Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului - 2007 -

Student: Anul III, Seria C, grupa 1310

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

CUPRINS: Capitolul 1- Fundamentele teoretice ale planului de afaceri 1.1- Necesitatea planului de afaceri 1.2-Coninutul planului de afaceri Capitolul 2- Diagnosticul economico- finaciar al societatii S.C. InterAgro S.A. 2.1- Prezentarea Societatii 2.2- Analiza potentialului intern 2.2.1- Diagnosticul organizarii structurale 2.2.2- Diagnosticul potentialului material 2.2.3- Analiza rezultatelor economico- financiare Capitolul 3- Diagnosticul de piata 3.1- Analiza ofertei 3.2- Analiza cererii Capitolul 4- Programul de productie 4.1- Prognozarea productiei medii la hectar

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

Capitolul 1- Fundamentele teoretice ale planului de afaceri

Planul de afaceri este o lucrare complex care se ntocmete atunci cnd apare o afacere nou, o investiie important, cnd este necesar o restructurare n vederea constituirii unei societi mixte, n caz de fuziune, divizare etc.. El trebuie s fie realist, fiabil, credibil, ambiios i s cuprind indicatori tehnici i economico-financiari ce pot fi realizai pe termen mediu i lung. Din stabilirea clar a obiectivelor strategice i din fundamentarea indicatorilor trebuie s se contureze soluii i msuri concrete care permit realizarea scopurilor propuse. 1.1 Nesitatea planului de afaceri Planul de afaceri se fundamenteaz pe o concepie strategic, care s asigure ntreprinderii (firmei, sau, n cazul nostru, societii agricole) creterea puterii competiionale i maximizarea profitului. La elaborarea acestei lucrri trebuie angrenat ntreaga echip de conducere. Planul de afaceri este un instrument util pentru urmrirea activitii pe o perioad mai lung de timp, cuprinznd i implementarea proiectului i rambursarea datoriilor. Pentru a-i atinge scopul, planul de afaceri trebuie s ndeplineasc o serie de condiii, cum ar fi : concizia prezentrii problemelor; s asigure o informaie bogat i convingtoare; s fie uor de citit; s fie logic i uor de urmrit; s fie transparent, adic s identifice neajunsurile, riscurile posibile i responsabilitile; s asigure garania succesului i banii necesari investiiei; s asigure fundamentarea produciei pe o bun strategie de marketing; s cuprind previziuni financiare corecte i s accentueze posibilitile de realizare a unei capaciti beneficiare ridicate; s se bazeze pe o analiz competent a concurenilor poteniali, furnizorilor i clienilor; s asigure folosirea eficient a capitalului etc.. Calitatea planului de afaceri depinde ns, ntr-o msur destul de mare, de calitatea concepiei i de efortul depus pentru reuita lui. Planul de afaceri permite

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

investitorilor de capital, bncilor, altor ageni economici s cunoasc starea actual i perspectivele ntreprinderii n competiie cu ali parteneri. El trebuie s dea rspunsuri la cteva ntrebri fundamentale care se ivesc : Cine suntei ? Ce facei ? De unde venii ? Unde vrei s ajungei ? 1.1. Coninutul planului de afaceri

