Sunteți pe pagina 1din 22

Universitatea Tehnic Gh.

Asachi Iai Facultatea de Inginerie Electric,Energetic i Informatic Aplicat Specializarea: ISE

Monitorizarea retelelor de transport si distribuie a energiei electrice

Studentul:Macovei Marius Grupa:6406 Anul:2012-2013

CUPRINS

1.INTRODUCERE
1.1Descriere 1.2Clasificarea si duratele normale de funcionare a activelor fixe . 1.3 Reeaua Inteligent(SMART GRID)

2.REEAUA INTELIGENT LA NIVELUL DE FURNIZARE,DISTRIBUIE I TRANSPORT AL ENERGIEI ELECTRICE


2.1 Reaua inteligent la nivelul furnizri de energie electric 2.2 Reaua inteligent la nivelul distrbuiei de energie electric 2.3 Reaua inteligent la nivelul transportului de energie electric

3.AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE UNEI RELEELE INTELIGENTE


3.1 AVANTAJELE UNEI RETELE INTELIGENTE 3.2 DEZAVANTAJELE RETELEI INTELIGENTE

4. SISTEME DE AUTOMATIZARE AL DISTRIBUIEI SI TRANSPORT


4.1 Sistemul managerial al energiei (EMS) 4.2 SCADA(de supraveghere, de control si achizi i de date 4.2.1 Descrierea programului SCADA 4.2.2 Funcionarea programului SCADA 4.2.3 Funcii executate de un sistem SCADA 4.2.4 Beneficiile poteniale ale SCADA

5. CONCLUZII 6. Bibliografie

1.INTRODUCERE
1.1Descriere

Creterea cererii de energie electric pentru aplicaii ntregi n orice ar, trebuie s produc n mod constant cu tehnologia avansat in sistemul de protecie. Sunt multe sisteme specializate in protecie sunt disponibile pe baza volumului de energie a distribuiiei i transpor, adesea, modificrile de sarcin, fr pronosticuri necesar, pentru o comunicare mai avansata i special a sistemelor bazate pentru a controla parametrii electrici ai generaiei. Cele mai multe dintre sistemele existente sunt fiabile privind diverse aplicaii. In mediul electric sunt o mulime de tulburri n natur, din cauza unor catastrofe naturale, cum ar fi furtuni, tornade sau ploi grele de transport i distribuie ale linilor poate duce la deteriorare. Cabluri electrice pot fi tiate i cadea pe sol, acest lucru duc la pericolul accidentelor pentru fiinele umane i pot deveni fatale. Deci,pentru o comunicare rigide, fiabila si robusta, cum ar fi tehnologia actuala RETEAUA INTELIGENT, au loc de tehnici de comunicare. Acest lucru mbuntete viteza de comunicarea cu distanta. Aceast tehnologie salveaz viaa uman de la acest pericol electric prin furnizarea de detectare a defectelor i de energie electric se oprete automat la linia prin furnizarea de detectare a defectelor i de energie electric se oprete automat la linia deteriorat i, de asemenea, transmite mesajul ctre consiliul de energie electric pentru a terge vina .
1.2Clasificarea si duratele normale de funcionare a activelor

fixe.

Uzura fizic i moral influeneaz negativ costurile cu mentenana, fiabilitatea,comportarea in caz de incidente, impactul asupra mediului, precizia msurrii parametrilor. De asemenea, caracteristicile inferioare ale echipamentelor instalate intrecut nu permit implementarea teleconducerii in staii. Echipamentele vechi vor fi inlocuite cu:
3

aparate de comutaie cu putere si vitez de rupere a arcului mrite, permiand cresterea vitezei si selectivitii eliminrii defectelor; sisteme de protecii rapide, selective, cu logic flexibil si complex, controlabile de la distan; echipamente primare compacte si nepoluante, cu impact redus asupra mediului; transformatoare cu pierderi in cupru si in fier reduse; conductoare cu limita termic admisibil marit, permiand cresterea capacitii de transport in situaiile in care nu se poate asigura in timp util construcia de linii suplimentare; sisteme de msurare performante, la nivelul impus de cerinele funcionrii pieei de electricitate. Vor fi introduse sisteme de monitorizare a calitaii energiei electrice, prioritar instaiile la care sunt racordai consumatori cu specific de funcionare potenial perturbator. - Gradul de incrcare a reelei Incrcarea reelei trebuie s nu depseasc limitele care conduc la nerespectarea criteriilor normate de siguran stipulate in Codul tehnic al RET. Cresteri ale gradului de incrcare a reelei care pot declansa necesitatea dezvoltrii reelei pot fi determinate de: cresterea intr-un interval scurt de timp a consumului in locaii concentrate sau ceresterea lent in anumite zone pe un interval de timp mai mare; cresterea produciei in anumite locaii ca urmare a instalrii de grupuri noi; cresterea schimburilor de energie elctric pe anumite direcii in regiunea din care face parte SEN.
1.3 Reeaua Inteligent(SMART GRID)

