Sunteți pe pagina 1din 32

CURS 1:

Ontogeneza = dezvoltareade la celulaou panala individuladult. Etapa de embriogeneza-> pana in saptamana a 9 VIU Etapa de oragnogeneza Nou nascut 1 luna Sugar 1 an Copil 1-13ani Pubertate : femei 11-14 ani barbati 13-16 ani Adolsecenta 16-19 ani Adult 20-60 ani Senescenta 60+ maximul de dezvoltare 35-40 de ani Ontogeneza repeta filogeneza-> legea recapitulatiei Ontogeneza pargurge etape care amintesc de cele ale filogenezei. Gametii: sunt celulesexuale; - originea lor e din endoderm, din elementele sacului vitelin - celulele germinale primordiale emigreaza prin radacina mezenterului dorsal pana in creasta prenatala unde patrund in masa coarnelor sexuale - in creasta prenatala, celulele prolifereaza pana in luna 3-4 apoi se opreste pana la pubertate - (la femei) divizunea reductionala incepe in luna 3 si se opreste inainte de nastere;de la pubertate in fiecare luna, un ovul isi definitiveaza profaza. De-a lungul vietii sexuale, ovuulul care isi definitiveaza profaza prezinta un risc de dezvoltare a anomaliilor datorita perioadelor lungi in care au stat in profaza suspendata. Celulele sexuale sufera meioza. Are o faza reductionala si o faza ecuatonala in care celulele cu 23 de cromozomi se impart in 2 de 23 de cromozomi. - existenta fenomenului de profaza suspendata duce la lipsa implicatiei dupa varsta de 45 de ani Gametogenezamasculina : 1. Spermatogeneza: spermatogonie-> spermatida

Spermatogonia 44xy sufera mitoze si devine spermatocit de ordin I. Acesta se imparte in 2 spermatocite de ordin II (22x si 22y). Acestea sufera o faza reductionala si se imparte in spermatide 22x, 22y 2. Spermiogeneza: spermatida isi definitiveaza maturarea celulara si devine spermatozoid - Isi definitiveaza mecanismul motor - Sufera transformari: - Nucleul devine mobil - Citoplasma se alungeste - Aparatul golgi se dispune la polul superior si devine acrozom - Au centriol-> la polul bazal celalalt se imparte in doua si formeaza butoane si nervul terminal. Intre buton si inel se gaseste vagina. Evolutiacordoanelorgenitale Aceste cordoane din creasta prenatala devin cordoane testiculare. Pana la 8-10 ani nu au lumen si se tunelizeaza pana la 12-14 ani. La sfarsitul tunelizarii cordoanele devin tubi seminiferi avand o membrana bazala cu un epiteliu germinativ In structura testiculului: - celule nediferentiate de origine mezodermala in epiteliul germinativ care sunt celule de sustinere Sertoli - intre tubi-> celule Leydig care contin testosteron - in tubi-> sprmatogonii finale - in epiteliul germinativ-> spermatogonie A, spermatogonie B, spermatocit I si II, spermatozoid cu coada, celule Sertoli -> de la membrana bazala aceste celule se diferentiaza in 2 luni Exista mai multe cicluri alternative si procesul de formare dureaza de la pubertate pana la 70 ani. In interiorul tubului seminifer nu sunt capilare sangvine. Nutritia se face prin membrana bazala. Barierahemotesticulara : Endoteliu capilar Membrana bazala capilara Interstitiu Membrana bazala a tubului seminifer Celulele sertoli au si rol de a sintetiza proteine si de a transforma hormonii androgeni spre spermatogonii si spermatocite.
2

- puterea fecundanta: 24 h - diametrul: 1-3 micrometrii - nu supravietuieste la diferentieri osmotice - traieste pana la 8 zile in tractul feminin - viteza de inaintare in tractul feminin e de 2mm/min - ajunge in treimea externa in 45 min - cantitatea de sperma eliminata la o ejaculare 3,5 ml in medie: 500000000 spermatozoizi/ml < 20000000 => infertilitate - daca unii spermatozoizi eliminati sunt atipici atunci se poate vorbi de sterilitate.

CURS 2:
Ovogeneza=celuleleprimordialede origineendotermalamigreazapanain creastaprenatala,undedevinovogonii(saucelulesua) In creasta prenatala se divid mitotic si devin ovocite primare. Ele sunt rapid inconjurate de un rand de celule formand astfel foliculul primordial. Urmeaza meioza cu profaza suspendata si la pubertate, in fiecare luna, un ovocit primar isi definitiveaza meioza si se transforma intr-un ovocit matur. La femeie sunt in jur de 1,2 milioane de ovociti primari la nastere, dupa care la pubertate sunt circa 400000 si din acestia vor ajunge la maturare doar 400. (e nevoie de o populatie mare de ovociti pentru ca foliculii acestora sustin secretia hormonala de baza). Incepand cu pubertatea, ovarul sufera modificari ciclice ce formeaza ciclul ovogenetic. Acest ciclu este sub influenta endocrina si determina un ciclu al sanilor, un ciclu vaginal, un ciclu endometrial sau menstrual si un ciclu al afectivitatii.

Ciclul folicular este o parte a ciclulu ovarian si presupune evolutia unui folicul, ruperea lui si ovulatia => formarea corpului galben. Foliculul evolueaza de la foliculul primordial la cel matur. Acesta se apropie de suprafata ovarului, atingand 10-12 mm in diametru. Ciclul ovogenetic Ovocitul secundar, atunci cand ajunge in metafaza diviziunii ecuationale a meiozei,este expulzat din ovar. In circa 2 minute este captat de trompa, si cand ajunge in treimea externa a trompei uterine, este in pozitia optima pentru a fi fecundat. Daca se intalneste cu spermatozoidul, acesta patrunde in citoplasma, ovocitul isi termina diviziunea ecuationala si devine ovul, se elimina si al globul polar. Prin unirea nucleilor gametilor se formeaza oul. Daca nu are loc menstruatia, ovocitul fie se resoarbe, fie se elimina odata cu menstruatia. Ei vor degenera. Ovulatia Ruperea folicului ovarian, matur, si expulzarea ovocitului secundar impreuna cu zona pellucida, corona radiata si cumullus ooforus. La om,ovulatia este spontana si se desfasara ritmic la 28 zile( in a 14-a zi a ciclului menstrual). Ovulul expulzat poate fi fecundat 12h. La iepuroaica, ovulatia se face sub imperiul emotiilor sexuale. Si la niste doamne, ca atavism, ovulatia poate sa apara sub imperiul emotiilor sexuale.In perioada ovulatiei, la suprafata ovulului, prezenta unui folicul matur este insotita de apartia stigmei( zona proeminenta, palida in centru si inconjurata de o zona hiperemiata). Ruptura stigmei, teorii: 1. Teoria osmolaritatii. 2. Teoria modificarii endocrine 3. Teoria enzimatica( ruperea stigmei e pusa pe seama hialuronidazei. Nu exista semne externe ale ovulatiei Temperatura rectala creste cu 1 grad in momentul ovulatiei.
4