Planul de afaceri cuprinde dou pri : diagnosticul economic i evaluarea activitii viitoare. a) Diagnosticul economico-financiar Pentru realizarea unui bun diagnostic economic-financiar se dezvolt urmtoarele aspecte, concretizate n capitole i subcapitole distincte : Scurt istoric al ntreprinderii (societii agricole); Prezentarea general a ntreprinderii (societii agricole), coninnd : date de identificare, capitalul social, scopul etc.; Organizarea structural (structura organizatoric, structura de producie), msuri de perfecionare (crearea de noi compartimente i sectoare, divizare, fuziune, restructurarea produciei); Diagnosticul potenialului tehnico-productiv (capaciti de producie i grad de utilizare, resursele de producie, produciile i caracterizarea produselor, caracterizarea strii tehnice, a tehnologiilor i propuneri de mbuntire, consumuri specifice de resurse, cooperarea cu alte firme etc.); noile produse propuse i principalele avantaje; Diagnosticul managementului i al utilizrii resurselor umane (mrimea i structura personalului, experiena, competena echipei manageriale, pregtirea profesional, soluii privind reproiectarea activitii de management etc.); Diagnosticul activitii economice (nivelul, structura i evoluia cheltuielilor de producie i a productivitii factorilor, evoluia i structura costurilor unitare); Diagnosticul activitii de marketing (evoluia i structura produciei marf, evoluia preurilor i a rentabilitii pe produse, raporturile ntreprinderii (societii agricole) cu piaa de desfacere i de aprovizionare); Diagnosticul financiar cuprinde : analiza evoluiei veniturilor, cheltuielilor i rezultatelor financiare a ultimilor trei ani, evoluia i structura patrimoniului net, structura activelor totale, evoluia capitalului permanent i a gradului de asigurare cu disponibiliti bneti, situaia blocajului financiar, situaia creditelor i dobnzilor, indicatorii financiari; Concluziile generale ale diagnosticului : puncte slabe i puncte forte. Din concluziile i soluiile propuse trebuie s rezulte principalele msuri menit s creasc profitul i funcionalitatea ntreprinderii (societii agricole), extinderea pe pia, creterea disponibilitilor bneti i a credibilitii la bnci n vederea contractrii de credite. Printre aceste msuri merit amintite urmtoarele : n sfera aprovizionrii :

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

- aprovizionarea de la surse apropiate cu mijloace adecvate; - clauze contractuale precise, cu termene i fr confuzii; - evidena operativ bun, simpl i uoar; - eliminarea pierderilor de transport-depozitare-gestionare. n sfera produciei : - lansarea de noi produse; - creterea calitii produselor; - scurtarea ciclului de producie; - reducerea consumurilor specifice prin retehnologizri i dotri; - utilizarea de maini i utilaje cu productivitate mare; - mecanizarea lucrrilor cu volum mare de munc; - automatizarea proceselor de producie; - organizarea aprovizionrii continue a locurilor de munc; - eliminarea deeurilor, rebuturilor. n sfera livrrilor : - creterea ritmului de vnzare, accelerarea ritmului de ncasri; - mecanizarea transportului la livrare; - organizarea operativ eficient a formelor de expediere. b) Evaluarea activitii viitoare n aceast parte a planului de afaceri se stabilesc principalele direcii strategice i se elaboreaz un plan strategic cu urmtoarele componente : planul de producie, planul de marketing comercializare, planul financiar. Planul de afaceri este completat cu anexe i diagrame (desene sau planuri ale produselor sau obiectului de investiii, contracte, prospecte etc.). Pentru fundamentarea celor trei componente sunt necesare informaii care se prelucreaz i se sintetizeaz n indicatori tehnici i economico financiari, astfel: 1) Planul de producie cuprinde : proiectarea capacitilor de producie pe ntregul flux tehnologic; descrierea complet i precis a produselor proiectate i stabilirea cantitilor ce se vor obine anual (cel puin trei ani); stabilirea necesarului de personal pe categorii i a fondului de salarii anual; proiectarea consumurilor specifice i totale de resurse, n condiiile tehnologiilor de producie practicate i viitoare; estimarea implicaiilor ecologice, inclusiv a impactului acestora asupra costurilor; proiectarea costurilor unitare i a cheltuielilor pe elemente componente, produse i pe ansamblul ntreprinderii (societii agricole). 5
Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

