Sunteți pe pagina 1din 21

PRECOLECTAREA, COLECTAREA SI TRANSPORTUL REZIDUURILOR SOLIDE

Introducere

Gestionarea deeurilor, cunoscut i ca managementul deeurilor, se refer la educaia privind colectarea, transportul, tratarea, reciclarea i depozitarea deeurilor. De obicei, termenul se refer la materialele rezultate din activiti umane i la reducerea efectului lor asupra sntii oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat. Gestionarea deeurilor are ca scop i economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea prilor recuperabile. Deeurile gestionate pot fi att solide, ct i lichide sau gazoase, precum i cu diverse proprieti (de exemplu radioactive), necesitnd metode de tratare specifice fiecrora. n Romnia activitatea de gestionare a deeurilor este fundamentat pe OUG 78/2000, care implementeaz o serie de directive ale Consiliului Europei. Coordonarea acestei activiti cade n sarcina Ministerului Mediului i a Ageniei Naionale pentru Protecia Mediului(ANPM). Din punct de vedere economic, activitatea de gestionare a deeurilor n Romania are o pondere de 10 miliarde EUR. nc din 1970 s-a contientizat opinia c deeurile constituie o problem i c metodele de tratare prin depozitare sau incinerare nu sunt satisfctoare. De asemenea, s-a pus problema reciclrii materialelor care intr n componena acestora. La Conferina Naiunilor Unite pentru Mediu i Dezvoltare (UNCED) de la Rio de Janeiro din 1992 s-au adoptat politici care au fost introduse pe plan mondial. n Uniunea European preocuprile erau mult mai vechi, primele directive ale Comisiei Europene n problema deeurilor datnd din anul 1975. Oamenii sunt obisnuii s recicleze din cele mai vechi timpuri. Studii arheologice au artat c, n perioadele cnd resursele de materii prime se diminuau, [gunoi|gropile de gunoi]] ale oraelor antice conineau mai puine deeuri cu potenial pentru reciclare (unelte, ceramica etc). n erele preindustriale, deeurile din prelucrarea bronzului i a altor metale preioase erau colectate n Europa, i topite pentru refolosire continu, iar n unele zone praful i cenua de la focurile de crbuni sau lemne erau refolosite pentru obinerea materialului de baz n fabricarea crmizilor. Principalul motiv pentru practicarea reciclrii materialelor era avantajul economic, nevoia de materii prime naturale devenind astfel mai mic. Un ntreprinztor englez, Benjamin Law, a fost primul care a transformat reciclarea hainelor care nu mai puteau fi purtate n materii prime pentru noi materiale textile. Astfel, el a inventat 2 noi materiale: shoddy i mungo, bazate pe ln recuperat din haine vechi, combinat cu ln nou. n 1860, n oraul Batley, Anglia, se produceau peste 7000 de tone din acest material. Perioadele cele mai propice reciclrii n mas erau cele de rzboi. Germania Nazist este una dintre rile n care raionalizarea i reciclarea au fost adoptate att n timpul ct i n perioada pre-rzboi. n special se recicla fierul dar i alte metale rare, fibrele textile sau oasele din care se fcea apoi spun. 2

Lipsa resurselor cauzat de cele dou rzboaie mondiale i alte evenimente au ncurajat puternic reciclarea. Campanii guvernamentale puternice au fost promovate n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial n fiecare ar implicat, mpingnd cetenii s doneze metale i s conserve fibrele, ca o chestiune important de patriotism. Programele de conservare a resurselor stabilite n timpul rzboiului au fost continuate i ulterior n unele ri ce nu stteau foarte bine la capitolul resurse naturale, cu ar fi Japonia. Japonia este una dintre rile n care reciclarea este reglementat prin lege i general acceptat de ctre locuitori, mai mult dect n celelalte ri. n 2007, n Japonia s-au colectat pentru reciclare 802.036 tone de plastic, cu 429,5% mai mult dect n 2000, adic fiecare locuitor al rii recicleaz aproximativ 6.4 kg de plastic pe an. Urmtoarea mare investiie n reciclare a avut loc n anii 70, datorit creterii costului energiei (reciclarea aluminiului folosete doar 5% din energia necesar produciei virgine; sticla, hrtia i metalele au i ele un consum redus de energie la reciclare). Adoptarea n 1977 n SUA a Clean Water Act a creat o cerere puternic de hrtie alb (hrtia de birou care a fost deja albit a crescut ca valoare atunci). O treime din totalul deeurilor din Statele Unite este reciclat. Astfel, 82 de tone de materiale sunt reciclate dintr-un total de 251 tone de gunoi care se produc anual Se estimeaz o cretere de 100% a cantitii de materiale reciclate n SUA n ultimii 10 ani. n SUA exist cea mai mare producie de gunoi (deeuri) pe cap de locuitor din lume. Astfel, n fiecare zi, n medie, un american produce puin peste 2 kilograme de gunoi. n anii 70, oraul Woodbury din statul american New Jersey a fost primul din ar care a introdus reciclarea obligatorie. Curnd, i alte orae i-au urmat exemplul, principalul motiv al noii pasiuni a americanilor pentru reciclare fiind costul ridicat al energiei. Astfel, se economisea 95% din energie dac se folosea aluminiu reciclat pentru producerea aluminiului. Campania de contientizare c cea mai eficient form de tratare a deeurilor este reciclarea lor a avut loc n Europa sub sigla trei R (Reducere, Refolosire, Reciclare, n englez Reduce, Reuse, Recycle, n francez Rduire, Rutiliser, Recycler). Dei n Romnia s-au demarat iniiative de reciclare ale deeurilor sub acest generic nc nainte de 1989, n contextul lipsurilor din acea perioad aciunea, fiind impus de sus n jos, a ntmpinat rezisten. n prezent reciclarea este reluat, dar reuita politicii de reciclare ine i de posibilitatea sortrii deeurilor, care trebuie nceput chiar din prima faz, prin colectarea separat a materialelor refolosibile.