Ruperea foliculului se numeste pont foliculara. Evolutiafoliculuiovarian: Imediat dupa ovulatie, peretii foliculari se cuteaza, iar celulele foliculare se incarca cu un pigment galben, se maresc si devin celule luteotrope, iar foliculul se transforma in corp galben, care secreta progesteron. Daca nu are loc fecundatia, corpul galben evolueaza in 8-10 zile => corpul alb ( cu aspect de cicatrice). Daca are loc fecundatia, corpul galben se mareste, devine corp galben de sarcina si produce progesteron pana in luna a 4-a, cand functia este preluata de placenta. Factori de selectie a gametilor masculini in tractul genital feminin: - pH-ul vaginal : ginospermiile (22x) au talie mare si coada scurta, sunt favorizate de mediul acid androspermiile(22y) au capul mic si coada lunga si sunt mai favorizate de mediul alcalin. - Secretia colului uterin este mai alcalin in ziua 14 si mai acid cu o zi inainte si o zi dupa momentul ovulatiei - Spermiie pot fi stocate in mucusul din colul uterin si eliberate treptat in uter, crescand sansele fecundatiei in asteptarea momentului ovulatiei. - Mucoasa uterina are chemotactizi pozitivi pentru spermii si aglutineaza(distruge) spermiile putin mobile. - Miscarile cililor din trompa uterina sunt orientate spre uter, deci spermatozoidul trebuie sa mearga contracurent (mijloc de selectie pentru cei capabili), fenomen ce poarta numele de reotaxie. - Lichidul folicular formeaza timp de 20 min o bariera ce poate fi depasita numai de cei capabili. Exista si factori favorizanti pentru spermatozoizi: - Prostaglandinele continute in lichidul seminal determina miscarile de suctiune uterovaginale.

Ex: La liliac, insamantarea se face toamna, gametii sunt pastrati in capsule gelatinoase, in uter, si se topesc primavara si nasterea are loc vara. Capacitatia spermiilor= totalitatea transformarilor pe care le sufera spermia cand trece prin tractul genital feminin si favorizeaza fecundatia; glicoproteinele de pe capul spermiei dispar => oxigenarea spermiei e mai buna, creste metabolismul si viteza de deplasare. Capacitatia deschide drumul reactiei acrozomale: cand spermia strabate corona radiata, membrana acrozomala se uneste in cateva puncte cu membrana capului spermiei. Prin aceste puncte sunt eliminate enzimele acrozomale de tipul hialuronidazei cu care spermia trece de zona pellucida si de corona radiata.

CURS 3:
Fecundatia.Superfetatia.Superfecundatia,segmentatiaoului, nidatia, decidualizareamucoaseiuterine Fecundatia : procesul prin care spermia patrunde in interiorul ovulului si are loc fuzionarea materialului genetic. Scopul: refacerea numarului diploid de cromozomi; stabilirea sexului; transmiterea caracterelor la descendenti. Ca sa poata fecunda spermia trebuie sa depaseasca niste bariere - zona pellucida - corona radiata - membrana ovulului Primele 2 bariere sunt traversate de spermiile capacitate si cu reactie acrozomala care produce proteinaza. Aceasta reactie se numeste reactie zonala si asigura monospermia fiziologica. Altfel intra 2 spermatozoizi, oul are 69 e cromozomi producandu-se poliploidie(ou neviabil). Traversarea membranei plasmatice e incomplet cunoscuta dar , in principiu, membrana celor 2 gameti fuzioneaza: capul spermiei+ centriol proximal+ filament axial intra in citoplasma ovulului. Acesta isi termina ultima divizune, cei 2 nuclei se maresc
6

devenind pronuclei femela si mascul. Acestia fuzioneaza si se reface garnitura de 46 de cromozomi. Practic, fecundatia s-a terminat in 30 de ore. Abateri: Superfetatia: Femeile pot sa mai aiba o ovulatie la 1 luna sau 2 dupa prima ovulatie. Vor fi gemeni cu diferenta de varsta de 1 luna. Superfecundatia: In aceiasi luna o femeie poate avea mai multe fecundatii si sa fie fecundate mai multe ovule; gemenii pot fi univitelini. Un ou se imparte in 2 blastomere ce se separa, fiecare poarta acelasi mesaj genetic si se vor naste 2 gemeni identici. Gemenii bivitelini provin din fecundarea in timpuri diferite, fie in acelasi act sexual,fie in acte sexuale diferite. Segmentarea oului: Incepe imediat dupa fecundatie cand oul se imparte in doua blastomere. Impartirea e totala si subegala. Urmeaza stadiul de patru blastomere pana in ziua cand sunt 12 si oul e la orificiul uterin al trompei(morula ). In ziua 5-6 ajunge in cavitatea uterina. Aici se diferentiaza: blastomerele mici se dispun la periferie si se vor numi micromere, formand trofoblasul. Macromerele centrale migreaza la unul dintre poli unde vor forma butonul embrionar. Structura are o cavitate denumita blastocel. Nidatiaeste procesulprin care oul aderasi se fixeazain mucoasauterina.Are loc in ziua 7 cand micromerele trofoblastului iau contact cu endometru, se diferentiaza in 2 straturi: Intern: citotrofoblast intens proliferativ Extern: sincitiotrofoblastul (masa citoplasmatica in care se pierd linile intercelulare si exista mai multi nuclei. Sincitiotrofoblastul emite prelungiri ce patrund in mucoasa uterina. Stratul cel mai profund-> hipoblast-> endoderm primitiv. Oul patrunde in profunzimea endometrului si mucoasa se face deasupra. Patrunderea presupune erodarea mucoasei. In ziua 7 femeia are o mica hemoragie uterina ce poate fi confundata cu menstruatia si poate induce in eroare cu privire la fixarea datei nasterii. De obicei nidatia se face pe peretele anterior sau posterior al uterului.
7

Nidatia sau fecundatia in zona colului-> placenta previa(placenta acopera colul uterin determinand hemoragii masive). In ziua 7 se poate face diagnostic pozitiv de sarcina prin dozarea gonadotropinelor. Decidualizareamucoaseiuterine : Dupa ce endometrul vine in raport cu oul se uneste si se transforma in decidua. - decidua: capsulara bazala(intre ou si muschi) vera In aceasta etapa nutritia se face pe seama capsulei pe care oul s-a fixat(nutritie histiotrofa) deoarece decidua e bine incarcata cu oxigen.

