviciului pe care l-am condus, eu sunt obligat, chiar dup plecarea din serviciu, s cer autorizaia pentru a face depoziii, chiar in faa instanelor judiciare, cu privire la problemele Serviciului in care am trit. De aceea, v rog ca, in puterea discreionar pe care dumneavoastr o avei, s-mi dai aceast autorizaie72. 69 Arh. NIC, fond PCM Cabinet Militar Ion Antonescu, dosar nr. 395/1942, f. 64. 70 Ibidem, f.311. 71 Arh SRI, dosar nr. 40 010, vol. 134, f. 7. 72 Antonescu, marealul Romniei i rzboaiele de rentregire, Mrturii i documente, coordonate i ingrijite de Iosif Constantin Drgan, Editura Nagard, Veneia, vol. 4, p. 461. 35 n ceea ce privete structura organizatoric a SSI, Eugen Cristescu apare la prima vedere ca un adevrat reformator. In realitate, el a adaptat destul de

rapid cerinele Serviciului la condiiile de rzboi. Prin msurile intreprinse a adus multe nouti, pe care le-a orientat spre activiti informative cu caracter militar, reorganizand rezidenturile externe i acordand mai mult atenie serviciilor tehnice (tipografie, chimie, autotraciune, arhiv, analiz-sintez i prognoz etc.). Secia radio, laboratoarele de fizic, criminalistic i foto-identificri au fost dotate cu aparatur modern, la fel ca i seciile de cifru, decriptare i transmisiuni. Din vremea lui Cristescu s-au pstrat unele chitane de plat eliberate de Secia financiar a SSI, sumele fiind destinate Teatrului Naional din Bucureti sau unor diverse trupe particulare, ceea ce presupune c anumii specialiti ai acestor instituii erau folosii pentru machiajul i travestiul echipelor de filori. Ideea era ingenioas i foarte comod pe vremea aceea, dar nu-i aparinea lui Cristescu, intrucat se uzita i de ctre alte servicii de informaii. Aplicarea i in activitatea curent a SSI, in scopul creterii profesionalismului, reprezint mai degrab un rod al experienei sale catigate in vremea cand fcuse parte din Comisia Internaional de Criminalistic. Multe din noutile pe care Cristescu le -a introdus in organizarea i funcionarea SSI au avut ca izvor de inspiraie serviciile secrete strine, fapt

recunoscut in declaraia din 6 octombrie 1944: Serviciul Special de Informaii a funcionat mult vreme in organizarea ce am considerat-o mai potrivit nevoilor naionale. Cand nevoile au cerut l-am dezvoltat i l-am reorganizat, adoptand din toate serviciile strine, inclusiv cel german, tot ceea ce era potrivit i adaptabil specificului romanesc. Astfel, am ajuns la o structur cu atribuii clare pentru fiecare secie i cu o organizare care poate echivala cu cele mai bune servicii din strintate. S-au infiinat dou secii noi in cadrul SSI. Respectand ordinea cronologic, amintim Secia a VI-a, filaj i cenzura corespondenei creat prin ordinul nr. 549 din iulie 1941 al Preediniei Consiliului de Minitri. In concepia Conductorului statului, pe timpul rzboiului trebuia exercitat un control foarte strict pentru a nu se scurge in strintate date i informaii cu caracter militar. Aceast secie executa cercetarea intregii corespondene cu strintatea, asigurand examinarea i expedierea rapid a scrisorilor i reinerea corespondenei care reprezint o infrangere a legilor in vigoare sau care ar putea cauza statului prejudicii din punct de vedere militar, politic, economic i socia73. In urma acestui control se intocmeau rapoarte i note

informative ctre autoritile de resort pentru cenzurile speciale, importante sau urgente i dri de seam asupra concluziilor scoase din cercetarea intregii corespondene74. Materialul de sintez intocmit se trimitea Preediniei Consiliului de Minitri (problemele importante i cu caracter de ordin militar), Ministerului Propagandei Strine (probleme de pres i propagand), Ministerului Economiei Naionale (tranzaciile economice, tratative, opinii, afaceri), Ministerului inzestrrii Armatei (probleme in legtur 73 Arh SRI, fond d, dosar nr. 7963, vol. 1 f. 48-49. 74 Ibidem. 36 cu aprovizionarea i inzestrarea din strintate a armatei i industriilor militare), Bncii Naionale a Romaniei (trimiteri clandestine de valut, operaiuni de cont cu strintatea, transferuri etc.). Ca realizri mai importante ale acestei secii: S-a impiedicat circulaia informaiilor, care prin gravitatea sau exagerarea lor ar fi avut o influen duntoare asupra opiniei publice; s-a impiedicat propaganda iredentist i a sectelor religioase duntoare; s-a suspendat corespondena partizanilor fostelor grupuri politice; s-au identificat elemente suspecte sau duntoare statului roman

din punct de vedere politic, economic i social; s-au identificat numeroi dezertori din Armata roman; s-a pus capt trimiterii clandestine de valori prin plicurile diplomatice, scrisori de valoare i comerului filatelic sustras controlului Bncii Naionale a Romaniei; s-au obinut informaiuni preioase asupra strii generale de spirit din ar i din strintate75. A doua noutate n structura SSI, a reprezentat-o Secia a V-a Contrasabotaj76, care a luat fiin in baza Decretului-lege nr. 687 din 16 septembrie 1942. Funciona ca un organ de control pentru prevenirea scurgerii sau transmiterii de informaii cu caracter economic ce puteau aduce daune intereselor romaneti prin divulgare precum i a actelor de sabotaj. Printre misiunile incredinate se numr i supravegherea intreprinderilor importante in ceea ce privete producia i sigurana prin cele 7 Regiuni de Contrasabotaj, corespunztoare inspectoratelor Militare Regionale ale Ministerului Inzestrrii Armatei, dand o deosebit atenie zonei petrolifere, transporturilor pe Dunre i porturilor de la Dunre i Marea Neagr77. Dei nu era o noutate Secia a X-a Tehnic-transmisiuniradio fusese organizat inc de Moruzov, dar era slab dotat, iar realizrile in materie de

micro-tehnic nu corespundeau progresului tiinific din acel timp o dat cu venirea lui Cristescu, in fruntea seciei a fost numit un inginer cpitan, N. Luca, un talent i om de mare inventivitate, se pare, pe care directorul SSI-ului 1-a selectat dintr-un lot de cateva zeci de ingineri i tehnicieni specializai in domeniu. Datorit lui laboratorul Seciei a X-a incepe din iarna anului 1941-1942 s realizeze staii fixe, mobile (gen valiz) i o a doua autostaie. Toate centralele SSI-ului au fost dotate cu staii radio, dand prin aceasta o total independen SSI. Interesant este i precizarea aceluiai raport al SSI din decembrie 1942: In afar de transmisiunile radio, interne i operative, SSI a realizat legturi internaionale neoficiale. Proba cea mai grea o trece secia a X-a cand se substituie unor spioni i ia legtura cu Centrala de spionaj maghiar78. Eugen Cristescu a fost ins i iniiatorul unor msuri organizatorice care pan la urm s-au dovedit lipsite de eficien, mai ales in ce privete aportul informativ. A adus in SSI numeroase cadre din Siguran, foti colaboratori mai apropiai, printre care Victor Ionescu, Gu Petrovici, C. Brighiu i alii, care fie c nu reprezentau ceva deosebit din punct de vedere profesional, fie 75 Ibidem, f. 50.

76 Vezi i Monitorul Oficial, nr. 217 din 17 septembrie 1942. 77 Arh SRI, loc.cit., f. 47. 78 Ibidem, f. 72. 37 c erau educai in cu totul alt mentalitate, nu au dat pan la urm rezultatele ateptate. Muli dintre noii venii nu aveau disciplina conspirativitii i nici nu au depus eforturi prea mari pentru a respecta regulile impuse de Cristescu. Unii erau guralivi i cu aere de infatuare, iar alii s-au remarcat prin tendinele spre cptuial sau, in orice caz, puneau permanent interesele lor personale inaintea celor de serviciu. De aceea, noii venii nu erau privii cu ochi buni de vechii funcionari ai Serviciului, crescui i educai de Moruzov in spiritul conspirativitii i modestiei. Totui, Traian Borcescu amintea la un moment dat c personalul adus (in SSI) de la Siguran ii era credincios (lui Cristescu) i, utilizat in aciunile mai dificile i cu un caracter ultrasecret, i-a fost de real folos79. In afara cadrelor provenite de la Siguran, Cristescu a incadrat in SSI i numeroi ofieri de carier, selecionai de regul de la birourile informative ale Marelui Stat Major i care aveau o oarecare experien in munca de informaii.

Contrar tuturor ateptrilor, prezena militarilor de carier se pare c mai mult a dunat Serviciului decat i-a adus roade. Formaia lor rigid altera caracterul de suplee pe care il presupune un asemenea serviciu. Mai mult, datorit faptului c ofierii nu aveau o pregtire adecvat in domeniu culegerii, verificrii i valorificrii informaiilor din alte domenii decat cel militar, dar ocupau funciile cele mai importante, se ingreuna buna funcionare a fluxului informaional. Pe de alt parte, acetia nefiind legai de noua profesiune a lor fiind cea militar considerau aproape toi c stagiul la SSI nu constituie decat o etap din cariera lor, din care trebuie s se scoat maximum de profit cu un minimum de efort80. La un moment dat se gseau in Serviciu 110 ofieri, fiecare cu preteniile sale i mai ales cu o pronunat tendin de a umili pe civili. La randul lor, civilii, in numr de 502, adic funcionarii de carier, majoritatea de pe vremea lui Moruzov, care ii consacraser intreaga via Serviciului i aveau o bogat experien, erau in permanen intr-o stare de inferioritate fa de ofieri, ceea ce avea desigur o proast inraurire psihologic asupra muncii lor i implicit, asupra randamentului general al Serviciului, deoarece cu foarte

puine excepii cum spuneau muli doar civilii muncesc, iar militarii trag avantajele materiale ca fonduri, maini luxoase, cltorii in strintate etc.81. Desigur c i sub Moruzov existau militari in serviciu, aproximativ 30, dar nu ocupau funciile pe care le obinuser in timpul lui Cristescu i in primul rand nu ajunseser la efia Seciei a II-a Contrainformaii, care devenise cea mai important din SSI Din cauza preponderenei militarilor in funciile de conducere, a situaiei de inferioritate general in care se gseau funcionarii civili i a faptului c militarii ajunseser aproape singurii beneficiari ai avantajelor, pe care in mod corect un asemenea serviciu le oferea cadrelor sale ca o compensaie pentru efortul i riscurile permanente pe care le suport o parte dintre veteranii serviciului nu mai aveau aceeai tragere de 79 Ibidem, dosar nr. 192 903, vol. 1, f. 265. 80 Ibidem, dosar nr. 40 010, vol. 136, f. 8-9. 81 Ibidem, f. 10. 38 inim i acelai entuziasm in munc, ca cel anterior lui septembrie 1940. Totodat, in timpul lui Cristescu mentalitatea de probitate profesional, care era general in serviciul lui Moruzov, a inceput s sufere, noii funcionari, dar mai cu seam militarii, au introdus o atmosfer de afacerism,

profund duntoare bunei funcionri a unui serviciu secret de informaii. Cat privete raporturile sale cu funcionarii i agenii, se pare c nu a tiut sau nu a reuit intotdeauna s creeze in serviciu acea relaie fireasc intre ef i subordonai, care s constituie echivalentul atmosferei Moruzov. Aflandu-se permanent in anturajul marealului Ion Antonescu, Eugen Cristescu a imprumutat cu timpul din intransigena acestuia. Aa se explic numeroasele sanciuni date subordonailor in situaii de abateri, unele dintre ele ajungand chiar i in faa instanelor de judecat. Probabil c nu-i mai amintea cu exactitate toate cazurile de acest gen, dar cert rmane faptul c sanciunile au fost prompte i severe. Un document provenit din arhiva SSI ne dezvluie urmtoarele: Agenii C. Iacob i C. Nedelcu din rezideniunile Centrului 3 Braov, cu ocazia misiunii de trecere peste frontier a unui curier, in loc s-i indeplineasc insrcinarea primit, s-au abtut pe la Turda, unde au excrocat pe comerciantul Mateic, luandu-i suma de 100 000 lei. eful Centrului 3 fiind informat de Centrul 2, a dispus arestarea imediat a numiilor i intocmirea formelor legale prin Biroul Juridic Teiu. Inculpaii, impreun cu dosarul i suma de lei 89 000 au fost escortai

la Bucureti i predai, astzi ora 9,30 din ordinul domnului Director General Seciei juridice pentru indeplinirea formalitilor de dare in judecat i eliminare din serviciu82. Un alt document atest c in ziua de 27 octombrie 1942, directorul general, Eugen Crsitescu, a aprobat sancionarea a doi funcionari ai SSI pentru neprezentarea la serviciu la ora ordonat. Astfel, iginerul Dima Vasile (conspirativ P. Vieru), ef de grup cu dou gradaii, a fost samcionat cu avertisment scris i mutarea intr-o alt secie, iar agentul stagiar Popescu Mircea a fost sancionat cu pierderea salariului pe trei zile83. i exemplele pot continua. Bine intenionat fa de soarta subordonailor si, Cristescu nu s-a lsat predominat de unii in favoarea altora, iar in ciuda msurilor uneori severe pe care le-a aplicat in cazul abuzurilor, nu a instrinat legtura sufleteasc, ce unise, i in timpul lui Moruzov, pe toi lucrtorii i agenii Serviciului. A fost, aadar, un om al echilibrului, cu cert vocaie de comandant. Numai in acest fel ne putem explica realizrile incontestabile ale SSI, care in perioada Cristescu devenise un corp de elit, total devotat intereselor superioare ale Patriei. Dar perioada Cristescu a insemnat in istoria SSI i o etap nou in

dezvoltarea artei informaiilor, a creterii rolului informaiilor in fundamentarea deciziilor cu caracter strategic i operativ. Principiile care au stat la baza organizrii i activitii SSI, dup noiembrie 1940, au fost formulate i prezentate de Eugen Cristescu intr-un document inaintat marealului Ion Antonescu in noiembrie 1943. In esen aceste 82 Arh. SRI, fond p, dosar nr. 5038/Braov, f. 87. 83 Arh. NIC, fond PCM Cabinet Militar Ion Antonescu, dosar nr. 395/1942, f. 60. 39 principii se refereau la: 1. Adaptarea la noua situaie intern i internaional a Romaniei, urmrind invingerea tuturor dificultilor create de vremurile excepionale i de rzboiul crancen dus impotriva bolevismului; 2. Precizarea strict a misiunilor ce reveneau SSI, conform dispoziiilor Preediniei Consiliului de Minitri, precum i dezideratelor Marelui Stat Major i ale celorlalte autoriti de stat; 3. Extinderea in spaiu a cutrilor i verificrilor, prin sporirea organelor interne i externe, simultan cu descentralizarea i fixarea strict a atribuiilor lor; 4. Specializarea cadrelor dup o selecionare riguroas i utilizarea ca element de baz a ofierilor SSI; 5. Sporirea raional a cadrelor in raport cu dezvoltarea aciunilor

informative i cu extinderea in spaiu a cutrilor i verificrilor; 6. Legalitatea desvarit bazat pe rspunderea personal a ofierilor i funcionarilor civili in toate aciunile cu caracter informativ i administrativ84. Din studiul documentelor vremii, att cat le-am putut cuprinde, rezult c in plan informativ SSI s-a remarcat printr-o serie de succese de rsunet care il situeaz alturi de marile vedete ale timpului, de pe frontul invizibil, printre care OSS-ul din SUA, MI-6 din Anglia, NKVD-ul din URSS, Abwehr-ul din Germania i SIS-ul italian. De fapt, cu toate acestea SSI, in diferite momente, a fcut schimb de informaii. Mai intai cu Abwehr i SIS-ul italian, i, dup cum vom arta la locul potrivit, incepand cu 1943 a avut contacte cu OSS-ul american i Intelligence Service-ul britanic, pentru ca dup 23 august 1944 i pan la sfaritul rzboiului (9 mai 1945) s coopereze cu Serviciul de Informaii al Armatei Sovietice. Aceste aspecte ne demonstreaz c SSI a fost o instituie de care trebuia s se in seama atunci cand se concepeau planuri strategice fie in domeniul militar, fie in cel politicodiplomatic. Deosebit de interesant este aprecierea fcut de Mihai Antonescu, vicepreedintele Consiliului de Miniti, in edina de guvern, din 5 mai 1941,

cu referire la valoarea activitii structurilor informative externe: Asupra Serviciului nostru de informaii internaionale mi s-au adus elogii, spunandumise c este unul dintre cele mai bune servicii de informaii pe care le-a dat Europa. Acest Serviciu a dat informaii internaionale care au depit cu mult izvoarele de informaii germane, care sunt atat de bine organizate85. Trecerea in revist, chiar i fugitiv, a unora dintre cele mai reprezentative realizri ale SSI in materie de informaii i contraspionaj in epoca Cristescu vine s confirme afirmaiile de mai sus. De pild, prin penetrrile informative reuite in Ungaria i in zonele de interes ale acesteia de ctre agentura Frontului de Vest, SSI a intrat in posesia unor date extrem de importante, valorificate intr-o serie de studii, ca de exemplu: Atrocitile ungureti in Ardealul ocupat; Propaganda maghiar, obiectivele i manifestrile ei inainte i dup Arbitrajul de la Viena; 84 Arh. SRI, fond d, dosar nr. 7963, vol. 1, f. 40. 85 Arhivele Naionale ale Romaniei, Stenogramele edinelor Consiliului de Minitri. Guvernarea Ion Antonescu, vol. III (aprilie-iunie 1941), Bucureti 1999, p. 291. 40 Revizionismul maghiar, Ungaria Mare cu orice pre; Substratul provocrilor

ungureti la adresa Romaniei; Date reale asupra pregtirii de rzboi a Ungariei, bazate pe documente militare maghiare i pe informaii verificate i altele86. Aceste studii, la care se adaug informrile operative curente, au influenat atat diplomaia romaneasc, cat i conduita marealului Ion Antonescu, adoptat la intalnirile cu Hitler, cruia i-a atras de mai multe ori atenia asupra suferinelor romanilor din Ardealul de nord i a uneltirilor ungurilor impotriva Romaniei. i nu numai atat. In edina Consiliului de Minitri din 21 septembrie 1940, generalul Ion Antonescu declarase printre altele c: Vreau s rstorn arbitrajul de la Viena fr s-o spun i pregtesc campania pentru opinia public mondial87. Dar in viziunea strategic a lui Ion Antonescu, nu numai refacerea graniei de vest era luat in calcul, ci i grania de nord i nord-est, acolo unde se simea presiunea Uniunii Sovietice, care, in ciuda garaniei date de Germania i Italia rii noastre la 30 august 1940, inclca in Delta Dunrii frontiera de stat a Romaniei. n aceste condiii, dar i dup intrarea Romaniei in rzboi alturi de Ax, (rzboiul paralel cum s-a mai numit impotriva URSS), SSI avea un rol important in furnizarea informaiilor cu caracter strategic i tactic.

Din analiza documentelor de arhiv, rezult c SSI s-a achitat cu brio de aceast misiune. Astfel, structurile informative ale Frontului de Est au reuit s intre in posesia unor documente, date i informaii care au permis o serie de evaluri concretizate in studii privind: Ordinea de btaie nominal a Inaltului Comandament Sovietic; Dislocarea forelor sovietice din Basarabia i Bucovina de Nord; Pregtirea de rzboi a Uniunii Sovietice; Potenialul de rzboi al Armatei Roii; Caucazul, organizarea i pregtirea fcut de sovietici; Posibiliti actuale ale sovietelor in Caucaz i Transcaucazia etc. Pentru unele din aceste sinteze, prin adresa nr. 7553 din 20.07.1942, marealul Ion Antonescu a transmis SSI, felicitrile sale care, desigur, nu erau de complezen, ci au fost impuse de faptul c materialele conineau date i informaii de mare valoare operativ. Aprecieri asemntoare la adresa SSI au fost fcute i de alte cabinete ministeriale, implicate in operaiunile militare de pe Frontul de Est. Astfel, prin adresa nr. 793 din 26.06.1942 se comunic SSI mulumirile Domnului Ministru Subsecretar de Stat al Marinei pentru studiile: Flota comercial sovietic in Marea Neagr, Portul Sevastopol i Flota comercial sovietic din

Marea Caspic, de un real interes i folos pentru Marina Regal. Chiar i centrul de la Berlin al Abwehrului, cu care SSI fcea schimb de informaii in domeniul militar, a apreciat in cateva randuri valoarea operativ a sintezelor puse la dispoziie de SSI. De exemplu, la 30.05.1941, Centrala din Berlin a Abwehrului aducea la cunotina directorului general al SSI c nota sintez privind Portul Poti este foarte bun, iar la 16.10.1942 se preciza c organele SSI au contribuit in mare msur la lmurirea tipurilor de care de lupt M-8 i M-13, puse in lupt de ctre rui pe front. La randul lor, structurile informative ale Frontului de Sud au reuit s 86 Arh. SRI, loc. cit. 87 Vezi Florin Constantiniu, n: CNM, nr. 131/1994, p. 7. 41 culeag informaii cu valoarea operativ-strategic despre micrile trupelor engleze pe teatrul de operaii din Orientul Apropiat i Egipt, iar sintezele prezentate i Abwehr, in cadrul schimbului de informaii pe aceast tem, au fost apreciate ca foarte importante. Secia a II-a Contrainformaii, care avea ca sarcin culegerea i verificarea informaiilor asupra stadiilor de lucru din ar, inelegand prin aceasta curentele politice, activitatea minoritilor, micrile iredentiste, aciunea

partizanilor din Basarabia i Transnistria, dezertrile din armat etc., a repurtat succese notabile in aciunile de neutralizare a micrilor politice extremiste (legionar i comunist). Imediat dup rebeliunea din 21-23 ianuarie 1941 eveniment la care, dup cum vom vedea, s-au implicat i elemente comuniste, iar Moscova nu a fost deloc strin88 SSI a intocmit un plan de msuri ce viza prevenirea infiltrrii legionarilor in instituiile de stat i boicotarea de ctre legionari a comerului evreiesc, dejucarea inteniilor elementelor teroriste, diminuarea efectelor propagandei din universiti, descoperirea i trimiterea pe front a elementelor periculoase sau dovedite ca incorigibile, controlul legturilor dintre legionarii din ar i cei refugiai in strintate .a. In paralel, s-a acordat atenie deosebit penetrrii informative in organizaiile minoritilor care, prin legturile lor cu cercurile iredentiste din exterior, constituiau un real pericol pentru integritatea i sigurana statului roman. Datele i informaiile obinute au stat la baza unor studii ca: Activitatea preoilor maghiari in Romania; Problema autonomiei Ardealului i Banatului; Atitudinea emigraiei din Romania fa de ara noastr; Germania i Rusia Sovietic; Situaia micrii ucrainiene din Transnistria; Organizaia

paramilitar secret sarb din Banat .a., care conineau estimri imediate i de perspectiv, cu relevan in planul siguranei naionale. n domeniul contraspionajului, sarcinile erau imprite intre Secia a IV-a Contraspionaj i Secia a VIII-a juridic. In noiembrie 1943 se inregistrau 462 persoane bnuite sau dovedite a avea legturi cu serviciile strine de spionaj, aflate in supraveghere, i numeroi ageni de spionaj condamnai ori in curs de cercetare, dintre care 384 sovietici, 383 maghiari i 73 ai altor servicii. De asemenea, s-au descoperit 23 aparate de radioemisie, dintre care patru au fost folosite in jocuri operative ale SSI ori pentru realizarea legturilor cu Aliaii, in vederea tratativelor pentru armistiiu. Prin intermediul Seciei a VIII-a juridic, SSI a cercetat informativ un numr impresionant de persoane, vinovate sau bnuite de aciuni contra intereselor statului roman, dintre care 452 spioni i trdtori, 340 teroriti i sabotori, 425 vinovai de activitate politic interzis i alarmiti, 170 vinovai de sabotaj economic, 1 367 dezertori i indivizi venii clandestin peste frontier i 1 393 infractori diveri. Dintre acetia redm in continuare cateva cazuri mai deosebite. In ziua de 23 noiembrie 1940 a fost arestat Popescu Petre, din comuna

Straja, judeul Rdui, agent al spionajului sovietic. In urma cercetrii 88 Vezi Cristian Troncot, Uniunea Sovietic i rebeliunea legionar. Documente din arhiva SSI, n Arh. Tot., nr. 1-2/1994, p. 173-195. 42 informative la Secia a VIII- a, SSI a stabilit c acesta fusese recrutat pe baz de antaj, autoritile sovietice rpindu-i fiul, in virst de 16 ani, i ameninandu-l cu moartea dac tatl su nu ofer informaii despre dispozitivul trupelor romane aflate in apropierea frontierei cu URSS89. La 15 ianuarie 1941, a fost arestat la Iai, de ctre organele de poliie, ceteanul sovietic, Balaios Vasile, curier al serviciului de spionaj sovietic. Din cercetarea informativ fcut de Secia a VIII -a a SSI a rezultat c acesta fusese recrutat cu o lun in urm, iar in momentul arestrii se afla la prima misiune pe teritoriul Romaniei90. In urma unei combinaii operative, realizat prin infiltrarea unui agent al SSI in reeaua de spionaj sovietic ce aciona pe teritoriul Romaniei, a fost arestat, la 22 ianuarie 1941, Lovi Emeric i Rdulescu Alexandru, ageni ai spionajului sovietic. Din cercetarea informativ a rezultat c NKVD avea ageni la Tipografia Marelui Stat Major i la Institututl Cartografic din Braov,

de unde sustrgeau diferite regulamente militare, hri i brouri ale MStM. Timp de mai multe luni, acetia furnizaser sovieticilor, respectiv locotenentului major Maximov i maiorului Ostrovski, informaii despre unitile militare romane dislocate in apropierea frontierei cu URSS, precum i date despre deinuii politici, comuniti, internai. Cei doi au fost trimii in judecata Tribunalului Militar al Corpului 3 Armat91. In primvara anului 1941, ceteanul roman de origine evreiasc Alexandru Eschenazy, impreun cu ceteanul luxemburghez Ivan Cohen, au fost descoperii de organele SSI c acionau in slujba spionajului englez, fiind deferii Tribunalului Militar al Comandamentului Militar al Capitalei. In luna martie a aceluiai an, organele Seciei juridice, in colaborare cu cele ale Centrului Arad, au capturat o organizaie de spionaj condus de ceteanul maghiar Jegenak zis Jacob Pal. Din cercetarea informativ a rezultat c aceast reea activa in favoarea Ungariei inc din 1939. Organizaia compus din 7 membri a fost deferit spre judecat Tribunalului Militar al Diviziei I Timioara. La 29 aprilie 1941 a fost arestat in timp ce incerca s treac clandestin in URSS evreul Jacob Ghersecson, originar din Galai. Din cercetrile efectuate

de secia juridic s-a stabilit c acesta era in slujba spionajului sovietic i conducea o reea format din 7 persoane. Toate au fost deferite spre judecat Tribunalului Militar al Corpului 4 Armat Iai. La nceputul lunii mai 1941, SSI a descoperit activitatea de spionaj a unei reele conduse de Henriette Sumpt, de origine francez, cu cetenie roman, Maurice Negro i Jean-Paul Lesseigne, ceteni francezi, in favoarea Angliei. Dup cercetarea informativ, cei trei au fost defe rii Curii Mariale a CMC. n noaptea de 16 mai 1941 a trecut clandestin frontiera n Romnia Grmberg Boris, alias Nicolschi Sergheievici Alexandru, spion sovietic, iar in dimineaa zilei urmtoare a fost gsit ascuns de ctre grnicerii romani, aproape de crarea de patrulare. 89 Arh. NIC, fond DGP, dosar nr. 153,/1941, f. 191-193. 90 Ibidem, f. 232-235. 91 Ibidem, f. 217-229. 43 La ancheta efectuat in perioada 6-12 iunie 1941 de Secia a VIII-a juridic a SSI, Nicolschi a recunoscut c fusese recrutat de Serviciul de spionaj sovietic (NKVD) de ctre cpitanul Andreev i trimis in Romania cu misiunea de a culege informaii despre starea de spirit a populaiei, poziia strategic i dotarea trupelor romane din oraele Bucureti, Buzu i Botoani. Pentru

realizarea acestei misiuni urmase un curs de pregtire, unde a invat orientarea in teren cu ajutorul compasului i al busolei, citirea hri, instruciuni cu privire la dispozitivul pazei la frontier, date asupra semnelor distinctive in armata roman, normele de conduit pentru a nu fi suspectat .a. I se inmanase i acte false, printre care: un ordin de lsare la vatr al Regimentului 2 Transmisiuni pe numele caporal S. tefnescu Vasile , un livret militar pe acelai nume, un ordin de rmanere la vatr. In caz de mobilizare, un certificat de bun purtare, precum i un buletin de inscriere la biroul populaiei. Primise i suma de 13.450 lei pentru intreinere. Prin sentina nr. 481 din 7 august 1941, Curtea Marial a Comandamentului IV Teritorial l-a condamnat la munc silnic pe viat pentru tentativ de crim i spionaj92. In noaptea de 31 mai1 iunie 1941, a fost arestat de organele grnicereti, in punctul Bine, Mihail Masuc, cetean sovietic, care a trecut clandestin frontiera din URSS. Luat in cercetare de ofierii magistrai de la Secia juridic a SSI, s-a descoperit o organizaie de spionaj in favoarea Sovietelor ce avea sediul in Bucureti. La domiciliul unuia dintre membrii

acestei organizaii s-a gsit un aparat de radio-emisie, cu ajutorul cruia se fcea legtura cu Centrala de la Moscova. Membrii acestei organizaii, in numr de 8, au fost deferii spre judecat Curii Mariale a CMC. Dup cum se poate constata, in perioada premergtoare declanrii rzboiului germano-sovietic (22 iunie 1941), la care a luat parte i armata roman alturi de Wehrmacht dar cu un scop strategic diferit: eliberarea Basarabiei i Bucovinei de nord , SSI a reuit s neutralizeze cateva reele de spionaj sovietic ce acionau pe teritoriul Romaniei. Din anchetele informative intreprinse s-au obinut date i informaii valoroase privind poziia strategic a trupelor sovietice in Basarabia i Bucovina, acestea fiind puse la dispoziia factorilor de comand ai armatei romane pentru elaborarea planului de campanie i a directivelor operative. Elocvent in acest sens este Nota SSI din 4 mai 1941 privind Stadiul relaiilor sovieto-germane, comunicat MStM Roman, Ministerului de Externe, Ministerului Propagandei i Presei precum i Serviciului de Informaii German: Din informaiile furnizare de un spion sovietic prins in Romania rezult urmtoarele in legtur cu raporturile germano-sovietice: 1) Cercurile conductoare sovietice cred c succesele repurtate de

Germania se datoresc faptului c Germania a fost aprovizionat cu petrol i alimente de ctre URSS. Din aceast cauz, situaia economic a Germaniei a fost oarecum mulumitoare, ceea ce a contribuit la ridicarea moralului armatei. 92 Vezi pe larg Cristian Troncot Codonia de munc, n Arh. Tot, nr. 1/1993 p. 179-180. 44 2) Pe viitor, Uniunea Sovietic este decis s nu mai furnizeze nimic, i s impiedice alte ri de a vinde Germaniei produse petrolifere i alimente. Convenia comercial cu Romania are tocmai acest scop. Moscova cumpr petrol romanesc pentru ca Germania s nu mai poat cumpra cantitatea necesar. 3) Uniunea Sovietic este convins c, dup ce va lichida conflictul cu Anglia, Berlinul se va indrepta impotriva URSS, de aceea este decis s se foloseasc de orice mijloc pentru a provoca infometarea populaiei germane i scderea moralului armatei, pentru ca slbit de rzboi, Germania s fie forat s adopte politica sovietic. 4) Prietenia sovieto-german este numai de form. Sovietele aveau nevoie de aceast prietenie ca s-i realizeze interesele personale. Ele, ins, nu au uitat c diferena de ideologie dintre regimul naional socialist i

sovietic este prea mare, pentru ca amiciia dintre acestea s fie durabil. 5) inand seama de acesta, conductorii sovietici au cutat s fie cat mai bine informai asupra situaiei din Germania i in acest scop reeaua de spionaj sovietic a fost foarte bine organizat pe intre g teritoriul german. Pentru a ajunge la acest rezultat, numeroi ageni sovietici de origine german i ucrainean, au fost introdui in loturile repatriailor germani, i acum fac spionaj in favoarea URSS, informaiile lor fiind difuzate prin intermediul rezidenilor de pe teritoriul german. 6) In acelai timp, instructorii politici au cutat s insufle soldailor roii sentimentul de ur impotriva germanilor, considerai ca dumani neimpcai ai Statului Sovietic. Din aceste declaraii rezult deci c Uniunea Sovietic continua s fac o intens propagand impotriva actualului regim politic din Germania i c amiciia sovieto-german a avut drept scop s dea Berlinului sigurana dinspre Est, pentru ca astfel, s poat declana rzboiul. O dat acest scop atins, URSS nu-i rmane decat s atepte un moment de slbiciune a Germaniei, pentru a porni la aciune, spre a lichida conflictul ideologic cu acesta93.

n luna septembrie 1941, SSI a reuit un nou flagrant. La domiciliul cetenei romane Rozalia Moroan a fost descoperit un aparat de radio-emisie, cu ajutorul cruia inea legtura cu Serviciul de spionaj maghiar din Budapesta. Tot n luna septembrie a fost neutralizat reeaua de spionaj britanic, condus de ing. Popovici de la Societatea petrolier Unirea. Acesta este un caz mai delicat fapt pentru care necesit o tratare aparte i analizarea in contextul unor jocuri operative, pe care SSI le-a conceput i realizat fa de serviciile britanice. In luna februarie 1942 a fost descoperit reeaua de spionaj maghiar cu sediul la Arad, condus de Pavel Mesaro, dezertor din armata roman. Membrii acestei organizaii, in numr de 8, au fost deferii Curii Mariale Timioara. O alt reea de spionaj in favoarea Ungariei, care aciona tot in Arad, a 93 Arh. SRI, fond d, dosar nr. 6531, f. 29-30. 45 fost descoperit in luna aprilie 1942. Era condus de soii Gyorffi, la locuina crora s-a gsit la percheziie un aparat de radio-emisie i copii dup radiogramele transmise Centralei Serviciului de spionaj maghiar de la

Budapesta, reeaua fiind format din 4 ageni care au fost trimii spre judecat Curii Mariale Timioara. n luna martie 1942, SSI l-a identificat, ca angajat sub nume fals ntr-o unitate de lucru german, pe evreul Eugen Schoffer, originar din comuna Ndlac, judeul Arad. Fiind cercetat informativ de Secia a VIII-a juridic, s-a ajuns la descoperirea unei alte organizaii de spionaj in favoarea Ungariei, condus de ceteanul maghiar Sigismund Zsille, ascuns i el sub nume fals (Gheorghe Gonda), profesor de muzic i delegat al Sindicatului Artitilor Instrumentiti din Romania. Organizaia, format din 8 membri, avea la dispoziie 3 aparate de radio-emisie, cu ajutorul crora transmitea informaii din Romania. Membrii acestei reele au fost deferii spre judecat Curii Mariale Ploieti. In luna iulie 1942 a fost descoperit o alt organizaie de spionaj maghiar condus de radiotehnicianul Anton Marton din Timioara , format din 26 de ageni. Organizaia avea la dispoziie 5 aparate de radioemisie. i acetia au fost deferii Curii Mariale Timioara. In sfarit, o alt captur mai important s-a fcut la 23 decembrie 1943, cand au fost arestai cei 3 parautisti ai echipei Autonomous (Ivor Porter, ing. Meianu i Gardine de Chastelain)94. Cu aprobarea lui Ion Antonescu cei

trei au fost anchetai direct de Eugen Cristescu i nu au fost predai nemilor pentru a fi dui la Berlin ceea ce dovedete libertatea tactic de aciune a SSI in raport cu organele informative germane. eful SSI a conceput i realizat un joc operativ interesant cu serviciile de informaii britanice prin intermediul acestor ageni. Acest caz ocup spaii importante in documentele memorialistice din ultima perioad a vieii lui Cristescu, fapt pentru care nu mai struim asupra lui. Un adversar consacrat al Micrii Legionare Inc de pe vremea cand activase in Siguran, Eugen Cristescu era cunoscut ca un adversar al Grzii de Fier. Legionarii i-au dat mult btaie de cap, intrucat erau numeroi, bine organizai, dispuneau de formaiuni paramilitare disciplinate, reacionau prompt la orice ordin al Cpitanului i reueau destul de uor procure armament prin intermediul Gestapoului. Ca funcionar public ce se bucura de o bogat experien in munca de informaii i siguran a statului, Eugen Cristescu a ineles de la inceput marele pericol ce-l reprezint doctrina totalitarist a legionarismului pentru democraie. Asasinatele, ca metod de inlturare a adversarilor politici, ii creaser o 94 Ivor Porter, Operaiunea Autonomous, Editura Humanitas, Bucureti, 1991; vezi i Florin

Constantiniu, nsemnrile unui agent secret britanic din ajunul insureciei romne din August 1944, I-II, n R.I., nr. 1/1982 i nr. 5-6/1992; Ioan Chiper, Surse germane despre misiunea Chastelain n Romnia, n R.I., nr. 12/1982; Horia Brestoiu, O istorie mai puin obinuit, Editura Politic, Bucureti, 1987, p. 265-337; Gheorghe Buzatu, Din istoria secret a celui de-al doilea rzboi mondial, Editura tiinific i enciclopedic, Bucureti, 1988, p. 371 i urm. 46 adevrat repulsie fa de aceast organizaie, fapt ce explic efortul su deosebit in dizolvarea Grzii de Fier. In legtur cu acest aspect, Eugen Cristescu nota: ... In calitate de director al Poliiei de Siguran, timp de 14 ani am activat impotriva Micrii Legionare i am efectuat dizolvrile Grzii de Fier din 1931 i 1933, pentru care am fost condamnat la moarte prin, scrisoare public de Corneliu Zelea Codreanu. Intr-adevr, in scrisoarea intocmit de Cpitan i publicat in ziarul Cuvantul, pe lang o serie de fruntai ai vieii politice romaneti, apare inserat i numele lui Eugen Cristescu, directorul general al Siguranei, invinuit pentru toate ofensele, chinurile i sangele vrsat de legionari. Scrisoare a se incheia pe un ton amenintor: Acetia se laud pretutindeni c au dizolvat i nimicit Garda de Fier. Le rspund doar atat: Inc nu se tie95.

Numele lui Eugen Cristescu apare i pe lista neagr prezentat Congresului studenilor legionari de la Targu-Mure din 23 aprilie 1936, alturi de personaliti ale timpului, printre care Ion Incule (ministru de interne), Victor Iamandi (subsecretar de stat pe lang Departamentul Internelor), Nicolae Titulescu (ministru de externe), generalul Constantin Dumitrescu (comandantul Jandarmeriei), Mihail Moruzov (eful Serviciului Secret), generalul Gabriel Marinescu (eful Poliiei Capitalei), Elena Lupescu (soia morganatic a regelui Carol al II-lea) etc. Toi acetia urmau s fie lichidai de echipe de legionari special constituite pentru pedeapsa celor ce se fcuser vinovai de complot impotriva Grzii de Fier-96. Tocmai aceast poziie a lui Eugen Cristescu fa de Micarea Legionar l-a determinat, in noiembrie 1940, pe generalul Ion Antonescu s-i aminteasc de fostul ef al Siguranei. Cei doi se pare c se cunoteau de mai mult timp. Prima colaborare data din ianuarie 1934. Atunci, in calitate de reprezentant al Siguranei Generale, Eugen Cristescu a discutat in trei, impreun cu generalul Ion Antonescu i cu Nicolae Titulescu care i-l recomandase acestuia , atentatul de la Sinaia a crui victim a fost liderul

Partidului Naional Liberal i prim-ministru in exerciiu, I.G. Duca. Pe lang problemele privind asasinatul propriu-zis, cei trei au abordat intreaga problematic a legionarismului. Cu acea ocazie, Cristescu s-a artat ] ngrijorat de psihoza legionar, care cuprinsese pe muli din oportunism, laitate sau naivitate i gsise i simpatizani chiar in armat. Intr-o declaraie fcut de Gheorghe Cristescu, se precizeaz urmtoarele aspecte legate de numirea fratelui sau in funcia de director general al SSI: Curand dup ce Horia Sima a preluat funcia de vicepreedinte al Consiliului de Minitri, s-a i instalat la conducerea Concernului Reia ca Preedinte al Consiliului de Administraie. Instalarea a fost indicat de Partidul Nazist de la Berlin cu scopul ca printre transporturile de piese, unelte i materiale din Germania ctre uzinele Reia, s se trimit Legiunii armamentul i muniia necesare viitoarei rebeliuni. Aceste sosiri de arme au fost curand identificate 95 Cuvntul din 24 decembrie 1933; vezi i Corneliu Zelea Codreanu, Circulri i manifeste 1927-1938, Colecia Europa, Munchen, 1981, p. 15. 96 Marin Brbulescu, Centrul studenesc legionar Timioara, Editura Micrii Legionare, Madrid, 1983, p. 47. 47

de Serviciul Secret i de organele Siguranei Generale, i raportate confidenial lui Antonescu. Pregtirile lui Horia Sima indicau micrile viitoare i de aceea Antonescu dorea la conducerea Serviciului Secret un adversar consacrat al Micrii Legionare, identificandu-1 in fostul director al Siguranei, pe Eugen Cristescu. Dat fiind starea de mobilizare intern i situaia de dictatur militar i s-a impus lui Eugen ocuparea acestui post97. Intr-o alt declaraie, acelai Gheorghe Cristescu oferea alte amnunte interesante legate de conjunctura politic in care fratele su a fost numit in funcie de ef al SSI: Prin asasinarea i a lui Niki tefnescu i a lui Coma, odat cu Moruzov, in noaptea de 26-27 noiembrie 1940, la inchisoarea Jilava, aparatul ce-l avea Serviciul informativ de la Sigurana General dispare i dansul. In urma uciderii lui Gavril Marinescu i a altor funcionari superiori din Poliie, aceast instituie intra in panic, rmanand i ea fr conducere. Antonescu numete acolo un general activ, dar aciunea ordinii in stat rmane slab in vreme ce activitatea legionar se inteete cu o repeziciune uimitoare, ajutat masiv de comandanii naziti de la Berlin. Avand absolut nevoie de ordine intern, in vederea viitoarelor evenimente internaionale,

Antonescu recurge la Eugen Cristescu, socotit de dansul ca unicul specialist capabil a face fa cerinelor momentului. Propune deci acestuia, care definea acum postul de Director General al Administraiei de Stat din Ministerul de Interne (Administraia Central) postul de ef al Serviciului de Informaii. Eugen Cristescu refuz, nevoind a se amesteca iari in ordinea de stat tocmai in acea perioad extrem de critic i complet incurcat din punct de vedere al raporturilor dintre Antonescu i guvernul de nuan legionar. Ca ef al Siguranei, el luptase mult mai inainte contra Micrii Legionare i tiind c nu va putea fi nicicum ateptat cu bunvoie de Horia Sima, Antonescu il cheam la o intrevedere comun cu acesta. Horia Sima, dubios ca intotdeauna, accept o impcare in faa lui Antonescu, desigur ins, tot o atitudine pur formal. Antonescu preseaz pe Eugen Cristescu cu argumente de salvare naional i altele, spunandu-i pe ton ferm c trebuie s primeasc, aproape comandandu-i acceptarea, in maniera sa militreasc. Eugen Cristescu presat astfel, accept, dar pune o serie de condiiuni asigurtoare, dintre care cele mai importante au fost: 1) trecerea Serviciului de Informaii la Preedinie i anume la Cabinetul Militar al lui Antonescu,

depinzand exclusiv de ordinele sale i nu de cele ale lui Horia Sima (care era vicepreedintele Consiliului de Minitri n.n.); 2) legalizarea funcionrii Serviciului de Informaii, care pan atunci era foarte incurcat (sub aspect legislativ n.n.); 3) stabilirea precis a atribuiilor, dependenei i raporturilor de colaborare cu celelalte autoriti; 4) autonomie complet in conducerea intern a Serviciului; 5) nici o imixtiune a lui Horia Sima in Serviciu i mai cu seam nici o infiltrare de elemente legionare in SSI; 6) meninerea SSI pe linia sa fireasc, fr atribuiuni de ordine in stat, aceasta revenind exclusiv Poliiei i Jandarmeriei; 7) fonduri precise, primite prin Ministerul de Finane i Banca Naional, care s fie verificate in descrcare legal de ctre Inalta Curte de Conturi; 8) Intrirea Serviciului cu o serie de elemente militare din 97 Arh. SRI, fond p, dosar nr. 88 438, f. 34. 48 cadrele Marelui Stat Major, precum i alte cerine de ordin secundar. Antonescu le accept, se elaboreaz un decret-lege secret, publicat intr-un numr restrans al Monitorului Oficial sub controlul M.St.M., urmat de un regulament de funcionare, aprobat de Consiliul de Minitri, pe care ins Antonescu nu-l supuse formal, ci-i d o aprobare numai personal, in calitate

de Conductor dictatorial al statului, fapt care a dus la o serie de mari inconveniente pentru Serviciul de Informaii, deoarece Horia Sima ii devine fi ostil98. Situaia devenea tot mai tensionat, mai ales c Horia Sima, in calitate de vicepreedinte al guvernului, incepuse s promoveze in posturile de conducere ale Poliiei numeroase elemente prolegionare i s-i creeze propria sa poliie, cunoscut sub numele de Politia legionar pe care o dota cu mijloace tehnice i armament trimise din Germania. Dup cum relata acelai Gheorghe Cristescu: Poliia legionar devenind un fel de stat in stat, clca samavolnic orice norm juridic. Antonescu ordon SSI supravegherea activitii acesteia. Era ins prea tarziu. Elemente legionare se infiltraser pretutindeni in Poliie i Siguran, cptand principalele posturi de conducere99. Eugen Cristescu a preluat efia SSI la data de 15 noiembrie 1940, chiar in ziua cand la cantina Guttemberg, un grup de legionari simiti trseser mai multe focuri de arm ntr-un grup de legionari codreniti. Imediat dup instalare, Eugen Cristescu i-a cerut lui Florin Becescu eful Seciei a II-a Contrainformaii s-i fac un raport detailat asupra acestei chestiuni.

Intrucat Becescu nu avea posibiliti informative, l-a indicat pe N.D. Stnescu, eful Grupei politice100. Alegerea s-a dovedit inspirat, deoarece Stnescu avea un informator bun, prieten cu unul din fraii Codreanu, ceea ce i-a permis s-i prezinte noului director al SSI, chiar in noaptea aceea, un raport documentat i veridic al incidentului. A fost primul examen al lui Eugen Cristescu in noua sa calitate. Deci inc din primele momente, ca ef al SSI, Eugen Cristescu a continuat s acioneze contra legionarilor, dei la acea dat inc nu se conturase conflictul Antonescu-Sima. Intrucat a fost avertizat i de Rioanu ministrul secretar de stat la interne care, de altfel, il i recomandase lui Ion Antonescu c mai devreme sau mai tarziu va izbucni un asemenea conflict i c legionarii sunt periculoi, primele msuri luate de Cristescu au vizat crearea unei reele proprii prin intermediul creia s poat penetra la varf Micarea Legionar. In acest scop l-a atras in joc pe o rud a sa, subcomisarul Grigore Petrovici, din Direcia General a Poliiei, prin intermediul cruia putea s culeag, dar mai ales s verifice asemenea informaii. Mai mult, i-a stimulat pe caiva prieteni evrei s-i semnaleze cu date absolut exacte orice violen legionar impotriva evreilor spre a putea

informa Preedinia Consiliului de Minitri. Msurile nu au avut o eficien prea mare, intrucat se pare c legionarii au prins imediat de veste. Poliia legionar a fcut o descindere la locuina lui 98 Ibidem, dosar nr. 17 474, vol. 1 f., 36-37. 99 Ibidem, f.38. 100 Vezi i Marian tefan, Gheorghe Neacu, in Magazin istoric, ianuarie1991, p.64. 49 Petrovici, l-a sechestrat i apoi l-a interogat intr-un mod dur, spre a stabili detaliile aciunii i mainaiilor lui Cristescu contra lor. Subcomisarul Petrovici a fost eliberat abia dup trei zile datorit interveniei energice a generalului Ion Antonescu , dar a fost nevoit s stea suferind in pat timp de 4 luni pentru a-i vindeca rnile produse de anchetatorii Micrii Legionare101. Ceea ce incepuse s ingrijoreze tot mai mult a fost inarmarea progresiv a legionarilor i spiritul de agresivitare manifestat in orice imprejurare, cu motiv, dar mai ales fr motiv. Dup cum preciza acelai document: Portul legionarilor capt un nou atribut: pistolul. Indrzneala cadrelor legionare crete datorit lipsei de sanciuni pentru numeroase abuzuri svarite i unanim cunoscute. i atunci legionarii adopt un argument unic: ameninarea102. Dei s-au fcut numeroase presiuni asupra noului ef al SSI, Horia Sima

nu a reuit s-i angajeze oamenii de incredere in structurile acestui serviciu, fapt ce pan la urm s-a dovedit in defavoarea sa i a intregii Micri Legionare. Refuzul lui Eugen Cristescu de a primi elemente legionare in SSI demonstreaz, dup opinia noastr, c Ion Antonescu fcuse o alegere inspirat in stabilirea celui ce avea s-i execute cu strictee ordinele privind inlturarea din posturile ministeriale a elementelor legionare i aducerea in faa justiiei a celor i se fcuser vinovai de inclcarea legilor, sau pentru abuzuri. In cursul lunii decembrie 1940 samavolniciile comise de legionari s-au intensificat. SSI intocmea zilnic rapoarte informative despre aciunea legionar, in care apreau frecvent: percheziiile, ridicrile de obiecte i persoane, ocuparea magazinelor, maltratarea evreilor, ale cror cadavre se gseau prin podurile de la marginea Capitalei etc.. In preajma Anului Nou, situaia devenise dramatic. Organele de ordine reueau cu greu s stpaneasc situaia. Pe acest fond, au inceput s apar i primele rezultate; SSI primete o serie de informaii foarte grave, care artau c legionarii pregtesc rfuiala cea mare pentru noaptea de revelion, din care vor s fac o adevrat noapte a Sfantului Bartholomeu, c in acest scop poliia

legionar a intocmit liste negre de democrai proscrii in Capital i peste 20 000 in intreaga ar103. Informaiile au fost sintetizate de Cristescu i prezentate generalului Ion Antonescu, insoite i de un plan de represiuni impotriva legionarilor tulbureni. Cu toate c a rmas impresionat, Ion Antonescu i-ar fi ordonat efului SSI: Nu e vremea, ii susin inc germanii. Continu i urmrete cu toat atenia i ine-m la curent cu toate constatrile. Interesant e faptul c Eugen Cristescu susinea c obinuse o parte din aceste informaii tocmai de la germani. Colonelul Rodler eful Abwehrului din Romania, cu care obinuia s fac schimb de informaii i-a relatat la un moment dat: Am informaii pozitive c legionarii pregtesc lucruri mai grave de anul nou i de aceea am venit s te previn ca s iei msuri. De altminteri, cele mai bune informaii referitoare la asasinatele de la Jilava din noaptea de 101 Arh. SRI, fond p, dosar nr. 48 163, vol. 2, f.253. 102 Arh. NIC, fond PCM SSI, dosar nr. 356/1941, f. 7. 103 Vezi i Anton Alexandrescu, Asemenea nopii Sfntului Bartholomeu, n Magazin istoric, ianurie 1991, p. 37. 50 26 spre 27 noiembrie 1940 au fost obinute tot de la colonelul german Rodler.

Cu acea ocazie Cristescu aflase c armele folosite de legionari erau de provenien german, prin filiera Gestapoului. Iat deci c eful serviciilor romane de informaii trgea profit din rivalitate a bine cunoscut ce exista intre serviciile similare germane. La inceputul lunii ianuarie 1941, tensiunea dintre generalul Ion Antonescu i conductorii legionari ajunsese la apogeu i se reflecta in desele scandaluri din edinele consiliului de minitri. La un moment dat, in preajma izbucnirii rebeliunii, la 18 ianuarie 1941, o echip de legionari a rpit pe agentul Serviciului de la poarta casei lui Eugen Cristescu (strada Lirei nr. 5) i l-a eliberat dup cateva ore. Conflictul intrase in faza acut, iar in 21 ianuarie rebeliunea legionarilor s-a declanat. Majoritatea cpeteniilor legionare a negat orice pregtire prealabil a rebeliunii, eveniment pe care i il denumesc dezordinile din ianuarie 1941. Unii au recunoscut doar c in ziua de 20 ianuarie 1941 studenimea legionar i membrii Corpului Muncitoresc Legionar organizaser o demonstraie de simpatie pentru generalul Constantin Petrovicescu, pe care conductorul statului i1 destituise din funcia de ministru de interne. Motivul i1 constituise asasinarea, in ziua

precedent, a maiorului german Doering. Ulterior, SSI stabilise c autorul atentatului a fost un grec, pe nume Sarandos (Dimissiorioleti Sarantopulos), venit in Romania cu puin timp in urm, folosindu-se de acte de identitate false. Pan la Constanta, Sarantos fusese condus de doi ageni americani, iar in drumul spre Bucureti l-a insoit o agent a spionajului englez. Se pare c asasinul greise inta, intrucat el trebuia s-l lichideze pe generalul Erik Hansen, eful Misiunii Militare Germane in Romania104. Britanicii spune Gheorghe Barbul calculaser c germanii, a cror rbdare fusese pus greu la incercare in Romania prin dezordinea care domnea aici din cauza opoziiei intre cele dou fraciuni guvernamentale, vor comite acte de represiune exagerate in urma crora orice colaborare intre Germania i satelitul su ar fi devenit imposibil. Garda de Fier a comis eroarea de a da acestui incident o importan prea mare. Ea arunc rspunderea asupra lui Ion Antonescu105. n schimb, Conductorul statului il gsise vinovat pe generalul Petrovicescu pentru c nu luase msuri corespunztoare in asigurarea pazei i siguranei Misiunii Militare Germane din Romania. Intr-un raport intocmit de Eugen Cristescu i adresat Marelui Stat Major,

Secia II-a, se preciza un amnunt interesant legat de aciunile intreprinse de Horia Sima. Astfel, la 20 ianuarie 1941, dup dorina Comandantului Micrii Legionare, o delegaie format din Horia Cosmovici, Alexandru Vergatti i Manole Stroici, a fost trimis la Legaia Germaniei, unde a intrebat pe Fabricius ce atitudine adopt Germania fa de destituirea generalului Constantin Petrovicescu de la Ministerul de Interne i deci ce atitudine are Fuhrer-ul fa de tendina generalului Antonescu de a indeprta pe legionari 104 Cristian Troncot, ntre 20-25 ianuarie va izbucni o revoluie n ara Romneasc, n Magazin istoric ianurie1994, p. 45. 105 Gheorghe Barbul, Memorial Antonescu. Al treilea om al Axei, Institutul European, Iai, 1992, p. 52. 51 de la conducerea statului. Delegaia legionar continua raportul - a primit rspunsul c in Germania este cunoscut numai generalul Antonescu i c deci singurul lucru cuminte pe care-l pot face legionarii este de a se inelege i subordona generalului Antonescu106. Tot in ziua de 20 ianuarie 1941, prefecii din judee care erau toi legionari fuseser convocai la Bucureti. In timp i se aflau in drum spre Capital, Ion Antonescu a emis un ordin de inlocuire al acestora cu ofieri superiori nominalizai i care ii aveau comandamentele

in oraele de reedin ale prefecturilor. In ziua de 21 ianuarie, funcionarii prefecturilor, membri sau simpatizani ai Micrii Legionare, susinui i de o parte din demonstrani, au refuzat s se supun noilor prefeci militari, ceea ce a declanat conflictul intre garditi i armata107. La descoperirea planurilor puciste ale lui Horia Sima, precum i la arestarea principalelor comandamente legionare, a contribuit i SSI. De aceea, in timpul tragicelor evenimente, majoritatea manifestelor legionare, precum i cuvantrile, apelurile i indemnurile de la postul de radio, atacau in primul rand persoana lui Ion Antonescu, dar i a lui Eugen Cristescu. Un document al SSI preciza cu claritate: Se aa spiritele contra Conductorului statului, se formeaz zeci de echipe ale morii care s ucid pe trdtori. Intre primii sunt: generalul Antonescu, Ministrul (Mihai) Antonescu, Cancicov, Rioanu i Directorul General Cristescu. Se pregtete uciderea in mas de foti conductori politici, acuzai c sunt masoni i evrei108. Muli fruntai ai Micrii Legionare, care mai tarziu au mai apucat s-i scrie memoriile, au manifestat tendina de a arunca asupra lui Eugen Cristescu o parte din responsabilitatea provocrii rebeliunii. Dac a

respecta legea ce sancioneaz crimele i a spune adevrul franc inseamn provocri, atunci Eugen Cristescu poate fi apreciat ca atare. Adevrul e c prin retlele create in randul garditilor, apoi prin schimbul de informaii cu Abwehrul, Eugen Cristescu reuea s-l informeze cu destul operativitate pe eful statului despre inteniile comandanilor legionari. Or, aceste informaii il puneau in gard pe Ion Antonescu, dar il i iritau, fapt ce-l determina s-i reproeze lui Horia Sima, uneori chiar in edinele consiliului de minitri, c nu urmrete altceva decat s preia puterea. La randul su, Horia Sima ii ddea seama, pe fiecare zi ce trecea, c Antonescu nu avea incredere in el i in Gard, iar ruptura devenea inevitabil. Au fost nesfarite scandaluri intre domnul Mareal i Sima. Am participat i eu la ele. Am provocat i eu unele din ele pentru c am spus adevrul. A avut nesfarite discuii i scandaluri cu Sima domnul Mareal i din pricina mea. Atunci a avut loc celebra intalnire in care s-a hotrat c trebuie toi suprimai. Planul complet era stabilit declara mai trziu Eugen Cristescu109. Unii legionari au declarat chiar c provocarea a constat in faptul c 106 Arh. SRI, fond p, dosar nr. 7 299, vol.3, f. 57-58. 107 General Platon Chimoag, Istoria politic i militar a rzboiului Romnieii contra Rusiei

Sovietice, 22 iunie 1940-23 august 1944, Editura Carpai, Madrid, p. 386. 108 Arh. NIC, loc. cit., f. 22. 109 Iosif Constantin Drgan, Antonescu marealul Romniei n rzboaiele de rentregire, Editura Nagard, Veneia, 1986, vol. 1, p. 477. 52 directorul SSI il dezinforma sistematic pe eful statului, prin furnizarea de informaii false i uneori tendenioase. E greu de crezut o astfel de explicaie, intrucat toate informaiile SSI se bazau pe fapte reale i in majoritatea cazurilor verificate cu destul scrupulozitate profesional, intrucat veneau tocmai din anturajul varfurilor gardiste sau prin filiera Abwehrului. Discuii se pot face doar asupra felului in care erau prezentate informaiile. E tiut c o informaie poate fi valorificat in mai multe direcii, totul depinde de felul cum e prezentat factorilor de decizie, i deci, ce se urmrete. Sunt situaii cand o informaie poate contribui fie la atenuarea unui conflict ce mocnete mai ales cand are i un substrat politic foarte bine conturat , fie la declanarea lui. In cazul de fa e firesc s ne gandim c informaiile pe care le primea, Eugen Cristescu le prezenta generalului Ion Antonescu de aa manier incat s-l determine la msuri severe impotriva legionarilor i nicidecum la atenuarea conflictului cu Garda.

Episodul povestit de Eugen Cristescu, n raportul privind Organizarea i activitatea SSI, referitor la modul in care l-a informat pe Conductorul statului despre inteniile ucigae ale Micrii Legionare, este interesant, fapt ce impune i un scurt comentariu, in care vom indrzni s facem puin apel i la imaginaie. Cred c ne aflm in faa unui caz clasic ce dezvluie felul in care un ef de stat chiar de talia i intransigenta marealului Ion Antonescu este influenat de serviciile secrete, care de altfel ii sunt subordonate. Eugen Cristescu a plecat de la cateva informaii reale i temeinic verificate, dar, pentru a-1 convinge pe Antonescu c situaia este grav i ca urmare se impuneau msuri urgente de represiune, a recurs la o mic stratagem. I-a fcut o recapitulare a tuturor informaiilor pe tema inteniilor legionarilor. Vzand c nu-l poate convinge, i-a strecurat cu subtilitate informaia referitoare la intenia legionarilor de a-1 asasina chiar in timpul unei edine a consiliului de minitri. Informaia era probabil neverificat sau chiar fals, dar plasat in acel moment, avea scopul mai de grab de a-1 irita i inveruna pe Ion Antonescu. Acesta, de altfel, nici nu i-a dat crezare, dar fr indoial c a rmas cu o stare de spirit total nefavorabil fa de legionari. A urmat apoi

lovitura de graie a lui Cristescu. Dup retragerea sa, un legionar de marc dintre puinii cumini (cruia Cristescu nu-i d numele) il viziteaz din proprie iniiativ pe Ion Antonescu, in realitate cred, la sugestia lui Cristescu. Informaiile furnizate de acesta au avut darul de a-l convinge pe eful statului. Ca urmare, Cristescu este chemat urgent la Preedinie, unde primete ordinul s treac la aplicarea planului de represalii. Tocmai prin acest fel de a ti s se impun, Eugen Cristescu a smuls chiar i adversarilor si calificativul de maestru al combinaiilor de culise, apreciere ce cred c nu este departe de adevr. Influena pe care eful SSI o avea asupra Conductorului statului in problema legionar a fost sesizat de Geissler, eful Legaiei germane din Bucureti, de Radu Mironovici, eful Poliiei legionare i chiar de Constantin Maimuca, directorul adjunct a1 Siguranei. Toi acetia credeau c Eugen 53 Cristescu bag toate intrigile intre Horia Sima i General110. La randul su, Radu Lecca, cel care in perioada regimului autoritar din timpul rzboiului indeplinise funcia de imputernicit al guvernului pentru reglementarea situaiei evreilor din Romania, sesizase i el c Eugen Cristescu prinsese

slbiciunea generalului Antonescu, care se temea de legionari, i timp de patru ani a exploatat aceast fric111. Unele cpetenii gardiste au cunoscut, ori au intuit, acest joc din umbr al directorului general al SSI. Aa s-ar putea explica faptul c Eugen Cristescu devenise inta atacurilor legionare, numele lui fiind trecut pe numeroase manifeste difuzate in preajma i in timpul rebeliunii. La 20 ianuarie 1941, intr-un manifest redactat de Horia Sima i semnat de Viorel Trifa112, preedintele Uniunii Naionale a Studenilor Cretini Romani, se insinua c Eugen Cristescu, fostul om de incredere al lui Armand Clinescu, ar fi protectorul celui care l-a asasinat pe maiorul Doering113. Un alt manifest legionar avertiza pe Mihai Antonescu, Rioanu, Cancicov, Cretzianu, Mare, Eugen Cristescu, impreun cu toi Dimitrucii, Elefteretii, Veturiile i grecojidnimea din ar, c vor simi ascuiul paloului legionar114. Garditii cereau cu inverunare pedepsirea jidoviilor Rioanu i Eugen Cristescu i a uneltelor lor, cat i scoaterea lor din guvern115, iar tot printr-un manifest precizau c nu putem da mai departe garania tinereii i a cureniei noastre, actelor lichelelor Levantului i a noilor moruzovi de la interne, Eugen Cristescu i Alexandru Rioanu116.

Angrenarea armatei in operaiuni impotriva legionarilor, de la care se atepta o rezisten de tip gherill urban, presupunea un risc foarte mare, pe care generalul Ion Antonescu, ca bun strateg militar, il intuia. Poate c i din aceast cauz a manifestat mult vreme reinere pentru o confruntare violent. In primul rand trupa era format din tineri, unii dintre ei indoctrinai in viaa civil de martiriul Cpitanului, aspect pe care legionarii urmreau s-1 exploateze. Horia Sima menioneaz in lucrarea sa memorialistic un fapt confirmat i de documentele de arhiv c: Trupa, marea mas a soldailor, era format din legionari sau simpatizani ai Micrii in proporie covaritoare. Tinerii ofieri, locoteneni i sublocoteneni, erau in numr impuntor afiliai spiritual Micrii Legionare. Elita liceelor militare, a colilor militare de toate armele era incadrat in Friile de Cruce117. Legionarii n-au 110 Radu Lecca, Eu i-am salvat pe evreii din Romnia. Ediie ingrijit, studiu introductiv i note de Alexandru V. Di. Cu o prefa de dr. Dan Zamfirescu, Editura Roza Vanturilor, Bucureti, 1994, p. 143. 111 Ibidem, p. 212. 112 Horia Sima, Era libertii. Statul Naional-Legionar, Vol. II, Editura Micrii Legionare, Madrid, 1986, p. 321-322.

113 Pe marginea prpastiei 21-23 ianuarie 1941, Editura Scripta, Bucureti, 1992, vol. 2, p. 198. 114 Ibidem, p. 216. 115 Ibidem, p. 219. 116 Ibidem, p. 229. 117 Horia Sima, op. cit., p.338. 54 putut s preia ins sub control conducerea armatei118. Pentru a vedea care erau raporturile legale intre armat i Micarea Legionar, s facem loc unui document important. Este vorba de Ordinul general nr. 1936, din 18 decembrie 1940, semnat de Conductorul statului i ministru al aprrii naionale, general Ion Antonescu: Statul Naional Legionar in opera de organizare i renatere pe care a inceput-o, se reazim deopotriv pe Micarea Legionar i pe Armat. Aceste dou fore vii ale naiunii trebuie s lucreze intr-o strans armonie i inelegere reciproc, amandou fiind animate de acelai crez al patriotismului pan la sacrificiu, al muncii, demnitii i ordinii. Aceast conlucrare nu inseamn ins o imixtiune a uneia in domeniul celeilalte. Ele trebuie s lucreze pe planuri diferite, pstrandu-si fiecare organismul, disciplina, legile i sfera de activitate proprie. Deci nici un amestec legionar in Armat i nici un amestec al Armatei in Micarea

Legionar. Micarea Legionar este inainte de toate o mare aciune naional. Tineretul legionar prin educaia pe care o primete in sanul Micrii, este pregtit sufletete i trupete pentru a da rii pe cei mai buni ostai. Armata trebuie s vad in acest tineret, ca i in intreaga Micare Legionar, izvorul de patriotism, energie i for moral a viitorilor lupttori i in consecin s le acorde intreaga ei dragoste, inelegere i dorin de izband. Legionarii au organizarea, disciplina i crezul lor. Odat intrai in Armat, ei devin ostai ai rii i sunt datori s abdice de la orice fel de activitate politic, supunandu-se integral i necondiionat legilor i obligaiilor militare. Ofierii i subofierii activi nu pot avea nici o legtur cu organizaiile politice. i nu au voie a se inscrie sau a activa nici in Micarea Legionar. Ofierii i subofierii de rezerv, precum i trupa activ sau concentrat, de indat ce au fost chemai in serviciul militar, nu mai au voie a activa in Micarea Legionar. In timpul serviciului sub arme nu exist decat o singur ierarhie i disciplin: cea militar; o singur preocupare: pregtirea de rzboi. In ce privete funcionarii civili din serviciul armatei, ei sunt liberi a activa

in Micarea Legionar, ins numai in afara orelor de serviciu. Cat timp sunt la serviciu i trebuie s se supun ierarhiei i disciplinei din Armat119. Armata dispunea de armament greoi, ce nu-i permitea s se desfoare normal in condiii de lupt stradal, in timp ce grupele de rezistent ale garditilor fuseser antrenate in purtarea unor lupte de acest gen. Pentru reuita luptei impotriva rebelilor legionari era deci nevoie de un plan strategic bine pus la punct, intrucat o aciune haotic, chiar cu efective militare numeroase, ar fi dat posibilitatea legionarilor s se rspandeasc in toat Capitala i s terorizeze populaia civil. Contribuia lui Eugen Cristescu la elaborarea planului de lupt impotriva rebelilor a fost important. Mai intai s-a hotrat de comun acord cu reprezentanii Marelui Stat Major ca orice aciune militar s fie precedat de aciuni informative, iar factorii de decizie 118 Auric Simion, Armata romn contra Grzii de Fier, n Magazin istoric, ianurie 1991, p. 30. 119 Arh. SRI, fond d, dosar nr. 143, f. 303-304. 55 s dovedeasc incredere in veridicitatea informaiilor primite. SSI ii revenise misiunea de a depista toate punctele de comand i locurile de regrupare ale echipelor de trgaci rebeli. Din ordinul lui Cristescu toi agenii SSI-ului au

fost rspandii in cartierele sensibile ale Capitalei, cu scopul de a culege informaii despre orice micare a rebelilor i a le transmite cat mai operativ la centru. Tot Cristescu a fost acela care 1-a sftuit pe generalul Ion Antonescu s atepte tratativele cu senatorii legionari. Prin aceasta sau realizat dou lucruri decisive: s-a catigat timp preios, ceea ce a dat posibilitatea unor mari uniti ale armatei s soseasc in Bucureti, iar prin interceptarea convorbirilor telefonice intre Ion Antonescu i capii rebelilor s-au identificat pe harta Capitalei principalele puncte de rezisten ale legionarilor. Prin rezultatele acestor msuri, operaiile cu caracter militar au fost mult simplificate. Ordinele primite de armat vizau punctele de rezisten ale rebelilor, intreruperea oricror posibiliti de comunicare intre ele i folosirea somaiei de a le obliga s depun armele. In cazuri de nesupunere, soldaii primiser ordin de a limita pe cat posibil schimbul de focuri pentru a proteja populaia civil, cldirile i sediile principalelor instituii de stat. Felul in care s-a realizat reprimarea rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941 poate fi socotit un model de cooperare intre serviciile de informaii i unitile armatei.

Ali factori care au contribuit la succesul operaiilor SSI in reprimarea rebeliunii au fost explicai de Gheorghe Cristescu in felul urmtor: Sub protecia lui Horia Sima, devenit vicepreedinte al Consiliului de Minitri, legionarii se infiltraser in multe instituii de stat i mai cu seam in acelea cu caracter de ordine public: Direciunea General a Poliiei, Sigurana General, Prefectura Poliiei Capitalei, Chesturi i Comisariate. Cu toate eforturile fcute, Horia Sima nu a putut strecura nici un element legionar in SSI, deoarece a intampinat opoziia darz a lui Eugen Cristescu, opoziie care a mers pan la o clarificare in faa lui Antonescu, unde eful SSI-ului a refuzat categoric primirea de elemente legionare in cadrele Serviciului. De aceea, in perioada rebeliunii, SSI nu a suferit defeciuni sau tulburri in Serviciu, fiind una dintre puinele instituii de stat neatinse de Micarea Legionar din ianuarie 1941. Nici un imobil sau sediu al SSI nu a fost ocupat i nici un organ de-al su nu a fost impiedicat a-i indeplini serviciul. Unele centre din capital, cat i in provincie, au fost la un moment dat (momentul critic), singurele uniti de ordine care i-au meninut calmul, rmanand la posturile lor in legtur continu i normal cu Centrala din Bucureti, prin posturile de

radio-transmisiuni. Ideologia legionar nu era agreat in SSI, nici de ef, nici de organele subalterne. De aceea, SSI n-a avut nici un legionar in cadrele sale120. Pe lang toate acestea mai putem aduga i aportul informativ substanial pe care l-au adus agenii SSI, din grupa de filaj, infiltrai printre rebeli. S-a reuit, astfel, identificarea celor ce svariser infraciuni grave, dar au observat i unele aspecte mai ciudate pe care ulterior leau raportat Oficiului de informare i analiz. Iat de exemplu ce se meniona intr-un 120 Ibidem, dosar nr. 88 438, f. 44-45. 56 astfel de raport redactat la 14 martie 1941: In ce privete zvonul c unii dintre membrii Micrii Legionare s-ar fi afiliat la propaganda sovietic, acest lucru nu este exclus, intrucat majoritatea muncitorilor CFR-iti, care in anul 1933 au luat parte activ la greva de la atelierele Grivia i care au fost transferai la diferite ateliere din ar, mai tarziu s-au inscris in Micarea Legionar, pentru a putea activa mai nestingherii pe linia comunist. Cu ocazia manifestaiilor din ziua de 21 ianuarie, la care a luat parte i un grup de muncitori ceferiti, s-a auzit strigand printre acetia cuvintele: Triasc

Rusia Sovietic. Adevraii legionari, cand au auzit c se strig asemenea cuvinte, au prsit pe manifestani vzand singuri greeala ce au fcut-o cand au primit pe aceti muncitori in sanul Micrii Legionare. Persoanele care au strigat i manifestat pentru URSS nu s-au putut identifica, pentru c in acele timpuri organele de poliie nu s-au putut amesteca in asemenea manifestaii, majoritatea dintre i fiind inarmai cu revolvere, cu care desigur interveneau la cel mai mic semn de protest ce s-ar fi incercat din partea cuiva121. Intr-o serie de lucrri i studii cu caracter istoric ce au analizat contextul politic intern i extern in care s-a produs rebeliunea legionar, s-a demonstrat in baza unor documente indubitabile amestecul germanilor, respectiv al serviciilor secrete (Gestapo, SS i SD) in evenimentele din 21-23 ianuarie 1941 din Romania122, dar s-a trecut sub tcere amestecul sovieticilor prin agentura serviciilor secrete partidul comunist. Mai mult, s-a incercat acreditarea ideii c Partidul Comunist din Romania ar fi luat atitudine hotrat i ar fi respins cu indignare aseriunile propagandei antonesciene c rebeliunea legionar fusese declanat de comunitii infiltrai in

Legiune123. Se aducea ca argument articolul publicat in ziarul Moldova Roie din 28 februarie 1941, in care se preciza: Comunitii resping cu indignare i dispre marvia lui Antonescu. Cu toate sforrile lui, nu va putea implica nici un comunist in actele de jaf i teroare slbatic din zilele de ruine sangeroas, 21-23 ianuarie 1941, Clasa muncitoare e mandr c in aceast ceat de conductori i comandani netrebnici nu se gsete nici unul din fiii ei124. Unele documente din arhivele SSI, Siguranei i Marelui Stat Major par s contrazic asemenea afirmaii. De exemplu intr-un document elaborat la 30 iulie 1941 de Grupa I din Corpul Detectivilor, intitulat Legionarismul, la capitolul Penetraii i infuziuni in Micarea Legionar , se prezint urmtoarea explicaie: In afar de unele elemente independente sau provenite din organizaia LANC, care ori s-au asimilat, ori s-au eliminat, dou sunt infuziile demne de relevat i anume, a elementului intelectual i cea a muncitorilor comuniti.... Elementul muncitoresc apare in Micarea Legionar mai tarziu in 121 Ibidem, dosar nr. 820, f.6. 122Auric Simion, Regimul politic din Romnia n perioada septembrie 1940 - ianuarie 1941, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976, p. 287-295; Mihai Ftu, Ion Splelu, Garda de Fier organizaie terorist

de tip fascist, Editura Politic, Bucureti, 1971, p. 348 i urm. 123 Auric Simion, op. cit., p.299. 124 Ibidem. 57 numr mereu crescand, dand astfel posibilitatea organizrii vara anului 1937 unui corp special, Corpul Muncitoresc Legionar (CML). Dei muli dintre acetia activaser sau simpatizaser Micarea Comunist, nu s-a deschis procesul unui conflict ideologic, date fiind multe puncte de asemnare intre cele dou ideologii comunist i legionar. Situaia material a muncitorilor creat de regimul partidelor politice; ataamentul romanului, in general, fa de tradiie, fa de credin, Rege, Naiune i familie mari puncte din programul propagandist al Micrii Legionare , i sperana unei mai apropiate restaurri a regimului legionar, care promitea muncitorului o via mai uoar, mai bun, mai omeneasc sub conducerea cinstit i grija de marile mase populare; i in fine, propaganda abil dus de legionari contra partidelor politice cu noutatea ei: puterea exemplului de munc. Elementul muncitoresc comunist aduce in Micarea Legionar un insemnat aport, muncitorul fiind un om incercat i curajos in genere bine

pregtit pentru lupta politic, stpanind o dialectic cu efect asupra nehotrailor din masa muncitoreasc, chemat sub drapelul verde. Aa se explic faptul c elementul terorist al Micrii (Legionare n.n.) i-a recrutat i ii recruteaz elementele din randurile CML. Argumentaia c mai toate atentatele inscrise in istoria legionarismului au fost fcute de intelectuali, nu anuleaz valabilitatea acestei constatri, fiind fapt bine stabilit c echipele speciale, de sacrificiu sau teroriste, bine organizate i prevzute cu argumentul necesar, s-au intalnit uneori in cadrele acestei organizaiuni (CML); iar rebeliunea din ianuarie 1941 a verificat acest fapt. Dar timpul, evoluia Micrii Legionare i desfurarea evenimentelor au dovedit c legionarismul n-a reuit s asimileze elementul comunist. Educaia comunist, tehnica i tactica propagandei s-au dovedit superioare copiei imperfecte imprumutate de legionarism. Nu numai c n-au putut fi asimilai, dar comunitii au reuit s impun Micrii Legionare directivele sdite in sufletele lor de Internaionala III, din ordinul creia se bnuiete c s-au infiltrat in Micarea Legionar. Astfel, au fost identificai fruntai i conductori de uniti muncitoreti legionare, care in trecut au suferit

pedepse pentru activitate comunist. i numai aa se explic atitudinea lor din timpul regimului legionar i spectacolul din zilele de trist memorie, 21-23 ianuarie 1941, cand pe strzile Capitalei defilau convoiuri de muncitori cu femei i copii in frunte, suflete roii in cmi verzi, cu arme in maini i ura in suflet, in asalt slbatic pentru a distruge i arunca in haos Statul Naional Legionar125 . Alte elemente de convergen intre cele dou micri politice extremiste legionar i comunist sunt precizate de acelai raport al Corpului Detectivilor: CML-itii, educai in coala marxist a luptei de clas au adoptat uor principiile enunate de Dumitru Groza, in numele Micrii Legionare. Inc de la instaurarea regimului legionar, Comitetul Central al Partidului Comunist a dat dispoziiuni confideniale membrilor de incredere s se infiltreze in Micarea Legionar. In timpul rebeliunii, este de relevat c Lucreiu Valceanu, notoriu comunist i fost lupttor in Brigzile Internaionale 125 Arh. SRI, fond d, dosar nr. 7 910, f. 37 -40. 58 Roii din Spania, inscris ulterior in Micarea Legionar, in calitate de redactor al ziarului Biruina, a difuzat zvonul fantezist c generalul Dragalina este

de partea rebelilor. Dup rebeliune, Comitetul Central al Partidului Comunist a dat dispoziiuni de a se crea comitete ceteneti de protest , impotriva scumpetei i lipsei de alimente, cu meniunea special ca s fie cooptai i legionarii din CML, pentru ca n cadrul acestei conlucrri nepolitice s se incerce dirijarea legionarismului aproape de revendicrile comuniste. Ca fapt mai natural i dovedit, relevm recenta grev de la Lupeni, la organizarea creia legionarii au avut o larg participare, dar care n-ar fi putut avea loc fr concursul dat de elementele comuniste. Se observ deci, fr a fi vorba de o colaborare continu, c in unele cazuri se constat existenta unei identiti de scopuri anti-sociale, atat a elementelor comuniste cat i legionare i c funcioneaz cu obiectiv limitat, in sensul scopului artat, o aciune comun in afara unei inelegeri oficiale intre conductorii ambelor micri126. La inceputul lunii februarie 1941, informaiile provenite de la SSI atenionau c unele elemente legionare extremiste vizau noi aciuni anarhice, fapt ce l-a determinat pe generalul de divizie Emil Leoveanu directorul general al Siguranei s transmit prin telegrama cifrat cu nr. 5.669/S/din

7 februarie, urmtorul ordin circular ctre toate inspectoratele regionale din intreaga ar: Fiind informaii c legionarii extremiti intenioneaz pentru ziua de 8 februarie a.c. s provoace tulburri anarhice in ar, prin comiteri de asasinate, incendieri, distrugeri de obiecte de art i sabotaj, pentru a fora guvernul s instituie in Romania administraie german, rugm luai cele mai severe msuri pentru a preintampina orice incercare de tulburare a ordinii publice127. Odat cu apariia Inaltului Decret din 14 februarie 1941, prin care Statul Naional Legionar a fost abrogat, i orice activitate politic interzis128, cat i, mai ales, datorit msurilor represive ordonate de Ion Antonescu, Micarea Legionar s-a scindat. Un document al Siguranei129 meniona existenta a patru grupri. Simitii (partizanii lui Horia Sima) formau principala grupare ce ingloba majoritatea legionarilor din Capital i din ar, i era condus de Comandamentul 1 pentru prigoan, subordonat direct dispoziiilor lui Horia Sima i ale cpeteniilor legionare refugiate in Germania. Aceast grupare nu admitea nici un fel de compromis politic i tindea in continuare la acapararea conducerii statului prin orice mijloace, mizand in special pe atacuri violente i

pe un substanial sprijin german in contextul ivirii unor momente prielnice. A acionat ca in vremea cand Micarea Legionar era legal, cu singura diferen ca totul se petrecea in plan conspirativ. Vechile structuri, precum Corpul Muncitoresc Legionar, Corpul Rzle, Uniunea Naional a Studenilor Cretini, Friile de Cruce, Cetuile, Mnunchiul de prieteni, Ajutorul legionar etc., i-au pstrat cadrele, continuand s strang cotizaii, s fac 126 Ibidem, f. 66-67. 127 Ibidem, dosar nr. 865, f. 74. 128 Vezi pe larg Auric Simion, op. cit., p. 24-28. 129 Arh. SRI, dosar nr. 7 910, f. 64-66. 59 propagand i s in edine de cuib. A doua grupare, cea codrenist, reunea partizanii profesorului Ion Zelea Codreanu, tatl fostului Cpitan al Micrii Legionare. Era condus de preotul Dumitrescu-Bora, ajutat de Dumitrescu-Zpad i soiile lui Ionel Mota i Corneliu Codreanu. Dei elementele grupate in jurul acestei fraciuni preau inspirate de simul moderaiei, totui o serie intreag din partizanii si erau animai de acelai spirit de rzbunare ca i cei din gruparea simist. Activitatea lor se rezuma la propagand, consftuiri, dar fr s preconizeze aciuni violente. O distincie clar intre aceste dou grupri era totui greu de

fcut. Documentele Siguranei menionau chiar c o bun parte din partizanii gruprii codreniste cotizau i activau in formaiunile simiste. Ca element de distincie il constituia faptul c in gruparea codrenist se strangeau majoritatea legionarilor vechi, in special senatorii legionari i o parte din intelectualii simpatizani ai Micrii. A treia grupare avea in frunte pe doctorul Augustin Bidianu, Victor Medrea, Vasile Noveanu i reunea pe cei aproximativ 200 de memoranditi, adic elementele ponderate ale Micrii Legionare, care nu fuseser de acord cu rebeliunea. In esen, acetia militau pentru o impcare intre Micarea Legionar i regimul antonescian. In sfarit, a patra grupare Gvnescu-Buditeanu, reunea, de asemenea, elemente legionare moderate, ce se considerau factorul de legtur i impcare intre Horia Sima i Ion Antonescu. Legionarii reunii in aceast grupare erau puini ca numr i privii in general cu mult neincredere. Au fcut dese incercri de a lua contact cu cei refugiai in Germania, dar fr succes. Dup rebeliune, activitatea informativ a SSI, impulsionat permanent de Eugen Cristescu, a continuat cu i mai mare intensitate. Pan la 25 februarie

1941, au fost arestai in Bucureti 4 638 legionari, iar in provincie 4 714130. In majoritatea cazurilor, datele i informaiile despre cei implicai in rebeliune proveneau de la SSI. Incepand cu luma mai 1941, buletinele informative ale SSI prezentau Preediniei Consiliului de Minitri cazuri in care justiia militar, care judeca procesele rebelilor, era indecis, ezitant, uneori chiar duplicitar, in sensul c se fcea exces de jurism, ceea ce era implicit, dei poate involuntar, favorabil inculpailor. Pan la urm, peste 9000 de legionari au fost judecai i condamnai la diferite pedepse cu inchisoarea131. Din documentele de arhiv rezult c aparatul informativ condus de Eugen Cristescu i-a fcut datoria, in orice caz mai mult decat celelalte instituii poliieneti (Sigurana, Jandarmeria), in care mai existau simpatizani legionari ce nu fuseser descoperii inlturai in urma msurilor de epurare ale aparatului administrativ intreprinse de Ion Antonescu. Intr-un document al SSI, intitulat Dare de seam asupra rebeliunii de la 21-24 ianuarie 1941, la capitolul concluzii, se trgea un serios semnal de alarm: Cpeteniile legionare au disprut in ar i strintate. Cu banii 130 Universul, nr. 52, din 25 februarie 1941. 131 Henri Prost, Destin de la Roumanie, p. 150, apud General Platon Chimoag, op. cit., p. 113.