Elementele componente ale de tehnologia informaiilor funcionalitatea respectivei concept: acela de SMART INTELIGENT.

unei reele electrice i elementele i comunicaii care completeaz reele au dat natere unui nou GRID, sau n traducere, REEA

Noile tehnologii, cum ar fi soluiile de mrire a capacitii de transport a liniilor electrice utiliznd stlpii existeni, cum ar fi utilizarea de cabluri ACCR sau soluiile revoluionare de cretere
4

a capacitii de transport a liniilor electrice prin utilizarea de cabluri supraconductoare sunt i ele adesea asociate REELEI INTELIGENTE. Scopul mariajului dintre tehnologia TI&C i partea clasic a reelelor electrice sau soluiile inovatoare ale prezentului pentru realizarea reelelor de transport i distribuie a energiei electrice este s optimizeze modul n care reelele sunt exploatate, s reduc i s eficientizeze consumul i s faciliteze accesul produciei de energie electric din surse alternative, aa cum rezult i din definiiile urmtoare : Termenul Smart Grid (Reea Inteligent) reprezint o viziune pentru o modernizare digital a reelelor de distribuie i transport a EE, att pentru a optimiza exploatarea actual ct i pentru a deschide noi piee pentru producia de energii alternative IEEE; O reea inteligent (Smart Grid) livreaz energia electric de la productori la consumatori utiliznd tehnologie digital, cu scopul de a reduce consumul, costul i pentru a crete fiabilitatea reelei Se poate vorbi de RETEA INTELIGENT la fiecare nivel: de la producerea energiei din surse convenionale sau regenerabile distribuite, la transportul energiei electrice produse, la distribuia acesteia i nu n ultimul rnd la nivelul utilizrii acesteia de ctre consumator fie c este vorba de cel industrial sau despre cel casnic. n spiritul definiiilor anterioare, putem afirma c specialitii EnergoBit au implementat n ultimul deceniu mai multe tipuri de sisteme, care fiecare n parte pot fi asociate conceptului de REEAUA INTELIGENT : Sisteme de telegestiune (la nivelul consumatorilor industriali); Sisteme de monitorizare a consumului de energie electric i a altor forme de energie (att la nivelul unor consumatori industriali ct i la nivelul utilitilor de producere, transport, distribuie sau furnizare a energiei); Sisteme de tip SCADA (att la nivelul unor consumatori industriali, a unor staii electrice de transport i distribuie i dispecerate locale sau chiar regionale);
5

Sisteme integrate de comand-control-protecii (att la nivelul unor consumatori industriali, a unor staii electrice de transport i distribuie sau n centrale electrice); Sisteme de msurare sincron a fazorilor (la nivelul reelei electrice de transport). Dei EnergoBit a utilizat cele mai moderne tehnologii, nu putem totui afirma c prin aplicaiile noastre din ultimul deceniu am construit O REEA INTELIGENT, ns prin aceste aplicaii am pus bazele unei reele mai inteligente, de tip REEA INTELIGENT. Motivul este unul cunoscut peste tot n lume conceptul de REEA INTELIGENT s-a nscut din ideea de a utiliza tehnologiile moderne amintite pentru a crea ntr-un viitor ct mai apropiat acea reea electric inteligent. Creeaz ntr-o msur mai mic noi tehnologii ct utilizeaz tehnologiile moderne existente n acea simbioz reea electric convenional tehnologii de tip IT infrastructur de comunicaii 2.REEAUA INTELIGENT LA NIVELUL DE FURNIZARE,DISTRIBUIE I TRANSPORT AL ENERGIEI ELECTRICE

Fie c este vorba de consumatori industriali sau casnici, la nivel global se ncearc de mult vreme aplatizarea curbelor de consum astfel nct s se optimizeze procesul de furnizare a energiei electrice i s se coreleze ct mai bine cu resursele de putere de la un anumit moment. Referindu-ne la marii consumatori industriali, aplicaiile de monitorizare a energiei electrice consumate sau cele de telegestiune sunt implementate de peste un deceniu la nivelul rii noastre. EnergoBit este prezent cu un portofoliu larg de astfel de soluii n industria noastr. La momentul implementrii lor, aplicaiile respective nu au fost clasificate ca fiind de tip REEA
6

2.1 Reeaua inteligent la nivelul furnizrii de energie electric

INTELIGENT, ns acum se regsesc conceptual sub umbrela amintit, ele pot deveni pri ale unui sistem de tip REEA INTELIGENT mai mare, odat ce un astfel de sistem ar fi definit pentru a fi implementat.