CURS 4:
Saptamanaa 2-a de ViU. Gastrulatia.Formareadisculuiembrionarsi evolutia trofoblastului

In stadiul in care oul e nidat, mucoasa uterina s-a decidualizat si trofoblastul s-a impartit in sincitiotrofoblast si citotrofoblast. Butonulembrionar 1)incepand cu ziua a opt-a butonul sufera o diferentiere si celulele sale se impart in doua straturi: ectoblast si endoblast. In consecinta, se formeaza astfel discul embrionar didermic. Procesul de transformare intr-o struct startificata se numeste gastrulatie . Se produce in ziua a 8-a. 2)formarea cavitatii amiotice Citotrofoblastul prolifereza intens. Intre celulele sale se formeaza spatii care se unesc formand cavitatea amiotica Dosar de trofoblast: cavitatea e tapetata de amioblaste Jonctiunea amiotrofoblastica va deveni inel ombilical
8

3)formarea veziculei viteline primitive Celulele citotrofoblastului din partea anterioara a discului se diferentiaza si formeaza membrana heuser. Din acest moment blastocelul dispare si cavitatea devine vezicula vitelina primitiva 4)formarea mezenhimului extra embrionar si a celomului (cavitate) extraembrionar Citotrofoblastul prolifereaza intens si da nastere unui strat celular numit mezenhim extraembrionar. Datorita proliferarii intense in partea opusa cavitatii amiotice, mezenhimul delamineaza si formeaza o cavitate numita celomextraembrionar.Prezenta lui imparte mezenhimul in 3 regiuni: -splahnopleura care tapeteaza vezicula vitelina -somatopleura spre periferie -pediculul de fixatie care le uneste si care va forma cordonul ombilical. 5)formarea veziculei viteline definitive Endoblastul prolifereaza intens, ocupa tot spatiul veziculei viteline primitive, membrana heuser involueaza si in masa trofoblastica apare o noua cavitate denumita vezicula vitelina definitiva 6)formarea placii procordale Spre una dintre extremitatiile discului celulele ectoblastului si endoblastului fuzioneaza si se diferentiaza incat zona are un aspect condensat si se numeste placa procordala. Odata cu aparitia acesteia se determina extremitatea cefalica si discul s-a polarizat. Evolutiatrofoblastului In tot timpul in care a evoluat discul evolueaza si trofoblastul consolidand relatia cu mucoasa uterina. Cele mai importante modificari se vor face spre butonul embrionar de unde se va forma cordonul ombilical si placenta. Procesul se numeste placentatie. Etape: - stadiul lacunar: sincitiotrofoblastul se dezvolta prolifereaza, iar in masa sa apar spatii denumite lacune care dau si numele etapei. In vecinatea sincitiotrofoblastului in decidua vasele mucoasei uterine sunt congestionate

- stadiul trabecular: sincitiotrofoblastul se organizeaza in trabecule adica prelungiri radiare pe suprafata oului care erodeaza mucoasa uterina partunzand adanc in ea. Corespunzator, in mucoasa uterina, apar artere helicine ca urmare a stabiliri unor anastomoze arterio venoase - stadiul vilozitatilor coriale primare: are loc la sfarsitul saptamanii a doua cand citotrofoblastul trimite prelungiri in axul vilozitatilor - stadiul vilozitatilor secundare: somatopleura intra in axul citotrofoblastic Prin angiogeneza locala in ziua 21 in somatopleura locala se formeaza vase. Acestea vor intra pe deoparte in contact cu lacunele si pe de alta parte cu corpul embrionar. Toate vasele trec de la embrion spre placenta prin pediculul de fixatie care va deveni cordon ombilical. Spre mucoasa uterina arterele helicine se deschid in lacune Totalitatea vilozitatiilor coriale formeaza corion. Spre decidua capsulara vilozitatiile involueaza. Corionul devine neted(corion leaveae). In partea opusa, spre butonul embrionar, vilozitatile cresc iar corionul se numeste frondosum(corionul revoltat). Pe seama acestuia se va forma placenta.

CURS 5:
Saptamanaa treia de dezvoltare In aceasta saptamana procesul de gastrulatie atinge maximul prin dezvotarea celui de-al 3-lea strat(mezoblast ). Tot acum celulele se maresc si apare notocordul. Embrionul se alungeste, extremitatea cu placa procordala se lateste si embrionul capata forma piriforma. Formarea liniei primitive si a mezoblastului. Pe fata dorsala a embrionului apare o formatiune mediala numita linie primitiva. Aceasta se intinde intre nodulul primitiv(are foseta primitiva) si membrana cloacala. Anterior de nodul e placa procordala. La nivelul liniei primitive celulele ectoblastice migreaza intre cele doua foite si

10

dau nastere celui de-al 3-lea strat, mezoblastul. Defapt sunt doua directii de migrare: - cele care formeaza mezoblastul - cele care vor forma mezenhimul Alt grup de celule ectoblastice migreaza in masa embrionara formand un grup de celulemezenhimale(pluripotente) . La nivelul placii procordale si membranei cloacale nu exista mezoblast. Din aceasta cauza zonele se vor resorbi. Formarea notocordului: De la nivelul fosetei si nodulului primitiv se formeaza un cordon celular plin spre profunzimea discului si spre anterior. Acesta se numeste proest notocordal. Ulterior se tunelizeaza si peretele sau inferior dispare partial. Se formeaza astfel canalul neurenteric.Intr-o ultima etapa canalul se reobtureaza si devine notocord definitiv si va ramane captiv in axul mezoblastului. In jurul sau se va forma coloana vertebrala. Din el raman la adult numai nucleii pulposi ai discurilor intervertebrale. Notocordul e axul simetriei bilaterale. Formareacanaluluialantoidian In ziua 16 peretele inferior al veziculei viteline emite o prelungire in deget de manusa in mezenhimul pediculului de fixatie . Aceasta prelungire este canalul alantoidian. Partea sa inferioara va forma vezica urinara iar partea superioara va deveni uracha (cordon fibros ce leaga varful vezicii urinare de ombilic). Se gaseste pe fata posterioara a peretelui abdominal. In peretele sau se vor forma si elementele figurate ale sangelui. Formarea placii neurale(neurulatie): Notocordul determina prin mesaj chimic proliferarea celulelor ectodermale de pe linia mediana. Se formeaza astfel placa neurala(in regiunea craniana a discului). Aceasta placa se infunda pe linia mediana formand un sant cu buze inalte numit santul neural al carui margini se vor alipi formand tubul neural. Tubul e deschis anterior si posterior prin neurocorul anterior si neurocorul posterior. Acestia se inchid in zilele 25-27. La limita dintre placa neurala si ectoderm se gasesc jonctiunile neuro ectodermale. Pe parcursul formarii tubului neural aceste jonctiuni migreaza in mezoderm si formeaza crestele

