Sunteți pe pagina 1din 8

Mic tratat de oratorie

Partea I Cap I Functia oratorului este acceea de a descoperi in fiecare subiect ceea ce este de naturra sa persadeze oameni. Aceasta e ste def elocintei: capacitatea de a vedea in orice subiect ce este de natura sa produca persuasiunea (Chaignet) Retorica - caracteristici: dimensinuea intentionata a artei oratorice natura extena a persuasiunii purtatoare a persuasiunii - triada aristotelica ethos (oratorul), pathos (publicul) si logos(discursul) arta oratorica are ca tinta sufletul.

Identitatea artei oratorice: oratoria este forma a artei si se supune legilor artei are ca mijloc ed exercitiului cuvantul se manifesta in numele ideii de frumos se exerseaza in fata unui public se exerseaza in planul oralitatii vizeaza persuasiunea publicului este asociata unui adevarat spectacol are diversitate dde semne.

Cap II - Functii:

1. de solutionare a conflictelor: conflict de opinie: apare cand exista optinui opuse in legatura cu adevarul tezei supusa discutiei determinat de diferente de caracterizare alethice (a adevarului, a formelor acestuia) Solutionarea conflictelor - demers de ordin rational -> ratiunea este opusa in scena cu ajutorul discursului.

Forme ale discursivitatii:

argumentarea dialogala - face 2 face: polilogala - grupuri mici intre ele arg oratorica - emitent si auditoriu numeros.

2. Functia manipulatorie: Forme de manipulare: actiuni fizice si actiuni discursive - dupa crteriul naturii actiunii manipulatorii.

3. Functia persuasiva elemente: liderul carismatic autoritatea epistemica (autoritatea celui care stie) autoritatea deoontica (celui care detine o functie) carisma - factor de persuasiune logosul - sursa de persuasiune.

4. Functia hermeneutica suspiciune ->hermeneutica -> inlaturarea suspiciunii Functionarea interpretarii: a. este concept relational (dintre un DAT si un REZULTAT, alaturi de un INTERPRET) b. este o relatie care asigura diferenta c. relatia de interpretare asigura trecerea din domeniul relaului in cel al posibilului.

Cap III - Sursele originare ale artei oratorice

1. Sursa juridical reprrezntata de avocati, din Ant pana azi

Contributii ale judiciarului pt oratorie:

gasirea argumentelor dele mai conviongatoare pt sustinerea tezei si pentru combaterea arg oponentului

preocuparea avocatilor de a da expresivitate sclipitaoare discursului orin care apara anumite teze

2. Sursa politica relatia de putere - care obliga la respectarea normelor sociale puterea legitima (cand poporul o doreste sa o acorde cuiva) putere nelegitima - lovituri de stat etc

Caile prin care discursivitatea poate asugura legitimitatea puterii> calea rationalitatii: prez actelor de gandire in cadrul discursului politic - arg rationala prin argument calea problematicitatii: aduce in fata auditoriului problemele existente si se incearca captarea atentiei audit prin promis rezolvarii - > se incearca o tripla legitimizarea a actelor de putere> legitimitate cognitiva, ideologica, pragmatica. calea expresivitatii - forma in care discrsul ese prezentat multimii

Oratoria politica exceleaza prin oratoria parlamentara - modele> Napoleon, Charles de Gaulle, Winston Churchill, N. Iorga etc. 3. Sursa filosofica Filosofia antica greaca a fondat dialectica - arta de a purta bine dezbaterile/ Meditatia filosofica are la origini actul mirarii => dialog=> evidentierea inteleciunii care a adus valorile: armonie, frumos, bine, adevar... 4. Sursa literara

Partea a II-a Cap I - Inventio sau arta descoperirii si alegerii argumentelor

A construi un discurs inseamna a face un inventar al posibilelor argumente care sustin sau resping teza pe care o propunem , a alege argumentele care sunt cele mai puternice in sustinerea sau respingerea tezei, a ordina argumentele, a aduce citate pentru puterea discursului. Partile discursului: inventio, dispozitio, elocinta, nevoia si actio.

Inventio - inventarierea si selectarea argumentelor in functie deforta argumentativa.

Criterii pentru o buna argumentare: crit. veridicitatii - sa fie exprimate prin prop adevarate crit suficientei - sa beneficieze de atatea argumente cat sa convinga publicul crit acceptabilitatii - argumentele sa fie puternice si in legatura cu teza dezbatuta.

Criteriul VERIDICITATII: O proba este reala daca: este exprmata printr-o prop adevarata, daca este intr-o relatie de conditionare cu teza. TRebuie sa cunoastem valoarea de adevara prop care exprima arg in favarea/respingerea tezei, nu putem supralicitaa utilizarea valorii de adevar a unui arg determinat la un moment dat. EX: Copilul a intarziat la scoala pentr ca autobuzul a fost blocat in trafic. (e veridic) Criteriul SUFICIENTEI: daca sunt date premisele (argumentele), atunci este data si cincluzia fatra a mai trebui nimic altceva pentru a putea adeveri concluzia. Ex: Aczatul va primi o pedeapsa intre 15 si 20 de ani de inchisoare -> fiindca-> exista suficiente dovezi ca a savarsit crima => toti cei doveditic a au savarsit crime primesc aceasta pedeapsa. N.B.! Aceste doua criterii tine de dimensiunea logica a discursului.

c) Criteriul ACCEPTABILITATII (tine de latura psihologica a discursului) Un argument are sanse mari sa fie acceptata daca> exprima un adevar necesar: de ex: orice triunghi are trei laturi. argument sa fie parte din spatiul comun cunoasterii comune (razboiul dintre tari ale Europei sigur afecteaza Europa) un arg este accept daca este concretizat in marturie credibila. Dca se apeleaza la marturii pt accept arg trebuie ca persoana ce da marturie sa fie credibila si arg trbuie coroborate intre ele ca rezultat a mai multe tipuri de probe. un argument este accept dca sursa lui originala este o autoritate in domeniul in care se cere argumentarea.