Fig. 1. Sistem de reglaj al unui grup de cogenerare n continuare putem s corelm funciile unui sistem implementat relativ recent de EnergoBit cu cerinele impuse n prezent unor aplicaii de tip REEA INTELIGENT la nivel de furnizare a energiei electrice consumatorilor: Aplicaia pentru care s-a implementat sistemul de reglaj al grupului de cogenerare din figura 1 este o aplicaie specific furnizrii de energie la nivelul unui consumator industrial, care are ca scop pornirea sau oprirea grupului de cogenerare astfel nct consumatorul s se ncadreze n cantitile de energie orare contractate. Aceast cantitate de energie poate fi diferit pentru fiecare or n funcie de zilele sptmnii. Grupul de cogenerare permite reglajul su n plaja de putere activ cuprins ntre 900 kW 1600 kW, folosind modulul su de intrari analogice 4-20 mA pentru prescrierea din exterior a puterii. Astfel concentratorul PowerLogic ION 7550 RTU va compara n fiecare secund puterea activ instantanee nsumat (primit de la dou aparate de msur PowerLogic ION 6200 montate pe liniile de schimb cu furnizorul) cu pragul corespunztor orei respective i va da comand printr-o ieire de 4-20 mA la grupul de cogenerare, astfel nct cu ajutorul energiei produse n cogenerare, energia consumat pe acea ora s se ncadreze n limitele stabilite prin contract. Variaiuni ale unui astfel de sistem sunt i sistemele de telegestiune, la care, n scopul ncadrrii n puterile contractate, se ia msura deconectrii anumitor categorii de consumatori. Astfel de soluii s-au aplicat consumatorilor industriali.
7

de

muli

ani

la

nivelul

Confom unui raport publicat de un grup de lucru n care a fost implicat i institutul NIST (National Institute of Standards and Technology) din S.U.A. cu privire la cerinele impuse de crearea unei reele electrice inteligente la nivelul furnizrii energiei electrice ctre clientul rezidenial, acestea au multe similitudini cu sistemele de telegestiune de la nivelul consumatorilor industriali. Astfel, termeni ca Demand Side Management (management pe partea cererii de energie) sau DSM , par conceptual foarte apropiai de ceea ce reprezint deja sistemele de telegestiune implementate de EnergoBit pentru consumatorii industriali. ntr-un sistem bazat pe DSM, furnizorul de energie are contoare inteligente montate la interfaa cu clientul, precum i un echipament de tip gateway, care primete de la furnizorul de energie informaiile n timp real cu privire la preul energiei electrice i la anumite evenimente. n interiorul casei rezideniale exist o reea de echipamente electrocasnice (Home Automation Network = HAN) cu inteligen distribuit (HAN Devices) i un echipament concentrator de tip controler de management a energiei (Energy Management Controller). Controlerul respectiv ia deciziile optime de control asupra echipamentelor HAN pe baza unor scenarii, spre exemplu clientul impune un anumit buget lunar pentru energie i anumite uzante de consum. Controlerul va lua singur deciziile optime pentru a se ncadra n limitele impuse de client, cu meniunea c i se pstreaz clientului posibilitatea s modifice oricnd deciziile luate de controler. ncadrarea ntr-un ablon de consum i definirea echipamentelor din gospodrie (TV, main de splat etc.) care pot fi oprite la comanda controlerului, n funcie de importana lor, par aciuni ieite din comun la nivel de consumator casnic. n realitate, se poate observa o similitudine foarte evident cu sistemele de telegestiune, iar n cazul n care la nivelul reelei HAN ar mai exista i o generare distribuit (panouri fotovoltaice, turbine eoliene de puteri mici) devine foarte clar asemnarea cu sistemul de reglaj al grupului de cogenerare prezentat anterior. Controlerul care face managementul energiei la nivelul unui consumator casnic poate s comunice bidirecional,
8

transmind periodic furnizorului de energie date cu privire la abloanele sale de consum iar furnizorul poate transmite controlerului datele amintite cu privire la preul energiei sau diverse evenimente etc. n concluzie, putem afirma c tehnologii cu ajutorul crora reeaua electric devine mai inteligent la nivelul furnizrii de energie electric au fost implementate de EnergoBit de aproape dou decenii. Nu au fost numite tehnologii REELEI INTELIGENTE la momentul implementrii, dar ele sunt perfect ncadrabile n definiiile date i sunt operaionale la nivelul consumatorilor industriali, chiar dac nc nu au fost aplicate consumatorilor rezideniali. De regul, noiunea de REEA INTELIGENT la nivelul distribuiei de energie electric este asociat cu tehnologii de automatizare a distribuiei. Pentru corelarea tehnologiilor specifice automatizrii distribuiei cu diversele scenarii de automatizare a distribuiei, acelai NIST propune, ntr-un raport publicat pe site-ul lor, o mprire a funciilor de automatizare a distribuiei n funcii primare i funcii secundare . Funciile primare sunt n general asociate echipamentelor instalate n staii, PT, PA sau pe fideri, care pot servi, prin intermediul infrastructurii de comunicaie, date primare funciilor secundare. Funciile secundare sunt cele care implementeaz la nivel de detaliu scenariile de automatizare a distribuiei, utiliznd ca date de pornire cele primite de la funciile primare. n categoria funciilor primare intr urmtoarele: Monitorizarea i controlul echipamentelor de distribuie din staii (sistemele SCADA care monitorizeaz echipamentele din staie, proteciile); Automatizarea local (necorelat la nivelul unei ntregi reele) a echipamentelor de automatizare a distribuiei de pe fideri (automatizri care permit comutarea local de pe o cale pe alta, izolarea ramurilor cu defect);
9