60 furai, transferai in strintate sau bine ascuni in ar: intrein nelinite in public cu zvonuri de noi lovituri, incearc regruparea partizanilor profitori la conducerea de pan ieri sau la profiturile din timpul rebeliunii, spre a-i avea ca instrument de noi lovituri; incearc a comite indeosebi acte individuale de terorism, care s arate atat opiniei publice cat i germanilor c generalul Antonescu nu era stpan pe situaie. Astfel, sper a pregti o situaie confuz, cand, printr-o lovitur in mas, s poat recuceri situaiile pierdute i profiturile curmate. (...) Este necesar o sever i neierttoare reprimare n cadrul legilor132. Dup deschiderea Frontului din Est (22 iunie 1941), operaiile de epurare a instituiilor de stat de elementele care simpatizaser cu Micarea Legionar, aciune susinut de SSI prin listele de suspeci pe care le punea la dispoziie organelor de poliie i jandarmerie, au fost mult sporite de faptul c cei asupra crora existau suspiciuni erau trimii pe front in linia intai, unde se presupunea c ii atepta o moarte sigur. Ajuni in acest moment, s intrerupem derularea evenimentelor istorice, pentru a puncta un aspect trist al istoriei noastre naionale, cu convingerea

c adevrul istoric nu va supra pe nimeni. Astfel, muli dintre cei ce au fost trimii pe front in linia intai pe motiv c erau elemente legionare inrite i nerecuperabile- au reuit s scape, contrar ateptrilor, prin vitejia faptelor osteti. Mai tarziu ins, in timpul prigoanei regimului comunisto-stalinist nu au mai scpat. Au fost arestai, supui unor interogatorii interminabile, in care mijloacele de anchet au fost dintre cele mai brutale. Neputandu-li-se dovedi participarea la rebeliune, sau eventuale crime svarite, au fost condamnai in bloc pe motiv c fuseser combatani pe frontul de rsrit. Apoi au suportat regimul deportrilor, al coloniilor de munc i reeducrile de la Piteti, Gherla i Aiud133. Din aceast perspectiv istoria ne dezvluie tragedia unei generaii a crei singur vin a fost aceea c s-a lsat purtat prea uor de aventura unei ideologii naionaliste dirijate uneori de la curile celor mari, prin jocuri oculte, spre aciuni xenofobe, ideologice care, la drept vorbind, a fost condiionat ani de rile i de notorietatea unor oameni de cultur sau politicieni romani. Consensul naional, atat de dorit de multe generaii de romani, nu s-a putut realiza prin aducerea la tcere a unora in favoarea

altora, cum nu s-a putut realiza nici prin exacerbarea naionalismului, a urii etatizate sau aplicarea unor msuri dictatorial punitive. Doar adevrul istoric, care invit pe toi la meditaie i cumptare in faa violenei, mai poate constitui o ans pentru realizarea armoniei sociale. Revenim la Eugen Cristescu, cel care fcea i desfcea jocurile din umbr, i care, fr indoial c la acea dat nu-i putea imagina formele groteti la care vor ajunge represaliile in ara noastr. Motivaia msurilor informative luate de eful SSI contra legionarilor se 132 Arh. NIC, loc. cit., p. 24. 133 Vezi pe larg la Constantin Aioanei, Cristian Troncot, Arhipelagul ororii, n Magazin istoric, maiiunie 1993; idem, Reeducarea prin autoanaliz. Aiud-Gherla, 1960-1964, n Arh. Tot., nr. 2/1994; Cristian Troncot, Colonia de munc, n Arh. Tot., nr. 1/1993, p. 169-181. 61 baza in mare parte pe informaiile ce veneau din sursele proprii. Inc de pe vremea lui Moruzov, eful SSI, dispunea de o reea proprie prin intermediul creia, fie c se verificau informaiile venite de la agenturile subordonailor, fie c se penetra in mediile varfurilor politicoguvernamentale sau diplomatice. In cazul reelei lui Cristescu e de precizat c, dei informaiile acestuia in problema legionar nu veneau cu continuitate, totui, erau de

prima man, ceea ce dovedete c respectivii ageni se aflau in centrul aciunii clandestine a Micrii Legionare sau in imediata apropiere a acesteia. In acest sens, declaraia lui Grigore Petrovici, din 25 octombrie 1944, este elocvent: Cu aceleai mari riscuri fcute pentru urmrirea Micrii Legionare, inc din timpul regimului i, am avut curajul s recrutez o agentur pe teritoriul statelor din Ax, care adposteau grupuri de legionari romani. In acest cadru am cltorit in strintate la Berlin, Belgrad, Zagreb, Roma, Madrid i Budapesta, unde se gseau legionari fugii i de unde am adus preioase informaii asupra activitii lor, artand totodat jocul dubios i neloial al germanilor fa de noi134. Informaiile de valoare despre legionari mai proveneau i prin schimbul de informaii cu Abwehrul. Maiorului von Stransky (conspirativ Sandu), ofier de legtur cu SSI, care era insurat cu o romanc din Galai i vorbea perfect limba roman, i se pltea discret, din resursele SSI, o sum lunar din care o parte reprezenta un fond personal, iar restul se considera ca fond informativ pentru reeaua pe care o coordona. Acesta i-a oferit lui Cristescu in dou situaii informaii precise despre locurile in care se ascundea Horia

Sima, imediat dup rebeliune. Dar ineficiena msurilor intreprinse de Siguran i Jandarmerie a fcut ca Horia Sima s scape miraculos i s ajung la Berlin. Impreun cu el, ali 700 de legionari, printre care multe cpetenii, au reuit s scape i s se refugieze in Germania, graie interveniei Gestapo-ului, care avea reprezentani destul de numeroi in Romania, i in faa crora Abwehrul nu se putea impune135. La procesele intentate legionarilor participani la rebeliune, muli inculpai au declarat c in timpul evenimentelor au recunoscut printre ei pe agenii provocatori ai SSI136. Pentru organele militare de anchet penal era desigur destul de dificil s verifice astfel de afirmaii. Poate c nu era nici oportun, avand in vedere orgoliul lui Cristescu privind protecia oamenilor si. Oricum, cert rmane faptul c legionarii se menineau pe vechile poziii privind actele criminale ale lui Cristescu fa de Micare. Iat in acest sens coninutul unei note din 3 aprilie 1941: In cercurile legionarilor bneni se spune c Constantin Papanace, fost subsecretar de stat, se afl in Germania i a fost primit de mai multe ori de Himmler, cruia i-a expus pe larg situaia din Romania, adevratul motiv al rebeliunii legionare i a dovedit cu acte

autentice vinovia domnilor Alexandru Rioanu i Eugen Cristescu137. Nu 134 Arh. SRI, dosar nr. 40.010, vol. 136, f. 9. 135 Auric Simion, op. cit., p. 24. 136 Arh. NIC, loc. cit., p. 38. 137 Arh. SRI dosar 48.163, vol. 2, f. 253. 62 tim ce acte autentice au fost prezentate lui Himmler, dar pe aceast not se afl urmtoarea rezoluie pus de eful SSI, implicat direct: Nu am posibilitatea s verific asemenea informaiuni i nici nu voi incerca. Pentru cazul cand ar i exacte, trebuie s se tie c un funcionar public nu poate avea conflicte cu o micare politic, el urmand directivele ierarhice. Conflictul a fost ins intre funcionari, unii care spionau armata german, iar alii care aprau interesele ei. Dosarele Maimuca au fost dovada c armata german era spionat. Cred c dac s-ar verifica informaia i noi nu vom face asemenea operaie ar i bine s ne ajute aceti confrai s descoperim unde mergeau informaiile despre armata german. De la cine le aduceau?. De data aceasta Eugen Cristescu justifica represaliile indreptate impotriva legionarilor prin faptul c acetia se fcuser vinovai, culmea, c spionaser armata german. Era o nou manevr pe care eful SSI o incerca. El tia prea

bine c in jurul su sunt multe priviri indiscrete i c rezoluia sa putea ajunge intr-un fel sau altul la cunotina inalilor demnitari de la Berlin. Prin aa-zisele dosare Maimuca, Eugen Cristescu incerca s acrediteze ideea c legionarii fuseser aceia care nu jucaser cinstit fal de nemi. In realitate s-a vzut din procesul intentat lui Constantin Maimuca, directorul adjunct al Siguranei, c el nu a fost legionar i nici nu a contribuit cu ceva la rebeliune138. Probele indubitabile constau in fond in dosarele in care se concentrau informaiile curente despre micrile armatei germane pe teritoriul romanesc, in scop preventiv, ca pe baza lor Sigurana s poat lua din timp msuri de contracarare a unor eventuale sabotaje sau evenimente nedorite. Maimuca a fost mielul de sacrificiu prin care Eugen Cristescu i-a creat un alibi in faa nemilor i a rmas consecvent in aceast aciune. Astfel, in iunie 1943, el a intervenit pe lang marealul Ion Antonescu pentru a anula decretul regal prin care o parte din legionarii participani la rebeliune erau graiai, inclusiv i fostul director adjunct al Siguranei. Cristescu l-a sacrificat a doua oar pe Maimuca tocmai pentru a-i convinge pe germani c in legionari nu trebuie s aib incredere.

ntregul material informativ i documentar adunat de organele SSI despre Micarea Legionar, a stat la baza intocmirii unei ample sinteze intitulate Cartea alb, care, ulterior, dup unele retuuri ale sintezitilor de la Ministerul Propagandei, din ordinul lui Ion Antonescu a fost publicat sub titlul Pe marginea prpastiei. Impactul pe care aceast lucrare 1-a avut asupra cititorilor din epoc a fost destul de mare, intrucat avea o motivaie politic precis: sublinierea meritelor generalului (devenit in august 1941 mareal) Ion Antonescu, a rolului su decisiv in salvarea patriei, impins de legionari in haos i rzboi fratricid139. Implicarea SSI in problemele de propagand antilegionar nu putea trece neobservat. Legionarii au recurs la noi ameninri, iar Cristescu le-a rspuns prin alte aciuni informative. 138 Eugen Preda, Cazul Maimuca, n Magazin istoric, ianuerie 1991, p. 42; cf. Cristian Troncot, Addenda la cazul Maimuca, n Magazin istoric, iunie 1991, p. 58. Vezi i Noutatea, nr. 189, din 14 decembrie 1946; Radu Lecca, op. cit., p. 161. 139 Vezi Ioan Scurtu, Cuvnt nainte la Pe marginea prpastiei, ed. cit, vol 1,p. 9. 63 Mai intai, s reamintim faptul c in scrisoarea de rspuns redactat de Ion Antonescu la 10 aprilie 1941, adresat profesorului Gvnescu (care-i

adusese o scrisoare cu caracter conciliatorist din partea comandantului Micrii Legionare), se meniona printre altele c: Horia Sima imi scrie c indeamn mereu pe legionari la linite i ordine. Rezultatul acestor indemnuri este c serviciile de informaii ale statului descoper zilnic incercri de a se constitui echipe ale morii, al cror scop nu este altul decat suprimarea mea i a colaboratorilor mei140. Urmrindu-se activitatea membrilor Micrii Legionare citm dintr-un raport al Seciei a II-a Contrainformaii din SSI organele noastre in man cu cele ale Seciei Juridice au descoperit o organizaie clandestin denumit Comandament de prigoan. Membrii acestei organizaii in numr de 12, impreun cu materialul de propagand descoperit, au Fost trimii in judecat Curii Mariale a Comandamentului Militar al Capitalei. O incercare de regrupare a elementelor legionare a fost descoperit in februarie 1942 la Liceul de fete Julia Hadeu din Bucureti. Membrii nucleului descoperit, in numr de 5, au fost deferii Curii Mariale a CMC spre judecare141. Alte documente atest c dup rebeliune, Eugen Cristescu i agenii si din Grupa politic a Seciei a II-a Contrainformaii, au reuit s dejoace multe

planuri puse la cale de legionari, prin care se urmrea chiar asasinarea marealului Ion Antonescu i a altor demnitari, precum i o nou incercare de lovitur de stat. Telegrama cifrat nr. 7 608 din 29 ianuarie 1941 informa Marele Stat Major al armatei romane c legionarii teroriti intenioneaz a ucide pe Conductorul statului, domnul general Ion Antonescu. Din comitetul care a hotrat acest lucru par a fi: R. Popescu (de la Societatea Astra Roman), Gh. Georgescu (chimist la Astra Roman), Rdulescu (laborant la schela Steaua Roman), Andrei Popescu (fost chestor in Campina), Petreanu Virgil (inginer la Astra Roman), Stavreopoleos Alexandru (chimist la Steaua Roman). Doi ingineri de la societatea Unirea declar c generalul Antonescu face ceea ce a fcut i Armand Clinescu i va i pedepsit. Radu Cruescu de la Camera de Comer Ploieti, aduce aceiai informaie, din care rezult c s-a format aa-numita echip a morii, cu scopul de a omori pe Conductorul statului142. La 19 martie 1941, Inspectoratul General al Siguranei trimitea o adres circular la seciile de poliie din intreaga tar pentru a verifica informaiile ce se deineau, potrivit crora: dintre legionarii rebeli s-a format o echip care

s asasineze pe domnul general Antonescu, Conductorul Statului, pe generalul Hansen, eful Misiunii Militare Germane din Romania i pe ministrul Germaniei la Bucureti, acetia din urm fiind acuzai c au trdat cauza legionar, susinand prin msurile luate pe generalul Antonescu143. Buletinul informativ din 22 martie 1942 sintetiza o serie de informaii pe aceeai tem: Comandamentul legionar clandestin din Bucureti, in urma unei consftuiri 140 Arh.SRI., fond d, dosar nr. l, f. 254; vezi i Pe marginea prpastiei, ed. cit, vo1.2, p. 231. 141 Arh.SRI, fond d, dosar nr. 7963, vol. l, f. 50. 142 Ibidem, dosar nr.194, vol. 1, f. 241. 143 Ibidem, dosar nr. 1/a/Arge, vol. 92, f. 66. 64 cu reprezentanii grupului legionar din Prahova, au hotrat asasinarea domnului Mareal Ion Antonescu i lovitura de stat. Modul de asasinare: se va mina podul care trece peste gara Ploieti Sud i podul din Valea Larg (inainte de Sinaia) pe oseaua Bucurerti-Brasov. Imediat dup aruncarea in aer a podului cu vagonul sau maina in care se afla Domnul Mareal Antonescu, comandanii de corpuri de armat desemnai de legionari vor lua comanda i vor pune stpanire pe toate instituiile. intre generalii care vor lua comanda cu ocazia loviturii de stat figureaz i generalul Petrovicescu din Penitenciarul

Deva, iar tei din generalii de corp de armat pe care se conteaz, se gsesc deja la comand. Planul de asasinare a Fost comunicat fotilor comandani legionari din penitenciarul Aiud i a fost comentat de ctre comandanii Zoze Grigorescu, inginer Iacobescu, inginer Mancu Sever i avocat Gabi Popescu, cu ocazia unei imprejurri tolerate de noi pentru a prinde legtura cu cei din afar144. Politia oraului Piteti informa cu adresa nr. 462 din 9 aprilie 1941 c: intelectualii legionari, avocai, ingineri i profesori, vamei credincioi lui Horia Sima, caut s justifice aciunea lor din 2l-23 ianuarie I941, ca pornit, nu contra domnului general Antonescu, ci contra domnilor Rioanu i Eugen Cristescu, pe care ii invinuiesc c au luat aprarea jidoviilor145. Un alt atentat urma s se produc in ziua de 10 mai 1941. Legaia german, prin consilierul Steltzer, avertizase pe Mihai Antonescu c un grup de legionari radicali i teroriti pregtesc, din nou, un atentat impotriva dlui general (Ion Antonescu n.n.). Structurile informative germane aflaser i care era obiectvul politic al atentatului: Nu trebuie s se lase dlui general (Ion Antonescu n.n.) vremea de a-i consolida regimul, obinand in inelegere

cu Reich-ul, la Vest sau la Est compensaiuni pentru pierderile suferite de Romania sub Regele Carol al II-lea, pentru c aceasta ar insemna lichidarea definitiv a politicii legionarilor. De alt parte, tre buie s se ajung la un protectorat german asupra Romaniei, protectoratul german fiind soluiunea cea mai favorabil din punctul de vedere al legionarilor, pentru c aceasta lear asigura lor un regim mai bun146. Prevenite din timp, organele de resort au reuit s ia msuri pentru dejucare atentatului. Este deci de ineles de ce fotii purttori ai cmilor verzi nutreau o ur de moarte impotriva lui Eugen Cristescu, fapt reflectat cu pregnan in alte documente pstrate. O not din 2 iulie 1942 consemna c: La ora de raport, fruntaii legionari au avut o discuie cu domnul cpitan magistrat Munteanu, Directorul Penitenciarului Aiud, cu care ocazie i-au spus acestuia, in legtur cu procesul celor 67 deinui legionari, care se va dezbate cu incepere de la 8 iulie a.c., noi tim c acesta nu este procesul Grzii de Fier cu guvernul, ci procesul Grzii de Fier cu Eugen Cristescu i Sigurana, i numai sfantul pistol 144 Ibidem, dosar nr. 7.963, vol. 1., f. 71. 145 Ibidem, dosar nr. 1/Arge, vol. 92, f. 84. 146 Arhivele Naionale ale Romanie i, Stenogramele edinelor Consiliului de Minitri. Guvernarea

Ion Antonescu, vol. III (aprilie-iunie 1941), Bucureti 1999, p. 290. 65 va curma aceasta147. Intr-o alt not din 29 iulie 1942, se consemna c: n ziua de 29 iulie a.c. Anghel Piperin, avocat, a discutat cu mai muli foti legionari din care rezulta c singurul vinovat care se face de moartea unui mare numr de legionari ce au fost trimii pe front, se datoreaz lui Eugen Cristescu, care va cdea rpus de rzbunarea urmailor celor morti148. O alt not din 28 septembrie 1942, informa c: S-a aflat din cercurile legionare simiste c suprimarea Domnului Mareal Ion Antonescu i a altor demnitari ai statului vizandu-se persoanele domnilor (Mihai) Antonescu, vicepreedintele Consiliului, General Dumitru Popescu, ministrul afacerilor interne i Eugen Cristescu de la Serviciul S (Serviciul Special de informaii n.n). este pus in primul plan, contandu-se in prezent pe elemente de sacrificiu. Comandamentul clandestin legionar din Romania are legturi cu Horia Sima din Germania, i a primit instruciuni secrete ca asemenea elemente s fie introduse sau recrutate din legionarii aflai astzi in sanul serviciului Poliiei, acetia putand i utilizai cu succes in diferite serbri unde particip membrii

guvernului. S-a precizat c atentatele s se produc la mici intervale i dac este posibil, chiar in aceeai zi, scontand c panica va fi mare i regimul legionar se va inscuna cu uurin, avand concursul germanilor149. Ali legionari ajunseser s-l considere pe Eugen Cristescu ca pe un pion principal care se opune apropierii dintre Gard i regimul marealului Ion Antonescu. O not a SSI din 16 decembrie 1942 fcea cunoscut c: ... In toate cercurile legionare se discut despre neaprata nevoie de suprimare a domnului director general Eugen Cristescu, iar legionarii macedoneni merg cu afirmaia c prin dispariia acestui personaj nefast pentru legionari, s-ar aduce o mare destindere intre legiune i guvern, astfel c sar putea realiza apropierea elementelor legionare de regim. In ziua de 15 decembrie a.c. Mihada Teohar i Nacu Papanac au afirmat c s-au constituit echipe de legionari care au primit ordine de a suprima pe domnul Eugen Cristescu, echipe care vor ncerca o aciune la momentul oportun150. La sfaritul lunii decembrie 1942, pe fondul ivirii i apoi a adancirii unor tensiuni in relaiile dintre Antonescu i Berlin, prognozele lui Cristescu privind evoluia i pericolul Micrii Legionare care nu abandonase dup cum am

vzut ideile puciste incep s se confirme. Relatrile lui Traian Borcescu aduc unele detalii in plus: Problema legionar luase din nou avant, deoarece germanii ameninau pe marealul Antonescu cu formarea unui guvern compus numai din elemente pur naionaliste i cu cele legionare din Germania. Incep s soseasc legionari teroriti in ar, in mod clandestin, trecand frontiera prin Banatul Iugoslav, iar alii evadeaz. Cazul preotului Boldeanu. Deoarece eforturile depuse de organele de siguran (Poliie, Prefectura Poliiei Capitalei, jandarmeriei i SSI) erau disparate, Eugen Cristescu, eful SSI, propune, i se admite, crearea unui organ central la 147 Arh. SRI, dosar nr. 40 010, vol. 56, f. 4. 148 Ibidem, f. 5. 149 Ibidem, dosar nr. 512, f. 107. 150 Ibidem, dosar nr. 40.010, vol. 56, f. 12. 66 Prefectura Politiei Capitalei, denumit Brigada Special, sub conducerea chestorului Nae Georgescu i cu elemente specializate de la toate organele de poliie. Rezultatele nu au fost prea strlucite, dar s-a pus stavil avantului legionar151. Unii politicieni ai vremii l-au acuzat pe Eugen Cristescu c aducea informaii fanteziste i c, practic, mai mult il dezinforma pe Conductorul

statului. Pentru a ne da totui seama de veridicitatea informaiilor, a operativitii cu care le obinea eful SSI, dar i a implicaiilor politice pe care le putea avea, vom invoca un eveniment care s-a petrecut la sfaritul lunii decembrie 1942, evident, tot in legtur cu legionarii. In ajunul Crciunului, a explodat la Bucureti vestea evadrii lui Horia Sima din lagrul de la Berkenbruk. Cat de rapid a ajuns aceast informaie la Centrala SSI de la Bucureti, ne povestete Radu Lecca in memoriile sale: Cristescu i-a fcut apariia extrem de agitat (fusese invitat la o mas protocolar organizat de Radu Lecca la biroul din str. Sf. tefan n.n.), comunicand in gura mare c acum un sfert de or a primit tirea de la omul lui din Berlin c Horia Sima ar fi disprut i c este, probabil, in drum spre ar. Toi romanii prezeni, inclusiv Mihai Antonescu, care cunotea zvonurile care circulau de mult c nemii ar avea de gand s-l readuc pe Sima la guvern, ateptau o lmurire de la von Killinger. Von Killinger a spus c informaia lui Cristescu nu poate fi exact, pentru c dac Horia Sima ar fi fugit de la Berlin, primul care ar fi fost informat, ar fi fort el i Legaia german, dar el nu primise nici o intiinare. A doua zi, von Killinger, avand o edin cu toi colaboratorii si de la legaie,

le-a comunicat c guvernul roman a primit o informaie greit, cum c Horia Sima ar fi fugit de la Berlin i c ar i in drum spre ar. Ar i deci bine a adugat von Killinger ca toi cei prezeni s liniteasc pe cunoscuii i prietenii lor romani. Cand von Killinger a spus aceste cuvinte s-a auzit o voce din sal: Dar ru mai suntei informat domnule ministru. Eu tiu de la Departamentul meu de 3 zile despre fuga lui Sima. Vocea era a colonelului Bohme (ataat cu probleme de poliie n.n.), care pan atunci sttuse impasibil i cu un suras ironic pe buze. Von Killinger i-a pierdut rbdarea i apostrofandu-l vehement pe Bohme, i-a atras atenia c el a uitat c face parte din funcionarii legaiei i c este deci sub ordinele sale i c datoria lui ar i fost s aduc imediat la cunotina superiorului su tirea primit de la Berlin, privind fuga lui Sima, astfel s-ar fi evitat ca ministrul Germaniei s dea Guvernului roman relaii care nu corespund cu adevrul152. Prin intervenia energic, de protest la Berlin, a marealului Ion Antonescu, Horia Sima a fost readus in lagr i incidentul s-a aplanat. La 30 decembrie 1942 Serviciul de Siguran al Reichului raporta c Horia Sima a fost arestat la Roma i readus in lagr, in vreme ce in ar ali 1500 de

legionari au fost arestai i internai in lagrul de la TarguJiu153. Intr-o recent lucrare cu caracter memorialistic se afirma c principalul 151 Ibidem, dosar nr. 5374, vol 13, f. 184-185. 152 Radu Lecca, op. cit., p. 216-217. 153 Antonescu marealul Romaniei..., vol. 1, p. 475. 67 motiv care l-ar fi determinat pe Horia Sima s evadeze din lagrul de la Berkenbruck l-ar fi constituit planul pus la cale de Eugen Cristescu in colaborare tacit cu unele cercuri germane interesate, prin care se urmrea lichidarea cpeteniilor gardiste refugiate in Germania. Atentatul propriu-zis condus de comisarul Petrovici ar ii trebuit s se produc in ziua de 6 decembrie, de ziua Sfantului Nicolae, pentru ca apoi s se spun c legionarii s-au btut intre ei. Eecul complotului s-ar fi datorat vigilenei poliitilor legionari internai in lagr154. In realitate, Horia Sima fusese repus in libertate i semnalat de serviciile romane de informaii, in Italia. Germanii, care erau organizatorii acestei cltorii, printr-o indiscreie voit o aduseser la cunotina agenilor nostri155. Ulterior, afacerea Horia Sima a fost explicat de von Killinger marealului Antonescu ca o stangcie a anumitor servicii ale lui Himmler care ii permiseser aceast iniiativ, fr a cere

prerea lui Hitler156. De asemenea, insistenta cu care marealul Ion Antonescu in cadrul discuiilor din zilele de 10-12 ianuarie 1943 de la cartierul general al Fiihrerului de lang Rastenberg a dorit o clarificare a fugii lui Horia Sima in faa lui Hitler, precum i asigurrile date de Ribbentrop c cei vinovai au fost pedepsii157, pune serios la indoial vreo implicare a lui Eugen Cristescu, mai ales c acesta, timp de patru ani cat s-a aflat la conducerea SSI, nu a intreprins nici o aciune fr tirea Conductorului statului roman. Mai mult, tim bine c Ion Antonescu era un om dur, dar drept, i nu se lsa influenat sau dominat de cei din jurul su158. Deci singura ans a lui Cristescu de a catiga increderea marealului era de a-i oferi o informaie, dac nu spectaculoas, cel puin corect. Tot la sfaritul anului 1942 se finaliza o ampl sintez intitulat Doi ani de activitate a Serviciului Special de Informaii 15 noiembrie 1940-15 noiembrie 1942. Era un fel de raport-bilan, inaintat marealului Ion Antonescu, in care se prezentau toate realizrile, dar i neimplinirile SSI de cand in fruntea sa se afla Eugen Cristescu. La capitolul i analiza activitatea Seciei a II-a Contrainformaii, care avea in preocupri Micarea Legionar, se

menionau ca realizri: A urmrit problema legionar dand o deosebit atenie urmtoarelor aspecte: infiltrarea legionarilor in instituiile de stat; acapararea comerului fost evreiesc; planurile elementelor teroriste; propaganda in universiti; trimiterea pe front a elementelor periculoase i dovedite incorigibile; legturile dintre cei din ar i legionarii refugiai in strintate; procurarea i distribuirea de fonduri159. Este de fapt un rezumat al msurilor luate de eful SSI pentru neutralizarea Micrii Legionare. Un ecou al inverunrii legionarilor contra efului SSI gsim i in relatarea 154 Nistor Chioreanu, Morminte vii, Institutul European, Iai, 1992, p. 136. 155 Gheorghe Barbul, op. cit., p. 90. 156 Ibidem. 157 Auric Simion, Preliminarii politico-diplomatice ale insureciei romne din August 1944, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 122. 158 Platon Chimoag, op. cit., p. 122. 159 Arh. SRI, fond d, dosar nr. 7 963, vol. 1, f. 45 -46. 68 discuiei pe care a avut-o in primvara anului 1943 fratele lui Eugen, Gheorghe Cristescu, cu reprezentanii serviciului de informaii american la Istanbul: Avem informaii c (germanii n.n.) s-au ineles cu Horia Sima, impunandu-i o total supunere in cazul cand eventual il vor aduce la

conducerea statului roman, in fruntea unui regim legionar. (...) Horia Sima a cerut ca Eugen Cristescu s fie predat lui, fie c s-ar afla in ar, fie c ar fi in Germania, deoarece are cu el o crancen rfuial160. Dar i aceste uneltiri germano-legionare au fost dejucate din fae, aa cum ne sugereaz o not a SSI din 31 decembrie 1943. In cercurile maniste se declar c planurile legionare ar i fost dezvluite acum catva timp domnului Eugen Cristescu de C..., care cunotea planurile i organizaia lui Horia Sima. Vorbind de acest lucru, domnul Maniu scotea in relief dezumflarea total a uneltirilor germane161. In sfarit, o alt not a SSI, din 12 august 1944, informa c in randurile ziaritilor de la Curentul se comenta un eveniment care avusese loc cu cateva zile in urm. O echip a morii format din 7 tineri legionari, se deplasase la Olnesti (Valcea) pentru a pune la cale un nou atentat impotriva Conductorului statului. Mustrat de contiin, unul din membrii echipei (care era probabil agent SSI n.n.), ar fi fugit la Bucureti pentru a-l intiina pe generalul Piky Vasiliu. Acesta s-a deplasat cu avionul la Olneti i in momentul cand conspiratorii au fost prini, denuntorul a tras in eful

echipei, omorandu-l. Ceilali 6 conspiratori au fost judecai, condamnai la moarte i executai162. Eugen Cristescu, implicat direct in cercetarea acestui caz, alturi de generalul Constantin (Pichi) Vasiliu, eful Jandarmeriei i de generalul Nicolae Diaconescu, directorul general al Poliiei, a pstrat tcerea. In dezvlurile sale fcute in perioada 1945-1949, fostul ef al SSI nu amintete nimic despre acest caz. Este inc o dovad asupra faptului c Eugen Cristecsu s-a strduit s demonstreze c tie s fie discret fa de problemele sensibile ale forntului secret, mai ales cele referitoare la spaiul sovietic. Dincolo de atentat, cazul avea o serioas conotaie politic a cror fire duceau direct la Moscova. Din cercetarea altor documete rezult c legionarii atentatori, fuseser instruii de ageni NKVD i lansai din avioane sovietice in noaptea de 28 spre 29 iunie 1944, in apropiere de staiunea Olneti-Valcea, unde se afla marealul Ion Antonescu la tratament. Grupul de atentatori avea ca misiune principal contactarea i reactivarea unor lideri ai Micrii Legionare, care erau impotriva alianei Romaniei cu Germania. Concepia sovieticilor viza ca, prin reactivarea Micrii Legionare sub controlul unor lideri dirijai de Serviciile Secrete sovietice i prin colaborare cu

alte fore patriotice, s formeze pe teritoriul Romaniei o larg coaliie pentru inlturarea de la conducerea statului a marealului Ion Antonescu i 160 Ibidem, fond p, dosar nr. 48.163, vol. 2, f. 31-32. 161 Ibidem, dosar nr. 40.010, vol. 136, f. 16. Este vorba despre eful serviciului de informaii propriu, pe care i-l organizase PN i care ne dovedete c opera la un grad de profesionalism care ii permitea s colaboreze cu SSI n contracararea planurilor germano-legionare. 162 Arh. NIC, fond PCM- SSI, dosar nr 14/1941, f. 256. 69 denunarea alianei politico-militare a Romaniei cu Germania163. Fr indoial, documentele de arhiv mai sus citate dau girul afirmaiei c Eugen Cristescu a fost intr-adevr un consacrat adversar al Micrii Legionare, iar afirmaiile memorialitilor legionari, cum c toate ghinioanele i nenorocirile care s-au abtut asupra Micrii Legionare s-ar datora fostului ef al Siguranei i al SSI, trebuie s recunoatem c nu sunt lipsite de substan. In opinia noastr, singurul amestec al lui Eugen Cristescu in toat aceast afacere este c sub acoperirea statutului su de funcionar public, a tiut cand, unde i cum s intervin pentru ca liderii garditi s nu-i fac jocul. Dar care a fost motivul real: Loialitatea fa de mareal? Spiritul su

justiiar in interpretarea i aplicarea legilor? Convingerile sale politice intime, dei statutul de funcionar public ii interzicea aceasta? Nu cumva toate la un loc? Schimbul de informaii i cooperarea SSI Abwher Imediat dup actul de la 23 august 1944, comentatorii de pres, fie din interese politice, fie din netiin, au confundat Serviciul Secret Roman (SSI) cu SS-ul german, iar Eugen Cristescu considerat eful Gestapoului romanesc era prezentat ca un personaj odios, total devotat intereselor germane. Documentele intocmite de tribunalul poporului (atat rechizitoriul cat i actul de acuzare) pentru procesul din mai 1946, au insistat pe colaborarea intre SSI i serviciile de informaii germane, pentru a se justifica probabil acuzaia de trdare naional. Numeroase documente pstrate in arhiva SSI, precum i declaraiile fcute ulterior de Eugen Cristescu i colaboratorii si mai apropiai din Serviciu, sau de unii foti inali demnitari ai regimului antonescian, au adus o serie de clarificri asupra problemei. Era vorba de colaborarea SSI cu Abwehr (Serviciul de Informaii al Armatei Germane) ce nu reprezenta o invenie a lui Cristescu, ci fusese preluat ca practic a muncii de informaii din vremea

predecesorului su. Se cuvine o scurt incursiune in aceast problem, nu din dorina de a spori gradul de credibilitate asupra declaraiilor lsate de fostul ef al SSI, sau de a-i corecta unele afirmaii in ce privete detaliile, ci mai degrab de a explica stadiul real al raporturilor romanogermane in domeniul informaiilor. E bine tiut c inc de la numirea sa in funcia de ef al Abwehrului la 1 ianuarie 1935 , legendarul amiral Wilhelm Frantz Canaris a reorganizat i reorientat intreaga activitate informativ cu caracter militar-strategic, in beneficiul Wehrmachtului. In scurt timp, Abwehrul reuise s-i organizeze o vast reea de ageni i colaboratori, atat pe teritoriul marilor puteri, care intr-un viitor rzboi se puteau confrunta cu armata german, cat i in rile mai mici, care, din interese economice sau geopolitice, puteau juca un rol important in contextul in care Germania reuea s le atrag in sfera ei de 163 Vezi pe larg Cristian Troncot, Glorie i tragedii. Momente din istoria Serviciilor de informaii i contrainformaii romne pe Frontul de Est (1941-1944), Editura Nemira, Bucureti, 2003, p.122-127. 70 influen. Canaris se conducea dup doctrina potrivit creia serviciile secrete

trebuie s fie intotdeauna cu un pas inaintea oamenilor politici i a diplomaiei oficiale. Tot el a aplicat i principiul: vand ce tiu pentru a cumpra ce nu tiu despre inamic, adic schimbul de informaii cu serviciile secrete similare Abwehrului. Scopul era unul singur: lrgirea mozaicului informaional de care Reichul avea atata nevoie in confruntarea cu cei ce i se puteau opune planului de cucerire a spaiului vital. Inc din septembrie 1935, Canaris se intalnise cu generalul Mario Rotta, eful Serviciului de Informaii Militar Italian, cu care a perfectat o alian intre cele dou servicii, deci cu mult inainte ca Hitler i Mussolini s pun bazele Axei. Tot atunci a stabilit aliana de aceeai natur i cu Serviciul Secret Ungar, precum i cu cel japonez, deci cu 5 ani inainte de intrarea Japoniei in Ax164. n februarie 1937, n sfera de interese a lui Canaris a intrat i Serviciul Secret de Informaii al Armatei Romane, condus de Mihail Moruzov. Din februarie 1937 i pan la 6 septembrie 1940, cu unele mici intreruperi, direct sau prin interpui, Moruzov a realizat mai multe contacte informative cu Abwehr165. Aceast colaborare a fost caracterizat de Eugen Cristescu ca fiind pe baze strict secrete i neautorizate de organele competente de conducere ale

statului romn. De asemenea, Cristescu ii mai amintea c aceast colaborare din vremea lui Moruzov ar fi fost tinuit lui Armand Clinescu, in acel moment prim-ministrul rii, dar s-ar fi fcut cu tirea lui Ernest Urdreanu, marealul Palatului. Va trebui s corectm aceast afirmaie, intrucat, aa cum rezult din Raportul asupra Romniei intocmit la 28 iunie 1940 de von Killinger pentru a informa Berlinul de rezultatele intrevederilor pe care le avusese cu Moruzov i regele Carol al II-lea , se menioneaz la un moment dat afirmaia suveranului roman: Eu am ajutat ca organizaia Canaris s lucreze in bune condiii, aici in Romaniai166, ceea ce dovedete fr putin de tgad c relaiile SSI Abwehr fuseser autorizate la cel mai inalt nivel. Din studiul altor documente de arhiv rezult c, inc de la sfaritul anului 1939, se crease in Serviciul Secret de Informaii al Armatei Romane o secie special de legturi externe. Aceasta avea ca principal misiune colaborarea cu serviciile de informaii similare ale altor ri care intrau in zona de interes strategic a Romaniei, in scopul neutralizrii agenilor ce desfurau aciuni potrivnice statului roman. Precizri in acest sens intalnim intr-o declaraie a lui Ionescu- Micandru: Misiunea Seciei de Legturi Externe din SSI era de a

face legtura direct sau indirect cu serviciile de informaii ale statelor aliate, sau prietene, indicate de guvernul roman. Pan in 1940 aceast legtur s-a fcut in scopul de a obine un schimb de informaii cu serviciile de informaii: polonez (direct), cehoslovac (direct), englez (prin delegat), francez (prin delegat) i in ultimul rand i cu cel german (prin delegat). Din 1940, o dat cu 164 Vladimir Alexe, Abwehr contra FBI. Secrete bine pzite, Editura Romanul, Bucureti, 1992, p. 25. 165 Vezi pe larg la Cristian Troncot, Din istoria unei colaborri SS1-Abwehr 1937-1940, n Magazin istoric, iulie- septembrie 1994. 166 Arh. NIC., fond. PCM SSI, Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1.037, f. 286. 71 schimbarea politicii externe a Romaniei i cu sosirea in ar a misiunilor militare german i italian, legtura informativ s-a fcut numai cu organele de resort ale acestor misiuni, prin cate un ofier de legtur167. Cu toate acestea, Eugen Cristescu struie in afirmaiile sale c o colaborare oficial i autorizat intre serviciile secrete romaneti i cele germane s-a realizat dup venirea la putere a generalului Ion Antonescu. Pentru a restabili adevrul, chiar in cele mai mici detalii, se cuvine s apelm din nou la documente.

Dup cum rezult din raportul intocmit la 6 septembrie 1940 de locotenent-colonelul Ionescu-Micandru, ultima intrevedere intre Canaris i Moruzov a avut loc din iniiativa efului Abwehrului, imediat dup arbitrajul de la Viena (30 august 1940). Plecarea din Bucureti s-a fcut la 1 septembrie ora 9,30, iar in ziua de 3 septembrie, insoit de Ionescu-Micandru, ca expert tehnic, Moruzov a avut dou runde de convorbiri cu amiralul Canaris, la Veneia in holul Hotelului Danieli. S-au discutat probleme legate de forele militare sovietice desfurate in Basarabia i Bucovina, aciunea comunist in Romania i in Balcani, precum i sigurana zonelor petrolifere i a transporturilor pe cile ferate i pe Dunre. De asemenea, s-au stabilit noi msuri concrete de cooperare in viitor a celor dou servicii de informaii. Avand in vedere c la una din intrevederi a participat i generalul Carboni eful Serviciului de Informaii al Armatei Italiene , putem conchide c intalnirea de la Veneia a pus bazele cooperrii informative a serviciilor de informaii ale rilor Axei in vederea aprrii i promovrii intereselor acestora in zonele strategice de interes. Documentele ne mai spun c Micandru i Moruzov au prsit Veneia la ora 17,17, iar in ziua de 5

septembrie, ora 23 au sosit la Bucureti168. Aici evenimentele politice se precipitau. Micarea Legionar aaase masele impotriva lui Carol al II-lea, fcandu-l rspunztor de prbuirea granielor. Cateva zeci de mii de legionari i simpatizani ocupaser piaa din faa Palatului Regal, cerand capul lui Vod i al metresei sale. Se desfura ceea ce istoricii i memorialitii legionari numesc revoluia legionar169. La 6 septembrie Regele Carol al II-lea a abdicat n favoarea fiului su Mihai, iar generalul Ion Antonescu a preluat intreaga putere in stat. Moruzov a fost arestat de Poliia legionar i internat la Jilava, fiind fcut rspunztor de unele atrociti comise de regimul carlist asupra legionarilor. n lipsa lui Moruzov, din ordinul generalului Alexandru Ioaniiu devenit eful Marelui Stat Major al armatei romane , colonelul N. Vldescu urma s gireze funcia de ef al Serviciului Secret, pan la o nou numire prin decret regal. Colonelul Vldescu primete un raport in ziua de 7 septembrie din partea locotenent-colonelului Ionescu-Micandru, prin care era anunat c in ziua urmtoare va sosi la Bucureti amiralul Canaris, care va rmane trei zile170. Am raportat domnului Prim-ministru (generalului Ion Antonescu) spune 167 Arh. SRI, fond p, dosar nr. 80 536, fila 9.

168 Ibidem, fond d, dosar nr, 3.717, f 23-27. 169 Vezi pe larg la Horia Sima, Sfritul unei domnii sngeroase (10 decembrie 1939-6 septembrie 1940), Ediia a 11-a, Colecia Omul nou, Madrid, 1990, p. 439 i urm. 72 colonelul Vldescu in raportul su adresat M.St.M. despre aceasta, i mi-a ordonat ca domnul amiral Canaris s nu ia contact cu nimeni decat cu Domnia Sa171. n nota de convorbiri ntre amiralul Canaris i generalul Ion Antonescu, intocmit la 11 septembrie 1940 se consemneaz urmtoarele: Domnul general Antonescu a accentuat c domnul locotenent-colonel Ionescu (Micandru n.n.) va primi toate cererile ofierului german de legtur von Stransky i c le va satisface spre deplina noastr mulumire. In timpul discuiilor, domnul general Antonescu a accentuat de mai multe ori c, din partea organelor romaneti, se va face totul pentru a satisface sut la sut interesele germane. Noul regim din Romania s-a alturat Axei Berlin-Roma i va continua aceast cale, fr a se lsa abtut de la ea. Mai departe, Primul-ministru a spus textual: Generalul Antonescu este soldat i merge drept inainte, fr a privi la dreapta sau la stanga. Este de la sine ineles c noua conducere a Serviciului de Informaii ia asupra sa toate obligaiile

pentru care s-a fcut inelegerea de la Veneia. 172. Deci generalul Ion Antonescu nu a fcut altceva decat s autorizeze colaborarea informativ intre serviciile secrete de informaii ale armatelor roman i german, aa cum fcuse i Carol al II-lea. In cel privete pe Eugen Cristescu, dup instalarea sa ca director general al SSI la 15 noiembrie 1940, a reorganizat Secia de legturi externe, creia, mai intai i-a dat o nou titulatur: Secia III G. Amnunte interesante in acest sens ne ofer fratele su, Gheorghe Cristescu: Secia special G a fost infiinat in cadrul SSI la intervenia puternic fcut de Marele Cartier General al lui Hitler, prin Misiunea Militar German din Romania, direct pe lang Antonescu, indicandu-se totodat atat ofierul care va conduce legtura dintre Abwehrstelle (secia din Romania a serviciului de informaii al armatei germane) in persoana maiorului Stransky Alexandru ofier activ din armata german , dar i a ofierului roman, in persoana (locotenent) colonelului de stat major Ionescu-Micandru. (...) Berlinul, respectiv Cartierul General de la Berchesgarden, a insistat special pentru numirea acestui ofier la conducerea Seciei speciale G, scoandu-se de la conducerea veche un

ofier de stat major foarte capabil colonelul Constantin Antonescu , cruia i s-a dat comand de unitate activ173. n cadrul schimbului de informaii i a cooperrii dintre SSI i Abwher un rol important l-au jucat conferinele pe care ofierii de informaii germani le ineau la sediul SSI ori al MStM in prezena ofierilor romani cu sarcini informative pe Frontul de Est. In urma acestor conferine, Eugen Cristescu intocmea ample rapoarte pe care l-e inainta direct la Cabinetul Militar al marealului Ion Antonescu. Din coninutul lor aflm c erau analizate: configuraia fronturilor, inteniile de manevr ale comandamentelor armatelor britanice, americane i sovietice, necesitatea msurilor de 170 Arh.SRI, fond d, dosar nr. 3 717, f.28. 171 Ibidem, f. 30. 172 Ibidem, f. 31. 173 Ibidem, dosar nr. 88 438, f. 43-44. 73 protecie contrainformativ etc. In urma acestor aciuni de informare se stabileau de regul sarcinile informative pentru structurile celeor dou servicii, SSI i Abwher. De exemplu, la conferina din 10 aprilie 1942, colonelul Kintzel, din Secia a II-a a Statului Major al Armatei de Uscat, eful Frontului de Est s-a referit la

faptul c, pan in acel moment, Comandamentul german a subestimat valoarea Armatei Sovietice. Printre cauzele acestei erori, ofierul german a menionat: Concluziilor trase de ctre Serviciul de Informaii german in urma rzboiului ruso-finlandez, rzboi in care Armata Sovietic s-a prezentat slab din punct de vedere al conducerii operaiunilor, instruciei, disciplinei, moralului, dotrii i serviciilor de aprovizionare. Aceste constatri le-a fcut i Comandamentul Sovietic care, drept consecin, a inlocuit pe marealul Voroilov de la conducerea armatei prin marealul Timoenko. Acesta din urm, in baza misiunilor primite, a luat msuri de redresarea lipsurilor constatate in toate domeniile i in special pentru complectarea disciplinei, dotarea armatei i refacerea moralului soldatului sovietic. Interesant este i o alt cauz a erorilor de evaluare fcute de germani: Prin msurile de ordin contrainformativ luate de ctre organele sovietice, agenii Serviciului de Informaii german nu au putut ptrunde in interiorul URSS pentru a culege informaii intr-o zon mai adanc de 100 150 km de la frontier. In aceast zon s-au putut obine date precise de ordin informativ, ins nu s-au putut ti ce se petrece in interiorul URSS. Datorit acestui fapt, nu s-a putut cunoate

care sunt posibilitile industriale ale URSS, cu atat mai mult c majoritatea statelor capitaliste erau dispuse s subestimeze dezvoltarea industriei sovietice, considerand-o numai ca o creaie a propagandei sovietice, ea neexistand in realitate174. Pentru exemplificare se menioneaz c inainte de inceperea rzboiului contra URSS, Comandamentul german aprecia c armata sovietic dispunea de circa 10 000 care de lupt. In realitate ins s-a vzut mai apoi c, de la inceputul rzboiului i pan in aprilie 1942 au fost distruse 26 000 care de lupt i totui Sovietele mai dispun de 80 Brigzi care de lupt175. De asemenea, ofierul german, cruia se pare nu-i scpa nici un amnunt din analiz, mai meniona c: Sovietele au intrebuinat mijloace de inducere in eroare a informatorilor oficiali cu ocazia diferitelor parzi i festiviti militare, fcand s defileze aceleai uniti de mai multe ori i pstrand un desvarit secret asupra noilor mijloace de lupt, camuflajul i conspirativitatea fiind un specific al Sovietelor. Abia dup inceperea rzboiului actual, s-a putut cunoate gradul de pregtire al Armatei Roii176. Un alt aspect extrem de interesat prezentat in cadrul consftuirilor se

refer la multe din necunoscutele Armatei Roii, care au surprins Comandamentul Armatei Germane, ceea ce a dus in cele din urm la eecul cuceririi Moscovei. Iat cum este prezentat de analitii germani: In ceea ce privete armata sovietic, Comandamentul german a fost surprins de 174 Arh. NIC, fond PCM-Cabinet Militar Ion Antonescu, dosar 383/1942, f. 3. 175 Ibidem. 176 Ibidem, f. 5. 74 apariia: carului de lupt de 52 de tone; tunului rachet; cum i de tenacitatea in lupt a soldatului rou care, chiar incercuit, a rezistat fr aprovizionri, mancandu-i camarazii mori, fiind in cele din urm capabili s atace i s scape de incercuire. De asemenea, Comandamentul german a mai fost surprins la data de 4 decembrie 1941, de apariia pe front in regiunea Moscovei, a urmtoarelor noi MU: 80 Divizii Infanterie; 80 Brigzii Infanterie; 10 Brigzi care de lupt; 25 Divizii Cavalerie. Toate aceste MU au aprut pe front in momentul cand germanii erau in plin ofensiv pentru cucerirea Moscovei. Aceast aciune a fost intreprins datorit faptului c trupele sovietice din linia I-a erau complet epuizate i efectivele complectate cu civili

i copii. Existena MU semnalate mai sus, nu a fost cunoscut germanilor prin nici un mijloc177. Iat i concluzia formulat de colonelul Kintzel: Trebuie s nu mai cdem in greeala de a subestima fora combativ a armatei sovietice i potenialul de rzboi al URSS. Trebuie s ne ateptm c vom mai intalni inc rezistene serioase in ofensiva din primvara acestui an. Nu trebuie s contm pe frmantri de ordin intern in URSS i nici pe o dezagregare a armatei sovietice178. Am citat n extenso din aceste documente pentru a sublinia c ofierii germani ofereu colegilor lor din SSI i Seciei a II-a a MStM nu numai o informaie despre valoarea i tria forelor inamicului comun, dar mai ales modelul unei analize reci, obiective i critice, fr cosmetizri i explicaii politice, in care nu era omis evidenierea propriilor slbiciuni i limite in cunoatere. Mesajul era foarte clar: necunoaterea inamicului poate duce la surprindere, erori de comandament i, prin urmare, la inevitabile eecuri. De aici, rolul extrem de important al informaiilor in timp de campanie. La fel de instructive pentru ofierii SSI s-au dovedit informaiile furnizate de colonelul Rodl cu ocazia consfturirii din 23 iulie 1942. Printre altele, ofierul german atrgea atenia - la 41 de zile dup primul bombardament al aviaiei

americane supra Romaniei179 , c: In Orientul Apropiat se gsesc circa 150 de avioane americane, care, probabil, vor fi utilizate pentru atacul zonei petrolifere din Romania. Astzi tim c atacul s-a produs peste mai bine de un an, la 1 august 1943. Datorit msurilor luate din timp, respectiv intrirea artileriei antiaeriene germane i romane din zon i suplimentarea sistemului de protecie contrainformativ, rezultatele atacului au fost limitate. Producia de petrol nu a fost afectat in mod hotrator, iar pagubele de partea aviaiei americane au fost insemnate. Din 177 de bombardiere care au atacat Valea Prahovei, 162 au ajuns in zona petrolifer, 41 au fost doborate, 88 s-au inapoiat la baz, din care 55 cu avarii (unele au aterizat pe parcurs), iar 147 177 Ibidem, f. 6. 178 Ibidem, f. 8. 179 Primul atac aerian american asupra Romaniei (i Europei), avand ca obiectiv zona Ploieti s-a petrecut la 12 iunie 1942. La raid au participat 13 bombardiere B-24 (utilizate prima dat in operaii militare) care au aruncat bombe la intamplare, de la Constana la Ploieti. Incheiat cu un eec total, bombardamentul nu a fost anunat oficial de SUA, dar nici de autoritile germane i romane, care nu erau interesate s se afle c aviaia american era capabil s efectueze bombardamente asupra unor obiective din Europa. (Vezi Istoria Romniei n date ,

coordonator Dinu C. Giurescu, Editura enciclopedic, Bucureti, 2003, p. 455). 75 aviatori au murit in aciune, 116 fiind luai prizonieri180. i tot cu ocazia conferinei din 23 iulie 1942, acelai colonel Rodl atrgea atenia c armata american este destul de puternic pentru a intreprinde o aciune, fie in Vestul Europei (in Irlanda se afl astzi circa 100 000 americani), fie in Orientul Apropiat181. Evaluare corect, intrucat aciunea se va produce peste doi ani, la 6 iunie 1944, cunoscut sub numele de Operaiunea Overlord sau Marea debarcare. Se pare c specialitii SSI au deprins repede sistemul de analiz i acribia ofierilor germani, aa incat in evaluarea prezentat Preediniei Consiliului de Miniltri, la sfaritul lunii martie 1943, despre situaia i posibilitile Armatei Sovietice, se formuleaz urmtoarea concluzie: Armata Sovietic in urma ofensivei de iarn a suferit pierderi foarte mari in efective i materiale. Guvernul i comandamentul sovietic, judecand posibilitile sale in personalul de comand, fore vii i materiale, a ajuns la hotrarea de a lupta cu mase de uniti blindate i mecanizate, prin care sper a da lovitura decisiv trupelor aliate. Pentru aceasta face toate eforturile in vederea fabricrii in mas de

tancuri i organizarea numeroaselor uniti blindate i motomecanizate, pe care le angajeaz in lupt pan la completa lor nimicire, formand ins mereu uniti noi. Sursa principal de fabricaie a mijloacelor i organizarea unitilor blindate o formeaz regiunea Urali. Desfurarea actual a ofensivei de iarn a Sovietelor dus cu un important numr de MU i in special de blindate se pare c a marcat din partea Axei o tendin de a supraestima posibilitile sovietice, fenomen cu totul contrar celui de la inceputul rzboiului, cand fora Armatei Roii a fost subestimat182. Probabil c la aceste aspecte se referea Eugen Cristescu atunci cand a afirmat c in fapt, aceast colaborare (dintre SSI i Abwher- n.n.), s-a soldat cu reale catiguri pentru Serviciul de Informaii Roman. Fie i prin aceste atestri documentare, se conturaz pentru istoriografia domeniului teza conform creia schimbul de informaii i cooperarea dintre ofierii SSI cu profesionitii germani ai frontului secret a fost o experien extrem de util. Din nefericire, acesta nu a putut fi valorificat in perioada care a urmat, datorit pierderilor dezastroase pe Frontul de Est, iar in domeniul informaiilor astfel de eecuri se pltesc uneori foarte scump. Dup

actul de la 23 august, din ordinul Comandamentului Armatei Sovietice de ocupaie, structurile informative ale SSI care activaser pe Frontul de Est au fost desfiinate, iar asupra ofierilor i a documentelor informative intocmite de ei, s-a declanat o adevrat vantore de vrjitoare. Documentele din arhiva Frontului de Est au fost fie distruse, fie au luat masiv drumul Moscovei. In timpul regimului comunist, majoritatea ofierilor SSI au fost condamnai la ani grei de temni, fiind acuzai de activitate intens contra clasei mincitoare. O astfel de aberaie venea s acopere adevrul, i anume experiena copleitoare acumulat in timpul campaniei de reintregire naional-statal din cel de-al doilea rzboi mondial. 180 Ibidem, p. 457-458. 181 Arh. NIC, fond PCM-Cabinet Militar Ion Antonescu, dosar 94/1941, f. 61-62. 182 Arh. SRI, fond d, dosar nr. 6456, f. 1-16. 76 In schimb, dup cum se cunoate foarte bine, ofierii Abwherului din structurile Frontului de Est - n frunte cu Reinhard Ghelen183 i intreaga sa arhiv -, au avut o alt soart184. Au fost recuperai de americani i pui imediat la lucru, experiena lor informativ contra sovieticilor fiind folosit, nu numai la fundamentarea structurilor informative ale regimului democratic din

Germania Federal ci mai ales la confruntarea Est-Vest din timpul rzboiului rece, al crui deznodmant, de asemenea, il cunoatem acum foarte bine. Continuitatea i discontinuitatea in activitatea de informaii par s devin astfel elemente fundamentale in stabilirea coeficienilor de valoare i a eficienei in domeniul activitii de informaii, iar Eugen Cristescu are meritul de a fi intuit acest aspect. In finalul raportului su despre Organizarea i activitatea SSI, amintete despre firul de continuitate i tradiie informatic, care in concepia sa ar trebui s se sprijine pe spiritul de solidaritate i de inelegere, ca i pe succesiunea generaiilor. Fr indoial c este un mesaj peste timp transmis de Eugen Cristescu noilor generaii de profesioniti ai domeniului. Pruden n jocul pe mai multe tablouri In raporturile dintre romani i germani au existat i momente tensionate, friciuni i nu puine suspiciuni. Multe dintre acestea se pare c se datorau amestecului brutal al germanilor in probleme organizatorice i de personal ale SSI. Este i morivul pentru care Eugen Cristescu nu prea a agreat nici Secia G i nici personalul acestei secii, special creat s coopereze cu structurile similare germane.

Aa se face c pentru a se informa cu tot ceea era de interes operativ, in afara problemelor militare i a evoluiei fronturilor, Eugen Cristescu i-a creat singur relaii in randul germanilor. Cu timpul devine un personaj nelipsit din anturajul oficialitilor de la Legaia german. Iat ce povestete Radu Lecca in acest sens: Inc la inceputul anului 1941, von Killinger l-a rugat pe Ritgen i pe mine s organizm in fiecare sptman o mas, la care s poat lua parte el, Mihai Antonescu i alte personaliti germane i romane. Scopul acestor mese, fr etichet, era ca romanii i germanii s aib ocazia s se cunoasc mai bine. Aceste mese aveau loc, la inceput, in diferite localuri din Bucureti ca Fiora, Luzana, Pescru etc. Din partea nemilor erau intotdeauna nelipsit von Killinger, consilierul de legaie Rodel, Ritgen, colonelul Schumacher, iar din partea romanilor Ovid Vldescu, Eugen Cristescu, generalul Plngeanu (prefect de poliie), Constantin Maltezeanu 183 Nscut in 1902, la Erfurt, dup absolvirea colii de ofieri, in 1921, Ghelen a fost repartizat la arma artilerie. Numit la comanda serviciului de informaii al forelor germane de pe frontul de Est, in 1942, Ghelen a dovedit caliti profesionale de excepie, reuind s pun bazele unei vaste reele de ageni pe teritoriul URSS. Evaluarea acestor informaii, alturi de

cele provenite de la agenii SSI, erau fcute, dup cum atest documentele, de ctre ofieri germani specialiti, in cadrul consftuirilor periodice cu ofierii romani. 184 Vezi pe larg mai nou, cu referine bibliografice Cristian Troncot, Ioan Bidu Horaiu Blidaru, Serviciile secrete ale Franei, Germaniei, Italiei, Spaniei i Potugaliei nainte i dup Rzboiul Rece, Editura Elion, Bucureti, 2004, p.83-84. 77 (un prieten al meu), Dnulescu (ministrul muncii) i de cele mai multe ori Mihai Antonescu. Afar de aceti membri permaneni se mai invitau alte personaliti germane i romane, dup dorina lui von Killinger, sau a lui (Mihai) Antonescu. Incepand din iulie 1942, aceste mese aveau loc in str. Sf. tefan, la sediul biroului meu. Ele nu aveau caracter politic i in cursul lor se discutau mai multe evenimente de pe front i isprvile vantoreti ale lui von Killinger. Cristescu ins nu se inea de aceast regul. El venea de fiecare dat cu interpretul su, colonelul (Alexandru) Proca, ,i trecea cu von Killinger intro camer vecin i raporta despre ultimele comploturi legionare puse la cale la Berlin sau la Rostock, unde el avea informatori185. S mai consemnm c prin reorganizarea Sectiei G, Cristescu rezolvase mai multe probleme, unele dintre ele destul de subtile. In primul rand grupa

acolo ca s dea satisfacie germanilor pe toi lucrtorii din SSI care aveau vederi filo-germane. In felul acesta, ei nu mai aveau acces la celelalte secii i puteau fi mai uor supravegheai. Cristescu avea in vedere ca lucrtorii din aceast secie s nu-i depeasc atribuiile sau s fie atrai de germani in aciuni antiromaneti. De acest din urm aspect se ocupa Agentura I din Secia a II-a Contrainformaii, al crui ef, incepand cu aprilie 1941, a fost numit locotenent-colonelul Traian Borcescu. In al doilea rand dispunea de un canal sigur de intoxicare a germanilor, atunci cand interesele o reclamau. De exemplu, notele informative privind pe naionalrniti i liberali nu erau comunicate germanilor, fiind ferite de privirile indiscrete ale subalternilor lui Ionescu-Micandru, iar cele de alt natur, care le erau transmise oficial in cadrul schimbului de informaii prin Secia a III-a G, aveau un coninut destul de vag. Nu intampltor, atunci cand germanii au cerut in mod vehement msuri ferme contra opoziiei politice i arestarea fruntailor rniti i liberali, Eugen Cristescu, cu acordul lui Ion Antonescu, a invitat o serie de reprezentani ai partidelor politice respective la se diul Seciei juridice i le-a

citit o admonestare in prezena agenilor din Serviciul G. Alte amnunte interesante referitoare la acest aspect intalnim in relatrile lui Traian Borcescu: Presiunile germane erau destul de puternice i, totui, toi au fost scpai de la deportare, arestare sau internare in lagr. In trucat cererile germane deveneau din ce in ce mai insistente, am avut o conferin cu Eugen Cristescu, cu Nicu Stnescu care se ocupa cu problema partidelor politice i cu gazetarul Soreanu, la care am apelat cunoscandu-i experiena i spiritul de ingeniozitate. Cu acest prilej eu am propus, i dup (intrarea in n.n.) rzboi s-a czut de acord, ca pentru a da impresia germanilor c totui se iau msuri fa de politicienii romani, s se realizeze formula unui avertisment, care in fond era inofensiv, i care ne permitea totui s comunicm c s-au luat msuri. Ca urmare a acestei formule: Ghi Pop, C. Coposu, doctor Solomon, poetul Ilieiu i Gatterburg Veretu au fost chemai la Secia juridic, unde, prin colonelul magistrat Radu Ionescu, li s-a citit o drastic observaie, ins pur formal, lsandu-i apoi liberi. De asemenea, au 185 Radu Lecca, op, cit., p. 211-212. 78 fost salvai de la cererile germane de a fi predai: Mihail Ralea, Mihail

Ghelmegeanu salvat cu un domiciliu obligatoriu pe 3 luni la locuina sa din Bucureti , Nicuor Graur, I. Gh. Maurer, V.V. Stanciu (pe care l-am scos din Prefectura Poliiei Capitalei), Vldescu-Rcoasa, Constantinescu-Iai, Aurelian Bentoiu etc. Se cerea arestarea lui Emil Bodnra, ce avea domiciliu obligatoriu la Brila, dar pe care am contracarat-o, susinand teza c poate fi folositor la ieirea Romaniei din rzboi, argument pe care evenimentele 1-au confirmat186. Tot la cererea germanilor a fost arestat i doctorul Petru Groza, ins dup un timp a fost pus in libertate in urma interveniei la marealul Antonescu a generalului de corp de armat Popescu Dumitriu i a lui Eugen Cristescu187. Despre felul in care SSI realiza supravegherea (in realitate, protecia) lui Iuliu Maniu, acelai Traian Borcescu arta: Agenii ce erau dai sub form de supraveghere, il pzeau. Dovada: cand a aprut cateva zile o main german in jurul casei domnului Maniu, agenii notri au primit ordin s aresteze pe ocupani. Cand germanii ne cereau informaii despre domnul Maniu, li se intocmea o lucrare special in care domnul Maniu era pus intr-o situaie inofensiv. (...) Nu s-a dat nici o informaie care putea s determine

pe fostul mareal (Ion Antonescu) s ia msuri contra domnului Maniu. Dimpotriv, lucrurile erau pregtite astfel incat s nu alarmeze pe cineva188. Cele afirmate de Traian Borcescu sunt confirmate i de Victor Ionescu: Niciodat agenii de sub conducerea mea n-au urmrit pe domnul Iuliu Maniu, ci au efectuat paza asupra persoanei domniei sale, care a cerut acest lucru domnului Eugen Cristescu, deoarece se simea urmrit de anumii ageni despre care bnuia c sunt din Gestapoul german. Dup catva timp, agenii mei au putut identifica un lot de ageni ai Gestapoului care circulau cu mai multe automobile la care utilizau un numr de circulaie de la Sibiu i, prin intervenia energic, aciunea acestora a fost paralizat189. Desigur c protecia fcut de SSI personalitilor politice care aparent aveau alte concepii politice decat marealul Ion Antonescu, trebuie ineleas ca o dubl manevr a lui Eugen Cristescu, de altfel reuit fa de preteniile germane, dar, in realitate, prin misiunile pe care le avea de indeplinit Grupa politic din Secia a II-a Contrainformaii se exercita o supraveghere strict a acestor personaliti. Cu mult discreie era supravegheat i Palatul Regal, pentru a se preveni

sau deprta orice uneltiri ce vizau rsturnarea de la putere a marealului Ion Antonescu. Edificator in acest sens este urmtorul pasaj dintr-un Memoriu intocmit i inaintat la 8 septembrie 1944 de Traian Borcescu lui Mociony Starcea marealul Palatului Regal: Subsemnatului nu mi s-a dat nici o misiune cu organizarea vreunei reele informative in interiorul Palatului, dei aceasta n-a fi putut-o executa. Cum din diferite interceptri telefonice trimise de domnul mareal Antonescu i din aciunea partidelor politice in 186 Arh. SRI, dosar nr. 192 903, vol. l, f. 413. 187 Ibidem, dosar nr. 25 374, vol. 13, f. 187. 188 Ibidem, dosar nr. 48 163, vol. 2, f. 46.047. 189 Ibidem, f. 237 (verso). 79 legtur cu Palatul, reieea, in mod evident, c intereseaz i persoana Majestii Sale, m-a indreptit s-i cer lmuriri domnului Eugen Cristescu, pentru c, fiind militar, nu doream s fiu expus. Domnul Eugen Cristescu a declarat: Nu urmrim pe M.S. Regele, pe M.S. Regina Mam, ci clica de politicieni, care vor s profite de lipsa de experien a M.S. Regelui pentru a schimba politica Marealului. El va ti s ne duc la izband, indiferent cu cine a inceput rzboiul i cu cine il va termina190. Supravegherea Palatului Regal i a intregului anturaj se realiza la inceput

cu ajutorul locotenent-colonelului A. Cpn, iar mai tarziu prin locotenent-colonelul Octavian Rdulescu, foti comandani militari la Societatea de Telefoane. Acetia realizau interceptarea telefoanelor Palatului i a tuturor persoanelor in legtur cu Casa Regal, iar informaiile erau raportate imediat marealului Ion Antonescu. I ntr-un raport al unui ofier din SSI se sublinia c: Locotenent-colonelulul Traian Borcescu se ocupa in mod special cu micrile M.S. Regelui i ale oamenilor si de incredere, civili sau militari. Lucrrile in legtur cu aceast spe erau intocmite de Eugen Cristescu cu concursul dactilografilor Siliteanu i Sichitiu. Comisarul Grigore Petrovici se ocupa cu supravegherea ofierilor inlturai de marealul Antonescu din armat i care erau bnuii c sunt in legtur cu Palatul Regal191. Traian Borcescu a nuanat ins acest aspect: Agenii informatori nu spionau pe nici un om politic sau oricare alt persoan (Regele! n.n.). Ei culegeau informaii din conversaiile ce le aveau cu diferite persoane in scopul de a ine la curent asupra orientrii cercurilor respective in problemele la ordinea zilei192. intr-o not din 30 septembrie 1944 a Prefecturii Poliiei

Capitalei, se spunea: Cu ajutorul evreului Soreanu (Haim Schar), care era in foarte bun legtur cu anturajul lui Iuliu Maniu, Eugen Cristescu era informat in cele mai bune condiii de tot ce se pune la cale acolo. Informatorul era pltit pentru aceste servicii cu cca 350 000 lei lunar, afar de premii date pentru lucrri speciale, iar in ultimele 6 luni a avut la dispoziie i un automobil al Serviciului, cu ofer (Ilie Tota) i intreinere193. Intrucat germanii incepuser s organizeze in ar formaiuni paramilitare, cu depozite de armament, instrucie, cadre i ageni de informaii, ce nu puteau fi urmrite de organele de stat romaneti, pentru c oficial se gseau in aliana cu ei, i s-ar fi expus, iar orice indiscreie sau micare greit ducea la proteste, Eugen Cristescu a gsit totui o cale de a-i supraveghea: A organizat grupa de patrioi-democrai, un fel de informatori, care-i ofereau serviciile din proprie iniiativ, pe baza convingerilor politice sau religioase194, iar activitatea lor aprea ca o aciune fireasc de autoaprare. 190 Ibidem, dosar nr. 25 374, vol. 3, f. 96. 191 Ibidem, dosar nr. 40 010, vol. 128, f. 21. 192 Ibidem, dosar nr. 48 163, vol. 2, f. 40-41. 193 Ibidem, dosar nr. 40 010, vol. 128, f. 10. 194 Ibidem, dosar nr. 48 163, vol. 2, f. 110-111.

80 Aciunile disimulate ale lui Eugen Cristescu pentru protejarea opoziiei fa de germani, mai ales in situaiile in care s-au produs unele aciuni imprudente din partea lui Maniu, rezult cu pregnant din aa-numita afacere Ric Georgescu. Intrucat fostul ef al SSI acord acestei probleme spaii destul de largi in declaraiile sale, vom aduga doar punctul de vedere al colonelului magistrat Emil Velciu, implicat direct in ancheta lui Ric Georgescu. Demn de reinut este atmosfera apstoare in care s-a fcut ancheta, cel puin la inceput, din cauza amestecului german: La Secia juridic spune colonelul Velciu aveam controlul i supravegherea Poliiei Secrete de Campanie German, condus de maiorul german Grundich, iar ca ataat de legtur pe sublocotenentul Langner Herman i subofierul Bacher. Acesta din urm cunotea limba roman. Prin intermediul Seciei G se transmiteau la Secia juridic toate ordinele care interesau Gestapoul german in afacerile in curs de cercetare. Cu timpul, cererile absurde i controlul german, direct i prin Cristescu, devenea tot mai accentuate. Era de observat, in special, supravegherea ce o exercitau germanii in afacerile pe

care i le descoperiser, dar care se cercetau la Secia juridic a SSI.(...) Cazul inginer Ric Georgescu i ali 16 romani a fost urmrit i descoperit de organele poliiei secrete germane care ii aveau antene la Constantinopol. Acest grup de lupttori romani se organizase, colectand informaii pe care le transmiteau zilnic la Constantinopol pe calea undelor. Cercetrile in aceast afacere s-au efectuat la sediul Seciei juridice a SSI-ului de ctre cpitanul magistrat Brbulescu Camil. Timp de 45 de zile, cat au durat aceste investigaii, delegaii germani au priveghiat, clip de clip, munca ofierului magistrat. In fruntea acestei delegaii se afla locotenentul german Dupplitzer. Zilnic era inut la curent Gestapo-ul din Bucureti cu mersul instruciei. Eugen Cristescu se ocupa, la randul su, neintrerupt de cursul cercetrilor. (...) Ctre sfaritul cercetrilor am fost chemat in cabinetul lui Eugen Cristescu, de fal fiind i eful Gestapo-ului, colonelul von Richter. Mi s-a dat ordin s predau pe cei 16 romani arestai in mainile germanilor, pentru a fi transportai la Berlin, unde cereau s se continue cercetrile. Am protestat vehement, artand c o asemenea cerere nu-i are nici un suport juridic i deci nu pot s-i dau urmare. Am demonstrat, de asemenea, c atata vreme cat sunt arestai, sub

autoritatea funciei mele, eu nu-mi pot angaja o rspundere atat de grav. Odat predai germanilor sfaritul acestor oameni nu era greu de bnuit. Eugen Cristescu mi-a cerut foarte enervat s redau in scris hotrarea mea. Colonelul von Richter a intervenit s m conving, invocand cazul Sarandos. Am ripostat c procedeul altora nu m privete i c, in orice caz, acolo era vorba de un supus strin i nu de cete ni romani. Intr-un referat amplu am expus lui Eugen Cristescu motivele pentru care nu pot s predau germanilor pe cei 17 arestai195. Chemat in faa tribunalului poporului s depun mrturie, inginerul Valeriu C. Georgescu a declarat la 3 august 1945: Dup terminarea anchetei, subsemnatul am fost reinut mai departe in Calea Plevnei pan in august 195 Ibidem, dosar nr. 18 470, vol. 1, f. 225-226. 81 1944. Mai tarziu domnul colonel Velciu s-a artat mai binevoitor i mai ingduitor fa de mine, permiandu-mi reluarea legturilor cu prietenii mai din afar, care fapt mi-a permis crearea unei noi organizaii pentru scoaterea Romaniei din Ax alturarea ei la Aliai i care a rezultat in actul istoric de la 23 August 1944196. La randul lui, colonelul Velciu ii mai amintea c in toamna anului 1942 i

s-a raportat c uneori se fceau chefuri de ctre inginerul Ric Georgescu, inginerul Popovici i doctorul Benvit, toi arestai la Secia judiciar a SSI, impreun cu agenii de serviciu de la paza arestului i chiar in interiorul celulei. Pentru a nu intra in conflict cu germanii, in cazul in care ar fi aflat, ar fi dat dispoziii ca ofierii respectivi s fac de rond cam 2-3 ori la arest. Eu personal recunotea Velciu am fost o singur dat cu maina Serviciului impreun cu inginerul Ric Georgescu i cu solia sa (Lygia n.n.) la Peri, la generalul Manolescu, ruda doamnei Georgescu. Dup ce am luat dejunul acolo, ctre sear ne-am inapoiat cu maina in Bucureti, inginerul Ric Georgescu fiind condus la arest. Tot in toamna anului 1942 colonelului Velciu i s-a adus la cunotin c un funcionar superior C. Chelbau a fost vzut jucand cri in celul cu inginerul Ric Georgescu. Mai mult, Ric Georgescu obinuse aprobarea de la Comandamentul Militar al Capitalei s-i repare dantura la un dentist din ora, fapt pentru care era condus (escortat) tot de C. Chelbau. Cu ocazia acestor deplasri, escorta rmanea cate 1-2 ore acas la familia Georgescu197. Conform propunerii lui Eugen Cristescu ii mai amintea colonelul Velciu

, fostul mareal Antonescu a aprobat s se distribuie, ca premiu, personalului ce a luat parte la descoperirea organizaiei de spionaj inginer Ric Georgescu, suma de 1 300 000 lei din cei 80 000 000 capturai. Eu personal am primit 500 000 lei, iar restul s-a imprit celorlali ce au participat la cercetri. Pan la finalizarea cercetrilor nu i s-au fcut lui Ric Georgescu decat inlesnirile obinuite oricrui arestat. Dup ce s-au incheiat cercetrile i s-a distribuit premiul am fost cu Ric Georgescu la Peri la soia sa. Eugen Cristescu mi-a recomandat de mai multe ori s-i facem toate inlesnirile posibile in traiul la inchisoare. Din faptul c am fort cu inginerul Ric Georgescu la Peri, in toamna anului 1941, iar in noiembrie 1942 am ateptat ca Ric Georgescu s fie mutat de la inchisoare intr-una din camerele seciei ce mai avea un local pentru birouri in str. Sf. tefan, depind astfel limita inlesnirii permise unui arestat, bnuiesc c Eugen Cristescu a reacionat astfel, cerand mutarea mea pe front198. La iniiativele de mai sus se mai adaug i alt bnuial i anume c despre aceste inlesniri aflase Gestapo, care poate i-a cerut socoteal lui Eugen Cristescu199. Desigur c afacerea Ric Georgescu nu a fost singura care i-a pus pe

196 Ibidem, f. 210. 197 Ibidem, f 102. 198 Ibidem, f. 103. 199 Ibidem. Ion Antonescu a semnat la 1 decembrie 1942 ordinul de mutare a colonelului Emil Velciu la Curtea Marial a Armatei a IV-a cu sediul la Odessa. Dup februarie 1944 i-a mutat sediul in Timioara. 82 germani in gard fa de aciunile duplicitare ale lui Cristescu. Din a doua jumtate a anului 1942 apar i primele semnale despre neincrederea cu care incepe s fie privit Eugen Cristescu de ctre germani. Un raport al Agenturii I din 30 noiembrie 1942 meniona: In cercurile apropiate ataatului de pres german a inceput s circule zvonul c domnul director general Eugen Cristescu va fi schimbat de la conducerea Serviciului Special de Informaii, deoarece urmrete activitatea germanilor i in mod intenionat neglijeaz urmrirea activitii agenilor anglosaxoni care miun in Capital, fcand spionaj pe o scar intins i lansand tot felul de zvonuri menite s produc panic i rcirea relaiilor germanoromane. In acelai timp se afirm c Serviciul condus de domnul director general Eugen Cristescu nu vrea s urmreasc atent aciunea evreilor care au devenit

foarte obraznici i tendenioi, bazandu-se pe unele succese fr importan ale statelor democratice200. Iar la 29 aprilie 1943, aceeai Agentur I din Secia a II-a Contrainformaii revenea: Toi acetia (este vorba despre o serie de persoane identificate de SSI ca transmiand informaii germanilor n.n.), fac afirmaii c domnul Eugen Cristescu a inceput s joace pe dou tablouri i in acelai timp n-are destul autoritate spre a pune la punct, sau nu vrea acest lucru, elementele anglofile din cadrul SSI Unul dintre cei invinovii c are o activitate alturi de anglofili, pe care se sprijin, este domnul locotenent -colonel Traian Borcescu201. Tot in legtur cu acest aspect, o surs a Agenturii I informa la 3 decembrie 1942, cu ocazia conferinei de pres de la Legaia german din Bucureti prezidat de generalul Gerstenberg care-i inea locul ministrului von Killinger c: s-a discutat poziia domnului Director General Eugen Cristescu care in ultimul timp a fost primit cu oarecare dubiu, dei din rapoartele oficiale primite s-a constatat c lucreaz cu mult sinceritate alturi de germani i interesele lor aici. Generalul Gerstenberg a mai afirmat c domnul Eugen Cristescu este inc unserer mann i apoi a declarat c

germanii trebuie s se pzeasc cel mai mult de militarii romani din Capital, deoarece acetia au un spirit trdtor i sunt capabili de orice202. Jocul dublu a lui Eugen Cristescu a fost sesizat i de unii conductori ai Micrii Comuniste, care acionau in clandestinitate, fapt ce i-a determinat, la un moment dat, s-l contacteze. Referindu-se la unele relaii pe care comunitii din tar le aveau cu varfurile organelor de siguran ale statului, Remus Kofler meniona, intr-o declaraie din 16 august 1950: Intrebandu-l pe Fori, mi-a spus c de mai mult timp, in afar de legtura lui Ptrcanu cu Piki Vasiliu (noiembrie 1943), el, Fori, intreine legturi utile prin avocatul Sraer cu Sava Dumitrescu i Taflaru, primul de la Prefectur i al doilea de la Direcia Poliiilor, i cu ajutorul acestor legturi a putut de multe ori s corecteze norocul. Cu Sraer se vedea direct sau transmitea prin Victoria Sarbu. De asemenea, are pe Eugen Cristescu de la Serviciul Secret (subl.200 Arh. SRI., dosar nr. 18 470, vol. 4, f. 107; idem, dosar nr. 40 010, vol. 56, f. 17. 201 Ibidem, f 18-19. 202 Ibidem, fond d, dosar nr. 3.706, f. 148-149. 83 n.n.) care lucreaz i pentru nemi i pentru englezi i pe care putem s ne bizuim203.

Trebuie s spunem c atat informaiile transmise germanilor, cat i sesizrile fcute de liderii comuniti, erau cat se poate de exacte. Eugen Cristescu depise faza supravegherii i izolrii agenturii germane din Romania, cat i pe cea a protejrii opoziiei politice i asigura, prin canalele Serviciului su, legturile i ale opoziiei i ale marealului Ion Antonescu cu Aliaii. Dac pan in noiembrie 1942 raporturile cu germanii au fost cat de cat normale, o dat cu marea cotitur a rzboiului pe Frontul de Est i ivirea anselor pentru sovietici de a inclina balana victoriei in favoarea lor, SSI a inceput, din ordinul lui Cristescu, s desfoare aciuni informative duplicitare, ineland de multe ori vigilena germanilor i reuind s intre in contact cu serviciile de informaii ale Aliailor. Pentru a inelege dificultile cu care s-a confruntat eful SSI, se cuvine s mai struim puin asupra metodelor folosite pentru inelarea vigilenei germanilor. Astfel, pentru a-i disimula jocul duplicitar, Eugen Cristescu a cutat s cultive in continuare relaiile cu demnitarii Legaiei germane la Bucureti, n special cu Manfred von Killinger ministrul plenipoteniar al Germaniei la Bucureti , maiorul von Stransky ofier de legtur cu

Abwehrul , Gustav Richter (haumptsturmfuhrer S.S.) care indeplinea funcia de ef al Gestapo-ului in Romania, precum i cu colonelul Rodler eful Serviciului Secret German din Romania. Acesta din urm era un ofier pensionar concentrat i cam varstnic pentru misiunea ce o avea de indeplinit, lucru ce s-a fcut simit i prin lipsa de rezultate in aciunea informativ german din ara noastr in timpul rzboiului. Ca o prerea personal, consider c secia Abwehrului din Romania a fost orientat de Canaris spre spionajul militar, cu precdere culegerea de date i informaii din domeniul tehnologiei moderne folosite de sovietici in domeniul militar. In sens contrar, postul lui Rodler in Romania se justific prea puin. Iar faptul c Eugen Cristescu il copleea cu mici atenii i cadouri pentru a-i dovedi prietenia i loialitatea, poate fi interpretat ca un interes din partea sa de a-l exploata informativ. il interesau desigur micrile celorlalte servicii de informaii germane care acionau pe teritoriul Romaniei fr o inelegere prealabil cu autoritile romaneti i care uneori produceau neplceri i Abwehrului. La un moment dat, germanii au sesizat jocul lui Eugen Cristescu i au inceput s manifeste unele suspiciuni referitoare la sinceritatea acestuia. Ca urmare,

au incercat s obin cate un exemplar din buletinul informativ pe care biroul de sintez al SSI ii intocmea zilnic pentru marealul Ion Antonescu spre a compara informaiile de acolo cu cele pe care le obineau prin mijloace proprii. Pentru aceasta au oferit suma de 100 000 de lei cifr destul de mare in anii 1941-1942 , pentru fiecare buletin sau copie care le-ar fi fost predat numai pentru o or. Prin intermediul unei agente care i ea fcea un joc dublu , germanii au incercat s fac aceast ofert lui N.D. Stnescu. Inainte de a da rspunsul, el l-a anunat pe Eugen Cristescu, propunandu-i s 203 Ibidem, dosar nr. 9 604, vol. 15 (nenumerotat). 84 se alctuiasc un buletin ad-hoc, deci mult schimbat, care s fie predat germanilor. Se urmrea astfel o intoxicare organizat i permanent a germanilor. Cristescu ins a chibzuit mult pan s-i dea avizul asupra unui joc destul de riscant. Pan la urm nu a ateptat, temandu-se probabil de consecinele grave in cazul in care s-ar fi descoperit, dei ar fi fost un mijloc excelent de a-i convinge pe germani de loialitatea sa i a SSI in sensul c informaiile ce le cptau de la Secia G erau singurele i cele mai importante pe care romnii le posedau204. Se pare c in aceast problem Cristescu l-a

consultat i pe marealul Ion Antonescu, dar rspunsul primit a fost foarte clar: Nu se va da nici un material informativ decat prin Marele Stat Major, vzut in prealabil de mine. Doar colaborarea contrainformativ pentru evitarea actelor de sabotaj in punctele strategice205. In aceast situaie, Eugen Cristescu, fiindu-i team c altcineva ar putea divulga germanilor informaii compromitoare despre opoziie de care germanii erau avizi , l-a meninut pe N.D. Stnescu la conducerea grupei politice a Seciei a II-a Contrainformaii, intrucat presupunea c acesta nu s-ar lsa cumprat de serviciile de informaii germane, deoarece avea soia evreic206 . Calculele lui Cristescu in aceast privin s-au dovedit pan la urm corecte, N.D. Stnescu i subordonaii si din Grupa politic au rmas incoruptibili, dei sumele oferite de germani, precum i alte mici tentaii, erau destul de atrgtoare. Odat cu marea cotitur de la Stalingrad, din ordinul lui Eugen Cristescu Secia a IV-a Contraspionaj a SSI a inceput supravegherea activitii Grupului Etnic German, a germanilor ceteni ai Reichului cat i toate micrile i manevrele de culise fcute de cei care, fie germani, fie romani erau in solda serviciilor de informaii germane din Romania. Aceast activitate se

desfura cu cea mai mare precauie. Cum se ajunsese la aceast situaie, a explicat Grigore Petrovici: Supravegherea activitii legionarilor a dus, dup cum era de ateptat, i la urmrirea elementelor germane, oficiale sau nu, care sprijineau activitatea Miscrii207. In total erau 11 servicii de informaii germane care acionau in Romania in perioada rzboiului i crora Eugen Cristescu le acord mari spaii in declaraiile sale ceea ce inseamn c SSI avea de supravegheat o adevrat armat de spioni i trdtori. Jocul era deosebit de periculos, pentru c impotriva lor nu se puteau lua msuri represive. Oficial trebuia s se colaboreze cu germanii, i orice gest de adve rsitate impunea aplanarea lui imediat, cu scuzele de rigoare i interpretat ca un simplu accident sau confuzie. De exemplu, intr-o not a SSI din 30 septembrie 1943 se meniona c: S-au constatat cateva cazuri in care se fcea spionaj maghiar impotriva Romaniei cu concursul Serviciului de Informaii German, dovedindu-se c germanii organizau din punct de vedere tehnic aceste focare de spionaj 204 Ibidem, dosar nr. 40.010, vol. 136, f. 17. 205 Ibidem, dosar nr. 17.474, vol. 1, f. 39. 206 Vezi Marian tefan, Gheorghe Neacu, in Magazin istoric, ianuarie 1991. 207 Arh. SRI, dosar nr. 48.163, vol. 2, f. 253.

