2.

Valoarea criminalistic a urmelor de snge

n vederea aflarii adevarului, organul de urmarire penala si instanta de judecata sunt obligate sa lamureasca cauza sub toate aspectele ei pe baza de probe. Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savrsit-o si la cunoasterea mprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei. Probele nu au o valoare dinainte stabilita. Aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata n urma examinarii tuturor probelor administrate, n scopul aflarii adevarului. Majoritatea infractiunilor presupun prezenta subiectului la locul comiterii faptei si savrsirea de catre acesta,n totul sau n parte, a unor actiuni ce produc modificari n ambianta existenta.Aceste modificari sunt cunoscute sub denumirea generala de urme. Fiind ntr-o legatura nemijlocita cu fapta savrsita, modificarile produse ca urmare a activitatii infractionale a subiectului constituie elemente pretioase, de multe ori unice, pentru aflarea adevarului. n literatura criminalistica notiunea de urma este prezentata n doua acceptiuni: una n sens larg si una n sens restrns. n sens larg, urmele sunt definite de unii autori ca "cele mai variate schimbari ce pot interveni n mediul nconjurator ca rezultat al actiunii infractorului", iar de altii ca "totalitatea elementelor materiale a caror formare este determinata de savrsirea unei infractiuni". n sens restrns, prin urma se ntelege "reprezentarea structurii exterioare a unui obiect pe un alt obiect sau alta substanta". Pentru o definire unitara si cuprinzatoare a notiunii de urma, trebuie sa se porneasca de la constatarea ca n practica criminalistica numeroasele modificari provocate n timpul savrsirii unei infractiuni apar sub doua aspecte, ca rezultat al actiunii fie al faptuitorului si a mijloacelor
1

utilizate de el asupra componentelor structurii locului faptei, fie a diferitelor parti componente a locului respectiv asupra faptuitorului si mijloacelor pe care le foloseste. Din cele aratate mai sus rezulta ca, n sens criminalistic, prin urma se ntelege " orice modificare materiala produsa ca urmare a interactiunii dintre faptuitor, mijloacele folosite de acesta si elementele componente ale mediului unde si desfasoara activitatea infractionala, modificari care, examinate individual sau n totalitate, pot conduce la: stabilirea faptei, identificarea faptuitorului, a mijloacelor folosite si la lamurirea mprejurarilor cauzei". Astfel, constituie urme tot ceea ce a ramas material, vizibil sau invizibil, la locul infractiunii de la persoana faptuitorului, de la mbracamintea sau ncaltamintea lui, de la vehiculele, armele, instrumentele sau materialele pe care le-a ntrebuintat, obiectele ori fragmentele de obiecte de orice natura, abandonate sau pierdute de infractor la locul faptei, precum si tot ceea ce a putut atasa material, vizibil sau invizibil de la locul infractiunii asupra acestuia. Totodata, prin urme se nteleg si schimbarile de pozitie ale unor obiecte existente la locul savrsirii infractiunii. Urmele, privite n acceptiunea criminalistica, prezinta urmatoarele trasaturi generale : apar obligatoriu n procesul savrsirii unei fapte penale; crearea lor este rezultatul interactiunii dintre factorii care se manifesta pe parcursul

comiterii faptei; - n timp, urmele sufera o serie de transformari care pot sa duca la diminuarea valorii lor n procesul de identificare. Din aceasta cauza se impun descoperirea, fixarea, conservarea si exploatarea lor ct mai repede. II. MODUL DE FORMARE AL URMELOR DE SNGE Urmele de snge de la fatta locului se pot forma : pe corpul si mbracamintea victimei si agresorului, prin prelingere, stropire, tsnire, contact direct, picurare;