Clasificarea deeurilor conform Directivei 2006/12/CE


Simb Tip deeu ol Q1 Q2 Q3 Reziduuri de producie sau de consum, nespecificate altfel n continuare Produse care nu corespund specificaiilor Produse al cror termen de garanie a expirat Materiale deversate n mod accidental, pierdute sau care au suferit alte incidente, inclusiv orice materiale, echipamente etc. contaminate ca rezultat al incidentului n cauz Materiale contaminate sau ptate n urma unor aciuni planificate (de exemplu, reziduuri de la activiti de curire, ambalaje, containere etc.) Piese inutilizabile (de exemplu, baterii rebutate, catalizatori epuizai etc.) Substane a cror performan nu mai este satisfctoare (de exemplu, acizi contaminai, solveni contaminai, sruri de amestec epuizate etc.) Reziduuri din procese industriale (de exemplu, zgur, reziduuri de la distilare etc.) Reziduuri din procese de captare a poluanilor (de exemplu, nmol de la epuratoare de gaze, praf de la filtre de aer, filtre uzate etc.) Reziduuri din prelucrare mecanic / finisare (de exemplu, pan provenit de la operaiile de strunjire, zguri mcinate etc.) Reziduuri din extracia i prelucrarea materiilor prime (de exemplu, reziduuri miniere, reziduuri din exploatarea zcmintelor de petrol etc.) Materiale contaminate (de exemplu, uleiuri contaminate cu PCB etc.) Orice materiale, substane sau produse a cror utilizare a fost interzis prin lege

Q4

Q5 Q6 Q7 Q8 Q9

Q10

Q11 Q12 Q13

Q14

Produse care nu mai au utilizare pentru deintor (de exemplu, articole rebutate de agricultur, menajuri, birouri, magazine, ateliere etc.) Materiale contaminate, substane sau produse rezultate din aciuni de remediere a solului Orice materiale, substane sau produse care nu sunt incluse n categoriile menionate anterior.

Q15

Q16

n contextul dezvoltrii durabile, gospodrirea deeurilor ocup un rol important, deoarece deeurile nu reprezint doar o potenial surs de poluare, ci pot constitui i o resurs de materii prime secundare. Tendinele actuale privind deeurile se axeaz pe dou aspecte eseniale: - diminuarea volumului / cantitii deeurilor, - reducerea pericolului de poluare a mediului. Strategia modern privind gospodrirea deeurilor include o ierarhizare a opiunilor de management. Accentul cade pe prevenirea (diminuarea producerii deeurilor), reciclarea, recuperarea i depozitarea optima deeurilor ce nu pot fi refolosite. - Prevenirea producerii deeurilor se poate realiza prin tehnologii curate, prin produse eco-inscriptibile (crora s li se poat ataa eticheta "produs ecologic"), prin refolosire (ambalaje de sticl, hrtie, cauciuc, uleiuri, solveni, deeuri provenite din construcii etc.), prin schimbarea comportamentului productorilor dar i al consumatorilor care s ncurajeze folosirea materialelor reciclate). - Recuperarea din deeurile produse se poate realiza prin: separare i sortare de ctre productori, colectarea selectiv a deeurilor, reciclarea materialelor, recuperarea energiei. - Depunerea n siguran vizeaz: reducerea cantitii de deeuri ce trebuie depozitate, respectarea unor standarde riguroase privind condiiile de depunere, care s le limiteze impactul asupra mediului. Pentru a asigura o gospodrire eficient a deeurilor este necesar adoptarea unor msuri speciale privind ambalarea, incinerarea, controlul i redarea n uz a locurilor de depunere, precum i a unei legi generale privind rspunderea civil pentru stricciuni i pagube aduse mediului. - materiale fermentabile (resturi alimentare, fructe, legume etc); - materiale inerte (metale, sticl, ceramic); 5

- materiale fine (cenu, zgur, pmnt etc). O astfel de grupare a materialelor componente ale deeurilor d posibilitatea ca pe baza ponderii n care intervine fiecare categorie s se stabileasc direciile ctre care trebuie ndreptate eforturile n vederea valorificrii superioare a acestora. n ara noastr, pe baza unor analize efectuate n oraele mari (Braov, Cluj, Iai, Baia - Mare, Oradea, Sibiu, Galai, Bacu, Trgovite, Bucureti etc.), compoziia medie a deeurilor menajere prezint limitele de variaie prezentate n tabel.

Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Componeni Deeuri fermentabile Hrtie, cartoane. Textile Plastice, cauciuc Oase Sticl Metale Pmnt, cenu Lemne, frunze

% din greutate 10-70 10-15 2-5 1 -2 1 -3 2-4 2-6 15-25 2-5

Din estimrile efectuate, n ara noastr se produc circa 0.8 - 1 Kg deeuri menajere/locuitor zi n mediu urban i circa 0.5 - 0.7 Kg./ locuitor zi n mediul rural. Precolectarea deeurilor solide Precolectarea deeurilor se refer la adunarea lor n diferite recipiente: couri de gunoi, pubele (pentru deeurile menajere) i containere (pentru deeurile stradale i cele produse de agenii economici). Pentru a permite reciclarea, colectarea deeurilor care conin materiale refolosibile se face separat n recipiente de culori diferite. Culorile recipientelor disponibile sunt: galben, roie, verde, albastr, maro i negru antracit. Culorile recomandate pentru recipientele destinate diferitelor tipuri de deeuri sunt: rou (portocaliu) - materiale plastice, galben - metale, 6

verde - biodegradabile, albastru - hrtie, carton i sticl, maro - electrice i electronice, negru - nereciclabile, Ins acestea nu sunt respectate ntotdeauna. Pe recipente exist etichete care precizeaz exact ce fel de deeuri se pot pune n recipientul respectiv. Pentru precolectarea deeurilor stradale, comerciale i industriale sunt folosite containere tipizate de 1,1 m, 4 m sau mai mari. Containerele de 1,1 m pot fi din tabl zincat sau din plastic. Pentru deeuri n cantiti mai mari, sau pentru deeuri industriale i din construcii sunt folosite containere de construcie metalic, de tip cup de 4 m sau mai mari, de tip Abroll. Se poate nominaliza o etapizare in precolectarea deseurilor: 1. Precolectarea primara: se refera la strangerea reziduurilor si depozitarea lor in recipienti mici la locul de producere; 2. Precolectarea secundara: se refera la adunarea reziduurilor rezultate din precolectarea primara si depozitarea lor in camerele sau pe platformele de precolectare, in cadrul blocurilor sau ansamblurilor de locuinte. Mai jos sunt prezentate cateva imagini sugestive ale procesului de precolectare:

Containere de plastic cu sortare pe culori

- simboluri uzuale si tipuri pe culori

Container tip Abroll:

Colectarea reziduurilor La nivel european, transferul deseurilor este reglementat de regulamentul 1013/2006 si acesta este transpus in Romania prin urmatoarele normative: Hotararea 788/2007 privind aplicarea unor masuri pentru implementarea regulamentului Comunitatii Europene privind transferul de deseuri Hotararea 1453/2008 care modifica si completeaza hotararea de mai sus Hotararea 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei Ordinul 1119/2005 privind delegarea de catre Agentia Nationala de Protectie a Mediului a atributiilor din domeniul exporturilor deseurilor periculoase si al transportului deseurilor nepericuloase in vederea importului si al tranzitului

Colectarea propriu-zis a deeurilor din containere este efectuat de ctre servicii specializate, cum sunt REBU la Bucureti i RETIM la Timioara. Aceste servicii dispun de utilaje speciale pentru colectri. Colectarea deeurilor din pubele i recipiente de pn la 1100 l este efectuat cu ajutorul autogunoierelor, care sunt echipate cu sisteme de basculare a pubelelor i containerelor i cu instalaie de compactare. Deeurile colectate n cupe de 4 m sunt transportate cu tot cu containerul de ctre autospeciale prevzute cu instalaie de ridicat, iar containerele de tip Abroll sunt tractate, ele deplasndu-se pe rolele proprii. Transportul deeurilor se poate face pe cale rutier, feroviar sau naval. Din cauza 8

problemelor care apar la transbordri, transportul feroviar sau naval se justific doar pentru cantiti mari (de obicei deeuri industriale), transportate pe distane foarte lungi, de sute sau mii de km. Colectarea reziduurilor trebuie astfel organizata incat sa corespunda sistemului de precolectare adoptat in localitatea respectiva. Astfel, exista urmatoarele sisteme principale de colectare: Colectarea deschisa care consta in descarcarea directa a recipientilor in general fara capac in autovehiculul de transportat reziduuri; Colectarea ermetica se face prin incarcarea recipientilor (pubele, containere etc.) prevazuti cu capac, direct in autogunoiere, prin sisteme mecanice de ridicare si cuplare la gura de descarcare a acestora. Colectarea prin schimb de recipienti: acest sistem consta in schimbarea recipientilor plini, din punctele de precolectare cu altii goi, dupa ce in prealabil au fost spalati. Sistemul se aplica si la noi in tara pentru colectarea in containere. Colectarea prin schimb de pubele este mai dificil de realizat, ceea ce face sa nu fie prea raspandita in strainatate si nici la noi. Colectarea in saci consta de fapt tot in schimb de recipienti ca si la sistemul de mai sus, cu deosebirea ca sacii nu mai sunt recuperati. De regula sacii sunt de hartie sau de material plastic. Schema de functionare este cea tipica pentru activitatea de exploatare a unui depozit controlat de deseuri menajere si se refera la: Modalitatea de transport la depozit a deseurilor

Transportul deseurilor se va face cu autogunoiere compactoare sau cu masini deschise, in functie de posibilitatile si dotarea operatorului respectiv, dar si de natura si provenienta deseului transportat. Receptia deseurilor la intrarea in depozit

Se asigura de catre operatorii PC si receptionerii care au aceasta sarcina. Controlul se face vizual, iar in cazul in care este posibil se face si o verificare a actelor insotitoare privind provenienta deseului. Cantarirea si inregistrarea cantitatilor de deseuri