85 dotandu-le in special cu aparatur radio. Cazurile descoperite au fost imediat muamalizate208. Singura modalitate de contracarare sau neutralizare rmsese dezinformarea, dar i aceasta trebuia realizat in modaliti diversificate i inteligente, intrucat orice grosolnie, adic informaii false, fr un sambure de adevr dar neeseniale , ce erau plasate agenilor germani, puteau crea suspiciuni, i de aici proteste pe cale oficial la cel mai inalt nivel. Or, atat scrisorile de mulumire trimise de Canaris, cel puin pan in anul 1943 i colonelul Rodler, lui Eugen Cristescu, cat i aprecierile fcute de Hitler direct marealului Ion Antonescu despre loialitatea i competenta colaborrii celor dou servicii de informaii (roman i german), pe lang latura lor protocolar, ne permit s formulm concluzia c jocul dezinformrii i al disimulrii aciunilor reale, mai ales cele referitoare la activitatea liderilor opoziiei, a funcionat destul de bine i dup toate regulile artei informaiilor. Aceasta cu atat mai mult cu cat Iuliu Maniu i Dinu Brtianu, in toat aceast perioad, nu se dovediser prea cumini. tim c ei au adresat marealului Ion Antonescu numeroase memorii i scrisori in care criticau, uneori foarte sever, politica i msurile

luate precum i stilul dictatorial de conducere a treburilor statului209. Iat de ce maniera concret in care s-a realizat actul de la 23 august 1944 i-a creat directorului SSI sentimentul unei mari trdri fa de persoana sa din partea respectivilor lideri. Timp de 4 ani, nu numai c-i protejase, dar a reuit s-i i salveze de la o detenie in afara granielor trii, cu mari eforturi i riscuri imense. Tonul sever folosit de Eugen Cristescu la adresa celor doi lideri ai opoziiei, atat in depoziiile sale cat i in completarea la Memoriul adresat tribunalului poporului, devine astfel pe deplin explicabil. Cu informaiile adunate despre activitatea agenilor germani i a Grupului Etnic German, din ordinul lui Eugen Cristescu s-au intocmit evidene speciale, care erau inute la zi de N. Ptracu (conspirativ Agronomu) eful Grupei minoriti din cadrul Seciei a II-a Contrainformaii. La curent cu aceste evidene speciale se pare c era i Gr. Petrovici. Scopul acestor evidene speciale era de a fi utilizate in eventualitatea in care nu germanii ar fi ieit invingtori in rzboi. Cristescu analiza cu realism situaia i in consecin luase msuri pentru orice deznodmant. Ceea ce este interesant, aceste evidene speciale incepeau cu luna decembrie 1940 i erau

actualizate pan in ajunul datei de 23 august 1944, ceea ce dovedete pe de o parte consecvena, iar pe de alta o concepie clar privind rolul de perspectiv al SSI in viaa statului roman. In afara acestor evidene Eugen Cristescu a mai posedat i un material de sintez destul de amplu pe care l-a elaborat singur i in care ii consemnase numeroase observaii i concluzii referitoare la aciunea german in Romania. La baza intocmirii acestei sinteze a stat desigur imensul material informativ cules de seciile de contrainformaii i contraspionaj ale SSI in problema 208 Ibidem, dosar nr. 40.010, vol. 128, f. 10. 209 Vezi: Mareal Ion Antonescu, Epistolarul infernului; ediie ingrijit de Mihai Pelin, Editura Viitorul Romanesc, Bucureti, 1993; Iuliu Maniu Ion Antonescu, opinii i confruntri politice, 1940-1944, ediie ingrijit de Ion Calafeteanu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994. 86 german. Din nefericire acest manuscris, probabil deosebit de valoros ca informaie documentar, a disprut. Dintr-un document210, aflm c doamna Theodora Cristescu l-ar fi predat dup 23 august 1944 lui Iuliu Maniu pentru disculparea soului ei, ceea ce inseamn c lucrarea ar fi fost elaborat in alt loc decat la Serviciu, spre a fi ferit de eventualele ispite sau priviri indiscrete

ale agenilor Seciei G. Ne intemeiem aceast informaie pe faptul c Nicolae Trohani spunea la un moment dat c Eugen Cristescu venea, de obicei, din dou in dou zile la Bucureti i lucra la birou i acas in strada Lirei nr. 5211. Oricum, jocurile politice dup 23 august 1944 au fost deosebit de dure i in afara oricror reguli democratice, incat e greu s ne imaginm pe mainile cui a incput acest manuscris. Recuperarea lui ar fi benefic pentru istoriografie, in msura in care, cel pun momentan, nu incomodeaz. In lipsa acestui manuscris va trebui s ne mulumim cu cele cateva relatri fcute de Gheorghe Cristescu referitoare la raporturile incordate intre SSI i Abwehr: Se aresteaz de SSI chiar i emisari ai celor din lagrul de la Rostock, printre care un anume Nestor, care aducea mult coresponden pentru familiile legionarilor fugii i desigur i dispoziii speciale pentru resturile Legiunii. Unii fiind prini purtand chiar uniforme militare germane, se isc de ast dat scandalul direct intre Antonescu i von Killinger. Situaia SSI devenea deseori bizar i protesta pe lang ofierul de legturi cu Misiunea Militar German, pentru aciuni i inclcri ale Conveniei stabilite de

Ministerul de Externe roman cu cel german. In aceste situaii, Legaia german rspundea c nu tie nimic, c organele activante lucreaz separat de cadrele active i regulate ale armatei, cu ordin probabil direct de la Berlin, dar c... va raporta. Situaia devenise atat de incurcat la un moment dat incat Stransky i Micandru sunt trimiei la amiralul Canaris ca s reglementeze aceste chestiuni de inclcri a ordinii interne. Lucrurile nu numai c nu s-au indreptat, ci s-au inrutit continuu in aa msur, incat nu se mai tia la un moment dat cine e stpan pe ordinea intern, Gestapoul, S.S.-ul german, ori autoritile de ordine ale statului roman. Se nasc dispute i chiar scandaluri, insui SSI nefiind scutit de atare incercare. Eugen Cristescu prezint lui Antonescu demisia. Acesta o respinge i trimite o alt misiune la Berlin pentru reglementarea raporturilor dintre autoritile romane i armata nazist. Vine apoi insui Canaris la Bucureti, dar situaia nu se indreapt212. Despre felul in care s-a derulat intalnirea dintre Eugen Cristescu i Canaris, ne-a lsat cateva relatri Radu Lecca: In anul 1943, a venit la Bucureti amiralul Canaris, insoit de Piekenbrock, lociitorul lui Canaris, care era eful biroului 2 al armatei germane. Piekenbrock, cu care am avut ocazia

s vorbesc, mi-a spus c amiralul Canaris a intervenit personal in 1940 pentru punerea in libertate a lui Moruzov, ins intervenia s-a produs prea tarziu. Canaris nu-1 agrea pe Cristescu, urmaul lui Moruzov. La masa 210 Arh. SRI, dosar nr. 40 010, vol. 56, f. 12. 211 Ibidem, dosar nr. 48 163, vol. 3, f. 219-220. 212 Ibidem, dosar nr. 17 474, vol. 1, f. 39-41. 87 protocolar de la restaurantul Pescru, oferit de Eugen Cristescu Canaris a fcut doar act de prezent, circa 30 de minute, dup care s-a retras213. Gestul lui Canaris nu poate fi interpretat decat ca un serios avertisment pentru eful SSI In care nu mai avea incredere. Gheorghe Cristescu ne mai ofer i alte amnunte in acest sens: Partidul Nazist lucra peste capul armatei, cu ordine speciale de la Berlin, autoritile de ordine romane fiind acuzate de duplicitate i slbiciune. La un moment dat Berlinul insist chiar pentru dublarea poliiei romane cu cadre germane, argumentand c atat Ungaria cat i Bulgaria au admis acest lucru. Pleac atunci insui Mihai Antonescu la Berlin. Dublarea nu se mai efectueaz, ins samavolniciile se inmultesc214. n paralel cu aciunea riscant de supraveghere a germanilor, Eugen

Cristescu, evident cu aprobarea marealului Ion Antonescu, s-a hotrat in primvara anului 1943 s reia contactul cu serviciile de informaii americane. A fost o aciune temerar, dar a mizat fr indoial pe mai vechile sale relaii care datau, dup cum am vzut, din anul 1926. Pentru a testa interesele, opiniile i inteniile de perspectiv ale americanilor in problemele romaneti, Eugen Cristescu 1-a trimis in Turcia, sub acoperire de curier diplomatic, pe fratele su, Gheorghe Cristescu. Cel care a facilitat acest contact cu serviciile de informaii americane a fost un anume Georgic Littman, vechi prieten i probabil colaborator pe linie informativ a lui Eugen Cristescu, un evreu de origine roman care inainte de rzboi fusese antreprenor al Cazinoului din Istanbul. Rezultatele contactului cu americanii au fost prezentate intr-un raport intocmit la 10 martie 1943 de Gic Cristescu i incredinat direct fratelui su, sub form de manuscris cu calificativul confidenial stric secret. De regul, astfel de documente se distrugeau dup consultare. Din fericire, el s-a pstrat printre actele personale recuperate de la familia Cristescu (diploma de studii, acte de proprietate i starea civil etc.), ceea ce inseamn c a

inut mult la el i l-a pstrat intr-un loc unde, cel puin pan la 23 august 1944, nu putea ajunge decat el. Rmanem totui la opinia c este un document important: ntrebnd persoanele cu care am luat contact la Istanbul, de ce s-a insistat ca legtura s se fac printr-un intim al lui Eugen Cristescu, rud, frate, mi s-a rspuns: Pentru c am gsit c aceasta este cea mai direct i bun legtur, pentru c in afar de latura oficial, comunicrile aveau i o parte ce-l privea direct i personal pe Eugen Cristescu. Noi americanii cunoatem mai precis i apreciem mai exact decat alii i chiar decat voi, rolul important ca factor de ordine al lui Eugen Cristescu in viaa statului roman. tim i avem bune informaii c Germania va cere Romaniei sacrificii cu mult mai grele decat cele fcute pan acum, sarcini de nesuportat, pe care marealul Antonescu nu le va putea atepta i satisface. Germanii envisajeaz o asemenea situaie i in consecin pregtesc terenul pentru orice eventualitate.(...) Pe de alt parte, organele speciale sovietice (NKVD-ul i Kominternul) socotesc pe 213 Radu Lecca, op.cit., p. 136-137. 214 Arh. SRI, dosar nr. 17 474, vol. 1, f. 39-41. 88 Eugen Cristescu ca pe inamicul numrul 1 al comunismului in Romania.

Aceste organe socotesc c bolevizarea Romanie i nu s-a putut efectua graie in mare parte darzei lupte a lui Eugen Cristescu, atat ca director al Siguranei in trecut, cat i ca ef al SSI roman acum. Considerand c evenimentele s-ar putea precipita, am ineles a-1 avertiza pe Eugen Cristescu de aceste lucruri pe calea cea mai direct i sigur ce am gsit: dumneata. Nu ineleg aceast ingrijorare pentru soarta unor adversari am obiectat. Noi, americanii mi s-a rspuns inelegem a trece peste baricadele in domeniul informativ. Do pe baricade opuse, am socotit totui a face acest avertisment spre a nu i surprini de evenimente. Noi prevedem c Romania va trece poate prin perioade de crize generale. Crize pasagere. Vedem pentru atunci in Eugen Cristescu unul din factorii chibzuii i cu tact, care ar inelege mai bine ca orice alt om de stat roman situaia rii sale (a dat dovad i in Comisia romano-bulgar). Oare de ce Germania n-a intervenit in favoarea altui factor informativ, dei in acel timp politica roman era situat pe baricada opus? Noi, americanii, considerm c dezvoltarea democrailor are la baz ordinea social, iar ordinea social are la baz cunoaterea cat mai profund a realitilor, adic informaia. Iat explicaia intrevederii i a

momentului ales, a incheiat convorbitorul meu. Din cele discutate am tras n general urmtoarele concluzii: a) Serviciul de Informaii American nu dorete dezordini in Romania; b) nu ar dori deocamdat, cel puin, amestecul i al Inteligence Serviceului englez. Deci divergente intre serviciile de informaii american i englez; c) se situeaz pe baricada opus tendinelor serviciilor speciale sovietice. Pentru aceasta i alte considerente, dorete a menine legtura cu Romania prin organele S.S.I, intr-un cadru cat mai restrans, cu garania celei mai desvarite discreii. Gheorghe Cristescu215. Problematica pe care o dezvluie acest document este destul de interesant i in multe privine chiar in contradicie cu o serie de interpretri istorice deja consacrate. Concluziile formulate de Gheorghe Cristescu au desigur valoare doar pentru domeniul serviciilor de informaii. Pentru istoria diplomaiei, problematica, suntem de acord, este mult mai limpede216. Washingtonul abandonase Romania in zona de influen sovietic. Tocmai de aceea, pe frontul invizibil se fceau contacte pentru perspectiv. In primul rand, dup aprecierea serviciilor speciale americane, care nu pot i doar o captatio benevolentiae, cel puin pan in august 1944, fascizarea i

bolevizarea Romaniei nu s-au putut produce datorit i activitii lui Eugen Cristescu, atat ca director al Siguranei cat i ca ef al SSI. Este, dup opinia noastr, un merit incontestabil pe care istoria trebuie s i-l recunoasc celui care a fost omul de incredere al marealului Ion Antonescu. Jocul dublu practicat de Eugen Cristescu nu trebuie s ne determine la interpretri eronate. El nu a fost pornit din oportunism sau laitate, ci, dimpotriv, se baza pe convingerile sale profesionale i politice, dei nu a 215 Vezi Cristian Troncot, in Magazin istoric, iulie 1992, p. 42-43. 216 Vezi i opinia lui Florin Constantiniu, Carnet de istoric, n CNM, nr. 49, iulie 1992. 89 fcut parte i nu a simpatizat cu nici un partid politic. Fusese colit intr-o autentic tradiie a moralei cretine romaneti, iar ca funcionar public avusese marea ans de a intreine permanent contacte cu serviciile similare din Occident, ale cror practici universal valabile au fost preluate i adaptate nevoilor siguranei statului roman. O practic deja consacrat in activitatea serviciilor secrete este de a intreine relaii (canale de legtur) nu numai cu serviciile similare din rile prietene i aliate, ci i cu cele ale rilor ce, conjunctural, ca factor de putere,

se afl pe o baricad opus. Contactele nu se fac desigur intampltor, nu sunt lsate la latitudinea unor funcionari mruni, dei unele excepii par s intreasc regula, ci beneficiaz de avizul i sprijinul factorilor de decizie ai statului. Cum altfel putem interpreta expresia folosit de Eugen Cristescu: statul nu trebuia s se prbueasc? Acest aspect este relevat i de documentul prezent. Oficial, serviciile de informaii ale Puterilor Aliate colaborau strans pentru victoria impotriva hitlerismului, ceea ce nu excludea ins iniiative i aciuni proprii prin care se urmrea promovarea unor interese de perspectiv. Informaiile oferite de americani in cadrul contactului de la Istanbul, din martie 1943, au fost probabil valoroase pentru Eugen Cristescu, care la randul sau le-a oferit la schimb (dei documentul nu ne spune, dar suntem nevoii s facem apel din nou la imaginaie i logic), o serie de date de aceeai valoare, despre micrile germanilor in Romania sau chiar despre aciunea comunist i influena sovietic, eful SSI fiind un bun cunosctor al acestor probleme. In al treilea rand, i nu in ultimul, fr s excludem i o doz de subiectivism al agentului de legtur, considerm c aprecierile fcute de

americani la adresa lui Eugen Cristescu, increderea de care se bucura, precum i speranele de viitor, ne dezvluie totui valoarea sa real atat ca maestru in arta informaiilor, cat i ca inalt demnitar de stat. Nu tim cum au evoluat in continuare aceste raporturi. Dar documentul ne arat inc o dat preocuparea fiecruia dintre serviciile secrete aliate de a-i asigura o poziie cat mai bun in Europa Central, de Est i Sud-Est, pentru perioada ce avea s urmeze dup terminarea rzboiului. In ceeea ce privete legturile pe care Eugen Cristescu le -a avut cu Intelligence-Service in timpul campaniei din Est, documentele pe care le-am consultat dezvluie aspecte interesante. Colonelul Ion Lissievici fostul ef al Seciei I Informaii din SSI meniona c: In vara anului 1943 tiu c a fost arestat la Biroul juridic al SSI o organizaie de spionaj compus din polonezi, care lucrau in profitul englezilor. Din discuiile sporadice pe care le-am surprins intre Eugen Cristescu i eful Seciei juridice, Velciu, imi amintesc c germanii (Serv. de informaii) fceau presiuni pe lang Eugen Cristescu, fie ca s le predea lor membrii acestei organizaii de spionaj, fie s-i judece mai repede. La toate aceste presiuni Eugen Cristescu cuta continuu s se

eschiveze in a da un rspuns precis i s amane judecarea lor. (...) Eugen Cristescu avea sentimente bune fa de polonezi, fotii notri aliai, i de 90 aceea cred c a cutat s-i protejeze217. Opiniile colonelului Velciu sunt mai relevante: Cazul afacerii de spionaj mpotriva Germaniei, organizat de un grup de 17-18 polonezi, a fost descoperit tot de Gestapoul german prin luna mai 1943. Cercetrile au fost conduse de cpitanul magistrat Iorgu Popescu, insoit de ctre delegaii Gestapo-ului i funcionarul Braoveanu, delegat de Eugen Cristescu. In fruntea organizaiei se afla preotul polonez Kamarovici. Pentru desvarirea cercetrilor, cpitanul Popescu Iorgu impreun cu funcionarul Braoveanu i delegaii Gestapoului s-au deplasat la Lemberg. Germanii au cerut insistent s li se predea arestaii din Romania. Cum se bnuia c vor fi suprimai, tot Secia juridic a SSI, dup precedentele create cu doi ani in urm (cazul Ric Georgescu n.n.), s-a opus vehement i dup mari dificulti a reuit s nu predea germanilor grupul de polonezi218. Englezii au sesizat desigur acest joc al efului SSI fapt pentru care s-au hotrat s-1 contacteze. Procedeele de contactare au fost deosebit de subtile, fapt pentru care considerm util a insista asupra lor, intrucat ne

dezvluie modul inteligent de aciune al agenilor folosii de serviciile secrete britanice. Principalii protagoniti au fost George Daurant i Eck Alexandru. Despre George Daurant tim c era un vechi prieten al romanilor. El venise cu misiunea generalului Berthelot in Romania inc din timpul primului rzboi mondial i a rmas in ar i dup 1918, ocupandu-se cu afaceri comerciale ale unor reprezentane franceze ce furnizau materiale tehnice pentru societile petrolifere romaneti. i-a continuat afacerile pe teritoriul Romaniei i dup declanarea celui de-al doilea rzboi mondial. Cunoscand bine realitile romaneti, dispunand i de un cerc de prieteni romani influeni in viaa economic dar i politic a trii, George Daurant a fost recrutat de Serviciul de Informaii Englez i introdus in reeaua aflat sub ordinele lui Alexandru Eck. Belgian de origine, dar naturalizat in Frana, profesorul Alexandru Eck, predase la Sorbona, iar din anul 1938 fusese invitat, la iniiativa lui Nicolae Iorga, in Romania. Dup declanarea rzboiului a fost incadrat cu gradul de cpitan de stat major in armata englez i trimis la post, sub acoperire de lector, in Romania. Pan in primvara anului 1943, reeaua condus de

Alexandru Eck primise printre alte misiuni i pe aceea de a supraveghea foarte atent locurile in care se concentrau informaii despre armata german, precum i de a studia posibilitile de penetrare. Unul dintre aceste locuri era Palatul Telefoanelor, unde se fceau legturile telefonice ale Legaiei germane. Agenii englezi au observat legtura strans care exista intre Dan Brtianu, director tehnic, i locotenent-colonelul Traian Borcescu, eful Seciei a II-a Contrainformaii din SSI. Ca urmare, cei doi spioni ai Intelligence-Service-ului i-au propus s treac la aciune. Mai intai au reuit s-l atrag la colaborare pe Dan Brtianu, pentru ca apoi prin intermediul acestuia s-l poat contacta pe Traian Borcescu i Eugen Cristescu, cei doi care ocupau funcii cheie in SSI. Amnunte in legtur cu aceste aspecte ne 217 Arh. SRI., dosar nr. 29 374, vol. 4, f. 100. 218 Ibidem, dosar nr. 18 470, vol. 1, f. 280. 91 furnizeaz Dan Brtianu intr-o ampl relatare din care redm urmtorul pasaj: Venind pe la telefoane cu diferite treburi banale, intra i pe la mine in birou, cu care ocazie George Daurant imi punea diferite intrebri cu privire la misiunea german. Vzand c il intereseaz situaia nemilor din Romania,

1-am intrebat in ce scop se intereseaz, la care mi-a rspuns, c in calitate de francez se consider in lupt contra nemilor. Am fost de acord cu cererea sa i din acel moment am inceput s-i dau informaiile ce de intocmeau unitile germane pentru instalaiile telefonice. il primeam doar la mine in birou, unde venea special, i cu care ocazie intreineam discuii cu caracter politic, mai ales despre activitatea opoziiei liberale impotriva marealului Ion Antonescu. La inceputul anului 1943, George Daurant mi-a spus c este in Serviciul de Informaii Englez, iar Eck Alexandru este eful su pe aceast linie, c acesta a fost arestat de nemi impreun cu secretara sa Margareta Haller (polonez de origine) i trebuie neaprat s-i scoat din mana lor. Cu acea ocazie i-am rspuns c singura persoan ce putea s-l ajute ar fi colonelul Traian Borcescu, care lucreaz la SSI. L-am intrebat dac dorete s-l pun in legtur cu acesta, cu care s trateze personal chestiunea. A fost de acord i am fixat pentru a doua zi s vin la mine la birou. In cursul aceleiai zile i-am telefonat lui Borcescu, spunandu-i c am s-i comunic ceva foarte important i urgent. Deoarece nu puteam s discut aceast problem la telefon,

Borcescu avand i treab pe la telefoane , mi-a rspuns c va veni la mine i vom discuta pe indelete. I-am expus problema cu Eck i Daurant i a fost de acord ca a doua zi s i-l prezint pe Daurant i s discute cu el. A doua zi pe la orele 10 ne-am intalnit cu toii in biroul Comandamentului Militar al Telefoanelor locotenent-colonel Octav Rdulescu i fr prezena acestuia am discutat problema lui Eek. Pentru faptul c Daurant nu tia bine romanete, iar Borcescu nu tia franuzete, eu, care cunoteam bine ambele limbi, le-am mijlocit inelegerea, fcand pe translatorul. Daurant l-a pus in curent pe Borcescu cu faptul ca eful su pe linie informativ este profesorul Alexandru Eck, c a fost arestat impreun cu secretara sa i c se gsete in mina nemilor. Daurant l-a rugat pe Borcescu s gseasc posibilitatea de a-1 scoate pe profesorul Eck din mana nemilor. Colonelul Borcescu i-a rspuns c se va interesa de acest lucru i c va face ce va fi posibil. Dup ce Daurant a plecat, eu m-am dus la biroul meu, iar Borcescu a rmas in cabinetul Comandamentului Militar al Telefoanelor. Dup aproximativ o or m-a chemat i mi-a dat instruciuni s m prezint la o adres din cartierul Cotroceni la orele 13 ale aceleiai zile, ca s explic

personal aceast chestiune efului su, Eugen Cristescu. La ora fixat m-am prezentat la adresa ce mi-o dduse Borcescu i mi-a deschis chiar Eugen Cristescu. I-am expus chestiunea cu Eck i faptul c am fost trimis de Borcescu. Mi-a rspuns c va vedea ce va putea face. Peste cateva zile mam intalnit cu Daurant, care mi-a comunicat c ar fi aflat de la Eck c a fost transferat la Malmaison i c nu mai este in mana nemilor. In cursul lunii iunie sau iulie 1944, dup transferul lui Eck, aproximativ la dou sptmani, Daurant a venit 92 la mine la birou i m-a intrebat dac Traian Borcescu ar fi dispus s colaboreze mai activ cu Serviciul de Informaii Englez219. Intr-o declaraie, Dan Brtianu s-a referit i la felul cum au continuat legturile lui Traian Borcescu (evident cu aprobarea lui Cristescu) cu serviciile de informaii engleze: Borcescu a dat serviciilor de informaii engleze, prin mine, ca informaii scrise, numai lista agenilor SSI din strintate. Ca informaii verbale pe care le-am transmis i lui Daurant Georges au fost urmtoarele: faptul c Hitler cerea lui Antonescu s nu scoat Romania din rzboi inc ase luni; contrar angajamentelor luate, retrgeau dou din cele

patru divizii blindate care aprau frontul Moldovei. Aceste informaii le-am obinut de la Borcescu in discuiile personale pe care le -am avut cu el la Rdulescu Octav in birou. Daurant mi-a motivat c englezii i americanii au nevoie de liste cu informatorii exteriori ai SSI, pentru a lua msuri de identificare i neutralizare a tuturor agenilor SSI din spatele frontului. Alt argument pentru a-l convinge pe Borcescu a fost, c fiind cunoscui de englezi i americani agenii SSI, pe lang faptul c ii neutralizeaz, ii poate proteja i folosi impotriva nemilor, i mai ales ulterior, impotriva URSS, care dup cate se vede va avea in Europa o mare zon de influen i un prestigiu deosebit. Pe de alt parte> aceti ageni cunoscand unele ramificaii ale agenilor rilor aliate, i in special ale URSS, urmeaz a fi folosii de ctre Serviciul de Informaii englez pentru identificarea acestor ramificaii220. Cu toate acestea, eful SSI a dovedit in anumite momente i o oarecare pruden, chiar reinerea, in contactul informativ cu serviciile secrete britanice. Elocvent in acest sens este urmtoarea destinuire a colonelului Ion Lissievici: Cam in luna noiembrie 1943, prin unul din rezidenii SSI din Turcia, cred prin Trifon Mircea, s-a fcut propunerea de ctre organul

Serviciului de Spionaj Englez, din Istanbul, ca SSI s intre in legtur cu acel organ, pentru eventualitatea cand s-ar crede oportun, dup cate imi amintesc, ca Romania s-i schimbe atitudinea, adic s ias din conjunctura german. In acest scop, organul de informaii englez ar fi dispus s pun la dispoziia SSI un cifru i indicaii asupra modului cum s se ia legtura cu i prin t.f.f. I-am spus lui Eugen Cristescu s raporteze lui Antonescu despre propunerea de mai sus pentru ca acesta s hotrasc. Eugen Cristescu a ripostat c nu poate face o asemene a propunere lui Antonescu, intrucat nu ar accepta221. E greu de precizat ce l-a determinat pe eful SSI s refuze acest canal de legtur cu serviciile de informaii britanice, dar indrznim s afirmm c antecedentele sale nu puteau trece neobservate la Berlin, fapt pentru care prudena, caracteristic de altfel lui Cristescu, se impunea. Nu este exclus s fi ateptat un moment mai favorabil, care de altfel nu a intarziat. In decembrie 1943 avea s soseasc in Romania o echip trimis de britanici: misiunea Chastelain. Implicarea lui Eugen Cristescu in ancheta fcut lui 219 Ibidem, dosar nr. 17 747, vol. 1, f. 15 i urm. 220 Ibidem, f. 16. 221 Ibidem, dosar nr. 25 374, vol. 4, f. 100.

93 Chastelain i-a permis contactul direct cu serviciile de informaii britanice, din care avea s rezulte i intrarea sa in jocul atat de ciudat al drumului spre armistiiu. i spunem ciudat, pentru c astzi tim prea bine, pe baz documentar, c cel puin pan la 6 iunie 1944 (cand a avut loc marea debarcare in Normandia i deschiderea celui de-al doilea front in Europa), Aliaii au folosit din plin contactele, atat cu emisarii guvernului antonescian cat i cu cei ai opoziiei, pentru a face jocul derutrii adversarului, adic puterea german. prin operaiunea bodyguard, ce urmrea determinarea germanilor s menin trupe in Balcani, i de a nu le deplasa pe frontul de vest222, pentru a facilita astfel succesul operaiunii Overlord (marea debarcare). Din ancheta fcut asupra lui Chastelain, aa cum se poate constata i din declaraiile lui Cristescu, SSI nu a putut afla nimic despre scopul real al misiunii echipei Autonomous. Probabil c la acea dat nici ofierii britanici nu cunoteau acest lucru, i anume c misiunea lor era in realitate doar o mica prticic din planul de dezinformare a germanilor. Toate acestea se petreceau pe fondul unei iritri din ce in ce mai

accentuate a germanilor din cauza atitudinii organelor SSI de protejare a spionilor britanici. Astfel, in iunie 1944 germanii mai descoperiser la Bucureti pe locotenentul Vel Nicola din armata englez , care culegea i transmitea informaii. Cercetrile au fost fcute tot de Secia juridic a SSI prin cpitanul magistrat Ghica Nicolae asistat tot de germani i de nelipsiii delegai ai lui Eugen Cristescu. Germanii au incercat s-l suprime, ins a fost salvat tot de cpitanul magistrat al Seciei223. Indubitabil, toate aspectele prezentate, susinute pe o solid baz documentar, dovedesc flexibilitatea, intuiia, bunele intenii, dar i prudena lui Eugen Cristescu. Sunt caliti eseniale ce eclipseaz toate neimplinirile i pe care doar aii serviciilor secrete le-au etalat atunci cand problematica cu care s-au confruntat i-a pus la grea incercare. In ce-l privete pe fostul ef al SSI roman, in perioada noiembrie 1940-august 1944, s-a confruntat cu o situaie operativ deloc de invidiat: 1. Disputa intre marile puteri beligerante in al doilea rzboi mondial pentru a-i impune influena asupra orientrii politicii externe a statului roman i a beneficia de petrolul, granele i condiiile geostrategice ale rii; 2. lipsa de loialitate manifestat destul de timpuriu de aliatul german prin

sprijinul acordat unor grupri subversive folosite ca factor de presiune; 3. iniierea de ctre aliatul german a unor aciuni de spionaj i supraveghere a liderilor opoziiei, neautorizate de Conductorul statului i care veneau in contradicie cu interesele romaneti; 4. presiunea puternic exercitat de organizaiile iredentiste i naionaliste antiromaneti, care nu ateptau decat o mic bre in dispozitivul strategic de aprare al statului roman pentru a lovi pe la spate; 5. schimbrile dinamice, uneori decisive, ale direciilor de inaintare ale Frontului de Est, rmas pentru o mare parte a intervalului ca principal teatru 222 Vezi pe larg la Florin Constantiniu, Mihai E. Ionescu, August 1944 Repere istorice, Editura tiinific i enciclopedic, Bucureti 1984, p. 67-69. 223 Arh. SRI, fond p, dosar nr. 18 470, vol. 1, f. 220. 94 de rzboi; 6. poziia inflexibil, uneori cu accente de duritate ultimativ, a Aliailor, in a susine capitularea necondiionat a Romaniei. Toate acestea au dus in mod implacabil, in plan informativ, la jocul riscant pe mai multe tablouri, des uzitat in situaii limit pe frontul invizibil. Ca urmare, i Eugen Cristescu a fost nevoit s adapteze activitatea SSI din mers la aceste condiii, dar inainte de toate, s-i perfecioneze

meteugul in aria informaiilor, inelegand prin aceasta nu numai latura deja consacrat, chiar rutinier, a culegerii informaiilor de interes pentru aprarea siguranei naionale, ci i valorificarea lor in conformitate cu aspiraiile politice i militare de conjunctur i mai ales de perspectiv ale statului roman. Sindromul arhivelor secrete i vntori de vrjitoare Ofierii superiori i efii sectoarelor operative din SSI au fost convocai de Eugen Cristescu in ziua de 23 august 1944, pentru ora 18,00 la sediul Serviciului. El a inceput edina spunand c situaia era deosebit de grav i c se impunea evacuarea intregului aparat de stat i a seciilor SSI care se mai aflau inc in Bucureti. Cum a declarat ulterior un participant, in timpul expunerii a sunat telefonul. Dup incheierea convorbirii, Cristescu a plecat precipitat. Astzi tim c din acel moment Eugen Cristescu nu mai conducea, de fapt, SSI colaboratorul lui apropiat, locotenent-colonelul Traian Borcescu, eful Seciei a II-a Contrainformaii, fusese chemat cu cateva luni inainte la Marele Stat Major, unde i se ceruse cooperarea, fr tirea lui Eugen Cristescu, la pregtirea momentului cand urma s se produc marea cotitur

in politica i strategia militar a statului roman224. In dimineaa zilei de 23 august 1944, Traian Borcescu aa cum a declarat ulterior a fost informat despre cursul pe care aveau s il ia evenimentele, dar nu i-a pus in gard eful, temandu-se c acesta il va anuna pe Antonescu, care va trece la msuri represive. Dup plecarea lui Eugen Cristescu din sediu, Traian Borcescu a preluat temporar pan la 28 august 1944 conducerea Serviciului El a fumizat Comandamentului Militar al Capitalei lista cu numerele de telefon ale germanilor, care au fost imediat decuplate din central. Tot el s-a prezentat la Palat i apoi la Iuliu Maniu pentru noi ordine. A mers i la Marele Stat Major, unde i s-a ordonat s treac la arestarea fruntailor hitleriti i a iredentitilor maghiari. Una din primele msuri luate de noile autoriti a fost s dizolve Frontul de Est, structur a Seciei I Informaii exte rne a SSI, care se ocupa de spionajul contra sovieticilor. Din ordinul generalului Sntescu preedintele 224 Pagini din cartea rezistenei naionale antifasciste i antiimperialiste a poporului nostru. 24 de ore pentru destinul Romniei. Reportaj-document de Comel Braha, Editura Eminescu, Bucureti 1984, vol. 2, f. 56 i urm; vezi i Cristian Troncot, Traian Borcescu Riscurile jocului dublu,

n Magazin istoric, iulie-septembrie 1993. 95 Consiliului de Minitri Traian Borcescu a organizat, in cel mai strict secret, o Grup Special, destinat s ii urmreasc pe comunitii eliberai din inchisori, dar i legturile lor cu reprezentanii armatei sovietice. Pentru constituirea grupei speciale, el s-a consultat i cu reprezentantul spionajului american in Romania, care a contribuit cu suma de un milion lei la reuita operaiunii. Respectiva unitate nu funciona oficial, ca parte component a SSI, ci ca organ aparte. Agenii ei au primit din partea americanilor, la cererea lui Traian Borcescu, documente care atestau c sunt funcionari ai serviciilor de informaii aliate. In plus, trebuiau s furnizeze date i despre micrile trupelor sovietice in Romania. Jocul a inut pan la 6 martie 1945, cand, in urma prelurii puterii de ctre guvernul doctor Petru Groza, grupa special a fost desfiinat. Se continuase, de fapt, cu riscurile de rigoare, Jocul pe mai multe tablouri. Astfel, dup intoarcerea armelor impotriva armatei germane, i pentru SSI s-a pus problema realizrii colaborrii cu noii aliai, adic schimbul de informaii intre organele specializate ale armatelor aflate intr-o alian de conjunctur.

Comandamentul marealului Malinovski menioneaz un document oficial a primit ca organele informative ale sale s colaboreze cu organele Marelui Stat Major al armatei romane i ale Serviciilor de informaii ale Ministerului de Rzboi, asta din urm era noua titulatur a SSI. Se precizau apoi condiiile de colaborare. Intr-un alt document din 7 noiembrie 1944 se atrgea atenia asupra obligaiei organelor SSI de a conlucra cu Aliaii, fcand toate eforturile pentru a-i satisface si pe cei mai exigeni colaboratori. Tot in vederea realizrii legturii cu serviciile aliate, Secia a III-a G, a fost desfiinat i s-a creat un birou special care asigura contactul cu Serviciul de informaii sovietic, prin locotenent-colonelul Alexandrov i cpitanul Karandaov, i cu Misiunea Militar American. Majoritatea contactelor oficiale s-au realizat cu sovieticii, intr-un fel firesc pentru c cu ei colaborau pe front. De asemenea, la sfaritul lunii septembrie 1944, la cererea Serviciului de Informaii al Armatei Sovietice, la Arad s-a creat un centru de pregtire pentru ageni ce urmau s fie parautai in spatele liniilor inamice, cu staii radio. Sovieticii ddeau staiile radio, parautele i avioanele, iar noi oamenii, instructorii i banii. Centrul de informaii Arad a funcionat pan la

sfaritul lunii octombrie 1944. Tot in cadrul colaborrii, Alexandrov i Karandaov au cerut i obinut tabelul cu informatorii agenturii Frontului de Est lsai pe teritoriul URSS, in timpul retragerii, schema cu organizarea SSI, aprea pan la 23 august 1944 i dup, cu ordinele de btaie, pan la efii de birouri. Reprezentanilor serviciului de informaii al armatei roii li s-au predat formulele cernelurilor simpatice utilizate i ale reactivilor pentru citirea lor, cu mostre pentru fiecare. Deci se reedita amestecul brutal al aliatului in treburile interne ale serviciului secret roman, fapt ce explic jocul dublu. Dar s revenim la Eugen Cristescu. Dup ce a primit telefonul, a mers in biroul lui, a incrcat in patru valize lucrurile pe care le pstra in casa de fier i a pornit spre sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei. Acolo a analizat cu generalul Tobescu situaia Variantele pe care le -au luat in calcul potrivit declaraiei date la 1 octombrie 1944 de Eugen Cristescu au fost: 1) o 96 lovitur german contra regelui i a lui Ion Antonescu, in urma aflrii inteniei lui Mihai Antonescu de a merge la Cairo; 2) o lovitur a SS german, peste capul Legaiei germane, ca urmare a ultimatumului dat de marealul

Antonescu Berlinului de oprire in trei zile a ofensivei sovietice; 3) o lovitur a grupurilor de extrem stanga din Blocul democratic, impreun cu ofierii scoi din armat de Antonescu. Telefonul primit n biroul generalului Tobescu l-a lmurit definitiv pe Eugen Cristescu. La captul cellalt al firului se afla generalul Picky Vasiliu, care il chema s vin la Palat. Cristescu a cerut s vorbeasc personal cu Antonescu, ceea ce evident nu s-a putut i Vasiliu i-a inchis telefonul. Atunci, Eugen Cristescu s-a hotrat s plece la Legaia german. Ce a fcut el exact acolo nu ne spune. Greu de crezut c s-a dus doar ca s obin vize de tranzit prin Germania. Chiar dac, aa cum spune tot el, cu cateva luni inainte Mihai Antonescu il silise pe De Weck, ministrul Elveiei la Bucureti225 s aprobe o list de 200 persoane intre care se gsea i Cristescu care se puteau refugia in Elveia in cazul ptrunderii sovieticilor in Romania. Cert este c noaptea tarziu, impreun cu soia i cu generalul Tobescu, s-a intalnit cu N. Trohani, directorul oficiului de studii i documentare din SSI i un fel de secretar particular al su, la interse cia bulevardului Carol cu Moilor. De acolo, Trohani i-a condus in casa socrilor lui, din Calea Victoriei nr. 38, peste

drum de Palatul Stirbey. Deci Ivor Porter se ineal atunci cand scrie in cartea sa c Eugen Cristescu se mai afla acolo (la Legaia german n.n.) cand au ptruns soldaii romani patru zile mai tarziu226. In 24 august in urma bombardamentului german, i-au schimbat ascunztoarea in strada Gogu Constantinescu nr. 1. La 26 august au mers la Joia, in apropiere de Bucureti, unde fusese dislocat o parte a SSI i se mutase i Cristescu cu casa, ca urmare a bombardamentelor din primvara lui 1944. Dar n-a mers la el acas ci la o rud a soiei. Acolo Eugen Cristescu si-a scris demisia din funcia de director general al SSI i a trimis-o la Bucureti227. Dup orele 14, Eugen Cristescu i cu generalul Tobescu au pornit spre Targu Jiu. Au innoptat in casa surorii oferului, Gheorghe Cojocaru, i a doua zi, 27 august, au pornit spre Ramnicu Valcea. Jandarmii iau intors din drum i 225 Vezi rapoartele diplomatice din ani 1941-1944 n Magazin istoric, martie-decembrie 1990 i ianurie-iulie 1991. 226 Ivor Porter, op. cit, p. 265. 227 La 1 septembrie 1944, generalul Sntescu eful guvernului a primit un raport prin care Eugen Cristescu cerea s i se aprobe demisia din postul de Director General la Preedenia Consiliului de Minitri i din funcia de ef al SSI. Intr-un raport intocmit de

colonelul Ion Lissievici la 4 decembrie 1944 se aducea la cunotina Consiliului de Minitri c demisia (lui Eugen Cristescu n.n.) fusese primit de Preedinia Consiliului de Minitri incepand cu data de 1 septembrie 1944, dar nu este legal. Trebuie s se intocmeasc Decret Regal, intrucat un director general, conform art. 80 din Codul funcionarilor publici, se numete prin Decret Regal deci cand prsete serviciul trebuie tot un astfel de decret. (Arh .SRI, dosar nr. 40 010, vol. 36, f. 88). Abia la 27 februarie 1945, regele Mihai I a semnat Decretul nr. 568 publicat n Monitorul Oficial nr. 49, partea I din 1 martie 1945 prin care Eugen Cristescu era destituit din funciile menionate. La aceast dat Eugen Cristescu se afla deja la Moscova (din octombrie 1944, cand a fost predat sovieticilor pentru a fi anchetat). 97 au mers spre Campulung, unde sperau s il gseasc pe ing. Bugheanu, cunoscut i fost subordonat al lui Cristescu. La 28 sau 29 august (Eugen Cristescu d date diferite in dou declaraii) s-au intalnit cu Ion Mihalache la Dobreti. Seara s-au reintors la Bucureti i au dormit in casa lui Tobescu. A doua zi, afland c trupele sovietice au inceput s intre in Capital, Cristescu i Tobescu au prsit din nou Bucuretiul. Inginerul Bugheanu i-a adpostit in comuna Voineti, unde au rmas pan la 24 septembrie 1944, cand au fost arestai i adui la Bucureti. In procesul-verbal incheiat la 24 septembrie

1944 de locotenent-colonelul S. Teodorescu (delegatul Inspectoratului General al Jandarmeriei) i maior N. Ttaru (delegatul Biroului statistic militar Bucureti) se meniona ca: in baza informaiilor i cercetrilor intreprinse in comun ne-am deplasat in dimineaa zilei de 24 septembrie 1944 in comuna Voineti, jud. Muscel, unde ne-am prezentat la ora 8 la locuina domnului ing. Mircea Popescu, unde erau ascuni urmriii. Luand contact cu ambii urmrii i artandu-le situaia in care se gsesc i ordinele de urmrire i arestare ce aveam, Domnul general Tobescu i domnul Eugen Cristescu, fr nici o opunere ni s-au pus imediat la dispoziie. Am procedat la percheziie, negsind asupra lor arme, documente sau alte sume de bani importante228. Dac in primele zile 24-26 august Eugen Cristescu a mai inut legtura direct cu serviciul, cu Traian Borcescu (care nu 1-a denunat, nici nu a incercat s il aresteze), ulterior nu a mai avut decat informaii disparate. Probabil deci c in intervalul scurs pan la arestarea lui a tiut puine lucruri despre soarta SSI. Incepand cu 1 septembrie 1944 documentele emise de fostul aparat condus de Eugen Cristescu apar cu urmtorul antet: Ministerul de Rzboi,

Marele Stat Major, S.I. (Serviciul de Informaii n.n.), ceea ce inseamn c nu era vorba doar de o schimbare de firm, ci, pentru a se facilita controlul asupra sa, se luase msura de a fi trecut de la Preedenia Consiliului de Minitri in subordonarea armatei. Se incerca astfel salvarea unei structuri informative utile statului, care incepuse s fie atacat din toate prile. Erau vizate in primul rand cadrele de conducere ale SSI, agenii care colaboraser cu germanii i documentele din arhiv. Singurii protejai au fost agenii care lucrau direct in rezidenturile externe i a cror list fusese data englezilor in 1943 de Traian Borcescu. Incep s se fac arestri. La 1 septembrie 1944 a fost arestat i pus la dispoziia organelor de anchet militar, Mircea Cristescu, un frate al fostului ef al SSI. Din anchet a rezultat c acesta nu fusese cadru al SSI i nu avusese nimic comun cu afacerile fratelui su. El indeplinise funcia de consul in Ministerul Afacerilor Externe i ef al Serviciului ceremonialului din protocolul statului. Intr-un raport ntocmit la 8 septembrie 1944 de Ministerul Afacerilor Externe i adresat Marelui Stat Major se meniona printre altele: Deinem informaia ca la SSI, condus pan la 23 august a.c. de domnul Eugen Cristescu, s-au luat

unele msuri pentru ca situaia activitii Se rviciului s nu poat i uor controlat i limpezit. Suntem de prere i v rugm a da dispoziiuni de ce 228 Arh. SRI, fond p, dosar nr. 48 163, vol. 1, f. 193. 98 vei crede de cuviin ca organele competente s treac imediat la verificarea gestiunii acestui serviciu i la punerea in siguran a tuturor documentelor existente229. Un raport al Poliiei Capitalei din 12 septembrie 1944 atest c la acea data erau deja arestai 25 de ageni ai SSI, care se predaser singuri, i care urmau a i internai in lagrul de la Targu Jiu intr-o secie special. Alte 15 cadre care lucraser direct cu Eugen Cristescu, de fapt efii sectoarelor operative, se aflau internate in arestul Poliiei Capitalei230. Care erau ins adevratele motive de ingrijorare pentru noile autoriti, care s justifice prigoana impotriva cadrelor SSI? Un rspuns pare s ni-l ofere colonelul Ion Lissievici: Pe la jumtatea lunii septembrie, ducandu-m la Ministerul de Externe, Niculescu-Buzeti, ministrul de externe pe vremea aceea, a cerut locotenent-colonelului Diaconescu Dumitru eful Seciei administrative din SSI s prezinte registrele de fonduri informative, la care i-a aruncat o singur dat privirea, terminand cu ameninarea c va bga la

pucrie intregul Serviciu231. Desigur c nu numai teama noilor minitri c SSI deine date compromitoare a constituit motivul declanrii vantorii de vrjitoare. Considerm c nu greim dac lum in calcul i prevederile armistiiului de la Moscova, din 12 septembrie 1944, in baza cruia Ministerul de Interne, in fruntea cruia se afla in acel moment generalul Aldea, intocmise deja un ordin la 19 septembrie ce urma s fie pus in aplicare in timpul cel mai scurt: Interese superioare de stat, dictate de satisfacerea unor obligaii luate de Romania semnand Convenia de armistiiu cu Puterile Aliate, de linitirea opiniei publice i de curmarea agitaiilor prin pres i intruniri publice impun, in mod urgent, luarea urmtoarelor msuri de guvernmant: 1. Arestarea preventiv: a) a celor aflai in serviciul Gestapoului; b) membrilor profitori ai Consiliului de Patronaj al Operelor sociale; c) legionari conspiratori; d) marilor afaceriti ai regimurilor politice pendinte de conducerea rii; e) autorilor morali i materiali ai crimelor politice svarite intre anii 1940-1944 la Bucureti, Iai, in Basarabia, Transnistria i la Odessa; f) oamenilor politici, ziaritilor i publicaiilor care au susinut i

determinat orientarea politicii noastre externe ctre nazism i fascism; g) a personalului de conducere de la Guvernmantul Transnistriei, a Subsecretariatului de Stat al Romanizrii, Colonizrii i Inventarierii i a Centrului Naional al Romanizrii vizat ca neonest in indeplinirea insrcinrii avute. 2. Publicarea numelor celor arestai, blocarea i lovirea de indisponibilitate a bunurilor aparinand acestora i constituirea Comisiunilor Speciale de anchet i judecat a celor incadrai prin activitatea lor in unul din 229 Ibidem, 141. 230 Ibidem, 150. 231 Ibidem, dosar nr. 25 374, vol. 4, f. 149 verso. 99 aliniatele precedente. 3. Epurarea magistraturii, a corpului ofieresc, a clerului, corpului didactic de toate gradele i a tuturor funcionarilor publici de t oate elementele naziste, fasciste i neofasciste. II. Persoanele care urmeaz a fi arestate s fie desemnate, in prealabil, de ctre Ministerul Afacerilor Interne232. Printr-un ordin circular adresat tuturor inspectoratelor de Poliie Ministerul de Interne sublinia necesitatea arestrii preventive a tuturor funcionarilor SSI in scopul de a se preciza intreaga legtur cu Gestapoul, conservarea

tuturor documentelor i identificarea intregii reele romane i germane care colaboraser cu nazitii233. Virulena atacurilor asupra cadrelor SSI l-a determinat pe Traian Borcescu s adreseze un raport Ministerului de Rzboi, la 27 septembrie 1944: In legtur cu arestarea lui Eugen Cristescu s-au strecurat in ziare o serie de informaii false cu privire la caracterul i misiunile ce le-a avut Serviciul Special de Informaii. In calitate de ef al contrainformaiilor, dei am avut multe neajunsuri pe tema indiferenei fa de germani, suspectandu-m chiar la un moment dat c le urmresc activitatea, fapt care era just, totui sunt obligat a supune aprecierii Domniei Voastre adevrul asupra serviciului, in prile in care am avut posibilitatea s cunosc: 1) SSI n-a fost propriu-zis, niciodat o sucursal a Gestapo-ului i nu a lucrat sub ordinele sau inspiraiile Gestapo-ului; 2) SSI a fost un Serviciu de informaii al Statului Roman, care n-a avut o aparatur de instrumentare pe teren i a crui activitate s-a limitat la procurarea de informaiuni militare i civile, potrivit ordinelor i instruciunilor ce le primea de la Conductorul Statului, numai eful Serviciului; 3) Una din misiunile principale ale SSI a fost de a supraveghea

activitatea legionarilor, precum i aciunea dus pe toate cile de ctre forele oculte germane de la noi din ar. Prin aceast activitate, SSI a impiedicat deseori ca influena german s se accentueze i de multe ori a evitat diverse lovituri de for plnuite la noi de ctre germani sau alte formaiuni de dreapta. De asemenea, prin intervenia sa, a fost zdrnicit propunerea germanilor pentru internarea in lagr a oamenilor politici, sau deportarea lor in Germania; 4) SSI nu a participat sub nici o form la atrocitile, crimele de rzboi sau crimele politice, la msuri de constrangere, etc., ci din contra, a denunat conducerii statului asemenea fapte, ori de cate ori a avut posibilitatea s-o fac; 5) intre Gestapo i SSI nu au existat alte legturi, decat cele impuse de colaborarea militar i obinuit intre serviciile de informaii ale rilor aliate. Ofierii de legtur ai Serviciului au fost locotenent-colonelul Ionescu-Micandru cu Abwehrstelle i locotenent-colonelul Proca Alexandru cu Legaia german. Prin aceti ofieri erau adresate diferite cereri de informaii, care niciodat nu se ddeau sub forma lor real. SSI nu a pus niciodat la dispoziia Gestapoului sau oricrui alt serviciu 232 Ibidem, dosar nr. 40 010, vol. 128, f. 44. 233 Ibidem, f. 28.

100 german de informaii materialul su informativ, dei, poate c au incercat, i acest lucru il deduc din faptul c persoana mea nu era agreat lor. Materialul contrainformativ important avea o difuzare restrans, fiind destinat numai pentru Domnul Mareal Antonescu, Domnul Vicepreedinte al Consiliului, Ministrul de Rzboi i Marele Stat Major. Aceasta fiind situaia real, am onoarea a v ruga s binevoii a aprecia dac nu este cazul s fie adus i la cunotina Domnului Ministru de Rzboi, pentru a se interveni prin cenzura militar spre a se interzice in campania de pres format, acele pasagii care lovesc in prestigiul SSI i care totodat sunt de domeniul fanteziei234. Intervenia lui Traian Borcescu se pare c nu a rmas fr ecou. Au incetat arestrile din randul cadrelor SSI, iar cei deja arestai au fost pui in libertate din lips de probe i pe baza dispoziiilor superioare235. S-au fcut i incercri de a desfiina sau dezmembra SSI, dar factorii responsabili din conducerea armatei au rmas fermi in hotrarea lor de a proteja, pe cat era posibil i legal, aceast structur informativ. Afirmaia este confirmat de un raport intocmit de locotenent-colonel magistrat A.

Nicolau i inaintat la 14 octombrie 1944 Prefecturii Poliiei Capitalei: Am onoarea a v face cunoscut c, de acord cu propunerile dumneavoastr, acest Departament a intervenit pe lang Ministerul de Rzboi, propunand ca Serviciul Special de Informaii s fie desfiinat, urmand ca Seciile de spionaj i contrainformaii s treac la Marele Stat Major, Secia a II-a, iar Seciile de informaii, siguran i politic s treac la Ministerul Afacerilor Interne, Direcia General a Poliiei. La demersul nostru, Ministerul de Rzboi, ne-a rspuns c nu este de prere ca Serviciul Special de Informaii s fie desfiinat in forma in care se gsete astzi, in alte cuvinte s fie meninut la acel departament236. Dei au fost pui in libertate i s-au intors la locurile de munc, majoritatea cadrelor SSI nu au mai avut acelai aplomb ca inainte de arestare, iar consecinele nu au intarziat s apar. Amnunte interesante le intalnim in raportul nr. 29, intocmit la 27 noiembrie 1944, de colonelul Ion Lissievici, devenit eful Serviciului de Informaii al Ministerului de Rzboi, i adresat ministrului subsecretar de stat al Armatei de uscat: Unii dintre funcionarii i informatorii Serviciului care au activat in legtur cu Frontul de

Est, au fost arestai de ctre organele sovietice, fr ca vreo autoritate romaneasc s aib cunotin despre acest lucru. Cu toate c Serviciul a fcut demersurile necesare in legtur cu arestarea celor in cauz, totui nu a primit nici un rspuns. Fa de aceast situaie, atat funcionarii care au activat pe Frontul de Est, cat i cei crora li se incredineaz misiuni in legtur cu anumite probleme ce intereseaz aprarea naional sunt intr-o continu team, fapt ce micoreaz in mare msur randamentul activitii lor. (...) Fr s fi cerut 234 Ibidem, vol. 56, f. 27-29. 235 Ibidem, vol. 126, f. 26. 236 Ibidem, vol. 126, f. 26.12. 101 vreun aviz Serviciului de Informaii, Ministerul de Finane ne-a redus in mod cu totul arbitrar drepturile bugetare pe lunile septembrie i octombrie a.c., de la 40 000 000 lei la 10 000 000 lei, sum care nu acoper nici cel puin 1/2 din drepturile de salariu ale funcionarilor pe acele luni, fr a se mai ine seam de celelalte cheltuieli reclamate de funcionarea Serviciului, cum i de acoperirea plilor pentru procurarea informaiilor. Dup multe intamplri i pierdere de timp am reuit s obin integral drepturile bugetare pe acele luni,

ins datorit procedeului expus am fost sustras de la alte preocupri vitale i de mare urgen pentru buna funcionare a Serviciului. Inc din a doua jumtate a lunii septembrie i pan ctre mijlocul lunii octombrie a.c., intreaga activitate a Serviciului Special de Informaii a fost supus cercetrilor intreprinse de Domnii general Magistrat Pi i colonel magistrat Rudeanu, ca urmare a acuzaiilor ce s-au adus lui Eugen Cristescu, fostul ef al acestui Serviciu. Aceste cercetri, care dup cate cunosc nu au dus la rezultatele ateptate au avut drept consecin c s-au consemnat in dosarul de anchet toate chestiunile secrete in legtur cu principiile i procedeele de funcionare ale Serviciului, cum i cu posibilitile lui informative i contrainformative. In plus, funcionarii i ofierii cum i mai ales subsemnatul, am fost deseori intrerupi de la o activitate pozitiv i absolut necesar in actualele imprejurri. (...) In concluzie, din cele raportate succint in acest capitol cu privire la situaia in care a fost pus Serviciul de Informaii s-fi desfoare activitatea in decursul ultimilor trei luni rezult c: nici conducerea i nici funcionarii Serviciului n-au avut linitea sufleteasc pentru a-i putea consacra intreaga lor capacitate de munc, in indeplinirea

misiunilor ce le revin. Mai mult inc, majoritatea funcionarilor sunt timorai prin msurile privative de libertate ce s-au luat de ctre organele sovietice, fa de unii dintre camarazii lor; S-au creat greuti de ctre unele autoriti din stat, in privina posibilitilor de organizare a reelei informative din ar i strintate, a cror inlturare va necesita mult pierdere de timp i mari eforturi pentru repararea lor. De asemenea, s-au creat greuti de ordin material, care au avut drept rezultat o infranare in intensa activitate pe care trebuie s o desfoare Serviciul. In actualele imprejurri, inand seama de situaia actual i greutile in care a fost pus s funcioneze Serviciul de Informaii, rog s se aprecieze dac in atari condiii, acest organ informativ poate s dea randamentul ce i se cere i care i se impune de actualele nevoi in legtur cu aprarea naional237. Dar nu erau vanai doar oamenii. Ci erau vanate, in primul rand, documentele arhivei SSI Se pare c toat lumea era interesat s pun mana pe arhiva secret. Generalul Mihail, devenit dup 23 august 1944 ef al Marelui Stat Major, a dat imediat ordin pentru prinderea lui Eugen Cristescu i gsirea documentelor acestuia238. Din actele vremii rezult c de problem

s-a interesat indeaproape i M.S. Regele Mihai prin generalul Niculescu i 237 Ibidem, dosar nr. 25 374, vol. 3, f. 194-200. 238 Ibidem, dosar nr. 40 010, vol. 56, f. 56. 102 marealul Palatului Octavian Ulea239. La randul su, generalul Sntescu, eful guvernului, a oferit un premiu de 10 000 000 lei pentru gsirea documentelor lui Eugen Cristescu240. Pe lang cercetrile oficiale intreprinse de echipe specializate din Ministerul Aprrii Naionale i Ministerul de Interne, au fost pornite i investigaii de ctre detectivi particulari. Iar un raport din 28 august 1944 arta: Intreaga chestiune Eugen Cristescu este extrem de interesant i urmrit indeaproape de Intelligence Service. Investigaiile fcute de agenii britanici sunt foarte discrete. S-a vorbit foarte mult de documentele i sumele de bani, in valut forte, cu care ar fi plecat Eugen Cristescu241. Iar un alt document consemneaz: Dou personaliti ale Intelligence-Service-ului, una fiind faimosul colonel Roos, au venit in Romania pentru a desfura activiti anticomuniste i pentru gsirea documentelor lui Eugen Cristescu242. La fel de interesat era i marele industria Max Auschnitt, care a spus categoric c sunt necesare a fi gsite documentele lui Cristescu,

artand ce avantaje mari se pot obine. A organizat i un plan de activitate, s-a interesat indeaproape i de infiinarea unui se rviciu de informaii in lumea muncitoreasc i pentru contracararea aciunii PCR Max Auschnitt pune la dispoziie orice sum243. In continuare, lucrurile au devenit tot mai confuze. Rapoartele i notele informative ale agenilor inregistrau aprecieri de genul: Cercetrile oficiale au ajuns la concluzia c documentele lui Eugen Cristescu nu exist, deoarece acesta nu a plecat cu ele244, minciun oficial, lansat din ordinul generalului Rdescu, de comun acord cu Misiunea Britanic, pentru inducere in eroare245. Pe unul dintre documente apare urmtoarea rezoluie: Documentele in cauz i valuta forte de circa un miliard au existat i Eugen Cristescu a plecat cu ele246. ntr-un raport ntocmit de un fost agent SSI se spunea: Eugen Cristescu a avut pan la 23 august documente secrete aparinand Marealului i Serviciului Special de Informaii, printre care se aflau convenii secrete, note de ageni, informatori dubli, cunoscui doar de Mareal i Eugen Cristescu, aciuni germane, note de activitate politic i a informatorilor ce lucrau in zona comunist i mari sume de bani in aur i

valut. Parte din documentele secrete au fort fotocopiate in mai multe exemplare in zilele de 25-26 august... Telegramele schimbate, notele i rapoartele, precum i intregul material documentar al acestei chestiuni (tratativele cu Cairo n.n.) il avea Eugen Cristescu. A fost vzut de mine acest intreg material, ins el nu a fost gsit pan in prezent, ceea ce inseamn c a disprut o dat cu Cristescu. Raportul se incheie astfel: Cand Eugen Cristescu a fost arestat, s-a dat ordin prin colonelul Teodorescu de la Jandarmi i maiorul Ttaru de la Statul Major s nu se fac nici o percheziie unde 239 Ibidem, f. 58. 240 Ibidem, 62. 241 Ibidem, 110. 242 Ibidem, f. 64. 243 Ibidem, f. 65. 244 Ibidem, f. 68. 245 Ibidem, f 69. 246 Ibidem f. 70. 103 fusese adpostii Cristescu i generalul Tobescu. In luna februarie 1945, din ordinul generalului Rdescu, am fort detaat pe lang Inspectoratul General al Jandarmeriei, in strict secret, pentru gsirea documentelor. Am fcut investigaii i deplasri cu colonelul Teodorescu i inginerul Bugheanu pentru

gsirea documentelor. Arestarea mea a intrerupt cercetrile247. Desigur c starea de confuzie era intreinut. Un motiv ne ar putea fi oferit de relatarea din raportul intocmit de agentul Basarab II, din rezidentura Frontului de Vest, la 10 octombrie 1945, care afirma c, dac s-ar studia documentele din servieta galben pe care marealul Ion Antonescu i-a dat-o spre pstrare lui Eugen Cristescu, s-ar da natere la destinuirea unor secrete de stat ce ar complica situaia legturilor dintre Aliai248. Evoluia real a arhivei atat cat poate fi reconstituit pe baza declaraiilor principalilor participani la evenimente i a unor documente oficiale de epoc ne va lmuri ceva mai bine. Arhiva suferise o prima distrugere la inceputul lunii septembrie 1940. Moruzov lsase consemnul ca in cazul in care va fi arestat, principalele documente s fie arse, ceea ce s-a i intamplat249. In timpul rebeliunii legionare, in ianuarie 1941 a fost jefuit a doua oar, disprand, mai ales dosarele cu anchetele i sentinele penale de condamnare contra membrilor Grzii de Fier. Am vzut deja c atunci cand a plecat din sediul SSI, Eugen Cristescu a luat cu el o serie de documente. In aceeai zi, 23 august, seara, Cristescu l-a

sunat pe Trohani dandu-i intalnire in ora. Intr-o declaraie data la 8 septembrie 1944, Trohani relata i el c Eugen Cristescu i-a motivat astfel necesitatea adpostirii documentelor din lad: din cauza evenimentelor nu se tie i se poate intampla i nu este bine ca germanii s pun, eventual, mana pe aceste documente250. Motivul real care l-a determinat pe Cristescu s pstreze aceste documente il aflm din declaraia data la 6 octombrie 1944, deci la aproape dou sptmani de la 247 Ibidem, 71. 248 Ibidem, f. 67. 249 Mihail Moruzov s-a strduit s lase cat mai puin urme, ba mai mult, a avut grij s distrug, inainte de a dispare tot ce exista scris: cea mai mare parte a arhivelor Serviciului Secret. (Ion Bodunescu, Ion Rusu Sirianu, Descifrarea unei istorii necunoscute, Editura Militar,1975, vol. III, p. 13 i 40) C. Maimuca, directoradjunct al Siguranei, insrcinat la 10 septembrie 1940 s fac o percheziie la sediile Serviciului Secret pentru a recupera documentele lui M. Moruzov, descrie acest episod in felul urmtori: In strada Romei (unde se afla un sediu conspirativ in care Moruzov ii pstra arhiva personal n.n.) nu am gsit nimic. Casa era absolut goal, chiar i mobilierul fusese ridicat. S-au gsit coperi de dosare i intr-o cas de bani, o pung cu monezi de 100 de lei in valoare de 80 sau 150 mii lei.

Vecinii ne-au declarat c o noapte intreag, coul de la calorifer a ars incontinuu, azvarlind afar scrum de hartie i hartii in flcri. Acel care fcuse operaie de curiere a fost Niki tefnescu. Moruzov se gsea in strintate, la abdicarea regelui Carol al 11-lea. Cand s-a inapoiat, a fost intampinat in gara Piteti de Niki tefnescu, care conform indicaiilor ce primise a distrus arhiva personal i actele pe care le -a socotit mai importante. (Arh. SRI, dos. nr. 17.240 f. 324; vezi i Alina Ionescu, Formalitatea a devenit asasinat, n Bucureti-Match, nr. 1/1994). 250 Arh. SRI, dosar nr. 48 163, vol. 2, f. 145-146. 104 arestarea sa: Nu am distrus nici un dosar, tocmai ca s se constate c Serviciul a avut atitudine permanent naional patriotic pentru aprarea intereselor romanetii i protestarea la germani atunci cand prin aciunea lor treceau limitele ingduite de colaborarea informativ romano-german. Nicolae Trohani a ascuns documentele intr-o cas sinistrat din Bucureti, pe strada Cometa nr. 6A. La 5 septembrie 1944, Trohani a fost chemat la Prefectura Poliiei Capitalei, unde a raportat i despre documentele puse la adpost. A doua zi, insoit de un inspector de poliie, a mers la locul unde adpostise documentele, le-a ridicat i le-a predat personal prefectului

Cristea. La 13 octombrie 1944, colonelul Nicolae Cristea intocmea un raport in care spunea: Aceast arhiv a fost luat la Prefectura Poliiei Capitalei unde se gsete i azi. Avand in vedere c Eugen Cristescu, intre timp, a fort descoperit i arestat (la 24 septembrie n.n.) c o comisie special il cerceteaz, sunt de prere i rog s aprobai ca mai sus menionatele dosare s fie numerotate, sigilate i parafate i s fie vrsate Serviciului Secret, unde s fie cercetate, impreun cu restul arhivei Serviciului Secret de ctre Comisia de Anchet251. La 31 octombrie 1944 o adres a Prefecturii Poliiei Capitalei ctre Ministerul de Rzboi meniona: Conform dispoziiilor date de domnul Ministru de Interne, comunicate prin adresa nr. 3587 din 15 octombrie 1944, am onoarea a v trimite un numr de 83 dosare, parafate i volumul Pmantul strmoesc de Mihai Antonescu care formeaz Arhiv personal a lui Eugen Cristescu cu rugmintea de a fi redat Comisiei de cercetare care funcioneaz la Ministerul de Rzboi252. In sfarit, un raport intocmit pentru noul director general, N.D. Stnescu, la 8 iunie 1945, confirma c cele 83 dosare ajunser la SSI cu adresa nr. 291 din 6 noiembrie 1944. Fiid repartizate Seciei de Contrainformaii, aceste dosare au fost

impachetate in patru pachete i sigilate, menionandu -se c ele nu se vor deschide decat la ordinul domnului colonel Magistrat Rudeanu sau locotenent colonel Borcescu Traian. In prezent, aceste pachete sigilate se gsesc la arhiva general a Serviciului253. Din aceast arhiv personal lipseau documentele luate de Eugen Cristescu la 23 august, la care el s-a referit in declaraia data la 14 aprilie 1946. Intrebat de anchetator cu ce bagaje a plecat la Joia, Cristescu menioneaz dou serviete, care, spune el, le aveam totdeauna la mine, negand c ar fi avut i vreun geamantan. Servietele le -a lsat la Joia unde a revizuit aceste serviete care aveau o mulime de note de informaii. Anchetatorul insist, cci avea date c servietele cuprindeau acte de o importan covaritoare i valut. Eugen Cristescu neag: In serviete erau note de informaii pe o perioad de vreme, note politice, dar nici o valut. Multe din notele politice le-am ars. Nu era nimic important, nici un fel de document. Erau ceva mesaje in chestiunea armistiiului, nite comunicri fcute de Maniu mie pentru marealul Antonescu. Una era plin cu rapoartele 251 Ibidem. 252 Ibidem, dosar nr. 40 010, vol. 128, f. 2. 253 Ibidem, f. 3.

105 Serviciul Special German,. Eu creasem un serviciu pentru urmrirea germanilor. Marealul Antonescu m insrcinase. Deci, dac dosarele incredinate lui Trohani sau oricum cea mai mare parte a lor au ajuns in mina autoritilor, actele luate de Eugen Cristescu s-au pierdut, probabil pentru totdeauna. Documentele din cele dou categorii formau doar o mic parte a arhivei SSI Cea mai mare parte a ei fusese deja evacuat, in dou puncte. Primul loc de evacuare fusese oraul Turnu-Severin, de fapt nite vile pierdute printre via de vie de pe un deal din apropiere. Dup cum tia Eugen Cristescu, la 6 octombrie 1944, tot acest material, via i toate lucrurile personale aflate acolo, au fost devastate de rui. Dintr-un raport al Prefecturii Poliiei Capitalei, intocmit la 8 septembrie 1944 se menioneaz c: din cercetrile fcute pan in prezent cu privire la activitatea lui Eugen Cristescu s-a stabilit c lucrrile in legtur cu germanii se afl in arhiva Seciei Speciale G care este evacuat la Geoagiu Bi, judeul Hunedoara i in arhiva Seciei Contrasabotaj evacuat in comuna Afumai-Ilfov, iar lucrrile curente se afl in comuna Joia Ilfov, unde este evacuat o parte din SSI254.

Cum ajunsese in acele locuri i cum s-a reintors in Bucureti aceast arhiv aflm din declaraia redactat la 21 septembrie 1944 de Gheorghe Cristescu: La data de 6 mai 1944 am primit insrcinarea de a lua conducerea Ealonului pe care SSI il evacua in zonele Ortie, judeul Hunedoara. n ziua de 6 mai am plecat cu acest Ealon, compus din aproximativ 250 persoane (funcionari i familiile funcionarilor SSI) luand reedina la locul de evacuare desemnat. In tot acest timp am condus acest Ealon, indeplinind toate necesitile de serviciu. Dup evenimentele de la 23 august 1944, ca cel mai mare i cel mai vechi in grad din tot personalul Ealonului evacuat, spre a nu lsa nici un dubiu asupra cii pe care personalul de sub conducerea mea trebuia s o urmeze, am intrunit intregul personal al SSI din zona de evacuare la o conferin general cu care ocazie le -am adus la cunotin schimbarea de regim survenit. (...) Totodat am atras in mod serios atenia personalului Ealonului evacuat s ia msuri de intrire a pazei arhivelor secrete i a materialelor SSI spre a nu se deteriora nimic, spre a nu se distruge nimic, spre a nu se ascunde nimic, scriptele SSI constituind o arhiv secret a Statului roman i nu a unui regim.

Am dublat posturile funcionarilor de serviciu i paza; am hotrat echipe speciale care s fac parte din componena grzilor naionale i am luat contact cu organele militare din regiune spre a fi la curent cu mersul operaiilor militare (eventualitatea unei nevoi de evacuare mai jos, a arhivelor secrete din cauza aciunii germano-maghiare ce prea a se indrepta spre Alba-Iulia, cu direcia Ortie Deva). Date fiind luptele ce se ddeau nu departe de zona Ortie, am propus Centralei din Bucureti evacuarea din timp a arhivei secrete mai spre sud, 254 Ibidem, f. 8. 106 spre direcia Simeria-Haeg, in cazul cand operaiunile militare ar fi periclitat zona in care se aflau evacuate arhivele secrete. In acelai timp propuneam eventuala readucere la Bucureti a arhivelor in ziua de 8 septembrie am primit dispoziiuni s comunic ce mijloace de transport am i de cate vagoane a avea nevoie pentru dirijarea arhivelor i a personalului la Bucureti. Comunicand necesitile in ziua de 9 septembrie am primit dispoziii de la Bucureti s incep imediat imbarcarea tuturor arhivelor i a intregului ealon evacuat intr-un tren special pus la dispoziie de Marele Stat Major in gara

Ortie. Trenul era compus din 29 vagoane i a sosit la Bucureti in ziua de miercuri 20 septembrie seara255. Funcionarii SSI, nu numai c au avut permanent controlul asupra arhivei secrete, dar au luat msuri dintre cele mai ingenioase de protecie. Iat un exemplu in care profesionalismul lui Traian Borcescu a ieit in eviden. La 30 august 1944, printr-o radiogram transmis Ealonului de la Geoagiu-Bi (unde comanda fusese preluat de Gic Cristescu), locotenent-colonelul Traian Borcescu ordona: Rog s binevoii a da dispoziiuni de a nu se distruge nici o pies din arhiva Seciilor sau arhiva C.1., indiferent de cine ar interveni pentru aceasta. Nici o distrugere de piese nu se va face fr aprobarea personal a Domnului Colonel Siminel256. Printr-o nou radiogram transmis la 6 septembrie 1944 aceluiai ealon al SSI dislocat la Geoagiu Bi, locotenent-colonelul Traian Borcescu meniona: Sunt informat c s-ar fi ars anumite dosare de la arhiva anumitor secii, cu tot ordinul ce s-a dat de a nu se atinge nimeni de arhiv. Cazul este cunoscut de anumite persoane din guvern i se va plti cu capul de cel ce va indrzni s ard ceva de la arhiv. S se raporteze cine a ars i ce sa ars257. C aceste telegrame au reprezentat de fapt instrumentele unui joc

operativ fcut de Traian Borcescu fa de proprii subordonai, rezult din declaraia redactat la 5 octombrie 1944 in faa organelor de anchet: Subsemnatul, locotenent-colonel Borcescu C. Traian, fiind intrebat de domnul colonel magistrat Rudeanu dac am avut informaii precise c s-a ars arhiva fi c acest fapt l-am menionat intr-o radiogram, declar c am avut numai informaii cu caracter vag, neprecis, c s-ar fi ars ceva la Joia i ceva la Geoagiu. De team ca aceste informaii s nu se indeplineasc de cei interesai, am menionat in radiogram c am informaii despre arderea unei pri din arhiv, numai in scopul de a-i impresiona c tiu i de a-i intimida s nu fac o asemenea greeal, care ar fi pus Serviciul intr-o lumin defavorabil258. Singurele dosare care s-au distrus au fost cele ce alctuiau arhiva Frontului de Est, una din direciile externe ale SSI, fapt relatat de colonelul Ion Lissievici intr-o declaraie dat la 16 februarie 1955: Cam in a doua jumtate a lunii octombrie 1944, locotenent-colonelul Ernescu Grigore, fostul ef al Frontului de Est, mi-a cerut s-i dau dispoziii referitoare la msurile ce 255 Ibidem, dosar nr. 48 163, vol. 3, f. 240-241. 256 Ibidem, vol. 2, f. 127. 257 Ibidem, f. 130.

258 Ibidem, f. 181. 107 trebuie s ia cu privire la arhiva acestui front, informandum totodat c potrivit unui ordin al Ministerului de Rzboi dat in urma evenimentelor de la 23 august 1944 , intreaga arhiv pstrat la comandamentul trupe i servicii urmeaz s fie distrus prin ardere. In urma discuiilor avute cu Ernescu G., Secia I-a Informaii Externe a intocmit un referat prin care se propunea ca intreaga arhiv referitoare la activitatea SSI pe Frontul de Est s fie vrsat la Marele Stat Major, Serviciul istoric, i nu s fie distrus prin ardere, dup cum prevedea ordinul. Acest referat a fost prezentat de mine subsecretarului de stat pentru Armata de uscat generalul Creulescu Ilie , care inlocuia la conducerea Ministerului de Rzboi pe generalul Sntescu, pentru a hotri. Generalul Creulescu, pe acest referat a pus urmtoarea rezoluie: S se execute ordinul dat.In urma acestui referat pe care l-am predat locotenent colonelului Rdulescu Constantin, fostul ef al Seciei I in acel timp, s-a procedat la distrugerea arhivei Frontului de Est, potrivit dispoziiilor, cu ordinul in rezoluie menionat, operaia care s-a executat cam ctre jumtatea lunii noiembrie 1944259.

Informaii despre distrugerea unor documente ale SSI au ptruns i in pres. Sub titlul La Serviciul Secret au fost arse dosarele criminalilor de rzboi ziarul Romania Viitoare din 28 martie 1945, informa printre altele: In jurul orei 13, cand acuzatorii publici, domnioara Alexandra Sidorovici i domnul Emil Angheloiu s-au prezentat la Serviciul Secret pentru consultarea dosarelor, distrugerea documentelor era in toi. Oprii in strad, au reuit numai in urma insistenelor repetate s ptrund inuntru. Domnul general Svoiu, eful S.S. (Serviciului Secret n.n.) a refuzat s dea orice lmurire, pretextand c au fost arse doar acte care nu mai aveau nici o importan. Dup instalarea guvernului dr. Petru Groza, de SSI a inceput s se ocupe inginerul Ceauu (Emil Bodnra), care l-a instalat director general pe N.D. Stnescu. De arhiv s-au interesat intens ofierii sovietici venii anume, dar n-au reuit s gseasc chiar toate dosarele. Funcionarii SSI au rtcit o parte din arhiv prin depozite doar de ei tiute, aducandule la lumin numai dup plecarea consilierilor sovietici din ar, la inceputul deceniului apte. Dup 1964, fosta arhiv SSI a fost triat, cea mai mare parte a documentelor referitoare la activitatea Micrii Comuniste t Muncitoreti, a Kominternului,

trecand la arhiva fostului C.C. al P.C.R., imprtind, dup decembrie 1989, soarta acesteia. Procesele i ansa supravieuirii Dup arestarea sa la 24 septembrie 1944, Eugen Cristescu a fost anchetat de autoritile romane. La 12 octombrie acelai an, el a fost preluat de sovietici, impreun cu generalii Picky Vasiliu, Constantin Pantazi i Constantin Tobescu, marealul Ion Antonescu i soia sa Maria, profesorii Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu, Radu Lecca i dui la Moscova, unde au rmas pan in primvara anului 1946. 259 Ibidem, dosar nr 25 374, vol. 4, f. 176. 108 Prin apariia Legii nr. 312 din 24 aprilie 1945 incepuse seria numeroaselor procese politice intentate fotilor conductori, precum i celor care indepliniser funcii importante in aparatul de stat in timpul regimului antonescian. Pentru Eugen Cristescu, seria proceselor a inceput imediat dup apariia decretului regal prin care fusese destituit oficial din funcia de director general al SSI. n aprilie 1945, Eugen Cristescu a fost trimis n judecata Curii Mariale din Capital in urma reclamaiei fcut de Constantin Maimuca, fostul inspector din Politia de Siguran. Maimuca fusese condamnat prin decizia nr. 4 a Curii Mariale

de Casare i Justiie, la 5 ani temni grea i degradare civic pentru inalt trdare. Dup o deteniei de 3 ani i 8 luni, Maimuca a fost eliberat pe baza decretului general de amnistie nr. 1624 din 24 august 1944, semnat de regele Mihai I. Imediat dup punerea sa in libertate, Maimuca a cerut revizuirea procesului i condamnarea lui Eugen Cristescu, pe care l-a acuzat c i-a inscenat procesul prin fals i abuz de putere260. Prin declaraiile lui Maimuca la procesul din aprilie 1945 au ieit la iveal mainaiile din umbr ale lui Eugen Cristescu. Fostul inspector al Poliiei de Siguran fusese sacrificat de Cristescu de dou ori. Prima oar in iunie 1941, cand i s-a inscenat aa-zisa spionare a armatei germane, iar apoi in septembrie 1943, cand i s-a refuzat graierea pentru a se demonstra nemilor reaua-credin a legionarilor. La procesul din aprilie 1945 Maimuca a reuit s demonstreze cu probe indubitabile i numeroase documente c el nu a fost niciodat legionar i nici nu putea fi bnuit de simpatie fa de ideologia legionarismului. Dimpotriv, el desfurase o bogat activitate in calitate de funcionar public cu numeroase realizri benefice siguranei statului roman 261. Prin sentina nr. 1 508 din 17 aprilie 1945 a Curii Mariale a

Comandamentului Militar al Capitalei, Secia a XI-a, Eugen Cristescu a fost condamnat la 3 ani inchisoare corecional i 5 000 lei amend pentru fals in acte publice i abuz de putere. Sentina se pare c a fost corect, dei procesul fusese instrumentat in lipsa inculpatului fr a-i oferi posibilitatea s explice raiunile care au stat la baza manevrelor de culise, in urma crora Maimuca a fost condamnat, mai apoi refuzandu-i-se graierea. La aceasta mai trebuie adugat i atmosfera cu totul ostil creat de abuzuri i frdelegi comise de Eugen Cristescu i Cadrele SSI. Al doilea proces, i cel mai important, in care Eugen Cristescu apare ca inculpat a fost aa-zisul proces al marii trdri naionale, care s-a desfurat intre 6 i 17 mai 1946. Actul de acuzare a fost susinut de Vasile Stoican, acuzator public, ef al tribunalului poporului, Constantin Dobrian, procuror general la Curtea de apel Timioara, delegat acuzator public i Dumitru Sracu, acuzator public al Cabinetelor 1 i 7 pe lang tribunalul poporului. 260 Vezi Noutatea, nr. 189, din 14 decembrie 1946. 261 Despre viaa i activitatea lui Constantin Maimuca vezi pe larg la Eugen Preda, Cazul Maimuca, n Magazin istoric, ianurie 1991; c.f. Cristian Troncot, Adenda la Cazul Maimuca, n Magazin istoric, aprilie 1991.

109 In ce privete modalitatea de instrumentare a rechizitoriului i temeinicia capetelor de acuzare, plusul de informaie adus de Eugen Cristescu in Memoriul inaintat tribunalului poporului este cat se poate de elocvent. Amintim doar c in ziua de 17 mai 1946, cand s-a pronunat hotrarea sentinei nr. 17 (fcut public la 20 mai), cat i prin respingerea recursului pronunat la 25 mai, inalta Curte de Casaie, Seciunea a II-a a tribunalului poporului, Completul I de Judecat, Eugen Cristescu a fost condamnat la moarte pentru crim de rzboi i dezastrul rii. A fost deinut in penitenciarele de la Dumbrveni (Sibiu), Aiud i Vcreti. Impreun cu Radu Lecca fost comisar general pentru problemele evreieti i generalul Constantin Pantazi, Eugen Cristescu a beneficiat de inaltul Decret Regal cu nr. 1 746 prin care li s-a comutat pedeapsa la munc silnic pe via, iar Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu i Constantin (Picky) Vasiliu au fost executai prin impucare la penitenciarul Jilava, in baza aceleiai sentine i aceluiai decret regal. Iniiatorul acestui decret a fost Lucreiu Ptrcanu, ministrul justiiei in guvernul condus de dr. Petru Groza instaurat la putere in 6 martie 1945.