2.2 Reeaua inteligent la nivelul distribuiei de energie electric

Monitorizarea i controlul echipamentelor de automatizare a distribuiei de pe fideri (exemplu: comunicaia SCADA cu echipamentele automate montate pe fideri); Managementul resurselor de energie distribuite (proteciile inteconexiunilor cu sursele de energie distribuite, monitorizarea i controlul acestora); Aplicaii software de analiz centralizate pentru automatizarea distribuiei (calculul regimului permanent n timp real, modele pentru operarea sistemului cu generare semnificativ din surse distribuite). Practic, multe din funciile primare amintite sunt deja implementate n sistemele realizate de specialitii notri n ultimii ani. Astfel, un exemplu de aplicaie de automatizare local cu izolarea unei ramuri cu defect a unei reele de distribuie, bazat pe logica timp-tensiune, a fost implementat prima dat n ara noastr n apropiere de Huedin de ctre specialitii EnergoBit Tavrida, utiliznd secionatoare montate pe axa principal i pe o derivaie, n combinaie cu un reanclanator montat n amonte,. Dac ne referim la monitorizarea i controlul echipamentelor de distribuie de la nivelul staiilor, au fost implementate cu succes sisteme de tip SCADA, care au integrat proteciile numerice de la diveri productori ntr-un numr important de staii aparinnd reelei de distribuie. Ceea ce nc lipsete este un sistem peste toate sistemele sau aplicaiile implementate, care s se concentreze pe ideea de a construi un SMART GRID la nivelul tuturor reelelor de distribuie din Romnia.
2.3 Reeaua inteligent la nivelul transportului de energie electric

Noiunea de REEA INTELIGENT la nivelul transportului de energie electric este asociat adesea cu tehnologii referitoare la sistemele de msurare sincronizat a fazorilor. Avnd ca punct de pornire sistemele respective, se pot apoi dezvolta sisteme i mai complexe, cum ar fi sistemele de protecie la
10

nivel de SEN, sistemele de monitorizare i control la nivel regional. Sistemele de msurare sincron a fazorilor (n sens mai larg, apelnd din nou la termenul n limba englez, Wide Area Time Domain GPS Synchronized Sampling Systems) i capacitatea de transport a liniilor determinat de aa numitele valori nominale dinamice (Dynamic Line Rating DLR) sunt recunoscute de specialiti ca fiind clase de tehnologii cheie pentru o contientizare a strii la nivel de sistem (WASA = Wide Area Situational Awareness) i pentru conceptul de REEA INTELIGENT la nivelul reelei electrice de transport. Coloana vertebral a unor astfel de sisteme este infrastructura de comunicaii la nivel regional, care permite transferul datelor din diversele puncte ale sistemului energetic, unde pot fi montate echipamente de msurare a fazorilor (PMU = Phasor Measurement Units), ntr-un punct central pentru a fi prelucrate. n ultimii ani, n premier pentru Europa de Est, a fost implementat cu succes n Romnia un sistem de msurare sincron a fazorilor, care colecteaz datele din nodurile importante ale SEN i le transmite unor aplicaii de vizualizare, care deocamdat realizeaz monitorizarea strii sistemului.. Funcionarea sistemui de msurare sincron a fazorilor se bazeaz pe faptul c mrimile sunt msurate de echipamentele PMU SEL-451 ntr-o fereastr de timp de ordinul microsecundelor, astfel nct erorile n diferenele unghiulare sunt de regul sub 1 grad, spre deosebire de sistemele SCADA care au erori de ordinul zecilor de grade. Acest lucru e posibil prin utilizarea unor receivere GPS speciale, SEL-2407, care sincronizeaz echipamentele PMU i care preiau de la satelii informaia de timp, cu erori de ordinul a cel mult zecilor de nanosecunde. Sistemul implementat la Transelectrica este uor extensibil la un sistem de protecie la nivel de SEN, prin adugarea la nivelul punctului central a unui procesor vectorial de fazori (SVP = Synchrophasor Vector Processor) SEL-3378, care ar putea fi
11

conectat fizic n acelai switch cu concentratorul de date existent SEL-3306. Prin adugarea unui procesor vectorial de fazori tip SEL-3378, sistemul de msurare sincron a fazorilor, implementat la nivelul reelei electrice de transport, poate fi transformat ntr-un sistem care s permit inclusiv implementarea unor scheme de protecie la nivel de SEN, datorit faptului c ar permite colectarea i procesarea datelor n condiiile cerinelor specifice unor funcii de protecie la nivel de reea de transport i ar permite executarea de comenzi de ctre PMU-uri pe baza mesajelor primite de la procesor. Sistemul de msurare sincron a fazorilor implementat deja la nivelul reelei noastre de transport ofer toate premisele care s-i permit s implementeze cu modificri ct mai reduse astfel de scheme de protecie la nivel de sistem energetic . . 3.AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE UNEI RELEELE INTELIGENTE
3.1 Avantajele unei retele inteligente