11

neurale. In regiunea craniana plicile neurale, marginile santului, formeaza plici cerebrale. Aparitiasomitelor De o parte si de alta a notocordului mezodermul se organizeaza in trei grupe: - paraaxial, va forma somitele. Acestea sunt segmente (42-44) care apar succesiv din regiunea occipitala pana in regiunea coccigiana. Primele si ultimele dispar. In centrul somitelor apare o cavitate numita miocel. Dezvoltarea somitelor poarta denumirea de metamerie initiala. Din somite se vor dezvolta muschii trunchiului si membrelor si dermul; - intermediar, va da nastere nefrotoamelor - lateral, cliveaza si va forma somatopleura care se continua cu somatopleura extraembrionara si splahnopleura care se continua cu splahnopleura extraembrionara. Linia de clivaj se adanceste in masa mezodermului lateral si formeaza o cavitate umita celomul intraembrionar. Acesta comunica larg cu celomul extraembrionar.

CURS 6:
Evolutia. Derivatele foitelor embrionare. Saptamanile patru-opt. Evolutiaectodermului La sfarsitul saptamanii trei din ectoderm s-a format deja tubul neural. La extremitatea sa cefalica apar trei vezicule: -prozencefal: Telencefal Diencefal -mezencefal -rombencefal Metencefal Puntea si cerebelul Mielencefal : bulbul Restul tubului neural formeaza maduva

12

Crestele neurale formeaza (structuri ce se credeau din mezoderm) o multime de organe, cartilajele laringelui, o parte din materialul pentru mugurii fetei, dentina, ganglionii senzitivi ai nervilor spinali si cranieni (inervatia senzitiva) (material din crestele neurale migreaza in parenhimul viscerelor): -Celulele sistemului APUD -Parenhimul glandelor endocrine -Glomusul carotic si ganglionii din plexurile Meissner si Auerbach din peretele tubului digestiv. Din ectoderm deriva: pielea, parul si unghiile, epiteliul cavitatiilor bucala nazala si sinusale, epiteliul senzorial al analizatorilor, meningele, epiteliul canalului anal. Zone de jonctiune intre epitelii de origini diferite sunt zone cu risc crescut de cancer!: jonctiunea esogastrica, linia pectinata din canalul anal si extremitatea inferioara a tracturilor urinar si genital si limita intre rosu si alb la buze. Evolutiaendodermului Se afla pe fata inferioara a discului embrionar deasupra vezicii viteline. Prin cudarea transversala a embrionului pe linia mediana se creaza santul intestinal si apoi tubul intestinal primitiv. Acest tub: -in regiunea lui mijlocie pastreaza prin canalul vitelin legatura cu sacul vitelin(1/3mijlocie) -la extremitatea cefalica tubul e delimitat de membrana orofaringiala si membrana cloacala care se resorb (meconiu ajunge in lichidul amniotic care e reinghitit in circuit). Tubul digestiv primitiv are trei parti: - proenteronul:stomac si partea superioara; - mezenteronul:tubul digestiv pana in partea stanga a tubului transvers; - metenteron: restul tubului digestiv. Numai epiteliul aparatului digestiv si respirator, parenhimul amigdalelor, parenhimul pancreatic si hepatic, epiteliul vezicii urinare si al rectului. Evolutiamezodermului Trece prin doua etape: 1.Presomitica zilele 15-20 Mezodermul se organizeaza in: Paraxial Intermediar
13

Lateral(somatopleura, splahnopleura intre care se delimiteaza celomul intraembrionar) 2.Somitica Mezodermulparaxial se imparte de sus in jos in segmente paraxiale denumite somite(ultimele apar in sapt a 6-a) O somita are doi pereti: -ventromedial: formeaza sclerotomul acesta va da nastere tesutului conjunctiv, cartilaginos si osos -peretele dorsolateral formeaza dermomiotomul: -partea dorsala a acesteia e dermatom(dermatomer): va forma pielea dorsolaterala ai trunchiului -in partea ventrala e miotomul(miomer) care va forma muschii trunchiului. Formarea miotoamelor induce metameria(segmentarea) axului neural. Din fiecare neuromer iau nastere nervii pentru dermatomer, mielomer si visceromer. Muschiul cheama nervul, in dezvoltare. Pentru fiecare dintre neuromere exista un visceromer, dermatomer, mielomer cu aceeasi denumire. Mezodermulintermediar va forma cordoane nefrogene care vor fi pronefros, mezonefros si petanefros. Mezodermullateral: - din somatopleura se va forma foita parietala a seroaselor, musculatura si dermul membrelor. - din splahnopleura se formeaza foita viscerala a seroaselor si tunica medie si externa a tubului digestiv. Din splahnopleura se mai formeaza ceulele angioformatoare. Cranial de placa procordala, din mezodermul cardiogen se va forma inima.

14

CURS 7:
Perioadafetala(sfarsitulsaptamaniia 9-a panala nastere) In aceasta perioada fatul capata aspect uman, nu mai apar organe noi, iar cele deja formate cresc si se diferentiaza. Data aproximativa a nasterii se calculeaza: prima zi a ultimei menstruatii+14 zile+ 9 luni. Durata e de 40 saptamani. varsta fatului se poate determina ecografic prin determinarea diametrului sagital al craniului(exista un algoritm care in functie de acest diametru indica varsta). Lungimea vertex calcai: 3 luni 7 cm 5 luni 23 cm 7 luni 35 cm 9 luni 50 cm Greutatea 7 luni 1300 gr 9 luni 3200 gr In luna treia capul reprezinta jumatatea din corp in timp ce la adult e o optime. La sfarsitul saptamanii 12 organele genitale sunt evidentiate si se poate face diagnosticul de sex. Cel mai bun moment e la 14-15 saptamani. Primele miscari ale fatului sunt percepute de mama la 4 luni si jumatate. Fatul este acoperit de o substanta alba cu aspect grasos numit vernis cazerosa. Corpul fatului e acoperit cu fire de par lungi si subtiri si friabile numite Lanuco. Surfactantul incepe sa se secrete in saptamana 24 si fatul e viabil din saptamana 26-28. Practic prematurul are sanse de supravietuire dupa momentul in care se secreta surfactant. La nastere cel mai mare diametru e diametrul sagital al craniului si acesta arata daca femeia poate sa nasca pe cai naturale. Fatul are niste organeanexe numite anexe fetale. Ele participa la dezvoltarea fatului: cavitatea amniotica: in saptamana 2 pe fata dorsala a discului, celulele care o tapeteaza spre interior se numesc amnioblaste;
15