 pe obiectele vulnerante si pe cele aflate asupra sau n jurul persoanei care sngereaza, prin contact direct, prelingere, mbibare, stropire, tsnire; pe drumul strabatut de persoana care sngereaza (victima sau agresor), prin picurare, tsnire, prelingere, prin caderi, trri, etc; n locul unde a fost descoperita victima, prin contact direct, prelingere, mbibare, difuzare, tsnire, stropire, extinderea eventualelor balti de snge, etc; Urmele de snge pot avea forma de picaturi, dre si balti. III. REGULI GENERALE PRIVIND CUTAREA, DESCOPERIREA sI RIDICAREA URMELOR DE SNGE III.1. Factori care influenteaza urmele de snge Prin urma de snge se ntelege lichidul extravazat dintr-un sector al aparatului cardiovascular si depus pe un anumit suport, in procesul savrsirii unei infractiuni sau in legatura cu acesta. Crearea unei ntreruperi a continuitatii, in orice mod, la nivelul peretelui vascular, va avea drept consecinta parasirea vasului sanguine de catre o cantitate oarecare de snge, care se poate regasi pe corpul persoanei care sngereaza, precum si pe alte obiecte, corpuri sau locuri. Descoperirea urmei de snge prezinta interes prin aceea ca : - se pot afla grupa sanguina, uneori subgrupa persoanei de la care provine si este posibila chiar punerea in evidenta a haptoglobinelor; - se pot obtine indicii referitoare la victima si faptuitor, agentul vulnerant, modul de actiune, regiunea anatomica ce a sngerat, organul sau tesutul lezat, etc; Aceste categorii de urme pot fi obtinute prin, de regula, prin examinarea de laborator a urmei de snge. Forma urmelor de snge este conditionata de actiunea urmatorilor factori: Natura si forma suportului.

Suporturile pe care se formeaza urme de snge pot fi absorbante si neabsorbante. Pe cele absorbante (lna, matase, fibre sintetice, bumbac, pamnt, lemn nelustruit, caramida, etc), petele de snge creeaza urme cu contururi neregulate, difuze si care n general nu formeaza pelicule la suprafata. Pe cele neabsorbante (sticla, hrtie velina, lemn lustruit, metal, material plastic, frunze, tulpini de plante, etc) sngele formeaza pelicule (cruste) lucioase, friabile, caresi pastreaza, de regula, forma initiala si pot servi la estimarea directiei de cadere. La rndul lor, suporturile absorbante si neabsorbante pot fi : netede (linoleumul) sau prezentnd denivelari (dusumeaua); cu temperatura egala cu a corpului uman sau mai mare ori mai scazuta; compacte sau prezentnd o oarecare fragmentare (pulverulenta, granulatii ori parti componente cu dimensiuni diferite, de exemplu ciment, nisip, pietris); cu forma definita si stabila (perete, covor) ori variabila si instabila (un strat subtire de zapada). n functie de aceste suporturi, aspectul urmelor de snge poate fi : - cu densitate uniforma, avnd margini bine delimitate, de o forma regulata sau neregulata; - cu densitate neuniforma, avnd marginile difuze. naltimea de cadere. Aspectul unei picaturi de snge este influentat si de naltimea de la care acest a cazut. De regula, la caderea pe un plan orizontal de la o naltime mica (pna la 150 cm), n functie de natura suportului, de volumul picaturii de snge si de fluiditate, s-a constatat ca urma acesteia este relativ compacta si cu marginile mai mult sau mai putin zimtate. Odata cu cresterea naltimii de cadere, pe lnga urma de baza vor aparea si stropi secundari, din ce n ce mai departati, cu aspect diferit : puncte, benzi sau virgule. Unghiul de incidenta. La punctul de contact, n cazul caderii oblice pe un suport neabsorbant, petele de snge au forma ascutita, vrful fiind orientat catre directia de deplasare a urmei create. Cu ct unghiul format de suport este mai ascutit, cu att alungirea picaturii este mai mare, axa fiind orientata catre directia de miscare. Vechimea urmei.
4