2) planul de marketing-comercializare cuprinde : sinteza analizei de pia (populaie, consumul estimat pe fiecare produs, veniturile medii ale populaiei, numrul i puterea concurenilor, tendinele pieei produselor etc.); analiza de produs (avantaje n comparaie cu ali competitori); strategiile de marketing (preuri ridicate, reclam, promovare etc.); estimarea cantitilor de produse ce se vor vinde, preurile unitare pe perioade, veniturile previzibile pe fiecare produs; reeaua de distribuie a ntreprinderii i modul de asigurare a transportului produselor; sistemul de aprovizionare (cantiti de aprovizionat, preuri, furnizori, transport etc.). Planul de marketing-comercializare trebuie s fie realist i bine documentat, n vederea relizrii vnzrilor proiectate i ocuparea segmentului de pia stabilit. a) planul financiar cuprinde : bugetul de venituri i cheltuieli pentru perioada urmtoare, inclusiv rezultatele financiare i repartizarea lor pe destinaii; proiectarea investiiilor i sursele de finanare previzibile; determinarea fluxului de numerar (cash-flow), fluxurile de numerar actualizate i calcului ratei interne de rentabilitate n cazul investiiilor; indicatorii financiari practicai, n scopul susinerii avantajelor proiectului propus sau a viabilitii ntreprinderii (societii agricole) n urma msurilor de restructurare; riscurile activitii viitoare (factori posibili de risc, cuantificarea factorilor de risc i impactul asupra cheltuielilor i veniturilor viitoare). Pentru a funciona normal ntreprinderea (societatea agricol) are nevoie i de credite. n planul de afaceri trebuie estimat necesarul de credite. Acordarea creditului este condiionat de situaia economic a ntreprinderii, reflectat de nivelul i evoluia indicatorilor financiari calculai pe baza datelor din bilan i contul de profit i pierderi, a previziunilor din planul de afaceri. Pentru sigurana mprumutului, banca analizeaz cu mult atenie echipa managerial i perspectivele ntreprinderii (societii agricole). Piaa de desfacere Problema esenial i punctul de pornire n elaborarea planului de afaceri este seciunea Piaa de desfacere. Aceast seciune trebuie s asigure o cunoatere clar segmentului de pia al ntreprinderii (societii agricole) n vederea stabilirii strategiei economice. Criteriile ce trebuie avute n vedere pentru determinarea tipului de pia i a perpectivelor de extindere a acesteia sunt subordonate cerinelor consumatorilor i posibilitilor productorilor. Din punct de vedere al consumatorilor aceste criterii sunt :

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

nivelul veniturilor i perspectivele de sporire; zona geografic (regiune, rural i urban etc.); starea demografic (vrst, sex, naionalitate etc.); apecte psiho-sociale (atitudini, stil de via, religie etc.). Din punct de vedere al productorilor aceste criterii in de : specificul ntreprinderii (industriale sau agricole), de dimensiunea firmei, amplasare etc.; nivelul tehnic i calitatea tehnologiilor, de cerinele marilor consumatori i a micilor consumatori, posibiliti de export, preuri etc.; cerinele personale (familiale, relaii personale prioritare etc.). Pentru definirea pieei este necesar aprecierea clienilor poteniali i localizarea acestora, diferenierea cererii pe sezoane pentru produsele ntreprinderii (societii agricole), stabilirea dimensiunii pieei prin discuii cu potenialii distribuitori, intemediari i clieni. Este necesar, de asemenea, cunoaterea tendinei pieei prin estimarea creterii sale poteniale, ca i identificarea i analiza concurenei pentru produsele respective. Se remarc faptul c planul de afaceri este o lucrare mai coplex n comparaie cu un studiu de fezabilitate privind investiiile ntr-un obiectiv dat. Ca atare, att diagnosticul, ct i evaluarea activitii viitoare abordeaz ansamblul activitii ntreprinderii (societii agricole). Capitolul 2 : Diagnosticul economico-financiar al societii 2.1 Prezentarea societii agricole S.C. InterAgro S.A. este o companie privata cu capital mixt romano - britanic, infiintata in anul 1994, ce are ca principale domenii de activitate cultura cerealelor si a plantelor tehnice si comertul exterior, indeosebi exportul de ingrasaminte chimice pentru agricultura. Comertul exterior ca obiect de activitate a fost preluat de S.C. InterAgro S.A. de la actionarul majoritar, compania mama S.C. Interaction S.R.L., companie privata cu capital mixt romano-britanic, infiintata n anul 1991. Performantele inregistrate in perioada 1994 - 1997, ani in care mediul economic si financiar din Romania a fost dominat de probleme complexe si dificile, au contribuit la revizuirea politicii de firma si aplicarea la nivelul companiei a unei politici de integrare pe verticala, de transformare a companiei intr-un grup de firme, in care sa se favorizeze activitatile productive n lant. Societatea este inregistrata la Registrul Comertului sub numarul J40/6496/1995, avand atributul fiscal RO R7722930. Sediul central al societatii se afla in Bucuresti, Str. Verii, nr. 1-3, sector 2, cod postal 020723.