Toate autogunoierele si masinile care transporta deseuri ce urmeaza a fi depozitate se cantaresc atat la intrarea in depozit (pline), cat si la iesirea din depozit (goale). Se stabileste astfel in mod real cantitatea de deseuri adusa la depozit. Datele sunt inregistrate in computer si monitorizate de catre operatorii PC. Controlul la locul de descarcare (depozitare) 9

La locul de depozitare un operator va dirija autogunoierele si masinile transportoare, indicand locul de descarcare si va face in acelasi timp o verificare vizuala a compozitiei deseurilor descarcate. La iesirea din depozit masinile vor fi igienizate pe rampa de spalare auto din hala de masini. Calculul necesarului de autogunoiere Pentru un calcul cat mai exact se face verificarea cantitatilor rezultate tinind seama de factorii de variatie ai producerii deseurilor, de limitele minime si maxime de deseuri ce se produc zilnic si bineinteles de frecventa colectarii. Q
max zi

=K

zi

xQ

med zi

in care : Q Q
max zi

- cantitatea maxima zilnica a deseurilor (t/zi); - cantitatea medie zilnica a deseurilor (t/zi);

med zi

K zi = 1,3 - 1,6 este coeficientul de variatie zilnica a capacitatii de deseuri. Volumul maxim al deseurilor colectate pe zi se poate stabili cu relatia

[ m3/zi] Acest coeficient Kzi cuantifica atat variatia zilnica, sezoniera, pe anotimp si an a deseurilor menajere, cat si acumularea deseurilor sambata si duminica, zile in care nu se face colectarea deseurilor si nu functioneaza uzina de compostare. De la inceput s-a plecat pe ideea unei selectari si recuperari cat mai avansate a materialelor supuse depozitarii. S-a folosit metoda selectarii manuale, care desi nu este prea igienica este, in schimb, mult mai eficienta. Separarea fierului se va face pe cale electromagnetica. Pentru colectarea si transportul deseurilor se va folosi autogunoiera compactoare pentru containere de 4 m3. Acesta este un utilaj destinat dotarii regiilor autonome de gospodarie comunala pentru colectarea si transportul deseurilor menajere, stradale si industriale, colectate in containere de 4 m3 , in pubele si in vrac. Autogunoiera este montata pe sasiul Roman-Diesel 8135 FS cu motor 797.05 Diesel in 4 timpi. Bena este prevazuta cu dispozitiv de compactare si perete mobil pentru descarcare, toate actionate hidraulic. Utilajul este echipat cu un dispozitiv mecanizat pentru golirea pubelelor. Caracteristici tehnice : - capacitatea benei 10,5 m3 ;

10

- capacitatea de incarcare 20 m3; - masa proprie 8.990 Kg; - incarcatura utila 7.000 Kg; - indicele de compactare 1,8 - 4; - timp de golire al benei 1 min.; - timp de golire a unei pubele 3,6 sec. Numarul necesar de autogunoiere:

=11 (buc.) in care: - N - numarul de autogunoiere; - Q - cantitatea totala de deseuri menajere; - tzi - numarul de ore de lucru ie zi (intr-un schimb) - C - coeficient de utilizare a parcului = 0,7 - 0,9; - P0 - productivitatea autogunoierei. - g - greutatea specifica a deseuri Productivitatea autogunoierei se stabileste cu relatia P0 = G u / T in care: - T - durata unui parcurs - G - incarcatura utila a autogunoierei T=t
plin

(mc/h)

+t

gol

+t

ppl

+nto+t

desc

- t plin - durata parcursului de la ultimul punct de precolectare pana la locul de descarcare: tplin = d1 / vm1 -t
gol

- durata parcursului de la locul de descarcare la primul punct de precolectare tgol = d2 / vm2

11

d1 - distanta de transport de la ultimul punct de precolectare la locul de descarcare d2 - distanta de transport de la locul de descarcare la primul punct de precolectare v v t
m1

- viteza medie de deplasare a vehiculului incarcat - viteza medie de deplasare a vehiculului in gol - timpul pentru parcurgerea distantelor intre punctele de precolectare tpp = d3 / vm3

m2

pp

d3 - distanta parcursa intre punctele de precolectare v t


m3

- viteza parcursa intre punctele de precolctare - timpul pentru o pornire-oprire (ore), aprox. 15 sec.

po

n - numarul de porniri-opriri din cadrul unei curse egal cu numarul punctelor de precolctare minus unul. t desc - timpul de descarcare al autogunoierei = 0,015 ore t
inc

- timpul de incarcare, aprox. 0,015 ore/pubela

n' - numarul total de pubele ce se descarca in autogunoiera

Cu - reprezinta capacitatea de incarcare a autogunoierei V - volumul unei pubele c - coeficientul de umplere al pubelei = 0,8 - 0,9 Vitezele medii de deplasare sunt v
m2

m1

= 25 km/h

= 40 km/h

Numarul punctelor de precolectare rezulta considerand 2 pubele la fiecare grup de locuinte sau scara de bloc, in care stau 25 persoane, la fiecare oprire colectandu-se pubelele de la 2 locuinte. Distanta dintre doua puncte de precolectare se ia in medie de 50 m, viteza autogunoierei de la un punct la altul de 5 km/h, timpul de pornire - oprire 15 secunde, iar timpul de incarcare si respectiv descarcare a unei pubele este de 0,015 ore. 12