peretele cavitatii impreuna cu mezenhimul extraembrionar care o tapeteaza formeaza amniosul. Acesta are un plex nervos si fibre musculare netede ce pot realiza cca 10 contractii/minut. Jonctiunile amioectodermale, prin cudarea transversala a discului, ajung pe fata ventrala si limiteaza pediculul ombilical. Fatul pluteste in lichidul amniotic. Lichidul amniotic e produs de amnioblaste si excretat renal de fat. In luna 5 fatul inghite, elimina si inspira lichid amniotic. Rata de schimb a lichidului amniotic e de circa trei ore. Lichidul contine 99% apa si celule descuamate, sarururi, proteine, glucide, lipide, pigmenti si hormoni. Are rol metabolic, de protectie(pentru socurile mici si mijlocii). Lichidul amniotic a aparut in filogeneza la trecerea din mediul acvatic in cel terestru. Fatul practic inoata, inghite si inspira lichid. E obisnuit cu mediul acvatic si nasterea se poate produce in mediu acvatic. La nastere exista cca 1 litru de lichid amniotic. Limita patologicului e la 2-2,5 litri si net patologic 10-12 litri. Poate avea un blocaj in tubul digestiv si sa aiba loc numai producere. Proces numit hidramnius. Sau se mai poate produce prin anencefalie. Situatia cand e prea putin lichid(450 ml) se numeste oligamnios. Apar suferinte placentare, sau lipsa hipofizei. Rolul lichidului in mecanica nasterii: amniosul proemina prin colul uterin formand punga apelor. Ruperea acesteia este semnalul de incepere a travaliului si a declansarii nasterii. Fluxul de lichid eliminat antreneaza capul fatului in stramtoarea pelvina. Alte roluri: permite dezvoltarea simetrica si mentine constanta temperatura. cavitatea vietlina alantoida: in mezodermul ventral de la baza sacului vitelin apare prin clivare un spatiu alungit numit vezicula alantoidiana. Varful acestei vezicule patrunde in cordonul ombilical. Din baza ei se va forma vezica urinara. Participa la formarea elementelor figurate ale sangelui. Intre varful vezici urinare si ombilic ramane un cordon fibros pe peretele abdominal denumit uraca.(ce ramane la adult din anexe?) cordonul ombilical: leaga corpul fetal de placenta. Un cordon normal are 50-60 cm lungime si prezinta noduri false(proeminente). Un cordon scurt risca smulgerea placentei la nastere si hemoragie consecutiva. Un cordon lung favorizeaza: -nodurile adevarate -circularele de cordon in jurul gatului, umerelor sau bratelor.
16

Insertia cordonului pe placenta depinde de tipul de implantare a oului: insertie centrala cand implantarea se face cu colul embrionar; insertie marginala cand implantarea se face cu alta regiune; insertie velamentoasa Cordonulcontine: gelatina wharton provenita prin mezenhimul pediculului de fixatie; doua artere ombilicale care pleaca din artera iliaca interna si se indreapta spre ombilic(transporta sange neoxigenat si din ele raman la adult numai ligamentele ombilicale mediale; vena ombilicala care se formeaza la placenta, trece prin cordonul ombilical si din care ramane la adult numai ligamentul cordonului hepatic. Arterele ombilicale se oblitereaza si se fibrozeaza rapid dupa nastere. Dupa legarea cordonului ombilical, cei 10 cm de cordon ce formeaza montul se mortifica(se fibrozeaza in 1-2 saptamani dupa nastere) si ramane cicatricea ombilicala. placenta Vezicula ombilicala participa la formarea tubului digestiv cu care comunica in treimea mijlocie pana in saptamana a cincea. In peretii vezicii apar si ceulele germinale primordiale. Din vezicula vitelina ramane numai diverticulul Meckel la 80 de cm de cec pe ileonul terminal. Inflamarea lui necesita diagnostic diferential cu apendicita acuta.

CURS 8:
Articulatii Tipul de articulatie Fetele articulare Mijloacele de unire Biomecanica Clasificare articulatiilor Fibroase
17

Cartilaginoase Sinoviale Capsula articulara: membrana conjunctiva ce inveleste articulatia. Articulatia sinoviala: E o mebrana conjunctiva care are doua foite intre care se va gasi lichidul sinovial. Lichidul sinovial: Are o anumita vascozitate care se modifica in functie depresiunea exercitata Limiteaza frecarile E format din 95 % apa si e produs de membrana sinoviala. E limpede si opalescent. Are rol de nutritie pentru cartilaj. Miscarile: De translatie(Alunecare): art genunchi De rostogolire: art genunchi De rotatie: art sferoidale(scapulo-humerala) Axele dupa care se desfasoara miscarile: Antero posterior: adductie, abductie Transversal: extensie flexie Inferior superior rotatie mediala si laterala Articulatia sternoclaviculara Tip: in forma de a Poate exista disc articular ce se poate fibroza Suprafetele articulare: incizura claviculara(concava frontal si sagital); clavicula: suprafata pt coasta unu si pt manubriu Sunt acoperite de carilaj Mijloace de unire: Capsula articulara Ligamente: costoclavicular, sterno clavicular anterior, sterno clavicular posterior, interclavicular: are fibre scurte(incizura jugularis) si lungi(clavicula contralaterala) Rol: sa uneasca articulatia si sa limiteze anumite miscari. Miscari: in sus si in jos, ridicare umarului(mobilizarea claviculei superior sau inferior), anterior sau posterior, miscarea de circumductie(face toate miscarile posibile)
18

Ridicarea umarului: Se opune ligamentul costoclavicular Muschi: trapez(fib descendente), levator scapulae, sternocleidomastoidian, Coborarea umarului: Se opune ligamentul interclavicular Muschi: pectoral mic, subclavicular Aducere a umarului anterior Se opune sternoclavicular posterior Muschi: pectoralul mic, Aducerea umarului posterior Se opune sternoclavicular anterior Muschi: trapez(fib orizontale) Articulatia acromioclaviculara Tip: plana Suprafete articulare Claviculara: ovoidala, plana Acromiala: ovoidala, plana Axul lung e orientat anteroposterior Sunt acoperite de tesut hialin Mijloace de alcatuire Capsula articulara Ligament: Acromioclavicular Coracoclavicular: ligament trapezoid si conoid(ant si post) Ligament transvers superior Ligament transvers anterior Miscari: Adductie Abductie Muschi (desen p1) Articulatie scapulohumerala Tip: sferoidala Fetele articulare:
19