Timpul de coagulare a sngelui ete mult ntrziat la o temperatura scazuta a mediului ambiant si, mai ales, a suportului. De asemenea, timpul de coagulare se mareste cu ct urma de snge are o grosime mai mare (aceasta poate fi determinata fie de cantitatea de snge, fie de existenta unor neregularitati pe suprafata suportului). Se poate aprecia ca, dupa cteva minute de la contactul cu mediul extra vascular si extracorporal, apare o pojghita fina pe toata suprafata petei, apoi se observa mici cheaguri sanguine. Cu trecerea timpului, pata se usuca, schimbndusi culoarea de la rosu-aprins pna la brun-negru. Influenta factorilor de mediu extern. Actiunea frigului determina o mentinere quasiconstanta a formei, dimensiunii si conturului urmei de snge, o delimitare aproape neta de restul suportului, culoarea fiind usor modificata n timp. n conditiile temperaturilor de peste 0 grade, la care se adauga si influenta celorlalti factori, la urma de snge se observa o modificare a formei, dimensiunilor, conturului si a delimitarii de restul suportului, precum si schimbarea culorii de la rosu la cenusiu cu ritm dependent de valoarea factorului termic si de natura de actiune a acestuia. n raport si cu procesul de putrefactie, urma devine negricioasa. Astfel, la o temperatura mai scazuta si fara iluminare, schimbarea culorii urmei de snge de la rosu-aprins n primele momente la rosunchis, si apoi la rosu-cafeniu si brun-nchis se face n 2-3 saptamni, n timp ce sub influenta unei lumini difuze aceleasi modificari cromatice in numai 7-8 zile, iar sub influenta directa a razelor solare n 1-2 zile. Influenta factorilor de ordin intern. Ea se manifesta n procesele de putrefactie, ca urmare a prezentei substantelor de natura organica care intra n compunerea masei sanguine, determinnd n general o modificare aculorii si aspectului sngelui. Ca urmare, culoarea urmei de snge se nchide, capatnd o nuanta verzuie. Mobilitatea corpului persoanei care sngereaza si a suportului. Cnd se formeaza o urma de snge sub aspect de dra, cu sensul de formare similar celui al deplasarii, stropii au o forma cu extremitatea alungita n directia de mers. Acelasi aspect se obtine daca se provoaca minilor pline cu snge o miscare de scuturare. Urma creata de la un jet de snge, cnd persoana se deplaseaza, va avea aspectul unor stropituri primare si a unora
5

secundare, izolate sau confluente, n forma de evantai, cu directia n sensul miscarii. Atunci cnd persoana stationeaza, urma de snge creata va avea aspect de balta (cnd suportul are pozitie orizontala), ori de dra prin prelingere (pe un suport nclinat). La mobilitatea suportului se iau n considerare urmatoarele aspecte : viteza de deplasare, unghiul fata de orizontala, directtia, viteza de rotatie n jurul axei sale, forma deplasarii, opririi si pornirii (lenta sau brusca), conditiile de mediu n care are loc aceasta miscare. n raport cu aceste elemente, aspectul urmei va fi diferit (alungiri, devieri ale axei initiale de cadere sau prelingere, stergeri sau ntinderi prin aplatizare, etc). Anumite momente fizioogice n care este surprinsa persoana care sngereaza. Asemenea stari pot fi menstruatia, graviditatea, convalescenta dupa boli grave, care conduc la accentuarea pierderilor de snge, concretizeaza n formarea de pete mai mari, mbibari ale materialelor ce au fost folosite ca pansament, ale suportului, etc. Regiunea anatomica afectata. n functie de gradul de vascularizare, de superficialitatea dispunerii retelei vasculare si de timpul de coagulare a sngelui, urma de snge poate avea marimi si forme variate. Masurile intreprinse pentru a opri hemoragia sau a-i diminua intensitatea.

Cnd sngerarea a fost ntrerupta, la fata locului ramne doar cantitatea care s-a scurs pna la aparitia efectului masurilor luate. Daca hemoragia nu este total oprita si se reia, vor fi descoperite alte urme de snge. Succesiunea sngerarii poate fi dedusa n functie de aspectul si forma diverselor urme. Masuri intreprinrse pentru ndepartarea urmelor de snge.Forma urmelor de snge descoperite la fata locului poate fi modificata prin actiuni intentionate de distrugere a lor, cum ar fi : spalarea, frecarea mecanica a suportului, arderea ori taierea acestuia, aplicarea unui strat de vopsea peste suport, etc.