Preocuparile privind mediul au determinat companiile de utilitati si factorii de decizie sa caute alternative de energie curata. Membrii Uniunii Europene au hotarat sa mareasca productia de energie regenerabila cu 20% si sa reduca emisiile de carbon cu 20%, insa infrastructura actuala nu poate maximiza beneficiile aduse de resursele regenerabile. Resursele eoliene si solare sunt conectate la retea fara a fi integrate cu alte tipuri de productii sau optimizate ca sursa energetica fiabila de prim nivel. Congestiile de retea pot actiona ca o bariera in calea utilizarii integrale, iar variabilitatea energiei regenerabile poate pune probleme legate de fiabilitate la niveluri de penetrare relativ ridicate. In mod traditional, energia electrica s-a distribuit unidirectional, de la centrala electrica la client. Cu toate acestea, pe masura ce o cantitate tot mai mare de energie regenerabila va fi produsa din surse alternative, energia va intra in retea din mai multe
12

puncte, inclusiv reteaua de distributie (adica productie distribuita). Retele actuale nu au fost initial proiectate avand in vedere un flux de energie multidirectional. Noi consideram ca tehnologiile de retea inteligenta vor permite optimizarea si folosirea unor procente ridicate de energie regenerabil, precum i pregatirea reelei pentru integrarea produciei distribuite pe scara larga. Energia regenerabil poate deveni la fel de rspandita in Europa precum crbunele in prezent, reducand astfel emisiile de carbon, epuizarea resurselor naturale si dependenta de petrolul din import. Asa cum s-a constatat intr-un raport recent Eurelectric, tehnologiile de reea inteligenta vor permite reelei sa se adapteze mai bine la dinamica energiei regenerabile i la producia distribuit, ajutnd companiile de utilitai, consumatorii i producatorii s raspund cerinelor de calitate ale reelei, promovnd astfel o rat de penetrare nelimitat, cu toate avantajele aferente. (Eurelectric - "Reele inteligente si reelele viitorului", mai 2009) Datorita unei comunicri bidirecionale mai bune in cadrul reelei, companiile de utilitai vor putea reduce pierderile de energie. Astzi, companiile de utilitai sunt deseori nevoite s produc mai mult energie decat cea necesara efectiv pentru a compensa energia care se pierde din cauza ineficieei transmisiei i distribuiei. Cu o retea mai inteligent, companiile de utilitai vor putea controla energia mai bine pentru o eficient mai ridicat, incercand sa obtin performane cat mai bune posibil din reeaua existent, astfel incat modernizarea costisitoare a infrastructurii s mai poat fi amanat i resursele de combustibil s fie utilizate cu eficien maxim. Un flux bidirectional de energie, controale sofisticate si tehnologiile de automatizare a retelei pot ajuta la introducerea in siguranta a energiei eoliene, solare i a altor soluii de energie alternative in reeaua de distribuie i mutarea acesteia acolo unde este nevoie, atunci cnd este nevoie. Datorit tehnologiilor realizate ca rspuns la aceste noi cerine, companiile de utilitai vor putea investiga modalitatea prin care, prin reducerea sarcinii" sau a necesarului de energie al consumatorului, ar putea s gestioneze mai bine variaiile caracteristice produciei de energie regenerabil. De exemplu, consumatorii se pot inscrie" in programe oferite de utilitati care s ajusteze automat dispozitivele cu consum energetic
13

ridicat, cum ar fi aparatele de inclzit apa, in perioadele de varf si cu preuri mai ridicate la electricitate. De asemenea, in viitor, bateriile vor stoca energie in perioadele de depasire a produciei de energie eoliana i vor elibera energia respectiv prin intermediul tehnologiilor de automatizare a reelei inteligente atunci cnd necesarul de energie este mai mare dect oferta. Este esenial ca tarile din regiunea noastra sa inceap sa se pregateasc de pe acum pentru integrarea deplin a produciei de energie regenerabila in reea in mod eficient si fiabil, prin adaptarea la cerere si tehnologie de stocare a energiei.
3.2 Dezavantajele retelei inteligente

O reea inteligent va depi dificultatea de a conectasursele regenerabile, dar temporar deenergie cum ar fi solar i eulian la reeaua existent. Acest lucru va necisita nu numai la transport existent printr-o autostrad extra-linii de nalt tensiune,dar coordonarea i echilibrarea generatoarelor (care trebuie s fie aduse la on-si, off-line cu foarte mare atenie pentru a preveni) 4. SISTEME DE AUTOMATIZARE AL DISTRIBUIEI SI TRANSPORT
4.1 Sistemul managerial al energiei (EMS)

Un sistem de gestionare a energiei (EMS) este un sistem de asista de calculator utilizate de ctre operatorii de reele de utiliti electrice pentru a monitoriza, controla, i de a optimiza performanele de producie i / sau de transport i de sistem. Funciile de monitorizare i de control sunt cunoscute ca SCADA, pachetele de optimizare sunt adesea menionat ca "aplicaii avansate". Tehnologia de calculator este, de asemenea mentionat ca
14