Capul humerusului Cavitatea glenoida Labrum: de jur imprejurul cavitatii glenoide(forma triunghiulara in sectiune) Mijloace de unire: Capsula articulara: se prinde pe colul anatomic superior si inferior pe colul chirurgical; tuberculii humerali sunt extracapsulari; capsula sare peste santul intertubercular iar tendonul capatului lung biceps e intra capsular Ligamente: Coracohumeral: trece superior de articulatie(ii limiteaza flexia) Trei ligamente hlenohumerale: Superior: se prinde pe tuberculul mic; se delimiteaza fereastra ovala intre superior si mijlociu Mijlociu: Inferior Limiteaza extensia Axe: Ax sagital Abductie: deltoid si supraspinos Adductie: latissimus dorsi, rotund mare, pectoral mare Ax transversal Flexie: capul scurt al bicepsului, deltoid fibrele anterioare, coracobrahial Extensie: deltoid fibre posterioare, capatul lung al tricepsului, latissimus dorsi Ax longitudinal Rotatie mediala: pectoralul mare, rotund mare, latissimus Rotatie laterala: infraspinos, rotundul mic Articulatia este cu conducere musculara Particularitati: mai multe puncte sinoviale: 1. Subacromiala 2. Subdeltoidiana 3. Subscapulara: ajunge in dreptul procesului coracoid Supraspinos: Bursita scapulohumerala Articulatia cotului(trohlee ginglim)
20

Suprafete articulare: Humerus: Capitum humeral Trohlee: are un sant spiral si medial de trohlee Foseta coronoida Fosa olecraniana Foseta radiala Radius: Cap Circumferinta capului radiusului Ulna: Incizura trohleara Incizura radiala a ulnei Toate, in afara de fosete sunt acoperite de cartilaj Mijloace de unire: Capsula articulara: se prinde deasupra fosetelor sau foselor humerale, se prinde pe colul radiusului, se prinde pe ulna normal Ligamente: Colateral lateral(radial) Colateral medial Inelar: sa tina capul radial in articulatia cu ulna Patrat: se gaseste la 1cm inferior de inelar; leaga radiusul de ulna Miscari: Flexie: biceps, brahial, muschi epicondilieni; limitatori flexie: proces coronoid, muschi, foseta radiala cu capul radiusului Extensie: biceps, anconeu; limitator extensie: olecran Ax transversal Articulatia radioulnara Tip: articulatie a Suprafete articulare: Incizura ulnara radius Circumferinta capului ulnar Mijloace de unire: Capsula articulara Ax longitudinal

21

Rotatie mediala: patrat pronator, rotund pronator; limitare: torsiunea muschilor flexori Supinatie: supinator, brahioradial, muschii extensori, biceps; limitatori: membrana interosoasa Articulatia radiocarpiana Tip: Fete articulare: Scafoid semilunar si piramidal Radius Mijloace de unire: Capsula articulara Ligamente: Anterioare:-se insera pe scafoid piramidal capitat Radiocarpian Ulnocarpiane Posterior: se insera pe SCP Colaterale: Colaterala laterala(Radial): stiloida radiusului-scafoid Colaterala medial: stiloida ulnei-piramidal si pisiform Miscari: anterioare: limit extensia Posterioare:limiteaza flexia Colateral lateral:limiteaza adductia Colateral medial: limiteaza abductia Extensie: muschii extensori Flexie: muschii flexori Adductie: flexor ulnar al carpului Abductie: brahioradial, flexor lung police, flexor radial al carpului Circumductie

CURS 9:
Placenta

22

Relatia dintre produsul de conceptie si uter are trei mari etape: Nidatia Lacunara Placentara Placenta e o anexa fetala, un organ discoidal de cca 12 cm diametru, cca 500 gr greutate. Parcurge in diferentierea sa trei etape: lacunara, cu vilozitati primare, cu vilozitati secundare si tertiare Evolutia deciduei: - decidua capsulara se apropie treptat de decidua vera si in final fuzioneaza cu ea. Drept urmare cavitatea vietelina dispare - membrana amiotica fuzioneaza cu membrana coriala si formeaza membrana amiocoriolica. Drept urmare cavitatea corionica dispare - decidua capsulara se necrozeaza si dispare in sapt 22 drept urmare membrana amiocoriolica fuzioneaza cu decidua vera. Situatia e prezenta pana la nastere - mucoasa colului nu se decidualizeaza. Ea produce un mucus dens ce formeaza un dop de mucus in col protejand cavitatea uterina pe timpul nasterii. Dopul se elimina la nastere. Daca nu se face o decidualizare corecta, oul patrunde in miometru si va rezulta placenta cretata care nu se elimina la nastere si e necesara histerectomie(scoatea uterului). In prima etapa a nidatiei nutritia e histiotrofa. In etapa lacunara nutritia e hemotrofa. In etapa placentara e hemocoriala. Corionul pastreaza vilozitati numai spre zona in care s-a facut nidatia in rest devine corion neted. Vilozitatile coriale realizeaza in decidua bazala niste spatii numite lacune. In lacune se deschid artere si vene provenite de la mama si pentru prima data sangele matern vine in apropierea unei structuri fetale. Aceasta structura fetala va evolua sub forma vilozitatilor secundare si tertiare. Numai vilozitatea tertiara este capabila sa realizeze schimburi suficiente materno-fetale. In axul acestei vilozitati se formeaza vase ce intra in legatura cu circulatia fetala. Unele vilozitati coriale fuzioneaza cu decidua bazala si se numesc vilozitati crampon. Ele delimiteaza un spatiu numit lacuna placentara. In lacuna: - se deschid o artera si o vena de la mama(prin care vine si pleaca sangele matern)
23

- se gasesc septuri intercotiledonare care nu ating partea fetala - pluteste o vilozitate tertiara. In axul acesteia se gasesc: mezenhim si o retea capilara care dreneaza un ram din artera ombilicala si din care pleaca sangele printr-o ramura din vena ombilicala. Schimburile materno-fetale se fac prin bariera hemocoriala: sinci iotrofoblast, citotrofoblast, mezenhim vilozitar, membrana bazala capilara, endoteliu capilar. Orice afectare patologica a unui element din bariera afecteaza schimbul. !sincitiotrofoblastul e degenrat sub forma unei membrane fibrinoide. !citotrofoblastul formeaza "coaja citotrofoblastica". In mod evident sangele matern nu se amesteca cu sangele fetal. Schimburile se fac prin bariera. La nastere placenta se elimina prin formarea unui hematom intre cele doua componente. Structural placenta are: o fata fetala: - in centru e acoperita de amnios, e fibroasa - din centru pleaca cordonul ombilical o placa obturanta materna(bazala): cu aspect catifelat formata din circa 60 de lobi numiti cotiledoane. Intre lobi se gasesc santuri ce corespund septurilor intercotiledonare. Intr-un cotiledon se gasesc 16 sisteme tambur. Un sistem tambur e reprezentat de intreaga ramificare a unei vilozitati tertiare. Debitul sanguin in spatiul lacunar e de 50ml pe minut la varsta de 10 saptamani. La nastere e de 600ml pe minut. La nastere capacitatea venelor uterine trebuie sa creasca de 6 ori. Functiileplacentei : 1. Bariera de aparare(0,002 mm). E strabatuta cu usurinta de majoritatea substantelor. Trec greu moleculele mari. 2. Metabolica: in primele stagii produce glicogen si acizi grasi cu rol nutritiv 3. Organ de schimb: gaze, metaboliti, este si organ excretor. Deci mama va avea un supliment de metaboliti de excretat. Schimburile se realizeaza prin zone ale vilozitatilor lipsite de citotrofoblast numite zone alfa. Restul peretelui vilozitar produce hormoni. Foarte rar noduli de sinciiotrofoblast pot scapa in circulatia materna producand
24