Coroborarea datelor din documentele ce aparin lui Ptrcanu, privitoare la motivele care l-au determinat s propun Regelui Mihai I i s obin comutarea pedepsei lui Eugen Cristescu, contureaz cateva aspecte deosebit de importante in restabilirea adevrului istoric. Formula inalte raiuni de stat s-a aplicat atat celor care au fost executai cat i celor crora li s-a comutat pedeapsa, iar expresia chestia Cristescu trecea de competena organelor statului roman, sugereaz c hotrarile fundamentale in aplicarea sentinelor pronunate de tribunalul poporului in procesul marii trdri naionale, erau de competena altora (diplomaii i militarii Aliailor a se citi sovietici), tribunalului poporului i eventual guvernului roman i Regelui revenindu-le doar rolul de simpli executani i de a traduce in termeni juridici dispoziiile primite. Tocmai datorit acestui aspect generalul sovietic I.Z. Susaikov, eful Comisiei Aliate de Control din Romania nu i-a permis lui L. Ptrcanu s prezinte coninutul motivaiei inaltelor raiuni de stat, intrucat el le cunotea foarte bine. Expresia se traducea prin obligaiile fa de Aliai i dreptul acestora de a hotri in problemele fundamentale ale rii noastre, in care Rusia Sovietic obinuse procentul de 90% influen, conform

Inelegerii din 9-17 octombrie 1944 de la Moscova. In legtur cu forele oculte care ar fi acionat din umbr pentru salvarea de la glon a lui Eugen Cristescu, nu trebuie exclus din analiz i informaia dat de Gabriel Blnescu. Potrivit mrturiilor sale, fostul ef al SSI era convins c fusese salvat de evrei, intrucat se folosise mult de ei i chiar multe din realizrile sale personale se datoraser sprijinului primit din partea 1or262. Desigur c i Eugen Cristescu la randul lui ii ajutase pe evrei atat cat a putut. Declaraia doctorului Filderam este cat se poate de elocvent. In ceea ce privete comutarea pedepsei lui Eugen Cristescu, motivaia cu angajamentul de a dezvlui reelele de spionaj care au acionat pe teritoriul 262 Gabriel Blnescu, op. cit, p. 12. 110 Romaniei sau folosind o terminologie mai apropiat domeniului, pentru a fi exploatat ca baz de date , este real i se probeaz prin faptul c numele su apare atat in calitate de martor, cat i ca inculpat in alte procese politice care au urmat. Din ordonana nr. 3 din 22 august 1946 a Parchetului General al Curii de apel Bucureti, Cabinetul III Criminali de rzboi, aflm c Eugen Cristescu impreun cu generalul de brigad Constantin Tobescu erau acuzai intr-un alt

proces pentru infraciunea de sabotare a actului de la 23 august 1944. Instana de judecat a reinut c: Evenimentul de la 23 august 1944 fusese bine pregtit cu trupele de jandarmi cantonate in Capital, gata s intervin la momentul oportun in care scop organul insrcinat cu paza Capitalei dduse ordin generalului Anton Constantin, eful de Stat Major al Inspectoratului general al Jandarmerie, s intre in dispozitivul de aprare. In ziua de 23 august 1944, pe la orele 18,30 in executarea ordinelor primite, generalul Anton se duce la Inspectoratul Jandarmeriei. Dar generalul Tobescu, care aflase de cele petrecute, luase comanda Inspectoratului i convocase in cabinetul su, de fa fiind i Eugen Cristescu, pe ofierii crora le-a spus c s-au intamplat evenimente importante i c toi trebuie s mearg cu guvernul Antonescu. La acestea Eugen Cristescu a adugat: S-a dat lovitur de stat i trebuie s mergem cu marealul Antonescu, pentru c nemii sunt puternici i altfel ne vor distruge ara263. Acest proces s-a prelungit timp de trei ani i este curios c s-a judecat in lipsa lui Eugen Cristescu. Prin sentina nr. 1026 din 26 august 1949, Tribunalul Militar Bucureti, Secia a II-a i-a condamnat pe Eugen Cristescu i generalul

Constantin Tobescu la cate 5 ani inchisoare pentru crim de instigare i lips de la serviciu fr invoire prealabil264. Ce fcea in acest timp Eugen Cristescu, de ce nu s-a prezentat el la proces? Nu putem ti cu certitudine. Dar unele documente chiar dac afirmaiile lor conin i exagerri ne pot oferi totui cadrul general al evoluiei fostului ef al SSI. Astfel, in timpul cat s-a aflat la Moscova, soia lui a afiat o mare siguran i, deplin linitit, repeta in anturajul ei c soul i se va reintoarce teafr. Intr-o not a Siguranei din 17 februarie 1945 se meniona: In cercurile politice de stanga se discut c englezii fac eforturi pentru a-1 scoate pe Eugen Cristescu de pe lista criminalilor de rzboi i a vinovailor de dezastrul trii. Motivul este c Eugen Cristescu ar fi jucat i pe tabloul englezilor i acum a sosit momentul s i se dea o compensaie cuvenit265. Apoi iat ce spune o not intocmit de agentul Ares, la 1 aprilie 1946: Serviciul informativ din Misiunea American a dat dispoziii agenilor si s caute in jurul Bulevardului Carol, unul din sediile NKVD. Se arat c la acest sediu se afl fostul ef al SSI, Eugen Cristescu. Acesta a ateptat s lucreze pentru NKVD. Actualmente i lucreaz la sediul numitului comandament cu

colonelul Borisov i locotenent colonel Leontiev. Eugen Cristescu coordoneaz 263 Arh. SRI, dosar nr. 48 163, vol. 1, f. 220. 264 Ibidem, f. 284. 265 Ibidem, vol. 3 f. 321. 111 aciunea NKVD din Romania. Impreun cu colonelul Borisov s-a deplasat la Moscova i in urm la Paris. Eugen Cristescu a ateptat s lucreze pentru a-i salva viaa. El este prizonier, nu poate vedea pe nimeni i nu iese decat insoit de cei doi efi ai NKVD. Agenii au dispoziii de a raporta despre posibilitile de a lua contact cu Eugen Cristescu266. O not a SSI din 20 iunie 1947 meniona: In ziua de 18 iunie 1947 Eugen Cristescu, fostul director general al SSI, condamnat la munc silnic pe via de Tribunalul Poporului, a fost dus la Curtea Marial din Bucureti pentru a depune ca martor la revizuirea procesului rebeliunii legionare. Numitul a venit insoit de soie, avocatul su i un gardian. In timpul pranzului, Eugen Cristescu a mancat pe sala Curii Mariale, consumand alimente aduse de soia sa, intr-un geamantan (paine, friptur, vin etc.). Gardianul care-l insoea a fost, de asemenea, servit cu un sandwich, strecurandu-ise in acelai timp i ceva in buzunar. Toate aceste fapte, desfurate in vzul celorlali martori i

inculpai, au starnit numeroase comentarii, spunandu -se intre altele c Eugen Cristescu triete mai bine decat cei care sunt liberi, in timp ce ceilali deinui politici nu se pot folosi de pachete cu alimentele ce le sunt trimise de familie, deoarece sunt reinute de administraiile penitenciarelor pan se degradeaz. Aceste comentarii au fost starnite i de faptul c Eugen Cristescu arat foarte bine i este destul de ingrijit imbrcat, s-ar putea spune chiar elegant. De asemenea, s-a spus c Eugen Cristescu fiind astzi inc in via este o dovad c regimul intenioneaz s-i foloseasc serviciile in anumite situaii267. Eugen Cristescu a mai fost solicitat in calitate de martor i in alte procese politice ale timpului, cum au fost procesul intentat liderilor PN (din august 1947); in recursul extraordinar al procesului participanilor la rebeliunea legionar din ianuarie 1941 (rejudecat in aprilie 1948), i in ancheta fcut asupra lui Lucreiu Ptrcanu. Depoziiile sale in aceste procese, atat cat le-am putut cunoate, nu difer de cele prezentate in documentele acestei lucrri. Pe alocuri, se poate constata un ton mai acidulat, presrat cu unele ironii, ale cror sgei vizau, desigur putregaiul vieii politice romaneti. In rest nimic deosebit, multe

pasaje din declaraiile sale parc sunt trase la indigou cu cele prezentate in completarea la Memoriul inaintat tribunalului poporului. Abilitatea lui Eugen Cristescu a fost pus totui la incercare doar in cazul anchetei lui Lucreiu Ptrcanu. Pe de o parte, Cristescu nu putea uita c sub pretextul unor inalte raiuni de stat fostul ministru de justiie comunist ii salvase viaa. Pe de alt parte, pentru a i-o crua i in continuare, temuii anchetatori ai securitii voiau s-l oblige 1a declaraii compromitoare, prin care s se confirme acuzaiile de trdare puse in seama lui Ptrcanu. Printre altele i se imputa lui Ptrcanu c luase legtura cu Antonescu fr autorizaia Partidului i i se cerea lui Cristescu confirmarea acestei legturi. In aceast delicat problem, Eugen Cristescu s-a meninut pe o poziie rezervat i destul de echilibrat, oferind declaraii laconice i care in 266 Ibidem, f. 326. 267 Ibidem, 316. 112 ansamblul lor coincideau cu cele smulse lui Ptrcanu sub tortur. Singura aparent neconcordan se referea la intalnirea dintre Ion Antonescu i Lucreiu Ptrcanu. In vreme ce Eugen Cristescu susinea c aceast

intalnire o aranjase chiar el prin intermediul lui Piky Vasiliu, Lucreiu Ptrcanu se incpana s susin c ea nu a mai avut loc, intrucat marealul se rzgandise in ultima clip. Singurul document care exprim poziia marealului Ion Antonescu in aceast problem este stenograma interogatoriului su, luat in cadrul tribunalului poporului. Pasajul respectiv se prezint in felul urmtor: Vasiliu mi-a spus s-l primesc pe domnul Ptrcanu. Eram la Poiana apului i l-am amanat. In dreptul acestor dou propoziii dactilografiate, pe maneta documentului se afl urmtorul inscris olograf (inconfundabil) al marealului Ion Antonescu: Nu am declarat asta. Nu am fost in viaa mea la Poiana apului. Am rspuns: nu l-am putut primi imediat, dar catva timp mai tarziu 1-am trimis pe generalul Vasiliu s-l aduc i s-i spun s se duc la Moscova. A venit inapoi cu rspunsul c nu merge decat in numele poporului. Am rspuns c nu pot s-1 trimit decat in numele meu. Aceasta era in primvara anului 1944, cand m frmantam s ies din Rzboi268. Acest document confirm de fapt i declaraia lui Cristescu i pe a lui Ptrcanu, deoarece se poate prea bine ca ideea i aranjamentul acelei

intalniri s-i fi aparinut, incercand s o pun in aplicare prin Piky Vasiliu, dar fr succes, intrucat aa cum a declarat Ptrcanu intalnirea nu avusese loc. Ceea ce a omis s spun Ptrcanu, dar o declar in scris marealul, este motivul rzgandirii in ultima clip. Totodat se atest cu certitudine c marealul Ion Antonescu, in numeroasele sale tentative de a lua legtura cu Aliaii spre a scoate ara din rzboi, a incercat s-l foloseasc i pe Lucreiu Ptrcanu, aa cum fcuse i cu Iuliu Maniu. Legtura trebuia ferit de germani pentru c spionau in Romania cu 11 servicii de informaii. Ca urmare, singurul canal de legtur discret la care apelase nu putea ii altul decat SSI. Deci anchetatorii Securitii l-au solicitat pe Eugen Cristescu, intrucat la acea dat era singurul in viat care mai putea da detalii. Bnuiau c tie mai multe decat fragmentul de stenogram mai sus citat. Curios c dup declaraiile date in ancheta lui Ptrcanu care in mod evident nu aveau menirea de a-l infunda, ci dimpotriv, se opuneau cu abilitate scopurilor anchetei dirijate de sus, pltind astfel, pe cat i-a stat in putin datoria de recunotin contractat in 1946 , Eugen Cristescu nu a mai avut prea mult de trit. A decedat la 12 iunie 1950, in penitenciarul

Vcreti. Memoriile unui funcionar public Aa cum rezult i din documentele memorialistice prezentate in anexa aceastei lucrri, Eugen Cristescu i-a dorit inainte de toate s fie un om al legii, atat cat practicile timpului i mentalitile funcionarilor SSI o puteau 268 Arh. SRI., fond p, dosar nr. 40 010, vol. 44, f. 162. 113 permite. S-a considerat intotdeauna doar un funcionar public menit s-i indeplineasc sarcinile cu care fusese indrituit i s execute ordine. In legtur cu Memoriul inaintat tribunalului poporului se cuvine fcute cateva comentarii. Dup opinia noastr ne aflm in faa unui document valoros din punct de vedere istoric, in ciuda tonului foarte dur la care autorul a fost nevoit s recurg i acest document este nedatat, iar din studiul celorlalte materiale ce-l insoesc nu rezult cu precizie data redactrii lui. Totui, nu poate fi decat o dat foarte apropiat zilei de 16 mai 1946, cand principalul inculpat al procesului marii trdri naionale - marealul Ion Antonescu a prezentat aceleai instane un memoriu asemntor269, reprezentand de fapt ultimul su cuvant inaintea pronunrii sentinei. Dac raionamentul este corect, inseamn c Memoriul intocmit de Eugen

Cristescu constituie ultima sa intervenie in calitate de inculpat in acel proces. In sprijinul acestei ipoteze vine i consemnarea fcut in procesul-verbal al edinei din 14 mai 1946, cand, acuzatului Eugen Cristescu i s-a dat ultimul cuvant, menionand c ii rezerv dreptul de a depune in aprarea sa un memoriu270. Intenia fostului ef al SSI a fost, ca prin acest memoriu, s demonteze pies cu pies toate capetele de acuzare impotriva sa i a instituiei pe care a condus-o. Dar documentul dezvluie i faptul c lui Eugen Cristescu nu i s-a permis s prezinte Tribunalului Poporului dosare i acte din arhiva SSI i c cei 35 de martori propui de el nu au fost interogai in instan. Ca urmare, a fost nevoit s foloseasc in aprarea sa doar martorii acuzrii, ali coacuzatori, precum i acele caracterizri pe care insui actul de acuzare le-a pus in sarcina altor autoriti din stat i nicidecum vreun amestec al su ori al instituiei pe care a condus-o. Mai mult, instrumentarea procesului s-a fcut in lipsa lui Eugen Cristescu din ar, pe cand se afla la Moscova, cu ali foti inali demnitari i coinculpai. In interpretarea documentului trebuie s inem seama i de condiiile in care au fost formulate respectivele declaraii. Numai aa se pot inelege

referinele fcute la adresa URSS. Pe de alt parte, furia lui Eugen Cristescu fa de principalele partide istorice (PNT i PNL) i de unii din liderii lor (Gh.I. Brtianu i Iuliu Maniu) care au aprut ca martori in cadrul procesului atitudine provocat de ceea ce el considera trdarea lor de la 23 august 1944 i amnezia pe care o manifestau in privina contactelor personale avute inainte de acea dat , se intalnea cu obiectivele noii puteri politice instaurate in Romania i cu cele ale patronilor ei de la Kremlin. In fond, asistm la un fenomen care s-a reflectat de atatea ori in istoria noastr, cand interese personale sau de grup, ori dorina de supravieuire au devenit mai puternice decat interesul naional. Nu am ti cum s explicm motivul pentru care acest fapt nu ne-a fost fatal pan astzi, dac nu limpezim toate circumstanele. Eugen Cristescu a fost pus deci in imposibilitatea de a putea aduce in favoarea sa cel mai insignifiant contraargument mai ales in domeniul problemelor secrete, necunoscute marelui public i pe care nu 269 Arh.. SRI, dos. cit., vol. 39. 270 Ibidem, vol. 3, f. 363. 114 oricine le putea ptrunde, inelege i explica. Era momentul cand se declana

i in Romania seria proceselor de trist amintire, inspirate de celebra teorie a probei in dreptul sovietic, elaborat de A.I. Viinski. Pentru a se inelege corect obstinaia cu care Eugen Cristescu se strduia s schimbe imaginea total deformat pe care actul de acuzare o crease despre el i despre instituia pe care a condus-o, se cuvine a fi aduse in discuie i alte detalii. Dup arestare, la 24 septembrie 1944, Cristescu a fost depus la Inchisoarea Comandamentului Militar al Capitalei i inut in condiii umilitoare i nedemne pentru contribuia adus timp de 24 de ani Armatei, Siguranei i aprrii noastre naionale dup cum s-a exprimat peste trei zile, in memoriul adresat Ministerului de Rzboi. I se interzisese s citeasc ziarele i i se ingrdise orice posibilitate de comunicare cu exteriorul, pentru a nu afla nimic despre campania de ur, incitare i compromitere, dezlnuit impotriva sa de persoane interesate i din motive subiective. Veritabila vantoare de vrjitoare, adic arestarea agenilor SSI in cunotin de cauz despre modul real in care se derulaser evenimentele din ajunul zilei de 23 august 1944, i sindromul arhivelor secrete, inelegand prin aceasta sustragerea documentelor compromitoare din arhiva

SSI, constituie laolalt dou aspecte importante in conturarea imaginii de ansamblu a momentului istoric prin care trecea ara. La aceasta se adaug i declanarea in pres a unei campanii de propagand ce viza strveziu compromiterea i distrugerea serviciilor secrete romaneti. Presa democratic l definea pe Eugen Cristescu prin expresii asemntoare, uneori identice, cu cele intalnite in actul de acuzare intocmit la 26 aprilie 1946 i prezentat in Tribunalul Poporului, ceea ce inseamna c in spate se aflau aceeai oameni interesai. Nu intampltor, fostul ef al SSI a insistat s dezvluie unele paradoxuri ale actului de acuzare. SSI era acuzat c a colaborat pe Frontul de Est cu Abwehrul (Serviciul de Informaii al Armatei Germane), dei aceeai instituie procedase identic i dup 23 august 1944, colaborand de data aceasta cu Serviciul de Informaii al armatei sovietice271. Sub aspect strict profesional, nu exist nici o diferen, deoarece cooperarea intre serviciile de informaii ale unor armate aliate, chiar i in momente conjuncturale, este un lucru impus de raiuni militare. La fel stteau lucrurile i in cee ce privete aciunile armatei romane. Trecerea Nistrului era considerat un act criminal, n vreme ce trecerea Tisei

era perceput ca un act eroic, dei ambele erau impuse de raiuni militare identice: urmrirea inamicului pan la capitulare. Actul de acuzare exacerba abuzurile svarite de armata roman in teritoriile strine ocupate pe Frontul de Est, in timp ce trecea sub tcere abuzurile svarite de armata sovietic pe teritoriile romaneti, invadate in 1940 i in intreaga Romanie dup 23 august 1944. De altfel, masacrul de la Katyn, cu concursul binevoitor al aliailor de atunci ai Rusiei Sovietice Reichul hitlerist va fi imputat germanilor decenii in ir. Agentura Frontului de Est a SSI, in baza informaiilor 271 Vezi pe larg la Cristian Troncot, Traian Borcescu Riscurile jocului dublu, n M.I, nr. 9/1993, p. 28. 115 primite de la agenii si infiltrai in liniile sovietice, ntocmise la 10 octombrie 1940 i ulterior la 1 iunie 1943 rapoarte detailate, prin care aducea la cunotina Preediniei Consiliului de Minitri, dovezi indubitabile despre atrocitile svarite de NKVD i armata sovietic asupra populaiei romaneti din Basarabia i Bucovina de nord in anul de ocupaie (28 iunie 1940 22 iunie 1941)272 i care, la drept vorbind, nu se deosebeau cu nimic de cele de la Katyn273. Grupa special a SSI, creat dup 23 august 1944, cu misiunea ultra

secret de a-i urmri pe sovietici i a documenta legturile lor cu comunitii romani, informa despre tentativa de preluare a ntregii puteri n stat, ceea ce inclca prevederile armistiiului din 12 septembrie 1944, incomodand astfel pe cei pui in fruntea tribunalului poporului s judece abuzurile, crimele i atrocitile rzboiului. Ca urmare, SSI trebuia desfiinat, clcat in picioare, compromis i fcut dac s-ar i putut s tac pentru totdeauna. Dar documentele din arhiva SSI graie unor funcionari devotai, atat cat le-a permis conjunctura i miestria lor profesional au fost salvate, iar prin coninutul lor nu vor s tac. Eugen Cristescu, avand cunotine vaste asupra acestor imprejurri dramatice, i-a dat seama repede c se afl in faa unei judeci politice. Spre a-i conserva ansele supravieuirii, trebuia s recurg la armele adversarului. Ins trebuie s recunoatem c a fost ajutat s priceap repede situaia, nu numai datorit paradoxurilor actului de acuzare, ci in egal msur i de arogana, amnezia i lipsa de demnitate a personalitilor politice romaneti chemate in calitate de martori in acelai proces. Eugen Cristescu a renunat la pledoaria pro domo, despre statutul de executant al

funcionarului public, indiferent de forma de guvernare reluat in raportul privind Organizarea i activitatea SSI i, ca unul care cunotea toate murdriile despre oamenii politici, a trecut la atac. i-a amintit chiar in detaliu mecanismul de funcionare al regimului autonescian, sugerand ideea 272 In documentul SSI, din 10 octombrie 1940, se menioneaz printre altele: Imediat dup intrarea trupelor sovietice in Basarabia i Bucovina de Nord, bande inarmate compuse din evrei i comuniti, au pornit prigoana impotriva funcionarilor, magistrailor i agenilor de poliie romani, maltratandu-i i devalizandu-le locuinele. Cei care incercau s se opun erau btui i chiar executai de aceste bande. [] Fa de populaia civil, atitudinea autoritilor sovietice, in special NKVD, era mai mult decat intolerant. Fotii funcionari erau arestai i supui aceluiai tratament ca i ofierii. Averile lor au fost confiscate i lsai pe drumuri fr nici un mijloc de trai. Intelectualii romani erau, de asemenea, arestai i dui in interiorul URSS, muli fiind executai sub invinuirea i bnuiala de a fi ostili regimului sovietic. Toate acestea de mai sus [s-au produs] numai in urma denunurilor fcute de evrei i a informaiilor culese anterior de ctre agenii sovietici trecui clandestin pe teritoriul roman. ranii au fost obligai s predea totul organelor sovietice i in caz de refuz s-a rspuns cu arestarea, executarea sau deportarea in interiorul URSS. []Bisericile au fost inchise, preoii batjocorii

de evrei, unii arestai i obligai s presteze alte servicii decat cel religios. Numai datorit interveniei populaiei bisericile au fost redeschise, ins cei care le frecventau erau suspectai. Unele biserici au fost ins transformate in cantine sau sedii de Inalte Comandamente Militare. In partea final, documentul ne ofer i cazuri concrete de atrociti, arestri, jafuri i omoruri comise de trupele sovietice i bandele evreo-comuniste. (Arh. NIC, fond PCM-SSI dosar 2/1940, f. 2-21). 273 Vezi pe larg Cristian Troncot, Glorie i tragedii, p. 117-121. 116 c, in faa justiiei, ar trebui s rspund nu numai cei ce au cutezat s se implice in guvernare, ci i cei care au acceptat toate compromisurile i au profitat de toate necazurile rii. Din nefericire, n-a rezultat nimic bun din aceast confruntare intre fostul ef al SSI i personalitile aa-zisei opoziii. Mai degrab, a ieit la iveal putregaiul vieii politice romaneti, intr-un moment in care se simea, mai mult ca oricand, nevoia de solidaritate, responsabilitate i credibilitate a personalitilor respective, in faa propriului lor popor, atat de incercat. Fr indoial, Eugen Cristescu i-a asumat cu demnitate partea de responsabilitate ce-i revenea in calitate de director al unei instituii

odioase, dar absolut necesar, in viaa fiecrui stat. Regretul su s-a datorat atitudinii ezitante a oamenilor politici, care n-au tiut sau n-au ineles s se ridice la un nivel de demnitate impus de statutul lor. Compromiterea a fost aadar reciproc, dovad fiind faptul c, atat cei din boxa acuzailor, cat i cei ce depuseser ca martori, au avut parte, pan la urm, de aceeai soart. Oamenii noi, comunitii, sprijinii fii de trupele sovietice de ocupaie, au tiut s profite cu dibcie de acest moment de confuzie. Un eventual consens, in probleme majore, intre liderii partidelor istorice i cei din boxa acuzailor, desigur, nu ar fi scurtat ederea pe teritoriul rii a tancurilor sovietice, dar ar fi marcat un moment al demnitii i responsabilitii naionale, in lipsa lui, pasiunile politice continuand s-i arate in mod implacabil efectele i asupra urmailor. Prin depoziiile in faa tribunalului poporului, Eugen Cristescu a demonstrat c a fost judecat mai degrab pentru funcia pe care a indeplinit-o decat pentru vreo vin de care s se i fcut rspunztor. De altfel, dup opinia sa, i a altor specialiti in domeniu, a judeca un fost ef al serviciilor secrete c ar i inclcat legile este un nonsens, intrucat activitatea

instituiilor de acest gen este conceput din raiuni de stat i se desfoar de regul la limita interpretrii legilor. Spionajul este considerat de toate codurile penale ca o infraciune i, ca atare, se pedepsete extrem de aspru, atat in timp de pace, cat i in timp de rzboi. Cu toate acestea, nu exista stat care s nu aib organe specializate pentru spionaj sau culegere de informaii nedestinate publicitii, dup o expresie mai elevat. Esenial este ca activitatea serviciilor secrete s se desfoare in interesul naional i nicidecum in defavoarea lui. Contradicia dintre nevoia de transparen pe care o presupune un stat democratic i conspirativitatea absolut indispensabil pe care o implic munca de informaii nu a fost nicieri rezolvat in lume. Cel puin deocamdat. S mai notm i un alt element al experienei istorice: dup orice rzboi, revoluie sau eveniment convulsiv, soldat cu rsturnri spectaculoase de regim politic, invingtorul l-a judecat intotdeauna pe cel invins, iar una din principalele lovituri a fost indreptat mereu asupra serviciilor secrete, urmrindu-se anihilarea i distrugerea lor complet in astfel de situaii. Nu doar o dat efii serviciilor secrete ale celor invini, in ciuda faptului c riscau

s-i piard viaa in faa plutonului de execuie, sau s rman o vreme indefinit in spatele gratiilor, i-au asumat de regul intreaga 117 responsabilitate, cu scopul vdit de a salva structurile informative din subordinea lor, necesare asigurrii continuitii vieii statale, pe care patimile politice, conjucturale, o ignor. A respectat Eugen Cristescu aceast regul nescris a rzboiului de pe frontul invizibil? A fost SSI o instituie care a acionat impotriva intereselor fundamentale ale statului roman? Iat intrebri la care ii invitm i pe cititori s reflecteze, avand de data aceasta la dispoziie i o baz documentar. In ceea ce privete Memoriile lui Eugen Cristescu putem afirma, pe baza cercetrilor intreprinse pan acum in arhivele din ar, c nu exist un manuscris cu acest titlu, redactat de fostul director general al SSI. Pe parcursul celor apte ani de anchete i interogatorii la care a fost supus, incepand cu procesul marii trdri naionale din mai 1946, continuand cu celelalte procese, in care a fost citat ca martor sau inculpat, cat i in perioada noiembrie 1949 aprilie 1950 cand a fost pus la dispoziia organelor de anchet ale Securitii, Eugen Cristescu a lsat numeroase declaraii,

mrturii, confesiuni i rapoarte referitoare la activitatea sa in calitate de director general al SSI. Multe din ideile i confesiunile intalnite in aceste declaraii coincid cu cele din raportul intitulat Organizarea i activitatea Serviciului Special de Informaii, ce cuprinde 276 pagini de manuscris olograf, dar nedatat de autor. Acesta, cu multe omisiuni i prelucrat, a fost tiprit pentru prima data in 1968, sub forma de brour, cu regim de uz intern, pentru sistemul de invmant profesional din Ministerul de Interne Consiliul Securitii Statului274. Ceea ce s-a publicat n revista Globul sub titlul: Memoriile lui Eugen Cristescu275, constituie doar o parte din acest raport, i chiar din aceast parte s-au omis cateva pasaje ce cuprind detaliile tehnice referitoare la structura organizatoric a SSI i a personalului cu funcii de comand din seciile operative (in total, aproximativ 42 de pagini de manuscris). Textul pe cale il reproducem in anexa acestei lucrri, la fel ca i la prima ediie, reproduce integral manuscrisul aflat in arhiv276, dup norme tiinifice i fr nici un fel de omisiuni. Se pot formula dou ipoteze privind datarea acestui manuscris. Fie c a fost redactat inainte de noiembrie 1949, deci anterior punerii sale la dispoziia

anchetatorilor Securitii i in acest caz declaraiile ce au urmat constituie rspunsurile la intrebrile suplimentare ce i s-au pus, fie c a fost elaborat posterior declaraiilor deci prin aprilie-mai 1950, dorind s demonstreze in acest fel c nu are nimic de ascuns , intrucat din punct de vedere al coninutului raportul reprezint o sintez a tuturor depoziiilor sale. S mai consemnm i un alt aspect. Raportul are caracterul strict secret, iar dorina autorului a fost ca el s fie consultat doar de cadrele SSI. La acea data SSI inc mai fiina ca instituie. A fost desfiinat la 2 aprilie 1951. Dup cum rezulta din documentele anchetei de partid, ordonat de 274 Broura a fost republicat cu o introducere i note de dr. Gheorghe I. Bodea, cu titlul Eugen Cristescu, Secrete dezvluite din culusele spionjului romnesc, Editura Hiparion, 2000, 187 pag. 275 Globul, nr. 10, septembrie 1990 i urmtoarele. 276 Arh. SRI, dosar nr. 88 438. 118 Nicolae Ceauescu in anii 1965-1967 pentru dezvluirea abuzurilor fcute de ministrul de Interne, inclusiv de Securitate i organele supreme ale fostului partid comunist dou au fost motivele desfiinrii SSI: in primul rand faptul c anchetarea efectuat lui Lucretiu Ptrcanu la SSI nu dduse

roade, in sensul c nu reuise s-l incrimineze de trdare pe baz de dovezi concludente. In al doilea rand, refuzul categoric al factorilor de conducere din SSI de a admite recrutarea agenilor pentru spionajul sovietic din randul ofierilor romni277. Am fcut aceste precizri pentru a demonstra c raportul lui Eugen Cristescu considerat Memorii a fost redactat in ar i destinat cadrelor SSI, care in concepia sa, mrturisit in partea final a documentului, trebuia s duc mai departe tradiiile informative romaneti i nicidecum s devin o simpl anex a unui serviciu de spionaj al unei mari puteri. Chiar el oferise un exemplu n acest sens prin raporturile SSI cu Abwherul. api ispitori pentru pogromul de la Iai In ceea ce privete acuzaia adus in legtur cu pogromul de la Iai, reamintim c in procesul care s-a judecat in anul 1948, pentru stabilirea responsabilitilor in legtur cu acele tragice evenimente, Eugen Cristescu a fost chemat ca martor i nu ca inculpat, iar depoziia sa nu a fost contrazis de probele administrate. S mai adugm i un pasaj din confesiunile lui Radu Lecca, referitor la aceast problem: Mihai Antonescu i generalul Ion Antonescu au fost informai telefonic despre evenimentele de la Iai. i s-au adresat imediat lui

von Killinger, pentru a-l determina s intervin pe lang comandamentul german, pentru ca mcelul s inceteze. Eram n biroul lui von Killinger cand a telefonat generalului comandant german, spunandu-i s inceteze imediat orice represalii, guvernul romn urmand s fac anchet pentru a stabili originea focurilor de arm, care s-au tras asupra armatei germane. Intervenia prompt a lui von Killinger a fcut ca la Iai s nu piar toat populaia evreiasc. Generalul Antonescu a fcut prin organele SSI (Eugen Cristescu) o anchet rapid privind complicitatea romanilor la asasinatele comise de nemi la Iai. Aceast anchet a stabilit c circa 170 de poliiti, ceteni crui i rufctori au servit drept indicatori nemilor, care nu tiau s disting pe evrei de romani. S-a mai stabilit c aceti indicatori, i in special poliitii, au jefuit casele celor impucai de nemi278. O mrturie similar a dat i Traian Borcescu, adjunctul lui Eugen Cristescu, care, in plus, a relatat i despre contracararea de ctre SSI a unui posibil nou masacru la Galai, in 1943279. In dosarul nr. 5 260 din 1947 se afl rechizitoriul nr. 20 intocmit de Parchetul Curii Bucureti, Cabinetul Criminalilor de rzboi, din care ne reine

atenia urmtorul fragment referitor la implicarea lui Eugen Cristescu i a SSI 277 Arh. M., fond. C.C. al P.C.R. dos. Ancheta abuzurilor 1967-1968, vol. III, nenumerotat. 278 Radu Lecca, op. cit., p. 167. 279 Cristian Troncot, Traian Borcescu, Riscurile jocului dublu, Magazin istoric, iulie 1993, p. 27. 119 in pogromul antievreiesc de la Iai din zilele de 26-29 iunie 1941: Instrucia a stabilit c acest masacru a fost organizat i executat de Serviciul Secret i de capii autoritilor civile i militare din lai. In stabilirea acestui fapt a fost intrebat printre alii i fostul ef al SSI, Eugen Cristescu, care prin declaraiile sale, aflate in dosarul 5, fidele 218 223, incearc s inlture amestecul Serviciului in masacrele de la Iai. Acuzatorul Lupu Constantin, fostul comandant al Garnizoanei Iai, in timpul masacrelor, a declarat c, in ziua de 27 iunie 1941, fiind intiinat telefonic de ctre Chestorul Poliiei, acuzatul colonel Chirilovici, c in cartierul Pcurari s-a adunat un grup care canta cantece legionare, a incrcat intr-un camion un pluton de soldai, s-a transportat la faa locului, unde a gsit un grup de 30-40 legionari, toi inarmai i care au inceput a se rspandi cu armele asupra lor, in momentul cand i se apropiau de pavilion in locul unde erau

strani legionarii, au gsit dou lzi cu arme. Doi dintre cei aflai acolo i s-au prezentat raportandu-i c sunt ofieri de la Marele Cartier General, ai Serviciului Secret, spre a inarma pe legionari i a-i plasa apoi in spatele frontului inamic. Cercetandu-le actele, a stabilit c aveau ordin de serviciu emanat de la Marele Cartier General. Declaraia colonelului Lissievici, fostul ef al Seciei externe din SSI care arat c maiorii Tulbure Emil i Balotescu Gheorghe, inc inainte de mobilizare, au organizat echipe cu misiunea de a ptrunde in spatele frontului pentru informaiuni, i c el a dat dispoziii celorlalte echipe de la frontiera de Est, de a organiza echipe inarmate cu misiunea de a ptrunde in spatele frontului pentru informaii i distrugeri. Centrele de informaii primeau armamentul de la SSI. i adaug, maiorii Balotescu i Tulbure se poate s fi participat la executarea masacrelor din Iai (...) Martorul Radu Galeriu arat c toi funcionarii SSI erau convini c chestia masacrului de la Iai a fost organizat de SSI, cu ajutorul oamenilor lui Ionescu-Micandru i maiorului Stransky. Traian Borcescu mai declar c: nu am vzut buletinele interne intocmite de Eugen Cristescu, care se afla la Iai impreun cu tot Ealonul. Trimitea

buletine informative direct lui Ion Antonescu la Piatra Neam i lui Mihai Antonescu la Bucureti280. Se poate observa din acest fragment de rechizitoriu c erau acuzai de participarea la masacrele de la Iai, colonelul IonescuMicandru i ali ofieri din Secia G i a Ealonului operativ de pe Frontul de Est. De asemenea, folosirea in rechizitoriu a unor formule de genul: se poate s fi participat la executarea masacrelor, sau toi funcionarii erau convini, preluate de la martori las numeroase semne de intrebare in urma lor. Cat de puin fondate au fost capetele de acuzare prin care se incerca a se demonstra c SSI, deci implicit i Eugen Cristescu ca director general, poart rspunderea pentru provocarea masacrelor de la Iai, a rezultat din dezbaterile procesului. Prin declaraiile sale, Eugen Cristescu nu numai c a incercat s se disculpe, dar a reuit s demonstreze c nu a avut nici un 280Ibidem, dosar nr. 105 126, vol. 1, f. 98. 120 amestec in acele tragice evenimente. Toate ordinele pe care le-a dat i misiunile incredinate Ealonului Frontului de Est, se inscriau in planul de penetrare a agenilor in spatele frontului inamic, pentru a culege informaii despre micrile de trupe i aciunile armatei sovietice precum i depistarea

aciunilor subversive fcute de inamic in zona Iaului. In legtur cu declaraiile martorilor care-l incriminau, Eugen Cristescu meniona c: sunt provenite din versiunile agenilor, dublate de rea credin, i c totul se reduce la fanteziile de ageni i rzbunri pentru pedepsele suferite. Mai mult, Eugen Cristescu a demonstrat, prin probe indubitabile, c in zilele in care au avut loc masacrele de la Iai (26-29 iulie 1941), el s-a aflat permanent la Roman de unde urmrea cu discreie micrile agenilor germani. Aa a putut constata c amiralul Canaris a venit in Romania, i fr s ia contact cu eful SSI, dup cum era normal, s-a deplasat direct la Iai unde s-a aflat in legtur direct cu feldmarealul Schobert. Asupra acestor aspecte Eugen Cristescu avea s menioneze in data de 20 mai 1949: Toate explicaiile le-am dat i in cercetarea de la Moscova i ele au fost gsite juste i acceptabile. Cu atat mai mult urmeaz a fi acceptate i in ar, unde sunt mijloace mai multe de verificare. O explicaie in acest sens poate fi oferit i de faptul c generalul Ion Antonescu i ceilali inali funcionari din conducerea statului, printre care i Eugen Cristescu, nu tiau mai nimic, in acel moment, referitor la adevraii

autori ai provocrii pogromului de la Iai. Prin ordinul nr. 4914 din 5 iulie 1941, transmis tuturor prefecturilor i ealoanelor din poliie, jandarmerie, armat i SSI, Ion Antonescu atrgea atenia asupra gravelor consecine pe care le poate avea pentru poporul roman aciunile necontrolate i rzbunrile personale ce au degenerat intr-un adevrat masacru, cum a fost cel de la Iai. Intrucat acest ordin este un document care a fost trecut prea uor cu vederea atunci cand s-au stabilit responsabilitile i s-au fcut incriminri, il reproducem in intregime: Dezordinele intamplate acum cateva zile la Iai, au pus armata i autoritile intr-o lumin cu totul nefavoabil. Cu ocazia evacurii Basarabiei, a fost pentru armat o adevrat ruine c s-a lsat insultat i atacat de evrei i fr a reaciona. Ruinea este i mai mare cand soldaii din proprie iniiativ i de multe ori in scop de a jefui sau maltrata, atac populaia evreiasc i omoar la intamplare, astfel cum a fost cazul la Iai. Neamul evreiesc a supt painea sracilor i a speculat i a oprit dezvoltarea neamului romnesc timp de cteva secole. Nevoia de a ne scpa de aceast plag a romanismului este de nediscutat, dar numai guvernul are dreptul de a lua msurile necesare.

Aceste msuri se afl in curs de aplicare i ele vor fi continuate dup normele ce voi hotri. Nu este admisibil ins, ca fiecare cetean sau fiecare soldat s-i asume rolul de a soluiona problema evreiasc prin jafuri i masacre. Prin asemenea procedeu, artm lumii c suntem un popor nedisciplinat i necivilizat, i punem autoritatea i prestigiul Statului Roman intr-o lumin 121 cu totul neplcut. Opresc, de asemenea, cu desvarire orice aciune pornit din iniiativ individual i fac rspunztoare autoritile militare i civile de executarea intocmai a prezentului ordin. Crime de asemenea natur constituie o pat ruinoas pentru neamul intreg i ele sunt pltite mai tarziu de ctre alte generaii, decat aceea care le-a comis. Cei ce se vor abate, ori s-au abtut de la ordinul de mai sus, vor i dai in judecat i li se va aplica sanciunile cele mai severe prevzute de lege281. Fa de bogatul material documentar publicat pan in prezent282, referitor la masacrele de la Iai, mai putem aduce in discuie i alte documente inedite, care prin coninutul lor sugereaz neimplicarea, in provocarea lor, a conducerii statului roman i implicit a SSI.

La 1 aprilie 1942 eful Poliiei de siguran din Iai trimitea Directorului General raportul cu nr. 793 ce avea urmtorul coninut: Chestura poliiei Iai cu nr. 67 951/1942 ne raporteaz c in seara zilei de 26 Martie 1942, trei militari germani i doi civili au efectuat o amnunit percheziie la Sinagoga din strada Nemeasc nr. 12, care a durat o or i douzeci de minute. Nu se tie cine a fcut i ce s-a urmrit, ins avem informaii c un grup de legionari printre care Horia Hulubei i Ric Mihilescu, informatori ai Consulatului German, urmresc s organizeze anumite inscenri impotriva evreilor ca s gseasc la ei arme i material subversiv, cu scopul de a se crea un pretext pentru noi dezordini de genul celor din Iai-1941. Cu onoare propunem s se intervin la Comandamentul Militar German, ca pe viitor s nu mai procedeze la nici o aciune cu caracter judiciar, fr asistena organelor poliieneti legale, in conformitate cu acordul intervenit intre Romania i Germania283. Deci, dup trecerea a nou luni de la tragicele evenimente de la Iai, adevraii autori (armata german i unele elemente legionare) cutau s le reediteze, dar de data aceasta aa cum atest documentele Sigurana i

SSI erau pe faz, fiind bine informate i in msur s le previn. Intr-un alt raport, intocmit la 23 iulie 1943, cu nr.1503, de G. Criticus i I. Liveanu, (rezideni ai Centrului Informativ Iai al SSI) i inaintat spre informare lui Eugen Cristescu, se meniona: Avem onoarea a v aduce la cunotin c in zilele de 7-8 i 9 iulie a.c, implinindu-se dup calendarul evreiesc doi ani de la dezordinele din zilele de 29 i 30 iunie 1941, din 281 Ibidem, fond d, dosar 90.461, vol. 3, f. 71. Arh.SRI, dosar nr. 10 112, f. 3. 282 A. Kareki, M. Covaci, Zile nsngerate la Iai 1941, Editura Politic, Bucureti, 1978; vezi i Mcelul de la Iai. Ce a fost la 29 iunie 1941, n Curierul din 12 octombrie 1944; Ceea ce nu s-a tiut despre pogromul de la Iai, in Monitorul de Iai, din 3 iulie 1991 i urm.; Nu romnii au fcut pogromul, n 24 de ore , Iai, din 2 iulie 1991; Prefectul de Iai acuzat de filosemitism, n Opinia, Iai, din 29 iunie 1991; Dr. Simion Caufman, Un eveniment zguduitor: Pogromul din Iai, n Opinia, Iai, din 2 iulie 1991; Mircea Radu Iacoban, Pogromul i generalul, n Romnul, nr. 26(64), din 1-7 iulie 1991; Felicia Captaru, Nu romnii i-au ucis pe evrei la Iai n 1941, n Zig-Zag, an II, nr. 67, 3-9 iulie 1991. 283 Arh. SRI, dosar nr. 10 112, f. 3. 122 localitate, familiile evreieti ieene care au avut mori cu ocazia acestor

dezordini au fcut parastase in toate sinagogile locale, pentru pomenirea acestor mori. Cu care ocazie s-a constatat, dup tablourile de la toate sinagogile, c numrul acestor mori a fost de 13 266, dintre care 40 de femei i 180 de copii284. Coninutul acestui document declaneaz o intrebare inevitabil: Dac Eugen Cristescu ar fi fost implicat in provocarea pogromului de la Iai agenii si ar fi depus i dup doi ani atata zel pentru a stabili cu cat mai mult exactitate numrul victimelor, sau s ne fie iertat c o spunem n-ar fi fost cu toii mai degrab interesai s tearg orice urm? Iat deci c exist documente care atest investigaiile intreprinse de SSI in colaborare cu Poliia i Sigurana, privind masacrele de la Iai. Ele continuau i in 1943, in ciuda afirmaiilor fcute de Matatias Carp c dosarul de la SSI cu astfel de cercetri ar fi fost distrus pentru a se ascunde adevrul. Problema e c documentele au fost intr-adevr dislocate din unitatea lor arhivistic natural i conexate prin diverse alte dosare sau depozite de arhive a cror organizare i exploatare se fcea dup cu totul alte principii decat cele ale unei arhive istorice. Nu este exclus ca un efort mai mare de cercetare s poat duce intr-o bun zi la depistarea tuturor documentelor SSI

privind aceast problem, eventual chiar s se poat reconstitui (sau constitui) dosarul original, dac a existat aa ceva. Sunt dovezi c aa-zisele documente compromitoare ale SSI nu s-au distrus. Este vorba de albumul de fotografii care infieaz degajarea cadavrelor din trenurile morii, realizate de Secia a IX-a foto-identificri a SSI, adic de oamenii din subordinea lui Gheorghe Cristescu. Albumul este partea anex la dosarul Cabinetului 7 acuzatori publici, tribunalul poporului i a fost folosit ca mijloc de prob in procesul care a judecat responsabilitile masacrului de la Iai. O parte din fotografiile acestui album sunt publicate chiar de Matatias Carp in volumul ii al Crii Negre, dar fr s se menioneze c au fost fcute de SSI Probabil c la acea dat, din cercetrile intreprinse, nu s-a putut stabili acest lucru. n 1943 SSI a reuit s dejoace o nou tentativ a germanilor de a produce un alt masacru. Iat ce declar Traian Borcescu: In toamna anului 1943, germanii au cerut evacuarea Galaiului de evrei sub pretextul c ei amenin retragerea trupelor germane de pe frontul de est, in trecere prin acest ora. Am minimalizat ca de obicei acest pericol, ins Berlinul a intervenit struitor

cerandu-i lui Ion Antonescu s ia msuri de urgen, intrucat informaia este sigur i o deine de la un inalt funcionar poliiene sc. Se profila un masacru similar celui de la lai in scopul de a ne ingreuna situaia internaional. i el continua artand c a mers la Galai, insoit de colonelul magistrat Radu Ionescu, stabilind adevrul i contracarand astfel incercrile germane de a comite un nou masacru la Galai285. Procesul intentat celor ce s-au fcut vinovai de masacrele de la Iai s-a finalizat prin Decizia Criminal cu nr. 2628 din 26 iunie 1948, din care 284 Ibidem, dosar nr. 11 314, f. 28. 285 Ibidem, fond p, dosar 25.374, vol. 3, f. 51. 123 reproducem urmtorul pasaj referitor la responsabilitatea SSI: Interesand direct operaiunile frontului, nu e posibil s nu fi fost cunoscut in primul rand de rezidena din Iai condus de Balotescu i Tulbure, apoi de acuzatul colonelul Ionescu Micandru, conductorul rezidenelor, oficii secrete de informaii ale SSI pe frontul de est i prin el, sau chiar odat cu el, i de maiorul Stransky, i astfel i de S.S. al armatei germane. Concomitent cu acetia nu putea s nu fie incunotinat Marele Cartier General pe lang el lucrand ealonul operativ i Preedintele

Consiliului de Minitri, cruia ii era afectat intreg SSI.286. Dup cum se poate observa, actul de acuzare, la fel ca i rechizitoriul, folosea termeni neclari, de genul nu e posibil s nu fi fost cunoscut, sau nu putea s nu fie incunotinat, etc. ceea ce dezvluie profesionalismul i bunele intenii ale celor ce au administrat probele i au stabilit responsabilitile in legtur cu masacrele de la Iai de la sfaritul lunii iunie 1941. De asemenea, actul de acuzare amintete, la un moment dat, de existenta unui plan coordonat i a unei concepii unitare a SSI in ce privete masacrarea evreilor! Din studiul registrelor de operaii ale SSI, precum i al celor in care se afl consemnate ordinele de zi pe Serviciu, aprobate de Eugen Cristescu in calitate de Director General, se constat c au existat intradevr planuri bine puse la punct, chiar in cele mai mici detalii, numai c ele vizau cu totul altceva decat provocarea masacrelor asupra evreilor. Spre exemplu, din lips de personal, rezidentura Frontului de Est, in baza unor planuri minuios intocmite, era susinut cu opt cadre de la centru care se schimbau lunar. Ofierii detaai aveau misiunea de a coordona munca informativ, de a

sintetiza materialele cu informaii ce veneau de pe front sau din spatele frontului, de la agenii infiltrai. Se intocmeau astfel rapoarte ample, care erau trimise apoi la centru. Unele planuri de aciune cu indicativul strict secret , incredinau misiuni speciale doar Agenturii I din Secia a II-a contrainformaii, care vizau urmrirea discret a aciunii germane in Romania. Deci, nimic despre provocarea masacrelor, sau ceva care s sugereze o astfel de aciune. Dac la toate acestea mai adugm i faptul c in problemele mai deosebite Eugen Cristescu se folosea de informatori evrei dup cum atest unele documente deja prezentate atunci e greu de acceptat ideea c prin ordinul su au fost provocate evenimentele de la Iai. De altfel, numele lui Eugen Cristescu nu-l regsim in randul celor care au fost condamnai prin sentina din 26 iunie 1948, ceea ce inseamn c a fost absolvit de orice penalitate. In schimb, regsim 5 cadre de baz ale SSI care au fost condamnate la ani grei de temni. Prezena acestora in lotul de peste 50 de inculpai in procesul ce a judecat pogromul de la Iai constituie mai degrab un rezultat a ceea ce am numit anterior vantoarea de vrjitoare, adic

gsirea cu orice pre de api ispitori i din randul funcionarilor Serviciului 286 Ibidem, dosar nr. 105 126, vol. 3, f. 8. 124 Secret, decat efortul de a stabili cu obiectivitate responsabilitile. Iat i cei cinci api ispitori din randul SSI: Florin Becescu (Georgescu), mort in imprejurri neelucidate in aprilie 1945, maiorul Emil Tulbure, mort in iulie 1941, in urma unui atac de cord, maiorul Gheorghe Balotescu, fugit in Germania odat cu retragerea trupelor germane, dup 23 august 1944, i Gheorghe Cristescu, condamnat in contumacie, in perioada procesului (1947-1948) aflandu-se ascuns. Culmea e c Gheorghe Cristescu a fost acuzat c a luat parte la producerea masacrului, cand in realitate participase in calitate de specialist criminolog la cercetarea masacrelor, ceea ce este cu totul altceva. Acest aspect a ieit la iveal abia in anul 1956, cand problema a fost reluat de organele Securitii. Cu acea ocazie s-a mai stabilit c o serie de martori evrei fcuser declaraii interesate. Lui Gheorghe Cristescu i s-a schimbat incadrarea, fiind acuzat i condamnat pentru activitate intens contra clasei muncitoare, la fel ca majoritatea poliitilor romani care activaser inainte de august 1944. O situaie la fel de ciudat o constituie i

cazul lui Ionescu-Micandru. Trei documente elaborate in 1947 de SSI (o declaraie, un memoriu i o not de investigaii)287 ii demonstreaz nevinovia, dar ele nu au fost incluse in dosarul de anchet. De altfel, insui autorul Crii Negre, Matatias Carp, animat de dorina de a afla adevrul, nota: Reconstituirea pregtirii pogromului de la Iai nu se poate face decat pe temeiul declaraiilor sau mrturiilor adunate de organele de instrucie. Acestea sunt i ele deficiente, pentru c lipsesc complect mrturiile germane i cele ale romanilor decedai. Lipsete mrturia generalului von Schobert, comandantul Armatei XI-a germane, lipsete cea a germanilor von Hauffe i Gerstenberg, conductorii Misiunii militare in Romania, cea a generalului von Salmuth comandantul Corpului XXX german, cea a generalului Roetung comandantul Diviziei 198 germane, a colonelului Alexander von Stransky, a cpitanului Hoffmann, comandantul garnizoanei germane Iai i lipsete mrturia baronului Manfred von Killinger, ministrul Germaniei la Bucureti288. ntre calomnie, ficiune i adevr Maniera diferit in care personalitatea lui Eugen Cristescu a fost prezentat, dar i ineleas de contemporani, penduleaz intre calomnie,

ficiune i adevr. E suficient chiar i o trecere fugitiv prin presa vremii, prin lucrrile memorialistice sau cu caracter istoric, pentru a constata acest lucru. Divergena de opinii nu trebuie s ne mire. Ea ne dezvluie inainte de toate interesul comun i eforturile depuse pentru definirea unei personaliti care s-a manifestat intr-o perioad dificil din existena poporului roman i intr-un domeniu, la randul lui generator de controverse i care nu e la indemana oricui pentru a-l intelege i explica. Eugen Cristescu a fost prezentat mai nti drept omul legionarilor i unul dintre efii 287 Ibidem, dosar nr. 30 536, f. 23-29. 288 Matatias Carp, Cartea Neagr, vo1.II, Pogromul de la Iai, Societatea Naional de Editur i Arte Grafice Dacia Traian, Bucureti, 1948, p. 18. 125 Gestapoului romanesc, care s-a pus ocult in slujba nemilor289. Chiar i ziarul unui mare partid politic ii informa cititorii c Eugen Cristescu nu fusese altceva decat eful unei odioase injghebri cunoscut sub numele de S(erviciul) S(ecret), care, la rndul lui, nu era decat o agenie in subordinea Gestapoului, avand ca misiune special spionarea oamenilor politici care nu se incadrau in noua ordine nazist... Activitatea odioas a lui Eugen Cristescu, omul care a patronat crime, reprezint unul din cele mai ruinoase

capitole ale dictaturii antonesciene290. Comparaia intre regimul antonescian i noua ordine nazist justificat in acele momente de raiuni propagandistice a fost, cel puin, relevat in vremea din urm prin introducerea in circuitul tiinific a numeroase documente de arhiv291. La toate comentariile publicate in presa scpat de cenzur imediat dup 23 august 1944, care puneau semnul egalitii intre SSI i Gestapo, Eugen Cristescu avea s rspund in declaraia din 6 octombrie 1944: SSI a fost un serviciu de informaii al statului roman, public, nu clandestin, condus de legi, norme i regulamente precise. n ceea ce privete definirea sa ca om al legionarilor, este o calomnie prea ieftin pentru a mai strui asupra sa. In realitate, aa cum o confirm documentele de arhiv, Cristescu a fost un adversar constant al legionarismului. S mai notm i opinia cea mai autorizat i responsabil de faptele Micrii Legionare, a lui Horia Sima, care preciza in memoriile sale c Eugen Cristescu ii fcuse o trist faim printre legionari in perioada anilor 1933-1934. Ca director al Siguranei s-a distins prin ura i ferocitatea cu care-i urmrea pe legionari. Fostul comandant al Micrii Legionare ii reproa lui Eugen Cristescu c ii concentrase toat

abilitatea spre Micare i c se purta implacabil cu legionarii. Din aceste considerente, Horia Sima trgea concluzia c Eugen Cristescu n-a fost ales de generalul Ion Antonescu pentru priceperea lui in combaterea inamicilor exteriori ai patriei, ci pentru experiena lui in materie de legionarism, reminiscen a anilor cand a fost in fruntea Direciei Generale a Siguranei Statului292. Radu Lecca, fost ministru cu problemele evreieti in guvernul antonescian, ii amintea i el c: Eugen Cristescu prinsese slbiciunea generalului Antonescu, care se temea de legionari i timp de patru ani a 289 Curierul din 28 septembrie 1944. 290 Dreptatea din 28 septembrie 1944. 291 A se vedea mai ales: Antonescu Hitler. Coresponden i ntlniri inedite 19401944, Ediie intocmit de Vasile Arimia, Ion Ardeleanu, tefan Lache, Editura Cozia, Bucureti, 1991, 2 vol.; Antonescu, marealul Romniei i rzboaiele de rentregire, Mrturii i documente, coordonate i ingrijite de Iosif Constantin Drgan, Editura Nagard, Veneia, vol. 4; Arimia, Ion Ardeleanu, tefan Lache, Editura Cozia, Bucureti, 1991, 2 vol; Arhivele Naionale ale Romaniei, Stenogramele edinelor Consiliului de Minitri. Guvernarea Ion Antonescu, (septembriedecembrie 1940), vol. I-VII, ediie de documente intocmit de Marcel-Dumitru Ciuc, Aurelian Teodorescu, Bogdan Popovici, Bucureti, 1997-2003; Procesul Marealului

Antonescu. Documente, ediie prefaat i ingrijit de Marcel-Dumitru Ciuc, cuvant inainte de Iosif Constantin Drgan, Editura Soeculum I.O. i Europa Nova, Bucureti, 1995, 3 vol. 292 Horia Sima, Era libertii, II. Statul Naional- Legionar, Editura Micrii Legionar, Madrid, 1986, p. 292. 126 exploatat aceast fric, alimentand-o cu tot felul de invenii, transformandu-se in specialist indispensabil in problemele legionare293. Intr-adevr, directorul general al SSI reuise s descopere la timp planurile rebeliunii, in care iele combinaiilor duceau spre Berlin, aducandu-le imediat la cunotina efului statului294. In legtur cu acest aspect, Radu Lecca mai mrturisea: Geissler a declarat fi c a inarmat pe legionari i c a urmrit instalarea unui guvern pur legionar, fr generalul Antonescu, Mihai Antonescu i Eugen Cristescu. A declarat c aceti trei oameni sunt adversari ai Germaniei i c tot ce a fcut, a fost din ordinul lui Himmler, cruia i-a raportat zilnic situaia. A mers pan acolo incat s spun lui von Killinger c ru a fcut s ia atitudine pentru Antonescu i c in viitorul apropiat va dovedi c Himmler are dreptate295. Incepand cu anul 1943, oficialitile de la Legaia german din Bucureti

incepuser s-l suspecteze tot mai mult pe Eugen Cristescu de colaborare cu Aliaii, ceea ce documentele de arhiv, de asemenea, confirm din plin. Chiar eful Abwehrului ii purta, se pare, o anumit antipatie. In anul 1943 povestete Radu Lecca cu ocazia venirii lui Canaris la Bucureti, Cristescu l-a insoit la mas, la restaurantul Pescr. Cristescu a pregtit o mas de 50 de tacamuri, cu muzic i mancruri alese. Canaris, sosind, s-a scuzat c este la regim, i nu bea decat ceai i se culc intotdeauna la 10 i se scoal la 5. A fcut act de prezen o jumtate de or i a plecat cu Pieckenbrock (eful agenturii Frontului de Est din Abwehr - n.n.). Lui von Killinger i-a spus c a dat o lecie lui Cristescu, care se ine de petreceri cand ara este in rzboi296. Manfred von Killinger, ministrul Germaniei la Bucureti, sesizase i el slbiciunile directorului general al SSI pentru petreceri, femei i lux297. Dar se pare c nu acestea il deranjau in primul rand, ci faptul c nu prea ddea ascultare sfaturilor ce veneau din partea oficialitilor Legaiei germane, uneori acionand chiar contrar acestora. Un astfel de exemplu ni-l ofer, din nou, atat de bine informatul su contemporan, Radu Lecca, in amintirile sale: Intr-o diminea, fiind in biroul lui von Killinger, la Legaia german, mi-a

artat o scrisoare isclit general Rdescu in care acest general il acuza de toate nenorocirile prin care trece ara. M-a intrebat dac il cunosc pe semnatar. Am rspuns c n-am auzit niciodat de el. Von Killinger a aruncat scrisoarea la co, fr a-i da importan. Seara a avut loc masa sptmanal, la care, bineineles, nu a lipsit Cristescu, care era in posesia unei copii a scrisorii lui Rdescu. El a spus c Rdescu a trimis astfel de copii la toi efii de partide politice i c va fi sancionat prin trimiterea in lagrul de la Targu-Jiu. Von Killinger l-a rugat pe Cristescu s nu fac din acest general, de 293 Radu Lecca, Eu i-am salvat pe evreii din Romniei. Ediie ingrijit, studiu introductiv i note de Alexandru V. Di. Cu o prefa de dr. Dan Zamfirescu, Editura Roza Vanturilor, Bucureti, 1994, p. 212. 294 Col. dr. Nicolae Ciobanu, Cristian Troncot, Eugen Cristescu contra Grzii de Fier, n Armata Romniei, an V, nr. 16 (175), 21-27 aprilie 1993, p. 3. 295 Radu Lecca, op. cit., p. 153. 296 Ibidem, p. 136. 297 Ibidem, p. 212. 127 altfel necunoscut, un erou naional i un martir, ceea ce i urmrete probabil, prin scrisoarea trimis i s-l lase in pace. Cristescu ins, ca s-i

arate devotamentul, nu a ascultat i Rdescu a mers la Trgu-Jiu... devenind astfel ministeriabil298. Despre regimul de la Targu-Jiu este suficient s observm c nici mcar comunitii nu au putut transforma lagrul ntr-un muzeu, precum Doftana, tocmai pentru c nu prea aveau ce s arate in privina regimului de teroare la care ar fi fost supui acolo. Cat privete atitudinea lui Eugen Cristescu, a SSI implicit a marealului Ion Antonescu fa de opoziia politic s-au scris i spus multe lucruri in ultimii ani. Documentele arat ins clar spre o realitate incontestabil: dincolo de resentimente personale, de abuzuri intampltoare lipsite de relevan, a existat o preocupare constant a puterii pentru protejarea conductorilor politici din opoziie fa de preteniile germanilor. Mai mult, perfect la curent cu tratativele desfurate de liderii opoziiei cu anglo-americanii, Eugen Cristescu, cu acordul marealului, a luat toate msurile pentru a le proteja, fiind chiar astzi dificil de precizat, fr team de a grei, cine a fcut de fapt jocurile. In aceast privin este suficient numai s atragem atenia asupra faptului c doi generali romani, Piky Vasiliu, subsecretar de stat la Ministerul de Interne i Constantin Tobescu, eful

Jandarmeriei, din insrcinarea lui Ion Antonescu l-au insoit i pzit pe Iuliu Maniu la intalnirea pe care a avut-o cu britanicul Chastelain parautat i capturat, in cadrul celebrei operaiuni Autonomous, n Romania - intr-o pdure din preajma Capitalei. Cristescu a i declarat chiar, la un moment dat, c dac in acel moment conducerea politic optase pentru colaborarea cu Germania, asta nu insemna c toat ara trebuia s mearg intr-o singur direcie. O alt acuzaie care i s-a adus lui Eugen Cristescu, de ctre memorialiti, a fost aceea de clu, mana dreapt a lui Carol al II-lea i Ion Antonescu299. Numai c documentele de arhiv nu atest vreo legtur intre Eugen Cristescu i regele Carol al II-lea, cel care a inaugurat in istoria contemporan a Romaniei seria regimurilor totalitare i a fenomenului ce nu poate fi numit decat asasinatul de stat, fiind direct rspunztor de lichidarea masiv a adversarilor politici, adevrat tragedie naional300, ce 298 lbidem, p. 212-213. 299 I. C. Butnariu, Holocaustul uitat. Consideraii istorice, politice i sociale, cu privire la antisemitismul romnesc, Tel-Aviv, 1989, p. 418. 300 n timpul dictaturii regale (10 februarie 1938 -6 septembrie 1940) au fost asasinai 13

membri ai Micrii Legionare in frunte cu Cpitanii, C. Z. Codreanu, in noaptea de 29-30 noiembrie 1938. Legionarii l-au asasinat in replic pe primul-ministru in exerciiu, Armand Clinescu, la 21 septembrie 1939, iar ca represalii, autoritile carliste au impucat fr judecat, la locul faptei, grupa celor 6 legionari, i ali 500 de legionari din intreaga ar. Vezi pe larg la Platon Chimoag, Istoria politic i militar a rzboiului Romnei contra Rusiei Sovietice, 22 iunie 1941-23 august 1944, Editura Carpai, Traian Popescu, Madrid, p. 88-91; Mihail Sturdza, Romnia i sfritul Europei. Amintiri din ara pierdut, Editura Dacia, Rio de Janeiro-Madrid, 1966, p. 135-161 (vezi i noua ediie Fronde, Alba-Iulia Paris, 1994); Legitimarea asasinatului n ar, n Gazeta de Vest, nr. 22/1993, p. 36-37; Legionarii mpucai la drumul mare, n 128 s-a prelungit i in perioada imediat urmtoare abdicrii de la 6 septembrie 1940 i a culminat cu asasinatele din 26-28 noiembrie 1940 de la Jilava, Snagov i Strejnic301. Desigur, Eugen Cristescu a fost unul dintre cei mai devotai colaboratori ai marealului Ion Antonescu: Este cea mai mare cinste a vieii mele c am fost la un pas in urma acestui om302 ar fi afirmat intr-o confesiune fcut unui coleg de celul din perioada deteniei. De cate ori a incercat s-i prezinte demisia, Ion Antonescu i-a refuzat-o, invitandu-l s mai reflecteze, intrucat avea nevoie de serviciile sale.

Dei asociat cu personalitatea marealului Ion Antonescu, nu i se poate reproa lui Eugen Cristescu vreo atitudine s-au aciune antisemit. Insui Wilhelm Filderman, eful Federaiei Comunitilor Evreieti din Romania, declarase in procesul din mai 1946: Indirect m-am adresat in timpul rzboiului acuzatului [Eugen] Cristescu in diverse chestiuni in legtur cu evreii i intotdeauna am gsit bunvoin la el. Am fost cateodat informat de d-sa de msurile ce se pregteau contra evreilor, pentru a le preintampina. tiu c a fost un adversar al legionarilor i a avut de suferit din aceast cauz. Nu cred c acuzatul s fi avut vreun amestec in chestiunea masacrelor, deportrilor i a pogromului de la lai. tiu c a intervenit pentru suprimarea semnului distinctiv al evreilor. tiu c a fost impotriva deportrii i a intervenit pentru aducerea mea in ar303. S-a lansat i teza de ctre dl dr. erban Milcoveanu , potrivit creia pe Nicolae lorga i Virgil Madgearu nu i-au ucis legionarii, ci oamenii lui Eugen Cristescu304, dar fr s se aduc dovezi documentare, fapt ce ne scutete a mai zbovi asupra acestui aspect. Ancheta care a stabilit responsabilitile asasinatelor de la Snagov i Strejnic, nu ofer nici mcar un singur indiciu care s sugereze amestecul SSI.

In toamna anului 1946 a fost publicat varianta oficial a procesului in care a fost judecat marealul Ion Antonescu, de fapt unele depoziii ale inculpailor i martorilor, printre care i Eugen Cristescu305. n acest volum, care a constituit pan nu demult sursa de baz a istoricilor care s-au aplecat cu bune intenii spre studierea i evaluarea guvernrii antonesciene, apar pasaje din declaraiile fostului ef al SSI, i nu numai, redate trunchiat, cu multe omisiuni de nuan, iar alte pasaje chiar complet modificate. Din cauza acestor falsuri, intalnim in literatura de specialitate opinii contradictorii. Astfel, in vreme ce I C. Butnariu, considera c la procesul marealului, Eugen Gazeta de Vest, nr. 26/1993, p. 13-18; Rememorarea unui masacru, n Almanah Gazeta de Vest, 1994, p. 99-100. 301 Asasinatele de la Jilava, Snagov i Strejnicul, 26-27 noiembrie 1940, Bucureti,1941, reeditat de Editura Scripta, Bucureti, 1992. 302 Gabriel Blnescu, Din mpria morii, Editura Dacia, Madrid, 1981, p. 101 i noua ediie, Din mpria morii. Pagini din istoria Grzii de Fier, Editura Gordian, Timioara, 1994, p. 51, 63. 303 Arh. SRI, fond p, dosar 40010, vol. 3, f. 266. 304 Vezi Zigu Ornea, Nostalgia legionar prezint un pericol, (II), n Formula AS, nr. 51, noiembrie 1992, p. 9.

305 Procesul marii trdri naionale, Editura Mihai Eminescu, Bucureti, 1946. 129 Cristescu a depus mrturie impotriva acestuia, dei erau buni prieteni306 colonelul (r) Gheorghe Magherescu nota despre acelai Eugen Cristescu c a fcut depoziiile cele mai complete, cele mai clare i cele mai favorabile marealului, pstrandu-i nealterat partea de rspundere ce-i incumb funcia de ef al Siguranei Statului307. Se cuvine consemnat, c o voce mai recent afirm c la procesul din mai 1946 Eugen Cristescu a spus o grmad de minciuni308, dar fr s indice care au fost neadevrurile. Contradicia dintre aceste opinii este lesne de ineles i explicat. In vreme ce Gheorghe Magherescu aflase direct de la surs, adic din sala tribunalului, coninutul real i nealterat al depoziiilor fostului ef al SSI, ceilali autori le-au cunoscut din cartea publicat in 1946, despre care trebuie s recunoatem c a fost bine ticluit de propaganditii, s le zicem, antiantonescieni. Pe o poziie mai echilibrat, in aceast problem, se situeaz cunoscutul prozator Haralamb Zinc. In stilul su plin de verv menioneaz: Stenogramele aa-numitului proces al trdrii naionale ni-l prezint pe

fostul ef al Serviciului Special de Informaii ca pe un acuzat implicat activ, dornic s colaboreze cu instana, dornic s lumineze zonele obscure ale unor iniiative politice i diplomatice. Pune intrebri unor exminitri din boxa acuzailor, rspunde cu aplomb la intrebrile lui Ion Antonescu i Mihai Antonescu. Dezvluie, dezleag enigme, suscit altele. Subliniaz fr exagerare, rolul Serviciului su in preliminariile loviturii de la 23 august 1944. Totui, a evitat s invoce intru aprarea sa colaborarea activ in anii rzboiului, cu serviciile de spionaj anglo-americane. Oferea astfel dovezi prietenilor si care urmreau procesul c tie la nevoie si in gura. A sperat, ca orice om care simte plutind deasupra capului su sabia lui Damocles, intr-o minune. Nu s-a produs. A ascultat cu capul in piept sentina: condamnat la moarte! Pentru crime derzboi!309. Ali autori au incercat s acrediteze ideea c Eugen Cristescu nu numai c a fost eliberat, dar chiar a devenit membru al Partidului Comunist Roman, care s-a folosit inc mult timp de serviciile sale. Se pare c aceast tez a fost emis i apoi vehiculat de serviciile speciale britanice prin agenii folosii in timpul rzboiului. Ideea a fost reluat de Ivor Porter in cunoscuta sa

lucrare memorialistic: Bodnra ar fi intervenit in favoarea lui Eugen Cristescu... probabil omul cel mai valoros motenit de ctre comuniti de la regimul trecut310. i regretatul Ion Raiu, fr a cita sursa sau sursele, scria: eful poliiei secrete a marealului Antonescu a fost primit in Partidul comunist de Bodnra, care i-a gsit imediat un post. Era nevoie de un om de 306 I.C. Butnariu, op. cit., p. 418. 307 Gheorghe Magherescu, Adevrul despre marealul Antonescu, Editura Punescu, Bucureti, 1991, Vol. II, p. 359. 308 Nistor Chioreanu, Morminte vii, Editura Centrului European, Iai, 1992, p. 31. 309 Haralamb Zinc, Spion prin arhivele secrete, Editura Garamond, Bucureti 1993. 310 Ivor Porter. Operaiunea Autonomous. n Romnia pe vreme de rzboi, Editura Humattitas, Bucureti, 1991, p. 316. 130 asemenea calibru311. La fel i I.C. Butnariu: Emil Bodnra a apreciat gestul (lui Eugen Cristescu privind depoziia impotriva marealului n.n.), luandu-l sub pulpana sa, folosindu-se din plin de serviciile pe care acest clu datorit cunotinelor sale le putea aduce partidului comunist, pe care, candva, l-a urmrit cu ur i bestial perseveren312. Nu cunoatem, pan in prezent, nici o dovad documentar care s ateste primirea lui Eugen

Cristescu in partidul comunist i nici autorii mai sus citai nu o produc. Este aproape de prisos s mai amintim c Eugen Cristescu nu fusese un simpatizant comunist, dei cunotea bine fenomenul. Dup cum am artat la locul potrivit, in anul 1926 redactase chiar un raport cu titlul Micarea revoluionar comunist din Romnia, n cursul anilor 19181926 i legturile i cu Internaionala a III-a313, iar la 16 martie 1933 intocmise un alt referat pe ase pagini privind micarea comunist din Romania. Ambele documente demonstrau c activitatea comunist, desfurat prin asociaii legale i clandestine, este periculoas pentru sigurana statului romn314. Un alt targ, ins, a incheiat Eugen Criste scu pentru a-i salva viaa. Prin sentina din 17 mai 1946 a fost condamnat la moarte, i, dup cum se tie, a fost salvat de la execuie in ultima clip, graie interveniei regelui Mihai I pe motiv de raiuni de stat, motiv invocat de ministrul justiiei, Lucreiu Ptrcanu, care era un frunta comunist315. Sunt documente ce ne spun i care a fost preul pltit de el. S-a spus i c ar i fost pus in libertate condiionat. La toate acuzaiile aduse SSI de tribunalul poporului i presa interesat

politic, se mai adaug inc una: cea de trdare a marealului Ion Antonescu, in sensul c in valtoarea evenimentelor de la 23 august 1944 s-ar fi dovedit complice cu regele Mihai316. Este o fals punere a problemei. Pentru ai demonstra netemeinicia este nevoie, desigur, de un excurs documentar mult mai amplu. Totui, in atenie rman dou probleme care mi se par eseniale. In primul rand, militarii romani, indiferent de grade sau de instituia in care-i desfuraser activitatea (armat, jandarmerie, SSI) au reacionat in mod firesc fa de actul de la 23 august 1944, alturindu-se din primul moment i fr ovire noii orientri politice i strategico-militare a Romaniei. De altfel, inc din 1943, SSI sprijinise eforturile diplomaiei romaneti (atat ale guvernului cat i ale opoziiei) in purtarea tratativelor secrete cu Aliaii pentru armistiiu. Acest lucru dovedete, fr putin de tgad, c in viaa politico-militar a Romaniei, in acel moment se simea nevoia unei schimbri. 311 Ion Raiu, La Roumanie d'aujourd, Jean Grassin, EditeurPatis,1975, p. 26. 312 I.C. Butnariu, op.. cit., p. 418. 313 Arh. SRI, fond. d, dosar nr. 8915. f. 26 i urm. 314 Ibidem, f. 1-9. 315 Vezi pe larg la Cristian Popisteanu, 23 august 1944: mrturii inedite din Procesul Lucreiu

Ptrcanu, Magazin istoric, august 1991, p. 53-54; vezi i documentul publicat de Mihai Ciuc i Gheorghe David, in Magazin istoric, iunie 1991, p. 54. Detalii interesante i la Claudiu Secasiu, Regele Mihai i executarea marealului Antonescu, n Arhiva S.C.C., nr. din 8 iulie 1991, p. 4-5. 316 Vezi cpt. (r.) A. Popescu, Victima i aplaud clul, n Vremea din 4 septembrie 1993. 131 Militarii romani, ca de altfel toi funcionarii publici i oamenii de bun credin, au fost primii care au ineles c pentru a se evita haosul i prbuirea total a statului, trebuiau s se pun in slujba noilor autoriti, chiar dac sufletete muli dintre ei rmseser cu nostalgia zilelor eroice cand marealul Ion Antonescu ordonase armatei s readuc la trupul rii glia strbun a Basarabiei i codrii voivodali ai Bucovinei. Pentru a cunoate cum au reacionat practic toi ofierii din SSI ne vom referi la cele afirmate de Gheorghe Cristescu, fratele directorului general al SSI. Imediat dup actul de la 23 august 1944, acesta a convocat la o conferin intregul personal al SSI din zona de dislocare, ocazie cu care a explicat personalului c SSI este o instituie de stat in serviciul rii i pentru servirea patriei. Patria este acolo unde se afl Majestatea Sa Regele,

Guvernul, Armata i Drapelul. Ca funcionarii de stat, in slujba patriei, datoria noastr este de a ne continua menirea cu o intensitate cat mai mare, cu o corectitudine i mai desvarit i cu o contiinciozitate perfect317. Lucru pe care dealtfel l-au i fcut, numai c alii n-au tiut s-l perceap ca atare. In al doilea rand, dup opinia semnatarului acestor randuri, din punct de vedere strict legal318, actul de la 23 august 1944 nu reprezenta, la momentul acela, nici lovitur de stat, nici insurecie, ca s nu mai vorbim de revoluie antifascist, i antiimperialist, ci pur i simplu exercitarea unui drept al regelui prevzut in Decretul nr. 3072, lit. e, din 6 septembrie 1940319, prin care Preedintele Consiliului de Minitri care era un militar (marealul Antonescu) a fost inlocuit, datorit pierderilor dezastruoase suferite de armata roman pe Frontal de Est, cu un alt militar, generalul Constantin Sntescu. Schimbarea comandamentului armatei i/sau a guvernului, in cazul unor nereuite pe campul de lupt, nu este un caz unic, nici in istoria naional i nici in cea universal. A considera deci, ca trdtori, pe toi aceia care l-au prsit pe marealul Ion Antonescu i au ascultat de ordinele noului

comandant i ale noului guvern (care in treact fie spus, avea 14 militari i 5 civili, fa de numai 6 militari i 8 civili, in ultima formula a guvernului antonescian), inseamn a culpabiliza de trdare intreaga armat i intregul corp al funcionarilor publici, ceea ce e ste un sacrilegiu. De altfel, chiar marealul Ion Antonescu la 28 august 1944 - in cadrul intalnirii pe care a avut-o cu Traian Borcescu, cel care-l inlocuia la comanda SSI pe Eugen Cristescu recomanda armatei romane s lupte cu vitejie pe frontul de vest aa cum fcuse i pe frontul de est320, i c doar unii putem invinge, reacie pe care o consider cat se poate de fireasc. Marealul Ion Antonescu, om ale crui caliti nu mai trebuie subliniate, 317 Arh. SRI, fond p, dosar nr. 88438, f. 8. 318 Vezi pe larg la Barbu B. Berceanu, Aspecte constituionale ale regimului Antonescu, n Marealul Antonescu n faa istoriei, Vol. III, Editura Moldova, Iai, 1992, p. 36 i urm. 319 Monitorul Oficial, nr. 208, din 8 septembrie 1940. Vezi i A. Simion, Preliminarii politico-diplomatice ale insureciei romne din august 1944, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, p. 48- 49. 320 Vezi 28 august 1944: Traian Borcescu in faa marealului Ion Antonescu, in loc. cit., p. 14-15. 132 avea marea capacitate care lipsea atator oameni politici ai momentului de

a trece peste interesele personale, punand pe prim plan pe cele ale rii. Era aadar firesc, afland c intreaga ar se angajase in lupta pentru redobandirea Ardealului, s treac peste destituirea lui i peste modul deplorabil in care se fcuse, pentru a pstra coeziunea armatei. A considera altfel, inseamn a-i insulta memoria. La fel i in cazul lui Eugen Cristescu. El a rmas fidel marealului, dar in ceea ce privete actul de la 23 august 1944, nu a intreprins nimic prin care s se opun acestei schimbri politico-strategice a rii, schimbare pe care, dealtfel, o i atepta, dar realizat de mareal, aa cum fusese inelegerea cu toi oamenii politici reprezentativi la momentul acela pentru interesele poporului roman. A constatat cu stupoare c la Palat, Majestatea Sa i militarii s-au precipitat in faa presiunii evenimentelor, preluand iniiativa de sub controlul marealului i a politicienilor din opoziie321. Dar, in ciuda tuturor calomniilor care s-au scris in presa timpului, documentele de arhiv i lucrrile memorialistice demonstreaz c totui nu a intreprins nimic prin care s determine stoparea celor care s-au precipitat. Inseamn prin aceasta c a trdat pe mareal, sau interesele naionale ? Orice tendin de

rspuns afirmativ devine ridicol. Cu toate acestea, s nu uitm c Eugen Cristescu a mai fost judecat i pentru c prin lipsa de la serviciu, in perioada 24 august 1 septembrie a sabotat actul de la 23 august! A mai accepta, astzi, punctul de vedere impus de un tribunal neconstituional, din care lipseau magistraii de carier instituirea procesului s-a fcut in lipsa lui Cristescu, pe cand se afla la Moscova , inseamn o nou calomnie. A cata oare? Iar aceasta s-ar pune in spatele unei instituii i mai cu seam a celui care a condus-o cu destul competen timp de patru ani. SSI fusese o instituie, conceput i indrituit prin lege s apere sigurana naional, i nicidecum s o trdeze. Dac greelile inerente intr-un asemenea domeniu, sunt criticate atat de aspru i pltite atat de scump, atunci se cuvine ca in lumina adevrului i a dreptei judecii s-i recunoatem cu onestitate i reuitele. S acordm, aadar, mai mult atenie i incredere dezvluirilor pe care Eugen Cristescu a ineles s le fac, nu neaprat in faa tribunalelor care l-au judecat i a exigenilor si anchetatori care l-au chinuit cu intrebri indiscrete, ci in faa neamului su, ca s rman i s se tie. Oricum, rman la convingerea c pentru reconstituirea adevrului istoric

se cere un mare efort de cercetare, i, mai ales publicarea oricror documente sau mrturii care, prin coroborare cu cele deja publicate, pot veni in sprijinul istoriografiei pentru fundamentarea actului de cunoatere. Interesele politice nu au ce cuta in tiina istoriei. Ar fi bine s rememorm principalele momente parcurse de Eugen Cristescu dup 23 august 1944, apeland i de data aceasta la o confruntare intre memorialiti i documentele de arhiv, atat cat le -am putut cuprinde. 321 In ce msur aceast precipitare i aceast preluare a iniiativei au reprezentat un veritabil act providenial n destinul Romaniei, a incercat s demonstreze Dan Zamfirescu in Regele i Marealul, Editura Roza Vanturilor, Bucureti, 1994, p. 30-33. 133 Dup actul de autoritate al Regelui Mihai I, de la 23 august 1944, in urma cruia guvernul antonescian a fost inlocuit cu un guvern preponderent militar, ce avea s schimbe orientarea politic i strategic a rii, Eugen Cristescu, impreun cu generalul Constantin Tobescu, fostul ef al Jandarmeriei, au parcurs un lung periplu prin diferite localiti ale rii, cutand s stea cat mai mult in umbr pan la limpezirea situaiei politice i militare din ar. Cei doi au fost dai in urmrire pe motiv c lipsiser de la

serviciu mai mult de trei zile, fr s raporteze unde se afl i ce misiuni indeplineau. La 1 septembrie 1944, chiar in ziua cand marealul Ion Antonescu a fost arestat a doua oar322, de data aceasta de sovietici, i trimis la Moscova - ciudat coincident , Eugen Cristescu i-a inaintat raportul cu demisia din funcia de Director General al SSI. Generalul Constantin Sntescu, preedintele Consiliului de Minitri, i-a ateptat formal demisia, fr s-i dea seama c nu era legal, intrucat, conform art. 80 din Codul funcionarilor publici, atunci in vigoare, pentru destituirea efului SSI era nevoie de un inalt decret regal, contrasemnat de primulministru. Un astfel de decret se va elabora abia la 27 februarie 1945323. n ziua de 14 octombrie 1944, Eugen Cristescu a fost preluat de Comandamentul Aliat Sovietic i dus la Moscova, de unde s-a reintors la inceputul lunii aprilie 1946. Ce a fcut i ce declaraii a dat la Moscova pe parcursul celor 16 luni de interogatoriu se afl consemnate, probabil, in arhiva NKVD sau a Armatei Roii, i, din cate tim, nu au fost date inc publicitii. O fin aluzie o face in Memoriul inaintat tribunalului poporului, cu dou zile inaintea pronunrii sentinei din 17 mai 1946. In acest document, Cristescu sfirma c factorii

responsabili de la Moscova cu care vorbise ar fi interesai s identifice sursele de neinelegere intre romani i rui pentru ca guvernele s poat lua msuri de indreptare a lor. Ce sugestii li s-au oferit sovieticilor in legtur cu sursa de neinelegeri dintre cele dou state, Cristescu nu mai precizeaz. Pan la publicarea documentelor anchetei de la Moscova nu ne rmane decat s ne mulumim cu confesiunile pe care Eugen Cristescu se pare c le-ar i fcut colegului sau de celul, Gabriel Blnescu, ale crui afirmaii din cartea de memorii deja citat se confirm documentar. In celula (nchisorii din Liubianca n.n.) n care am stat ar fi destinuit Eugen Cristescu mai erau: Ianaghita, fostul comandant al Port Arthur-lui, fostul ef al ttarilor din Crimeea (pe care nu-l numete n.n.) i Schaner (radiotelegrafistul armatei lui von Manstein, czut prizonier la Stalingrad cu armata lui von Paulus n.n.)324. Acelai Blnescu, la intrebarea: Dar dumneata trebuie s tii: care era numrul membrilor partidului comunist la 23 august 1944?, primete urmtorul rspuns: Cum s nu tiu! Era datoria mea s tiu. Dar datoria mea era s nu trag o concluzie fals. Au fost 1150! Mai mult de jumtate din acetia erau agenii notri informatori. Generalul Vinogradov, in ancheta de la

Moscova mi-a pus aceeai intrebare, cu privire la numrul comunitilor, i, 322 Vezi raportul intocmit de marealul Rodion I. Malinovski i generalul Ivan Z. Susaicov, inaintat la 2.09-1944 lui I.V. Stalin, publicat n Magazin istoric, septembrie 1990, p. 32. 323 Vezi Decretul nr. 568 publicat n Monitorul Oficial, nr. 49, partea I, din 1 martie 1945. 324 Gabriel Blnescu, op.cit., p. 92, i noua ediie, p. 46. 134 cand i-am indicat cifra, mi-a spus Exact. Gandete-te ce inseamn 1150 de comuniti la o populaie de 20 de milioane de oameni. Mai puin de 1 la 20 000 de locuitori, i din acest mai puin de unu la 20 000 de locuitori, jumtate erau agenii comisarului Sava Dumitrescu, care era tehnicianul nostru in problemele comuniste325. Un numr din edinele la care am fost anchetat la Moscova a fost dedicat Micrii Legionare. Ore intregi am fost interogat despre metodele legionare de educaie i de lupt. Unul din anchetatori a fost tot generalul Vinogradov in timp ce despre corpul diplomatic eram anchetat in prezena a doi sau trei asisteni, desigur din NKVD sau armat, cele despre Micarea Legionar erau onorate de 150-200, in sli mai spaioase, uneori chiar mai mui specialiti, toi imbrcai in civil326. Probabil c la acest aspect se referea Haralamb Zinc, atunci cand

meniona c Eugen Cristescu i-ar i scris memoriile iniial in Uniunea Sovietic in perioada anchetrii sale327. Dar s relum firul cronologic al evenimentelor privind raporturile lui Cristescu cu liderii puterii comuniste. Documentele de arhiv atest c Teohari Georgescu, ministru de Interne in exerciiu, aflat intr-o situaie dificil in ceea ce privete msurile ce urma s le intreprind contra adversarilor regimului comunist, ar fi apelat la Eugen Cristescu, internat la acea dat in penitenciarul Vcreti. Intrebat ce atitudine ar lua dac ar fi in msur s decid, Eugen Cristescu ar fi rspuns c trebuie inceput cu legionarii. Ei sunt motorul tuturor aciunilor; prin infiltrarea in randul rnitilor i titelistilor au imprumutat acestora o aciune dinamic i spirit combativ. Legionarii sunt singurii care reprezint pericol pentru regim. Ani de zile am avut de furc cu ei, incat ii cunosc prea bine328, ar fi rspuns Cristescu. Nu este exclus ca dac ntr-adevr discuia a avut loc Eugen Cristescu s-i fi spus lui Teohari Georgescu ceea ce tia c o s-i fac plcere. Pentru c, nu ne indoim, Cristescu trebuie s fi tiut i de colaborarea dintre comuniti i legionari, mcar din perioada cat s-a aflat in fruntea SSI329.