SCADA / EMS sau EMS / SCADA. n aceste privine, EMS terminologia exclude apoi funciile de monitorizare i control, dar mai ales se refer la suita de aplicaii de reea colectiv de putere i de control pentru a generrii i aplicaiideplanificare. Productori de EMS, de asemenea, furniza de obicei un simulator de formare corespunztoare dispecer (DTS). Aceast tehnologie legate face uz de componente ale SCADA i EMS, ca un instrument de formare pentru operatorii centrului de control. De asemenea, este posibil s se dobndeasc o DTS independente de o surs de non-EMS, cum ar fi EPRI Sistemele de gestionare a energiei sunt, de asemenea, de multe ori utilizate n mod obinuit de ctre entitile comerciale individuale pentru a monitoriza, msura i controla acestora sarcinilor electrice de construcie. Sisteme de management al energiei pot fi folosite pentru a controla central dispozitive, cum ar fi uniti de HVAC i de iluminat din mai multe locaii, cum ar fi de vnzare cu amnuntul cu produse alimentare, precum i site-uri de restaurant. Sistemele de gestionare a energiei pot oferi, de asemenea, de msurare, submetering, precum i funciile de monitorizare care permit managerilor facilitatile si cladire pentru a aduna date si de perspectiva, care le permite s ia decizii mai informate cu privire la activitile de energie din site-urile lor
4.2 SCADA(de supraveghere, de control si achizii de date 4.2.1 Descrierea programului SCADA

SCADA este un acronim pentru Controlul de supraveghere i achiziie de date, care este un sistem informatic pentru colectarea i analizarea datelor n timp real. Astfel de sisteme au fost folosite pentru prima dat n anii 1960. Industria SCADA a fost n esen, nscut dintr-o nevoie de un user-friendly front-end la un sistem de control care conine PLCuri (controlere logice programabile). Reelelor SCADA permite monitorizarea de la distan i de control al o varietate uimitoare de dispozitive industriale, cum ar fi pompe de apa si gaz, schimbatoare de cale, i semnale de trafic. Unul din procesele cheie ale SCADA este capacitatea de a monitoriza un intreg sistem in timp real. Acest lucru este facilitat de achizitii de date, inclusiv contor citire i de verificare statute de senzori care sunt comunicate la intervale standard,
15

n funcie de sistem. Pe lng datele fiind utilizate de RTU , aceasta este, de asemenea, afiat la un om care este capabil s interacioneze cu sistemul pentru a anula setrile sau de a face modificri atunci cnd este necesar. SCADA poate fi, de asemenea, vzut ca un sistem cu mai multe elemente de date numite puncte. Fiecare punct este un monitor sau senzor, iar aceste puncte pot fi hard sau soft. Un punct tare de date poate fi un monitor reale; un punct moale poate fi vizualizat pe ca o aplicaie de calcul sau de software. Elementele de date de la punctele de hard i soft sunt, de obicei, ntotdeauna nregistrate i autentificat pentru a crea o marc de timp sau istorie. Exist trei elemente principale la un sistem SCADA: RTU(de uniti aflate la distant de telemetrice) Comunicaii HMI (Human Machine Interface). Fiecare RTU colecteaz informaii de la un site, n timp ce comunicaiile aduce aceste informaii de la diferite plante sau regionale RTU site-uri ntr-o locaie central, i ntoarce ocazional instruciuni RTU. Comunicarea ntr-o instalaie se realizeaz prin cablu de date, cablu sau fibr optic, n timp ce sistemele regionale de radio cel mai frecvent utiliza. HMI este fundamental un sistem PC care ruleaz programe grafice puternice i de alarm de software. HMI afieaz aceste informaii ntr-un format grafic uor de neles form; arhive a datelor primite, transmite alarme, i permite controlul operatorului aa cum este necesar
4.2.2 Func ionarea programului SCADA

Acum, c ntrebarea iniial de "Ce este SCADA?" A fost preluat, urmtorul pas este s se uite la modul n care acest sistem funcioneaz ca o reea. O reea SCADA este format din una dintre unitatile mai Terminal de masterat (MTUs), care sunt utilizate de ctre operatorii de a monitoriza i controla un numr mare de uniti terminale la distanta (RTU). MTU este de multe ori o platforma de calcul, cum ar fi un PC, care ruleaza software-ul SCADA. Cele RTU sunt, n general, mici dispozitive dedicate, care sunt calite pentru utilizare n aer liber i n medii industriale. Aa cum am vzut mai devreme, exist mai multe pri ale unui lucru SCADA sistem. Un sistem SCADA include, de obicei, hardware-ul de semnal (de intrare i de ieire), controlere,
16

reele, interfaa cu utilizatorul (HMI), echipamente de comunicaii i software. Toate mpreun, termenul SCADA se refer la sistemul central ntregul. Sistemul central monitorizeaz, de obicei, date de la senzori diferite, care sunt fie n imediata apropiere sau n afara acestuia (uneori km la distan).
4.2.3 Func ii executate de un sistem SCADA