Revenind la calculul numarului de autogunoiere rezulta ca pentru colectarea deseurilor luand in calcul numai 5 zile lucratoare pe saptamana numarul efectiv necesar rezulta aplicand un coeficient de marire egal cu 1,4. Mai jos sunt atasate cateva imagini reprezentative pentru colectoarele de deseuri:

La stanga: Modelul unui colector de cointanere mici si medii; Mai jos: Colector containere Abroll

13

ANEXA PROIECT: EXTRASURI DIN LEGISLATIA PRIVIND GESTIONAREA DESEURILOR SI OBLIGATIILE UMANE PRIVITOR LA DESEURI Extras din Legea protectie mediului (L 137/1995) Privitor la deseurile de orice fel, substantele si deseurile periculoase, persoanele juridice au urmatoarele obligatii: a) sa tina evidenta stricta cantitate, caracteristici mijloace de asigurare a substantelor si deseurilor periculoase inclusiv a recipientelor si ambalajelor care intra in sfera lor de activitate si sa furnizeze lunar autoritatilor competente pentru protectie mediului datele necesare; b) sa ceara acordul si/sau autorizatia de mediu, dupa caz, si sa aplice regulamentele legale privind deseurile si substantele periculoase; c) sa asigure, prin sisteme proprii, supravegherea mediului inconjurator, pe baza prevederilor din autorizatie pentru identificarea si prevenirea riscurilor, sa tina evidenta rezultatelor si sa anunte iminenta sau producerea unor eliminari prevazute sau a accidentelor, autoritatilor competente sau protectie mediului si de aparare impotriva dezastrelor. Referitor la urmatoarele activitati: - amplasarea, amenajarea si supravegherea diferitelor tipuri de depozite; - colectarea, prelucrarea, tratarea si neutralizarea deseurilor precum si reciclarea celor refolosibile; - transportul deseurilor; - refacerea cadrului natural al zonelor deteriorate; - incinerarea deseurilor industriale, agricole, menajere si altele in instalatii speciale; - epurarea apelor uzate si a namolului in instalatii speciale; 14

- folosirea namolurilor, a apelor uzate, a deseurilor industriale, menajere si acelor rezultate din incinerare; - importul, exportul si tranzitul de deseuri si substante periculoase. Persoanele juridice au urmatoarele obligatii: a) sa ceara acordul si/sau autorizatia de mediu; b) sa depoziteze deseurile menajere, industriale, agricole sau altele, numai pe locuri si suprafete autorizate in acest scop; c) sa utilizeze, in cazul incinerarii deseurilor, numai instalatii omologate de catre autoritatile pentru protectie mediului, sanatate si paza impotriva incendiilor; d) sa amenajeze depozitele pentru deseuri in conformitate cu competentele atribuite prin lege; e) sa respecte conditiile de refacere a cadrului natural in zonele de depozitare prevazute in acordul si/sau autorizatia de mediu si sa garanteze, cu mijloace financiare, pentru aceasta; f) sa recupereze deseurile refolosibile si sa le valorifice prin unitati specializate; g) sa foloseasca pe terenurile agricole numai deseurile autorizate de autoritatile competente pentru protectie mediului, sanatate si agricultura; h) sa depoziteze in mediul subteran deseuri numai in cazul in care detin acordul si/sau autorizatia de mediu.

Extras din Hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti DESPRE DESEURI (GUNOAIE) Prin producator de deseuri se intelege orice persoana fizica sau juridica care prin actiunile sale de orice fel face sa rezulte obiecte materiale sau substante de orice natura care sunt inutilizabile la sursa lor de formare. CLASIFICAREA DESEURILOR (GUNOAIELOR) a) Deseuri menajere: deseuri care provin in mod obisnuit din activitatea casnica, precum si cele provenite din magazine, hoteluri, cantine, unitati de alimentatie publica, institutii de invatamant si orice alte institutii publice, precum si din intreprinderi industriale, ateliere, societati comerciale, precum si cele care nu rezulta dintr-o activitate industriala propriu-zisa, care au dimensiuni normale si pot fi indepartate in aceleasi conditii ca si deseurile menajere propriu-zise. b) Deseuri stradale: pamant, praf, nisip, frunze, crengi, hartii, namol rezultat in urma curatirii gurilor de canal si alte resturi provenite din activitatea de curatenie a cailor publice. c) Deseuri industriale: provenite din procese tehnologice. d) Deseuri volumioase: deseurile, pana la 2 mc, care din cauza dimensiunilor (maxim 3m) nu intra in containere. Exemple: bunuri de larg consum uzate sau deteriorate; mobile si saltele; 15