Genurile oratorice - deliberativ, juridic si demonstrativ

Criterii de distinctie:

a) timpul petrecerii - a delibera> a da sfaturi pentru VIITOR, a judeca - evaluare a faptelor din TRECUT, a demonstra - a arata FAPTE DIN PREZENT b) institutia invocata - a delibera - o adunare: senat, parlament..., a judeca : judecator, tribunal, a demonstra: multimea, publicul. c) atitudinea auditoriului - a delibera: atit evaluativa, judiciar : a judeca, a demonstra: e spectator. d) finalitatea urmarita - deliberativ: utilul sau nu; juridic: dreptatea sau nedreptatea; demonstr: a sustine frumosul, binele/ a blama uratul, raul. \

Alegerea argumentelor in functie de genurile oratorice

Deliberativ: aducerea argumentelor prin care sa spui ca ce vrei sa faci pt el in viitor a ajutat deja pe altii - argumente analogice (1) Judiciar: argumente bazate pe fapte (1) pentru ca faptele pot di supuse judecatii din persp a ce e si nu e drept Demonstrativ: argumente bazate pe valori (1) petnru ca cinveva poate fi laudat sau blamat in functie de calitatile pe care le are.

Argumentele bazate pe fapte: sa se adapteze la auditoriu sa fie coroborate intre ele sa fie relevante sa lase impresia de max autenticitate.

Argumentele bazate pe valori: sa fie autentice - consensul comunitatii sa fie cunoscute si recunoscute ca valoare de public sa fi produs efecte poztive pt viata indiv/comunitatii

Argumente bazate pe analogie: datul sa fie mai cunoscut decat realitatea (itemul convocat ca analog sa fie mai mare decat situtia actuala> vb Basescu: asa cum si Stefan cel Mare a luptat si a dus tara la izbanza, as asi noi....bla bla) analogia sa aiba in atentie aspecte esentiale ale celor douna elemente puse in relatie

Dispozitio sau arta organizarii argumentelor

Ordonarea discursului vine din ordonarea argumentelor (dpdv al fortei de intemeiere rationala, al fortei lor tematice, al fortei lor afective) si din organizarea partilor discursului. Ordinea structurala a argumentelor: (dupa modelul sofismului retoric) 1. teza argumentativa - sg element care nu poate lipsi din nicio argumentare - enuntarea tezei sa fie clara si distincta - teza sa fie un enunt egal, deschis, la interpretari.

2. Temeiul argumentarii (dovada, proba)

Organizarea tematica a argumentelor Schematizarea discursului: se constitiue numai intr-o situatie de interlocutiune, interlocutiune care presupune: o constructie tematica pe care initiatorul o propune interlocutorului sau identificarea clara a criteriilor in functie de care se realizaeaza aceasta contructie tematica de intampinare e conditionata de o reconstructie a temei din partea interlocutorului, in functie de ce i se cere. e conditionata de prezenta intentiei ca rezultat. este o imagine cu privire la tema unui discurs: trebuie sa fie sumara, esentiala este un act intentionat al aceluia care propune constructia discursiva este purtatoare de semnificatii> una descriptiva si una axiologica.

Organizarea argumentelor: crescendo> arg slab->arg puternic -> cel mai puternic arg (Cicero) descendendo : arg f p -> arg p[ -> arg slab. de mijloc: arg putern -> arg slab -> arg. puternic (Homer)

Organizarea afectiva a argumentelor rationament intelectiv si afectiv rat intelect -> deductie -> rationament propozitional (elevii care au emotii se concentreza mai greu; elevii care dau azi examen au emotii => elevii se concentreza mai greu) + rationament silogistic (N este o organizatie suspecta/X este un om onest => ca X nu are nicio legatura cu N)

Partile discursului: 1. Exordium - inceputul unui discurs - captarea bunavointei publicului. 2. Naratiunea - parte a discursuli in care auditoriul ia cunostinta cu cauza printr-o descriere a acesteia. Se acomodeaza genului oratoriuc caruia ii apartine discursul. Pt atingerea scopului, trebuie sa aiba coerent interna si conditie de expresivitate. 3. Dovedirea - producerea probelor concludente in favarea sustinerii/respingerii - probele sa fie pt convingerea auditoriului inseamna sa stii sa manuiesti 2 tipuri de instrumente: argumente (probele) si tehnici de argumentare (mijloacele prin care verifici argumentele) 4. Respingerea - a evalua o argumentare inseamna> a. a determina daca probele utilizate respecta cerintele de adevare. daca sunt sugiciente, daca sunt acceptate b. a detrermina daca tehnicile de argumentare sunt corecte. 5. Peroratia - finish-ul discursului. Sa lase o impresie de nestrers auditoriului. E sub doua forme: a. rezumat al celor spuse b. sa indca trairi afective puternice.

Elocutio - arta infrumusetarii discursului

Stiluri: simplu sublim temperat claritatea eleganta ritmicitatea.

Calitati ale stilului: acuratetea