In sistemul SCADA sunt executate patru funcii: Achizitii de date Reea de comunicaii de date Prezentarea datelor Controlai Aceste funcii sunt ndeplinite de mai multe tipuri de componente SCADA: Senzori (fie digital sau analog) i a releelor de control care n mod direct interfa cu sistemul de gestionat. Uniti aflate la distan de telemetrie (RTU). Acestea sunt mici computerizate uniti dislocate n domeniu la anumite siteuri i locaii. RTU servi ca puncte de colectare locale pentru colectarea rapoartelor de la senzori i emiterea de comenzi pentru a controla relee. SCADA de master de uniti. Acestea sunt mai mari console de calculatoare care servesc ca procesorul central pentru sistemul SCADA. Uniti de baz ofer o interfa uman i de a reglementa sistemul automat de sistem gestionat n rspuns la intrari de senzori. Reea de comunicaii care se conecteaz SCADA unitatea master la RTU n domeniul monitorul de la site-urile dvs. de la distan
4.2.4 Beneficiile poten iale ale SCADA

Fiabilitatea i robusteea. Aceste sisteme sunt folosite pentru misiuni critice procese industriale unde fiabilitatea i performana sunt de maxim importan. n plus, dezvoltarea specific este efectuat ntr-un cadru bine stabilit, care mbuntete fiabilitatea i robusteea. Maximizai productivitatea Maximizeaz productivitatea i asigur producia continu SCADA e de design este centrat pe mai multe niveluri pentru a asigura redundan comunicare constant i funcionarea sistemului dumneavoastr.
17

mbuntirea calitii produselor Analizeaz i controleaz calitatea produselor fabricate utiliznd funcionalitatea de iarn SCADA, cum ar fi Statistical Process Control (SPC). Alarme statistice avansate permite personalului dvs. pentru a efectua calibrarea predictiv al parametrilor de proces, astfel prevenind din abateri limit nainte ca acestea s apar. Reducerea dumneavoastr de operare i costurile de ntreinere Prin implementarea unui sistem centralizat SCADA poi reduce semnificativ costurile de semni de exploatare i ntreinere. Personal mai puine sunt necesare pentru a monitoriza echipamentele DRM n locaii de la distan, rezultnd n creterea eficienei operatorului. i excursii mai puin de ntreinere sunt necesare, rezultnd n ntreinere sczut i Costurile de instruire. Integrarea cu sistemele de afaceri Un sistem SCADA poate fi uor integrate cu sistemele dumneavoastre. de afaceri existente, ceea ce duce la creterea produciei. n plus, acest sistem va permite punerea n aplicare a transforma, analiza i prezenta informaii n timp real n ntreaga ntreprindere pentru prioriti de luare a deciziilor. Pstrea investiiei de capital Atunci cnd cheltui bani pentru a mbunti operaiunile, avei nevoie pentru a asigura utilizarea prelungit, SCADA de proiectare "sistemul de deschis protejeaz mpotriva uzurii sistem de control i pot fi uor scalate pentru a rspunde cererii n cretere privind operaiunile de dumneavoastr. 5. CONCLUZII: Aceast lucrare arat c o tehnic poate s aplice cu succes la comunicare dezvoltat pe baza de construcii a sistemelor de protecie pentru a crete fiabilitatea sa n timpul ntreruperilor de reea. mbuntete viteza de comunicare de la distan. Un hardware este bazat i conceput pentru achiziii de date de la sistemul electric, acesta trimite de la o reea la alta i schimb n parametrii de transmitere pentru a proteja ntregul transport i Distribuia al energiei electrice.

18

Desi definitia Autoritatii europene referitoare la retelele inteligente propusa in lucrarea consultativa este agreata la nivel general, exista in continuare o nevoie de a se promova o definitie comuna a termenului de retea inteligenta, cu toate ca serviciile, functionalitatile si solutiile furnizate de o astfel de retea in viitor vor evolua. Tendinta generala este necesitatea schimbarii in ceea ce priveste proiectarea si operarea retelelor (in special cea de distributie), fiind necesare investitii in inovatie, cu mult peste nivelurile actuale. La nivel international, cat si la nivel national, este prezenta o tendinta de informatizare si actualizare a solutiilor de distributie a energiei electrice, pe un fond de ingrijorare privind diminuarea resurselor de combustibili fosili, cat si o ingrijorare suplimentara legata de utilizarea combustibililor traditionali cu un grad inalt de poluare. Accentul este pus pe sursele regenerabile i nepoluante de energie, pe eficientizarea distribuiei si pe consumul inteligent. Studiile arata ca populatia globului va creste cu aproximativ 30%, la mai mult de 8 miliarde pana in 2030. Presupunand ca economia globala va continua sa evolueze, consumul de energie va creste cu mai mult de 50% la nivel mondial pana in 2030. Concentratia de CO2 din atmosfera a crescut cu 40% de la inceputul revolutiei industriale, ceea ce face posibila o crestere a temperaturii globale cu 3-6 grade Celsius pana in 2100. In vederea evitarii perspectivei unei schimbari climatice si mai drastice, trebuie limitate emisiile de CO2 cat mai rapid si cat mai eficient posibil. In momentul de fata, la nivel european, retelele de distributie prezinta un grad inalt de automatizare a distributiei, cu utilizarea standardelor prezente in industrie, astfel incat trecerea de la situatia actuala la o retea de tip REELE INTELEGENTE este fezabila din punct de vedere tehnic. In Romania sunt prezente, sau in curs de implementare, la nivel de solutii de tip Sistem de automatizare al Distributiei, bazat pe platforme SCADA / DMS / EMS (sistem de management al distributiei / energiei) care asigura o monitorizare permanenta
19

dispecerizata a transportului si distributiei electrice prin retele.