biciclete, carucioare; unelte de gradinarit; linoleum sau mochete etc. e) Deseuri provenite de la constructii: resturile de lemn, moloz, materiale de impachetat, chiar amestecate cu resturi minerale,precum si pamant rezultat din excavatii etc. f) Deseuri de animale sau pasari: gunoiul de grajd, balegarul, excrementele de pasari, cadavrele de pasari si animale. g) Deseuri refolosibile (valorificabile): fragmentele sau partile de obiecte care pot fi reciclate cum sunt: sticla, hartia, metalele, mase plastice, resturi de plante etc. h) Deseuri cu regim special: deseurile cu caracter toxic, inflamabil, exploziv, poluant si infectios, rezultate din activitatea persoanelor fizice si juridice, care nu fac obiectul activitatii serviciilor de salubrizare. OBLIGATIILE PRODUCATORULUI DE DESEURI (GUNOAIE) Persoanele fizice si juridice producatoare de deseuri, cu excep-tia celor cu regim special sunt obligate sa respecte urmatoarele cerinte: a) sa foloseasca pentru indepartarea acestora un agent prestator de servicii de salubrizare autorizat. b) sa-si asigure dotarea necesara precolectarii deseurilor produse in intervalul dintre doua ridicari conform ciclulului de ridicare (nu mai putin de 4 zile) aprobat de Inspectoratul de Politie Sanitara si Medicina Preventiva al Municipiului Bucuresti si Departamentul Servicii Publice sau contractului incheiat cu agentii economici posesori ai licentei pentru prestarea serviciilor de salubrizare. c) sa mentina in stare de curatenie spatiul destinat depozitarii si prelucrarii deseurilor fiind interzisa arderea lor direct in recipientii de colectare precum si aruncarea lor langa recipienti, in caminele de canalizare ori depozitarea lor pe terenuri virane sau pe domeniul public. d) sa amplaseze recipientii pe sol plan, in aer liber sau in incaperi astfel incat preluarea lor sa se faca fara greutate si pierdere de timp. Locul de amplasare al recipientilor trebuie ales astfel incat sa nu contina trepte, santuri sau alte neregularitati. Eventualele denivelari trebuie prevazute cu rampe. Platforma trebuie sa aiba posibilitati de spalare si scurgere la canal a apei. Spatiile de precolectare inchise trebuie sa aiba asigurata o ventilare corespunzatoare (aerisiri, horn de ventilatie, ventilatoare etc.) e) sa asigure calea de acces pentru mijloacele de transport astfel incat distanta maxima dintre acestea si locul de depozitare a recipientilor sa nu depaseasca 10 m. In cazul depozitarii in aer liber a recipientilor inclusiv a sacilor de plastic, va imprejmui zona cu tufisuri mereu verzi, sau alte amenajari pentru a nu se vedea din strada. Precolectarea deseurilor se poate face numai in pubele, containere si/sau saci de plastic, conform tipurilor stabilite de PMB. Sacii de plastic vor fi inscriptionati cu initialele societatii presta-toare a serviciului 16

de salubritate si mentiunea GUNOI urmata de eventualele precizari cu privire la natura acestuia: menajer, hartie, sticla, plastic, conserve etc. sau un desen sugestiv indicand destinatia. f) sa indeparteze deseurile produse pentru evitarea poluarii mediului si altor efecte negative. Se interzice depozitarea gunoiului in perimetrul Municipiului Bucuresti in afara locurilor autorizate in acest sens. g) sa spele recipientii dupa golire si sa-i dezinfecteze cel putin o data pe luna. Spatiile de precolectare trebuiesc de asemenea dezinfectate in aceleasi conditii. Persoanele fizice cat si asociatiile de locatari au obligatia sa intretina curatenia si igiena in anexele gospodaresti, in curti, gradini, pe celelalte terenuri pe care le detin, precum si in imprejurimile acestora pana in axul arterei de circulatie proxime. Gunoiul rezultat se depune in recipientii sau sacii de plastic pentru colectarea gunoaielor menajere. h) sa asigure o permanenta stare de curatenie si ordine la locurile de depozitare a materialelor, in curti, pe caile de acces interioare, pe strazile si trotuarele din jurul incintelor precum si pe celelalte terenuri pe care le detin. Agentii comerciali vor mentine curatenia pe o raza de 20 de metri in jurul acestora. Agentii economici sunt obligati sa amplaseze la fiecare intrare un cos pentru ambalaje si tigari. In zilele cu temperaturi sub 5 grade Celsius, in masura in care este posibil, se va proceda de asemenea maniera incat gunoiul depo-zitat in recipienti sa nu inghete, pentru a usura golirea in autospeciale. Producatorii de deseuri industriale, voluminoase , provenite din constructii, deseuri de la pasari si animale precum si deseuri recuperabile sunt obligati sa asigure colectarea, sortarea, transportul si neutralizarea sau valorificarea acestor reziduuri prin mijloace proprii, caz in care vor solicita Departamentului Servicii Publice acordarea licentei corespunzatoare sau vor contracta aceste activitati cu un agent economic posesor de licenta. II.4 FOLOSIREA RECIPIENTILOR DE COLECTARE Producatorii de deseuri vor folosi cu grija recipientii si sacii de plastic. Acestia vor fi umpluti numai atat cat sa se poata inchide capa-cul. Nu trebuie indesate gunoaie sau aprinse in interiorul lor. Vasele de precolectare inclusiv sacii de plastic vor fi folositi exclusiv pentru depunerea deseurilor care fac obiectul prestarilor de servicii de salubritate contractate. Deseurile refolosibile trebuiesc colectate separat pe tip de ma-terial si puse in containere special destinate. Deseurile nu trebuie colectate in alt mod sau asezate langa recipienti. Alti recipienti si saci de plastic decat cei prevazuti legal nu vor fi goliti si nici ridicati. Pentru deseurile care nu se gasesc in conditiile precizate mai sus prestatorul de servicii va anunta in cel mult 24 de ore agentii constatatori, iar deseurile nu vor fi preluate decat dupa intocmirea procesului verbal de contraventie, dar nu mai tarziu de 24 de ore. Producatorii de deseuri raspund de stricaciunile produse prin manevrarea necorespunzatoare a recipientilor si sacilor de plastic sau pentru strangerea