Se pare c ecoul discuiilor intre Teohari Georgescu i Eugen Cristescu a ajuns repede la cunotina legionarilor, care au devenit i mai temtori. In randurile lor incep comentariile, se emit preri, se fac propuneri, unele dintre ele fanteziste. Nota Siguranei din 7 iunie 1947 cuprinde o astfel de temere a Micrii Legionare, dar i noi ameninri: In urma discuiilor care au avut loc, Cristescu ar fi fost pus in libertate condiionat, insrcinat fiind cu organizarea unei aciuni energice impotriva legionarilor. In ultimele zile faptul acesta se discuta ca ceva sigur, toi legionarii fiind informai de acest lucru i se atepta la orice, pentru c Eugen Cristescu este cunoscut prea bine de 325 1bidem, p. 113, i noua ediie, p. 56. 326 Ibidem, p. 128, i noua ediie, p. 63. 327 Haralamb Zinc, op. cit., p. 23. 328 Arh. SRI, fond, p, dos. 40010, vol. 39, f. 159. 329 Vezi pe larg la Cristian Troncot, ntre 20-25 ianuarie va izbucni o revoluie n ara Romneasc, n Magazin istoric, ianuarie 1994, p. 41-46; Idem, Uniunea Sovietic i Rebeliunea legionar. Documente din arhiva SSI, n Arh. Tot., nr. 12/1994, p. 173-195. 135 legionari pentru ca s-i poat face iluzii. In orice caz, hotrarea ministrului de interne de a apela la Eugen Cristescu marcheaz un nou stadiu in

raporturile lui cu Micarea Legionar i este considerat ca un pas greit, pentru c intr-adevr, dac Cristescu este liber i va aciona impotriva legionarilor, nu-i va putea indeplini mult timp misiunea fr riscuri330. Nu am intalnit inc un document care s ateste punerea in libertate a lui Eugen Cristescu de ctre autoritile comuniste, ceea ce nu exclude ins exploatarea lui ca baz de date in condiii de detenie. Ideea este imprtit i de Haralamb Zinc, care consider c Eugen Cristescu, cunoscand bine legile nescrise ale spionajului, din clipa cand s-a pomenit izolat i abandonat de prietenii si tradiionali, a hotrat s-i vand scump pielea331. n acest sens cred c trebuie ineleas i afirmaia lui Alexandru Voitinovici, fostul preedinte al tribunalului poporului, care in mai 1946 l-a judecat i condamnat pe marealul Ion Antonescu: Cu Eugen Cristescu am vorbit mai puin, se pare c era deja folosit, era probabil o fraternitate intre poliiti, adic intre ei i securitatea noastr, insinua multe, spunea mereu cate mai tiu eu, iar mai tarziu, la Vcreti sttea in condiii de excepie; el a fost condamnat i comutat pedeapsa. Era deinut i folosit332. Tratamentul special de care se bucura fostul ef al SSI in detenie a

fost sesizat i de Gabriel Blnescu, fostul su coleg de celul: Cafea cu lapte i cornuri pentru Cristescu, ceva care semna a fi o cafea, intr-un fund de gamel, pentru mine333. S mai struim puin asupra acestei lucrri memorialistice pentru a nota i confesiunea pe care Eugen Cristescu ar fi fcut-o: Am fost eful spionajului i contraspionajului i vor s cunoasc bine pe toi oamenii cu care am lucrat sau de care m-am folosit. i eu le dau cu linguria ca s m bucur cat mai mult de regimul acesta334. Ion Pantazi, fiul generalului Constantin Pantazi fostul ministru de rzboi in guvernul antonescian mergea chiar mai departe afirmand c Eugen Cristescu fusese graiat de comuniti pentru a le reorganiza Securitatea335. Mai prudent, Haralamb Zinc subliniaz acest aspect in felul urmtor: ... dup incheierea pcii, Eugen Cristescu a devenit activ i a mai continuat caiva ani s evolueze in rzboiul din umbr, la Moscova, ca i la Bucureti336. Ali autori au contestat chiar i data decesului su (12 iunie 1950). Ioan Varlam, de la Paris, susine c Eugen Cristescu, dat drept mort la Fgra, inchisoarea rezervat poliitilor, se afla in cursul iernii 1956-1957 la Ministerul de Interne, la garsoniere, unde a stat cateva luni cu unul din studenii arestai

pentru manifestaia din Piaa Universitii, de la 5 noiembrie 1956. Fostul ef 330 Arh. SRI, dos. cit., vol. 136, f. 48. 331 Haralamb Zinc, op. cit., p. 16. 332 Ion Antonescu, Citii, judecai, cutremurai-v, Ediie ingrijit de Ion Ardeleanu i Vasile Arimia, Editura Tinerama, Bucureti, 1991, p. 93. 333 Gabriel Blnescu, op. cit., p. 100, i noua ediie, p. 50. 334 Ibidem, p. 101, i noua ediie, p. 51. 335 Ion Pantazi, Am trecut prin iad, Editura Stindardul Romanilor, Munchen, 1987, vol. 1, p. 53, i noua ediie, Editura Constant, Sibiu, 1992. 336 Haralamb Zinc, op. cit. p. 22. 136 al SSI fusese la anchet pentru a-i identifica pe comunitii ilegaliti, informatori ai Siguranei337. Personal nu am gsit decat un raport intocmit la 1950, in penitenciarul Vcreti de ofierul care -i supraveghea permanent celula: Este foarte rcit i nu mai aude deloc. Sunt 15 zile de cnd nu mai are aer. Consider c se face un act de injustiie cu el. Doarme tot timpul pe jos i crede c dup 5 ani i jumtate nu mai este cazul s fie pedepsit in acest fel, deoarece, pur i simplu nu este vinovat i toi au fost indui in eroare. De 15 zile nu s-a splat i are toate rufele extrem de murdare338. La 12 iunie 1950 a decedat, fapt rezultat din raportul intocmit de ofierul de serviciu: Astzi, la

orele 15 am fost anunat de plutonier major Dinc Gheorghe, care face post in raza celulei 5 unde se gsea deinutul Eugen Cristescu. Mi-a comunicat c deinutului i-a venit ru i c trebuie anunat medicul. Imediat ce mi s-a comunica am dat telefon ofierului de serviciu de la cabinetul medical, s trimit o main i s-mi aduc medicul imediat. Acest lucru a durat trei minute. Dup aceea m-am deplasat la faa locului s vd cum e cazul i l-am gsit pe deinut mort, cazul a fost fulgertor339. Pe acest raport se afl un text scris cu creionul rou, in care distingem: s fie prezentat rezultatul autopsiei i s se poate stabili cauzele morii. De avut in vedere ca pe viitor s li se dea deinuilor mai mult ingrijire medical, 13.06.1950. S-a pstrat i actul de constatare a morii lui, cu nr. 607 din 13 iunie 1950, eliberat de spitalul central al penitenciarului Vcreti. Protocolul de autopsie incheiat la 14 iunie 1950 de doctor Mihai Condureanu medicul legist ef al Tribunalului Ilfov, asistat de doctor H. Userson, directorul Spitalului Central Vcreti , meniona c moartea lui Eugen Cristescu se datoreaz sclerozei cardiovasculare (artrit i coronarit cronic), iar cadavrul nu prezint nici un semn de violen340.

S fi mers oare Securitatea pan acolo, incat s fi falsificat toate aceste documente? S fi jucat Eugen Cristescu chiar un rol atat de important, incat s fie nevoie de asemenea msuri pentru a-l acoperi? Rspunsurile pozitive la asemenea intrebri pot fi considerate de domeniul ficiunii. Se mai poate lua in discuie i un alt argument documentar pentru a delimita ficiunea de adevr. Astfel, in nota din 1 aprilie 1952, intocmit de locotenent-colonelul de securitate I. Soltuiu cel care-l ancheta pe Lucreiu Ptrcanu se meniona la un moment dat c pentru a stabili cu exactitate dac acesta se intalnise cu marealul Ion Antonescu in primvara anului 1944, a fost nevoit s cerceteze dosarul criminalului de rzboi Eugen Cristescu341. De aici rezult dou aspecte importante: La acea data fostul director general al SSI era in continuare considerat un criminal de rzboi i nicidecum membru al Partidului Comunist Roman, dup cum am vzut c susin unii autori. Pe de alta parte, se nate urmtoarea intrebare: dac I. Soltuiu dorea s fac 337 Ioan Varlam, Istorici romni implicai n publicarea de falsuri, n Arhiva S.C.C., an II, nr. 6, din 24 septembrie 1993, p. 3. 338 Arh. SRI, dos. cit., vol. 39, f. 159. 339 Ibidem, f. 160. 340 Idem, dosar nr. 48168, vol. 3, f. 301.

341 Idem, dosar nr. 40002, vol. 10, f. 162. 137 lumin in cazul Ptrcanu, de ce nu s-a dus s-l ancheteze pe Eugen Cristescu, i a apelat la studiul dosarului su? Rspunsul nu poate fi altul decat c la acea dat Cristescu nu mai putea fi anchetat, pentru simplul motiv c nu mai era in via, aa cum demonstreaz i documentele mai sus citate. In ceea ce privete calitile sale ca specialist in munca de informaii, sunt i ele apreciate in mod contradictoriu. Fruntaul naional rnist Ioan Hudi afirm c Eugen Cristescu era total incompetent, l inducea in eroare pe marealul Ion Antonescu i prin urmare nu-i merita locul pe care-l ocupa342. Radu Lecca aprecia i el c informaiile lui Eugen Cristescu se dovedeau intotdeauna din domeniul fanteziei343. O apreciere exact contrarie o intalnim la Matatias Carp: Eugen Cristescu era cu atat mai periculos cu cat era priceput i in totul devotat stpanului su344. Ivor Porter ii face urmtorul portret: Era brbatul cel mai gras pe care-l vzusem vreodat, palid, cu nite pungi uriae sub ochi, atarnand pe faa-i buhit. Avea vocea dogit de prea mult butur. Mthlos, oarecum flasc, te atrgea cu aerul lui de apariie de pe alt lume. Ar fi fost perfect... in rolul

creierului unei aciuni criminale intr-un film fcut dup Edgar Wallace. Cristescu tia, probabil, mai multe murdrii despre persoanele din regimul trecut sau prezent decat oricare din contemporanii si. Portretul este completat astfel: pantecos, ironic, i plimba limba ltrea in gura-i enorm, nu ddeai o ceap degerat pe ce spunea, nu tiai niciodat ce s crezi din ceea ce afirm etc. n cele din urm tradiionalul fair-play britanic il face pe Ivor Porter s recunoasc: Cristescu era un remarcabil ofier de contrainformaii, cu o memorie prodigioas, un om deosebit de capabil345. In sfarit, s mai consemnm i alte opinii mai recente, de data aceasta exprimate de truditori in studiul i evaluarea documentelor provenite din arhivele serviciilor secrete. Eugen Cristescu spune Mihai Pelin a fost coordonatorul unuia dintre cele mai eficiente servicii de informaii care au acionat i s-au confruntat in anii celui de-al doilea rzboi mondial346. Directorul general al SSI a fost, in opinia aceluiai autor, unul dintre oamenii care au imprimat meseriei lor un sens superior, ridicand-o deasupra meschinriei politice i deasupra unui partizanat egoist347. La fel de instructiv este i concluzia pe care o formuleaz tranant: Din orice unghi am privi lucrurile,

SSI a fost un serviciu de informaii cruia nu i se poate imputa nici un fel de ticlosie348. Parc in completare, Haralamb Zinc, cel care a dedicat serviciilor secrete romaneti pagini de mare savoare, propune ca Mihail 342 Ioan Hudi, Pagini de jurnal, selecia textului, Dan Berindei, in Magazin istoric, august 1993, p. 15. 343 Radu Lecca, op. cit., p. 216. 344 Matatias Carp, Cartea Neagr, Suferinele evreilor din Romnia n timpul dictaturii fasciste, 1940-1944, vol. II, Pogromul de la Iai, Editura Dacia Traian, Bucureti, 1949, p. 17. 345 Ivor Porter, op. cit., p. 159, 161, 192, 220, 316. 346 Vezi Timpul, an IV, nr. 37(145), 22-28 septembrie 1993, p. 11-12. 347 1bidem. 348 1bidem. 138 Moruzov i Eugen Cristescu, dou mari personaliti romane din domeniul spionajului, s fie reconsiderai i redai istoriei Romniei moderne349. Istoricul Gheorghe Buzatu, cel care a descoperit documente ale SSI in arhivele de la Moscova s-a pronunat tranant despre: eficiena remarcabil a SSI, profesionalismul in afar de orice discuie al oamenilor si350. Sufletete, trebuie s recunoatem, c ne vine greu s nu ne asociem unor astfel de opinii. Deontologia profesional ne oblig ins la mai mult

pruden. Tainele arhivelor ne pot oferi i alte surprize, pe care, desigur, le dorim la fel de plcute ca pan acum. Ceea ce indrznim s spunem, fr a ne aventura prea mult pe un tram delicat, este c Eugen Cristescu a reuit s controleze problema legionar, furnizandu-i lui Ion Antonescu toate elementele de care avea nevoie pentru a iei invingtor in confruntarea final. A asigurat protecia oamenilor politici romani, fcand fa presiunii exercitate de organele similare germane pentru internarea lor. A controlat, pan la un punct, tratativele cu Aliaii. Dar a ratat tocmai sfaritul, cci aciunea concret din ziua de 23 august 1944 l-a luat prin surprindere, ceea ce in cazul unui ef de serviciu de informaii nu se poate justifica nicicum, chiar dac Regele i camarila de la Palat s-au precipitat in faa presiunii evenimentelor, aa cum rmsese convins Eugen Cristescu. Mai departe, a jucat cartea supravieuirii. 349 Haralamb Zinc, op. cit., p. 56. 350 Gh. Buzatu, Romni n arhivele Kremlinului, Bucureti 1996, p. 295. 139 Strict Secret Numai pemtru cunitina SSI EUGEN CRISTESCU Organizarea i activitatea Serviciului Special de informaii

140 Dei intocmirea unui raport cu caracter general asupra unei asemenea probleme impune s ai la baz un bogat material documentar scris, m voi mrgini s-l redactez numai pe baza datelor pe care memoria mea mi le mai poate servi astzi. Deoarece crearea Serviciului Special de Informaii (SSI) nu a izvorat dintr-o concepie spontan, ci a fost rezultatul unei tradiii informative de peste 32 ani, este necesar s facem un scurt istoric al strduinelor depuse in Romania pentru infiinarea i dezvoltarea serviciilor care aveau menirea s apere structura intim i interesele legitime de securitate naional ale statului roman. CAPITOLUL I Perioada 19051914 Pan in anul 1905, statul roman poseda pe teritoriul Vechiului Regat oficii de poliie in orae, complet dependente de fluctuaiile politice. Funcionarii poliieneti veneau i plecau odat cu guvernele, astfel c nu se poate vorbi de o oper de continuitate in acest rstimp de vreme. In 1905 a intervenit o prim organizare a poliiei noastr cand s-a creat un Serviciu al Poliiei Generale a statului in Direcia Administraiei Generale din Ministerul de Interne. Acest serviciu centraliza rapoartele

informative ale poliiilor din ar i le prezenta ministrului spre rezolvare. Poliiile de orae erau sub dependena complet a prefecilor de jude. La Prefectura Poliiei Capitalei exista un birou de informaii care se ocupa ins mai mult de problemele de poliie judiciar. Poliiile de frontier mai adunau informaii de la cltorii venii in ar, cat i de la surse ocazionale. In anul 1907 au izbucnit rscoalele rneti. Studiind dosarele din acea vreme, se poate uor constata c guvernul a fost total surprins de aceste evenimente. Nici dup potolirea revoltelor rneti, guvernul nu a putut stabili in mod precis i documentat dac, in afar de cauzele de ordin social i economic, s-au suprapus i elemente de propagand ori agitaie, i nu a putut gsi explicaia generalizrii acestor micri, dup semnalul dat in comuna Flmanda, judeul Botoani. De asemenea, nu s-a putut stabili dac in geneza acestor tulburri s-au infiltrat elemente strine, venite de peste frontierele rii. Doar o singur constatare just i real a fcut guvernul: C intreaga defeciune informativ se datora lipsei unui organ central de informaii cu antene specializate, rspandite pe tot teritoriul rii, i care s indeplineasc atat misiunea contrainformativ, cat i cea informativ, peste

frontier. Acestea au fot motivele care au condus la infiinarea Direciei Siguranei Generale a Statului din Ministerul de Interne, in anul 1908. aceast instituie avea menirea de a conduce activitatea poliieneasc, administrativ i judiciar din ar. Dar avea i misiunea special de a activa pe teren informativ i contrainformativ, ocupandu-se indeosebi de evenimentele i infraciunile cu caracter politic. Sigurana General infiineaz cate o Brigad special de Siguran 141 n fiecare capital de jude i reorganizeaz poliiile de frontier, pentru ca s poat ptrunde mai in adancime, in rile limitrofe, spre a aduna material informativ ce interesa sigurana fruntariilor naionale. Caracteristicile speciale ale acestor oficii informative erau c ele nu mai depindeau de prefecii de judee, i deci erau scoase de sub influena politic; deveneau astfel instrumente stabile i informative, subordonate ierarhic i direct Siguranei Generale a statului, care le punea la dispoziie i fondurile necesare pentru ndeplinirea misiunii lor. Ele au fost incadrate cu ofieri i ageni speciali de siguran, avand o ierarhie i salarizare special. In Capital se infiineaz mai multe brigzi speciale de siguran, inglobate in Inspectoratul Brigzilor Centrale.

In centrala Direciei Siguranei Generale a Statului se creeaz un Serviciu al Secretariatului sub care denumire funciona, in realitate, Serviciul Central al Siguranei Statului, care conducea intreaga aciune informativ i contrainformativ din ar. Paralel cu aceast aciune, Marele Stat Major, prin secia a II-a, activa i el in domeniul informativ. Pe lang statele majore ale marilor uniti militare funciona cate un birou II, care fcea contrainformaii in armat i contraspionaj pe teritoriu. Prin ofieri special pregtii i ageni de frontier se infiltrau in rile vecine elemente informative pentru adunarea materialului ce-i era necesar, in special din Ardeal, unde acetia aveau legturi cu patrioii romani din acea provincie. La coala de Rzboi se predau cursuri speciale de informaii pentru pregtirea ofierilor in acest domeniu. CAPITOLUL II Perioada 19141918 Cu aparatul informativ descris mai sus, statul roman intr in campania din 1913 in Bulgaria351, apoi n perioada de neutralitate 19141916352, cat i in rzboiul de reintregire 19161918353. Romania, fiind legat prin tratate de alian cu Puterile Centrale 351 Este vorba de participarea armatei romane la al doilea rzboi balcanic. Ea a constat

practic in executarea unui mar strategic in sudul Dunrii pentru a sili beligeranii (Serbia, Muntenegru, Grecia i Bulgaria) s inceteze operaiile militare i s inceap negocierile de pace. Vezi Istoria militar a poporului romn, Editura Militar, Bucureti, 1988, vol. V, p. 272-292. 352 Despre activitatea serviciilor de informaii i contrainformaii romaneti in perioada neutralitii vezi: Traian Bara, Cristian Troncot, Pe frontul invizibil n lupta pentru Marea Unire, in L.I.P, nt. 3 (17) 1988, p. 27-28; Cristian Troncot Activitatea informativ a Puterilor Centrale contra Romniei i vulnerabilitile societii romneti n perioada neutralitii (septembrie 1914-august 1916), in Istoriografia in tranziie, Editura INI, Bucureti, 1996, p. 91-102; idem, Momente din istoria serviciilor de informaii militare din Romnia la nceputul secolului al XX-lea, n Gndirea militar romaneasc, s.n., (I), nr. 3, 1998, p.152-161; (II) nr. 4, p.124-130. 353 Crsitian Troncot, Constantin I. Stan Pe frontul secret din Romnia n anii 1917-1918,), in Studii i cercetri socioumane, nr. 4/1999, p.145-155. 142 [Imperiul German i AustroUngar]354 [care] urmreau trei mari obiective in aceast ar: 1. S in Romania strans legat in cadrul acestor aliane i s o oblige astfel s intervin la momentul oportun in favoarea Puterilor Centrale;

2. S supravegheze activitatea i legturile franco-engleze pe teritoriul roman, i 3. S menin aservirea economiei romaneti in folosul Puterilor Centrale, care aveau nevoie in special de petrol i cereale. Serviciile de informaii germane, maghiare i austriece au dezvoltat in aceast perioad o mare activitate pe teritoriul roman, pentru protecia i impunerea celor trei interese politico-strategice sus-artate. Sigurana General i Marele Stat Major Roman au fcut eforturi ludabile pentru paralizarea acestei ofensive informative, cat i pentru pregtirea intrrii noastre in rzboi, a crei tain a fost suficient de bine pstrat. In perioada neutralitii, Sigurana General a descoperit opera de corupie german din Romania ce se fcea prin bncile i societile comerciale germane. In special Banca General a rii Romaneti, care finana exportul de cereale i petrol, finana in acelai timp i o serie de oameni politici i ziare romaneti, care activau in sensul de a menine Romania in orbita politicii germane. Dovezile acestei aciuni de corupie au constituit celebrul Dosar Gnther intocmit de Sigurana General i pus la dispoziia primului ministru din acea vreme, Ionel Brtianu.

Activitatea de contraspionaj a serviciilor romane s-a remarcat prin descoperirea multor ageni pro-germani, trimii sau stabilii pe teritoriul roman, culminand cu arestarea lui Verza, directorul general al Potelor, care a determinat sinuciderea generalului Zottu, eful Marelui Stat Major355. De asemenea, Sigurana General a devalizat o serie de curieri diplomatici ai statelor din Europa Central, ceea ce a adus un important material informativ politic i militar. Prin aciunea informativ ofensiv, Sigurana General i Marele Stat Major au reuit s se orienteze asupra situaiei din Ardeal din punct de vedere militar, servindu-se in special de romanii ardeleni, ca informatori i care au fost primii dup rzboi ca funcionari superiori in serviciile de siguran ale Statului intregit. Dup inceperea rzboiului, in constituirea Marelui Cartier General a intrat i o puternic Brigad Special de Siguran pentru aciune informativ i 354 La 18/30 octombrie 1883, Romania, ameninat cu izolarea diplomatic pe fondul amplificrii imixtiunilor ariste in Sud-Estul Europei , a incheiat un tratat defensiv cu Austro-Ungaria, la care a aderat in aceeai zi i Germania, iar in 1888 Italia. Pentru detalii vezi Politica extern a Romniei. Dicionar cronologic, Editura tiinific i Enciclopedic,

Bucureti, 1986, p. 143-145; Gheorghe Nicolae Czan, erban Rdulescu-Zoner, Romnia i Tripla Alian 1878-1914, Bucureti, 1979, p. 112-130; 167-168. 355 Generalul de divizie Vasile Zottu a fost ef al MStM al armatei romane intre 31.03.1911-18.11.1911 i 1.04.1914- 25.10.1916. El s-a sinucis intrucat Sigurana General ajunsese in posesia listei cu informatorii folosit de Serviciul de Spionaj German pe teritoriul Romaniei. Pe aceeai list figura i colonelul Victor Verza. 143 aprarea spatelui comandamentelor militare. S-a putut astfel descoperi trdarea locotenent-colonelului C. Criniceanu, care vroia s treac liniile de lupt la germani, unde il chema colonelul Alexandru Sturdza, care dezertase mai inainte de pe front356. La Prsirea Munteniei au fost lsai o serie de ageni de informaii, care i-au fcut datoria cu eficien informand peste Dunre, prin dreptul Galailor, i peste muni, Comandamentul Roman asupra situaiei din teritoriul ocupat357. CAPITOLUL III Perioada 19181924 Prin incheierea tratatelor de pace, statul roman primete in graniele sale trei noi provincii, dar in acelai timp i mari mase compacte de populaie minoritar. Reorganizarea statului in noile sale frontiere impune i o adaptare

a serviciilor de ordine public i siguran de stat la noua situaie. Jandarmeria, ca organ de meninere a ordinii, dar avand i atribuii contrainformative, este reorganizat pe intreg teritoriul rii. Brigzile de siguran sunt infiinate i in noile provincii i regrupate in Inspectoratele Generale de Siguran. Aceste mari uniti au misiunea de a da directivele necesare de aciune i a controla activitatea poliiilor i Brigzilor de Siguran in special. Ele fac aciune contrainformativ peste frontier. In Capital, Inspectoratul Brigzilor Centrale este amplificat cu o serie de noi elemente, cu care s-au constituit Brigzile Mobile Ce aveau raza de aciune peste toat ara. Schimbrile intervenite in structura geografic a Romaniei au dat natere la o serie de aciuni iredentiste. Astfel, iredenta maghiar, bulgar, ucrainean, a germanilor etnici i altele, au preocupat mult vreme atenia organelor puse in slujba ordinii i siguranei statului. Pe de alt parte, psihoza de dup rzboi a dat natere la noi probleme politice i sociale, ca: micarea antisemit, regruparea noilor organisme politice, micrile muncitoreti etc. Din aceste motive, activitatea serviciilor de siguran este reinut mai mult

pe terenul contrainformativ, neglijandu-se aciunea informativ peste frontiere, dei ofensiva serviciilor strine de spionaj impotriva noastr se accentua tot mai puternic. n perioada neutralitii, cat i in timpul rzboiului, se fcuser ins i o mulime de constatri interesante asupra poziiei Romaniei in Sud-Estul Europei. Teritoriul roman constituie o poziie cheie, prin aezarea lui geografic, cat i prin bogiile naturale de care dispune. Situat in aceast rscruce de drumuri intre Orient i Occident, el poate servi drept o trambulin de pe care se avant jocul de interese politice, economice i militare ale diferitelor state. Tentativa de penetraie german, in virtutea 356 Vezi pe larg la C. Neagu, D. Marinescu, R. Georgescu, Fapte din umbr, Editura politic, Bucureti, 1977, vol. II, p. 88-97; Constantin Kiriescu, Istoria rzboiului pentru ntregirea Romniei 1916-1919; ediia a II-a, vol. II, Cartea Romaneasc, Bucureti, f.a., p. 428-430. 357 Vezi pe larg n Istoria militar a poporului romn, vol. II, p. 729-731. 144 vechii concepii preconizate in dictonul Drang Nach Osten358, s-a ciocnit intotdeauna de interesele engleze de dominaie in Orientul Apropiat i acest conflict s-a disputat adesea pe teritoriul roman.

Zcmintele de petrol, crbuni, sare i alte minereuri, rezervele i prezena Dunrii ca arter internaional de comunicaie, amplifica importana acestei zone de interese contradictorii. De aceea, atat in timpul rzboiului, cat i in perioada de care ne ocupm, serviciile de informaii strine i-au incruciat adesea sbiile peste pmantul romanesc in urmrirea obiectivelor fixate de statele crora aparineau i pe care trebuiau s le protejeze. Acest rzboi al forelor nevzute a fost resimit i de serviciile romane de informaii, dar el s-a dezvluit in parte i in literatura ce a aprut in editurile europene. Astfel, dup rzboi, Statul Major Francez a tiprit o serie de cri sub pseudonimul Lucieta. Tot atunci au aprut scrierile colonelului englez Lawrence359 din Serviciul de Informaii Britanic, precum i crile coloneilor Roder360 i Walter von Nicolai361 conductori ai serviciilor de informaii ale Puterilor Centrale. Toate aceste lucrri expuneau succesele agenilor din serviciile de informaii in executarea misiunilor speciale ce le-au avut de indeplinit in diferite state, cum i in Romania. In faa acestor constatri, Marele Stat Major s-a hotrat, in cursul anului 1924, s infiineze un serviciu civil de informaii, dup modelul serviciului

civil francez, ataat la Biroul II. Astfel, a luat fiin Serviciul Secret al Marelui Stat Major. CAPITOLUL IV Perioada 19241940 septembrie Cum in Romania nu existau in acel timp prea muli specialiti in misiuni informative, iar puinii care se gseau erau funcionari in Sigurana General, Marele Stat Major s-a oprit tot asupra unui fost ofier de siguran Mihail Moruzov. Trecutul i caracterizarea lui le vom trata la sfaritul acestei perioade. Natural c inceputurile Serviciului Secret au fost destul de dificile, Statul Major nedispunand nici de resurse bugetare suficiente, iar Moruzov nu gsea personalul necesar cu care s-l incadreze. Serviciul funciona rudimentar, in 358 Inaintarea spre est, unul din preceptele ideologiei imperialismului german. Vezi despre Drang Nach Osten in varianta nazist la A. Simion, Dictatul de la Viena, Editura Dacia, Cluj, 1972, p. 5 i urm. 359 Lawrence, Thomas Edward (1888-1935), agent britanic, cunoscut prin aciunile sale din timpul primului rzboi mondial, care au fcut din el un erou legendar. Eugen Cristescu se refer probabil la lucrarea sa Seven Pillars of Wisdom, 1922, aprut la Londra (ed. rom. Cei apte stlpi ai nelepciunii) Tot el este i autorul a inc dou lucrri: Lettres (The lettes of T.E.

Lawrence), editat in 1938, i Oriental Assembly, aprut la Londra in 1939 (ed. rom. Revolt n deert). Vezi R. Graves, Lawrence on the Arabs, London, 1927; A.W. Lawrence, T.E. Lawrence and His Friends, London, 1937. 360 Despre memoriile colonelului Rder face referiri Kurt Riess, Spionajul total, Bucureti, 1950. 361 Vezi mai recent, Cristian Troncot, Ioan Bidu, Horaiu Blidaru, op. cit., p.75. 145 diferite case conspirative, pan la fixarea se diului in strada Saita [nr. 10]. Moruzov a reuit s obin de la Marele Stat Major o serie de ofieri pentru organizarea Centralei Serviciului, iar ca funcionari civili a cooptat unele elemente mai bune din Sigurana General, crora le -a oferit lefuri i grade mai mari decat aveau aici. Serviciul Secret funciona pe baza unui regulament foarte succint i care nu era confirmat de nici o autoritate362. Se compunea din dou secii principale: Secia de Informaii i de Contrainformaii. Mai existau unele birouri secundare ca: biroul personalului, juridic, secretariat i un mic laborator. Secia de Informaii, compus in majoritate din ofieri secondai de funcionari civili, ca refereni pentru diferite probleme, era imprit in patru diviziuni: Frontul de Nord363, de Est, de Vest i de Sud, la fiecare funcionand

cate un ofier ca ef al frontului i altul ca ef al agenturii. Ca organe informative Secia de Informaii constituise cateva centre de informaii pe frontier, prin care treceau agenii peste grani. Mai tarziu, Moruzov a obinut de la Marele Stat Major permisiunea de a numi pe unii ofieri din Serviciu ca ajutori de ataai militari, iar pe unii funcionari civili ca secretari ai ataailor militari, dandu-le astfel acoperirea 362 Din studiul documentelor rezult c un prim Regulament al Serviciului Secret din Marele Stat Major al armatei romane a fost aprobat la 8 noiembrie 1933 de generalul de divizie Constantin Lzrescu, i cuprindea 9 articole. La 20 aprilie 1934 a fost elaborat un nou Regulament de funcionare a Serviciului Secret, i cuprindea 12 articole. Decizia Ministerial nr. 2.200 din 29 martie 1938, semnat de ministrul aprrii naionale, general de divizie Ion Antonescu, stabilea in 15 articole organizarea Serviciului Secret din MStM al armatei i reglementa justificarea cheltuielilor din fondul de informaii. Decizia ministerial din 5 decembrie 1938, semnat de ministrul aprrii naionale, general de divizie N. Ciuperc, aducea dou schimbri (art. 2 i 12). In fine, la9 octombrie 1939 se public in M.O, Decretul lege pentru organizarea Ministerului Aprrii Naionale propus de primul-ministru Armand Clinescu i promulgat de Rege la 21 septembrie 1939, care il inlocuia pe cel din 1933. La

Capitolul II Organe auxiliare la dispoziia MApN, art. 3 prevedea c: Cabinetul ministrului face legtura cu Serviciul Special de Informaii, executand toate lucrrile impuse de o bun orientare informativ a Ministerului i subsecretariatului de stat. Art. 4 prevedea: Serviciul Special de Informaii este un corp de specialitate, subordonat direct Ministerului Aprrii Naionale. eful Serviciului are gradul de director general, iar Serviciul funcioneaz pe baza unui statut-regulament propriu. Personalul acestui Serviciu nu intr in prevederile Statutului funcionarilor publici. 363 Pentru o mai bun coordonare a aciunilor militare pe teritoriul naional, Marele Stat Major al armatei romane a imprit teritoriul rii in trei teatre de operaiuni militare, ce corespundeau celor trei direcii de unde ara putea fi atacat. Astfel: teatrul de operaiuni de vest", numit i Frontul de Vest, cuprindea Transilvania; teatrul de operaiuni de est", denumit i Frontul de Est, cuprindea Moldova, Bucovina i Basarabia; teatrul de operaiuni de sud", Frontul de Sud, cuprindea Oltenia, Muntenia i Dobrogea (vezi Mr. C. Diaconescu, Manual de geografie militar a Romniei i a rilor vecine, Tipografia Cavaleriei, Sibiu, 1931). SSI care era un organ tehnic subordonat MStM, i-a organizat structurile informative ale Seciei I Informaii Exteme, in funcie de imprirea strategic pe cele trei fronturi de aprare, sau teatre de operaiuni militare. In ce privete Frontul de Nord, despre care ii amintea Eugen Cristescu,

menionm c el s-a constituit doar ca structur informativ in cadrul SSI, pentru o scurt perioad de timp. Dup 17 septembrie 1939 o dat cu dispariia statului polonez i pan la 26 iunie 1940, cedarea Basarabiei i a Bucovinei de nord. MStM al armatei romane nu a prevzut in planurile de campanie ipoteza unui front strategic la nord, intrucat Romania avea relaii politice i aliane militare cu Cehoslovacia i Polonia. 146 dar i imunitatea necesar ca s poat lucra [pe linie informativ]. Rezultatele au fost foarte slabe. Moruzov mai avea unele legturi informative, in special printre fotii ofieri din armata arist, legturi care nu erau cunoscute de Secia de Informaii i a cror tain s-a dus cu el in mormant. Serviciul Secret mai obinea unele informaii externe prin schimbul de informaii i colaborarea cu statele majore polonez, ceh, iugoslav i finlandez. Materialul adunat prin aceste surse, completat cu cel obinut prin schimbul de informaii cu diferii ataai militari strini in ar, cat i cu cel obinut prin curieri diplomatici, era prelucrat la Secia de Informaii i comunicat Marelui Stat Major, care mai dispunea i de informaiile obinute prin ataai militari i cele ce-i veneau de la Ministerul Afacerilor Strine. Pan in anul 1928, Sigurana General continua s se informeze i peste

frontier; dup aceast dat, aciunea informativ extern a fost abandonat, limitandu-se la cea intern. Prin Legea pentru organizarea Poliiei Generale a Statului din 1930, Brigzile de Siguran au fost desfiinate i trecute ca al treilea birou al Poliiei de siguran in poliiile de orae. Secia de Contrainformaii a Serviciului Secret era compus numai din elemente civile. Problemele erau repartizate pe grupe: informaii politice, economice, minoriti, contraspionaj, informaii generale etc. Secia de Contrainformaii era condus de un director, ajutat de efi de grupe i de echipe. Ca mijloace informative avea circa 60 informatori cum i o agentur de teren, condus de un ef de grup, imprit pe echipe pentru supravegheri, filaj, informaii, verificri etc. In ar, numai in cateva orae principale, erau rezideni contrainformatori, mai cu seam in regiunile minoritare, activitatea principal dezvoltandu-se in Capital. In cursul anului 1938, Marele Stat Major, dup indicaiile lui Moruzov, a infiinat, peste tot cuprinsul rii, nite birouri de contrainformaii sub denumirea de Birouri Statistice, la care colaborau i ofieri de la Birourile II din marile uniti militare. Ele se suprapuneau peste zonele corpurilor de

armat i ale diviziilor. Aceste Birouri Statistice ii procurau informaiile de pe teritoriu, fie direct, dar mai mult prin colaborarea cu Poliia, Sigurana i Jandarmeria. Secia de Contrainformaii intocmeau zilnic un buletin informativ, iar unele informaii treceau la Biroul juridic pentru verificare i eventuale cercetri. Serviciul Secret crease un Biroul juridic, pentru cercetrile necesare in materie de contraspionaj, condus de ofieri magistrai, avand i un personal auxiliar. Aparatura tehnic a Serviciului era foarte srccioas, slab, veche i nu mai corespundea necesitilor vremii. Personalul birocratic, bun, ins prea numeros fa de cel de pe teren. Totalul personalului Serviciului [era de] circa 300 persoane. El aparinea Ministerului de Rzboi, fr s indeplineasc ins condiiile Statului funcionarilor publici. In acest cadru rezumativ s-a desfurat activitatea Serviciului Secret ca 147 organ civil, subordonat efului Seciei a II-a din Marele Stat Major. CAPITOLUL V Mihail Moruzov i colaborarea cu germanii Dup cum se tie, de la preluarea puterii in Germania de ctre Hitler,

influena politic german a crescut in Europa, iar tendina de penetraie spre Est s-a accentuat tot mai mult. In rile ce cuprindeau, in cadrul hotarelor lor, minoriti germane, acestea formau Coloana a V-a ca instrument de agitaie i revendicri, ins ddeau in acelai timp i unele elemente care serveau ca ageni ai diferitelor servicii de informaii germane. In Romania, politica german agita i stimula micrile naionaliste, i in special Micarea Legionar, care in alegerile din 1937 catig un numr important de voturi364, ceea ce zdruncin echilibrul politic intern meninut de vechile partide. Psihoza naionalist influeneaz pe insui Regele Carol al II-lea, care trece la o perioad mai personal, cutand s fac chiar el naionalism. Astfel se explic aduceau guvernului Goga-Cuza365, constituirea Frontului Renaterii Naionale366, Partidul Naiunii367, guvernul Gigurtu368 de mai trziu. 364 Este vorba de alegerile parlamentare din 20 decembrie 1937, cand Micarea Legionar (Partidul Totul pentru ar) obinuse un numr de 478 378 voturi (15,58%) i urma s i se repartizeze 66 de mandate in Parlament, ceea ce ar fi reprezentat a treia for politic a rii dup PNL (care obinuse 35,99% din voturi, dar insuficient ins pentru a-i asigura majoritatea parlamentar) i PN (cu 20,40% din sufragiu). (Vezi M.O din 30 decembrie

1937). 365 Acest guvern (n care Octavian Goga era Preedintele Consiliului de Minitri i A.C. Cuza, ministru secretar de stat) a condus o scurt perioad: 29 decembrie 1937-10 februarie 1938; vezi Stelian Neagoe, Istoria guvernelor Romniei de la nceputuri 1859 pn n zilele noastre 1995, Editura Machiavelli, Bucureti, 1995, passim. 366 Frontul Renaterii Naionale (FRN) a fost infiinat prin Decret Regal la 19 decembrie 1938 i publicat in MO, partea I, nr. 293 din 16 decembrie 1938. Art. I declara acest partid drept unic organizaie politic in Stat", iar art. VII sublinia c orice alt activitate politic decat cea a Frontului va fi socotit clandestin, iar autorii pedepsii cu degradarea civic pe termen de 2 pan la 5 ani. Deci, era partid unic de guvernmant, prin intermediul cruia regele Carol al II-lea i-a exercitat in mod dictatorial voina politic in stat. 367 Partidul Naiunii a luat fiin prin Decretul nr. 2 056 din 22 iunie 1940. A fost conceput ca partid unic i totalitar, aflat sub conducerea suprem a regelui Carol al II-lea (vezi C. Hamangiu, Codul general al Romniei, vol. XVIII, partea I, 1940, p. 898). Dou documente: un raport intocmit de Mihail Moruzov i un raport semnat de Manfred von Killinger - ambele la 28 iunie 1940 - atest c Partidul Naiunii urma s fie organizat dup sfaturile unor politicieni cu experien de la Berlin, aidoma Partidului Naional Socialist German a lui Hitler (Arh. NIC, fond PCM, Politica extern a Romniei, dosar, nr. 2, 19371940, f. 295-296 i 297-288).

368 La 4 iunie 1940, Carol al II-lea a decis formarea unui cabinet prezidat de Ion Gigurtu, care va rmane la conducere pan la 4 septembrie 1940. Acest act al regelui a marcat schimbarea bazei politice a regimului de dictatur regal, deoarece persoanele aparinand gruprilor lui Gh. Ttrscu (liberal) i Armand Clinescu (naional-rnist) au fost inlocuite de oameni politici cu orientri de dreapta sau extremdreapt, rmai credincioi lui Carol II (vezi Mircea Muat, Ion Ardeleanu, Romnia dup Marea Unire, vol. II, Partea a II-a, noiembrie 1933-septembrie 1940, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti, 1988, p. 1142 i urm.). 148 Cum ins nu puteau tri concomitent dou fore politice cu caracter naionalist, cea a Regelui i a Partidelor de extrem dreapt, acesta modific Constituia, inltur instituiile democratice prin inlocuirea principiului Toate puterile eman de la Naiune cu acela c: Toate puterile eman de la Rege369. In aceste circumstane politice, Moruzov care avea in aceast perioad legtur strans cu [Ernest] Urdreanu de la Palat , fie sub fascinaia recrudescenei germane i a psihozei naionaliste, fie sub sclavia oportunismului naional personal i a consolidrii situaiei sale de viitor, trece la un act important de colaborare cu Abwehul [Serviciul de Informaii al

Armatei Germane]. De prin 1938 face o serie de tentative in scopul de a lua contact cu conductorii acestui Serviciu370. Dei intampin indiferen la inceput, se adreseaz baronului [Manfred von] Killinger, ca s mijloceasc aceast legtur. Von Killinger, ca ministru plenipoteniar in Centrala Ministerului de Afaceri Strine al Reich-ului, avea unele delegaii de tratative economice in Romania i in Balcani. Fiind prieten cu amiralul Canaris, eful Abwehrului, von Killinger obine adeziunea acestuia pentru un contact cu Moruzov. La inceput contactul a fost indirect, prin maiorul Herman von Stransky din partea Serviciului german i locotenent-colonelul Ionescu-Micandru, din partea Serviciului Secret Roman. Primul pre al colaborrii a fost eliberarea a doi ofieri din Abwehr, care fuseser condamnai pentru spionaj n Romnia. Mai trziu s-a dus chiar Moruzov n Germania, unde a luat contact direct cu Canaris371. Interesele i obiectivele strategice, politice i economice pe care le-am descris in Capitolul III, urmrite de Germania in Romania, in Estul i Sud-Estul European, deveneau tot mai presante in aceast perioad premergtoare celui de al doilea rzboi mondial, pentru efectuarea cruia Germania avea nevoia de petrol romanesc.

In intrevederile cu Moruzov, amiralul Canaris accept o colaborarea informativ cu Serviciul Secret Roman, dar cu dou condiii principale: 1. Ambele servicii s infiineze un organism comun pentru sigurana zonei petrolifere i cursului Dunrii; 2. Moruzov s asigure Serviciul german c va face tot posibilul ca Romania s furnizeze Germaniei cantitile de petrol de 369 Este vorba de unul din principiile prevzute in Constituia regal, publicat in MO din 20 februarie 1938. 370 E posibil ca la data redactrii acestui raport, Eugen Cristescu s nu ii fi amintit cu exactitate. Din cercetrile documentelor de arhiv rezult c primul schimb de informaii intre SSI i Abwehr a avut loc la Berlin in februarie 1937, iar urmtoarea tentativ de a relua contactul informativ s-a fcut in iunie 1939 tot de ctre Ionescu-Micandru, din insrcinarea lui Moruzov (vezi pe larg Cristian Troncot, Din istoria unei colaborri: SSI-Abwehr, n Magazin istoric, iulie-septembrie 1994). 371 Primul contact direct intre Moruzov i Canaris a avut loc la Bucureti intre 10-12 decembrie 1939. A doua intalnire s-a produs la Berlin intre 29 februarie i 5 martie 1940, iar a treia, i ultima, pe teren neutru, la Veneia, in zilele de 3-4 septembrie 1940. 149 care va avea nevoie in viitor. Pentru satisfacerea primului deziderat, se organizeaz un serviciu de

siguran acoperit al zonei petrolifere i al transporturilor pe Dunre. El este compus din ageni ai Serviciului Secret Roman, dublat de ageni ai Abwehr-ului, recrutai dintre germanii etnici din ar, cunosctori ai limbii romane. Acetia fcuser in Germania un instructaj special pentru protecia instalaiilor petrolifere i msuri de contrasabotaj. Erau in numr de circa 120 i li s-au dat carnete ca ageni ai Serviciului Secret Roman, astfel c aveau acoperirea necesar i erau pui la adpost de suspiciuni sau eventuale neplceri din partea autoritile romaneti, ei contand ca fiind in serviciul statului roman. Astfel constituit, misiunea acestui Serviciu de Siguran era: s fac informaii in regiune; observaii i supravegheri asupra instalaiilor petrolifere i s intervin la nevoie direct spre a evita eventualele distrugeri sau acte de sabotaj; s urmreasc activitatea i inteniile personalului tehnic englez sau filo-englez i s paralizeze orice tentativ de prejudiciu; s fac paza efectiv a trenurilor-cisterne cu benzin care plecau in Germania. Pe cursul Dunrii, Serviciul de Siguran trebuia s asigure transporturile cu lepurile de cereale i benzin, instalaiile din porturi i paza canalelor din zona Orova-Porile-de-Fier, spre a evita o eventual obturare a acestei

importante artere de comunicaie. Morozov a mers ins i mai departe in intenia sa de a proteja interesele germane in Romania. Cu ocazia cercetrilor ce s-au fcut de justiie, dup arestarea sa, s-a dovedit c el cumprase pe preul de 16 milioane de lei, moia Buda, la 5 km de Ploieti. Actul era intocmit pe numele unui om de ncredere al su, cruia ins Moruzov a avut grij s-i ia polie pentru o valoare egal cu preul de cumprare a moiei. Aceast proprietate cuprindea o serie intreag de cldiri i alte anexe, care, dup informaiile mele, trebuiau s adposteasc mai multe grupuri de Comandos germane, ce aveau misiunea s impiedice orice act de distrugere a instalaiilor petrolifere venit din partea tehnicienilor englezi care urmau s se retrag in caz de intervenie a trupelor germane. Serviciul acesta a funcionat in bune condiii i cu rezultate efective. Trecand acum la al doilea deziderat al lui Canaris garania continuitii furniturii de benzin , trebuie s menionm c Moruzov a dat aceeai asigurare. Atunci, amiralul Canaris l-a luat i l-a dus le generalul Keitel, eful Statului Major al Forelor Armate Germane, care l-a fcut atent c rspunde cu capul lui de garania dat. Moruzov a confirmat inc o dat angajamentul

luat fa de Canaris. Subsemnatul, dup ce am luat in primire conducerea SSI i am cunoscut aceste fapte, am cutat s le examinez mai adanc i am fcut urmtoarele constatri: 150 Toate aceste fapte se petrec sub ministeriatul lui Armand Clinescu372 care, dup cum se tie, a dus o politic de neutralitate in conflictul european i in dezechilibrul provocat de Germania, totui cu tendine filo-franceze i cu aversiune impreun Germaniei. A tiut sau nu Clinescu, sau chiar Marele Stat Major, de unde aceste aranjamente ale lui Moruzov? Concluzia cercetrilor mele a fost c nu au tiut. Clinescu l-a suspectat la un moment dat pe Moruzov, dar nu a avut motive suficiente s ia atitudine impotriva lui, mai ales c acesta avea stranse legturi i era aprat de Urdreanu la Palat. Dar cum s-au introdus in ar agenii germani plasai pe Valea Prahovei i pe Dunre, fr tiina i autorizaia lui Armand Clinescu, care era i ministru de interne? explicaia este urmtoarea: la un moment dat, Armand Clinescu a avut impresia c este supravegheat chiar de agenii de siguran pui s-l pzeasc. A cerut atunci schimbarea inspectorului Corpului

Detectivilor, Vintil Ionescu, care a trecut la Serviciul Secret, Moruzov dand in schimb pe Niky tefnescu, omul lui de mare incredere. Acesta, pe baza listelor date de Moruzov cu numele agenilor germani, ddea ordine directe la punctele de frontier ca s le permit intrarea in ar, cu plata taxei de viz de frontier. i astfel, unul cate unul, s-au strecurat in ar aceti ageni, fr ca Legaia roman din Berlin s le acorde vize, in care caz ar fi avizat Ministerul de Externe i cerut autorizarea prealabil a Departamentului Internelor. Odat ajuni la Bucureti, luau contact cu Serviciul Secret care le ddea carnetele de identitate ca ageni ai si i ii incadra in Serviciul de Siguran al zonei petrolifere sau al cursului Dunrii. Desigur c tot prin aceast filier urmau s se introduc in ar i elementele componente ale grupurilor de Comandos, dac guvernul Gigurtu nu ar fi admis venirea in ar a Misiunii Militare Germane cu toate anexele sale. Dar cum puteau s opereze aceste grupuri de Comandos? Explicaia am avut-o mai tarziu printr-un complex de informaii i verificri asupra cauzelor reale care au impus formula geografic a Dictatului de la Viena i dup ce am cunoscut pe autorul acestor formaiuni de asalt, colonelul Lahousen, din

centrala Abwehrului. Se tie c [sub] presiunea Germaniei i Italiei ni s-a impus s ne inelegem cu ungurii asupra unei formule de imprire a Ardealului. Dar in conferina de la Turnu-Severin, ungurii pretindeau cedarea unei faii aproape verticale care s cuprind frontiera de Vest pan la Arad, cu schimb de populaie de o parte i de alta. Delegaii romani nu au admis nici aceast formul. In august 1940, Germania era stpana in Vest, prin supunerea Franei373 i 372 Guvernul condus de Armand Clinescu a preluat investitura la 6 martie 1939 i a condus pan la 21 septembrie 1939, cand premierul a fost pedepsit de o echip a morii din Micarea Legionar (vezi pe larg Mircea Muat, Ion Ardeleanu, op.cit., p. 919 i urm.). 373 Conform Planului Galben, armata german a inceput la 10 mai 1940 invazia Belgiei, Olandei i Franei. Olanda a capitulat la 15 mai, Belgia la 28 mai i Frana la 22 iunie 1940; (vezi M. Cassin, Histoire militaire de la seconde guerre mondiale, Paris, 1951, p. 58 i urm.; Henri 151 acum se lucrau la Statul Major German planurile pentru stpanirea Balcanilor374 i campania in Est375. Drumurile treceau peste Ungaria, care in orice caz trebuia s primeasc o satisfacie, cum s-a ncercat la Turnu-Severin376.

Romania trebuia s fac sacrificii care dup concepia italo-german vor fi mai tarziu recuperate prin satisfacii in Est. Aurul negru cum i se mai spunea petrolului, o druire a naturii atat de bogat in foloase, a jucat de aceast dat un rol nefavorabil intereselor noastre. Linia geografic vertical, ca frontier despritoare a Ardealului, aa cum fusese cerut la Turnu-Severin se transform prin Dictatul de la Viena, in linie orizontal, ca un pumnal infipt in pieptul neamului romanesc377. Interesele strategice i economice stpanirea petrolului, element de via al rzboiului a determinat Statul Major German s cear aceast sgeat orizontal, cu varful amenintor deasupra Braovului, numai la 80 km de zona petrolifer, care putea fi astfel ocupat de blindatele germane in decurs de 2-3 ore. Grupurile de Comandos inzestrate cu armament de volum mic, dar cu mare putere de foc, trebuiau s asigure stpanirea tuturor instalaiilor petrolifere din primul moment i, cu ajutorul batalioanelor de parautiti ce aveau s fie aruncate in interval foarte scurt, s menin situaia pan la sosirea carelor blindate germane. Din aceleai interese germane, zona petrolifer a constituit in timpul rzboiului regiunea cu cea mai puternic

aprare antiaerian, iar in timpul bombardamentelor comandamentul german al zonei avea in permanen telefonul deschis cu Cartierul Suprem German, de unde generalul Keitel se informa, minut cu minut, de pagubele cauzate. Bernard, Panorama unei nfrngeri, Editura Militat, Bucureti, 1992). 374 Este vorba de Directiva nr. 20 a Fhrerului (codificat Operaiunea Maria) semnat la 13 decembrie 1940, care avea in vedere cucerirea coastei de nord a Marii Egee i, in cazul cand aceasta va fi necesar, a intregului teritoriu continental al Greciei. Se avea in vedere impiedicarea incercrilor engleze de a crea, sub protecia frontului balcanic, o baz aerian care era primejdioas pentru Italia, dar i pentru regiunea petrolifer din Romania (vezi D.G.F.P., Series D., vol. XI, doc. 511). 375 Pentru rzboiul contra URSS., Inaltul Comandament al Wehrmachtului (OKW) a elaborat Planul Barbarosa", care a primit forma definitiv sub denumirea de Directiva nr. 21, semnat de Hitler la 18 decembrie 1940. Aceasta lua in calcul participarea activ a Romaniei la rzboiul contra Rusiei Sovietice (vezi: Jacques de Launay, Mari decizii ale celui de-al doilea rzboi mondia1,1939-1942, vol. I, Bucureti, 1988, p. 269; James L. Stokesbury, Scurt istorie a celui de-al doilea rzboi mondial, Editura didactic si pedagogic, Bucuresti,1993, p. 132-133; Andreas Hillgrubet, Hitler, Regele Carol si Marealul Antonescu. Relaiile germano-romne

1938-1944, Editura Humanitas, Bucureti,1994, p. 165166). 376 Tratativele romano-ungare de la Turnu-Severin au avut loc la 16 i 24 august 1940. Vezi pe larg la A. Simion, op. cit., p. 159-169; Cristian Troncot, Din culisele marii nedrepti istorice, n Magazin istoric, ianuarie 1991, p. 18-22. 377 Prin arbitrajul de la Viena din 30 august 1940, Romania a fost obligat s cedeze Ungariei a suprafa de 43 492 km2 i o populaie de 2 667 000 locuitori, din care majoritatea erau romani, fapt pentru care evenimentul a fost interpretat ca un nonsens istoric, geografic, economic, etnic etc., o absurditate i o ameninare pentru pacea Europei; (vezi Milton G. Lehrer, Ardealul, pmnt romnesc. Problema Ardealului vzut de un american, Bucureti, 1944, p. 272). 152 Continuand a examina angajamentele luate la Berlin de Moruzov, cu toat ingduina, am mai constatat urmtoarele: instituirea unui serviciu comun de siguran al produciei i transporturilor de petrol i derivatele sale, ar mai putea fi privit ca un act de competena unui serviciu de informaii; dar aducerea i camuflarea pe teritoriul rii a unor efective militare strine i, mai ales, asigurarea furniturii de petrol, constituiau acte politice i militare de o extrem gravitate. Moruzov ins era un tip destul de circumspect in actele sale i, in tot jocul

lui politic, primul obiectiv era s-i apere spatele i s-i protejeze retragerea. El nu i-a putut lua asemenea angajamente fr a avea el insui o garanie de la un for superior. i acel for nu putea fi altul decat Ernest Urdreanu, mareal al Palatului, cu care Moruzov lucra in acel timp in cele mai stranse legturi. Urdreanu, prin influena lui asupra Regelui Carol al II-lea, schimba i constituia guvernele dup cum ii dictau interesele de moment; numai el putea s garanteze respectarea angajamentelor luate de Moruzov, mai ales c in acea vreme Urdreanu fcea eforturi s inlture gruprile naionaliste i s rman el pe primul plan fa de Germania. Atentatul impotriva lui Armand Clinescu, cascada guvernelor ce au urmat in special dup Dictatul de la Viena, au dramat planurile lui Urdreanu i Moruzov. Primul a fost nevoit s plece din ar odat cu Regele Carol a II-lea, iar Moruzov a fost arestat la 5 septembrie 1940, in momentul cand se inapoia de la o nou conferin cu amiralul Canaris. Pentru completarea i lmurirea activitii Serviciului Secret, adaug cateva amnunte i caracterizri asupra lui Moruzov i a sistemelor sale de lucru. Nscut in comuna Zebil, judeul Tulcea, fiu de preot, lipovean de origine378,

a druit locului de natere o coal foarte frumos construit i inzestrat. Vorbea, din familie, limbile rus i bulgar, i nu cunotea de loc vreuna din limbile occidentale, ceea ce i-a produs mari dificulti in relaiile de colaborare, sociale i de serviciu. Ca [pregtire] cultural fcuse 3 clase de liceu, nu cate vreo carte in afar de ziare, i aceasta foarte superficiale. Cand avea nevoie de vreo relaie de ordin cultural se adresa unui specialist i o inva pe de rost. Nu-i plcea s scrie i nici chiar s semneze. De aceea, in arhivele Serviciului, rezoluiile lui sunt extrem de rare, iar semntura o ddea numai cand era absolut necesar. Explicaia acestui fapt o gsim i in caracterul lui, cci nu-i plcea de loc s se angajeze formal in vreo aciune, pentru a avea intoteauna posibilitate de joc i derobare de la rspundere. De aceea, de aceea rezolva problemele de serviciul verbal i tot aa ddea ordinele i instruciunile necesare. De tanr a intrat in Serviciul de Siguran al Dobrogei. In timpul primului rzboi mondial ajunge eful acestui Serviciu. Dispreuind birocraia, era mai mult inclinat pentru activitatea de teren. In Dobrogea, i mai ales [pe] frontiera romano-bulgar, cunoscand i limba 378 Despre viaa i activitatea lui Mihail Moruzov vezi mai nou N.D. Stnescu, 1930-1940.

ntmplri i oameni din Serviciul Secret (cuvant inainte, note i selecia textului Marian tefan i Gheorghe Neacu), Editura Enciclopedic, Bucureti, 2002. 153 necesar, a dezvoltat o serie de aciuni reuite. In timpul rzboiului colaboreaz, ca reprezentant al Siguranei Generale pe ntru problemele dunrene, cu comandanii militari din regiunea Galai i mai apoi din sudul Basarabiei379. n toate aceste aciuni face dovada c este un bun poliist, tip temerar i cu caliti native informative. Cu ocazia colaborrii cu militarii, capteaz o serie de legturi i bunvoine care i-au ajutat in 1924 la recomandarea sa ca ef al Serviciului Secret din Marele Stat Major. Dup rzboi se intoarce la conducerea Serviciului de Siguran al Dobrogei, cand intr in conflict cu noul director general al Siguranei, Romulus Voinescu, care -l suspecteaz de spionaj i de o serie de afaceri neoneste, intre care, de mari contrabande fcute la Gurile Dunrii i in Basarabia cu schimbul rublelor in lei. Pe baza unei vaste anchete, este destituit i arestat. Prin relaii politice, pa care Moruzov le-a cultivat i uzitat intoteauna, reuete ca Instrucia s-i claseze dosarul, dar nu reuete s anuleze i

decretul de destituire. Rtcete astfel prin Capital, trind in mizerie, btand la toate uile dup ajutor i oferindu-i serviciile pe care toi i le respingeau deoarece era considerat suspect o umbr care l-a urmrit toat viaa pan la mormant. In sfarit, recomandat de generalul Constantin Dragu, care comandase in Basarabia i cruia Moruzov i-a fcut unele servicii i prin colonelul Rdulescu, eful Seciei a II-a din Marele Stat Major, in 1924, reuete s fie numit ca ef al Serviciului Secret nou infiinat, contand ca funcionar civil in Ministerul de Rzboi. Romulus Voinescu a fcut o puternic opoziie acestei numiri, pe care Marele Stat Major nu a voit s o ia in consideraie. Din aceast cauz, colaborarea dintre Sigurana General i MStM a avut mult de suferit. In noua sa calitate face eforturi disperate i reuete an de an s intemeieze Serviciul in formaia descris la Capitolul IV i s-i dezvolte activitatea. Dei lipsit de obinuina de a citi, era suficient de inteligent ca s asimileze de la alii datele ce-l interesau i s le reproduc apoi ca pe propriile sale cunotine. [Era] foarte iret, lucrand intotdeauna intr-un cadru restrans i egoist.

Avea o concepie intoteauna confuz i complicat, dar suficient abilitate ca s se descurce in situaiile cele mai grele. In aceast fptur de om triau dou temperamente deosebite: unul bland, bun i inclinat spre acte de druire sufleteasc i omenie; dar atunci cand interesul lui era in joc, Moruzov abandona orice fel de scrupule i devenea o fiar care sfaia fr mil, uzand de orice mijloace permise sau nepermise. Acest caracter dublu juca intr-o form sau alta ca manifestare exterioar a unui comandament interior: oportunismul, meninerea i formarea situaiei sale fr nici o rezerv. 379 Punctul de vedere a lui Mihail Moruzov privind felul in care a luat fiin Serviciul Secret de Informaii al Armatei Romane i realizrile lui in timpul primului rzboi mondial rezult din raportul intocmit in 1934 cu titlul: Expunere asupra serviciilor de informaii ale armatei Istoric; vezi Cristian Troncot, Mihail Moruzov i frontul secret, Editura Elion, Bucureti 2004., p. 215 i urm. 154 Intre 19241930 se ocup mai mult de Serviciu, pe care -l constituie in bun parte; apoi intervine la guvernul naional-rnist, cu care fcuse legtura de cand acest partid era in opoziie i reuete s se anuleze decretul de destituire i este astfel numit in postul de director general in

Ministerul Aprrii Naionale, insrcinat cu conducerea Serviciului Secret din Marele Stat Major. In aceast demnitate nu-i mai place s mai vin la birou decat foarte rar, la luni de zile, lucrrile fiind lsate in seama subalternilor. Locuiete in case din ce in ce mai luxoase, cumpr mobil strin, covoare, tablouri i lucruri de valoare, face relaii cu sculptori, pictori i pozeaz s-i fac tablouri. Am gsit i in statele de serviciu asemenea artiti care au incasat leaf, ani de zile, fr s presteze nici un serviciu. Din 1930, Moruzov, observand c ali poliiti se duc regulat pentru studii in strintate, ii imit i, inarmat cu un paaport diplomatic pe numele ing. tefnescu, pleac insoit de o grup de translatori ca s ia aer apusean. Arhivele Serviciului nu conineau nici o urm a activitii lui in strintate, dei cred c a avut i unele legturi informative personale. Sub Regele Carol al II-lea face eforturi repetate i reuete s intre in graiile acestuia i ale camarilei de la Palat, mai ales in timpul cercetrii aa-zisului complot al Colonelului Precup380. Cultiv aceste relaii cu perseveren i le alimenteaz cu tot felul de informaii politice, cat i asupra persoanelor care manifestau atitudini impotriva Palatului, in special asupra prinului Barbu tirbey, remarcabil

adversar al Regelui Carol al II-lea. Se amestec in raporturile dintre Rege i ceilali membri ai familiei regale i persevereaz in aceast aciune. Moruzov nu avea nici o cultur politic, cum nu avea nici cultur profesional, in afar de unele cunotine practice cptate prin experien, iar altele cptate prin relaiile cu poliitii sau ofierii de informaii mai instruii. Pe acetia ii ruga sau le pltea ca s-i intocmeasc cate un studiu asupra unei probleme cu care se retrgea la vre o vil pe Valea Prahovei, i acolo inva pe de rost; aceast operaie repetat ii constituia in memorie un capitol de cunotine pe care apoi le etala cu dezinvoltur in discuii pe care el insui le provoca fixand i subiectul pe care-l cunotea in detaliu. Cu acest procedeu, pentru necunosctori de fond ai problemelor informative, el aprea ca un om bine informat. Dar imediat ce-l forai s ias de pe liniile fixate de el i treceai la alte probleme, se deroba, venea cu generaliti i idei vagi i aprea n realitate ca un tip unilateral. Un alt sistem cultivat permanent de Moruzov, in interesul meninerii situaiei sale, era acela de a calcula i prevedea guvernele ce vor urma la carma statului, cum i generalii care vor putea veni la conducerea

Ministerului de Rzboi sau a Marelui Stat Major. Pe toi acetia ii informa preventiv, pstra legtura cu ei i uza chiar de diferite servicii personale sau atenii, pentru asigurarea relaiilor viitoare. Cand eful [Marelui] Stat Major era inconvenabil, ca in 1934 cand in aceast calitate [generalul Ion] Antonescu ii ceruse socoteal de modul cum se cheltuiesc fondurile 380 Despre unele dedesubturi i implicaii ale acestui complot vezi Cristian Troncot, Cazul Precup, n Magazin istoric, decembrie 1992, p. 41-48. 155 informative, el fugea cu Serviciul la Ministerul de Rzboi i se intorcea numai cand venea un nou ef de stat major care-l agrea. Dei nu avea o funcie politic, Moruzov, prin caracterul lui conspirativ i tenebros, s-a amestecat adesea cu stangcie in culisele politice. Manevrele lui au fost de multe ori descoperite i au condus chiar la sfaritul tragic al vieii sale. Fiind lipsit de familie, de o educaie de societate, fugea de lume i de relaii sociale i se retrgea intr-o via interioar, inconjurat numai de caiva oameni zii de incredere care-i limitau complet orizontul politic, mrginindu-l la simple calcule de interese meschine. Astfel, cand Armand Clinescu ii cerea un funcionar de man forte, care s inlocuiasc pe Vintil

Ionescu, el d pe Niky tefnescu, secondat de Coma, ambii foti poliiti, dar care tiau s trag bine cu revolverul. In perioada de represiune a Micrii Legionare, 19381939, acetia, cu autorizarea i indemnul lui Moruzov, care urmrea s capteze graiile lui Clinescu, intrebuineaz violena sub toate formele, ajungand pan la suprimarea mai multor conductori legionari, sub acoperirea evadrii de sub escort sau a sinuciderii prin trangulare. Dar dup moartea lui Clinescu i sub influena raporturilor cu germanii, Moruzov ii schimb atitudinea i trece in cealalt extrem, favorabil legionarilor. Trateaz cu Canaris aducerea unui guvern legionar, aa cum doreau germanii. Cand Horia Sima vine cu Nicolae Petracu clandestin in ar i sunt arestai de jandarmi in Banat i apoi transferai la Sigurana General, Moruzov, cu concursul lui Niki tefnescu i fr tiina ministrului de interne, Ghelmegeanu, il ia noaptea pe Horia Sima i, dup lungi tratative, il duce la Palat ca s trateze cu Urdreanu, [dup care] este pus in libertate i intr insoit de ali camarazi in guvernul Gigurtu381. Pentru ca Moruzov s-i repare situaia la legionari i s-i aib oricand la indeman pentru combinaiile politice aranjate cu Urdreanu, mobilizeaz pe

loc la Serviciul Secret un grup de comandani legionari, in frunte cu Horia Sima. Actele le-am gsit in arhivele serviciului i au fost publicate382. Ele aveau ca scop s-i pun la adpost de chemare la uniti in caz de mobilizare. Lista primului lot fusese intocmit chiar de Horia Sima, cci de pe dansa lipsea numele lui Radu Mironovici, pretendent legitim la conducerea Micrii. Iat cum, acelai Moruzov, manctor de legionari, ii imbrieaz i le face diverse servicii importante, din oportunism i joc politic. Acelai Moruzov, care prin rapoartele lui asupra legturilor lui Ion 381 In cabinetul condus de Ion Gigurtu, Horia Sima a deinut portofoliul cultelor i artelor doar pentru 3 zile (4-7 iulie 1940) dup care i-a dat demisia, fiind inlocuit tot cu un membru al Micrii Legionare, Radu Buditeanu. 382 Este vorba de un document semnat de Moruzov la 31 august 1940, prin care 11 persoane din conducerea Micrii Legionare (printre care Horia Sima, Augustin Bidianu, Radu Mironovici, Mille Lefter, Simion Lefter etc.), pentru aranjarea situaiei lor militare, ministrul aprrii naionale a ordonat detaarea lor la cabinetul ministrului, i apoi in mod secret repartizai la Serviciu S. Moruzov consemneaz in acelai document c acestora, prezentandu-se la serviciul ordonat (la SSI n.n.), li se dduse i insrcinarea s culeag informaii, prin

legturile ce le aveau in toate straturile sociale. Vezi documentul publicat de Cristian Troncot in Mihail Moruzov i frontul secret, p. 307-308. 156 Antonescu cu legionarii, determinase Palatul s-l interneze pe acesta in lagr, intreine el insui raporturi cu legionarii. Dar linia in zigzag pe care mergea Moruzov, dintr-o extrem in alta. Trebuia s se frang i firele ce le manuia trebuiau s se incurce, i astfel Moruzov, ca i exponentul lui la Sigurana General, Niki tefnescu, cad in dizgraia Palatului. Moruzov caut un sprijin din afar i in primele zile ale lui septembrie 1940 se intalnete intr-o nou conferin cu Canaris la Veneia. Acesta il informeaz de evenimentele din ar i de chemarea generalului Antonescu la putere. Moruzov ii amintete de toat lupta lui contra lui Ion Antonescu dus ani de zile, dar se bizuie pe germani, pe legionari i pe refacerea relaiilor lui cu Palatul. Intreab totui la telefon de la Veneia pe eful Seciei de Contrainformaii, directorul Florin Becescu [zis Georgescu], care este situaia i dac poate s se inapoieze in ar. Acesta, din prostie sau din netiin, il asigur c aducerea lui Ion Antonescu la guvern nu are nici o importan din moment ce suveranul e stpan pe situaie, i-i spune s vin in ar. Moruzov, cu toate sfaturile lui

Canaris de a mai rmane in strintate pan la linitirea i clarificarea situaiei din Romania, vine la Bucureti i chiar in seara sosirii 5 septembrie e arestat i dus la Prefectura Poliiei, spre a fi pus la dispoziia Justiiei s de aceea socoteal de actele sale. Regele i Urdreanu, plecand din ar, dispare i aceast speran a lui Moruzov. Cat despre germani, se gsea in ar in acea vreme un grup de Gestapo, sub conducerea colonelului Kurt Geissler. Intre Gestapo (Geheime Staats Polizei) i Abwehr existau mari friciuni i ele se resimeau i pe teritoriul roman. Moruzov colaborase cu Abwehr-ul i deci era ru privit de Geissler, care avea stranse legturi cu legionarii, pe care ii stimula la agitaie i ii inarma, in toat perioada septembrie-decembrie 1940. Moruzov se ncurcase de mult in reeaua de intrigi politice interne. Conducand Serviciul numai pe baze experimentale i neavand nici cultur politic, nici profesional, confundase informaia politic cu politica propriu-zis i jocul informaiilor cu jocul politic. El cade astfel i in cascada de intrigi dintre serviciile strine de informaii ce -i disputau influena in ara noastr. Mai rmaneau legionarii. La Sigurana General, [Constantin] Maimuca,

inspector-delegat, director al Poliiei de Siguran i care colabora strans cu Geissler, vechi i inverunat duman al lui Moruzov, informeaz pe legionari despre toate actele de violen svarite de Moruzov i Miky tefnescu impotriva camarazilor lor i le procur material informativ i documentar in acest sens. Prefect de poliie [era] colonelul tefan Zvoianu, legionar feroce i autor al tuturor samavolniciilor poliiei legionare din acea perioad. Sub auspiciile lui se face o judecat tainic a tuturor celor ce au lovit in Micarea Legionar i deci i a lui Moruzov. Sunt puse in cumpn i actele personale ale lui Moruzov favorabile Micrii, dar cantresc mai greu cele defavorabile i mai ales faptul c a dat frau liber subalternilor si s intrebuineze fr nici o supraveghere i nici un control violena i revolverul, impotriva legionarilor deinui i a cror soart angaja grav rspunderea lor. 157 In afar de cele de mai sus, aceasta a fost cauz principal pentru care judecata a hotrat: Sange pentru sange In mare tain, colonelul Zvoianu, care tia ce are s urmeze, transport pe Moruzov din arestul Prefecturii Poliiei Capitalei in fortul Jilava, alturi de Niki tefnescu, Coma

i toi fotii militari, demnitari, ofieri i poliiti care au activat impotriva Micrii Legionare i asupra crora plana aceeai sentin. i astfel, in noaptea de [26 spre] 27 noiembrie 1940 Mihail Moruzov ii gsete sfaritul in tragedia de la Jilava, rpus de gloanele legionare trase chiar din armele germane. CAPITOLUL VI nfiinarea Serviciului Special de Informaii Dup cum este tiut, inainte de abdicarea Regelui Carol II, Ion Antonescu obinuse semnarea decretului prin care i se ddeau depline puteri, Regele rmanea astfel numai cu funciile reprezentative. Acest decret imputernicea pe Ion Antonescu [in funcie de] Conductor al statului i Preedinte al Consiliului de Minitri383. Importana acestui Act constituional sttea in consecinele lui juridice. Pentru prima oar se instituia in Romania funcia de Conductor al statului, care exercita prin drepturile lui depline puterea legislativ, executiv i judectoreasc. Transformrile survenite astfel in structura constituional fundamental a statului trebuiau s afecteze i instituiile prin care se exercitau aceste drepturi. Ca ofier de Stat Major, pe care l-a condus o bucat de vreme, Ion Antonescu tia c un stat nu poate fi

carmuit fr a avea la dispoziie o orientare informativ, cat mai larg i mai precis. Moruzov i Serviciul Secret ii cauzase ani de zile mari neplceri. Deci, nu mai voia s aud de aceste denumiri. Trebuia un serviciu nou creat i pe baze cu totul noi. Din primele zile ale lui septembrie 1940 numete pe colonelul Ioan Nicolaid in locul lui Moruzov. Il cunotea de la coala de Rzboi unde Nicolaid fusese un ofier eminent, cum i de la Marele Stat Major. Colonelul Nicolaid era un foarte bun teoretician in materie informativ, dar nu poseda practica acestui serviciu i nu funcionase niciodat in vreo instituie cu asemenea misiune. Ca temperament, un om foarte comod, care lsa subalternii s lucreze, el mrginindu-se doar s semneze lucrrile ce i le prezenta i s citeasc buletinele Seciei de Informaii, dup ce se intocmeau i expediau. Aceste caracteristici ale lui Nicolaid se resimt de altfel i in activitatea Serviciului pe care l-a condus dou luni i jumtate. 383 In realitate au fost trei Decrete-legi (nr. 3 053 din 5 septembrie, nr. 3 067 din 6 septembrie i nr. 3 072 din 8 septembrie 1940), care creau o nou instituie politic, cea de Conductor al statului roman, investit cu puteri discreionare. Prerogativele regale erau restranse la urmtoarele: era capul otirii, avea dreptul de a bate moneda, de a conferi

decoraii, de a primi i acredita ambasadorii i minitrii plenipoteniari, de a aproba modificrile legilor organice, de a graia i de a numi pe primul-ministru insrcinat cu puteri depline. Aceast ultim prerogativ a fost foarte important, intrucat Regele Mihai I s-a folosit de ea pentru declanarea actului de la 23 august inlocuirea marealului Ion Antonescu cu generalul Constantin Sntescu. 158 Pe baza ordinului i indicaiilor lui Ion Antonescu se intocmete Decretul lege pentru infiinarea Serviciului Special de Informaii. El este publicat in Monitorul Oficial din septembrie 1940, in primele zile ale guvernrii lui Ion Antonescu384, ceea ce marcheaz importana i urgena pe care acesta a pus-o in organizarea acestui Serviciu. Caracteristicile acestui decret cu putere de lege sunt urmtoarele: decretul spune c se infiineaz un Serviciu Special de Informaii. Deci este vorba de un serviciu nou care poart o nou titular, astfel c vechiul Serviciu Secret trebuia considerat desfiinat. De altfel, aceasta era i intenia lui Ion Antonescu care voia s atearn uitarea asupra trecutului. Serviciul Special de Informaii este sub ordinele i directivele Conductorului statului. Deci nu mai este sub dependena Marelui Stat Major, astfel c preteniile acestei instituii asupra proprietii acestui

Serviciu nu pot fi considerate valabile, fa de Decretul Lege, de infiinare a noului Serviciu. textul fiind destul de larg, pentru interpretarea lui trebuie s ne referim la inteniile legiuitorului, care a voit ca el s fie eful superior al acestui Serviciu ce urma s activeze numai conform ordinelor i directivelor sale. Serviciul depinde, din punct de vedere administrativ, de Ministerul Aprrii Naionale. Adic, personalul, materialul i fondurile trebuiau servite de Ministerul Aprrii Naionale in bugetul cruia erau trecute. Personalul ins era numit i controlat de eful Serviciului, care la randul lui era subordonat Conductorului statului i ef superior al Serviciului. Materialul putea fi controlat de Ministerul Aprrii Naionale, dei in practic acest control nu se fcea, dar era trecut in inventarele Serviciului ce se trimite au i la Ministerul Aprrii Naionale. In ce privete fondurile, decretul prevedea c eful Serviciului are libertate absolut in intrebuinarea lor, iar controlul asupra modului cum se vor cheltui aceste fonduri a fost reglementat printr-o lege special, el fiind atribuit Inaltei Curi de Conturi i nu Ministerul Aprrii Naionale385. 384 Este vorba despre Decretul-lege nr. 3 083, publicat in M.O, Partea I, din 25 septembrie 1940, care prevedea:

Art. 1. Pe lang Preedinia Consiliului de Minitri se infiineaz pe ziua de 8 septembrie 1940, Serviciul Special de Informaii, care, in ceea ce privete directivele, este subordonat direct Conducerii Statului Roman, iar ca prevederi bugetare i administrative, Ministerului Aprrii Naionale, Secretariatul general. Art. 2. Serviciul Special de Informaii conlucreaz atat cu celelalte Ministere, cat i cu Marele Stat Major al Armatei. Art. 3. Serviciul Special de Informaii este un corp de specialitate. eful Serviciului are gradul de director general, iar serviciul funcioneaz pe baza unui statut regulament propriu. Personalul acestui serviciu nu intr in prevederile Codului funcionarilor publici Regele Mihai I. 385 Acest aspect a fost reglementat prin Decretul-lege nr. 3 084 publicat tot n MO din 25 septembrie 1940. La art. 1, colonelul Ioan Nicolaid era numit ef al SSI, iar art. 2 prevedea: In aceast calitate, d-sa (colonelul I. Nicolaid - n.n) are deplin libertate in ceea ce privete: organizarea serviciului, fixarea atribuiilor pentru intregul personal, numirea, inaintarea i sancionarea personalului civil in subordine, precum i manuirea fondurilor afectate Serviciului. Justificarea fondurilor de informaii se va face in condiiile stabilite prin Jurnalul Curii de Conturi, secii unite, nr. 25 din 12 februarie 1931. 159 Decretul mai spune c Serviciul Special de Informaii colaboreaz cu

Marele Stat Major i celelalte departamente. Prin urmare, raporturile intre Serviciu i Marele Stat Major, cat i cu celelalte departamente sunt raporturi de colaborare i nu de dependen. Atunci de cine depinde Serviciul Special de Informaii? De Conductorul statului care era, prin efectul legii i conductor superior al Serviciului. i cum acesta era i Preedinte al Consiliului de Minitri, Serviciu depindea organic de Preedintele Consiliului de Minitri. Aceasta a fost situaia de drept i de fapt i, fiindc decretul nu a precizat expres in textele lui aceast dependen organic, ea a fost menionat in mod clar i precis in al doilea decret pentru reorganizarea Serviciului Special de Informaii intocmit de mine insumi386. Directivele, ordinele i rezoluiile Conductorului statului se ddeau efului Serviciului, fie verbal, fie c se transmiteau, in scris, prin secretarul general la Cabinetul Militar sau [la] Serviciul de Centralizare a Informaiilor de la Preedinia Consiliului de Minitri. De altfel, aceasta a fost i intenia lui Antonescu ca acest Serviciu nou s nu mai circule intre Marele Stat Major i Ministerul de Rzboi, ca pe vremea lui Moruzov, s nu se mai preteze la jocuri politice dup interesele efului Serviciului, ci s urmeze politica de stat, in

care scop trebuia s depind de conducerea statului, care se exercita organic prin Preedinia Consiliului de Minitri. Decretul a trebuit s prevad c Serviciu Special de Informaii depinde din punct de vedere administrativ de Ministerul Aprrii Naionale, cci bugetul lui trebuia s figureze in bugetul unui departament, i era mai logic aici. In plus, noul Serviciu nu-i putea insui personalul i materialul fostului Serviciu Secret, aa cum s-a petrecut in fapt, fr existena acestui text. Colonelul Nicolaid nu poate fi acuzat de unele imperfeciuni i impreciziuni, care rezult din textul decretului in special in problema dependenei Serviciului, deoarece el nu avea cunotine de drept i se vede din factura laconic a textelor c el a fost intocmit de militari. In orice caz, prin acest Decret-Lege se pun bazele Serviciului Special de Informaii i se creeaz o nou etap in viaa i tradiia informativ in Romania. Neavand textul oficial al decretului la dispoziie, l-am reconstituit pe cat posibil din memorie, astfel c pot fi i unele rectificri. Dar aceasta a fost concepia din care a izvorat i acestea au fost inteniile urmrite de legiuitori i caracteristicile ce i le-a imprimat. Legea creand o nou situaie de drept, colonelul Nicolaid era obligat s

procedeze la o nou organizare i o nou incadrare a personalului. In fapt, el se mrginete s-i insueasc personalul i materialul fostului Serviciu 386 Cristescu se refer aici la Decretul nr. 2 172 din 5 august 1943 la care, intr-adevr putea s-i fi adus contribuia, dar omite Decretul nr. 3 813 din 13 noiembrie 1940. Comentariile le face din memorie, intrucat la data redactrii raportului, aceste documente nu i s-au pus la dispoziie. Cele dou numere din M.O., in care s-au publicat, aveau caracter strict-secret i un circuit restrans. Ele se pstrau in casa de fier a Serviciului. (Vezi cele dou documente in Cristian Troncot, Alin Spanu, Documente ale Serviciului Special de Informaii despre URSS 1939-1944, Editura INST, Bucureti, 2005, passim). 160 [Secret], pe care-l situeaz in noua sa firm. Organizarea Serviciu rmane tot cea veche, fr nici o schimbare. Nu se face nici o revizuire a personalului Serviciului i nici o incadrare, meninandu-se confuzia i haosul de pe vremea lui Moruzov. Sunt adui la Serviciu doar caiva ofieri in plus, prieteni personali ai efului Serviciului. Nicolaid se mrginete s satisfac cerinele pur formale ale decretului-lege. Adopt in toate scriptele noua titulatur a Serviciului. Lucreaz direct cu Conductorul statului, cruia ii comunic verbal sau prin

rapoarte scrise rezultatele activitii Serviciului. Buletinele de informaii sunt trimise Marelui Stat Major i Ministerului Aprrii Naionale spre a satisface cerinele legii. Chestiunea dependenei organice de Preedinia Consiliului de Minitri nu este clarificat in aceast perioad, cci colonelul Nicolaid nu crease raporturi cu serviciile respective din Preedinie. Ca militar, nu vroia s-i prejudicieze relaiile cu [Marele] Stat Major al Ministerului Aprrii Naionale i de aceea las Serviciul in aceeai situaie ne clar ce rezult i din impreciziunile decretului. Marele Stat Major ins reine in dependena sa Birourile statistice i-i crease noi centre informative pe frontier, ca organe proprii. Avand in plus i materialul informativ de la ataaii si militari i din Ministerul Afacerilor Strine, compensa in parte pierderea din cadrele sale a serviciul Secret i a personalului su. Activitatea colonelului Nicolaid se limiteaz la expedierea lucrrilor curente, urmand drumurile trasate i metodele rmase de la vechiul Serviciu, cu corectrile impuse de noua titulatur. Un singur fapt este demn de remarcat in aceast perioad: continuarea colaborrii cu Abwehr-ul.