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

Incepand cu anul 1995 InterAgro S.A. a devenit unul din principalii producatori de cereale si plante tehnice din Romania. In prezent, sectorul de activitate agro-industrial are urmatoarea structura: Sectorul Productiei vegetale si animale Sectorul Conditionare - Depozitare Sectorul Industriei alimentare Avnd n vedere poziia geografic i material societatea dorete ca, n sensul cresterii dimensiunii sale s arendeze teren ,n condiiile legii 65/1998. Activitatea societii se desfoar potrivit statutului su ,ntocmitul conform reglementrilor legale din care rezult urmtoarele: durata societii este nelimitat cu ncepere de la data nmatriculri n Registrul Comerului ; obiectul de activitate const n exploatarea agricol a pmntului i a animalelor, precum i n transportul agricol. Unitatea este situata in zona de campie, in apropiere de Bucuresti, terenurile aflandu-se in clasa I de fertilitate a solului. Aceasta face parte din unitatile producatoare,cu potential, participand la aprovizionarea pietei si industriei locale(la morarit si panificatie, de prelucrare a semintelor oleaginoase, de conserve).

DATE PRIVIND SUPRAFAA SOCIETI Nr.crt. 1. 2. 3. 4. SPECIFICARE Suprafaa iniial Nr. Membrii asociai Suprafaa medie Suprafaa care va fi arendat U.M Ha Nr. Ha. Ha. Cantitate 500 600 0.83 200

Asociaii sunt persoane fizice, att foti proprietari, ct i motenitori ai celor care nu au deinut pmnt, beneficiari ai legii 18/1991. Cea mai mare parte a arendatorilor detin terenuri mai mici de un hectar. Contractul de arendare se incheie conform legii 16/1994 a arendarii si 65/1998 cu modificari la legea arendarii. Plata arendei se face in produse sau in bani. La incheierea contractului de arendare, arendatorul opteaza pentru una din cele doua posibilitati. Plata in produse consta in 25% din productia obtinuta la hectar sau din cantitatea minima ce se poate obtine daca apar boli sau alte calamitati iar plata in bani consta in echivalentul in lei al arendei in natura. 2.2 Analiza potentialului intern 2.2.1 Diagnosticul organizarii structurale

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

Administrare societii se face de ctre Adunarea General a Asociailor i de ctre un manager ales de acesta. Analiza personalului are ca scop analiza situaiei i structurii personalului i a capacitii sale de a contribui la realizarea obiectivelor generale ale societii. Societatea ncearc s aplice un management participativ. Societatea isi desfasoara activitatea pe baza unui program de activitate si a unui buget de venituri si cheltuieli pe perioada de un an si aprobat de Adunarea Generala a Asociatilor conform prevederilor statutului. Administrarea societatii este realizata de managerul general, activitatea manageriala desfasurandu-se in conditii dificile, datorita perioadelor de reorganizare si transfer al proprietatii de la fostele cooperative agricole in proprietatea unor asociati si a procesului ulterior de divizare. Societatea este divizata in trei compartimente, si anume : Compartimentul economico-financiar - aflat in subordinea directorului economic ; Compartimentul de marketing - aflat in subordinea directorului comercial ; Compartimentul productie aflat in subordinea directorului tehnic. Acest compartiment cuprinde doua ferme vegetale in cadrul carora se realizeaza productia efectiva. Managementul societatii isi propune in perspectiva sa diversifice activitatea prin organizarea unor activitati integrate pe produs. Ferma va organiza legaturi trainice de cooperare cu proprietarii de teren, carora li se asigura un nivel ridicat al arendei la hectar si face eforturi de fundamentare a activitatii pe baze stiintifice. Managerul operationeaza cu ocazia programarii activitatii , in ceea ce priveste resursele umane, cu : Disponibilitatile de forta de munca ; Necesitatile de forta de munca ; Disponibilitatile sunt formate din ansamblul de resurse de forta de munca de care dispune societatea agricola la un moment dat si cu ajutorul carora urmareste executarea lucrarilor, de regula, in timpul unui an. Fora de munc de care dispune este format din muncitori permaneni i din asociai care doresc s participe la munc. Structura forei de munc este diferit att din punct de vedere al nivelului de pregtire profesional, ct i ca vrst i sex. Nr.crt 1. 2. 3. Specificare Total salariai din care cu studii superioare Barbai din care vrsta peste 42 ani Femei din care vrsta peste 47 ani Nr. 30 4 20 4 10 1