17

obiectelor nepermise. PRELUAREA DESEURILOR REFOLOSIBILE Containerele sau recipientele destinate depozitarii deseurilor refolosibile vor fi amplasate in locuri usor accesibile dotate cu indica-toare privind tipul de material refolosibil ce urmeaza a fi depozitat. Amplasarea recipientelor, transportul si valorificarea deseurilor refolosibile se va face prin grija si in folosul Consilului Local. PRELUAREA DESEURILOR VOLUMINOASE Populatia orasului are dreptul sa ceara sa-i fie luate de catre prestatorii de salubrizare deseuri de pana la 2 mc si la care una din dimen-siuni nu trebuie sa depaseasca 3 m, care din cauza volu-mului si greutatii nu pot fi introduse in containere Obiectele voluminoase trebuie pregatite si asezate intr-un loc unde poate ajunge masina de salubrizare. Daca acest lucru nu se poate indeplini spatiul fiind limitat, obiectele vor fi depuse in momentul sosirii masinii direct in strada astfel incat sa nu incomodeze circulatia. Ridicarea obiectelor voluminoase trebuie solicitata in scris la prestator, specificandu-se caracteristicele sale. Deseul voluminos care nu a fost anuntat la prestator nu poate fi depus in strada. Prestatorul stabileste si confirma data si ora ridicarii, avand obligatia sa le respecte. Pentru ridicarea deseurilor ce depasesc dimensiunile admise sau a celor industriale se percep taxe speciale. DESEURILE CARE NECESITA PROCEDEE SPECIALE DE TRATARE In aceasta categorie intra bateriile auto sau uscate, materiale plastice, anvelopele, camerele auto etc. Aceste deseuri fac obiectul unor reglementari speciale emise de CGMB in colaborare cu MAPPM. OBLIGATIILE PRODUCATORILOR DE DESEURI CU CARACTER SPECIAL Persoanele fizice sau juridice din a caror activitate rezulta astfel de deseuri au urmatoarele obligatii: sa neutralizeze aceste deseuri in instalatii speciale cu tehnologie avizata de organele sanitare si de protectie a mediului; transportul deseurilor rezultate in urma neutralizarii la depozitele sau instalatiile puse la dispozitie de municipalitate trebuie efectuat in reci-pienti a caror golire nu prejudiciaza desfasurarea procesului tehnologic din instalatia respectiva. Agentii economici producatori de deseuri cu continut toxic pentru care inca nu exista tehnologii de neutralizare au obligatia de a-si amenaja platforme speciale de depozitare avand avizul Consiliului Local, IPSMP si al ATPM.

18

MENTINEREA CURATENIEI PE DOMENIUL PUBLIC Agentii economici autorizati pentru lucrari de constructii, cat si persoanele fizice care executa astfel de lucrari au urmatoarele obligatii: a) sa-si imprejmuiasca santierele de constructii sau locurile de executare a altor lucrari; b) sa ia masuri de intretinere corespunzatoare a cailor publice limitrofe sau cuprinse in organizarea santierului; c) sa degajeze de indata santierele de pamant, moloz si orice alte reziduuri si sa le transporte in locuri special amenajate; d) sa evite producerea si raspandirea prafului, prin stropirea cu apa a partilor din cladire in curs de demolare si a molozului incarcat in vehicule; e) sa aseze si sa mentina la locul unde se efectueaza lucrarile si pe toata durata acestora pana dupa ridicarea reziduurilor, o tabela, care sa indice denumirea, sediul si numarul de telefon al executantului lucrarii, precum si numele sefului de santier, atunci cand este cazul. Persoanele fizice si juridice au obligatia sa pastreze curatenia trotuarelor, arterelor de circulatie, parcajelor, cat si in parcuri, locuri de joaca pentru copii, piete, oboare si in alte locuri publice, fiind interzisa aruncarea si/sau depozitarea gunoaielor menajere sau de alta natura in zonele mentionate. Persoanele fizice si juridice au obligatia sa mentina starea de curatenie a fatadelor imobilelor, a mobilierului urban si a monumentelor. Materialele de constructii sau de orice alta natura aflate pe arterele de circulatie vor fi considerate abandonate si pe baza proce-sului verbal incheiat de agentul constatator, vor fi ridicate si transpor-tate de catre orice prestator de servicii la solicitarea PMB. Persoanele fizice si juridice sunt obligate sa curete de gheata si de zapada, imediat dupa depunere (in maxim 24 de ore) trotuarele si rigolele din jurul imobilelor, curtilor, incintelor, sediilor sau altor supra-fete de teren pe care le detin. La imobilele in care functioneaza socie-tati comerciale, situate la parterul cladirilor, obligatiile le revin acestora pe parcursul orelor de functionare zilnice. In restul timpului obligatiile revin locatarilor. Nu se admite aruncarea zapezii din curti si spatii verzi pe strazi. Se interzice blocarea gurilor de scurgere de pe strazi prin a-runcarea diferitelor reziduuri sau a pamantului de catre cetateni sau de catre lucratorii prestatorilor de servicii de salubritate . Persoanelor fizice si juridice le sunt interzise: a) aruncarea gunoaielor menajere in cosurile pentru hartii de pe domeniul public; b) raspandirea sau scurgerea directa pe sol (strazi, terenuri virane) a apelor uzate menajere si a celor de la cismelele imobilelor; c) deteriorarea instalatiilor si a materialelor de salubritate montate pe caile si in locurile publice (cosuri pentru hartii, tablite, panouri si alte asemenea); d) aruncarea biletelor de calatorie, a resturilor de tigari, a cojilor de seminte sau fructe, a hartiilor si a altor asemenea obiecte pe domeniul public.