embolii la mama(astuparea unor artere). Uneori in travaliile complicate, prin rupturi placentare, hematiile fetale pot trece in circulatia materna producand izoimunizarea anti Rh. 4. Rol imunologic pentru ca permite transferul tuturor anticorpilor de la mama la fat, inclusiv cei anti Rh. In consecinta fatul va fi protejat fata de boliile infectioase pentru care mama are anticorpi. Aceasta dureaza cca 7-9 luni. !medicamenetele trec foarte usor bariera si se supradozeaza la fat. 5. Secretie hormonala: placenta secreta progesteron din luna 4 inlocuind corpul galben; secreta estrogen. Acesta scade cantitativ spre momentul nasterii, pregatind travaliul. Gonadotropina coriolica are maximul in saptamana 3-8 si dupaia scade. Se dozeaza in urina in saptamana 3 pentru testul de sarcina. Mai secreta o somatotropina care e un lactogen placentar determinand o frumoasa crestere a sanilor.

CURS 10:
Articulatiile membrului inferior Articulatiile membrului inferior liber Articulatia soldului Articulatie triaxiala sub conducere ligamentara Articulatiile se formeaza intre capul femural si cavitatea acetabulara Fete articulare: Capul femural : Doua treimi dintr-o sfera; el continuandu-se lateral cu colul femural(anatomic) Prezinta in centru foseta capului femural unde se insera ligamentul capului femural Cavitatea acetabulara Este o cavitate hemisferica(1/2) situata pe fata laterala a coxalului Fata lunata se situeaza la periferia acetabulului si se articuleaza cu capul femural Centrul cavitatii este nearticular

25

Deoarece acetabulul masoara o jumatate dintr-o sfera iar capul femural 2/3 dintr-o sfera, in jurul acetabulului se afla un fibro cartilaj inelar numit labrum acetabular Labrul acetabular are forma triunghiulara pe sectiune. Trece ca o punte peste incizura acetabulara formand ligamentul transvers al acetabulului. Ligamentul transforma incizura intr-un orificiu pe unde trec vasele capului femural. Mijloace de unire - Capsula articulara Are forma unui trunchi de con cu baza mare la circumferinta acetabulara, iar baza mica se insera: Anterior, pe linia intertrohanterica Posterior, pe colul femural si nu pe creasta intertrohanterica(se opreste la 1-2 cm medial de creasta) Trohanterul mare si trohanterul mic raman extracapsulari - Ligamentul iliofemural Este ceal mai puternic ligament din organism, sustine o greutate de 300-3500 kg E situat pe fata anterioara a articulatiei Are forma triunghiulara cu varful pe spina iliaca anteroinferioara si baza pe linia intertrohanterica E format din doua fascicule cu directie diferita Unul oblic ce se insera pe marginea anterioara a trohanterului mare(ligament iliopretrohanterian) Unul vertical ce se insera anterior de trohanterul mic Limiteaza abductie si rotatie laterala - Ligamentul pubo femural Este situat anterior Insertia lui mediala este mai ampla facandu-se pe eminenta iliopectinee Inseria laterala se face anterior de trohanterul mic Aceste doua ligamente formeaza un N ligamentar numit si ligament Welcker - Ligamentul ischiofemural Situata pe fata anterioara a articulatiei Se insera pe partea posterioara a marginii acetabulare dar si in fosa trohanterica
26

Limiteaza rotatie mediala si adductie - Zona orbicuara (ligamentul ineal Weber) Condensare a fibrelor circulare profunde ale capsulei Solidarizeaza cele trei ligamente si contribuie la mentinerea capului femural in acetabul - Ligamentul capului femural Este un ligament intraarticular(acoperit de capsula si sinoviale) Se insera cu un capat pe foseta capului femural, iar cu celalalt prin trei fascicule pe: - ligamentul transvers acetabul - fata anterioara incizura - fata posterioara incizura El contine vasele capului femural Rolul sau este mai mult nutritiv decat a mentine capul femural Fractura mortii: lezarea vaselor circumflexe Sinoviala captuseste capsula articulara invelind capul ligamentului femural Miscarile articulatiei: Flexie Gradul de flexie depinde de pozitia genunchiului. Daca gamba e in flexie amplitudinea este de 130 de grade. Muschiul ilipsoas e cel mai mare flexor Extensie Cu gamba in extensie amplitudinea e de 90 de grad. Extensia are 115 grade amplitudine Abductie Are grade diferite in functie de flexia si extensia coapsei. In flexie 140 de grade, iar in extensie de 80 de grade Adductie Are un grad redus(10 grade) Rotatie laterala Este de 15 grade cu coapsa extinsa si 100 cu coapsa flexata Rotatie mediala Este de 35 de grade la maximul cu coapsa extinsa Flexia si extensia sunt insotite de un grad de rotatie mediala respectiv laterala

27

Articulatia genunchiului Cea mai mare articulatie din corp E un troho ginglim Fete articulare Epifiza distala femur Participa prin cei doi condili care insa difera ca aspect si dimensiuni. Cel medial coboara mai mult si e mai voluminos. Astfel femurul creeaza cu tibia un unghi obtuz de 175 de grade spre lateral. Aceasta situatie se numeste genuvalgum (picioare in x). O caracteristica a condililor e curbura suprafetei articulare. Anterior femurul se articuleaza cu patela fiind acoperita de cartilaj hialin Epifiza proximala tibie Participa prin fetele superioare ale condililor. Intre cei doi condili se afla eminenta intercondiliana care e formata din 2 tuberculi: Lateral Medial Anterior si posterior de eminenta se afla ariile intercondiliene Meniscuri intraarticulare Sunt doua formatiuni fibrocartilaginoase mediala si laterala. Pe sectiune frontala meniscurile au o forma triunghiulara cu marginea superioara concava ce corespunde condililor, marginea inferioara plana ce corespunde platoului tibial, iar baza adera la capsula articulara. Vazuta de sus au forma literei C in special cel medial. Prezinta doua extremitatti, ant si post, ce se insera in ariile intercondiliene. Anterior cele doua meniscuri sunt unite prin ligamentul transvers al genunchiului. Mijloace de unire Capsula articulara Se insera superior pe femur si inferior pe tibie. Linia de insertie nu cuprinde cei doi epicondili si articulatia tibiofibulara. Prezinta doua mari orificii, unul anterior pentru patela si unul posterior pentru ligamentele incrucisate
28