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

Din tabel se remarc proporia sczut a personalului calificat, respectiv 12.2%. Se observ c strucura pe sexe reflecta o usoar apropiere ntre numarul brbaiilor(20) i al femeilor (10). Societatea nu dispune de for de munc nbtrnit, respectiv 20% la brbai i 10% la femei. Afirmaia este dovedit i de vechimea salariailor n societate, structura personalului pe categorii de vechime reflectnd faptul c n ultimii 5 ani societatea i-a renoit forele cu un procent important de noi angajati, fr a se afecta semnificativ calitatea muncii. Societatea nu se confrunt cu situaii conflictuale ntre conducere i salariai. Adunarea Generala a Actionarilor(AGA)

Manager general

Director economic

Director comercial

Director tehnic

Compartiment economicofinanciar

Compartiment marketing

Compartiment productie

Ferma vegetala 1

Ferma vegetala 2

Intre structura organizatorica si structura de productie trebuie sa exite o stransa legatura si relatii de conditionare. Organizarea si dezvoltarea unei structuri de productie eficiente este o necesiatte pentru competitivitatea societatii pe piata externa. Structura de productie se defineste prin felul si numarul ramurilor vegetale , prin proportiile dintre ele si prin ponderea fiecareia in activitatile unitatii. Ea are un rol important in ceea ce priveste rezultatele de productie si economice pe care le obtine, modul in care sunt utilizate resursele, adaptarea ei la mediul ambiant in care functioneaza.

10

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

Structura culturilor din societatea agricola Agroprod este specifica zonei de campie, societatea cultivand doar culturi de camp. In perioada de analiza cele 500 ha teren arabil de care dispune societatea au fost repartizate pe culturi dupa cum urmeaza :

Nr. Crt. 1. 2. 3. 4.

Cultura Gru Mazre Porumb Floarea-soarelui TOTAL

Tabelul 3: Structura iniial de producie Suprafaa Ha % 200 40 50 10 200 40 50 10 500 100

Decizia privind structura de productie care se practica presupune luarea in considerare a o serie de elemente, cum sunt : cerintele pietei fata de un produs sau altul, conditiile naturale, disponibilitatile de forta de munca, capitalul fix si circulant de care dispune exploatatia etc. Totodata, structura de productie urmeaza sa tina seama de o serie de principii : modul in care ea contribuie la utilizarea resurselor de diferite feluri, aportul sau la combaterea riscului si a incertitudinii, accelerarea vitezei de rotatie a capitalului circulant si altele. Problemele referitoare la alegerea structurii de productie cunosc grade diferite de complexitate, putand sa evolueze de la inlocuirea unei culturi cu alta pana la modificarea structurii in ansamblul sau. 2.2.2 Diagnosticul potentialului material Mijloacele fixe existente n cadrul societii constau din sediul social i parcul de masini agricole. Acesta din urm cuprinde maini agricole care au fost achiziionate, n ceea mai mare parte a lor, dup anul 1995, deci au o durata scurta de utilizare, fapt ce asigura indici calitativi de lucru, contribuind la cresterea productiei.. Avnd n vedere durata scurta de folosire, aceasta asigur indicii calitative de lucru , contribuind la creterea produciei. Evolutia ascendenta a tehnicii agricole ofera o gama larga de utilaje care pot fi folosite in scopul realizarii unor lucrari mecanizate necesare in cadrul societatii astfel incat timpul de munca necesar pe unitatea de produs sa fie cat mai redus. Eficienta mecanizarii apare conditionata, pe de o parte, de complexul de factori ce definesc conditiile naturale si economice in care are loc utilizarea tractoarelor si a masinilor agricole. Mijloacele fixe existente in societate constau din: sediul central si parcul de masini si utilaje agricole. Situatia parcului de masini si utilaje este redata in tabelul de mai jos :