19

MENTINEREA CURATENIEI IN DOMENIUL TRANSPORTURILOR Agentii economici ce efectueaza servicii de transport sunt obligati: a) sa asigure conditii corespunzatoare de curatenie si igiena in mijloacele de transport pe tot timpul cat acestea sunt in circulatie; b) sa asigure curatirea cailor publice dupa efectuarea operatiilor de incarcare sau descarcare a mijloacelor de transport; c) sa asigure incarcarea si etansarea corespunzatoare a vehiculelor ce efectueaza transportul diferitelor materiale, pentru a preintampina imprastierea lor in timpul transportului si murdarirea sau degradarea cailor publice. d) sa nu transporte paie, furaje si gunoaie de grajd decat in vehicule inchise si numai intre orele 23.00 - 5.00 astfel incat sa evite murdarirea domeniului public. Traseul de deplasare al autogunoierelor sau al altor utilaje pen-tru transportul deseurilor industriale, provenite de la constructii, de ani-male sau pasari si a celor cu regim special se va aproba de Departa-mentul Serviciilor Publice inaintea efectuarii acestuia. Pe acest traseu, pana la punctul de neutralizare al deseurilor este interzisa stationarea. Persoanele juridice ce folosesc mijloace de transport si/sau utilaje au obligatia sa le curete la iesirea acestora pe caile publice din santiere, statii de betoane, garaje sau alte asemenea locuri care pot murdarii rotile mijloacelor de transport. OBLIGATIILE PRESTATORULUI DE SERVICII DE SALUBRIZARE Angajatii prestatorului de servicii de salubritate vor ridica recipientii si sacii de precolectare de la locurile de colectare, de la locurile de depozitare stabilite (ghene, tarcuri etc.) dar nu mai departe de 10 m de caile de circulatie ale utilajelor, le vor manipula cu grija, pentru a nu le degrada, iar dupa golire le vor duce inapoi la locurile de depozitare. Lasarea lor pe strada este interzisa. In cazurile in care, prin manevrare reziduurile sunt imprastiate pe jos, incarcatorii (prestatorul) sunt obligati sa le adune, lasand locul curat. Incarcarea reziduurilor menajere in vehiculele care le transporta se face direct din recipienti. Este interzis a se rasturna deseurile in curti, pe strada sau trotuare, pentru a fi incarcate apoi in vehiculele care le transporta. Vehiculele utilizate la transportul deseurilor vor fi spalate cel putin de doua ori pe saptamana si dezinfectate prin spalare cu solutie de lapte de var odata pe saptamana. Prestatorii de servicii de salubritate vor intretine corespunzator vehiculele ce transporta gunoi menajer si stradal, pentru evitarea pierderilor de gunoi in timpul transportului. Angajatii prestatorului de servicii raspund de stricaciunile produse prin manevrarea necorespunzatoare de catre ei insisi, a recipientilor si sacilor de plastic. Este interzisa strangerea si depozitarea reziduurilor stradale, liber pe strada, pe trotuare sau pe locurile virane, chiar si temporar, in afara punctelor de precolectare sau depunerea lor in retelele de canalizare. Depozitele temporare, din punctele de precolectare, vor fi evacuate in maxim 24 de ore de la formarea lor. Prestatorii de servicii amenajeaza pe cheltuiala proprie, platformele de precolectare a gunoiului stradal . Spatiile de precolectare trebuie sa aiba urmatoarele carac-teristici minimale: dimensiunile corespunzatoare necesitatii de a se depozita cel putin un container, 20

tomberoane, pubele, alte unelte, lada de nisip sau sare; amplasare in zone mai putin aglomerate, de regula la minim 10 m de cladiri; imprejmuire cu gard pentru a se evita imprastierea deseurilor sau patrunderea persoanelor straine cale de acces adiacenta; Prestatorul de servicii de salubritate va acorda producatorului de deseuri, aviz de utilizare numai acelor spatii de depozitare care indeplinesc conditiile prevazute in norme. Atat dotarea tehnica cat si echipamentul salariatilor vor corepunde din punct de vedere igienic si estetic. Acestea vor purta emblema firmei prestatoare. Agentii economici autorizati pentru prestarea activitatii de salubrizare au obligatia sa respecte ciclul de ridicare a deseurilor aprobat de I.P.S.M.P. si serviciile de specialitate din cadrul Primariei. Prestatorii sunt obligati sa respecte cu strictete programul si traseele de ridicare a deseurilor, sa le faca cunoscute, inclusiv ziua desemnata recuperarii restantelor in cazul unor indisponibilitati temporare.

BIBLIOGRAFIE PROIECT: V. Oros, C. Draghici Managementul deseurilor C. Ungureanu Gestionarea Integrata a Deseurilor Municipale N. Antonescu, R. Polizu, V. Cndea-Muntean, M. Popescu - Valorificarea energetic a deseurilor: Procese i instalaii de ardere http://ro.wikipedia.org/ http://www.mmediu.ro/ Cpn, Camelia; Racoceanu, Cristinel Deeuri Wehry, Andrei; Orlescu, Mircea - Reciclarea i depozitarea ecologic a deeurilor

21