Ligament rotulian Formatiune fibroasa situata pe fata anterioara a articulatiei. Continua inferior tendonul muschiului cvadriceps. Are forma triunghiulara cu baza la rotula si varful la tuberozitatea tibiei Ligament popliteu oblic Reprezinta o expansiune a tendonului muschiului semimembranos ce se indreapta catre condilul femural lateral Ligament popliteu arcuat Este situat sub cel oblic si se intinde intre condilul femural lateral si aria intercondiliana posterioara Ligament colateral fibular Este situat intre condilul lateral si capul fibulei Nu adera la capsula Stabilizeaza genunchiul in extensie Ligament colateral tibial Este situat intre condilul medial si capul tibiei Nu adera la capsula Stabilizeaza genuchiul in extensie Ligamente incrucisate anterior si posterior Se gasesc posterior in fosa intercondiliana posterioara Desi sunt profund situate sunt extracapsulare Cel anterior in aria intercondiliana anterioara Cel posterior in aria intercondiliana posterioara Stabilizeaza articulatia genunchiului in flexie - Miscari: Flexie Faza de rostogolire(180-160 de grade) Faza de alunecare(160-50 de grade) Extensie Rotatie laterala Rotatie mediala Inclinare

CURS 11:

29

Dezvoltareamembrelor Incepe in saptamana a patra prin aparitia pe laturile embrionului a unor proeminente denumite crestele membrelor. Acestea sunt initial perpendiculare apoi coboara. Aceste proeminente se alungesc si sunt impartite de aparitia unor santuri in segmente. Santul gleznei(pumnului) si santul cotului sunt acestea. Spre Extremitatea distala a proeminetelor apar proeminentele digitale (sapt 7). Pana atunci ele cresc si sunt unite prin membrana interdigitala. Acestea dispar la sfarsitul saptamanii a opta. De obicei evolutia membrelor superioare e cu o zi inainte a celor inferioare. Axul proeminentelor membrelor e penetrat de mezodermul lateral al somatopleurei si acesta formeaza o masa mezodermala pluripotenta din care se vor dezvolta muschii si oasele membrelor. Muschiul isi cheama nervul si vasele se formeaza prin angiogeneza locala. Malformatiile Amelia: Lipsa membrelor Micromelia: Subdezvoltarea membrelor Focomelia: Lipseste partea proximala a membrului Hemimelia: Lipseste partea distala a membrului Sirenomelia: Membrele inferioare sunt lipite Eleuteromelia: Genunchii au suferit o rotatie inversa Sindactilia: Nu se mai resoarbe membrana interdigitala rezultand unirea degetelor. Pot fi unite prin membrane sau pot fuziona oasele Adactilia: Lipsa degetelor Luxatia congenitala de sold: lipsa sprancenei acetabulare(dezvoltarea tarzie a), iar capul femural iese din acetabul. Luxatia de cap se formeaza atunci cand copilul incepe sa mearga. Are si cauza genetice. Articulatii: Fete, mijloace de unire, mijloace de alunecare.(ce trebuie sa stii la examen) Fetele articulare

30

Fetele articulare care se potrivesc si complementare care forma sunt congruente. Cand nu se potrivesc, sunt incongruente. Despre meniscurile care fac fetele articulare sa se potriveasca spunem ca refac congruenta. Cartilajul hialin are o adaptare structurala pentru a micsora frecarea. Cartilajul are pe suprafata un aspect poros cu mici cavitati care formeaza la suprafata sa un film lichidian. Grosimea cartilajului nu este uniforma si este mai mare acolo unde fortele de presiune sunt mai mari. Cartilajul nu are vase, se hraneste prin imbibitie din lichidul sinovial. In schimb cartilajul rupt nu cicatrizeaza. De asemenea nu e inervat senzitiv deci nu doare. Responsabile de durerea articulara sunt: - capsula si ligamentele (acestea pot fi comprimate, supra intinse, rupte sau comprimate din interior prin acumularea de lichid sinovial). Labrul e un cartilaj circular care mareste contentia unei cavitati. Marginea sa libera trece dincolo de ecuatorul capului femural/humeral fapt ce participa la marirea contentiei. In luxatii labrul se scurge si se deplaseaza odata cu osul luxat. Insertia capsulei se face la eriferia suprafetelor articulare si inserita este importanta deoarece fracturile intracasulare se opereaza obligatoriu pentru evacuarea hematomului. In timp ce cele extracapsulare pot fi tratate cu imobilizare gipsala. Trohanteri si epicondilii raman extracapsulari. Membrana sinoviala captuseste capsula la exterior si nu tapeteaza cartilajul. Nu are capacitate de secretie deoarece nu are glande. Ea produce lichidul sinovial prin transudare. Lichidul sinovial contine glucide, lipide, celule descuamate, mucina(mucopolizaharide: condroidinsulfati si acizi hialuronici. Lichidul curata, lubrifiaza si hraneste cartilajul. Lichidul sinovial e un lichid ne newtonian=devine mai fluid pe masura ce se incalzeste. Sinovialele trimit prelungiri prin orificii ale capsulei. Bursle sunt prelungiri in fund de sac ale membranei sinoviale prin orificii preexistentebale capsulei. Ele favorizarea alunecarii. Inflamarea lor se numeste bursita. Bursele au un col care trebuie ligaturat in caz de excizie chirurgicala. Uneori bursele(subscapulara si subcvadricitala) sunt folosite pentru punctii medicamentoase.ex: punctia bursei
31

subscapulare: se palpeaza varful proceului coracoid si imediat inferior si lateral de ei se introduce acul perpendicuar si se introduce substanta medicamentoase ce ajunge in articulatie. In mecanisumul e decelerare brutala axisl se comporta solidarbcu coloana vertebrala, iar atlasul solidar cu craniul. Trunchiul se opreste, craniul isi continua miscrea, dintele axisului rupe ligamentul transvers si rupe maduva. La discul intervertebral... Are parte perfierica formata din lamele conjunctivofibroase concentrice si o parte centrala reprezentata de nucleul pulpos. Are aspect mucoid si este incompresibil dar cu precizarea ca isi pate modifica forma mentinand volumul. In cazul in care se rupe inelul periferic, nucleul pulpos poate migra psterior si comprima maduva sau poate migra lateral si comprima radaciniile nervilor spinali sau poatenpatrunde in corpurile vertebrale sau poate migra anterior.

32