Ofierul de legtur intre serviciul german i roman, maiorul Stransky ia contact cu colonelul Nicolaid, cruia ii expune angajamentul fcut de Moruzov i-i cere s continue colaborarea. Imediat dup arestarea lui Moruzov, amiralul Canaris vine in ar i face o vizit Conductorului statului, generalul Ion Antonescu, intervenind in favoarea celui arestat. Antonescu ii expune motivele care lau determinat s ia aceast msur, adugand c justiia ii va spune cuvantul asupra tuturor acuzaiilor ce i se aduc in legtur cu activitatea sa ca ef al Serviciului Secret. La cererea lui Canaris, Antonescu d asigurri c nu are nici o intenie de a ridica viaa lui Moruzov387. 387 Canaris a venit la Bucureti in ziua de 8 septembrie 1940, iar din rapoartele intocmite de Ionescu-Micandru asupra discuiilor dintre eful Abwherului cu Ion Antonescu nu rezult vreo aluzie la salvarea lui Moruzov. (Vezi documentele publicate de Cristian Troncot in Mihail Moruzov i frontul secret, p. 312- 315). Intransigena generalului Ion Antonescu in problema lui Moruzov este explicat de Horia Sima in felul urmtor: Asupra lui Moruzov apas o dubl osand: nu era acuzat numai c participase la actele criminale ale regimului carlist, dar mai trebuia s suporte i ura mortal a generalului Antonescu. Dintre toi deinuii de la Jilava el avea situaia cea mai grea. Principial i teoretic, a fi putut interveni pentru toi cei arestai in

cazematele Jilavei, pentru a le uura soarta, afar de Moruzov. Subiectul era tabu pentru general. Moruzov era bestia neagr a lui Antonescu. De cate ori venea vorba despre 161 In a doua parte a discuiei, Canaris expune toat colaborarea fcut cu Moruzov, cu Serviciul din Valea Prahovei i Dunrii, cu toate detaliile, dar i schimbul de informaii ce se fcea intre cele dou servicii de mai mult vreme i cere lui Antonescu s autorizeze continuarea acestei activiti comune, ceea ce Antonescu aprob. Locotenent-colonelul Ionescu-Micandru i maiorul Stransky sunt introdui in cabinetul lui Ion Antonescu unde primesc instruciuni i continu a lucra ca i pan in prezent. Acetia pun in cunotin i pe Nicolaid, care primete i el ordine in acest sens. Prin acest act important, colaborarea informativ intre Abwehr i Serviciu Special de Informaii de ast dat devine dintr-o legtur secret o activitate comun, oficial autorizat de forul superior de conducere a statului. In baza conveniei incheiate de guvernul Gigurtu, Misiune Militar German, vine in ar dup 12 octombrie 1940, avand in componena ei i un serviciu al Abwehrului. Acesta, prin legtura cu SSI, stabilete colaborarea direct cu cele dou servicii, dublat de cei doi ofieri de legtur. Sunt adui

in completare noi ageni germani pentru zona petrolifer i Valea Dunrii i se amplific colaborarea pe teren informativ i contrainformativ, prin schimb de informaii. Prezena Abwehrului in cadrul Misiunii Militare Germane, autorizat s vin in ar, ii d un caracter oficial, ca i activitii comune a celor dou servicii de informaii. Prezena in ar a unor trupe germane constituia ins o puternic incurajare pentru Micarea Legionar aflat acum la guvern. Jafurile i violenele se exercit cu o mare dezinvoltur pe tot cuprinsul rii i in special in Capital, unde echipele de oc, de sacrificiu i in special Poliia legionar, fac descinderi neautorizate prin casele evreilor i oamenilor politici, ridic obiecte, alimente, bani, spunand c sunt pentru ajutorul legionar, cand in realitate erau pentru ei. Magazine, ateliere, depozite, fabrici etc. sunt luate cu fora din mainile proprietarilor in locul crora instaleaz legionari. Casele evreilor sunt evacuate cu fora, deintorii de aciuni ale diferitelor bnci i industrii sunt forai s le cedeze, sub ameninarea revolverelor. La Prefectura Poliiei dicteaz colonelul Zvoianu i noapte de noapte sunt adui aici grupuri de evrei i romani suspectai de legionari, unde sunt supui

la cele mai oribile torturi in urma crora muli i-au dat sfaritul, cadavrele lor fiind gsite apoi prin pdurile de la marginea Capitalei. Barbaria se intinde de la un capt la altul al rii i in toate oraele se soldeaz cu nenumrate victime. La ar se infiineaz stalpul infamiei, in faa primriilor, unde sunt legai i btui toi cei care au avut vreodat atitudine impotriva legionarilor. Teroarea trebuia ins dezvoltat la maximum i orice incercare de rspuns, fie din partea adversarilor, fie din partea autoritilor, trebuia paralizat. De Moruzov, in legtur cu internarea generalului la manstirea Bistria din vara anului 1939, ochii ii scprau de manie i fcea un gest ca i cum ar fi vrut s-l rpun cu mana lui. (Horia Sima, Era libertii. Statul naional legionar, vol. II, Editura Micrii Legionare, Madrid, 1986,op. cit., p. 169). 162 aceea, in randurile legionarilor se face cuvant de ordine: Arme! Cat mai multe i cat mai bune! i astfel incepe o goan dup arme, ridicate de la autoritile ce erau in mana lor, de la particulari cat i din magazinele de aceast bran. La Sigurana General, Ghica, secondat de Maimuca macedonean avand vechi legturi cu legionarii organizeaz sute de percheziii i ridicri din

randul aa-ziilor masoni. Ion Antonescu primete nenumrate plangeri directe i proteste, iar efii parchetelor din ar informeaz Ministerul Justiiei de cele ce se petrec in circumscripiile lor. Mihai Antonescu, ca ministru al justiiei, comunic Conductorului statului rapoartele primite. Dar toi efii serviciilor de ordine public, in frunte cu ministrul de interne, generalul Petrovicescu, se menin intr-o permanent tcere asupra tuturor acestor samavolnicii i contest faptele atunci cand sunt puse in discuia conferinelor de ordine public, de ctre Ion Antonescu. Colonelul Nicolaid fusese numit in urma recomandrii colonelului Dragomir, acel care fcuse legtura intre Ion Antonescu i Horia Sima i care inlesnise aducerea legionarilor la putere. SSI era singurul organ care ar fi putut informa pe eful statului de cele ce se petrec in ar, mai ales c acesta reproa criza de informaii in care se gsea. Reprourile pe care Ion Antonescu le fcea lui Horia Sima erau primite de acesta cu o atitudine de sfidare i din ce in ce mai rebarbativ, ceea ce punea pe Antonescu pe ganduri. De la SSI nici o informaie asupra acestor fapte. Nicolaid, secondat de directorul contrainformaiilor, Georgescu, se complac i ei in aceeai tcere general, fie de fric, fie din oportunism sau

c erau i ei cuprini de psihoza legionar. Ca director al administraiei de stat i al personalului din Ministerul Afacerilor Interne, primeam zilnic subprefeci, pretori, notari, funcionari de carier, cum i poliiti, foti elevi i colaboratori ai mei, care m informau de teroarea legionarilor din ar. Comunicam aceste date subsecretarului Ordinii Publice, locotenent-colonel Alexandru Rioanu, singurul care luase poziie impotriva practicilor legionare i informa pe Antone scu. Criza informativ in care se zbtea conducerea statului i pericolul pe care Rioanu il prevedea, determin pe acesta s cear lui Antonescu schimbarea conducerii SSI, singurul organ de stat care putea s-i mai informeze. In plus, SSI, fiind un organ subordonat direct Conductorului statului, prin legea sa de organizare, Horia Sima nu avea dreptul s se amestece in aceast schimbare. Fiind cunoscut c in calitate de director al Poliiei de Siguran, timp de 14 ani am activat impotriva Micrii Legionare i am efectuat dizolvrile Grzii de Fier din 1931 i 1933, pentru care am fost condamnat la moarte prin scrisoare publicat de Corneliu Zelea Codreanu388; avand in vedere c eram funcionar de carier fr nici o culoare politic i condusesem Poliia de

Siguran ani de zile, ceea ce imi inlesnea o educaie profesional i o practic in materie informativ; i contand pe atitudinea i activitatea mea 388 Vezi Cuvntul din 25 decembrie 1933. 163 net antilegionar, subsecretarul de stat Rioanu propune lui Antonescu numirea mea in locul colonelului Nicolaid389. Cum generalul Antonescu cunotea atitudinea i antecedentele mele, in raport cu Micarea Legionar, din 1934, cand in calitate de ef al Statului Major, colaborasem cu el ca reprezentant al Siguranei Generale, fiindu-i recomandat i de Nicolae Titulescu, cu care discutasem in trei atentatul impotriva lui I.G. Duca390 i intreaga problem legionar, accept propunerea fcut de Rioanu. Pentru aceste consideraii i in aceste circumstane s-a semnat decretul prin care am inlocuit pe colonelul Nicolaid de la conducerea Serviciului Special de Informaii391. Primind comunicarea pentru publicare in Monitorul Oficial a decretului de numire, Mille Lefter, comandant legionar i director general al acestei instituii, o reine i avizeaz pe Horia Sima, care convoac sfatul legionar. Zvoianu i Ghica iau poziie hotrat impotriva mea, afirmand c voi

supraveghea Micarea. Totui, examinandu-se legea SSI, se hotrte c nu se poate refuza publicarea unui asemenea decret semnat de Conductorul statului, dar s-au dat dispoziii s fiu urmrit de-aproape. Astfel, apare decretul la 15 noiembrie 1940. Antonescu d ordine lui Rioanu s-i fiu prezentat de luare in primire la gara Mogooaia in momentul cand pleca in Italia i de acolo in Germania. Rioanu m plaseaz intre generalul Ion Antonescu i Horia Sima. In faa a dou formaii legionare ce ocupau peronul grii, Antonescu m primete i m recomand lui Horia Sima cu urmtoarele cuvinte: Ii prezint pe eful Serviciului meu de Informaii, dup care cu accent de autoritate mi se adreseaz: Dumneata s nu faci nici o politic, decat a Conductorului statului. Sunt apoi invitat de Antonescu in vagonul su Horia Sima rmanand pe peron unde-mi d instruciuni s urmresc indeaproape toate micrile legionarilor, in lipsa sa, i s informez pe Mihai Antonescu i Rioanu de 389 Gheorghe Cristescu, intr-un memoriu intocmit la 28 octombrie 1950, ii amintea i alte detalii interesante legate de numirea fratelui su in funcia de ef al Serviciului Special de Informaii: Dup Moruzov, la Serviciul Secret e numit fostul colonel Nicolaid, care ins neavand rezultate ateptate se retrage ori este inlocuit. (Nu tiu precis, deoarece el a spus

c s-a retras, iar din alt surs am auzit c a fost inlocuit). Printre pretendenii la postul de ef al SSI., 3 sunt mai precii, i anume: Tomescu tefan (conspirativ Toma), inspector i ef al contraspionajului de la Marele Stat Major birourile statistice; Constantin Maimuca, inspector general la Siguran i generalul Seinescu, fost ef al Seciei a II-a Informaii din Marele Stat Major. Dar este numit un al patrulea si anume Eugen Cristescu, fost ef al Siguranei. Toma prinde mare ur pe Eugen i sunt mereu friciuni intre SSI i Toma. (Arh. SRI, fond d, dosar nr. 4 703, f. 12). 390 Evenimentul s-a petrecut la 24 decembrie 1933 in Gara Sinaia. Pentru detalii vezi Mircea Muat, Ion Ardeleanu, op. cit., vol. II, partea a II-a, p. 511. 391 Este vorba despre decretul nr. 157 357, publicat n MO, partea I, nr. 266 din 12 noiembrie 1940, care prevedea: Art. 1. Dl Eugen Cristescu, directorul Administraiei de stat, personalului i mobilizrii din Ministerul Afacerilor Interne, se transfer in interes de serviciu in Ministerul Aprrii Naionale i se inainteaz pe data de 15 noiembrie, in funcia de director general, insrcinandu-se cu conducerea Serviciului Special de Informaii, in locul dlui colonel in rezerv Ioan Nicolaid. Art. II. Atribuiile sunt fixate in funcie de art. II al decretului nr. 3 230 din 8 septembrie 1940. 164 msurile ce trebuie s ia, in caz cand vor incerca s de aceea vreo lovitur ca s ia conducerea statului in mana lor.

Am ineles semnificaia intregii situaii. Lupta pentru supremaie, intre Antonescu i Sima incepuse i duelul se pregtea. Iar eu i Serviciul de Informaii ne plasam pe terenul deasupra cruia urmau s se incrucieze spadele celor doi adversari. CAPITOLUL VII Prima reorganizare a Serviciului Special de Informaii De la gar m duc la sediul Serviciului pentru a lua msurile ordonate, avand convingerea ferm, dup faima ce o avea, c voi avea un aparat care m va secunda efectiv in misiunea mea. [Acolo ins] directorul contrainformaiilor, Georgescu, imi rspunde c nu are nici un informator in Micarea Legionar. M-am adresat atunci unor vechi poliiti din Sigurana General care m-au ajutat in limita posibilitilor. ntre 15-27 noiembrie 1940 am fost nevoit s lucrez la [Ministerul de] Interne spre a preda Direcia ce o condusesem, i veneam la SSI cate o or pe zi ca s citesc cel puin buletinele informative. Ddusem ins dispoziii colonelului tefnescu i directorului Georgescu, efii celor dou Secii principale de informaii i contrainformaii s se ocupe serios de problemele informative, lsandu-le toat rspunderea situaiei pan cand eu voi putea s iau efectiv conducerea Serviciului in primire.

In noaptea de 27 noiembrie sunt avizat Rioanu despre masacrul de la Jilava392, urmate de moartea lui Iorga i Madgearu. Era un avertisment serios, care insemna ins i o deficien in aciunea de prevenire a SSI. Aceasta m-a determinat s procedez la o verificare amnunit a intregii structuri a activitii Serviciului i s iau msuri de reorganizare. Procedura urmat a fost de a studia in paralel birourile i seciile, a constata situaia i a lua msurile necesare de indreptare. 1. Biroul personalului. Natural c in primul rand trebuia fcut verificarea i incadrarea personalului. In urma unor cercetri efectuate la Biroul personalului, am fcut constatri foarte regretabile. Nu existau dosare personale i nici state de serviciu. Personalul nu era nici mcar identificat, neexistand nici acte de stare civil. Nu existau acte de studii, nici foi calificative. Numirile erau fcute pe nite fiuici de hartie i foarte rar se gsea cate o decizie. Avansrile se fceau pe nite note date de eful Serviciului prin care se ddea ordin efului de secie ca funcionarul X s fie trecut pe luna viitoare cu leafa gradului Y, i aceasta insemna c funcionarul este avansat. La sfaritul lunii, eful seciei fcea statele de plat pentru luna viitoare, dup

cele vechi, cu modificrile din notele ulterioare, le trimitea la Ministerul de Rzboi i ridica sumele respective. Dar nici gradele i nici clasele nu erau 392 Vezi: Asasinatele de la Jilava..., Snagov i Strejnicul, 26-27 noiembrie 1940, Ediia a II-a, Editura Scripta, Bucureti, 1992. 165 precizate i nici o condiie de numire. Aceasta era concepia lui Moruzov i Georgescu c in Serviciul de Informaii numai aptitudinea trebuie luat in consideraie, fcandu-se abstracie de toate celelalte condiii. Nu era nici un element pe care s poi baza o apreciere i o incadrare. Am luat msuri ca toi funcionarii s fie obligai s depun actele de identitate, stare civil, studii, certificate de serviciu de la alte autoriti i in genere, orice alte acte prin care pot justifica preteniile lor in funcie. S-a intocmit i tiprit un chestionar cu toate datele necesare la verificare, pe care fiecare l-a completat motivat. efii de secii au fost obligai s completeze ierarhic foile calificative individuale cu aprecierile lor asupra activitii, aptitudinilor i calificrii fiecrui funcionar. Am dat ordine c voi destitui pe acel ef ierarhic care nu va pstra cea mai strict obiectivitate in aprecierea subalternilor. Cu acest material, Biroul personalului a intocmit cazierul i statul de serviciu al fiecrui

funcionar. Am construit apoi o comisie de verificare a tuturor dosarelor, compus din ofieri i funcionari superiori, sub preedinia subefului Serviciului in care intra i fiecare ef de secie sau birou, pentru a-i susine aprecierile i calificrile funcionarilor si i a da comisiei relaiile de care eventual ar mai fi avut nevoie. in cazul cand actele ar fi fost contestate, comisia avea dreptul chiar s citeze pe funcionari pentru a da lmuririle necesare sau s fac cercetrile de rigoare pentru verificare a lor. Cu ocazia verificrii, comisia trebuia s fac i propuneri pentru incadrare, pe baza criteriilor urmtoare: s se ia in considerare intai titlul, deoarece urmream o intelectualizare a Serviciului; apoi vechimea in Serviciu; activitatea depus; aptitudinile dovedite; pedepsele [primite]; calificarea i aprecierile efilor ierarhici. Fixasem pentru ageni 4 i 8 clase de liceu, pentru efii de echip licena, iar pentru personalul birocratic, titlurile cerute de statutul funcionarilor publici. Acestea reprezentau ins un maxim de condiii, deoarece tiam c muli nu pot indeplini cerina titlului. i atunci am dat comisiei instruciuni ca s ia in consideraie celelalte criterii i s fac propunerile pe baza unui echilibru de compensaie intre ele.

Dup ce comisia de verificare i propuneri i-a terminat lucrrile, am constituit o nou comisie de incadrare, prezidat de mine. Judecand i punand in discuie toate criteriile de apreciere, fixam pe fiecare in gradul i clasa in care urma s fie incadrat. Am fcut astfel: menineri in funciile avute; retrogradri pentru cei care nu meritau situaia ce o aveau; avansri pentru cei nedreptii; eliminri pentru cei ce nu justificau cu nimic gradul ce-l aveau. Hotrarea comisiei de incadrare am adus-o la cunotina fiecrui funcionar, intrucat il privea, i le-am dat dreptul ca cei ce se vor crede nedreptii s fac un apel motivat in care s-i susin preteniile. Am verificat apoi toate aceste reclamaii i am fcut corectrile indreptite. Lucrrile comisiilor fiind terminate, Biroul personalului a intocmit deciziile de incadrare pentru tot personalul i fiecruia i s-a comunicat gradul i clasa 166 in care a fost incadrat. De la aceast dat, fiecare funcionar a avut o situaie clar i bine stabilit, cum i un cazier, un stat de serviciu, drept la pensie i o garanie de stabilitate in serviciu. Dar contestrile fcute in timpul lucrrilor de incadrare au fost dureroase

i pline de ingrijorare. Studiile lipseau, aproape de tot, la marea majoritate. efi de grup i de echip ce [aveau doar] cateva clase de liceu sau chiar deloc, [existand chiar] directori fr licene. Vechimea in Serviciu s-a stabilit mai mult pe baza declaraiei fiecruia, cci acte de numire nu existau. Activitatea i aptitudinile dovedite erau la discreia efilor de echipe, deoarece efii de secii nu-i cunoteau agenii. i apoi am gsit funcionari numii ni grade mai mari fr nici o justificare. Am gsit o mulime de figurani sculptori, pictori, escroci, informatori de profesie i chiar un sprgtor de case de fier. Am fcut in total vrei 60 [de] eliminri. Dar am fixat i care sunt normele de viitor pentru numiri in funcie. Numai pentru perioada de rzboi am lsat s fie primii ageni fr patru clase de liceu, dar s fie numii stagiari, diurniti i nicidecum bugetari. Totodat am luat msuri s se caute personal pentru numiri, s se fac informaii complete asupra lor i s fie supui la un instructaj prealabil. In acest scop am inchiriat un local alturi de Serviciu i am instalat coala pregtitoare pentru ageni de informaii. Dup modelul acestei coli, Conductorul statului a dat ordin Ministerului Afacerilor Interne i a intemeiat coli pentru agenii de poliie i de siguran,

iar cursurile s-au fcut concomitent, imprumutandu-se profesorii de la o coal la alta, dup specialiti, localurile de coal fiind deosebite. Cercurile acestei coli au fost chiar controlate de un general delegat de Conductorul statului. Programele cursurilor acestei coli erau compuse din dou pri: una teoretic i alta practic. Iar profesorii erau recrutai dintre ofierii i funcionarii superiori ai Serviciului ori de la Sigurana General sau de la Marele Stat Major. Partea teoretic cuprindea in primul rand o instrucie civic privind noiuni sumare, simple, de organizare a statului, drept constituional i administrativ, drepturile civile i politice. Tot astfel, se predau elementele de: drept penal, pentru ca agentul s tie ce este un furt, o spargere, o crim, un complot sau o aciune in contra siguranei statului ca spionaj, trdare etc.; procedur penal, drepturile de arestare, de percheziie etc.; investigaie judiciar: cum se face o percheziie, descindere la faa locului, ridicarea i pstrarea corpurilor delicte, amprente digitale etc. Programul era completat cu un curs asupra problemelor ce se urmreau de Serviciu de Informaii ca: spionajul, trdarea, sabotajul, delictele impotriva linitii publice i aprarea statului, micrile politicosociale etc.

Partea practic a programului se fcea pe teren. Dup ce agenii invau o bun parte din aceste noiuni expuse sumar i imprimate in exemple, erau incadrai in agenturile de teren unde erau instruii: cum se face o investigaie asupra unei persoane sau stri de lucruri; cum se verific o informaie pe teren, cum se face o supraveghere, urmrire, filaj, etc. Ei erau imperecheai 167 cu agenii vechi i invau sub controlul i indrumarea efilor de grup i echip, dintre care cei mai buni contau ca profesori la coal. S-a fcut la aceast coal i un curs de deghizare i machiaj, exemplificat practic de un specialist angajat de la Teatrul Naional. Agenii contau ca diurniti in timpul cursurilor, ca s aib cu ce s se intrein, i apoi erau numii bugetari. Cursurile colii ineau cateva luni i ele trebuiau s fie urmate i de agenii in funcie, in serii, pentru a avea dreptul la avansare. Pentru funcionarii de grade superioare, care nu aveau titlurile cerute de legea de organizare a SSI, s-a prevzut infiinarea unor cursuri de perfecionare spre a-i valorifica drepturile la avansare pan la anumite limite. Pentru recrutarea personalului de grade superioare ca ageni principali,

efi de echip, efi de grup etc., ne -am folosit de sistemul recrutrii directe pe baz de investigaii personale printre poliiti, foti poliiti, foti ofieri de stat major, foti ofieri de marin care cunoteau mai multe limbi strine, cum i printre funcionarii altor departamente asupra crora aveam informaii c au caliti pentru asemenea misiuni. In timpul rzboiului, acest sistem de recrutare a fost inlesnit de faptul c ofeream i mobilizarea pe loc la SSI, ceea ce constituia un interes capital pentru noii venii. Natural c acetia erau numii pe baza titlurilor i echivalena funciilor ce le-au indeplinit in alt administraie. Odat repartizai la secii, fceau aici un instructaj de specialitate de mai multe luni de zile. Ofierii de marin erau foarte pretabili la Secia de Informaii, avand cunotine suficiente pentru strintate i vorbind mai multe limbi strine, cum i maniere mai suple i mai stilate. Un alt sistem de recrutare era meninerea in Serviciu prin trecerea in grade civile a ofierilor ieii la pensie, deblocai, comprimai sau depii la avansare. Tot astfel in timpul rzboiului, recrutarea personal i prin Serviciu a diferiilor ofieri in rezerv, pretabili la misiuni informative sau la seciile tehnice. In general, fceam uz de toate avantajele pe care le putea face

Serviciul, pentru atragerea in cadrele lui a persoanelor despre care, pe cale direct sau indirect, ne fceam convingerea c ar putea fi folosite in aciuni informative de toate felurile. Sistemul de recrutare al ofierilor activi. [La venirea mea in SSI] am gsit un grup de circa 30 ofieri de la gradul de cpitan, inclusiv, in sus. Ei incadrau in majoritate Secia de Informaii, deoarece aici predominau informaiile militare i lor le revenea misiunea cutrii, aprecierii i verificrii tuturor datelor cu caracter militar, cum i intocmirea buletinelor de informaii militare, planurilor de cutare, studiilor i instructajul agenilor trimii in strintate. Necesitile rzboiului au cerut majorarea numrului ofierilor, operaiune care era foarte convenabil SSI, deoarece ofierii erau pltii de Ministerul de Rzboi, iar SSI le servea o diurn de reprezentare. In afar de Secia de 168 Informaii mai era un grup de ofieri magistrai la Secia juridic. Pentru completarea necesitilor SSI cu ofieri se fceau investigaii la Marele Stat Major, la Secia a II-a Informaii cat i la Secia I organizare i mobilizare, cum i printre camarazii celor de la Serviciu, in scopul de a obine

indicaii i relaii cat mai ample asupra ofierilor buni pentru Serviciul de Informaii, foti in Statul Major la secia a II-a sau la Birourile II ale marilor uniti, ori cei care s-au relevat la Academia Militar. Tot astfel se fceau la seciile respective din MStM i Ministerul de Rzboi investigaii asupra ofierilor magistrai, ingineri, specialiti in transmisiuni, autotraciune i contrasabotaj etc., sau se cerea direct acestor autoriti s ne recomande ofieri cat mai merituoi i bine pregtii in diverse specialiti. Cu tabloul astfel intocmit, ajutorul efului Serviciului ca ofierul cel mai mare in grad din SSI se ducea la Secia personalului din Ministerul de Rzboi, unde studia dosarele lor personale, luand note asupra instruciei lor, specialitii, limbilor ce vorbesc, originii, caracterului, moralitii, comportrii, activitii, aptitudinilor dovedite, calificarea i aprecierea efilor ierarhici, onestitatea, etc. Paralel cu aceast operaiune, prin Secia Contrainformaii se fceau i informri asupra ofierilor din tabloul intocmit. Pe baza tuturor acestor date se ntocmea pentru fiecare un raport ce se supunea efului Serviciului care aviza asupra cererii lor de la Ministerul de Rzboi. Deoarece nu se putea obine orice ofier, acetia fiind incadrai in comandamente ce nu inelegeau s se lipseasc de ei, trebuia s existe

pentru fiecare specialitate mai multe recomandri. Cei aprobai de minister erau detaai la Secretariatul General al Ministerului de Rzboi pentru camuflare i de aici erau repartizai la SSI. Ofierii rmaneau in cadrul Serviciului pan in momentul cand erau chemai s-i fac stagiul pe front sau la comanda de uniti pentru avansare, altfel pierdeau dreptul [la avansare in grad] sau erau comprimai. De aceea, trebuia ca Serviciul s aib studiat i pregtit din vreme tabloul celor ce trebuiau cerui ca s inlocuiasc pe cei plecai. Odat venii in cadrul SSI, ofierii treceau la seciile respective, unde erau pui la curent cu indatoririle i lucrrile ce le reveneau, dar primeau i un instructaj de specialitate, cu deosebire la Secia de Informaii, dup cum vom vedea mai trziu. In cadrul reorganizrii personalului Serviciului mai relevm urmtoarele msuri: cu ocazia studierii i verificrii actelor depuse de funcionari, am constatat c fiecare poseda nenumrate bilete de identitate, autorizaii, dovezi, imputerniciri etc., eliberate de fostul Serviciu Secret. Am dispus ca toate aceste acte s fie distruse i am tiprit un carnet de identitate cu noua titulatur a Serviciului sub dependena Preediniei Consiliului de

Minitri, care a fost eliberat fiecrui funcionar, pe nume conspirativ. Printr-o convenie cu C.F.R., aceste carnete, impreun cu abonamentele anonime, ddeau dreptul la cltoria in trenuri a personalului Serviciului. Dar intenia mea, in aceast materie, a fost depit de abuzurile unor ageni, care uzau de numele Preediniei Consiliului de Minitri in baza carnetelor in 169 legtur cu diferite interese personale, ceea ce m-a determinat s dau dispoziie ca ele s retrase la Biroul personalului i eliberate numai pentru cltoriile in interes de serviciu pe cile ferate. Prin ordine de serviciu am adus la cunotin personalului c: i este absolut interzis s fac parte din vreo formaiune politic sau s participe la vreo activitate politic; c este absolut obligatoriu s pstreze secretul Serviciului i al chestiunilor de Serviciu, c nu are voie s uzeze de numele Preediniei Consiliului de Minitri; nu ii este permis s se amestece in nici un fel de afaceri care ar putea angaja prestigiul Serviciului. In schimb am infiinat un registru de ordine de zi pentru citarea acelora care vor svari fapte meritorii i acte de sacrificiu i devotament. De asemenea, am instituit premii i am hotrat avansri la excepional pentru

asemenea acte. Iar pentru a uura greutile materiale ale funcionarilor, am infiinat Casa de Credit i Ajutor, dup modelul unei societi similare pe care o infiinasem la Sigurana General. Anual am alimentat-o cu fonduri din rezervele Serviciului, i-am pltit funcionarii, i-am dat camioane pentru transport i i-am fcut toate inlesnirile ca s constituie un ajutor real al funcionarilor, aa precum a i fost. Acestea au fost numai primele msuri in ce privete reorganizarea personalului. Aceast aciune a fost susinut zi de zi de toate neajunsurile indreptate. Invmintele trase din aceast operaiune, lipsurile i deficienele ce s-au constatat in evoluia aplicrii ei au servit drept baze de plecare pentru reorganizrile viitoare. 2. Secretariatul Serviciului a fost i el dezvoltat i organizat, astfel ca s corespund rostului ce-l avea ca un birou prin care intra toat corespondena sosit la Serviciu de la Preedinie i celelalte ministere i prin care se i expediau lucrrile Serviciului ctre departamente i autoritile cu care colaboram. Tot la secretariat se primeau la inceput buletinele de informaii de la alte servicii i aici se prelucrau in studii i rezumate. Pentru inregistrarea, evidena i pstrarea acestor lucrri era nevoie de

un personal birocratic de cea mai bun calitate i de cea mai mare discreie, i care a fost ales cu grij de la alte secii i detaat aici. Tot la secretariat se executau rezoluiile efului Serviciului, se concepeau interveniile i rspunsurile ce se expediau in afar. Secretariatul mai avea ins misiunea de a face personal unele intervenii ale Serviciului la ministere i de a ine legtura cu Secretariatul general al Ministerului Aprrii Naionale, in ce privete situaia ofierilor de la Serviciu. el inea evidena, mutaiile, foile calificative i toat corespondena ce privea situaia ofierilor. De aceea, secretarul Serviciului a fost intoteauna un ofier superior, care trebuia s aib i autoritate i competena de a efectua asemenea lucrri. Am pus ordine in toate aceste registre i evidene. Dar cea mai important misiune a secretariatului era intreinerea relaiilor cu Ministerul Afacerilor Strine i organizarea in comun a curselor curierilor diplomatici. Sistemul practicat pan atunci era astfel organizat, incat un grup restrans de funcionari indeplineau aceast misiune in care ajunseser 170 specialiti, avand ins mai mult specialitate in abuzuri i profiluri nepermise. Am luat msuri ca orice ofier sau funcionar al Serviciului care indeplinete

condiiile acestui oficiu s fie inscris pe tabloul de curieri, toi plecand prin rotaie. Instruciunile de urmat li se ddeau inainte de plecare, cand semnau i un angajament c nu se vor mai preta la nici un abuz, sub pedeapsa destituirii i arestrii, pe care de altfel am aplicat-o cu severitate in cateva cazuri care s-au produs, astfel c am reuit s inltur aceste neplceri. Secretarul redacta, inea evidena ordinelor de serviciu i a ordinelor de zi, despre care am vorbit mai sus, i el era centrul de legtur intre secii, ca i intre Serviciu i organizaiile cu care conlucra. 3. Secia de informaii a fost supus de la inceput unei serioase operaii de chirurgie. Triau aici, in inactivitate, o serie de ofieri, fii sau nepoi de generali, adui i inui de Moruzov pentru motive de oportunitate. Unii aveau simple misiuni de a insoi pe acesta in strintate, iar alii erau curierii diplomatici preferai. Sub Nicolaid mai fuseser adui o serie de prieteni ai si, fr nici un alt criteriu de alegere, ba unii erau i simpatizani legionari. Pe toi i-am trimis inapoi la armat i am luat msuri pe prin ofierii pe care i-am pstrat i care activaser i cunoteau problemele seciei, s se procedeze imediat la aducerea noilor elemente desemnate dup criterii pe care le-am descris mai sus.

Deoarece ajutorul efului Serviciului trebuia s fie un ofier mai mare i mai vechi in grad decat toi ceilali, pentru disciplina, controlul, notarea ofierilor, am ceru Ministerului de Rzboi un ofier care s indeplineasc aceste condiii i mi s-a dat pe colonelul Korne. Acesta a stat puin i apoi am obinut de la MStM pe colonelul Ion Lissievici. Operaiunile Seciei de Informaii se desfurau pe zonele din faa frontierei i in adancime. Trebuia deci ca Serviciu s fac in grab fa situaiei, mai ales c Preedinia era foarte pretenioas in informaii, iar MStM, care nu mai avea Serviciul la dispoziie i nici nu avusese timp s-i infiineze centrele sale proprii de frontier, fcea presiuni i din nevoie, dar i din tactic. Am chemat pe efii centrelor de informaii de pe frontiere, am examinat impreun cu ofierii de la Secia de Informaii structura i posibilitile lor de informare, am majorat numrul personalului, le -am dat automobile pentru deplasare i fonduri suficiente pentru angajarea de noi informatori. Acolo unde am constat c ofierii nu corespund situaiei, i-am schimbat, trimiand alii din Central sau am cerut noi ofieri la Ministerul de Rzboi. Operaiunea cerea ins timp i necesitile informative deveneau tot mai presante. De

aceea, paralel cu lucrrile de mai sus, am procedat la studierea i reorganizarea rezidenilor exteriori. Ajutorii ataai militari, ca i secretarii, infiinai de Moruzov, fuseser retrai de Nicolaid, cci unii erau compromii in operaiile lui Moruzov i descoperii prin campania de pres i de aceea a trebuit si retrag pe toi. Prin urmare, in strintate nici un rezident. Trebuia cutat alt soluie in ce privete sistemul de camuflaj al rezidenelor. 171 n graba cu care trebuia procedat, s-a adoptat sistemul numirii lor [in calitate] consul, viceconsuli onorifici, cancelari, ajutori de ataai de pres sau comerciali ori culturali etc. Dintre ofierii ce-i aveam, cat i unii funcionari civili, s-au desemnat cei ce urmau s fie numii pe specialiti i au fost supui unui instructaj special. Natural, ei trebuiau s cunoasc limba rii in care urmau s se duc, cat i limba francez. La Secia de Informaii li se predau cursuri de istoria i geografia rii respective. Apoi trebuiau s invee situaiile politice, economice i sociale don rile respective, pe baza datelor pe care secia deja le avea. Studiau partea respectiv din Planul de cutare a informaiilor, ntocmit cu Marele Stat Major.

Invau pe de rost ce informaii erau deja adunate la secie; care din ele trebuiau verificate i care anume trebuiau cutate i completate, primind instruciuni de detaliu asupra fiecrei categorii de informaii, cum i indicaii asupra unor eventuale surse mai vechi ale Serviciului in ara respectiv. Instructajul era completat cu manuirea cifrului i intreg sistemul de cifrare i transmitere. Telegramele rezidenilor veneau prin legaiile respective la [Ministerul de] Externe i de aici la Centrala Serviciului, ele avand la inceput misiunea: Pentru SSI, singura care se putea descifra la Externe, re stul era cifrat cu cifrul rezidentului. Rapoartele rezidenilor externi veneau in valizele diplomatice aduse de curieri, plicurile fiind introduse inchise in plicurile minitrilor plenipoteniari, pentru o mai bun acoperire. Tot prin aceeai filier plecau de la Serviciu la rezideni telegramele cifrate i ordinele scrise. Rezidenii erau instruii in cele mai mici detalii asupra sistemului de legturi, cci orice greeal i-ar fi descoperit. Pentru ofierii care plecau in aceste misiuni in strintate se intervenea din vreme la Serviciul personalului din Ministerul de Rzboi, care publica, numai pro-forma, demisia lor din armat, astfel c, la o eventual

descoperire, ministrul nostru s aib la indeman Monitorul Oficial! Cu care s poat rspunde protestului autoritilor locale. Tot in instructajul special se cuprindeau raporturile rezidentului cu ministrul plenipoteniar i ataatul militar roman din ara respectiv, pe care trebuie s-i capteze ca s-l ajute i s-l orienteze. De asemenea, raporturile cu ceilali funcionari ai legaiei. Toate cifrurile i absolut toate lucrrile rezidentului trebuiau s le in in legaie, in casa de fier a ministrului sau in cea cumprat din banii Serviciului. Acolo unde SSI a reuit s conving pe ministrul respectiv s accepte instalarea unui aparat de transmisiuni in legaie, insui aparatul era inut in casa de fier i nu era scos decat in timpul necesar emisiei, [care se efectua] numai noaptea i intr-o camer special. Radiotelegrafistul era numit cancelar sau intr-o alt funcie de serviciu la legaie. Aceast operaie s-a fcut cu mari dificulti i era foarte periculoas. Pentru legturile directe cu rezidenii sau cand acetia telegrafiau c au ceva important i urgent [de comunicat], nu se mai atepta cursa regulat, ci se trimitea un ofier sau chiar eful Seciei de Informaii, [in calitate de] curier 172 special. De acelai procedeu se uza i cand Serviciul avea de dat instruciuni

speciale ori intervenea o situaie care impunea msuri deosebite. Ofierii [in calitate de] curieri speciali, se trimiteau de Serviciu i cand era nevoie de fcut anumite informaii sau verificri. In fine, rezidentul astfel pregtit era echipat cu o garderob complet pentru toate ocaziile, ca un adevrat diplomat. Tot astfel era pregtit din punct de vedere al manierelor, dac era cazul. In acest scop era trimis la Ministerul Afacerilor Strine, unde inva protocolul i manierele diplomatice. Dar inva i care sunt i cum se indeplinesc atribuiile unui consul sau viceconsul de exemplu, intrucat el trebuia s indeplineasc efectiv aceste atribuii, pentru ca prezena sa s aib o justificare la legaia respectiv i s inlture eventualele suspiciuni. Tot astfel, mergeau la propagand pentru instructajul necesar, rezidenii numii in pres, i la Economia Naional cei numii ca ajutori de ataai comerciali. Astfel instruit in detaliu i inarmat cu fondurile necesare, cum i cu un fond de rezerv, rezidentul era prezentat pentru plecare la Ministerul Afacerilor Strine i pleca odat cu curierii diplomatici. Toat aceast operaiune de detaliu impune mult strduin in alegerea i instruirea rezidenilor, mai ales in ara noastr, unde nu se gsesc elemente adaptabile la

asemenea misiuni. In afar de aceasta, erau greuti enorme la Ministerul Afacerilor Strine ca s accepte ministrul plenipoteniar un consul sau un viceconsul in plus, toate legaiile avand personalul complet. Apoi minitrii suspectau acest personal al SSI, temandu-se s nu-i supravegheze chiar pe ei, ceea ce le era foarte inconvenabil. Am avut adesea conflicte cu Ministerul de Externe pe chestiunea rezidenilor i trebuia s intervin personal la minitrii respectivi, cand veneau la Bucureti, ca s potolesc asemenea aprehensiuni. In plus, ofierii erau puin maleabili i lipsii de suplee, din care cauz aveam conflicte, in urma crora minitrii le cereau retragerea, astfel c trebuia s rechemi un rezident pregtit i inzestrat cu mari sacrificii pentru Serviciu. ins intre dezavantajele acestui sistem i avantajele pe care este oferea, soldul era in favoarea avantajelor. Nu trebuie uitat c eram in timp de rzboi, cand nimeni nu ar fi plecat in ar strin, intr-o asemenea misiune special fr s aib spatele asigurat printr-o acoperire diplomatic. Mai mult, in timp de rzboi, cand relaiile comerciale, culturale, economice etc. stagneaz, SSI nu putea crea filme sau instituii de acoperire, neavand nici fondurile necesare pentru asemenea operaii de anvergur.

In cadrul reorganizrii Seciei de Informaii s-au luat msuri ca s se intocmeasc studii din materialul adunat asupra diferitelor probleme, cerut atat de Preedinie, MStM, cat i de Ministerul Afacerilor Strine. Dar din decembrie 1940 in iunie 1941 nu sunt decat 6 luni, in care interval s-au fcut necontenite eforturi de organizare. Am inceput apoi pregtirile de rzboi, in vederea crora SSI, i in special Secia de Informaii a fost obligat s creeze alte organe informative despre care am vorbit la alt capitol. Secia de Informaii era instalat in cateva camere din strada Saita [nr. 10]. Ofierii i funcionarii lucrau foarte stramtorai, neavand loc in birouri. 173 Aducerea unui lot nou de ofieri, cum i toate operaiile sus-artate m-au determinat s inchiriez blocul din stanga inchiriez blocul din stanga sediului din Saita, cruia i-am fcut reparaiile necesare i am mutat Secia aici, odat cu reorganizarea ei, dandu-i un suflu de via i posibilitate s lucreze. 4. Secia de contrainformaii suferea de o boal cronic: un imens depozit de hartie i de dosare cu o valoare informativ foarte relativ. Buletinele [cuprindeau] zeci de pagini, dar dac le examinai atent, nu putea reine una bun i interesant.

Mai mult, informaiile [erau] toate neverificate. Notele prin care se semnalau diferitele persoane in legtur cu anumite activiti contra siguranei statului [erau] clasate la dosare fr nici o cercetare, fr nici o verificare. Dac peste luni de zile cereai fia acelei persoane, i se prezenta, dar toate dosarele erau false, cci la vremea lor nu fuseser verificate i, dac nu erai atent, te puteai preta la mari greeli. Arhivele deveneau astfel un adevrat depozit de hartie maculatur. Personalul birocratic [era] mult mai bun ca cel de teren, dar i mult prea numeros fa de acesta. Se impuneau deci [o serie intreag de msuri printre care]: revizuirea i verificarea dosarelor i fielor; reducerea volumului buletinelor de informaii la justele lor proporii. Am luat chiar msura ca intocmirea buletinului s nu se mai fac, obligatoriu-zilnic, ci de 2-3 ori pe sptman i numai cu material bun i verificat. i, in fine, [am trecut la] inversarea proporiei dintre numrul personalului birocratic i cel de teren, mai ales c in birouri lucrau foarte muli ageni. Problemele pe care le urmrea Secia de Contrainformaii erau imprite pe grupe: informaii generale, politice, economice, despre minoriti, supravegherea legaiilor, iredente, supravegherea ministerelor etc. Noiunile

de contraspionaj i contrasabotaj erau foarte confuze i aceste aciuni se urmreau in cadrul celorlalte grupe. Am luat deci msuri pentru imprirea clar a compartimentul contrainformative. Deoarece misiunea principal a acestei Secii, mai ales in timp de rzboi, era contraspionajul, am dat ordine s se fac eforturi i in scopul de a se angaja informatori in randurile legionarilor. Georgescu, eful Seciei, s-a derobat mereu de la aceast aciune i atunci am fost nevoit s m ocup personal de problema legionar. Pentru aceasta am adus la Serviciu pe un fost poliist cu atitudini cunoscute impotriva legionarilor i bun cunosctor al problemei, cu care am infiinat, in afar de Secia Contrainformaii, o grup de informatori, cum i Agentura a III-a de teren pentru supravegheri, filaj i verificri i, numai astfel am putut face fa acestei probleme grele. Aceast agentur a fost amplificat cu timpul i, dup ce Micarea Legionar s-a mai potolit in urma msurilor represive luate de guvern, a fost indreptat la supravegheri mai grele i mai delicate, dand rezultate efective. Mijloacele de informare ale Seciei de Contrainformaii erau urmtoarele: in provincie caiva, dar foarte puini rezideni contrainformativi, care se

ocupau de toate grupele de probleme, in mod foarte superficial i confuz. Legtura lor cu Centrale Serviciului se fcea prin scrisori care, de multe 174 ori, cdeau in mainile Siguranei Generale i astfel rezidenii erau descoperii. Am luat msuri pentru angajarea de rezideni in toate regiunile sensibile, i in special in cele minoritare, operaie care a necesitat mult timp. Ne-am servit de foti poliiti pensionai in special, sau de foti ofieri de stat major. Am pus la dispoziia lor fonduri pentru angajarea de informatori. Am inchiriat la Pota Central mai multe cutii de scrisori pe numere, unde erau adresate plicurile cu rapoartele acestor rezideni. Am instituit chiar un serviciu de curieri, care fceau curse regulate in provincie pentru a aduce rapoartele rezidenilor. Pentru c problemele de contraspionaj erau cele mai grele, am aranjat ca Centrele informative din zonele de frontier s fac i o aciune contrainformativ, pe o raz cat mai mare in spatele lor, in care scop le-am pus la dispoziie fonduri i mijloacele necesare de transport. In Capital, Secia de Contrainformaii dispunea de circa 60 de informatori. Acetia erau imprii pe grupe. Dar nu pe grupe de probleme, ci

fiecare recrutor de informatori avea grupa i culoarea sa. Astfel, cand mi s-a prezentat de Georgescu registrul informatorilor, am gsit grupe intregi fictive. Grupele portocalie sau verde, de exemplu, erau trecute sub numele a doi frai, Traian i Barbu Ionescu, foti funcionari la Serviciu i eliminai ca [fiind] compromii in afacerile lui Moruzov. Acetia incasau sute de mii de lei, pentru toat grupa, al crei material il prezentau ei, dar care nu corespundea ca volum numrului de informatori ce contau in grupa respectiv, iar ca importan nu valorau sumele cu care erau pltite. Am luat msuri pentru verificarea acestei operaii, eliminarea numelor fictive i reducerea bugetului Seciei la valoarea real, inand la dispoziie contul deschis pentru noi informatori ce urmau a fi angajai. tiam de la Sigurana General c in Capital exist un numr de vanztori de grupe de informatori care treceau de la o autoritate la alta, dup cum li se ofereau sume mai mari ori serveau in acelai timp paralel la mai multe autoriti. Fondul informatorilor era acelai, dar forma era modelat, astfel ca s nu se descopere sursa comun. Cand am fcut ins personal un studiu paralel al informatorilor ce veneau din sursa legaiilor

strine, am constatat manopera de mai sus, i am ajuns la concluzia c acelai ef de grup de informatori servea i SSI, dar i Sigurana General [fapt pentru care] am eliminat toat grupa i am semnalat i Siguranei Generale constatrile fcute. Un alt sistem, mult mai practicat la Sigurana General i l-am gsit i la SSI era c informatorii din Bucureti se ocupau cu problem externe i ei nu tiau nici mcar ce se petrece pe Calea Victoriei. Gseai in buletinele de informaii note vagi de ce se petrece in Siria, in Egipt sau Spania, puse ca material de umplutur i cu convingerea c nu ai posibilitatea s le verifici. Dar atunci cand treceam la Secia de Informaii pentru verificare, ele se intorceau cu referatul c tirile nu sunt exacte. Tot astfel, grupa portocalie, cci i hartiile pe care erau scrise notele aveau culoare portocalie, semnala printr-o not c X are relaii cu serviciul Y de informaii. Eu ceream verificarea i continuarea informaiilor, care ins nu 175 mai reveneau la mine. Cand imi aduceam aminte ceream dosarul lui X ca s vd ce s-a fcut verificarea. Gseam nota clasat la dosar, cu meniunea c s-au luat msuri de verificare prin agentur, dar rezultatul nu mai venea. i alte note in

acelai sens se repetau in dosar, astfel c, dac la un moment dat cereai datele ce le aveam despre X, i se prezenta o compilaie din toate aceste note neverificate. Am dat dispoziii ca intreg sistemul de recrutare al informatorilor s fie schimbat i s se treac la o recrutare direct. S se fixeze intai problemele in care nu aveam informatori suficieni, sau deloc. Apoi s se studieze care ar fi fost persoanele care activau efectiv in acele probleme, pretabile a fi angajate ca informatori. La urm, s se fac uz de toate avantajele pe care le putea oferi Serviciul ca: bani, intervenii pentru numiri in diverse funcii publice sau particulare, autorizaii de deplasare, intervenii la ministere pentru diferite inlesniri, angajri de funcionari din ministere, crora li se servea o diurn, i in special promisiunea mobilizrii pe loc, care, in timpul rzboiului era cea mai atractiv. Totodat, s se fac un triaj al recrutorilor i s se abandoneze profesionitii, care s-au dovedit lipsii de onestitate. S se incerce recrutarea de informatori prin efii de agenturi i de echipe, cum i ali funcionari ai Serviciului, instruii in prealabil in aceast direcie, i insui eful seciei s caute a recruta informatori, tiut fiind c fiecare poate angaja

informatori, dup relaiile ce le are in raport cu treapta social pe care se situeaz. Legturile cu informatorii s se fac direct i s se inchirieze in acest scop case conspirative. Astfel urma s se procedeze treptat la o remaniere a registrului de informatori, pentru a nu rmane complet lipsii de informaii. Dar in aceast materie rezultatele nu te mulumesc niciodat i toteauna vrei mai mult. Operaia cere pricepere, abilitate, onestitate, dragoste de meserie i munc. Ori, cu greu se gsesc funcionari care s indeplineasc toate aceste caliti, i de aceea unii trieaz sau fac o simpl aciune de acoperire. Cum ins obligaia cea mai important a unui serviciu de informaii st n opera de prevenire, am cutat s ameliorez carena informativ prin reorganizarea agenturilor de teren ale Seciei de Contrainformaii. Aceasta s-a fcut in primul rand prin revizuirea i incadrarea personalului, ca i prin instruirea in coli, aa cum am vzut. S-au fcut noi recrutri i s-au organizat astfel trei agenturi in Capital. Ele au fost regrupate pe echipe, astfel c fiecare echip s corespund uneia din grupele de informaii ale Seciei de Contrainformaii, specializandu-se, pe

cat posibil, cu deosebire la contraspionaj. Procentul supravegherilor euate a fost micorat i verificrile se fceau cu mai mare uurin. Cu plecarea legionarilor de la putere393 a disprut i timiditatea agenilor, acetia 393 Plecarea legionarilor de la putere s-a fcut practic prin inbuirea rebeliunii din 21-23 ianuarie 1941, dar legal s-a realizat in dou etape. Mai intai, la 27 ianuarie 1941, prin investirea de ctre Ion Antonescu a unui nou guvern in care majoritatea o reprezentau militarii, iar legionarii au fost complet omii. In al doilea rand, prin inaltul decret cu nr. 314 176 au pornit cu mai mult curaj pe teren, indemnai i de perspectivele unor recompense pe care Serviciul le inea la dispoziie, dar i de teama pierderii dreptului de mobilizare pe loc la SSI, care constitui un mare avantaj. Deoarece funcionarii, i in special cei superiori, profitaser odinioar de lipsa efului Serviciului de la birou i il imitau i ei, am impus respectarea orelor de serviciu i pstrarea legturilor telefonice cu Centrala Serviciului pentru restul timpului, astfel c fiecare s poat fi gsit in orice moment. Actele de indisciplin au fost reprimate, iar abuzurile i actele de rea-credin i de necinste au fost sancionate cu destituirea i arestarea,

ceea ce a pus ordine in randul funcionarilor. Evoluia tuturor acestor prefaceri a cerut timp i ingduin. Situaia a fost ameliorat in mod treptat, reinandu-se toate constatrile negative i toate deficienele, care au servit ca baz noilor reorganizate ce au urmat. 5. Biroul juridic l-am gsit cu aceast titulatur rmas din organica vechiului Serviciu Secret i avea misiunea de a face verificri directe asupra unor informaii semnalate de serviciu, cum i cercetri juridice in afacerile cu substrat politic, in special in materie de spionaj. Era compus dintr-un grup de magistrai militari, personal de baz i personal administrativ. Magistraii primeau delegaia de cercetare, ca ofieri de poliie judiciar, de la direcia justiiei militare din Ministerul de Rzboi care exercita i controlul judectoresc asupra lor. Orice nemulumire impotriva vreunui magistrat militar trebuia semnalat Ministerului de Rzboi pentru msurile de rigoare. Cu ocazia reorganizrii, am schimbat o serie de magistrai, cu ndejdea c voi primi alii mai buni. Am cerut Ministerului de Rzboi completarea echipamentului necesar arestului i am procurat din comer tot ce era

necesar pentru organizarea unei cazri convenabile. Am fcut o serie de amenajri i adugri la instalaiile sanitare ale imobilului, cum i in ce privete gospodria lui. Ddeam regulat fonduri pentru hrana deinuilor care luau masa fie la ordinar, fie c se abonau la popota ofierilor. De altfel, sptmanal, aveau voie s le vin i de acas alimente i lenjerie. Arestul Serviciului conta i atunci ca cel mai civilizat local de acest gen din Capital. Astfel c adesea eram rugat de Sigurana General sau de Comandamentul militar s primesc spre deinere un arestat mai de seam, care, de fapt, era in cercetarea lor. Am dat dispoziii severe ca s nu se intrebuineze metodele violente i neloiale cu ocazia cercetrilor i am vegheat la respectarea acestor interdicii. Am avut de multe ori dificulti cu aceti magistrai i am provocat adeseori schimbri in cadrele lor, din cauza tendinei constatate de a nu colabora loial cu Serviciul, nici mcar din punct de vedere administrativ, dei erau ataai la acest Serviciu. din 14 februarie 1941, prin care s-a abrogat statul naional legionar (vezi: MO, nr. 39 din 15 februarie 1941 i Timpul din 29 ianuarie 1941) 177 6. Biroul tehnic se compunea dintr-un laborator de fotografie i un laborator

chimic. Aparatele de fotografiat erau vechi, din care cauz am obinut de la germani o serie de aparate noi, cum i unele mai mici pentru fotografieri discrete pe strad. Totodat, am cumprat din Germania material fotografic. Prin cereri adresate Ministerul Sntii, am obinut materialul necesar pentru laboratorul chimic, pe care l-am pus sub conducerea unui reputat doctor n chimie. 7. Biroul de transmisiuni l-a desprit i l-an constituit aparte pentru ca s se ocupe serios de toate mijloacele de transmisiuni ale Serviciului. Am instalat o nou Central telefonic, cu aparate in toate birourile, mai ales c inchiriasem pentru Secia de Informaii un bloc nou, care avea nevoie de telefoane. Era doar o staie de t.f.f. instalat pe automobilul lui Moruzov, pe care-l cumprase din Germania, i una corespondent in Centrala Serviciului, care ins nu a lucrat niciodat. Am inlocuit pe eful acestei staii, un cpitan, un nepot de general, cu un ofier de specialitate i care a procedat serios la organizarea aparaturii tehnice. Prin intervenii la germani am reuit s obinem o serie de staii t.f.f. Am cumprat de la firma Marconi, din Italia, alte staii. Iar de la Ministerul de Rzboi am reuit s obin o serie de staii

t.f.f. poloneze instalate pe automobile, cu care acetia se refugiaser in Romania dup invazia germanilor in Polonia394. Aceste staii, cu mici reparaii, s-au dovedit foarte bune i folositoare. Cum ne gseam in timpul rzboiului, singura posibilitate de inzestrare era de la germani. Cu foarte mari rugmini am reuit s obin de la Abwehr mai multe staii t.f.f., cum i nite maini de cifrat, foarte practice, foarte uor de manevrat i sigure in ce privete secretul cifrului. Cu aceste maini se putea cifra pe 40 000 de chei, ceea ce oferea suficient garanie de discreie. 8. Biroul administrativ l-am infiinat eu cu ocazia reorganizrii, pentru c el nu a existat, dup cum nu a existat nici mcar o administraie. Totul a fost lsat in haos, in care abuzul i evaziunea au operat in toat voia. Cci nu se poate concepe un serviciu care manuiete fonduri s nu aib nici cea mai redus contabilitate. Nu s-a gsit nici mcar un caiet de cheltuieli. Fondul Serviciului era ridicat de Moruzov sau un om de incredere al lui, de la contabilitatea Ministerului de Rzboi, i apoi depozitat in casa lui de fier de la Serviciu. Actul justificativ pentru tot fondul era chitana de primire a sumei dat de Moruzov. Nu a existat nici un buget al acestui Serviciu, statele de plat se intocmeau la

394 Dup 1 septembrie 1939, data considerat ca inceput al celui de-al doilea rzboi mondial, o parte din populaia civil polonez, armata i muli foti demnitari ai guvernului polonez s-au refugiat in Romania (vezi detalii la Raymond Kulinski, Culisele internrii guvernului polonez n Romnia, in Lumea, an IV (1966), nt. 51 (161), p.23; Milic Moldoveanu, Unele aspecte ale nceputurilor micrii de rezisten poloneze, in RI, an 39 (1977) nr. 7, p.1317-1342; Al. Loghin, D. Tuu, Sprijinul acordat de Romnia refugiailor polonezi n anii celui de-al doilea rzboi mondial, n A.I.S.I.S.P., an XIV (1968), nt. 4, p. 39-51. 178 Secia de Contrainformaii, dup cum credea eful de cuviin i, pe baza lor, se ridicau sumele de la contabilitatea ministerului. Nu a existat nici o norm de salarizare, care a fost fixat nu se tie de cine i nici nu se cunosc criteriile dup care a fost intocmit. Se pare c s-au luat de baz salariile din Sigurana General sui cu o jumtate in plus. Nu a existat inventar la acest Serviciu, dei avand material dat de Ministerul de Rzboi, era obligat s-l inventarieze i s de aceea socoteal de rostul lui. Nu a existat nici un fel de scripte sau de registre. Pentru ca s evidenieze cele de mai sus, sunt nevoit s art c printr-o indiscreie, din afar de Serviciu, am aflat c Moruzov cumprase de la

aviatorii polonezi ce se refugiaser in ar, dou avionete, care erau intr-un garaj de la aeroportul Bneasa. Le-am luat in primire, leam trecut in inventarul Serviciului i ne-am servit mai tarziu de ele. Tot astfel am aflat c Moruzov comandase in Germania o alup, probabil pentru plimbri pe lacul din dosul casei lui printeti de la Tulcea. Dar pltise din banii Serviciului un milion i mai rmsese de achitat suma de 600 000 lei. Am pltit acest rest, am trimis un ofier de a adus-o i, in lips de alt intrebuinare, am instalat-o pe Dunre, la Giurgiu. Ea a fost mai tarziu luat de Preedinie i pus pe lacul Snagov. Am adunat automobilele Serviciului de unde le cedase Moruzov, le-am trecut in inventar i la garajul Serviciului. Pentru a putea pe baze serioase intreaga administraie a Serviciului, am cerut de la Ministerul de Rzboi un ofier superior intendent, care au pus bazele contabilitii dup toate regulile in aceast materie. Cum Curtea de Conturi intocmise legea special pentru cheltuielile intereselor superioare de stat [C.I.S.], a luat msuri ca ea s fie pus integral in aplicare, astfel c intreaga contabilitate a Serviciului era sub controlul unui preedinte de la Curtea de Conturi, care semnala orice neregul i cerea msuri de indreptare.

Intendentul a intocmit bugetul dup indicaiile ce i le -am dat, delegatul Curii de conturi l-a verificat i apoi supus la toate formele cerute in aceast materie. Bugetul a prevzut i salarizarea personalului. Am infiinat o casierie, cu toate registrele cerute de lege. De asemenea, administraia a identificat toat averea Serviciului i a trecut-o in inventar. In afar de contabilul in bani, am numit i contabil in materiale. Pentru ca s pot avea o i mai mare garanie de modul cum se cheltuiesc sumele pentru materiale, am infiinat o comisie pentru cumprturi de materiale i alta pentru recepia materialelor, compuse din ofier i funcionari superiori, prin controlul i rspunderea crora treceau toate aceste operaii. Cum Serviciul avea doar cateva automobile i necesitile se mreau zi de zi, am mrit parcul de automobile, pe msura posibilitilor bugetare; am inchiriat garajele necesare i am angajat i personalul ce trebuia. Dar fiindc reparaiile la garajele din ora costau foarte mult i eram la discreia oferilor care, in inelegere cu efii atelierelor, majorau conturile, am fost nevoit s infiinez un atelier de reparaii propriu al Serviciului, cu tot utilajul i personalul necesar.

179 Toate acestea au fost numai nceputurile care s-au dezvoltat apoi pe msura nevoilor i a posibilitilor bugetare de care am dispus. Se poate astfel cu uurin vedea cat neglijen condamnabil a existat in administraia i averea acestui Serviciu timp de 16 ani de zile. CAPITOLUL VIII A doua reorganizare395 A fost determinat de o serie de motive de ordin general i altele de ordin special. Organizarea Serviciului pe dou secii se dovedea lipsit de echilibru i de proporii. Birourile erau organisme care nu mai corespundeau menirii lor i nu mai puteau fac fa situaiei. Prin noile recrutri fcute, numrul personalului s-a dublat, ceea ce impunea o nou repartiie. Tot astfel, crescand i numrul ofierilor activi i de rezerv mobilizai la Serviciu, dispuneam de un surplus de organe de conducere i de cadre care puteau fi utilizate i la seciile civile. Experiena fcut mai mult de un an de zile evidenia tot mai lacunele i nevoile ce trebuiau implinire. Teritoriul naional incorporase noi provincii asupra crora trebuia s se indrepte atenia Serviciului, ceea ce impunea o nou regrupare a elementelor de care dispunea. Surplusul de misiuni, de eforturi i de personal m-a

determinat s rup corsetul in care erau inctuate diviziunile Serviciului i s le dau posibilitate de respiraie i de via activ. Secia de Contrainformaii, care a suferit amputaii in organismul ei, era greoaie, cu prea multe atribuii, care se suprapuneau unele peste altele. Compartimentarea era insuficient i adesea mergea pan la confuzie. Controlul personalului era greu de fcut i specializarea agenilor i grupelor suferea in permanen ca i opera de prevenire specific acestei aciuni. In plus, ins, eram in vreme de rzboi, cand atenia principal trebuia indreptat, in special, spre aciunea de contraspionaj i contrasabotaj. Pe de alt parte, dispunea acum de personal, de mate rial, de un buget majorat prin cerinele rzboiului, cum i de imobile mai incptoare. Toate aceste consideraii, ca i cele specifice fiecrui birou sau secii, m-au determinat s lrgesc bazele de organizare ale Serviciului. Ca orientare teoretic mi-a servit o serie de invminte trase din studiile ce le-am fcut pe vremuri in strintate, in special la Scotland Yard, unde existau servicii intregi separate pentru contraspionaj i contrasabotaj. De asemenea, din discuiile intime cu unii membri din comisia Internaional de Poliie Criminal, in congresele la care am participat, rezulta

o demarcaie intre obiectivele pe care trebuiau s le urmreasc poliia de stat i serviciile de informaii. Problemele supraconspirative ca: contraspionajul, contrasabotajul, conspiraia, complotul, terorismul politic etc. urmeaz s treac in competena Serviciilor Speciale. Poliia de stat rmanand numai cu aciunile simple conspirative. Or, Secia de Contrainformaii aa cum fusese 395 A avut loc n ianuarie 1942. 180 conceput i cum activa, fcea double employ cu Sigurana General, neglijand aciunile supraconspirative, care cdeau in competena ei special. Aceasta m-a determinat s rup cu trecutul i ca doctrin clasic, dup care Secia de Contrainformaii includea totalitatea aciunilor defensive ale Serviciului i s o desfac in trei mari diviziuni, corespunztoare misiunilor lor speciale pe care trebuia s le execute fiecare. Unele elemente de orientare le-am avut i de la germani, care aveau o secie puternic organizat pentru msuri contra sabotajului, sprijinit pe o lege special. Deoarece Legea pentru infiinarea Serviciului Special de Informaii lsa depline puteri efului Serviciului pentru organizarea lui, am operat schimbrile proiectate pe baz de decizie, dup cum urmeaz:

1. Secia personalului396 a luat locul Biroului personalului. Crearea ei a fost justificat de mrirea numrului personalului i a lucrrilor respective repartizate pe birouri. Ea trebuia s in evidene clare asupra micrilor personalului, cum i a repartiiei dup specialitate a cptat in coli i in activitatea la secii. A fost condus de directorul Dumitru Lepdatu, un funcionar onest, care nu s-a compromis, cu nimic, in abuzurile lui Moruzov, pstrandu-se tot timpul intr-o rezerv demn i cuminte. Liceniat in drept, muncitor, priceput, struitor i ataat obiectivelor Serviciului [pe] care l-a servit cu dragoste i devotament. 2. Secia secretariatului a inlocuit fostul Birou al secretariatului. Transformarea a fost motivat de creterea volumului lucrrilor, determinat de aciunea de colaborare cu celelalte autoriti de ordine public i ministerele. Majorarea numrului curierilor diplomatici, i in special a ofierilor, a impus un surplus de activitate i de funcionari afectai acestei Secii, care s-a dezvoltat in mai multe birouri397. Secretariatul a fost condus succesiv de mai muli ofieri superiori, care au trecut apoi la alte secii, reinand pe locotenent-colonelul Voicescu, un ofier muncitor, corect i foarte ataat in executarea atribuiilor sale.

3. Secia de Informaii398 a rmas cu vechea ei denumire, dar a primit un surplus de ofieri activi i de rezerv, astfel c numrul iniial s-a dublat. 396 Pe antetul documentelor elaborate de aceast secie, denumirea oficial era Secia a VII-a Personal. 397 Aceast secie era compus din urmtoarele birouri: Biroul cifru, Biroul 1 Militar (care inea evidena ofierilor detaai la Serviciul Special de Informaii i fcea legtura cu Ministerul de Rzboi); Biroul 2 civil (care se ocupa de problemele de secretariat ce priveau instituiile civile). Pe lang aceste birouri, secretariatul mai dispunea i de un compartiment de registratur, arhiv i curieri, precum i de un cabinet medical. In total, secretariatul era incadrat cu 5 ofieri, 2 subofieri i 28 funcionari civili (Arh.SRI fond p dosar nr. 25 374, vol.16, f. 454). Pentru intreaga structur organizatoric a SSI vezi mai recent: Florin Pintilie, Serviciul Special de Informaii din Romnia (1939-1947), vol. 1, Editura, ANI, Bucureti, 2003, p. 173 i urm.; Colonel dr. Lionede Ochea, Serviciul Special de Informaii al Romniei pe Frontul de Vest 1940-1944, p. 97-110. 398 Denumirea oficial pe antetul documentelor, era Secia I Informaii- Externe. 181 Fa de cerinele rzboiului, a constituit un Ealon informativ pentru campania in Est, avand ca baz agentura Frontului de Est. Constituirea i

activitatea acestei formaiuni o vom vedea la alt capitol. Inmulirea agenilor externi a adus un surplus de material, ca i Ealonul. A fost condus la inceput, in 1940, de ctre locotenent colonel Dumitrescu Ioan, un ofier inteligent, cult, care avea o instrucie i o dorin special pentru Serviciul de Informaii, dar era increzut i arogant. Trebuia s plece la comand de unitate, am cerut Seciei a II-a s-mi recomande un inlocuitor i mi-a desemnat pe locotenent-colonelul Lissievici Ioan, care mai lucrase in Marele Stat Major, la Secia de Informaii. Informaiile pe care le-am fcut in prealabil erau favorabile. Colonelul Lissievici este un ofier capabil, priceput i muncitor. Avea practica misiunilor informative i era suficient de instruit in aceast materie. Foarte struitor la lucru, asupra cruia medita serios i cu rezultate efective. A condus o aciune bine susinut in evoluia de perfectare a seciei, pe care a cutat mereu s o adapteze la cerinele situaiei. Bun gospodar i organizator. Temperament modest, domol, cuminte. Lipsit de vicii. Ducea o via retras. In relaiile cu germanii, puine cat le-a avut, a pstrat toteauna limita intereselor romaneti, aa cum i-am indicat-o. Ca ajutor al efului Serviciului, indeplinind funcia de subdirector general,

m-a substituit adesea in condiii mulumitoare i cu toat onestitatea, cci era i un om onest. De aceea, am uzat de toat influena i am intarziat la maximum plecarea lui la comand. Trei lucruri s-ar putea reproa lui Lissievici: in notrile ofierilor era prea darnic in calificative bune i trecea, uneori, peste realiti care corespundeau cu laudele ce le aducea. In al doilea rand, fie din naivitate, fie din exces de incredere, susinea adesea cererile nejustificate ale camarazilor si, iar pe unii ca colonelul Palius ii lsa in voia lor, din care cauz acetia se pretau la abuzuri pe care Lissievici cuta s nu le aduc la cunotin conducerii Serviciului, de team sau din spirit de cast militar. Am avut cu dnsul mai multe diferende pe aceste chestiuni pe care eu le-am tranat loial. El ins, mi-a rspuns, atunci cand nu mai eram eful lui, cu lips de loialitate. La plecarea colonelului Lissievici cu Ealonul informativ la Marele Cartier General, conducerea seciei a rmas colonelului Siminel. Un ofier distins, delicat, muncitor, dar care nu avea o pregtire special in materie informativ. Basarabean de origine, fire mai potolit i lipsit de o doz suficient de energie; totui un om cuminte i care -i fcea datoria corect i

cu tragere de inim. De aceea, dup plecarea lui Lissievici la stagiu, l-am adus pe Siminel in locul lui. Intre ofierii de la Secia de Informaii am mai putea remarca pe urmtorii: Locotenent-colonel Ernescu Grigore, la Frontul de Est, bun lucrtor la birou. Se ocupa in special cu evidena informaiilor adunate i cu trierea materialului, intocmind notele pentru buletinele informative de care purta o deosebit grij. A activat i la Ealon399. Ofier serios, muncitor i studios. 399 Ealonul Operativ al Frontului de Est avea numele conspirativ Vulturul, care era trecut pe 182 Colonel Ionescu Palius, basarabean de origine, ceea ce l-a indicat pentru agentura Frontului de Est i apoi a trecut la Ealon. Vorbea limbile rus i ucrainean. Foarte muncitor, struitor i nu crua nimic ca s-i fac datoria in mod contiincios. Nefiind ofier de stat major, nu avea o cultur suficient i de aceea activitatea lui informativ se indrepta mai mult spre probleme de ordin general, decat de ordin special. Avea ins o te ndin de toleran a abuzurilor subalternilor pe care ii apra, i chiar acoperea uneori ca s nu fie sancionai. Poate la aceast ingduin contribuia i temperamentul lui domol de basarabean, cat i o greit inelegere a intereselor Serviciului.

Avea ins un sim al rspunderii puin dezvoltat, din care cauz el insui aluneca uneori spre lucruri nepermise. Tot la Frontul de Est, demn de remarcat, funcionarul [Nicolae] Trohani [pe] care mai tarziu l-am avansat director i l-am luat ca secretar al cabinetului meu. Avea o diplom de licen, luat in condiii demne de toat lauda. Vorbea frumos limba francez i suficient de bine limba german. Scria foarte bine la maina de scris. Redacta cu concepie clar i punea un interes deosebit ca lucrrile s fie intocmite in condiii optime. inea evidena lucrrilor i urmrea ca seciile s execute dispoziiile date de conducerea Serviciului. Avea cultur frumoas i era bine educat, stilat i foarte prevenitor. La Frontul de Vest s-a evideniat intoteauna locotenentcolonelul [Aurelian] Andrea, foarte bun conductor al problemelor, in special al celor maghiare, el fiind ardelean de origine. Bun roman, ofier foarte muncitor, vechi i ataat de Serviciu. intocmea studii cu deosebit competen i chiar cu pasiune. La Ftontul de Sud locotenent-colonelul Trifon, care mai avea inc doi frai in Serviciu, macedonean de origine, cunosctor al problemelor i limbilor

balcanice. Era de mult in Serviciu i l-am reinut i dup pensionare, deoarece era muncitor i depunea o deosebit tragere de inim ca s satisfac cat mai mulumitor cerinele Serviciului. Tot la Frontul de Sud s-a remarcat locotenent-colonelul Popescu Ioan, un element foarte devotat Serviciului, pentru care depunea pasiune i foarte mult strduin. In toate misiunile ce le -a avut s-a achitat cu credin i contiinciozitate. Temperament calm i plin de tact, a inlocuit adesea pe colonelul Lissievici la conducerea seciei, ca fiind cel mai vechi in grad. A plecat la stagiu pe front i a czut prizonier. Judeca i controla cu toat atenia informaiile ce trebuiau trecute in buletine i nu lsa s treac nimic ce nu era verificat. Locotenent-colonel Constantinescu Louis, eful Biroului cifrului, a depus o activitate ludabil in atribuiile sale. A dat dovad de iniiativ personal, intocmind o serie de cifruri dup sistemele cele mai bune, cunoscute la MStM, de multe ori chiar prea complicate. Muncitor i foarte discret. Acestea sunt elementele principale de care imi amintesc astzi, dei pe la aceast secie au trecut muli ofieri, majoritatea remarcabili. Pe unii dintre danii ii voi intalni la alte secii i ne vom ocupa de ei acolo.

antetul documentelor. 183 4. Secia Contrainformaii400 a suferit transformrile cele mai adanci, pentru consideraiile artate la inceputul Capitolului VIII, cat i pentru motivul c intenionam s reduc acest organism, cu o form mare i un fond mic, la justele lui proporii i s-i deplasez centrul de activitate din birocratic pe teren. Tot materialul i personalul a fost repartizat pe trei secii: contrainformaii, contraspionaj i contrasabotaj. Personalul a fost repartizat, dup specialitatea dovedit de fiecare la grupele ce compuneau Secia de Contrainformaii. De asemenea, au fost desprite arhivele, cazierele, mobilierul i localurile. Informatorii i fondurile respective pentru contraspionaj au trecut la secia nou creat, iar la Secia de Contrasabotaj am creat noi fonduri pentru aranjarea de informatori. Personalul nefiind suficient, in special la contraspionaj, am dat dispoziii s se angajeze elemente noi i astfel, cu timpul, s-au fcut trei agenturi de teren pentru cele trei secii i una cu misiuni speciale ca supravegheri politice, militare, ministere etc. Secia de Contrainformaii a rmas s se ocupe cu informaiile generale, politice, economice, sociale, cum i cu aciunea de prevenire a infraciunilor

cu substrat politic. Am struit in permanen ca aceast secie s se emancipeze de misiunile ce aparineau Siguranei Generale i s treac la cele specifice Serviciului de Informaii. Pentru aceasta era necesar s prseasc aciunea de suprafa i s mearg in adancimea problemelor urmrite. Iar pentru cele ce aveau contingen cu ale Siguranei Generale, Secia de Contrainformaii s caute s se ocupe de legturile externe ale acestor aciuni. Am intocmit chiar nite evidene ale acestor demarcaii. Cum ins o asemenea activitate cerea personalului de conducere caliti speciale i puin fler, acesta era mai mult inclinat ctre o activitate superficial i nu nzuia s ptrund in intimitatea i in conjuncturile externe ale problemelor i persoanelor ce erau legate de ele. Dei tiam, din experiena mea, c aceasta constituie o oper grea i de durat, totui am intervenit permanent ca s deplasez atenia Seciei de Contrainformaii ctre misiuni speciale. i fiindc eram convins c nu voi putea realiza inteniile sus-artate cu conductorul de pan atunci al seciei directorul Georgescu am hotrat ca reorganizarea seciei pe noile ei baze i criterii s se fac de lat persoan, locotenent-colonel Traian Borcescu.

Florin Becescu zis Georgescu fcuse parte ca student din generaia naionalist de la 1922. Marota politic a acestei generaii era Masoneria i de aceea Georgescu s-a ocupat in special de aceast problem in care avea i un bogat material401, cu care a captat bunvoina lui Moruzov, de l-a numit in serviciu direct in gradul de director, dei nu avea studiile corespunztoare acestei situaii. Avea opt clase de liceu i, [dup cum] spunea el fr s dovedeasc cu nimic, c audiase nite cursuri de psihiatrie 400 Oficial se numea Secia a II-a Contrainformai-Interne. 401 Florin Becescu a publicat in mai 1936 i o brour (37 pagini), intitulat Francmasoneria. Societate secret. Ea a fost dedicat memoriei profesorului dr. N.C. Paulescu, al crui student la Facultatea de Medicin i-a fost chiar autorul. 184 la Facultatea de Medicin. Afirma c el a intemeiat Secia de Contrainformaii. De fapt, avea oarecare inclinaie spre organizare, dar era foarte prolix, incalcit i se incurca intre zeci de creioane, plane, linii, echere, culori i alte obiecte de desen, incat in biroul lui credeai c te afli in laboratorul uni inginer care lucra la importante planuri de construcie. Georgescu imprea harta Romaniei i chiar a Europei cu diferite linii i sgei, aazise direcii

informative, dar cand il intrebai prin cine i cum s-ar putea realiza aceste planuri mree, nu putea s-i rspund cat de puin satisfctor. Era tipul semidoctului, care tia din toate cate ceva, dar nimic serios i complet. Fals, ascuns, dar i ipocrit. Pierdea ore intregi desfcand un ceas, un aparat de radio sau un telefon, pretinzand c se pricepe, dar in realitate nu putea s le mai refac. Se ocupa mult cu fotografia i avea o mulime de Aparate de diferite tipuri i dimensiuni. Nu vorbea nici o limb strin i nu avea deprinderea cititului. Colonelul Nicolaid mi l-a prezentat ca un element de valoare i fac-totum-ul Serviciului. Eram bucuros c am gsit asemenea elemente pe care s m pot sprijini in aciunea grea ce urma. Dar curand am constatat c am de-a face cu un om foarte superficial. Lene i juctor de cri, din care cauz venea foarte tarziu la birou de citea buletinul seciei ce conducea dup facturare. Adesea nici nu tia ce conine i de aceea am fost nevoit s vd eu materialul, pentru a nu lsa s se strecoare lucruri neverificate i chiar enormiti. Conducea personal un Mercedes-Benz, pe care zicea c l-a cumprat din Germania, in realitate il primise in dar de la Abwehr drept pre al colaborrii secrete.

Colabora in ascuns cu cpitanul Rohrscheid, eful Seciei de Contrainformaii al Abwehr-ului din Bucureti. L-am prins i l-am pus sub control, hotrand c nu mai are dreptul s fac asemenea legturi, care, devenind oficiale i autorizate de conducerea statului, se fac intre conductorii serviciilor, personal, cat i prin ofierii de legtur. Dar Georgescu nu a dezarmat. Cand Secia tehnic a fotografiat o tampil de pe un document german, Georgescu, afland prin indiscreia unui fotograf a avizat pe Rohrscheid. A urmat un mare proces intre mine i eful Abwehr-ului, care a fost lichidat cu mare greutate. Germanii vzand c lam bnuit pe Georgescu, au schimbat pe Rohrscheid cu cpitanul Petterman, dar Georgescu a fcut legtura i cu acesta, strecurandu-i fel de fel de informaii. In fine, incurcandu-se intr-o serie de acte de provocare i abuzuri ale subalternilor, pe care le acoperea, prins i cu grupe de informatori fictivi i alte incorectitudini, cu toat susinerea germanilor, profitand de reorganizare, l-am schimbat i l-am pus pe linie moart. In concluzie, [Georgescu era] un tip mediocru, incorect, traficant i suspect care s-a strduit intoteauna s joace abil, pe firele mai multor servicii de informaii, din oportunism i

interese personale. Locotenent-colonelul Traian Borcescu, fost ef al Biroului de Contrainformaii din Secia a II-a MStM, a funcionat la SSI ca ef al Seciei secretariatului, cu bune rezultate. Trecut la conducerea Seciei de Contrainformaii, a fcut multe i ludabile eforturi, dar rezultatul nu 185 corespundea cu strduinele depuse. Nu avea simul previziunii i nici nu avea fler. [Era] foarte muncitor, cuminte, asculttor. Dar mai tarziu, s-a dovedit lipsit de stpanire de sine; timid din fire, este capabil ca la prima ameninare s ia orice atitudine i ori cum doreti i s treac dintr-o extrem in alta. Un ofier activ care s-a politicianizat, dup plecarea sa de la SSI, umbland dup felurite combinaii politice, chiar cu preul demnitii sale. A dat dovad de o mare lips de caracter. Intre funcionarii civili care au activat la Secia de Contrainformaii vom remarca pe urmtorii: Nicolae Stnescu, ef al gruprii de informaii generale, liceniat, bun funcionar, cu oarecare aptitudini i relaii ce-l ajutau in misiunea sa. Dar in permanen nemulumit cu gradul ce-l avea i dornic s parvin la situaii [pe] care in realitate nu le merita, el fiind un funcionar de mijloc. [Avea un]

caracter ovielnic i oportunist. Silvestru, ef de grup, titrat, foarte detept, muncitor, onest. A servit i ca rezident extern. Albu, ef de agentur de teren, funcionar vechi, serios, muncitor i care ii cunotea atribuiile i le executa foarte contiincios. Petrovici Grigore, comisar ef de siguran, detaat in SSI, a activat ca ef de agentur impotriva legionarilor, de care a i fost arestat i terorizat. [Era] priceput i muncitor. Victor Ionescu, a fost ef de poliie i trecut ca ef de grup in SSI, unde a condus o agentur de teren. Insuficient pregtit i fantezist, era nevoie ca cineva s-l aduc mereu la realitate, cci credea orice enormitate. A rmas acelai comisar de poliie, fr scrupule i lipsit total de caracter. Constantin Mihalcea, fost chestor de poliie, trecut in SSI cu promisiuni i cu ndejdi, dar a rmas tot cu mentalitatea invechit. A dezvoltat o activitate de suprafa, fr s se remarce in mod deosebit. Venic nemulumit i dornic de avantaje personale, fr ca s aib vreo indreptire in acest sens. A funcionat i la Ealon. Un element inadaptabil la munca serioas, l-am redat poliiei unde spera s aib avantaje mai mari ca la SSI, singurul lucru care-l interesa, de altfel.

efii de echip Covaci i Rizescu erau buni pentru activitatea de teren, dar s-au compromis in nite afaceri incorecte in Basarabia, astfel c am fost nevoit s-i destitui i s-i trimit in faa justiiei. Agronomu, ef de grup, inginer electrotehnic, se ocupa cu problemele minoritare. Un funcionar serios, priceput i muncitor, cunosctor al problemelor ce intrau in atribuiile sale. 5. Secia Contraspionaj402 a fost creat in imprejurrile ce le-am artat, avand ca baz grupa de contraspionaj ce activa in Secia de Contrainformaii. Ca mijloace de aciune dispunea de un numr redus de informatori, cum i de o agentur de teren specializat in urmri de asemenea natur. In ar Secia de Contraspionaj urma s se serveasc de rezidenii contrainformativi pan ii va putea recruta alii. Aciunea ei mai era ajutat de centrele informative 402 Oficial se numea Secia a IV-a Contraspionaj. 186 din zona de frontier, care-i semnalau unele elemente suspecte, cum i de Secia juridic, care-i punea la dispoziie materialul informativ rezultat din diferite cercetri in materie de spionaj. Rezultatele activitii acestei secii au fost modeste, dar nu remarcabile. Este explicabil, c era la inceputul organizrii ei i avea nevoie de timp.