11

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

Tabelul 4 : Structura parcului de masini NR.CRT. SPECIFICARE TRACTOARE DIN CARE: U 650 U 800 PLUG 5 TRUPIE SEMANATOARE SPC 4FS SEMNTOARE SUP15 GRAP U.M. BUC BUC BUC BUC BUC BUC BUC CANTITAT E. 6 4 2 2 2 3 3

1 2 3 4 5

2.2.3 Analiza rezultatelor economico- financiare Diagnosticul economico-financiar al societatii reprezinta cel mai substantial instrument de analiza cu impact puternic asupra deciziilor viitoare ale managerilor, el efectuandu-se pe baza informatiilor din contabilitate, in ultimii trei ani. Tabelul 5: Date financiare Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Indicatori Stocuri Active circulante Active curente Capitaluri proprii Total datorii Pasive curente Cifra de afaceri Venituri din producia vndut Venituri din vnzarea mrfurilor Venituri din exploatare Anul 2004 939,6 38461,4 37521,8 49603,0 20565,6 58935,0 306356,3 306356,3 0 306356,3 Valoare Anul 2005 1258,0 55558,0 54300,0 55083,5 52212,7 52212,7 326321,9 326321,9 0 326321,9 Anul 2006 5384,5 63944,5 58560,0 68340,5 60128,2 60128,2 338940,0 338940,0 0 338940,0

8.

12

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

9.

Venituri financiare

0 0 306356,3 281578,1 4851,2 0 0 281578,1 24778,2 6194,55 18583,65

0 0 326321,9 297353,5 5562,0 0 0 297353,5 28968,4 4634,94 24333,46

0 0 338940,0 302562,0 6242,8 0 0 302562,0 36378,0 5820,48 30557,52

10. Venituri excepionale TOTAL VENITURI 11. Cheltuieli pentru exploatare Cheltuieli cu serviciile prestate 12. Cheltuieli financiare 13. Cheltuieli excepionale TOTAL CHELTUIELI 14. Profit brut 15. Impozit pe profit 16. Profit net

Datele au fost preluate si prelucrate din bilantul contabil al societatii si anexele acestuia din ultimii trei ani. Pe baza informatiilor furnizate de societate se pot calcula indicatorii financiari inregistrati astfel : Date privind indicatorii financiari i economici calculai pe baza datelor din bilan: Nr. Crt. I 1. 2. 3 4 II 1. 2. Tabelul 6: Indicatorii financiari i economici Valoare Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 0.62 0.65 29.30% 0.1619 8.16 6.06% 8.79% 306356.3 281578.1 1.02 1.06 40.79% 0.1688. 5.87 7.45% 9.74% 326321.9 297353.5 0.88 0.97 43.71% 0.2016 5.30 9.01% 12.02% 338940.0 302562.0

Indicatori INDICATORI FINANCIARI Indicatori de lichiditate - rata lichiditii imediate - rata lichiditii curente Indicatori de solvabilitate - rata datoriilor - solvabilitate financiar Indicatori de gestiune - viteza de rotaie a activelor Indicatori de rentabilitate - marja de profit - rata rentabilitii resurselor INDICATORI ECONOMICI Venituri totale Cheltuieli totale

13

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

3. 4. 5. 6.