energiei

Pentru facilitarea transmisiei de informatii intre sistemele inteligente noi implementate si actualele sisteme de management al distributiei, ERP, Automatic Meter Reading, trebuie conceput si un sistem de integrare la nivel general, de tip integration middleware. Infrastructura i modul de comunicaie reprezint cea mai mare provocare in realizarea unei astfel de platforme de intgrare. Conceptual, trebuie definit precis functionalitatea de baza a unei astfel de aplicaii, care va deveni baza pe care atat echipamentele noi cat si cele existente pot fi integrate. Scalabilitatea unei REELE INTELIGENTE este data de capacitatea acestuia de putea fi extins far eforturi considerabile pe baza sistemelor si tehnologiilor deja utilizate, chiar in cazul unor extinderi semnificative. Deasemenea, sistemul va avea o arhitectur modular care va permite adaugarea de noi module pentru fiecare structura noua se va adauga sistemului iniial. Modularitatea soluiei va fi i elementul cheie prin care se vor putea integra si tehnologii noi. Flexibilitatea REELEI INTELIGENTE si a componentelor inteligente de monitorizare si control este inca un aspect foarte important ce va fi adresat. Prin utilizarea unor standarde deschise, sistemul unei REELE INTELIGENTE este conceput sa poata fi extins cu practic orice functionalitate viitoare. Flexibil la integrarea tehnologiilor diferinte si noi, REELE INTELIGENTE va ramane un nod central de middleware si transfer integrat de informatii din teren cat si informatii decizionale si control. Tranzitia catre REEAUA INTELIGENT presupune, in principiu, faptul ca din ce in ce mai multi consumatori isi vor asuma rolul de producatori de energie. Reelele de distribuie i producatorii clasici de energie trebuie sa se adapteze la cerinele ce iau astfel nastere, pentru a asigura in continuare stabilitatea reelei si calitatea energiei electrice. Majoritatea participantilor la aceasta retea (de la consumatori rezidentiali pana la producatori mari) pot interaciona in mod
20

eficient doar in cazul in care vor fi dispobile interfete i formate de schimb standardizate si procese business automatizate.

6. Bibliografie 1.[http://www.electricianul.ro/smart-grid-smart-company-smartpeople/] a. SMART TECHNOLOGIES: An Over View of Smart Grid At The Transmission Level; Brian Slocum, ITC Holdings Corporation. b. Wide Area Monitoring, Automation, Communications and Control (WAMACC) for the Bulk Transmission System; Draft 1.0, National Institute of Standards & Technology, Smart Grid Domain Expert Working Group. c. Requirements; GridWise Architecture Council / NIST, Hometo-Grid Domain Expert Working Group, Dr. Kenneth Wacks, Member, GridWise Architecture Council, April 17, 2009. d. Smart Grid for Distribution Systems: The Benefits and Challenges of Distribution Automation (DA) (Draft Version 2); White Paper for NIST. 2. Aiadrem invest (experience progress) 3. http://ro.scribd.com/doc/96726456/Calitatea-EnergieiElectrice-in-Retelele-de-Transport-Si-Distributie-Din-Romania a.Codudul tehnic al reelei electrice de transport. Cod ANRE:51.1.112.0.01.27/08/042. b.Standard de performan pentru serviciul de distribuie a energiei electrice. CodANRE:17.1.012.0.00.28.06.2007

21

c. Codul tehnic al reelelor de distribuie4. Tehnologii moderne de transport si distributie a energiei electrice-Prof. dr. ing. Mircea Chindris 4. http://www.jatit.org/volumes/Vol33No2/15Vol33No2.pdf 5. http://www.transelectrica.ro 6.http://www.dpstele.com/dpsnews/techinfo/what_is_scada.php 7. http://www.bizcity.ro/stiri/avantajele-tehnologiei-de-reteainteligenta.html?id=46513 8.http://translate.googleusercontent.com/translate_c? depth=1&ei=aIerULWqHIjXtAa5s4CIDg&hl=ro&langpair=en %7Cro&rurl=translate.google.ro&twu=1&u=http://seminarproje cts.com/Thread-smartgrid 9.technology&usg=ALkJrhgpBW5OetHWLN__4c7h8OehrUFVnw #ixzz2Clrflba8 10. http://seminarprojects.com/Thread-smartgrid-technology

22