Cu conducerea seciei am insrcinat pe maiorul Blteanu403, un ofier de stat major, bun, cult, orientat, dar care nu a dat rezultatele efective la care m ateptam. I-am inut un cont deschis pentru angajare de informatori, pe care ins nu l-a consumat. Avea ca ajutor pe eful de grup Butucescu Horia, zis Miu, liceniat, bun funcionar, i care fcea eforturi ca s poat avea o activitate cat mai rodnic. El se specializase nc in spionajul maghiar i urma s formm i alte elemente, dar evenimentele ne-au desprit. 6. Secia de Contrasabotaj404 a luat matere din necesitatea de a dezvolta un complex de msuri de protecie in fabrici, ateliere i in special in industriile ce lucrau in folosul armatei impotriva actelor de sabotaj. In acest scop, germanii ne-au pus la dispoziie textul legii lor in aceast materie, care a fost indelung studiat i s-a adaptat numai ceea ce se putea aplica in ara noastr. Aciunea de prevenire in materie de sabotaj se compunea din activitatea informativ in industrii, dublat de o atent observaie ca anumite stri de fapt s nu de aceea natere la situaii regretabile. Pentru punerea in aplicare a legii am obinut un numr de 1012 ofieri activi, ingineri. ara a fost imprit in zone de contrasabotaj, toate intreprinderile dintr-o

zon fiind din acest punct de vedere sub supravegherea i controlul cate unui ofier inginer. Acesta observa tot ce este impotriva siguranei industriei i semnala motivat comandamentul militar i conductorul fabricii, indicand i msurile ce trebuiau luate. Dac nu era satisfcut, semnala la Serviciu, care intervenea de indat la departamentul respectiv, dup cum era cazul: la Ministerul de Rzboi pentru fabricile de muniii, la Ministerul Inzestrrii pentru echipament i la [Ministerul] Economiei Naionale pentru celelalte industrii. Natural c ofierii ingineri, pe lang cultura lor special, au fcut i cursul practic la Secia Contrasabotaj. Serviciul de siguran din Valea Prahovei, cat i cel din Valea Dunrii au trecut in subordinele noii Secii de contrasabotaj, ca i zonele speciale de protecie, avand ca conductori ingineri ofieri, special destinai. Ministerul Inzestrrii Armatei a apreciat foarte mult acest sistem de prevenire a sabotajului i ne-a pus la dispoziie cei mai buni ofieri ingineri pe care-i avea, toi elemente tinere. Serviciul le -a pus la dispoziie automobile pentru deplasri in zon i o diurn in afar de cheltuielile informative, acolo unde 403 Din studiul documentelor de arhiv rezult c in perioada ianuarie 1942august 1944, la

conducerea seciei a IV-a Contraspionaj s-au perindat mai muli efi (locotenent-colonel Victor Siminel, locotenent-colonel Alexandru Proca, maior Blteanu i dr. Florin Becescu). Date despre viaa i activitatea lui Ion Blteanu vezi Cristian Troncot, Din istoria SSI. Misiune n Cehoslovacia ocupat, n Magazin istoric, iunie 2004, p.17-20. 404 Oficial se numea Secia a V-a Contrasabotaj i a luat fiin in baza Decretului nr. 687 din 16 septembrie 1942, publicat in MO, nr. 217 din 17 septembrie 1942. 187 erau necesare. Secia a activat in cele mai bune condiii i cu rezultate efective. Conducerea acestei secii am incredina-o locotenentcolonelului Proca Alexandru care avea i titlu de liceniat in chimie. De tanr ii fcuse studiile la renumita coal Theresianum din Viena, astfel c avea o cultur foarte frumoas. Vorbea limba francez suficient, iar limba german la perfecie i era unul din cei mai buni redactori in limba german din ar. Toteauna insoea pe Antonescu in voiajurile la Hitler i el redacta i traducea memoriile ce se depuneau acolo. Fusese mai inainte ajutor de ataat militar in Germania, cu misiuni informative i activase foarte intens, din care cauz germanii se opuneau la inceput ca s lucreze cu el. leam rspuns c

Proca nu i-a fcut decat datoria fa de ara lui i astfel au cedat. Avea o educaie frumoas i era foarte demn, hotrat i un om de mare caracter. A muncit mult i a reuit ca in scurt timp s organizeze secia cu toate anexele ei. A fost secondat in aceast aciune de eful de grup Rdulescu, un funcionar foarte dotat i struitor. Acesta a reuit s infiineze un fiier general pentru toi marinarii angajai la vasele ce circulau pe Dunre, i care a fost de un real folos. 7. Secia G de legturi cu serviciile strine de informaii405. Colaborarea cu germanii in aceast perioad era oficial i se fcea prin acte scrise intre Serviciu i Abwehrul din Bucureti. Problema contrasabotajului i activitatea organelor respective se trata cu germanii tot prin aceast secie. Schimbul de informaii impunea, de asemenea, o birocraie intreag cu translatori, maini de scris, arhive etc. SSI a mai colaborat cu Serviciul de Informaii Italian, conform ordinelor Conductorului statului. Toate aceste lucrri i legturi au impus crearea unei secii speciale. Ea a fost condus de locotenent-colonelul Constantin Ionescu-Micandru, ofier de stat major, care participase i la intrevederile lui Moruzov cu Canaris, astfel c cunotea tot istoricul i evoluia colaborrii

informative romano-germane. Un ofier foarte bun, muncitor, foarte corect i care nu a depit niciodat instruciunile de colaborare ce le avea. A fost cel mai bun ofier de concept dintre toi cai am avut la SSI. Era ajutat de un ef de grup, Haralamb, care avea mereu pretenii la grade mai mari, fr ins s justifice cu vreo activitate deosebit aceste pretenii. Ca curier diplomatic a incercat s fac contraband de blnuri pentru care motive a fost sancionat. 8. Secia juridic406 s-a format prin dezvoltarea fostului Birou juridic, din cauza numrului magistrailor i a lucrrilor respective. Printr-o decizie a Ministerului de Rzboi direcia justiiei militare s-a dat acestei secii i denumirea de Poliia Judiciar Militar. Este drept c localul, materialul i magistraii, aparineau acestui 405 Documentele emise de aceast secie aveau antetul Secia a III-a G Relaii Externe. 406 Se mai numea i Secia a VIII-a Juridic. Pe antetul unor documente apare i titulatura de Poliia Judiciar Militar. 188 departament, care voia s aib i el dreptul de a da acestor organe de cercetare i o serie de legaii directe, in afar de cele ce le aveau de la SSI. Dac Serviciului ii convenea aceast firm de acoperire a Seciei juridice?

Desigur! Ins nu-i convenea tendina de emancipare permanent a magistrailor militari, care cutau s se sustrag de sub autoritatea SSI i s graviteze tot mai mult ctre autoritatea militar, de care depindea controlul, notrile i avansrile lor. Cu timpul i alte departamente quasi-militare, ca Ministerul Economiei Naionale i Ministerul Inzestrrii Armatei, au dat Poliiei Judiciare Militate o serie de delegaii privind controlul intrebuinrii benzinei i cauciucurilor, cum i cercetarea delictelor de sabotaj, economie etc. S-a incercat la un moment dat ca secia s fie scoas complet de sub autoritatea SSI i s treac la dispoziia direciei justiiei militate, in care scop, in Proiectul de reorganizare a Ministerului de Rzboi era trecut ca organ incadrat in aceast direcie. Prinzand de veste manevra ce se inteniona, am ameninat c voi retrage personalul de paz, agenii de teren, fondurile de intreinere i diurnele magistrailor i voi inchiria alt local unde voi constitui o nou secie juridic la care voi mobiliza la Serviciu magistrai civili pentru cercetri, lsand astfel Ministerului de Rzboi localul i materialul ce era proprietatea sa. Aceste msuri, fiind inconvenabile magistrailor i direciei justiiei militate, care nu

dispunea de fonduri afectate in acest scop, i-a determinat s renune la msura proiectat, iar textul respectiv nu a mai aprut la perfectarea i publicarea legii. In aceast form, cu dou denumiri, una acoperit i una public, a funcionat secia pan la sfarit, indeplinind delegaiile date de Serviciu, cat i cele atribuite de cele trei departamente sus-artate. Rezultatul cercetrilor era comunicat organelor de la care a emanat delegaia. Conducerea seciei, inc de pe vremea lui Nicolaid i mai pe urm, a aparinut timp de 2 ani locotenent-colonelului magistrat Velciu Emil. Acesta funcionase la Serviciul Secret i in timpul lui Moruzov, care ins il inlturase pentru motive ce nu se cunoteau. La inceputul rzboiului, descoperindu-se afacerea de spionaj Ric Georgescu, pentru incurajarea magistrailor care au cercetat chestiunea, le-am dat premii, decoraii i, mai tarziu, am propus avansarea la gradul de colonel al lui Velciu. Ulterior avansrii, colonelul Velciu a inceput manevrele cu direcia justiiei militate. In timpul cercetrii capilor rebeliunii legionare, care s-au fcut la Secia juridic, Velciu fcea pe simpatizantul legionar, ceea ce ma determinat s-i atrag serios atenia ca s respecte dispoziia general ce am dat-o

funcionarilor i ofierilor din SSI de a se ine departe de orice influen politic. Mai tarziu, din oportunism i scontarea unor avantaje de viitor, colonelul Velciu a inceput s fac o serie de liberaliti grupului Ric Georgescu, astfel c acetia erau stpani in arestul seciei, unde primeau vizite neautorizate i jucau cri, chiar cu magistraii, in frunte cu Velciu i cu familiile lor. Acelai colonel magistrat Velciu, care le intocmise dosarul i-i caracterizase in fapt 189 i in drept ca spioni, primind decoraii, avansri i recompense bneti pentru aceast aciune, incepuse s-i considere patrioi i eroi naionali. Fiind informat de toate acestea, cat i de faptul c intr-o noapte Velciu cu cpitanul magistrat Camil Brbulescu s-au dus cu grupul Ric Georgescu i familiile acestora la Buftea, unde au petrecut, am luat msuri pentru prinderea lor in fapt, spre a putea cere rechemarea lui Velciu, care era puternic susinut de Ministerul de Rzboi, i deci intervenia mea trebuia s fie bine motivat. In adevr, peste puin timp, am fost avizat c Velciu a mutat din arestul seciei pe Ric Georgescu intr-o garsonier deasupra birourilor Seciei in

strada Sfantul tefan nr. 4, unde acesta locuia acum cu soia, fiind servii de un fecior i fr nici o paz. Descinzand la faa locului, am constatat faptele care, impreun cu cele mai sus-artate, au intemeiat cererea de rechemare a cpitanului Brbulescu i a colonelului Velciu. Acesta a trecut mai tarziu ca preedinte al Curii Mariale de la Odessa, dei eu, pentru toate jocurile politice i lipsa de caracter i de inut a acestui ofier, ii cerusem scoaterea din armat. Ministerul de Rzboi mi-a dat ca inlocuitor pe colonelul magistrat Radu Ionescu, insoindu-1 cu foarte multe laude. Am procedat la remanierea grupului de magistrai, aducand alii noi. La nceput Radu Ionescu s-a purtat bine, dar cu timpul s-a dedat la o via dezordonat, neglijand lucrrile seciei i conttolul personalului. Mai mult, incepuse i el jocul cu Ric Georgescu i alii, ceea ce m determinase s hotrsc schimbarea lui, care nu s-a mai putut opera din cauza Armistiiului. In schimb, Ric Georgescu a mijlocit, ulterior, numirea lui Radu Ionescu in funcia de director general al Poliiei. Din cele de mai sus, cat i din multe alte constatri, care nu-i au locul in acest raport, rezult conduita regretabil a multor magistrai militari i

neajunsurile pe care le-au cauzat SSI, dei acesta le servea o serie intreag de avantaje. 9. Secia tehnic407 a luat natere din Biroul tehnic, motivat de dezvoltarea laboratoarelor de fotografie, chimie i altele. Fiind informat c in subsolurile Preediniei Consiliului de Minitrii se gsete o tipografie demontat, am cerut-o secretarului general i am instalat-o la Serviciu. Am angajat tipografi i am inzestrat-o cu materialul necesar. In aceast tipografie s-au tiprit apoi imprimatele Serviciului, scutind astfel o serie intreag de cheltuieli, pstrand i discreia necesar in aceast materie. Secia tehnic a fost condus de directorul Gheorghe Cristescu, funcionar vechi, de pe vremea lui Moruzov, care fcuse studii i practic de aceast specialitate in strintate. 10. Secia de transmisiuni408. Necesitile rzboiului, cat i instalarea 407 Se numea oficial Secia a IX-a Tehnic. 408 n documente apare titulatura de Secia a X-a Radio. 190 seciilor SSI in mai multe localuri, au impus dezvoltarea reelei de transmisiuni telefonice i telegrafice ale Serviciului. Din cauz c in timpul rebeliunii legionare a fost nevoie, la un moment foarte critic, s se intrerup

absolut toate legturile telefonice din Capital, pentru a putea impiedica orice comunicaie intre blocurile de rezisten legionar, Preedinia Consiliului a instalat o reea aparte Tele-imprimeur la toate organele de ordine public i SSI, pentru ca acestea s poat comunica intre ele i cu Preedinia in cazuri similare. SSI a instalat staii t.f.f. la rezidenele din ar i la Ealon, pentru legtura cu Centrala Serviciului, numrul lor trecand de 30. Mrirea reelei a impus o asigurare de noi radiotelegrafiti recrutai, de la armat sau din coala special ce se infiinase la SSI. Pentru aceste motive, Biroul de transmisiuni a fost transformat in Secie a crei conducere a avut-o maiorul [Nicolae] Luca, pe care 1-am obinut de la Regimentul de transmisiuni. [Era un] foarte bun cunosctor al meseriei lui, muncitor, devotat Serviciului i discret. A dezvoltat o intens activitate i cu rezultate apreciabile. 11. Secia autotraciune409 a fost creat prin desfacerea Biroului administrativ in dou organisme. Numrul automobilelor i camioanelor cretea pe msura nevoilor i dezvoltrii Serviciului, i odat cu ele i numrul garajelor, atelierelor i personalului ce urma s le deserveasc. Bugetul acestei secii era din ce in ce mai mare, i angaja astfel rspunderea

organelor administrative i a comisiilor de control al cheltuielilor. Consilierul de la Curtea de Conturi era mereu nemulumit de modul cum se fac cheltuielile i a cerut instituirea unui contabil in materiale. Toate acestea au determinat crearea unei secii cu administraie i rspundere separat. Am incredinat conducerea acestei secii cpitanului in rezerv Gmulea, recomandat ca specialist in materie, dar am constatat c era specialist in abuzuri. L-am inlocuit i l-am numit apoi pe locotenentul inginer Luca Bugheanu, care a construit nite garaje foarte costisitoare. In fine, am cerut de la direcia traciune -automobile un ofier care s fie i specialist, dar energic, bun administrator i corect. Mi-a desemnat un maior410, care urma s ia conducerea puin inainte de Armistiiu. Secia de automobile ofer cele mai mari posibiliti de fraude, evaziuni i abuzuri. Cum eful Serviciului este preocupat de conducerea general a tuturor lucrrilor, trebuie s aib aici un om de mare incredere, pricepere i deosebit energie i onestitate. 12. Secia administrativ411 s-a impus ca o consecin a intregii dezvoltri a Serviciului. Majorarea numrului seciilor, locurilor, personalului de serviciu i materialului, a cerut o administraie mai larg i i-a adus un surplus de atribuii.

409 Se numea oficial Secia a XI-a Auto. 410 Este vorba de maiorul Iovian Marcel. 411 Titulatura corect era Secia a XII-a Administrativ. 191 Totodat, s-a mrit volumul lucrrilor de contabilitate, buget, statele de plat, controlul fondurilor etc. Secia administrativ a fost condus de locotenentcolonelul intendent Diaconescu, un foarte bun ofier de administraie, priceput, muncitor i exigent in materie de contabilitate, din care cauz nu era de loc simpatizat de funcionari. El era ajutat de cpitanul in rezerv Dumitracu, care indeplinea funcia de casier al Serviciului i care s-a achitat cu deosebit grij i onestitate de atribuiile sale. Critica sistemului Dup ce am descris modul cum s-a fcut a doua reorganizare i motivele de ordin general i special care au determinat-o, se pune o intrebare logic: Care era sistemul cel mai bun? Cel vechi, pe dou secii i ase birouri, ori cel nou pe 12 secii? Aceast reorganizare nu a fost o oper de moment, ci rezultatul unor invminte trase dintr-o experien indelungat a mai multor servicii din ar i din afar; apoi meditand asupra dificultilor intampinate in conducerea SSI i a mijloacelor de indreptare, noile secii se desprindeau

preventiv i se conturau ca un remediu de viitor. Sistemul de repartiie pe 12 secii aduce urmtoarele dezavantaje: 1. Trebuie mai multe localuri; 2. Se angajeaz mai mult personal birocratic i de conducere412; 3. Se consum mai mult material; 4. Impune efului Serviciului mai mult munc, fiind nevoit s lucreze cu fiecare ef de secie in parte. Dar avea i urmtoarele avantaje: 1. Uniformizarea elementelor organice ale Serviciului; 2. Compartimentarea atribuiilor, lucrrilor i meninerea discreiei; 3. Specializarea i controlul personalului; 4. nlesnea crearea noilor secii impuse de cerinele rzboiului. Or, dezavantajele puteau fi anihilate in felul urmtor: Localuri aveam suficiente, oferite gratuit de Ministerul Romanizrii; Personalul birocratic i materialul se puteau acoperi din bugetul majorat al rzboiului, iar personalul de conducere era luat dintre ofieri, pe care ii aveam in numr suficient. Surplusul de munc numai ingrijora, dar i el putea ii corectat prin alegerea unui al doilea ofier superior ca subdirector general. Astfel, seciile cu atribuii informative urmau s lucreze direct cu un subdirector general, cele cu caracter tehnic cu al doilea, i eful Serviciului s lucreze cu aceti

doi, chemand pe efii de secii numai cand era nevoie de instruciuni sau explicaii speciale. Toate aceste consideraii m-au determinat ca s prefer reorganizarea pe 12 secii. Natural c aceast operaie era impus de cerinele rzboiului, dar i inlesnit de posibilitile ce le oferea. Pentru vremuri de pace, structura SSI, poate fi redus i comprimat in cateva 412 Din documentele emise de Secia a VII-a Personal, rezult c in anul 1943 (noiembrie), efectivul Serviciul Special de Informaii era de 1083 cadre, ceea ce insemna o cretere de aproape 5 ori fat de efectivul din anul 1934. 192 direcii, strict necesare. CAPITOLUL IX A treia reorganizare a SSI413 Din studiul pe care l-am fcut asupra Legii pentru infiinarea SSI, am vzut insuficienele, imperfeciunile i impreciziile pe care le coninea. A doua reorganizare impunea i lrgirea bazelor juridice pe care trebuia aezat noua structur a Serviciului. De aceea, noua lege i regulamentul ei414 au afectat situaia judiciar a Serviciului, dar i situaia juridic a personalului. Pentru a nu lsa loc la interpretri neconforme cu concepia legii, cu criteriile ce au stat la baza ei, cum i cu inteniile legiuitorului, am intocmit

atunci i regulamentul dezvolttor al legii. Noua lege prevede c SSI este un serviciu de drept public, nsrcinat cu informarea general a conducerii statului. De aici rezult c SSI nu mai este un Serviciu organizat in secret de vreun regulament oarecare, ci un serviciu public, incadrat in organizarea statului i recunoscut in mod oficial. Misiunea SSI este de asemenea precizat, legea artand c acest serviciu nu este un organ de informaie personal a cuiva, ci este un organ de informare general a conducerii statului. In continuare legea spune c SSI funcioneaz pe lang Preedinia Consiliului de Minitri. Deci problema dependenei organice i administrative este acum bine precizat. SSI nu mai depinde deci nici din punct de vedere administrativ de Ministerul de Rzboi, astfel c personalul, bugetul i materialul urmeaz s fie incadrate in Preedinia Consiliului de Minitri. Legea precizeaz c raporturile cu Ministerul de Rzboi sunt raporturi de colaborare i nu de subordonare, i tot astfel cu celelalte departamente i Marele Stat Major. Controlul i directivele aparin tot Conductorului statului, dar SSI trebuie s serveasc i Preedinia Consiliului de Minitri, care este un

organ de conducere al statului in care SSI este acum incadrat. Legea menine drepturile suverane ale efului Serviciului, in ce privete organizarea Serviciului i cheltuirea fondurilor. Dar dreptul de numire, cum i toate micrile de personal sunt acum ingrdite in cadrul unor dispoziii regulamentare, de care deciziile efului Serviciului trebuie s in seam. Ajutorul efului Serviciului trebuie s fie militar, cand eful Serviciului este civil, pentru meninerea disciplinei i notarea ofierilor. El inlocuiete de drept pe eful Serviciului in lipsa acestuia din Capital, avand atribuia de subdirector general. Intrebuinarea i controlul fondurilor SSI sunt fcute sub auspiciile unei legi C.I.S., mai sever 413 S-a produs in august 1943, odat cu intrarea in vigoare a Decretului-lege nr. 2 172 din 4 august 1943. 414 Este vorba despre Regulamentul de funcionare al Serviciului Special de Informaii promulgat de marealul Ion Antonescu, prin Decretul nr. 2196 din 7 august 1943. Avand caracter secret nu s-a publicat in Monitorul Oficial; vezi documentul publicat de Cristian Troncot in Glorie i tragedii, p. 280-298. 193 ca cea anterioar. Acestea sunt n linii generale principiile care au stat la baza noii situaii juridice a SSI

Faptul c bugetul SSI a fost trecut uneori ca fond global in bugetul Ministerului de Rzboi, nu are nici o importan juridic El se explic prin jena pe care o avea Preedinia Consiliului de Minitri de a trece in bugetul ei un fond de informaii destul de mare i de a nu fi acuzat pe cale politic de cheltuirea acestui fond, a crui justificare public nu ar fi putut s-o fac, fiind vorba de fonduri secrete. In plus, informaiile, in majoritatea lor militare, fcandu-se in timp de rzboi, si fondurile de susinere a lor au fost trecute in bugetul de rzboi. Dar justificarea intrebuinrii acestor fonduri se fcea ctre Curtea de Conturi i apoi ctre Preedinia Consiliului de Minitri, ca organe de tutel i control al SSI. SSI, incadrandu-se ca organ de drept public in viaa de stat, trebuie ca i funcionarii, s urmeze aceast condiie. De aceea, regulamentul legii a prevzut c in ce privete numirile, s se respecte condiiile generale din Statutul funcionarilor publici i, fiind vorba de un serviciu cu misiuni speciale, s-au introdus i unele condiii speciale cerute la numire, titlul putand fi inlocuit in anumite cazuri cu aptitudinea i specialitatea. La drepturile funcionarilor, in afar de cele din Statutul funcionarilor publici, s-au prevzut

avansrile la excepional pentru actele de bravur i devotament. S-au instituit colii de perfecionare i examene intre anumite grade, pentru ca i cei fr titluri, dar cu aptitudini speciale i activitate dovedit, s poat avea drept la avansare, pan la anumite limite. Regulamentul legii a lsat astfel suficient elasticitate SSI in promovarea personalului su, mai ales a celui din teren. Pentru personalul birocratic s-au respectat studiile, vechimea i activitatea in Serviciu prevzute de statut, dar li s-a dat i posibilitatea s treac in ierarhia de teren prin coli i examene. Tot pentru respectul i garania drepturilor funcionarilor am instituit, prin regulamentul legii, Comisia pentru numiri i naintri prevzut de Statutul funcionarilor publici, compus din funcionari superiori sub preedinia ajutorului efului Serviciului i care trebuia s dea efului Serviciului avize asupra tuturor micrilor de personal. i, in acelai scop, regulamentul a prevzut Comisia de disciplin, organizat dup modelul Statutului pentru ca funcionarul s aib stabilitatea necesar i s nu mai poat fi eliminat in mod arbitrar din serviciu, ci in baza unei judeci obiective, la care avea dreptul s se apere i s-i spun i el

cuvantul. Dreptul la pensie a fost coborat la 30 ani de activitate, in loc de 35 ani prevzut de Statut. Prin interveniile fcute am reuit s determin Casa General de Pensii s treac i funcionarii SSI in categoria acelora ce urmeaz a fi pensionai la 30 de ani ca cei de la calea ferat, de exemplu dac servise in SSI 10 ani consecutivi. Am considerat c uzura la care e ste supus organismul funcionarilor cu atribuii speciale, le d dreptul la o scutire de 5 ani de serviciu pentru obinerea pensiei. Pentru a da SSI posibilitatea s rein in cadrele sale pe ofierii activi pensionai sau deblocai, cu aptitudini i 194 activitate dovedit, am infiinat un cadru de Refereni ca grade superioare, paralele cu cele ale Statutului i ierarhiei SSI. Datoriile funcionarilor, ca i drepturile, au fost i ele reglementate. In afar de obligaiile impuse de Statutul funcionarilor publici, regulamentul a prevzut pstrarea desvaritei discreii asupra chestiunilor in care au lucrat atat in timpul cat i dup plecarea funcionarilor din Serviciu. Funcionarii SSI nu au dreptul s fac nici declaraii in faa instituiei asupra problemelor de serviciu, fr autorizarea expres a efului Serviciului.

Acestea ar fi, in linii generale, dup datele pe care le mai rein in memorie, principiile care au stat la temelia noii instituii de drept, ce s-a creat SSI i funcionarilor si prin legea pentru reorganizarea SSI i regulamentul ei. Noua ordine de drept a trebuit s se aplice i in fapt. A urmat verificarea personalului prin Comisia de numiri i stabilirea situaiei lor in raport cu tabloul de funcii, grade i clase prevzut de regulament. S-au fcut unele treceri dintr-o funcie in alta echivalent i s-au scos cei inutili i inactivi. Pe baza incadrrilor comisiei, s-au intocmit apoi deciziile de incadrare pentru tot personalul SSI al cror numr se triplase, ajungand la circa 900, iar numrul ofierilor activi i de rezerv mobilizai in Serviciu ajunse la circa 100. Legea de reorganizare a SSI i regulamentul ei aduceau astfel un spor de prestigiu i de echilibru in viaa de stat pentru Serviciul Special de Informaii, dar constituia i un indemn spre o activitate cat mai dezvoltat i mai rodnic pentru funcionarii si. CAPITOLUL X Activitatea i aciunile mai importante ntreprinse de Serviciul Special de Informaii 1. Activitatea organizatoric i greutile ntmpinate. Dup moartea lui Moruzov s-a creat in Serviciul Secret o atmosfer grea i

plin de consecine. Profitand de imprejurrile tragice in care s-a desfurat i speculand aceast umbr a secretului, in dosul cruia se pot face afirmaiile cele mai fanteziste, presa a dezlnuit o campanie de destinuiri asupra persoanelor i activitii legate de numele lui Moruzov. Cu toat rezerva ce am impus-o personalului Serviciului de a nu se amesteca in cercetrile justiiei, atat timp cat nu este chemat i intrebat, rutatea, intriga i rzbunarea i-au jucat rolul detestabil de toteauna. i, ceea ce se petrece adesea in tara noastr, au aruncat pietre deasupra mormantului lui, tocmai acei care au profitat mai mult din operaiile lui Moruzov. Instrucia i diferitele comisii de cercetare au chemat, interogat i confruntat pe toii cei ce au avut vreo legtur cu el: prieteni, colaboratori, informatori etc., toi au aprut apoi in ziare. S-au descoperit astfel i rezideni exteriori, ajutorii i secretarii de ataai militari, care au trebuit s fie rechemai. Casele conspirative au fost percheziionate i descoperite, ca i sediul Serviciului. Organele de cercetare au ridicat nenumrate acte i dosare din arhivele Serviciului, pe care le-a inut ani de zile, iar unele au devenit publice la judecat. i, drept urmare a acestor operaii, toat lumea fugea ca

195 de cium de Serviciul Secret. Nu gseai informator, nu gseai funcionar sau ofier mai de seam, care s vrea s vin la acest Serviciu; chiar prietenii te inconjurau de fric s nu li se spun c sunt colaboratori ai Serviciului Secret. Oricare ar ii fost concluziile trase din afacerea Moruzov, eu, ca succesor al lui, a trebuit s constat: o ruptur cu trecutul, tradiia i continuitatea informativ, o dezorganizare in mijloacele de aciune i enorme greuti in opera de refacere la care eram chemat. ntreaga activitate organizatoric trebuie contat in cadrul acestui capitol, fr ins a mai repeta. Ea a cerut strduine necontenite, ca recrutarea i educarea personalului necesar noilor secii, provincii sau misiuni. Grija operei de prevenire i informare general a conducerii statului, nu putea s atepte evoluiile prefacerilor intervenite, ci s o procedeze. Serviciul trebuia adaptat necontenit la noile situaii. Inzestrarea i administraia SSI reineau o bun parte din preocuprile efului Serviciului, deoarece, conform legii C.I.S., orice act trebuia verificat i aprobat de acesta. Personalul lene, nrvit, superficial, dand adesea dovad de un detectivism ridicol i toi suferind de aceeai boal fiecare este cel mai

bine informat. Luptand cu atmosfera odioas ce se crease Serviciului, cu greutile intervenite i in ateptarea rezultatelor efective ale reorganizrii a trebuit s caut sprijin in sistemul de colaborare cu celelalte autoriti, puse in slujba ordinii i siguranei statului. 2. Aciunea de colaborare a SSI Pentru satisfacerea dispoziiilor Legii pentru infiinarea Serviciului Special de Informaii", cat i in interesul acestui Serviciu, am stabilit de la inceput modul de colaborare cu Marele Stat Major. Majoritatea informaiilor Seciei de Informaii erau militare. Ele constituiau zilnic un buletin de informaii care se trimitea Preediniei Consiliului de Minitri, Ministerului de Rzboi i Marelui Stat Major. Informaiile de ordin politic, economic, social, etc. constituiau un al doilea buletin care se trimitea la aceleai autoriti. Secia de Contrainformaii intocmea i ea un buletin zilnic ce se trimitea i Marelui Stat Major. La randul su, Marele Stat Major trimitea SSI buletinul su de informaii, ce se intocmea zilnic la Secia a II -a. De multe ori, eful Seciei a II-a mi-a pus la dispoziie rapoartele mai interesante ale ataailor militari romani din strintate, pentru a lua cunotin de ele i a reine datele ce interesau SSI In schimbul acestei

aciuni de colaborare a SSI, Secia a II-a din MStM ne ddea un concurs foarte preios la alegerea i obinerea ofierilor necesari Serviciului. Pe de alt parte, ataaii notri militari aveau dispoziii de la Marele Stat Major s orienteze i s ajute in mod discret activitatea rezidenilor externi ai SSI. Tot prin aranjamentul stabilit cu MStM, centrele sale de informaii de pe frontier i Birourile statistice trebuiau s colaboreze cu centrele SSI, dandu-i reciproc concurs in interesul inlesni-ii activitii informative. Astfel, organele de frontier ale MStM ajutau trecerile peste grani a agenilor notri. Aceste organe ins nu aveau voie s fac schimb de informaii, care se fcea numai intre centrale. Aceasta pentru a se putea face la centru verificarea informaiilor venite pe mai multe ci i din surse diferite i a nu 196 cdea in greeala cercului vicios. Contrainformaiile privind armata se fceau de organele MStM, iar competena SSI pe teritoriu in aceast materie mergea pan la porile cazrmilor. Supravegherea ofierilor se fcea numai cu avizarea MStM, cruia trebuiau s i se comunice motivele care impun supravegherea i rezultatele obinute.

Marele Stat Major constatand c cenzura scrisorilor, imprimatelor i telegramelor interne i externe in timpul rzboiului nu funcioneaz in condiii mulumitoare, a organizat un Oficiu Central de Cenzur in Capital cu concursul SSI, sub conducerea locotenent-colonelul Rdulescu Gheorghe, care fcea parte din SSI415. La acest oficiu au fost mobilizai pe loc o serie de intelectuali i cunosctori de limbi strine din Capital, care din citirea scrisorilor reineau o serie de informaii i constatri interesante, ce serveau la intocmirea unui Buletin periodic. Oficiile de cenzur au fost apoi reorganizate in toat ara de MStM Problemele mai importante i mai dificile se discutau intre eful SSI i eful Seciei a II -a din MStM i tot astfel se anunau reciproc evenimentele urgente i mai importante. Colaborarea SSI cu MStM s-a fcut in cele mai bune condiii, ci cu rezultate efective pentru ambele pri. Legturile de colaborare cu Ministerul Afacerilor Strine au fost create i intreinute cu multe dificulti. SSI avea nevoie de concursul acestui departament pentru numirea i camuflarea rezidenilor externi in oficiile noastre diplomatice din strintate. Pentru aceasta era nevoie i de

asentimentul ministrului plenipoteniar respectiv, care adesea fcea obiecii, deoarece nu-i convenea prezena unui organ al SSI in legaie. De multe ori am fost nevoit s retrag pe unii rezideni din cauza dificultilor i rezistenei ministrului i s intervin personal pentru ameliorarea raporturilor de colaborare. De regul, minitrii plenipoteniari trebuiau s dea i ei acelai concurs, ca ataaii militari, rezidenilor SSI Stabilisem chiar un regulament care statornicea raporturile de colaborare intre SSI i Ministerul de Externe, care nu a convenit acestui departament, astfel c nu a putut lua fiin legal. Concursul Ministerului Afacerilor Strine mai era necesar SSI in organizarea curselor curierilor diplomatici, unul de la Externe i unul de la SSI. i in aceast colaborare am avut multe neplceri. Cateva abuzuri fcute de agenii SSI, dei sever sancionate, au servit Ministerului Afacerilor Strine drept pretext de a inltura din curse organele Serviciului. Dar abuzurile frecvente ale personalului propriu nu erau sancionate i nici relevate la Ministerul Afacerilor Strine. A fost nevoie de multe intervenii personale pe lang Mihai Antonescu, eful departamentului, pentru a restabili situaia.

Cum telegramele rezidenilor externi SSI veneau prin Externe cu semntura plenipoteniarului respectiv, acesta cerea adesea s cunoasc i coninutul lor, ceea ce Serviciul nu permitea. Aceasta ddea natere la suspiciuni din cauza crora unii plenipoteniari au mers pan acolo incat au 415 n realitate se crease Secia a VI-a Filaj i cenzura Corespondenei, prin ordinul nr. 549 din iulie 1941 al Preediniei Consiliului de Minitri. 197 creat o situaie intenabil rezidenilor SSI ca acesta s fie forat s prseasc postul. Totul depindea ins de bunvoina ministrului cat i de inelepciunea rezidentului, pentru ca conlucrarea i concursul s fie cat mai efective. Prin raporturile personale cu Mihai Antonescu am obinut adesea de la Ministerul Afacerilor Strine rapoartele mai importante ale legaiilor noastre din strintate, din care luam note, atat pentru orientarea personal in problemele externe cat i pentru a da directivele necesare Seciei de Informaii. Dar am avut cu Mihai Antonescu i foarte multe ciocniri cauzate de greutile pe care personalul Ministerului Afacerilor Strine le ridica in permanen in calea aciunii SSI i care au mers pan la descoperirea unora

din rezideni. Toate acestea proveneau din faptul c la acest departament domnea i pe vremea aceea o mentalitate ingust de cast, personalul diplomatic avand convingerea c numai el este capabil i are dreptul exclusiv a face informaii in strintate. i atunci, ca i mai tarziu, funcionarii Ministerului Afacerilor Externe, in frunte cu Gr. Niculescu-Buzeti416, traficau in afar cu informaiile i rapoartele ministerului, fapte care le-am semnalat adesea fr ca s fiu ineles, in schimb acetia i-au dublat eforturile pentru a crea noi dificulti SSI. Pan la organizarea Oficiului Central de Cenzur, scrisorile i telegramele persoanelor urmrite de SSI e obineau prin colaborare cu Pota Central. De asemenea, prin comandantul militar al Societii de Telefoane, obineam copii de pe notele de intercepie a convorbirilor telefonice, care se redactau de personalul insrcinat cu aceast misiune special. Pentru completarea i sprijinirea aciunii sale contrainformative, SSI a mai colaborat i cu Ministerul Afacerilor Interne, Direclia General a Poliiei, Prefectura Poliiei Capitalei i Inspectoratul General al Jandarmeriei. Aceast colaborare a fost de un real folos SSI mai ales in perioada de reorganizare i de refacere a cadrelor sale, inlesnindu-i s cunoasc

evenimentele i strile de fapt din intreaga ar peste care activau organele acestor instituii. Legturile ins nu au putut fi stabilite decat dup plecarea legionarilor de la putere, pentru motivele ce se vor vedea mai jos. Colaborarea se fcea prin schimb de buletine cat i personal prin eful Serviciului i eful acestor autoriti, iar pe de alt parte intre eful Seciei Contrainformaii i directorii respectivi ai serviciilor de siguran din aceste instituii. Din primele zile ale guvernrii sale, Ion Antonescu instituise la Preedinia Consiliului de Minitri un Consiliu de ordine interioar la care au luat parte ministrul i subsecretarul de Stat al Ordinii Publice de la Interne, directorul general al Poliiei, prefectul Poliiei Capitalei i un reprezentant al Jandarmeriei. Aici se expuneau faptele mai importante petrecute in ar, problemele de ordine public ce se relevau i informaiile obinute. Pe baza discuiilor urmate, Conductorul statului ddea dispoziii de procedare i indica i msurile ce urmau a se lua. 416 Frunta al PN, investit la 23 august 1944 cu portofoliul Departamentului Afacerilor Externe (vezi RA., nr. 2/1978, p.227). 198 Cat timp au stat legionarii la putere, eful SSI nu a fost invitat la aceste

consilii, pentru c o colaborare cu ei ar fi fost o imposibilitate moral. Dup plecarea lot am primit ordin s particip i eu, avand ca atribuii speciale urmrirea problemei legionare i informaiile externe. Natural ca in aceste consilii nu expuneam decat chestiunile curente. Cele cu caracter mai secret, ca i problemele mai delicate, le expuneam in audienele personale ce le aveam la conductorul superior al Serviciului. La Preedinia Consiliului de Minitri se adunau zilnic un numr mare de buletine i rapoarte informative provenind de la: Ministerul Afacerilor Interne, Externe, Rzboi, Justiie, constatrile parchetelor, MStM, Siguran, Prefectura Poliiei, Inspectoratul General al Jandarmeriei, Direcia Justiiei Militare i Direcia Inchisorilor, SSI i altele. Prin contactul pe care il fceam personal cu secretarul general al Preediniei, cat i cu eful cabinetului militar, constatam c acest material imens nu era posibil s fie citit i utilizat de organele de conducere ale statului, mai ales c, de multe ori, rapoartele expuneau versiuni contradictorii chiar asupra aceluiai fapt. Iar din discuiile cu Ion Antonescu vedeam c nu cunotea multe fapte importante trecute in buletinele sau rapoartele speciale ale SSI Aceasta m-a determinat s-i propun infiinarea unui

Serviciu de Centralizare a Informaiilor la Preedinia Consiliului de Minitri, iar el m-a autorizat s-l i organizez de urgen, ceea ce am i fcut417. Acest serviciu se compunea din dou birouri, unul pentru informaiile militare i altul pentru cele civile. El fcea o opera de centralizare, dar i de interverificare a informaiilor i, reinand materialul mai bun, mai verificat i interesant, intocmea un buletin general informativ zilnic pentru Conductorul statului i vicepreedintele Consiliului de Minitri. Rapoartele mai interesante se studiau aparte i erau prezentate cu un referat rezumativ. Pe aceste buletine i referate se puneau rezoluii, care apoi erau executate tot de Serviciul de Centralizare, de unde plecau ordinele scrise la autoritile de resort. Materialul neverificat era trimis spre verificare autoritii de unde emana sau altui serviciu similar. Importana Serviciului de Centralizare a fost marcat de la inceput, deoarece conducerea lui a fost incredinat unui general de stat major i se compunea din funcionari superiori de siguran i ofieri superiori de stat major, toi cunosctori ai problemelor informative. Cu timpul i la SSI prin sistemul de colaborare pe care lam expus, se aduna un important numr de buletine, rapoarte i note informative de la

alte servicii. Pentru centralizarea, studiul i sistematizarea acestui material, cat i pentru economie de timp, am fost nevoit s infiinez la cabinetul meu un mic secretariat, dup modelul i cu proporiile reduse ale Serviciului de Centralizare a Informaiilor. 417 In edina Preediniei Consiliului de Minitri din 10 decembrie 1940, generalul Ion Antonescu, exasperat de numrul buletinelor de informaii care veneau la Cabinetul su dine la serviciile de informaii s-a exprimat: Cene citete aceste buletine inebunete. Cristescule, fi un Buletin unic. Vezi Arhivele Naionale ale Romaniei, Stenogramele edinelor Consiliului de Minitri Guvernarea Ion Antonescu, 199 Toat aceast activitate de colaborare reinea o bun parte din preocuprile efului Serviciului i-l obliga la multe deplasri, conferine i luri de contact cu efii instituiilor respective. Dar ea aducea i un real aport informativ, care suplinea deficienele temporare constatate in organizarea i activitatea SSI. 3. Aciunile ntreprinse de Serviciul Special de Informaii mpotriva Micrii Legionare Acestea constituie cel mai important capitol din activitatea contrainformativ a SSI prin proporiile i consecinele lui politice. Am artat intr-un capitol anterior cauzele care au condus la schimbarea conducerii SSI,

cum i motivele speciale care au determinat conducerea statului s dea in sarcina acestui Serviciu urmrirea problemei legionare. Vom aduga aici c, prin legturile ei externe, cat i prin organizarea ei intern, Micarea Legionar se desemna ca o vast conspiraie, ce tindea la acapararea complet a puterii i instituirea statului totalitar legionar. In expunerea ce urmeaz, aciunea informativ se impletete cu unele fapte politice, a cror meniune este absolut necesar pentru o mai bun inelegere a situaiilor ce s-au creat i succedat Le vom limita la strictul necesar. Psihoza legionar cuprinsese pe muli, din oportunism, laitate sau naivitate, i gsise simpatizani chiar i in armat. Masacrul de la Jilava, asasinarea lui [Virgil] Madgearu i in special a lui Nicolae Iorga, i-a adus la trista realitate. Moartea lui Iorga, aceast mandrie a culturii romaneti, profesor la zeci de generaii de ofieri la coala de rzboi, a desprit pe legionari pentru toteauna de opinia public cinstit din ar i le-a instrinat orice simpatii in armat. In dimineaa zilei de 28 noiembrie, deci a doua zi dup [masacrul de la] Jilava, mi se telefoneaz de la casa Mihail Ghelmegeanu c acolo au venit 8 legionari ca s-l ridice pentru a-l duce s dea o declaraie i imi cerea

concursul. Trimit imediat pe ofierul de serviciu cu singurul agent ce-l aveam la indeman, care nu au putut rezista violenei legionare, dar au avut inteligena necesar s-i urmreasc i au stabilit astfel c l-au dus pe Ghelmegeanu la Prefectura Poliiei. Avizez imediat pe Rioanu, care imi adaug c, probabil pentru aceleai motive, a fost cutat dis-de-diminea la telefon de doamna Argetoianu. Rioanu, insoit de un locotenent i un agent, se duce imediat la Prefectura Poliiei Capitalei unde, in cabinetul lui Zvoianu, un tribunal legionar ii judeca pe Ttrscu, Argetoianu, Mirto, Ghelmegeanu, general Nae Marinescu, Ralea i alii, care erau de fa. Intimideaz pe Zvoianu i pe legionari cu o atitudine de mare curaj i amenin c aduce Regimentul de jandarmi pedetri. Ridic pe fotii minitri i-i pune in siguran in cabinetul su de la Ministerul Afacerilor Interne418. 418 Acest episod este descris cu lux de amnunte i aproape identic in declaraiile lui Constantin Argetoianu, Gheorghe Ttrscu i Mihail Ghelmegeanu (vezi Asasinatele de la Jilava..., Snagov i Strejnicul, ediie 1992, p. 209, 215 i 217-219). La randul lui, Horia Sima care, ofer i alte amnunte, confirm eliberarea celor trei foti demnitari, susinand ins c 200

Planul lui Zvoianu era ca, dup judecat, s-i scoat prin spatele Prefecturii Poliiei i s-i duc in pdurea de la Bneasa, unde vor avea soarta lui Madgearu, care a fost dus direct acolo i asasinat. Noaptea, ali doi legionari, Stoia i Socariciu, [din care] unul [era] ef de cabinet al generalului Petrovicescu, ministrul de interne, incearc s foreze ua cabinetului lui Rioanu i s-i impute pe cei ce dormeau acolo. Garda se opune i nu reuesc s-i desvareasc planul. Intregul complex de fapte imi dovedea c ele fceau parte dintr-un plan mai vast, prin care se urmrea suprimarea tuturor acelora considerai c stau in calea constituirii statului totalitar legionar, dar mai constituiau i un serios avertisment pentru SSI ca s treac la o ofensiv viguroas informativ. Iau pe comisarul Gr. Petrovici de la Sigurana General, bun cunosctor al Micrii Legionare, s organizez cu el un mic grup de informatori i o agentur de teren. Stimulez pe caiva prieteni evrei s-mi semnaleze cu date absolut exacte orice violene legionare impotriva evreilor, spre a putea informa Preedinia Consiliului de Minitri. In tot cursul lunii decembrie 1940, samavolniciile legionare continu prin percheziii, ridicri de obiecte i persoane, ocuparea magazinelor,

maltratarea evreilor, ale cror cadavre se gseau prin podurile de la marginea Capitalei419. Paralel ins se intensific i goana dup arme. Informaiile SSI artau c magazinele de arme erau devalizate. Armele depuse la poliie i posturile de jandarmi, in urma ridicrii permiselor de purtat arme, au fost luate de legionari. Armamentul poliiei i jandarmeriei din Basarabia i Bucovina, depus la Sigurana General dup evacuare, intrase in posesia Poliiei legionare. Sigurana General dei avea surplusuri de armament, comand 1 200 pistoale Walter in strintate, din care 800 sunt date corpului legionar Rzlei. Cand s-a ridicat aceast comand de comisarul de siguran Durghiu, un grup din Poliia legionar venise la vam s-1 foreze s le cedeze toat comanda, fapt pe care el cu greutate l-a putut inltura. Alt comand de puti automate se fcuse de legionari in Germania. Armele sosiser clandestin, dar nu veniser inc cartuele. Planul deci se contura mai clar i instrumentele de execuie se adunau pe fiecare zi. In Consiliile de ordine intern, la care eu inc nu participam, unde Ion Antonescu repeta informaiile de la SSI i cerea incontinuu anchete i msuri,

i se rspundea c acestea sunt informaii de la masoni. Petrovicescu afirma c toate anchetele sunt in curs, dar rezultatul lor nu mai venea. Din aceast cauz, anchetele trec la SSI i sunt insrcinat s anchetez o reclamaie a iniiativa i-ar fi aparinut (vezi Horia Sima, op. cit., p.179180). Dar ceea ce rezult din studiul acestor izvoare memorialisteice este c nici unul nu confirm afirmaia lui Eugen Cristescu privind faptul c la Prefectura Poliiei Capitalei cei arestai erau judecai de un tribunal legionar. 419 Din mai multe memorii i sesizri trimise de Federaia Comunitilor Evreieti din Romania la Preedinia Consiliului de Minitri (documente semnate de dr. W. Fildeman, ca preedinte, i Matatias Carp, ca secretar) rezult c in perioada Statului Naional Legionar, inclusiv in timpul rebeliunii, au murit 120 de ceteni romani de religie mozaic, datorit samavolniciilor legionare. 201 Oficiului de Vanzare a Hartiei in care se arta c un evreu, proprietar al aciunilor fabricii Zrneti, a fost forat impreun cu fiica sa s semneze cedarea aciunilor in favoarea unor legionari, sub ameninarea revolverelor. Raportul de anchet, confirmand faptele, d natere la o discuie violent intre Ion Antonescu i Horia Sima. [Acesta din urm] m cheam la

Preedinie, unde-mi ine un discurs intreg despre tria i durata statului legionar. Sfarete ameninandu-m c voi suferi consecine dac voi continua a informa pe Antonescu cu date impotriva Micrii Legionare. In preajma Anului Nou 1940/1941, SSI primete o serie de informaii foarte grave, care artau c legionarii pregtesc rfuiala cea mare pentru noaptea de revelion, din care vor s fac o adevrat noapte a Sfantului Bartholomeu; c in acest scop, Poliia legionar a intocmit o list de 2000 democrai proscrii in Capital i peste 20 000 in intreaga ar. Antonescu nu era in Capital i nu aveam legtur urgent cu el. Cutam s fac o verificare cat mai grabnic prin unele legturi personale, cand se prezint la mine colonelul Rodler, eful Abwehrului [din Romania]. Acesta imi spune c el e austriac, nu german; c interesul lui este ca in Romania s fie linite, cci orice act de anarhie angajeaz i rspunderea lui fa de Canaris, care i-a fcut aspre reprouri i pentru lipsa de prevedere care a dus la moartea lui Moruzov; i, in fine, c el e militar de 35 de ani in Serviciul de Informaii i nu politician ca cei de la Gestapo, care au legturi cu legionarii. i sfarete afirmand c la Jilava au fost amestecai i cei de la

Gestapo, care au inarmat i instigat pe legionari. De altfel mi-a mai spus colonelul Rdler am informaii pozitive c legionarii pregtesc lucruri mai grave de Anul Nou i de aceea am venit s te previn ca s iei msuri. Colonelul Rodler cerea, natural, o desvarit discreie asupra mrturisirilor fcute. In faa acestor confirmri avizez pe Rioanu de cele ce se pregteau i acesta d o circular foarte drastic la toate prefecturile, poliiile i jandarmeriile din ar i Capital, in care ii face responsabili de orice act de anarhie ce s-ar petrece pe teritoriul pus sub competena lor. In Capital, SSI ia o serie de msuri de precauie pentru orice eventualitate. Planul legionarilor era astfel decamuflat i intenia lor demascat. Horia Sima afl i face scandal lui Rioanu cerandu-i s revoce circulara care vorbea de elemente iresponsabile [ce] intenioneaz s provoace tulburri i s se dedea la acte de violen420 etc., dar era destul de transparent. Rioanu refuz, i atunci Sima d el o alt circular prin care o revoc, in parte421. Efectul urmrit ins se produsese. Dup venirea lui Ion Antonescu in Capital, Horia Sima il reclam pe Rioanu. Acesta se justific pe informaiile primite de la mine. Sunt chemat de Antonescu, cruia ii fac o larg expunere asupra planurilor legionare,

inarmrii, inteniilor urmrite i chestiunea de la Anul Nou, cu toate detaliile 420 Este vorba despre ordinul telegrafic cifrat nr. 6 087 din 29 decembrie 1949 adresat de colonelul Rioanu tuturor prefecilor din ar (vezi Pe marginea prpastiei, 21-23 ianuarie 1941, Editura Scripta, Bucureti, 1992, p. 111). 421 Ibidem, p. 111-112). Horia Sima explic in detaliu i raiunea care l-a determinat s elaboreze i s transmit aceast ordin ( Horia Sima, op.cit, p.279-280). 202 i sursa german de confirmare. Antonescu rmane impresionat de argumentele mele, dar spune: Nu e vremea, i susin nc germanii, continu i urmrete cu atenie i ine-m n curent cu toate constatrile. Sub aceste auspicii intrm in ianuarie 1941. Sigurana General condus de Ghica i Maimuca422 caut s paralizeze aciunea informativ a SSI din cauza creia aveau dese neplceri in Consiliul de ordine public i [era] stingherit in operaiile suspecte. Aresteaz agenii din paz de la locuina mea i-i terorizeaz s spun cine m viziteaz dintre legionari. Aresteaz pe comisarul Gr. Petrovici, asupra cruia face presiuni s spun informatorii ce-i are in Micarea Legionar. Acesta rspunde c nu are i dac i-ar avea nu i-ar spune pentru a nu face o trdare profesional. Este predat Poliiei legionare,

care continu ameninrile in acelai scop. Dup trei zile, i in urma ordinelor drastice ale lui Antonescu, este eliberat. Raportul meu asupra tuturor acestor operaii, citit de [generalul Ion] Antonescu in Consiliul de ordine public, declaneaz furtuna. Cci el era dublat de un raport secret, care coninea o serie de constatri interesante fcute asupra strii de spirit agresive din Poliia legionar i a aversiunii manifestate fi impotriva lui Antonescu printr-o serie de ameninri. Tot in acest timp se produce atentatul supusului grec Sarandos, mpotriva maiorului german Dering423, alt prilej de nemulumire impotriva Ministerului Afacerilor Interne, care nici nu avizase pe Antonescu, pe care l-am anunat eu. Hitler, informat de tensiunea dintre Antonescu i Horia Sima, ii invit pe amandoi la Berlin, ca s-i impace. Horia Sima pretexteaz c e bolnav i nu se duce. Antonescu trage concluzii din eschivarea lui Horia Sima, c acesta vrea s-i pun planurile in aplicare in lipsa lui din ar. In dimineaa plecrii, sunt chemat de Antonescu la Preedinie, cruia ii raportez ultimele informaii. Acesta imi d dispoziii s urmresc foarte atent micrile 422 Din relatrile pe care ni le-a fcut colonelul in rezerv Traian Borcescu (in anul 1993)

rezult c intr-adevr Constantin Maimuca, adjunct al directorului general al Siguranei, nu a avut simpatii legionare. Dimpotriv, in toat aceast perioad, el a oferit cele mai importante informaii Biroului II din Marele Stat Major al armatei romane, despre orice uneltiri i intenii ale Micrii Legionare. A fost un om cinstit, corect, i-un mare roman. Poate c datorit originii sale macedonene a reuit s capete increderea inalilor funcionari de stat care erau legionari sau simpatizau cu Micarea Legionar. Cu alte cuvinte, reuise s se infiltreze in varful ierarhiei legionare. Arestarea sa, dup inbuirea rebeliunii din ianuarie 1941, s-a datorat in exclusivitate manevrelor lui Eugen Cristescu, care vedea in Maimuca un potenial rival la postul de director general al SSI. Intrebat de ce nu a intervenit personal la Ion Antonescu, sau prin altcineva de la armat care cunotea contribuia lui Maimuca, regretatul Traian Borcescu, a oferit urmtorul rspuns: In astfel de situaii, trebuie mers pan la capt. Trebuia sacrificat i el a ineles acest lucru pentru ipoteza cand Horia Sima ar fi fost adus din nou la conducerea Statului. Germanii nu o dat ne-au ameninat cu acest lucru. Situaia era tulbure, nu tiam ce ne rezerva viitorul, iar noi la Statul Major trebuia s ne gandim la toate ipotezele i s lum msuri din timp. Menionm c Traian Borcescu a fost transferat de la Biroul II al MStM la SSI, dup inbuirea rebeliunii legionare. Despre viaa i activitatea lui Traian Borcescu vezi pe larg Cristian Troncot, Din istoria SSI, Traian Borcescu - Riscurile jocului

dublu, in Magazin istoric, s.n., iunie, 1993, p. 25-31, iulie 1993, p. 25-31 i august 1993, p. 25-31. 423 Asasinatul a avut loc la 19 ianuarie 1941 i a fost folosit drept pretext pentru izbucnirea rebeliunii legionare. 203 legionarilor i s avizez pe Mihai Antonescu, cruia i-a lsat instruciuni de procedare pentru orice eventualitate. Pe aeroport, d noi instruciuni lui Mihai Antonescu, artandu-i pe Pantazi i pe mine. La urcarea in avion, imi repet ordinele date cu adugirea c el a spus lui Horia Sima c va sta la Berlin 3-4 zile, dar a doua zi la 11 dimineaa va fi inapoi. I n randurile legionarilor constat mare febrilitate, dar sunt surprini de inapoierea neateptat a lui Antonescu. Noile informaii ale SSI asupra continurii inarmrii, violenelor, listelor intocmite etc. sunt primite de Ion Antonescu cu mai mare interes, afirmandu-mi c ele concord cu atitudinea sfidtoare ce constat la Horia Sima. Antonescu era mai ferm in instruciunile sale: am tras concluzia c primise un spor de incredere de la Hitler, unde Horia Sima fusese probabil lucrat424. Intre 15-20 ianuarie au loc mai multe intruniri legionare, urmate de

consftuiri intime intre Horia Sima i comandanii legionari. La Casa Sprgtorilor de Fronturi, din dosul Cimigiului, se ine intrunirea efilor de cuiburi, cea mai important organizaie legionar din Capital. Primesc informaii c aici s-a manifestat o stare de spirit foarte inflcrat i amenintoare impotriva Conductorului statului, care a fost chiar atacat violent in cuvantrile inute. Ultimul vorbitor, Nicolae Petracu secretarul general al Micrii Legionare ii incheie cuvantarea astfel: Se laud Antonescu cu armata lui? Avem i noi armata noastr. Avem 360 000 de arme i revolvere cu care ii vom rspunde la orice provocare. Toi participanii manifesteaz zgomotos, scoand revolverele. Iau msuri de verificare i informaia se confirm i din alt surs. Cu raportul m duc la Antonescu in ziua de 21 ianuarie, la amiaz, i i-l citesc. Acesta rmane in dubiu, gsind c legionarii au prea mare indrzneal. Reamintesc atunci toate informaiile anterioare i toate pregtirile care m indreptesc s afirm c ne gsim in perioada de pregtire a unei lovituri de for, care nu va intarzia prea mult. Cum legionarii nu sunt inc gata i ateapt noi arme i muniii din Germania, sunt de prere s trecem la

msuri efective de prevenire spre a nu fi surprini. Constatand c eforturile mele de a-1 determina s ia o atitudine decisiv sunt privite inc cu rezerv, sfaresc spunand: De altfel am informaii c vor s v mpute ntr-un Consiliu de Minitri. Asta chiar nu o cred! rspunde Antonescu. Totui, continu informaiile i verificrile n care timp eu voi aviza. 424 Prin aceast expresie a fost lucrat , Eugen Cristescu explic din punctul su de vedere, ca om de informaii, ceea ce se pe trecuse in realitate. Generalul Antonescu ii prezentase lui Hitler toate samavolniciile fcute de legionari, scpai de sub control, ceea ce crea o stare anarhic, intr-o perioad cand ara avea nevoie de linite pentru a se pregti s mearg ferm alturi de Germania. De o situaie anarhic nu putea profita decat URSS, care deja ii concentrase puternice forte armate in Basarabia i Bucovina, gata s intervin. Ca argumente, Antonescu i-a mai spus Fuhrerului c Micarea Legionar s-ar fi anarhizat prin implantarea in randurile sale a comunitilor. Aceasta constituie noua metod bolevic de penetrare in alte ri. Nu se mai infiineaz partide comuniste, iar comunitii intr in numr mare in randurile organizaiilor deja existente in ar. (Hitler Antonescu. Corespondena i ntlniri inedite 1940-1944, vol 1, p. 67). 204 M duc la sediul Serviciului, unde agenii de paz imi spun s m intorc la

Preedinie [deoarece] sunt din nou chemat. Antonescu imi cere s repet toate informaiile ce i le-am dat anterior i sfarete spunand: Ai avut dreptate, toate sunt exacte. Un legionar de marc, dintre puinii cumini, a fost ntre timp la mine i m-a prevenit de inteniile lor. Voi trece la msuri. Am chemat pe generalul Petrovicescu s-i iau demisia. Voi numi pe generalul Dumitru Popescu, comandantul militar al Capitalei, ca ministru al afacerilor interne. Cum legionarii vor reaciona, dumneata ia imediat msuri de siguran i la Preedinie i la SSI, cci tiu c te vor aviza. Continu a m informa de tot ce se va petrece. Am adus la Preedinia Consiliului de Minitri un ofier cu 60 plutonieri de jandarmi, iar la SSI am dat dispoziii ca ofierii s rman toi la Serviciu i s intocmeasc un plan de aprare cu armele i grenadele ce aveam. Generalul Petrovicescu, dup ce a dat in primire Ministerul Afacerilor Interne, a avizat pe Horia Sima i pe Ghica, cu care s-a intalnit la Casa Sprgtorilor de Fronturi, unde au redactat un manifest in care eful SSI era invinovit de debarcarea generalului erou Petrovicescu i era caracterizat astfel: Omul lui Armand Clinescu, vandut evreilor i masonilor, asasinul

maiorului Doering, din ordinul evreilor i al masonilor. Acest text a figurat in toate manifestele redactate cu ocazia rebeliunii, cat i in cuvantrile inute la 220 intruniri i la staia de radio in cursul celor 4 zile cat a fost ocupat de legionari. Omul lui Armand Clinescu, vandut evreilor i masonilor, asasinul maiorului Doering, din ordinul evreilor i al masonilor. Acest text a figurat in toate manifestele redactate cu ocazia rebeliunii, cat i in cuvantrile inute la 220 intruniri i la staia de radio in cursul celor 4 zile cat a fost ocupat de legionari. Totodat este chemat [Dumitru] Groza, comandantul Corpului Muncitoresc Legionar, cu care se organizeaz o manifestaie la statuia [lui] Mihai Viteazul, unde se in cuvantri amenintoare i se imprtie manifeste. Horia Sima dispare din acel moment i intr in conspirativitate i siguran. Reaciunea deci incepuse, i ea impunea noi msuri. Cum lucrasem ani de zile la Ministerul Afacerilor Interne ca director al Poliiei de Siguran i ca director al personalului, cunoteam foarte bine intreg mecanismul acestui departament. Raportand situaia creat prin manifestaia de la [statuia lui] Mihai Viteazul i prevzand ce va urma, am spus lui Antonescu c numai

schimbarea ministrului de interne nu e suficient i [c] trebuie schimbai toi prefecii i inlocuii cu militari. Prerea mea, susinut i de generalul Vasiliu, inspector general al Jandarmeriei, este admis. eful MStM425 primete dispoziii s dea telegrame cifrate tuturor comandamentelor de garnizoan i s ia conducerea prefecturilor de judee i s schimbe administraia legionar din ar. Faptul indarjete i mai mult pe legionari, care incep s organizeze 425 Este vorba despre generalul de brigad Alexandru Ioaniiu, ef al Marelui Stat Major al Armatei Romne n perioada 6 septembrie 1940-17 septembrie 1941. 205 blocurile de rezisten i ocup staia de radio de la Bod, Prefectura Poliiei, Sigurana General, Cazarma Gardienilor Publici, alte localuri i case particulare, in special in jurul Preediniei Consiliului de Minitri. SSI era singurul organ de stat care trebuia s informeze Preedinia Consiliului de Minitri cu toate operaiile legionarilor. Agenii SSI, imprii pe cartierele sensibile ale Capitalei, raportau pregtirile i deplasrile grupelor de rezisten. Am intrebuinat i ofieri in aceast operaie. Dar SSI mai avea misiunea principal s vad ce atitudine iau germanii i astfel constat c

Divizia blindat german de la Targovite a fost adus la marginea Capitalei. Avizand pe Antonescu, acesta cheam la el pe generalul Erik Hansen eful Misiunii Militare Germane - i-i cere explicaii asupra acestei deplasri. Hansen rspunde c intrucat se prevd tulburri i nu tie ce se va intampla, a adus Divizia blindat pentru sigurana trupelor germane i paza liniilor de comunicaie, la nevoie. Intrebat care va fi atitudinea trupelor germane in caz c conducerea statului va fi nevoit s ia msuri militare impotriva legionarilor, Hansen rspunde evaziv c a raportat situaia la Berlin i ateapt instruciuni. Sondand pe colonelul Rodler, rman cu impresia c Serviciul de Informaii German este pentru meninerea ordinii in aceast parte a Europei, indiferent de consideraiile politice. Situaia se agrava, atat din cauza atitudinii nehotrate a Misiunii Militare Germane, cat i din darzenia legionar. La acestea se aduga un motiv mai serios de ingrijorare: in Capital nu erau trupe suficiente, iar trenurile nu circulau. In faa acestei situaii, in conferinele de la Preedinie, se hotrte s catigm timp, prin diferite tratative cu legionarii, pan la sosirea trupelor, care veneau pe jos. In acelai timp, Antonescu telegrafiaz la Berlin, cerand

s se precizeze atitudinea trupelor germane din Romania. In timpul tratativelor lui Antonescu cu senatorii legionari, SSI identific toate localurile ocupate de legionari i le plaseaz pe harta Capitalei. Legionarii din Cazarma Gardienilor Publici atac cu focuri de arm spatele Preediniei Consiliului de Minitri. Antonescu d ordine s fie somai s se predea, ceea ce acetia nu consimt. Dup cateva rafale de mitraliere, acetia cedeaz i sunt arestai i dui in cazarma Malmaison. Triajul lor constat c, in afar de legionari, erau adui cu fora o serie de elemente de la periferiile Capitalei. Intre timp au sosit i trupe in Bucureti, i tratativele s -au intrerupt. Antonescu imi spune: Aciunea informativ s-a terminat, acum incepe represiunea. Scoate harta cu blocurile legionare i intocmete, cu militarii, planul de atac i [face] distribuirea trupelor. In timpul luptelor, in Piaa Victoriei, un soldat este stropit cu benzin de legionari i i se d foc. Faptul fiind comunicat trupelor, le indarjete la represalii. Blocurile sunt succesiv lichidate. n acest timp, la Berlin aveau loc discuii asupra atitudinii ce trebuia s o ia trupele germane din Romania. Partidul Naional-Socialist susinea c Germania nu poate conta in Romania decat pe legionari, care au un program

i o ideologie identic [cu a sa], i deci s fie sprijinii legionarii. Militarii ins, in frunte cu Keitel, susineau c interesele strategice, politice i economice 206 ale Germaniei in Romania cer ca armata german s fie alturi de armata roman condus de Antonescu. Importana teritoriului roman iese iari in eviden. Hitler adopt prerea militarilor i d ordin generalului Hansen s stea la dispoziia generalului Antonescu. Hansen primete la Hotel Ambasador in zorii zilei pe trei delegai trimii de Horia Sima s-i cear ajutor contra lui Antonescu. In cursul discuiilor, Hansen le spune c a primit dispoziii s stea la ordinele generalului Antonescu i ii sftuiete s intre in linite, cci la ora 8 dimineaa, el se va prezenta lui Antonescu. i, dac acesta ii va cere s trag in legionari, el va fi nevoit s execute. Horia Sima, vzand situaia pierdut, lanseaz un manifest prin care cere legionarilor s intre in ordine. Represiunea s-a soldat cu 400 de victime de o parte i de alta426. In timpul represiunii au fost arestai muli legionari. O bun parte din comandani i-au pus la adpost persoana lor i au fugit, lsand in mainile autoritilor numai pe cei ce executaser dispoziiile lor. Prin legturile ce le

aveau cu germanii aflai in ar, au gsit adpost la unii dintre ei. Germanii i-au organizat in grupuri i i-au transportat in vagoane plumbuite peste frontier sub meniunea material de rzboi trimis n Germania pentru reparaie. Vagoanele au fost bine pzite, ca nimeni s nu poat stabili prezena legionarilor in ele. Alii au plecat in uniforme germane cu trenurile de permisionari. Horia Sima a stat catva timp ascuns de germani i apoi, in uniform german, a fost trecut peste podul german de la Giurgiu, in Bulgaria. La Sofia a primit de la ministrul Germaniei un Ausweiss cu care a plecat, prin Iugoslavia, in Germania. Cercetrile informative ale SSI au stabilit c Neubacher, ministrul plenipoteniar german, insrcinat cu tratativele economice in Romania, a inlesnit plecarea lui Horia Sima in Bulgaria i probabil tot el l-a inut ascuns dup rebeliune. Intre 25 ianuarie i 1 iunie 1941 a urmat perioada de cercetri, stabilirea rspunderilor i sanciunilor. Cum SSI era singurul organ de stat care cunotea i urmrise tot timpul pregtirea rebeliunii, trebuia s serveasc autoritilor judiciare orientrile i documentrile necesare. In afar de acesta, SSI era obligat s fac, in paralel cu cele judiciare, o serie de

cercetri informative spre a-i verifica datele ce le-au avut i a aduna materialul necesar unei cunoateri i urmriri, mai in fond, a problemei legionare. Dup indicaiile SSI i in asistena delegailor si, s-au fcut nenumrate percheziii cu rezultate interesante. Astfel, la Sigurana General s-au gsit actele prin care se perfectaser unele comenzi de arme in Germania, cum i dovezi referitoare la instrinarea armamentului Poliiilor, Siguranei, i Jandarmeriei din Basarabia i chiar a armamentului propriu al Siguranei Generale. 426 Mai exact, in timpul luptelor i-au pierdut viaa 21 de militari, iar 53 au fost rnii. In randurile populaiei civile s-au inregistrat 374 de mori (intre care 118 evrei asasinai de legionari) i 380 de rnii; vezi Istoria Romniei n date, 2003, p.450-451. 207 La sediile Poliiei legionare s-au gsit importante cantiti de arme i muniii, cum i un bogat material doveditor al violenelor legionare i al aciunii de inarmare. La sediile Ajutorului legionar erau imense depozite de alimente i obiecte furate de prin casele particulare i magazine. In casa locuit de Horia Sima nu s-a gsit o carte, un ziar i nici o urm de via intelectual, doar un carnet cu cateva insemnri personale.

Din toate aceste percheziii s-a adunat un bogat material, care a fost triat i a servit apoi organelor de anchet. SSI i-a luat notele ce-l interesau i din care se constata c toate datele ce le avusese in legtur cu aciunile violente, inarmarea i pregtirea rebeliunii, erau juste. Cercetarea capilor principali ai rebeliunii s-a fcut chiar de Secia juridic a SSI, de o serie de magistrai mobilizai in acest scop. A urmat procesul, in care SSI, i eful lui, s-a bucurat de o atenie special din partea celor judecai. SSI s-a mai ocupat i cu identificarea celor ce au organizat i executat masacrele de la Jilava, i a dat indicaiile necesare organelor judiciare care au desvarit ancheta i a urmat apoi procesul. Tot astfel, SSI la identificat pe cale informativ pe asasinii lui Iorga i Madgearu, care fugiser in Germania. Cu aceast ocazie sa stabilit c profesorul Tasse din Ploieti, care luase parte la rpirea lui Iorga de la Sinaia, judecarea i impucarea lui la Strejnic, obinuse de la Siguranta General un nurnr de revolvere, din care unele au servit desigur la executarea asasinatului. In timpul rebeliunii, Ghica i Maimuca au activat continuu in favoarea legionarilor i nu au prsit localul Siguranei Generale decat atunci cand au

vzut situaia pierdut i se temeau s nu intervin armata. La aceast instituie, ca i la toate poliiile din ar, nu se mai gsea nici un dosar sau fi privind Micarea Legionar, cci totul fusese distrus. Singur SSI avea dosarele intacte. Pe de alt parte, perioada de guvernare legionar a produs o total dezorganizare in serviciile de poliie i siguran. Personalul de carier fusese indeprtat i inlocuit cu Poliia legionar. Refacerea cadrelor cerea vreme. Pentru aceste consideraii, cat i pentru urmrirea laturii externe a acestei probleme, a fost lsat inc mult vreme in sarcina SSI Interveniile mele la Ion Antonescu in care artam c problema legionar nu e de esena Serviciului Special de Informaii, care s-a ocupat de ea atata timp cat devenise o conspiraie periculoas existenei statului, i c SSI are alte misiuni care cer o preocupare mai atent in alte direcii, nu au fost luate in consideraie. SSI s-a ocupat cu identificarea legionarilor plecai in Germania i a reuit s stabileasc numele a 350 ini. La aceast operaie a fost ajutat i de Abwehr. Legionarii triau in lagre sau grupuri de case inconjurate cu garduri de sarm ghimpat. Erau sub paza aceluiai colonel Geissler de la Gestapo,

care ins le fcea fel de fel de liberti. Astfel c trebuia s ne informm dac unii din ei nu vin in ar cu intenia de atentate. Lagrele principale erau la Rostock lang Hamburg i Buchenwald. Unii lucrau in fabrici, alii in ateliere in 208 lagre. In noaptea de 24 decembrie 1942, von Killinger anun pe Mihai Antonescu, ministrul Afacerilor Strine, c Horia Sima a disprut din lagrul unde se afla, fr nici o urm, i c s-au luat msuri s fie arestat. Adaug c guvernul german regret faptul i previne guvernul roman pentru eventuale msuri de prevedere. Dup protestul de rigoare, Mihai Antonescu convoac pe efii serviciilor de ordine public i SSI Se intocmete un plan de msuri, intre care arestarea i internarea in lagr a 2 000 de legionari. A doua zi, [marealul] Antonescu este informat de toate acestea, cheam pe von Killinger i amenin cu ieirea din Ax, dac Sima nu e arestat. Nu trec decat trei zile i von Killinger anun c Sima a fost gsit i arestat la Roma, de unde cu un avion a fost readus la Berlin, unde se face ancheta. Natural c SSI trebuia s se informeze de imprejurrile in care s-au petrecut faptele i astfel, s-a stabilit c Sima pleca la Berlin cand voia, cu

autorizaia colonelului Geissler; c a luat paaportul unui legionar care semna la figur cu el, l-a vizat la Legaia italian din Berlin i prin Brenero, s-a dus la Roma la camaradul Gzdaru. Geissler vzand c trece vremea i Sima nu se mai intoarce in lagr de la Berlin a fost nevoit s raporteze. Protestul guvernului roman fiind adus la cunotina lui Hitler, acesta spune: Ori Sima, ori capul lui Geissler. Geissler amenin atunci pe legionarii din lagr c, dac in cateva ore nu spun unde se afl Horia Sima, ii impuc pe toi. Vzand c lucrurile iau o intorstur grav, Stoicnescu, cruia Sima ii lsase adresa unde se duce, a divulgat, i astfel Sima este luat de la Roma i adus in Germania. Geissler este pedepsit disciplinar i trimis pe front. Toate aceste constatri le-am raportat lui Antonescu. La prima intrevedere ce a urmat intre Antonescu i Hitler, discutand fuga lui Sima, Hitler spune: Am luat astfel de msuri ca s nu mai poat vorbi niciodat. Antonescu consider rspunsul mulumitor i mi-1 comunic i mie la intoarcerea in ar. Eu nu m mulumesc cu aceast afirmaie i continui a verifica. Primesc informaia c Sima se afl intro cas la Weimar, izolat complet de ceilali legionari i foarte bine pzit, ceea ce Antonescu n-a

voit s cread fa de spusele lui Hitler. Horia Sima i legionarii din Germania au constituit ntotdeauna un instrument cu care germanii neau antajat. Or, de cte ori erau nemulumii de nesatisfacerea cererilor lor economice, sau de numrul de trupe romne trimise pe Frontul de Est, ameninau n surdin c ei au guvern gata pregtit n Germania i ne putem pomeni ntr-o diminea c aterizeaz pe aeroportul Bneasa. Or, dup 23 august 1944, s-a vzut c Horia Sima tria i a fcut guvernul fantom de la Berlin427. 427 Este vorba despre guvernul naional roman de la Viena, compus din opt membri, dintre care cinci legionari (Horia Sima, V. Iainschi, M. Sturdza, C. Georgescu i Gr. Manoilescu) i trei membri care nu aparineau Micrii Legionare. (profesorul Sangiorgiu, generalul Platon Chirnoag i deputatul basarabean Wladimir Cristi). Acest guvern a luat fiin oficial la 10 decembrie 1944. Vezi pe larg la: Platon Chimoag, Istoria politic i militar a rzboiului Romniei contra Rusiei Sovietice, 22 iunie 1941-23 august 1944, Editura Carpai, Madrid, f.a., p. 209 Alte aciuni mai importante dezvoltate de SSI impotriva Micrii Legionare au fost urmtoarele: Identificarea, descoperirea i arestarea comandamentului de prigoan lsat de Horia Sima la plecarea lui din ar. El se compunea din Greceanu, fost ministru plenipoteniar legionar la Berlin i

preotul Boldeanu. Acetia alimentau cu fonduri pe legionarii arestai la rebeliune, cum i pe cei ce plecau inc in Germania. Greceanu scap de pedeaps, dar e trimis pe front, unde ii gsete moartea. Iar preotul Boldeanu este condamnat 10 ani inchisoare, ins prin compliciti vinovate, reuete s fug de sub paza unui gardian al inchisorii Vcreti i dispare in Croatia, la Zagreb. Mai tarziu, SSI identific i aresteaz al doilea comandament legionar, condus de dr. Coma i comandorul Lzrescu. Cum ins acetia se dovedesc c fceau o aciune impotriva lui Horia Sima i cutau o grupare a legionarilor cumini, [marealul] Antonescu fa de garaniile date de nite personaliti serioase dispune s fie lsai in libertate, sub supraveghere. De fapt nu intreprinseser nici o aciune care s indrepteasc vreo sanciune legal. SSI fiind informat c legionarii din Penitenciarul Aiud fac acolo o adevrat coal a crimei i o educaie terorist, dispun de o intreag literatur scris de ei in acest sens, au legturi nepermise cu cei din afar unde trimit concepte de manifeste ce se tipresc i le distribuie apoi in public informeaz pe Conductorul statului i-i cere s ordone Siguranei Generale

[efectuarea] unei minuioase percheziii in celulele lor de la Aiud. Rezultatul percheziiei a confirmat in totul informaiile SSI. Delegaii Siguranei Generale s-au intors cu caiva saci de material de natura celui artat mai sus. Un tribunal militar a fost deplasat la Aiud i a aplicat sanciuni tuturor legionarilor vinovai de aceast aciune. Cu timpul, Sigurana General i Poliia Capitalei au inceput s peasc foarte timid impotriva Micrii Legionare. Ele ins se invaser s fac numai operaii de descinderi i arestri pe baza indicaiilor informative ale SSI. De aceea, SSI a fost nevoit s se ocupe pan la sfarit de activitatea legionar. Din relatrile cuprinse sub punctul 3, pe care le -am comprimat la maximum posibil, rezult c SSI a fost nevoit s dezvolte, paralel cu eforturile sale de reorganizare, o serie de aciuni destul de grele, o adevrat lupt impotriva unei organizaii politice care, prin actele ei de extrem violen, intimidase tot aparatul de ordine i siguran al statului. 4. Activitatea i aciunile mai importante ntreprinse se Secia Informaii Aceast secie avea un caracter specific militar. Era compus in majoritate din ofieri de stat major, ajutai de personal birocratic i caiva refereni civili.

Maniera de lucru era asemntoare cu aceea de la Secia a II-a din MStM. 329-330; Horia Sima, Prizonieri ai Puterilor Axei, Editura Micrii Legionare, Madrid, 1990, p. 458, 460; Mihail Sturdza, Romnia i sfritul Europei. Amintiri din ara pierdut, Fronde Alba-Iulia, Paris, p. 260. 210 Informaiile militare predominau in proporie de peste 80%. eful seciei, ca ofierul cel mai mare i mai vechi in grad, avea i alte atribuii: indeplinirea funciei de subdirector general, inlocuind, in absen, pe eful Serviciului; se ocupa cu verificarea, alegerea i recrutarea noilor ofieri propui a fi cooptai la SSI; prezida consiliile de numiri i disciplin a SSI; exercita aciunea de control i disciplin a ofierilor Serviciului; intocmea foile calificative i notrile ofierilor; intreinea o bun parte din relaiile de serviciu, cu Secretariatul Ministerului de Rzboi, cat i cu seciile din MStM. Tot el se ocupa cu intocmirea i urmrirea executrii Planului de cutare a informaiilor. Nefiind specialist in materie de informaii militare voi da numai relaiile de ordin general ce le rein asupra acestei operaiuni. De regul, intocmirea acestui Plan trebuia s se fac de Secia a II-a, in colaborare cu celelalte secii din MStM. In practic, ins, el se intocmea de

ofierii de stat major de la SSI, in colaborare cu Secia a II a a MStM. In baza unui studiu prealabil asupra planului din anul expirat, se fcea soldul intre informaiile obinute i cele neobinute din planul perimat. Soldul negativ se trecea in noul plan. Secia informaii aduga informaiile ce credea necesar a fi cutate in anul viitor. Necesarul era desigur in raport cu problemele urmrite i cu situaiile politice i militare externe. Din tot acest material, Secia Informaii intocmea un proiect, care era predat Seciei a II-a din MStM. Aceasta verifica proiectul pe care-l completa cu cererile sale de noi informaii, cat i cu cererile celorlalte secii din M.St.M., in special Secia de operaii. Cu verificrile i adugrile fcute de MStM se intocmea Planul definitiv, ce se supunea efului MStM spre aprobare. Apoi era trimis SSI, pentru executare. Planul coninea cererile de informaii militare, in mare majoritate. Apoi informaiile politice i economice externe. Secia de informaii, primind planul, il desfcea in chestionare pe Frontul de Est, Vest i Sud. Frontul de Nord nu mai exista din cauza ocuprii Poloniei de ctre germani. efii de fronturi, la randul lor, fracionau chestionarele i repartizau problemele de urmrit Centrelor de informaii de pe frontier i rezidenilor

externi, fiecruia dup zona de aciune i competena ce avea. In genere, pentru pstrarea discreiei, toat operaia se fcea in etape succesive i pe fraciuni, pe care rezidenii trebuiau s le invee pe de rost. eful Seciei de Informaii i efii de fronturi ineau evidena a ceea ce s-a realizat i ceea ce a mai rmas de cutat, urmrind permanent realizarea planului. Tot ei fceau i interverificarea informaiilor intre diferite surse i ddeau noi instruciuni cand era nevoie. Dac Planul de cutare a informaiilor cerea date din ri unde nu aveam rezideni, Secia Informaii cuta i propunea numirea de noi rezideni in acele ri. eful Seciei de Informaii consulta adesea Planul, pe care nu-l cunotea decat el in intregime i cu eful de Serviciu, i urmrea adunarea datelor cerute i aplicarea lui in msur cat mai larg. Tot el inea evidena informaiilor cptate i ddea instruciunile necesare pentru completarea golurilor constatate. Adeseori veneau cereri de la MStM sau chiar de la Cabinetul Militar al Conductorului statului, pentru care Secia de Informaii trebuia s ia msuri 211 de satisfacere. La Secia de contrainformaii infiinasem tabele de eviden in care se inscriau problemele ce trebuiau urmrite i tot astfel la Secia de

Contraspionaj. efii seciilor trebuiau s urmreasc evoluia acestor probleme i s semnaleze efului Serviciului constatrile fcute, cum i noile aspecte pe care aceste probleme le imbrcau in dezvoltarea lor. Totodat, se fcea i calculul a ceea ce s-a realizat i ceea ce a rmas de completat. Evidenele erau mereu completate cu noile probleme ce interveneau ca necesare in aciunea de prevenire. Pentru controlul activitii acestor secii, eful Serviciului infiinase nite carnete in care se treceau problemele i persoanele urmrite, astfel c eful seciei era obligat, cand venea la raport, s aduc din casa de fier carnetul pentru a fi controlat. Insui eful Serviciului avea un carnet cu diviziuni, pe secii, in care ii nota chestiunile date in urmrire. La celelalte secii se ddeau instruciunile de procedare cu caracter general i permanent, iar cand interveneau probleme speciale sau se cereau noi realizri, se completau cu noi norme de ctre eful Serviciului. La baza directivelor ce le primea de la Conductorul statului, cum i necesitile ce rezultau din colaborarea informativ, completate cu cerinele izvorate din evoluia problemelor i din Planul de cutare a informaiilor, eful Serviciului de Informaii ii fixa un Plan general de conducere, orientare,

control i ndrumare a ntregii activiti a Serviciului. Acest Plan general rmanea in concepia efului Serviciului i el era adaptat mereu noilor situaii ce interveneau. Detaliile aplicrii depindeau de inelegerea fiecrui ef de secie in parte, dei eful Serviciului era nevoit adesea s intervin pan la cele mai mici amnunte spre a nu se face greeli sau abuzuri. n capitolele precedente am artat activitatea Seciei de Informaii in cadrul celor trei reorganizri ale Serviciului. De asemenea, am descris eforturile fcute de aceast secie pentru recrutarea de noi ofieri, reorganizarea centrelor de informaii pe frontier, recrutarea rezidenilor externi, instructajul i organizarea legturilor [acestora] cu Serviciul. In perioada decembrie 1940 iunie 1941, care a fost mai mult o epoc de reorganizare, Secia de Informaii a contribuit in mare msur i la aciunea de colaborare organizat de SSI cu Ministerul Afacerilor Strine i in special cu M.St.M. In aceast perioad am mai avea de relevat c s-au obinut date interesante asupra organizrii militare ungare pe noua frontier a Ardealului, trasat prin arbitrajul de la Viena. De asemenea, am cunoscut la timp ostilitatea cu care majoritatea opiniei

publice din Iugoslavia a primit pactul incheiat intre guvernul german i iugoslav428 i am prevzut, pe baza datelor ce aveam, lovitura de stat ce se pregtea, ranversarea acestui pact i schimbarea orientrii politice a Iugoslaviei429. 428 Evenimentul a avut loc la 25 martie 1941, cand premierul Iugoslaviei, D. vetkovici a semnat la Viena protocolul privind aderarea rii sale la Pactul Tripartit. 429 Aderarea Iugoslaviei la Pactul Tripartit a dezlnuit o puternic reacie popular. Folosindu-se de aceast micare a maselor, cercurile politice pro-anglofranceze au organizat la 27 martie 212 Ctre sfaritul lunii mai 1941, conducerea statului i M.St.M., prevzand o campanie in Est, [au] dat dispoziii precise SSI s organizeze o grup care s contribuie la aciunea informativ a Marelui Cartier General. Colonelul Lissievici, de acord cu Secia a II-a din M.St.M. intocmete un plan pentru organizarea unui Ealon informativ, avand ca baz agentura Frontului de Est i centrala de informaii ale acestei agenturi. Mai intr in compunerea Ealonului echipe de personal de la Secia de contrainformaii, Secia G de legturi cu serviciile externe, Secia tehnic cu aparate fotografice, Secia de transmisiuni cu aparate t.f.f., Secia autotraciune [cu] maini i camioane,

Secia de administraie cu personal birocratic, personalul de serviciu, popota, paza etc. In total circa 100 persoane, compunand un serviciu redus, cu misiunea de a face aciune informativ i contrainformativ in legtur cu Campania in Est. La Secia de Informaii, in Central, au rmas Frontul de Sud i de Vest cu personalul necesar. Iar la celelalte secii a rmas majoritatea personalului ca s-i poat continua activitatea. In timpul lipsei mele din Capital eram suplinit la conducerea Serviciului de colonelul Siminel. Ealonul astfel constituit, cu personalul i aparatura tehnic necesar, trebuia s urmeze Marele Cartier General in toate deplasrile sale i s-i dea concursul cerut. La inceputul rzboiului, Ealonul a plecat din Capital i a fcut apoi urmtoarele deplasri in urmrirea Marelui Cartier General: de la 21-23 iunie comuna Maia, jud. Ilfov; de la 24-28 iunie comuna Vartecoiu, lang Odobeti; in ziua de 29 iunie, ziua masacrelor de la Iai, deplasare intre Odobeti Piatra Neam; de la 29 iunie la 1 iulie in com. Vaduri P. Neam; de la 1 la 16 iulie in com. Sofrceti Roman; de la 15 iulie -plecare la Iai. In tot acest interval am fost i eu la Ealon, plecand ins in mai multe randuri la Cernui i Bucureti, in interes de

serviciu, dup 1 iulie. In timpul absenei mele, conducerea Ealonului se exercit de colonelul Lissievici, ce pstra i legtura permanent cu Marele Cartier General care s-a deplasat tot in oraele Odobeti, Piatra Neam, Roman, Iai. In acest interval, Ealonul nu a avut nici o activitate, deoarece s-a deplasat de cinci ori in 24 de zile. De la Bucureti venea regulat un curier cu lucrri pe care le rezolvam la Ealon. Pe cand eram la Sofrceti Roman, colonelul Radu Dinulescu eful Seciei a II-a din Marele Cartier General m informeaz de masacrele de la Iai, unde SSI nu avea pe nimeni, nici staie de radio, deoarece centrul de informaii de pe frontier plecase cu trupele pe Prut. Pentru a avea informaii mai complete, insrcinez pe doi funcionari de la Secia de Contrainformaii, Petrovici i Mihalcea, s plece in ziua de 1 iulie la Iai i s se intereseze de la 1941 o lovitur de stat. Regentul Paul a fost alungat din ar, iar minitrii progermani au fost arestai. Regele Petru al II-lea, inc minor, a fost instalat pe tron, iar generalul Duan Simovici a constituit un guvern de uniune naional. Noul cabinet a refuzat s ratifice aderarea Iugoslaviei la Pactul Tripartit i a semnat la Moscova, la 5 aprilie, un tratat de neagresiune cu URSS. Aceste evenimente au accelerat executarea planului german de atacare a Iugoslaviei. 213

generalul Leoveanu430 directorul general al Siguranei , care fcea ancheta, de constatrile fcute. Cei doi funcionari, luand autorizaie de la M.C.G. pentru deplasare la Iai care era zon de rzboi se duc in localitate, se informeaz i se inapoiaz la Sofrceti Roman, raportandu-mi datele culese, cu constatarea c masacrele au fost fcute de germani, c autoritile romneti au fost surprinse i depite de fora german. La 15 iulie, deplasndu-m la Iai, am fcut legtura cu MCG i am detaat o echip de contrainformaii pentru supravegherea imprejurimilor cartierului i diferite informaii locale cerute de Secia a II -a a MCG. De la Ealon s-a deplasat un mic grup condus de un ofier, care a format centrul de contrainformaii de la Cernui. Venind de la Iai la Bucureti cateva zile pentru a lucra in Centrala Serviciului, mi se spune de [generalul Ion] Antonescu c in raportul de anchet al generalului Leoveanui asupra masacrelor de la Iai nu sunt lmurite imprejurrile in care au inceput aceste masacre i c ar dori ca SSI s fac o serie de investigaii informative spre a lmuri cum au luat natere aceste masacre. Intorcandu-m la Iai, am luat msuri pentru a face o anchet informativ

prin personalul Ealonului. Aceast anchet a stabilit urmtoarele: Evreii din judeul Iai au fost adui la Iai in urma unui ordin dat de generalul teflea431 secretarul general al Ministerului de Rzboi i eful Cabinetului Militar de la Preedinia Consiliului de Minitri motivat pe msuri de ordin militar. Autoritile de ordine public au fost lipsite de prevedere, deoarece tiau c in Iai se gseau la acea dat 16 000 germani din organizaia Todt i nu au luat nici o msur de izolare, spre a evita ciocnirea. Personalul de poliie i jandarmi era suficient in Iai, ateptand s treac in Basarabia pentru organizarea serviciului de poliie de acolo. Pe cand un grup numeros de evrei se gseau la Chestura Poliiei, in ziua de 29 iunie, iar trupele germane treceau in mar prin faa Chesturii, se produc o serie de impucturi spre germani, dar fr ca vreunul s fie rnit. Germanii se servesc de acest pretext i se indreapt spre curtea poliiei unde dezlnuie masacrul. Dup informaiile SSI rezult c provocarea s-a fcut de un grup de elemente antisemite din Iai, in inelegere cu germanii, sub conducerea unui oarecare Marinescu care a i plecat apoi in Germania pentru a nu fi arestat. Deci nu putea fi vorba de un atac al evreilor cum susineau germanii, ci de o

provocare organizat chiar de ei432. Dup terminarea masacrului, au inceput 430 Generalul de divizie Emanoil Leoveanu s-a aflat in fruntea Direciei Generale a Poliiei in perioada 21 ianuarie-10 decembrie 1941. 431 Generalul de corp de armat Ilie teflea (1887-1954) a fost ef al Marelui Stat Major al armatei romane intre ianuarie 1942 i 23 august 1944. 432 Trebuie s menionm totui c e greu de explicat care au fost raiunile militare ale unei astfel de provocri din partea armatei germane (dac intradevr ea este autorul, cum susine Cristescu). La momentul respectiv, armatele germano-romane se aflau in plin ofensiv pe Frontal de Est i, ca urmare, orice act de diversiune (provocare la aciuni xenofobe, cum a fost cazul la Iai) in spatele lor nu puteau fi decat in beneficiul inamicului (adic al armatei sovietice). Se crea panic i dezorganizare pe eventualele aliniamente de aprare. S notm c in anii urmtori, pan in august 1944, autoritile de resort romaneti au identificat i cercetat numeroi parautiti sovietici, lansai din imediata apropiere a unor 214 atacuri izolate prin cartierele oraului provocate de patrule germane, dar i romane, operaie care a durat i n ziua de 30 iunie. Continuand informaiile, SSI a mai stabilit c in Iai se gseau in acelai timp formaiuni ale mai multor servicii de informaii germane care ateptau s treac cu trupele in Basarabia.

Astfel se gseau elemente de la: Geheime Staats Polizei [Gestapo]433, Geheime Feld Polizei [Poliia de campanie]434, Siecherheitz Dienst [Serviciul de siguran]435, cum i elemente din S.S.436, organizaia F.U.C.S. i altele437. Informaiile SSI artau c germanii aveau ageni printre tineretul antisemit din Iai, astfel c organizarea provocrii a fost uoar. Se cita chiar numele unui maior Gregori i un cpitan Rohrscheid care ar fi avut amestec in aceast afacere. Pe baza tuturor constatrilor fcute, completate cu alte date de amnunt, pe care nu le mai rein in prezent, am intocmit un raport pe care 1-am trimis lui Ion Antonescu. Dosarul, cu toate constatrile, l-am dat lui Georgescu pentru a fi pstrat in arhivele Seciei de Contrainformaii, mai ales c i el contribuise la facerea acestor cercetri la Iai. In 1946, in timpul cercetrii mele, am cerut acest dosar care a fost cutat la SSI unde nu s-a mai gsit nici o form. A fost probabil distrus de Georgescu, deoarece coninea unele constatri in sarcina prietenului i colaboratorului su german cpitan Rohrscheid pe care voia s-l acopere. Dar dispariia dosarului a mai avut i rostul de a inlesni confuziile i neadevrurile ce s-au pus in sarcina unor ofieri i funcionari de la SSI in legtur cu aceste

masacre. Astfel, fantezia agenilor pedepsii disciplinar pentru abateri de la datorie a brodat pe tema masacrelor o serie de ipoteze false i contradictorii, acuzandu-se unii pe alii din motive de rzbunare. Cum niciunul din autorii acestor inscenri nu fuseser la Ealon, nici la Iai, i nu avusese nici o insrcinare de a se informa sau vreo misiune in legtur cu masacrul, au reprodus din auzite lucruri i situaii care sunt absolut contrare faptelor materiale petrecute. Din totalul acestor versiuni, intrigi, fantezii i falsuri sau creat cinci ipoteze spre a angaja rspunderea SSI in legtur cu masacrele de la Iai. Prima ipotez spune: nainte de masacre a fost la Iai amiralul Canaris eful Serviciului de Informaii al Armatei Germane, unde s-a intalnit la o conferin cu eful SSI i au organizat masacrele, impreun cu locotenent-colonelul localiti basarabene, in spatele liniei frontului romanogerman. De regul, misiunile lot aveau un caracter informativ i terorist- diversionist. (Arh. SRI, dosar nr. 8 343, vol. 1, f. 162; 177- 178, 191). 433 In traducere: poliia secret de stat. 434 Poliia secret pentru front. 435 Denumirea corect: Siecherheits-Dienst des Reichsf'urers S.S. (Serviciul de siguran al conductorului S.S. al Reichului).

436 Schutzstaffel (Trupe de protecie). 437 Despre toate aceste servicii secrete i de poliie germane, vezi pe larg la Jacques Delarue, Istoria Gestapoului, Editura politic, Bucureti, 1966. 215 Ionescu Micandru i maiorul german Stransky. Toate afirmaiile sunt false: Canaris n-a fost la Iai inainte de masacre, nici eu n-am fost la Iai, pan la 15 iulie i nici cei doi ofieri citai. Nu a avut loc nici o conferin. Intre 21 i 28 iunie am fost cu Ealonul intre Bucureti i Odobeti, iar in ziua de 29 iunie ziua masacrelor de la Iai eram in curs de deplasare intre Odobeti i Piatra Neam cu cei doi ofieri i restul de 100 de funcionari ai Ealonului. Nimeni de la SSI nu a avut contact direct sau indirect cu Iaul pan dup 1 iulie, deci dup masacre. Al doilea rand de declaraii creeaz alt ipotez, a doua, i anume: Canaris a fost la Iai la 8 zile dup masacre, pentru ca s vad opera agenilor lui Himmler. Aici s-a intalnit cu locotenentcolonelul Micandru i maiorul Stransky. eful SSI nu mai apare in aceast versiune. Adevrul este c pe la data de 10-12 iulie, deci dup masacre, Canaris a venit la Bucureti i de aici voia s vin cu avionul la Roman, la MCG, unde urma s-l vd i eu.

Neputand ateriza cu avionul su, foarte greu, pe aeroportul Roman, s-a dus direct la Iai. Cei doi ofieri au plecat cu maina de la Roman i 1-au ateptat pe aeroportul Iai. L-au salutat din partea mea, au stat 15 minute de vorb cu el i s-au intors la Roman. Canaris s-a dus la cartierul generalului Schobert, la coala normal unde s-a interesat de mersul operaiilor, i dup trei ore a plecat cu avionul de la Iai la Sofia, peste Bucureti. Cat privete relaiile dintre Canaris i Himmler ne vom ocupa mai jos. Prin alte declaraii, s-au creat inc trei ipoteze. Astfel s-a spus [a treia ipotez]: Agenii Ealonului SSI i ofierii au participat la provocri i la masacre. Agenii SSI in realitate nu atinseser pan la 29 iunie nici oraul Piatra Neam unde am ajuns in seara zilei masacrelor i dup cum am mai afirmat, ofierii centrului informativ se gseau cu trupele pe Prut, iar de la S.S.L, pan dup 1 iulie, nimeni n-a fost la Iai. Ipoteza a patra spune c cei doi ofieri au fost intr-o pdure de lang Iai, unde s-au intalnit cu generalul Hansen438 cu care au organizat masacrele. Cat e de fals aceast afirmaie, rezult din faptul c Hansen, inainte de inceperea razboiulii in Est, a fost insrcinat cu comanda unui corp de armat german pe Frontul de Est, iar ef al Misiunii Militare Germane era generalul Hauffe439 la

inceperea rzboiului. Era deci nevoie de o alt ipotez mai plauzibil. 438 Generalul colonel de cavalerie Erik Hansen a fost eful Misiunii Militare Germane pentru Armata de Uscat (12 octombrie 1940-1 iunie 1941). La 1 iunie 1941 a fost numit comandant al Corpului de armat 54 aflat in Moldova. Cu acea ocazie, eful de pan atunci al statului su major, generalul Hauffe a preluat conducerea Misiunii Militate pentru Armata de Uscat. Funciile efului Misiunii Militare Germane din Romania, le-a preluat, ca cel mai mare in grad, generalul-locotenent Wilhelm Speidel, eful Misiunii Germane a Aerului. La 28 ianuarie 1943, generalul Hansen a revenit ca ef al Misiunii Militare Germane din Romania el se bucura de o deosebit incredere din partea marealului Ion Antonescu. 439 Generalul maior Arthur Hauffe a fost eful statului major al Misiunii Militare Germane din Romania. El a venit cu trupele in Bucureti la 12 octombrie 1940. In ianuarie 1943, in urma memoriului adresat de marealul Ion Antonescu cancelarului Hitler in care-i atrgea atenia c trebuie s se pun capt umilinelor la care erau supui soldaii romani de ctre ofierii germani generalul Hauffe a fost schimbat. El era acuzat de conducerea militar roman c instig superiorii si prin informaii nefondate asupra armatei romane. In locul su a fost numit generalul Erik Hansen. 216 Ipoteza a cincea spune c cei doi ofieri s-au intalnit cu un general roman la

un comandament intr-o pdure, unde s-au aranjat masacrele. Inexact, pentru c acest general nu a fost nici mcar cunoscut de SSI, iar pan la 10 iulie cei doi ofieri nu au prsit un moment Ealonul; i inainte de masacre i in ziua masacrelor, au fost la Ealon pe drumul OdobetiPiatra Neam. Din simpla citire a acestor ipoteze se va vedea cum se contrazic i se anuleaz unele pe altele. Iar pentru verificarea acestor declaraii stteau la dispoziie mrturiile celor 100 de ofieri i funcionari ai Ealonului. Doar o simpl intrebare era edificatoare: Dac, prin imposibil, acea conferin ar fi avut loc i inc inainte de masacre, ar fi putut cunoate oare agenii de a aptea man de la Bucureti hotrarile de o extrem gravitate luate de eful Serviciului de Informaii al Armatei Germane de i eful SSI roman la Iai? Nimeni nu i-a pus aceast intrebare i nici nu s-a fcut cea mai simpl verificare a tuturor acestor intrigi, inscenri i falsuri, care au servit drept pretexte de condamnare a ase exponeni ai SSI. Cat privete relaiile intre Canaris i Himmler, ele au fost toteauna foarte incordate. Dup atentatul impotriva lui Hitler440, s-a constatat sau s-a inscenat, c cinci ofieri din serviciul lui Canaris ar fi amestecai in complot.

Era real sau Himmler voia s angajeze i rspunderea lui Canaris, nu se poate ti. Fapt este c amiralul Canaris a fost destituit i arestat, iar cei cinci ofieri impucai. Neputand s-l angajeze direct in complot, i-a inscenat c, atunci cand Canaris era ataat naval in Spania441, in tinereea lui, ar fi fumizat anumite informaii americanilor, i pe aceast baz Canaris a fost condamnat pentru trdare i impucat442. Cand trupele aliate au ocupat Berlinul s-a gsit intr-un seif carnetul intim al lui Canaris, in care acesta ii nota impresiile lui asupra lui Hitler, pe care il zugrvea ca un nebun care va duce Germania la dezastru". Acest carnet a servit ca document al acuzrii celor judecai in procesul de la Nurnberg. De aici se poate vedea atitudinea lui Canaris i raporturile lui cu Himmler. Crearea Ealonului a fost impus de necesiti de ordin militar, iar organizarea lui a fost intocmit de militari. Deoarece pan la Iai nu au fost asemenea operaii militare, 1-am condus eu cu intermitene, fiind nevoit s plec adesea la Bucureti. Peste Prut, ins, avea s se poarte operaiile 440 Atentatul contra lui Hitler s-a produs la 20 iulie 1944.; vezi mai recent Pierre Galante, Operaiunea Walkiria, Editura Elit, Bucureti, 1998. 441 Despre Canaris, s-a scris pan in prezent o bogat literatur. Biografii si, precum i

studiile de specialitate, menioneaz c in perioada iulie 1916 sfaritul anului 1917, Canaris s-a aflat la Madrid, dar nu ca ataat naval, ci in calitate de agent al Serviciului de Spionaj al Marinei Germane. El utiliza un paaport pe numele Reed Rosas, negustor chilian. In acest interval se pare c a cunoscut-o i chiar ar fi dirijat-o in aciuni informative pe celebra spioan H-21 (Mata Hari). Vezi Iaroslav Kokoska, Amiralul Canaris, Editura militar, Bucureti, 1970, p. 21-28. 442 Procesul lui Canaris a avut loc in lagrul de concentrare de la Flassenburg, la 8 aprilie 1945, iar sentina de condamnare la moarte a fost executat in ziua urmtoare (Ibidem, p. 283-386). La data respectiv Eugen Cristescu se afla la Moscova, internat i anchetat in inchisoarea NKVD, Lublianca. 217 militare, i Ealonul trebuia s se ocupe 90% de informaii militare. Neavand nici specialitatea necesar in aceast materie i nemaiputand absenta de la conducerea Centralei Serviciului, la Iai am prsit conducerea Ealonului i am plecat definitiv la Bucureti. Conducerea Ealonului, directivele de aciune, controlul activitii personalului, disciplina i notarea au rmas in seama i in rspunderea colonelului Lissievici. Acesta indeplinea funcia de subdirector general, comandant al ofierilor din Serviciu i ef al Seciei de Informaii, care

infiinase Ealonul. Avea deci toate atribuiile necesare de conducere. Era ajutat de locotenent-colonelul Ionescu Palius i un grup de ofieri. In Basarabia, Ealonul s-a oprit la Chiinu, unde a constituit un mic Centru de Contrainformaii pentru Basarabia, sub conducerea maiorului Balotescu, fost ef de centru informativ pe Prut. Acesta i -a angajat apoi o serie de informatori i rezideni din Basarabia in toate capitalele de judee, pentru culegerea de informaii asupra tuturor strilor de lucruri locale. Cele care interesau Comandamentul militar sau Guvernmantul, le comunica acestor autoritti. Tot in acel timp se instalase pe teritoriul Basarabiei poliiile de orae i legiunile de jandarmi care se ocupau cu meninerea ordinii publice i siguranei teritoriului. Ealonul a trecut la Tighina unde a stat tot timpul operaiunilor pentru ocuparea Odessei, dup care s-a mutat in acest ora. Dup trecerea Nistrului, colonelul Lissievici a propus i a ntocmit chiar el un Proiect de lege pentru asimilarea gradelor civile a funcionarilor SSI cu gradele militare, motivand c are dificulti cu comandamentele militare din zon, care nu permit circulaia civililor, pe care ii suspecteaz i chiar aresteaz, cat i pe faptul c, odat

militarizai, va putea menine mai uor disciplina personalului civil Proiectul a fost aprobat de Ministerul de Rzboi i a devenit lege, dup care gradul de director era asimilat la gradul de maior i apoi scara cobora, pan la agent. Nu am lsat ca gradul de director general s fie asimilat prin aceast lege, pentru a nu avea nici un angajament fat de militari i a pstra, ca civil, intreaga libertate de aciune. La Odessa, Ealonul a pstrat legtura cu Comandamentul militar, cruia u comunica informaiile obinute i, mai tarziu, cand Guvernmantul s-a mutat de la Tiraspol la Odessa, a informat i Guvernmantul. In acest timp Ealonul a primit o denunare, a unui cetean din Odessa care arta c localul NKVD, unde era instalat Comandamentul militar, ar fi fost minat de trupele sovietice inainte de plecare. Informaia a fost comunicat Comandamentului militar care a cerut germanilor s fac o verificare cu aparatele lor tehnice de detecie. Verificarea a dat rezultate negative, probabil din cauz c explozibilul din subsolul cldirii a fost foarte bine izolat. Dup explozia care a cauzat moartea unui important numr de ofieri romani i germani, Antonescu a dat ordin de represalii, care ins a fost

cu mult depit de autoritile militare locale. Nu s-a fcut nici o cercetare prealabil i Ealonul nu a avut nici un amestec in toate aceste represalii443. 443 Pentru detalii despre evenimentele de la Odessa vezi Cristian Troncot, Glorie i tragedii, p. 70-86; Documentele de informare ale SSI despre aceste evenimente sunt publicate 218 Lagrele i ghettourile in Transnistria fuseser infiinate prin dispoziiile Guvernmantului i Comandamentului militar. De aici armata a luat un numr important de evrei asupra crora s-au executat represaliile. De cand avea sediul la Tiraspol, Guvernmantul a fcut imprirea administrativ a Transnistriei pe judee, printr-un decret lege. Prefecii de judee erau instituii ca efi ai administraiei i poliiei de jude. Guvernmantul, ca i prefecii i toat administraia din Transnistria, exercitau atribuiile lor ca organe subordonate Comandamentului de cpetenie al armatei romne". La Odessa s-a infiinat o Prefectur de poliie i un Inspectorat de jandarmi, care aveau legiuni de jandarmi in fiecare jude. Decretul lege pentru infiinarea Jandarmeriei in Transnistria atribuie Comandamentului de legiuni i drepturi pretoriale", avand astfel puterea s judece i s pronune pedepse pentru anumite categorii de infraciuni i pan

la o anumit limit peste care competenta aparine curilor mariale. Ealonul a infiinat un Centru Contrainformativ la Odessa, pe care l-a dotat cu personal de la Ealon. Centrul Contrainformativ Odessa a trimis cate 2-3 ageni in fiecare capital de jude, neavand mai mult personal. Acetia trebuiau sa fac informaii asupra strinilor, de fapt localnici i s raporteze Centrului. Dup ce Ealonul a prsit Odessa, legtura cu Guvernmantul i Comandamentul militar a inut-o Centrul Contrainformafiv. Activitatea Ealonului la Odessa, cat i a Centrului de Contrainformaii, privea o aciune de informare cu caracter general asupra tuturor strinilor de fapt. Apoi trebuia s se ocupe de starea de spirit a populaiei, problemele economice, comportarea administraiei romane, abuzuri etc. Dac din aceast activitate informativ rezultau indicii asupra unor persoane cu atitudini potrivnice aprrii spatelui armatei, ele trebuiau aduse la cunotina autoritilor, ai cror exponeni aveau calitatea de ofieri sau ageni de politic judiciar. Personalul SSI nu avea aceast calitate, i deci rolul lui se limita la o aciune de semnalare pe care o fcea la inceput Poliiei i Jandarmeriei, dup caz, iar cand s-a infiinat Politia Judiciar Militar,

magistratului militar respectiv, care avea dreptul de a face verificrile i cercetrile necesare, urmand aceeai procedur pe care SSI o practica cu Secia juridic din Capital. Pentru indrumarea i controlul administraiei din Basarabia, Bucovina i Transnistria, se infiinase la Preedinia Consiliului de Minitri un birou special cu aceast denumire Biroul B.B.T. Acest birou cerea SSI foarte multe informaii i verificri asupra personalului administrativ i comportrii lui in noile provincii, cum i asupra diferitelor probleme locale. Toate aceste cereri SSI le satisfcea prin centrele contrainformative din aceste regiuni. Deoarece n Bucovina, i mai cu seam in Transnistria, Guvernmintele intrebuinaser in administraie un mare numr de legionari, toti acetia trebuiau supravegheai, misiune ce revenea centrelor contrainformative ale SSI de Cristian Troncot i Alin Spanu in Documente ale Serviciului Special de Informaii despre URSS 1939-1944, Bucureti 2005 pasim. 219 Pentru a tine personalul SSI departe de orice fel de aciuni sau afaceri, am dat dispoziii categorice Ealonului s nu permit nici un amestec al ofierilor sau funcionarilor SSI in constituirea sau administrarea lagrelor i ghettourilor,

cum i a transporturilor de evrei. De altfel, nici SSI nu avea competenta, nici posibilitatea de a se amesteca in edictarea legilor i aplicarea msurilor cu caracter rasial. La Odessa, Ealonul i Centrul Contrainformativ s-au ocupat indeosebi cu problema catacombelor. Informaiile lor artau c in aceste catacombe s-ar ascunde un grup de partizani, sub conducerea unui oarecare Cuzenetov cu misiunea de a ataca spatele trupelor romane in eventualitatea unei debarcri a trupelor sovietice pe mare. Se aduga c se gseau aici depozite suficiente de alimente, arme i muniii pentru organizarea unei rezistente prelungite; c partizanii intrein relaii in afar i ar fi declanat explozia de la Comandamentul militar. Toate aceste informaii au determinat Comandamentul militar s ia msuri pentru sigurana comandamentelor i msuri de aprare a coastei prin grupuri de artilerie. Comandamentul militar a mai dispus ca ieirile principale ale catacombelor s fie zidite i inchise. In legtur cu cele de mai sus, s-a vorbit foarte multe de gazarea catacombelor. Pentru restabilirea adevrului sunt nevoit s adaug urmtoarele: chestiunea catacombelor de la Odessa devenise un subiect

foarte fructuos de exploatare, pentru presa din Romania i Germania, in care fantezia se intrecea cu descrierea pericolului ce putea surveni din aceste subterane pentru trupele de ocupaie germane i romane. Alarmat de toate aceste tiri, Marele Cartier General German a trimis un ofier ca s studieze gazarea catacombelor de la Odessa. Fiind informat de Centrul Contrainformativ Odessa c in acelai ora a sosit un colonel german de la Wehrmacht care face studii pentru a gsi modalitatea gazrii catacombelor, am dat ordin ca eful centrului s ia contact cu acel colonel i s-i spun c, deoarece Transnistria a fost dat in administraia i stpanirea trupelor romane, nu se poate lua la Odessa nici un fel de msuri fr autorizarea guvernului i Comandamentului roman. In consecin, s roage ofierul german s vin la Bucureti i s ia contact cu mine. In adevr, acel colonel a venit i mi-a comunicat c din studiul ce 1-a fcut rezult c se pot gaza catacombele, ins trebuie o mare cantitate de gaze i o serie de lucrri pregtitoare. In plus, autoritile i populaia Odessei urmeaz s prseasc oraul cateva zile. Am pus ins colonelului german chestiunea de principiu c, dup conveniile internaionale asupra

regulilor de purtare a rzboiului, intrebuinarea gazelor este interzis. i consultand i pe Mihai Antonescu, acesta, in calitate de profesor de drept internaional i vicepreedinte al Consiliului de Minitri, a confirmat prerile mele i mi-a indicat s spun colonelului german c guvernul roman se opune la o asemenea intenie i va comunica aceast hotrare i oficial guvernului german. In aceste condiii, ofierul german a renunat la misiunea sa i a plecat la Berlin. Acesta este adevrul i orice alte afirmaii in aceast chestiune sunt simple versiuni, lipsite de realitate. Mai tarziu, cerand detalii asupra partizanilor din catacombe, mi s-a 220 rspuns de organele SSI din Odessa c acetia au prsit subteranele, ieind printr-o deschidere spre malul mrii unde zidul a fost spart, iar santinela de paz impucat. Dup o indelungat edere la Odessa, Ealonul s-a deplasat cu trupele romane in Crimeea. Cu ocazia lichidrii de ctre trupele germane a ultimelor rezistene la Sevastopol, rmseser in colul vestic al peninsulei unele organe politice din armata sovietic. Colonelul IonesuPalius, de la Falon, a intervenit ctre Comandamentul german ca s i se permit s promit

asigurarea vieii acestor oameni, dac se vor preda. In adevr, acetia s-au predat i apoi drept recunotin i-au dat o serie de date interesante asupra organizrii NKVD-ului sovietic. In toamna anului 1942, Ealonul a fost reechipat i a plecat dup Marele Cartier General spre Cotul Donului, iar mai apoi s-a intors la Rostov i Nicolaev. Activitatea Ealonului, in tot acest timp, a fost reinut de obinerea de informaii militare, in cea mai mare parte, fie de peste liniile de lupt, fie din surse locale, prizonieri, dezertori, refugiai etc. Ealonul a cutat ins s studieze i s se orienteze i asupra organizrii locale i realizrilor sovietice. Rapoartele sale au distrus, in bun parte, propaganda german negativ in aceast materie. Ealonul a mai trimis SSI rapoarte asupra strii de spirit a trupelor romane din Cotul Donului, care fiind in contradicie cu rapoartele comandamentelor militare, nu au fost luate in consideraie. S-a vzut ins mai tarziu c aveam dreptate. Alt serie de rapoarte s-au ocupat cu comportarea trupelor germane fat de trupele romane, care era foarte condamnabil. De asemenea, se arta asprimea administraiei germane i excesele necontenite la care se pretau trupele germane in teritoriile ocupate de ele.

Citind marealului Antonescu toate aceste constatri, acesta a convocat o conferin civilo-militar la care au participat ministrul de rzboi, eful MStM., [Gheorghe] Alexianu i eu. Am recitit i susinut acele rapoarte cu o bogat documentaie ce o aveam. Alexianu a adugat c i el a stpanit mult vreme Transnistria in condominium cu S.S.-ul german, care fcea execuii pe o scar intins. S-a hotrat s se intocmeasc o expunere documentat cu toate aceste date i s se intervin la Marele Cartier General German ca s ia msuri grabnice de indreptare. In rapoartele Ealonului s-a prevzut de multe ori spargerea frontului germano-roman i disproporia de fore. Cand trupele romane se gseau izolate in Crimeea, in timpul retragerii, am raportat din nou starea de spirit disperat a ofierilor i ostailor, ca i ingrijorarea din ar. [Marealul] Antonescu mi-a rspuns c am dreptate; c a discutat ore intregi cu Hitler ca s admit retragerea acestor trupe, fr nici un rezultat. Hitler susinand c prin prezenta in Crimeea a acestor forte se tine in ah Turcia. Ealonul a venit apoi in retragere cu Marele Cartier General [al armatei

romane] la Odessa i succesiv in Basarabia i Moldova, la Bacu. In ultima 221 parte a campaniei, colonelul Lissievici, fiind nevoit s plece la stagiu pe front, a fost inlocuit la conducerea Ealonului prin colonelul Ionescu-Palius. Lissievici venea in fiecare lun la Bucureti pentru a face notrile ofierilor, a-mi raporta faptele mai importante i a lua contact cu ofierii rmai la Secia de Informaii a Fronturilor de Sud i de Vest. Acetia au continuat activitatea lor conform Planului de cutare a informaiilor", adunand materialul ce venea de la centrele de informaii i rezidenii externi i intocmind buletinele respective. Totdeauna am recomandat colonelului Lissievici s menin controlul i disciplina personalului i s sancioneze orice abatere. Tot ceea ce mi s-a semnalat am pedepsit fr nici un menajament. 5. Aciunea de colaborare cu Serviciul de Informaii al Armatei Germane [Abwehr]444 La nceputul lunii decembrie 1940, dup ce am luat Serviciul in primire, s-a prezentat la mine colonelul german Rodler care mi-a spus c el este eful Serviciului de Informaii al Misiunii Militare Germane venite in Romania i face parte din Abwehr; c este venit in ]ar in cadrul acestei misiuni ca organ

oficial recunoscut de guvernul roman. In aceast calitat e domnia sa mi-a fcut un istoric al colaborrii informative romano-germane, pe care nu-l mai repet, deoarece 1-am expus in capitolele precedente. In concluzie, colonelul Rodler cerea continuarea acestei colaborri. I -am rspuns c am luat act de cererea sa, pe care o voi expune Conductorului statului pentru autorizare i eventuale instruciuni. Am adus apoi la cunotina lui Ion Antonescu cererea colonelului Rodler. Acesta i-a amintit de convorbirile cu amiralul Canaris, in urma crora autorizase SSI, pe timpul conducerii colonelului Nicolaid, s fac aceast colaborare. i adaug c, deoarece statul roman a intrat in Actul Tripartit la 17 noiembrie 1940, serviciile de informaii respective trebuie s colaboreze cu serviciile celor dou state aliate i deci autorizeaz continuarea colaborrii, cu dou condiii: [1] germanii s nu fac nici un fel de operaii sau arestri pe teritoriul roman i s i se raporteze regulat rezultatele colaborrii; [2] atunci cand vor fi divergene intre cele dou servicii, s-i fie comunicate pentru a arbitra i hotri. Colaborarea informativ devine astfel oficial intre serviciile a dou state

aliate, autorizat, reglementat ii controlat de Conductorul statului. Am adus cele de mai sus la cunotina colonelului Rodler, cerand ca conlucrarea celor dou servicii s se fac prin acte scrise pentru a rmane i in arhivele Serviciului, a putea face mai uor controlul acestei operaii, cum i spre a putea raporta conducerii statului in executarea ordinului primit. Colonelul Rodler a acceptat aceste condiii, cum i obligaia principal de a nu face operaii pe teritoriul roman, pe care de altfel a respectat-o tot timpul. 444 Pentru istoria Abwehrului i infrastructura sa vezi Sergiu Verona, Arhivele secrete, Editura tineretului, Bucureti, p. 78-81; Gh. Buzatu, Rzboiul mondial al spionilor, 1939-1989, Editura B.A., Iai, 1991, p. 35-51. 222 Or, cand a avut ceva de semnalat, a comunicat SSI, care a dispus in conformitate cu cerinele Serviciului i:al respectului intereselor romaneti. Colaborarea privea: schimbul de informaii ce interesau cele dou Servicii. Natural c ddeam numai ceea ce era convenabil pentru noi, exceptand informaiile ce priveau teritoriul roman. Cum Serviciul german dispunea de mari posibiliti, aportul informativ german era mult mai bogat ca al SSI roman. De asemenea, colaborarea

trebuia s menin Serviciul de siguran din zona petrolifer i din Valea Dunrii, cum i paza trenurilor care transportau derivatele de petrol in Germania. In materie de contraspionaj am artat cu ocazia descrierii Seciei respective, concursul Abwehrului la intocmirea legii i instructajul personalului. Colaborarea se fcea in prima linie prin ofierii de legtur i, cand era nevoie, pentru probleme mai importante se intruneau efii celor dou Servicii, impreun cu ofierii de legtur. Expunerile de ordin informativ ale colonelului Rodler, avand un caracter mai general, erau consemnate in scris i raportate regulat Conductorului statului. In cursul anului 1944, colonelul Rodler, ieind la pensie, a fost inlocuit cu colonelul Bauer, cu care s-a lucrat in aceleai condiii. Orice repro s-ar cuta s se fac SSI pentru colaborarea cu germanii in perioada 19401944 el nu poate fi decat injust, deoarece in drept conlucrarea era efectuat intre Serviciile de informaii a dou state aliate, ordonat si controlat de Conductorul statului cu depline puteri. Misiunea Militar German venise in ar cu autorizarea guvernului i pe baza Conveniei incheiate intre Statul Major Roman i cel german. Pe baza

aceleiai reguli de drept nu se poate reproa SSI colaborarea n Campania din Vest. n plus, SSI era un serviciu de drept public, de stat, iar colaborarea era oficial i nu fr tiin i pe la spatele exponenilor autoritii publice in drept s o autorizeze i s o reglementeze aa cum se fcea pe vremea lui Moruzov. Funcionarii i ofierii SSI nu aveau puteri politice i nici dreptul de decizie, care sunt de competena, atributul i rspunderea factorilor de stat; ei trebuiau s presteze serviciul legalmente ordonat i datorat, mai ales in timp de rzboi. In fapt, aceast colaborare s-a soldat cu reale catiguri pentru Serviciul de Informaii Roman. Abwehrul de la Bucureti era compus in majoritate din ofieri de origine austriac, oameni mult mai maleabili i mai inelegtori ai intereselor romaneti, decat germanii pur-sange. Numai astfel se explic serviciul ce mi l-a fcut in preajma Anului Nou, pe care 1-am relevat la un capitol anterior. Colonelul Rodler condamna cu toat seriozitatea i asprimea teroarea i dezorganizarea Statului legionar. El mi-a atras atenia c la Jilava au fost i instigaii i arme venite din partea Poliiei de Stat Secrete Germane [Gestapo], i pe baza constatrilor ce am fcut, am motivat cererea de

rechemare a colonelului Geissler i a colaboratorilor si din Gestapo ce activau in Romania. Abwehrul m-a ajutat la identificarea legionarilor fugii in Germania i mi-a 223 dat primele indicaii asupra autorilor masacrelor de la Jilava: Zvoianu, Opri, Creu i al]ii. De asemenea, mi-a semnalat deplasrile lui Horia Sima la Constana i Sibiu, dup rebeliune, dar Poliia noastr, creia i-am comunicat la timp, nu a fost capabil s-1 aresteze. Un rezident al SSI in Bulgaria a czut intr-o curs intins de Statul Major Bulgar i a fost arestat. Prin Abwehr am obinut eliberarea i aducerea lui in tar. Un grup de sarbi, in frunte cu protopopul Costici, activaser pe teritoriul iugoslav impotriva germanilor, in timpul ocupaiei, i se refugiase pe teritoriul roman. Comandamentul i guvernul german ii cerea s-i predm pentru cercetare i judecat Comandamentului german din Belgrad. Am explicat colonelului Rodler toate motivele de drept care se opun acestei extrdri i in special prietenia romano-iugoslav. El m-a ineles i, prin rapoartele lui, a reuit s determine Comandamentul german s renune la cererea ce fcuse, i astfel grupul de sarbi a fost salvat de la moarte sigur. Mai tarziu, s-au refugiat in Romania un numr de 14 ofieri francezi

prizonieri, deinu~ intr-un lagr german din Ungaria, i care au fost adui la Sec]ia juridic a SSI, unde au stat o bucat de vreme pan i-am plasat la diferii proprietari de moii ca s-i intrein i s-i camufleze. Germanii, afland, i-au cerut. In urma explicaiilor date Abwehului c predarea unor ofieri francezi din partea unei autoriti romaneti este o imposibilitate moral, s-a renunat la cererea lor. Pe aceleai consideraii, Abwehrul a renunat la pretenia de a-i preda pe ofierii polonezi, arestai in Romania pentru spionaj fcut impotriva germanilor, ca i pe ofierii englezi din echipa Chastelain. Tot astfel, cu concursul Abwehrului de la Bucureti am reuit s amanm sine die judecarea procesului Ric Georgescu, pe consideraii de ordin politic intern, pe care colonelul Rodler le-a ineles i le-a acceptat Abwehr-ul a sprijinit cu trie toate protestele mele impotriva prezenei i activitii serviciilor clandestine germane in Romania. Cum SSI se gsea in plin reorganizare i avea mare nevoie de aparatur tehnic, in special de aparate t.f.f., i cum asemenea utilaj tehnic, fiind stare de rzboi, nu se gsea decat in Germania, Serviciul Roman a fost continuu inzestrat prin Abwehr in mod gratuit. Dar profitul cel mai important pe care

SSI l-a avut din colaborarea cu Abwehr-ul a fost in operaiile de descoperire a staiilor clandestine de t.f.f.ce funcionau pe teritoriul roman i despre care voi vorbi la alt capitol. 6. Aciuni ntreprinse de SSI mpotriva serviciilor de informaii clandestine germane din Romnia Am vzut cum in perioada 1933-1940, tendina de expansiune german in Est se accentua tot mai mult. Dup cucerirea Poloniei445 trebuiau supui Balcanii, pentru a nu lsa loc la nici o surpriz i a avea o baz sigur pentru aruncarea celor mai puternice sgei in Rsrit, cci aa rezulta i din Mein Kampf. 445 Capitularea Poloniei a avut loc la 17 septembrie 1940. 224 Pentru realizarea acestui scop, se cereau dou operaii: [1] infiltrarea unor organe acoperite de agitaie i de informaii pentru inlesnirea penetraiei i protecia intereselor germane; [2] inlturarea oamenilor politici cu atitudini contrare politicii germane. Politica de suprimare a oamenilor politici inconvenabili se practica mai de mult. Moartea lui I.G. Duca446, remarcabil francofil, a deschis seria primilor minitri. A fost urmat apoi de Armand Clinescul447, care avea aceleai atitudini politice. Nu este lipsit de interes faptul c atentatul contra lui Clinescu a fost desvarit in

Germania. Cci acolo era Horia Sima la care s-a dus avocatul Dumitrescu din Ploieti, eful Echipei morii, care a asasinat pe Clinescu, i acolo s-au aranjat detaliile atentatului. Nicolae Iorga, mare francofil, moare tot de gloanele legionare, trase de o echip care -i gsete imediat adpost in Germania i, in fine, al patrulea fost preedinte de Consiliu, generalul Argeanul448, moare la Jilava de gloane trase din arme germane. Aceeai soart trebuia s aib i Nicolae Titulescu, dac n-ar fi fost in strintate i foarte bine pzit. Virgil Madgearu i Victor Iamandi erau tot ostili politicii germane, ca i toi [ceilali] foti minitri ridicai i dui la Prefectura Poliiei la 28 noiembrie 1940. In ce privete organizarea reelei elementelor de agitaie i informaie, trebuiau utilizai germanii etnici din Romania peste care se suprapuneau agenii trimii cu misiuni speciale de diferite servicii din Germania, pentru a nu angaja, eventual, rspunderea oficialitii germane din ara noastr. Din totalul informaiilor, verificrilor i cercetrilor fcute de SSI, rezult c in Romania au activat ageni mai multor servicii oficiale i clandestine germane. Intre serviciile oficiale, trebuie contat in primul rand Abwehrul. Apoi

Serviciul de informaii politice al Legaiei germane, permis de uzanele diplomaiei. i, in fine, ataatul de poliie german Richter, notificat la Ministerul Afacerilor Strine, venit in ultimul timp, din care cauz nu a putut avea activitate efectiv. Peste acestea s-au suprapus serviciile clandestine, care se luptau intre ele, se suspectau i se supravegheau reciproc, dar supravegheau i Legaia i oficialitile germane. Le redau mai jos, in ordinea importanei lor: Geheime Staatspolizei [Gestapo], care avea in Romania un grup de conducere de opt persoane, avand ca ef pe colonelul Geissler. Constatand amestecul agenilor acestui serviciu in masacrul de la Jilava i rebeliune, am intocmit un raport motivat, pe baza cruia guvernul a cerut retragerea intregului grup din 446 Ion Gh. Duca (1879-1933) om politic. Membru al PNL. Prim-ministru (14 noiembrie-29 decembrie 1933). A fost asasinat la 29 decembrie 1933 pe peronul Grii Sinaia de o echip de legionari, Nicadorii, format din Nicolae Constantinescu, Doru Belimace i Ion Caranica. 447 Asasinarea lui Armand Clinescu s-a produs la 21 septembrie 1939. 448 Generalul Gheorghe Argeanu, a fost preedintele Consiliului de Minitri (21-27 septembrie 1939). Cunoscut ca un duman inverunat al legionarilor i devotat regelui Carol

al II-lea. A mai indeplinit i funcia de comandant militar al Capitalei i comandant al Frontului de Sud. A fost indeprtat din armat de Ion Antonescu la 9 septembrie 1940. La sfaritul lunii septembrie i inceputul lunii octombrie 1940 i s-a impus domiciliu obligatoriu. 225 tar. Un avion de la Berlin i-a transportat pe toi in Germania. Dar asta nu inseamn c nu au mai rmas aici ageni de ai lor, care s-au amestecat i in masacrele de la Iai. Colonelul Geissler a fost apoi insrcinat cu paza legionarilor fugii in Germania, pan la dispariia temporar a lui Horia Sima. S.S.-ul german, condus de generalul Hoffmeyer449, avea i el elemente care activau aparte, din care unele serveau i pe Richter, care fcea parte din S.S. Serviciul de inf ormaii de la Viena condus de colonelul Graff von Maronia, avea i el ageni in Romania, ca i in Balcani, deoarece mult vreme Sud-Estul european depindea direct de Viena i, prin Viena, de Berlin. Geheime Feldpolizei [Poliia de Campanie], cu sediul la Hotel Splendid, avea drept misiune descoperit urmrirea dezertorilor sau delicvenilor militari germani, dar avea i agen]i care fceau informaii pe teritoriul roman. S.D. [Siecherheitz - Dienst, Serviciul de Siguran] de sub conducerea unui oarecare Kurt Auer, care imbrca diferite identiti i se camufla la diferite societi sau

firme germane. Fcea informaii in legtur cu S.S.-ul cat i informaii impotriva Legaiei, pe care le trimitea direct biroului de informaii al lui Ribbentrop, Serviciul germanilor din Reich, pentru informarea Partidului Naional-Socialist German. El se servea de toi germanii care veneau in Romania pentru afaceri comerciale. Adeseori se constata ca aceeai persoan ii schimba paaportul i identitatea la fiecare voiaj n Romnia. Bncile, societile i firmele germane, acopereau i subvenionau un mare numr de ageni germani pentru informaiile proprii economice i comerciale, alii serveau celelalte servicii de informaii. Sistemul acesta, cunoscut sub denumirea de Schimmelpfeng, a fost intrebuinat pe o scar intins in primul rzboi mondial. Toate aceste servicii se compuneau mai mult din civili, iar preocuparea lot de baz erau informaiile i legturile politice i in secundar cele economice i financiare. Abwehrul ins era compus numai din ofieri, i preocuparea principal erau informaiile militare, intrucat el era Serviciul de Informa]ii al Armatei Germane fcand parte din Comandamentul Suprem al Forelor Germane [Wehtmacht]. Activitatea contrainformativ mpotriva agenilor tuturor acestor servicii

clandestine, ntmpina mari dificulti. Secia de Contrainformaii avea foarte multe misiuni, crora nu le putea face fa]a in mod mulumitor. Sigurana General, dup cererea mea, activa, dar cu rezultate foarte slabe, foarte timid. De aceea am simit nevoia s organizez n afar de Serviciu o echip cu nsrcinarea exclusiv de urmrire a acelei probleme. eful echipei avea contact numai cu mine, iar rapoartele le ineam in casa mea de fier, pentru a evita orice indiscrei. Am reuit astfel s adun un important numr de informaii, constituind un dosar de circa 600 pagini, pe care 1-am predat Seciei de Contrainformaii la plecarea mea de la Serviciu. Datele din dosar au servit la orientarea aciunii ce am dus-o impotriva operaiunilor serviciilor clandestine germane 449 Brigadef'uhrer-ul Hoffmeyer, dup evenimentele de la 23 august 1944, a fost fcut prizonier de romani i s-a sinucis in lagr (Andreas Hillgruber, op. cit., p. 383-384). 226 de informaii din Romania. Unii din ageni acestor servicii au fost identificai i urmrii. Majoritatea erau recrutai dintre germanii etnici din Romania, ceea ce ne-a impus s facem o observare mai atent asupra Grupului Etnic German450. S-a constatat astfel c Andreas Schmidt451 conductorul grupului un tip

de o impertinen i indrzneal fr seamn, organizase tineretul in formaiuni paramilitare. Imbrcai in uniforme, fceau maruri, instrucie, trageri cu armele, aveau o atitudine sfidtoare i provocatoare fat de autoritile i populaia romaneasc din Ardeal. In urma defeciunilor armatei germane pe Frontul de Est, Hitler a hotrat mobilizarea total i astfel a fost recrutat i dus in Germania i tineretul etnic german din Transilvania. 0 bun parte din ei au fcut acolo o coal de spionaj, dup absolvirea creia s-au intors in Romania ca, permisionari", unii repartizai la diferite servicii de informaii, alei stand in grupuri compacte la dispozia Iui Andreas Schmidt. Ori de cte ori era o tensiune intre guvernul roman i cel german pe tema nesatisfacerii cererilor economice, grupe de germani etnici apreau in Capital. Sfidtori i obraznici, top purtand revolvere. Informaiile noastre artau c Grupul Etnic poseda depozite ascunse de arme i un transport de asemenea natur venise cu avioanele pe aeroportul cedat germanilor la Bucureti452. Mai mult inc, am constatat c oamenii politici romani din opoziie erau uneori supravegheai de agenii germani, astfel c oricand ne puteam atepta la o rpire sau un act de violen din partea lor.

Toate aceste constatri m-au determinat s intocmesc un protest scris impotriva prezenei i activitii pe teritoriul roman a agenilor serviciilor clandestine de informaii germane453. Artam in acest protest c in baza alianei romanogermane, SSI colaboreaz oficial cu Abwehr-ul, singurul serviciu de informaii recunoscut de guvernul roman, c prezena in Romania a altor servicii neautorizate inseamn o inclcare a suveranitii statului roman i o provocare adresat autoritilor romaneti. Protestul SSI, susinut i de Abwehr, a fost predat Legaiei germane i trimis la Berlin. Toi permisionarii identificai in diferite supravegheri ale oamenilor politici au fost retrai imediat in Germania, iar armele au disprut, trecute probabil in depozitele oficiale ale Misiunii Militare Germane din Romania. 450 Grupul Etnic German, a luat fiin prin decretul din noiembrie 1940, cu sprijinul direct al Germaniei. in cadrul su, funciona Partidul Muncitoresc Naional Socialist. Acesta a fost singurul partid politic legal din Romnia n perioada ianuarie 1940-august 1944. 451 Andreas Schmidt, conductorul GEG propaga ideea dezmembrrii Romaniei prin incadrarea Transilvaniei i Basarabiei intr-un stat germano-dunrean (Donaulant), sub egida Germaniei. 452 O not a SSI, din iunie 1944, intocmit de Secia juridic, i intitulat Inarmarea

germanilor din GEG confirm din plin aceste afirmaii. (Arh. SRI, fond d, dosar nt. 4 703, f. 152-153). 453 i in acest caz, afirmaiile lui Eugen Cristescu au acoperire documentar ; vezi documentul nr.1 nserat n anexa acestui volum. 227 Dar centralele de la Berlin ale acestor servicii clandestine nu s-au lsat si ne-au pregtit replica. La un moment dat, [marealul Ion] Antonescu a fost chemat intempestiv la Hitler. Cum nu era nici o chestiune mai de seam, care s justifice aceast invitaie, Antonescu m-a insrcinat s caut s aflu, fie de la Abwehr, fie de la Legaia german, care ar putea fi motivul chemrii. Informandu-m, am stabilit c la Berlin se intocmete un dosar cu toate datele adunate in Romania de diferite servicii germane de informaii asupra activitii opoziiei romane in contra intereselor germane, cum i a legturilor oamenilor politici romani cu Puterile Aliate. Dosarul coninea i unele informaii adunate din Turcia de S.D. Legaia german din Bucureti fusese i ea consultat i opinase s se cear lui Antonescu msuri impotriva acestei activiti neconforme cu interesele alianei germano-romane. Toate datele obinute le-am comunicat lui Antonescu, care i-a putut astfel pregti rspunsul.

Mihai Antonescu, ca profesor de drept, a intocmit partea juridic, in care se artau drepturile oamenilor politici romani de a se interesa i discuta probleme de stat, conform libertilor practicii constituionale i legilor romaneti. Jar eu in contralovitur am intocmit un raport documentat cu toate datele obinute i constatrile fcute atat de Sigurana General cat i de SSI asupra prezenei i operaiilor neloiale ale serviciilor clandestine germane in Romania. Inarmat cu aceste documentri, Antonescu a plecat la Berlin454 . Discuia a deschis-o Ribbentrop, btand cu pumnul intrun dosar i afirmand ca are acolo toate datele asupra activitii i legturilor oamenilor politici romani i cerand msuri. Hitler era de fa i asculta. Antonescu ii rspunse in drept iar in concluzie, adaug c dac este vorba de aciune neloial aceasta o face guvernul german fa de cel roman prin intreinerea pe teritoriul rii a mai multor servicii i ageni clandestini, care fac oper de spionaj i sunt capabili s se preteze i la acte de violent. Cat privete Grupul Etnic German, acesta sprijin pe toate cile aciunile neloiale i are o atitudine provocatoare fa de populaia i de legile romaneti.

Drept dovad a acestor afirmaii, Antonescu produce Raportul Serviciilor Romane de Informaii. Ribbentrop este astfel dezarmat. Hitler intervine in discuie i spune s fie lsat marealul Antonescu s-i fac politica intern aa cum crede el de cuviin; guvernul german i-a atras ins atenia i i-a adus la cunotin datele ce le avea. In privina raportului este chemat imediat Himmler, cruia Hitler i face aspre reprouri n fala lui Antonescu. Himmler contest, i atunci Antonescu cere anchet in Romania, care ins n-a mai venit. Dar toi agenii citai in raportul SSI au disprut imediat in Germania. Serviciile clandestine germane din Romania tipriser o serie de manifeste i afie care se aruncau pe strzi sau se lipeau pe imobile in timpul 454 Este vorba despre vizita fcut de Ion Antonescu lui Hitler, la castelul Klesheim, la 21-23 martie 1944. 228 nopii, in numr mare. Ele conineau o serie de invective la adresa evreilor i fceau o propagand de indemn la pogromuri, sprijinite de diferite argumente i fotografii provocatoare de unit i rzbunare. Aciunea aceasta era concomitent cu cererea Legaiei germane de a se impune evreilor s

poarte steaua cusut pe haine, dup modelul din Germania. Am artat lui Antonescu c a-i obliga pe evrei s poarte steaua, inseamn a-i indica i expune violenei legionarilor i ale altor elemente antisemite, mai ales fat de propaganda ce se fcea in acel timp. L-am convins astfel s renune la aceast intenie i s-au luat msuri, prin organele poliieneti, ca manifestele i afiele s fie adunate in fiecare noapte i distruse. Ataatul de poliie Richter, prezentase Poliiei Capitalei un dosar cu acte i fotografii, artand ca in Romania exist o organizaie a haluinilor455, care ar face propagand politic de stanga, dar i spionaj. Sprijinea aceste informai pe baza unor scrisori prinse in Germania i prin care haluini intreineau legturi in America, de unde primeau i sume de bani. Un procuror militar insrcinat cu cercetarea afacerii aresteaz pe Benvenisti i ali colaboratori ai si. Se tindea ins la arestarea doctorului Filderman456, preedintele Uniunii Evreilor din Romania. Fiind informat de toat aceast operaie i sesizat de dr. Filderman, am avizat pe Mihai Antonescu, cu adugirea c dac sunt aciuni de spionaj, singur SSI este in drept s fac o asemenea cercetare. Acesta a dat ordin procurorului militar ca s se prezinte la mine cu dosarul, din care

m-am convins c nu putea fi vorba de spionaj, ci cel mult de un trafic de valut fr nici o importan. Raportand lui Mihai Antonescu constatrile mele, acesta a dat ordin ca grupul Benvenisti s fie pus in libertate. Aciunile intreprinse de SSI impotriva serviciilor de informaii clandestine germane din Romania au reuit s paralizeze in bun parte activitatea i, mai ales, inteniile lor. In Romania nu s-a produs astfel nici un act de violen impotriva vreunei organizaii sau om politic din partea acestor servicii. In ce privete pe evrei, cu excepia teritoriilor pe care s-a purtat rzboiul, inclusiv Iaul, care era zon militara german, nu am inregistrat in tot Vechiul Regat i Transilvania 455 Haluinii organizaie de tineret sionist unde se inva cu precdere agricultura pentru a deveni coloniti in Palestina. eful acestei organizaii era Miu Benvenisti. Acest episod este pe larg prezentat de Radu Lecca n op, cit., p. 265-271. Lecca ii atribuie meritul rezolvrii cazului. Nu e exclus ca acest autor s aib dreptate. 456 Dr. Wilhelm Filderman, nscut in Bucureti, la 14 septembrie 1882, absolvent al Facultii de drept din Bucureti i doctor in tiine juridice la Paris. A urmat i cursurile colii de Arte Frumoase din Bucureti. In 1912 devine membru al Baroului avocailor din Bucureti. In 1913,

ca delegat al Seciei Bucureti, particip la Congresul Uniunii Evreilor Pmanteni. A fost ales deputat in Parlament incepand cu anul 1927 in mai multe legislaturi. In 1929, la Congresul de la Zurich cand s-a constituit Agenia Evreiasc, organizaie sionist care a acionat pentru renaterea statului evreiesc, W. Filderman a fost ales in Comitetul de conducere, iar in 1935 a devenit membru al Comitetului Executiv al Ageniei. A fost conductorul Seciei din Bucureti a Ageniei Evreieti. La 28 ianuarie 1936, W. Filderman devine preedinte al Consiliului Central al Evreilor din Romania i in 1940 preedinte al Uniunilor de comuniti din Romania. Decorat cu: Ordinul Coroana Romaniei' i alte ordine de rzboi (S. Schofferman, Dr. W. Filderman 50 de ani din istoria iudaismului romn, Tel-Aviv, 1986, apud. M. Muat, Ion Ardeleanu, op. cit., p. 382). 229 nici un caz de violen, rpire sau trimitere in Polonia in lagrele de exterminare, cu toate cererile repetate, protestele i manevrele germanilor. Din toat documentarea de mai sus rezult c SSI a colaborat cu serviciile aliate i oficiale, dar a luptat impotriva celor clandestine. 7. Aciunile de contraspionaj ntreprinse de SSI Tendina de expansiune german ctre Estul i Sud-Estul european trebuia s fie urmrit, supravegheat i contracarat de serviciile de informaii aliate. Ca i in primul rzboi mondial, aceast lupt s-a dat pe

teritoriul roman, care, prin aezarea lui geografic, constituie o poart a Balcanilor i cel mai important baraj in drumul ctre zonele de interese britanice in Orientul Mijlociu. Pe de alt parte, imprejurrile de rzboi i prezena trupelor germane in Romania constituiau un obiectiv principal de atenie pentru serviciile de informaii interesate. Dup venirea Misiunii Militare Germane in Romania457, i mai ales dup ruperea relaiilor diplomatice cu SUA458 i Marea Britanie459, odat cu tehnicienii englezi i americani din Valea Prahovei, s-au retras i serviciile lor de informaii la Istanbul i mai apoi la Comandamentul Interaliat de la Cairo. Ele aveau ins in permanen privirile intoarse ctre inuturile romaneti i nu puteau uita importana petrolului, a cursului Dunrii i a Gurilor Dunrii pentru politica lor din Mediteran, pntecele moale al Europei", aa cum ii spun englezii. Pentru meninerea legturilor cu ara noastr, cat i pentru cunoaterea evoluiei situaiilor din Romania, serviciile de informaii aliate au dezvoltat o intens aciune informativ. In aprarea intereselor legitime ale statului romn, SSI i-a fcut datoria, descoperind mai multe organizaii de spionaj, dup cum urmeaz:

Inainte de inceperea rzboiului, in Est a fost arestat Margareta Sumpt, de origine danezo-norvegian. Aceasta fusese angajat de Serviciul britanic de la Istanbul, ca s fac informaii in Romania. Neavand prea mari posibiliti de informare, se interesa mai mult de trupele germane, de direcia ctre care 457 Primele elemente de comandament ale Misiunii Militare Germane in Romania au sosit la 12 octombrie 1940. Pan la 20 octombrie a sosit intregul comandament, inspre jumtatea lunii noiembrie a fost incheiat deplasarea tuturor subunitilor Diviziei 13 moto-intrit (Lehrstab R.1); Vezi: Andreas Hilgruber, op, cit., p. 133-140; A. Simion, Regimul politic din Romnia n perioada septembrie 1940-ianuarie 1941, p. 128). 458 La 12 decembrie 1941 Guvernul roman a declarat rzboi SUA, la insistenele Germaniei i Italiei. Marealul Ion Antonescu a declarat confidenial ziaritilor romini, cu acest prilej: Eu sunt aliatul Reichului impotriva Rusiei, dar sunt neutru intre Marea Britanie i Germania. Sunt pentru americani, contra japonejilor. Atari sentimente personale nu aveau cum s fie transpuse in politica practic. (Vezi Istoria Romniei n date, 2003, p. 454.) 459 La 30 noiembrie 1941, guvernul britanic a adresat guvernului roman o not ultimativ, in care se arta c dac pan la 5 decembrie guvernul roman nu va fi oprit operaiile militare i incetat orice participare activ la ostiliti, guvernul Majestii Sale nu va avea nici o alt

alegere decat de a declara existenta unei stri de rzboi intre cele dou ri. La refuzul guvernului roman de a se conforma acestei cereri ultimative, la 7 decembrie 1941 intre Romania i Marea Britanie a intervenit starea de rzboi (vezi: Timpul", nr. 1 649, din 9 decembrie 1941). 230 se indreapt, semnele exterioare ale diferitelor comandamente, culegand informaii uoare, de suprafa. Dar fcuse spionaj i impotriva Romaniei, transmiand informaii politice i militare culese prin relaiile ce le avea in societatea bucuretean. A fost trimis in judecat i condamnata la 10 ani inchisoare. In cursul lunii iulie 1941 s-a descoperit organizaia de spionaj ing. Popovici Ric Georgescu. Abwehrul primete o informaie de la agenii si din Istanbul, in care se arta c va sosi la Bucureti, cu avionul, Miu Iorgulescu, proprietarul restaurantului romanesc Taxim, din Istanbul. C acesta duce cu el o sum de 20 000 lire sterline, pentru plata agenilor serviciilor de informaii britanice din Romania. Nota preciza i data sosirii 1ui Iorgulescu i, cum germanii nu aveau dreptul s fac cercetri pe teritoriul roman, este predat la SSI, care insrcineaz Secia juridic s ia msurile necesare de verificare i eventual

de cercetare. Iorgulescu este ateptat la sosire de un magistrat militar i dus la sediul Seciei juridice. I se face o serioas percheziie, cu rezultat negativ. La cercetare el contest orice legtur cu vreun serviciu de informaii, dar afirm c in localul lui de la Istanbul vin toi englezii, pe care ii i cunotea personal. Intrebat ce romani i-au vizitat localul i cu care dintre englezi aveau relaii, Iorgulescu d o serie de amnunte interesante, care au inlesnit descoperirile ce au urmat. El indica pe ing. Popovici i alii, care aveau legturi mai frecvente cu De Chastelain, cunoscut agent englez. Inginerul Popovici, cercetat, contest afirmaiiile lui Iorgulescu, dar mai tarziu, la struina organelor de anchet i sub depresiunea moral provocat de moartea fratelui sari pe front, sfarete prin a face mtrturisiri complete. El arat c la plecarea englezilor din Romania, fiind inginer in petrol i binecunoscut apreciat de ei, a fost rugat s informeze la Istanbul tot ce se va intampla in zona petrolifer i in ar. Pentru aceasta urma s fac legtura cu inginerul petrolist Valeriu [Ric] Georgescu, cu constructorul de aparate de radio Blan, i alte zece persoane, informatori, curieri, oameni de legtur etc. Pentru organizarea i susinerea aciunii informative, englezii i-au lsat 80

milioane lei. Balan a construit un aparat de radiotransmisiuni, a fcut legtara cu Istanbulul i a transmis vreo 42 de mesaje. Informaiile priveau in special trupele germane, dar i unele stri de lucruri din Romania. Cum inginerul Ric Georgescu era ginerele lui Sever Bocu460, frunta naional-rnist, intreinea cu Istanbulul i unele legturi ale oamenilor politici romani cu englezii. Din banii lsai de englezi, se cheltuiesc 6 milioane cu construcia aparatului t.f.f. i plata informatorilor, iar Rica Georgescu luase 460 Sever Bocu (1874-1950) om politic i publicist roman. Absolvent al Academiei Comerciale i al Ecole des Hautes Etudes, din Paris. Ziarist cu bun renume. Prim-redactor al ziarului Tribuna din Arad. A suferit temnia pentru scrisul su romanesc i implicarea in propovduirea ideii naionale. In 1914 a trecut in Romania i a luat parte activ pentru intrarea noastr in rzboi alturi de Antant. In timpul rzboiului i dup armistiiu (aprilie 1918) face propaganda la Paris pentru ca tot Banatul s rman Romaniei. Intre 1919-1929 este membru marcant al Partidului Naional, apoi al partidului Naional-rnesc, deputat ales in legislaturile 1919, 1929, 1923, 1926, 1928, 1933. 231 18 milioane lei, pretextand c trebuie s fac propagand in Ardealul de Nord, ceea ce s-a constatat a nu fi adevrat.

Restul de 56 milioane lei au fost gsii la percheziie i depui la C.E.C. Aparatul t.f.f.i cifrul au fost gsite la percheziie i depuse la SSI. Arestaii au fcut mrturisiri complete i s-a intocmit astfel dosarul pentru judecat. Au inceput atunci o serie de intervenii politice, in special pentru Ric Georgescu. Cum organizaia transmisese cateva mesaje, dup inceperea rzboiului, urma s fie judecat dup legea contraspionajului in timp de rzboi, care prevedea pedeapsa cu moartea, ceea ce era foarte inconvenabil pentru guvernul roman. In afar de aceasta, procesul tindea s ia o extensie politic, prin chemare, ca martori, a mai multor oameni politici din opoziie i dezvluirea relaiilor lor cu englezii. Fiind vreme de rzboi i guvernul avand nevoie de linite, Ion Antonescu a amanat judecata procesului pentru vremuri mai oportune. Cu toate interveniile repetate germane, procesul a fost amanat pan la 23 august 1944, cand a venit amnistia i arestaii au fost eliberai461. Mai trziu au fost descoperite patru organizaii de spionaj n favoarea englezilor, compuse in majoritate din ofieri polonezi refugiai in Romania dup ocuparea Poloniei de ctre trupele germane. Prima organizaie o putem pune sub conducerea colonelului Wolski.

Germanii descoperiser in Polonia o vast organizaie de spionaj in favoarea englezilor. La cercetri se constatase c, curierii acestei organizaii, trecand spre Istanbul peste teritoriul roman, aveau aici legturi cu unii ofieri polonezi stabilii in Romania. Comunicand unele precizri SSI, am luat msuri de cercetare. Percheziiile i cercetrile fcute la inceput au dat toate rezultate negative. Extinzand ins cercetrile asupra altor grupe de ofieri polonezi, s-a reuit a se descoperi un aparat de transmisiuni instalat in podul grajdului unui moier de lang Bucureti, care avea in serviciu mai muli ofieri polonezi, fr ca proprietarul s fi avut vreo cunotin de acest fapt. S-au gsit cifrul i conceptele mesajelor transmise. In fata noilor constatri au inceput mrturisirile i s-au extins arestrile pan la circa 120 persoane. Organizaia activa in favoarea englezilor, culegand date asupra trupelor germane, dar i romane. De asemenea, aciunea informativ privea situaia politic i economic din Romania. Mesajele se transmiteau la Istanbul, de unde se primeau i cererile de informalii complementare. A doua organizaie de spionaj polonez a fost descoperit cu ajutorul aparaturii tehnice de detecie a staiilor clandestine t.f.f., pe care o posedau

germanii. Abwehr-ul de la Bucureti ne-a avizat c a stabilit prezena unui aparat t.f.f. strin in ora, care lucreaz cu Istanbulul, din dou case deosebite, indicandu-ne i adresele precise. Cum ei nu puteau face percheziii pe teritoriul roman, descinderea s-a fcut de magistraii militari de la Secia juridic, gsindu-se aparatul de transmisiuni i instalaiile necesare. A fost 461 Ric Georgescu nu numai c a fost eliberat de guvernul instaurat in noaptea de 23-24 august 1944, dar a fost numit imediat in funcia de secretar de stat la Ministerul Economiei i Finanelor. 232 arestat radiotelegrafistul Ciupprik i doctorul Galicinski, ambii polonezi refugiai in Romania. Ei au mrturisit c transmiteau la Istanbul mesajele cifrate pe care le primeau, printr-o femeie, laun loc convenit i indicat de la Istanbul. Identificarea acestei femei i a organizaiei care aduna informaiile s-a fcut mai trziu. A treia organizaie de spionaj compus din polonezi s-a descoperit tot prin aparatura tehnic german. Acetia ne-au semnalat prezena intr-un bloc din Capital a unui aparat t.f.f.. clandestin, care lucreaz tot cu Istanbulul. Fcandu-se descinderea s-au constatat urmtoarele: Ataatul militar japonez din Romania angajase in serviciul lui un numr de

12 ofieri polonezi, sub conducerea unuia numit Sovestin, ca s asculte posturile strine de radio din Europa i s noteze transmisiile care interesau Japonia. In acest scop, instalase intr-un apartament, deasupra aceluia pe care-l locuia el, mai multe aparate de ascultare. In cadrul unuia din aceste aparate, polonezii instalaser ins un aparat de transmisie, cu care fceau legtura cu Istanbulul i unde transmiteau toate informaiile pe care fie ei, fie ali camarazi ai lor, le culegeau din Capital. Informaiile erau de ordin militar, privind mai mult pe germani, cat i politice i economice despre Romania. Descinderea i descoperirea de mai sus au provocat protestele ataatului militar japonez. Cand ins a aflat adevrul a fost nevoit s-i retrag protestele i s afirme c el nu a tiut de instalaia de transmisiuni, ci numai de cea de ascultare, ceea ce corespundea de altfel i cu declaraiile ofierilor polonezi arestai. A patra organizaie ce lucra n legtur cu polonezii s-a descoperit in urma unui denun fcut Biroului statistic al MStM, care a predat arestaii pentru cercetare Seciei juridice. Ea se compunea din vreo 14 persoane, sub conducerea unui fost profesor belgian, Eck, care aveau mai muli informatori,

intre care i un plutonier roman, care fcuse denunul. Curiera acestei organizai era o polonez, care ducea mesajele cifrate i le preda doctorului Galicinski, iar acesta, prin Ciupprik i aparatul su, le transmitea 1a Istanbul. Din totalul cercetrilor s-a constatat c foarte muli din ofierii polonezi refugiai in Romania fuseser din timp angajai de Serviciul de Informaii britanic inainte de a prsi teritoriul roman i inzestrai cu aparate t.f.f. Au trecut astfel prin arestul Seciei juridice a SSI peste 150 de polonezi, foti ofieri, civili, foti funcionari, preoi, femei etc. In Romania se aflau foarte muli demnitari polonezi: colonelul Beck - fost ministru al Afacerilor Strine - apoi foti preedini ai Camerei i Senatului polonez i alii. Acetia au inceput o serie nesfarit de intervenii in favoarea celor arestai. De cealalt parte ins, interveneau germanii ca s fie judecai i condamnai dup legea spionajului in timp de rzboi, ceea ce ar fi insemnat pedeapsa cu moartea pentru muli din ei, situaie ce nu convenea deloc guvernului roman. Sau spuneau germanii s fie trimii autoritilor germane din Varovia, s-i confrunte i s-i judece odat cu cei arestai acolo. Aceast cerere nu am

satisfcut-o pe consideraii de drept, c ei au fcut spionaj pe teritoriul 233 roman, i deci activitatea lor cade sub incidena legilor penale romaneti In ce privete judecarea lor, am explicat germanilor c relaiile intre Romania i Polonia au avut alt caracter decat cele dintre Germania i Polonia i au fost toteauna de strans prietenie. Condamnarea unui lot atat de important de polonezi ar prejudicia grav relaiile viitoare dintre cele dou state. Or, guvernul roman nu nelegea s-i ia rspunderea angajrii politicii viitoare a statului. Pe aceste consideraii, gsind inelegere i de la Abwehr-ul din Bucureti care ne-a ajutat mult in aceast chestiune, am reuit s stabilim un acord, in virtutea cruia polonezii urmau s fie triai dup urmtoarele criterii: cei mai puin vinovai s fie plasai cu domicili ul forat i in localiti unde s nu aib posibilitatea s activeze, iar cei mai vinovai s fie internai in lagre. S-au reinut in total vreo 20 de ini, care au fost internai in lagrul de la Targu Jiu, pan la Armistitiu, cand au fost amnistiai i eliberai. Restul de 130 au fost plasai cu domiciliul forat in Muntenia i Oltenia, sub supravegherea poliiilor locale.

In preajma Crciunului de la sfaritul anului 1943, in comuna Plosca din jud. Teleorman, lang Alexandria, au fost aruncai noaptea cu parautele o echip compus din 3 ofieri englezi, imbrcai in uniforme, avand pe deasupra nite pardesie pentru camuflare. [Membrii] echipei, prin semnale luminoase, au reuit s se intruneasc intr-o pdure din apropierea oselei i apoi au cutat sacii cu haine i aparatura tehnic care fusese coborat tot cu parautele, pe care le-au ascuns in frunziul pdurii. Fiind dezorientai, s-au dus dimineaa in comuna Plosca, la casa unei femei, unde au cerut lmuriri asupra drumului spre Alexandria i Bucureti; aceasta i-a suspectat si i-a denunat jandarmilor, care s-au dus in grab in pdure i i-au arestat. Adui in Capital la Inspectoratul General al Jandarmeriei, acetia au declarat identitatea lor: Mauriciu de Chastelain462, locotenent-colonel in armata englez, subeful Biroului pentru afacerile romane de la Comandamentul Interaliat de la Cairo, fost timp de 14 ani director al societii petrolifere Unirea, astfel c cunotea perfect ara i limba roman. [Silviu] Meianu, cpitan in armata englez, roman ardelean, plecat dup primul rzboi mondial in Anglia unde se cstorise cu o englezoaic i fusese

primit in armata britanic. [Ivor] Porter, cpitan in aceeai armat, radiotelegrafist, profesor de limba englez in Romania mai muli ani, astfel c vorbea foarte bine romanete. Asupra lor aveau [un] aparat de transmisie cu 8 cristale, cu lungimile de und i indicative diferite, trei randuri de cifruri, 2 000 dolari i o sum in lei. [Marealul] Antonescu, fiind avizat de cele de mai sus, m insrcineaz, pe mine personal, cu [efectuarea] cercetrilor necesare. De la primele declaraii acetia susin c au fost trimii in Romania de Comandamentul de la Cairo din insrcinarea guvernului englez ca s ia legtura cu oameni politici romani, spre a gsi o soluie pentru ieirea Romaniei din rzboi. Deoarece 462 In documentele oficiale de epoc, acest ofier britanic apare cu numele Alfred George Gardyne de Chastelain. 234 ins au fost arestai i au czut astfel in mana guvernului roman, solicit s li se fac legtura cu conducerea statului in acelai scop. In realitate, ei mai aveau i misiunea de a face informaii in Romania asupra situaiei i a le comunica Comandamentului de la Cairo. Mai declar c au fost aruncai de pilotul avionului la 8 km distant de locul indicat de Comandament unde

trebuia s-i atepte cineva cu maina i s-i transporte la Bucureti; c nu cunosc identitatea acelei persoane, care trebuia s se prezinte cu parola Silviu, i aceasta o explicau prin sistemul conspirativ care intra in maniera de lucru a Comandamentului englez. Acea persoan trebuia s-i aduc la Bucureti i s le fac apoi toate legturile de care vor avea nevoie. Pierznd astfel legtura, au fost nevoii s se orienteze i astfel au fost arestai. Declaraiile lor, cu toate golurile i acoperirile de circumstan, destul de vizibile, le-am adus la cunotina [marealului] Antonescu. Deoarece, chiar de la postul de jandarmi unde fuseser arestai s-au fcut indiscreii asupra identitii 1or, s-a aflat in Bucureti c au venit trei parautiti englezi, tire care a ajuns i la cunotina germanilor, ceea ce ne -a pus intr-o situaie foarte dificil. Am rspuns germanilor c faptul este exact, dar trebuie intai s stabilesc rostul prezenei lor in ar i apoi le voi comunica rezultatul. Pentru a liniti aprehensiunile germane, le-am pus la dispoziie aparatul t.f.f., pentru studiu, cu 6 cristale i un rand de cifruri. Am reinut dou randuri de cristale i dou randuri de cifruri spre a stabili mai tarziu legtura cu Cairo. Iar ca rezultat al cercetrilor le-am spus ca au venit in Romania ca s fac

informaii i verificri in Valea Prahovei i in Capital. Germanii nu s-au mulumit i au cerut in trei randuri s-i predm ca s-i duc in Germania pentru cercetri. M-am opus pe consideraia de drept c acetia au venit pe teritoriul roman i imbrcai in uniforme militare; deci conform regulilor de drept internaional, trebuie s fie considerai i tratai ca prizonieri de rzboi ai guvernului roman. Cel mult am admis la sfaritul cercetrilor mele s fie audiai in f4a mea de un delegat al Abwehrului, operaie care s-a i fcut. Englezii au declarat misiunea lor pur informativ, aa cum convenisem cu ei, iar nici o legtur politic. Delegatul german le-a cerut o serie de informaii asupra unor exponeni ai Serviciului britanic de la Istanbul, pe care englezii le-au dat in parte. Terminand i cu germanii, dei acetia au rmas cu destule suspiciuni asupra rolului politic al ofierilor englezi venii in Romania, marealul Antonescu a autorizat s fac contactul intre Chastelain i Maniu, cu toate precauiile de a nu se afla de ctre germani, ceea ce ar fi constituit un adevrat pericol. Discuiile s-au purtat intr-o pdure din marginea Capitalei, asupra modalitilor scoaterii Romaniei din rzboi. Cum tirbey463 se gsea la Cairo, unde trata cu autorizaia lui Antonescu condiiile armistiiului, prin

aparatul lui Chastelain, restituit de germani, i cu cristalurile i cifrurile ce le 463 Barbu tirbey (1872-1946), om politic roman, descendent al unei familii boiereti din ara Romaneasc intemeiat de Cernica Izvoreanu in secolul al XVII-lea (poreclit tirbei) care a avut un rol important in istoria Romaniei. Prim-ministru, ministru de Interne i ad-interim la Finane i Externe (4-21 iunie 1927); Membru al Academiei Romane. (Arh. SRI, fond p, dosar nr. 48.167, vol. 3, f. 130-287). 235 reinuse, s-a urmat un schimb de mesaje asupra tratativelor de amustiiu intre Bucureti i Cairo. Maniu avea i el un aparat care lucra cu tirbey i dublat de al nostru s-a putut menine legtura permanent cu Cairo. Echipa Chastelain a rmas la Inspectoratul General al Jandarmeriei pan la Armistiiu cand a fost pus in libertate. In primvara anului 1944 sunt avizat de ofierul care fce a legtura cu echipa tehnic german de detectare a staiilor clandestine de radio t.f.f., c aceasta a stabilit prezenta unui aparat in parcela dinspre Ministerul de Finane, care lucreaz in fiecare diminea la ora 7 cu Cairo i c germanii bnuiesc c aparatul s-ar afla in casa tirbey. Am rspuns [in aceast situaie] s se continue verificrile tehnice i, cand se va stabili precis sediul aparatului, s fiu avizat pentru a dispune descinderea.

Cum tiam c prin acest aparat se fcea legtura intre Maniu i tirbey la Cairo, am avizat imediat pe Antonescu, propunandu-i s m autorizeze s anun pe Maniu s mute chiar in cursul nopii aparatul din casa tirbey i s-l pun in adormire, spre a nu ii descoperit de germani. Antonescu m-a autorizat i am avizat pe Maniu care a mutat noaptea aparatul cu toate precauiile necesare. A doua zi dimineaa, cand germanii au reluat verificrile, au constatat c aparatul nu mai este in zona fixat, c a schimbat numai indicativele cu Cairo i a dat semnalele pentru urmrirea legturii pe alt dat. Maniu ins nu m-a ascultat i a fcut greeala de a pune aparatul in funcie in alt cas, lucrand in continuare cu Cairo, tot la ora 7 dimineaa, pe aceeai lungime de und i cu aceleai indicative. Germanii 1-au prins din nou cu aparatele tehnice, astfel c peste dou luni sunt avizat c a fost identificat un nou aparat, probabil polonez sau sovietic, care ar fi stabilit pe strada Maria Rosetti i mi s-a cerut ca echipa de descindere s fie in fiecare diminea la un anumit punct pe aceast strad ca s intervin cand se va stabili exact casa unde e aparatul. Germanii au suspectat, desigur, mutarea aparatului din casa tirbey. Ei

tiau i acum c e acelai aparat i tiau i casa in care lucreaz. Dar au prezentat chestiunea sub alt form i cu imprecizii pentru ca s nu mai aib surprize neplcute. In prima zi cand a sosit magistratul cu echipa, germanii au mai fcut o verificare cu delegatul SSI asupra unei case situate pe o strad care pleca din Maria Rossetti i au stabilit c aparatul lucra, cerand descinderea imediat. In cas a fost gsit radiotelegrafistul i aparatul englezesc. Fiind avizat imediat, am dat ordin c nu are nimeni voie s cerceteze telegrafistul pan nu voi veni eu la Secia juridic, unde s-1 transporte. In faa mea acesta spune c va declara tot adevrul, dar s-l apr de germani, ceea ce i-am promis. Mrturisete c se numete [Eugen] urcanu, basarabean de origine, fost telegrafist pe un vas roman reinut de englezi la Cairo dup declararea rzboiului. A fost angajat apoi in Serviciul Comandamentului englez, a face o coal de perfecionare in radiotelegrafie i in urm cu un aparat t.f.f. a venit prin Iugoslavia in Romania, trecand Dunrea pe la Orova. De aici a venit la Bucureti, a luat legtura cu un 236 domn dup anumite indicaii date la Cairo de Chastelain. Acesta l-a instalat

in casa tirbey, unde a lucrat regulat cu Cairo pan a venit i l-a mutat in casa unde a fost arestat. tia c lucra pentru Maniu. Cifrurile erau ascunse in cas. Prezentat sub aceast form, chestiunea devenea grav. Germanii tiau c tirbey este la Cairo, urmreau pe Maniu i mai tiau c e acelai aparat care a stat in casa tirbey. Cum urcanu aduga c s-au schimbat peste 600 mesaje cu Cairo, insemna c germanii le-au urmrit i leau notat i nu le trebuie decat cifrul ca s le descifreze. Pentru a scpa de germanii care ateptau la ua mea rezultatul cercetrii, le spun c nu vrea s declare in special cifrurile i le dau aparatul s se duc s-l studieze. In acest timp, m duc la [marealul] Antonescu i ii raportez situaia, cerand s m autorizeze s aranjez lucrurile de aa natur, ca germanii s nu aib cel puin nici o dovad a bnuielii lor. Primesc aceast autorizare. Inapoindu-m la Serviciu, il instruiesc pe urcanu s spun c a fost aruncat cu parauta in Valea Dunrii, de unde a venit la Bucureti. Aici a stat la diverse hoteluri, pan la data indicat de Cairo, cand s-a dus in Piaa Victoriei unde a luat contact cu un domn a crui identitat