Profit brut Impozit pe profit Profit net Rata rentabilitii financiare 1. Indicatori de lichiditate

24778.2 6194.55 18583.65 37.46%

28968.4 4634.94 24333.46 44.17%

36378.0 5820.48 30557.52 44.71%

Rata lichiditatii imediate=(active curente-stocuri)/pasive curente Rata lichiditatii curente=active circulante/pasive curente 2. Indicatori de solvabilitate Rata datoriilor=(total datorii/total active)x100 Solvabilitatea financiara=capital propriu/cifra de afaceri 3. Indiactori de gestiune Viteza de rotatie a activelor=cifra de afaceri/active circulante 4. Indicatori de rentabilitate Marja de profit=(profit net/cifra de afaceri)x100 Rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)x100 Rata rentabilitatii financiare=(profit net/capitaluri proprii)x100 Analiza rezultatelor economico-financiare releva urmatoarele : 1. INDICATORII DE LICHIDITATE-reflecta capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile. Rata lichiditatii imediate inregistreaza o evolutie oscilanta, avand valori subunitare in anii 2004 si 2006,lucru ce demonstreaz capacitatea redusa de a mobiliza creantele si disponibilitatile pentru plata la timp a datoriilor. In anul 2005, acest indicator a avut o valoare supraunitara, lucru favorabil unitatii. Rata lichiditatii curente inregistreaza valori sub 2, deci lichiditatea nu este buna pentru societate. 2.INDICATORII DE SOLVABILITATE-arata capacitatea unei societati de a-si onora obligatiile fata de terti pe seama activelor sale. Rata datoriilor reflecta fondurile imprumutate fata de totalul fondurilor utilizate, maximul trebuind sa fie de 50%. Aceasta rata este satisfacatoare cand are valori cuprinse intre 35-40%. In cazul societatii InterAgro, aceasta rata este foarte diferita de la un an la 14
Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

altul.Astfel, in anul 2004 nu se inregistreaza o rata prea buna, deoarece valoarea este cu mult sub 35% (29.3%) insa in urmatorii doi ani aceasta valoare s-a imbunatatit, ajungand pana la 43.71% in anul 2006 Solvabilitatea financiara-inregistreaza o evolutie crescatoare, valorile fiind insa cu mult sub cele recomandate(0.35-0.50) Acest lucru indica faptul ca ponderea capitalului propriu in cifra de afaceri este mult inferioara nivelului recomandat, deci managerii societatii nu au reusit sa-si imbunatateasca cifra de afaceri din capitalul propriu inregistrat in fiecare perioada. 3.INDICATORII DE GESTIUNE-reflecta modul in care s-a realizat gestiunea activelor fixe si circulante, a productiei, a marfurilor, a resurselor materiale si financiare etc. Viteza de rotatie a activelor-inregistreaza o evolutie descrescatoare, semnificand o imbunatatire a posibilitatii transformarii in bani sau in alte active. 4.INDICATORI DE RENTABILIATE Marja de profit-semnifica ponderea profitului net in cifra de afaceri, exprimand capacitatea cifrei de afaceri de a produce profit net.Aceastam marja este in continua crestere, lucru ce semnifica o buna evolutie a societatii. Rata rentabilitatii resurselor consumate- are o evolutie crescatoare, insa activitatea societatii nu este rentabila, deoarece cheltuielile inregistrate sunt superioare profitului, care creste dar nu suficient pentru a acoperi aceste cheltuieli. In concluzie, din aceasta analiza diagnostic a ctivitatii societatii agricole, rezulta ca societatea are si puncte slabe dar si puncte forte. Astfel, enumeram dintre punctele slabe : nevalorificarea la maximum a potentialului climatic, nepracticarea unor preturi bune si nereusirea incasarii la timp a sumelor cuvenite pe produse. Dintre punctele forte : societatea dispune de o baza tehnica importanta, in stare buna de functionare, conditiile pedoclimatice sunt bune, in special calitatea solului, societatea agricola are piata de desfacere. Strategia de dezvoltare a societatii presupune : Cresterea productiei si a eficientei economice pe suprafata de cultura, pri extinderea suprafetei cultivabile de la 500 la 700 ha, cele 200 ha diferenta fiind obtinute prin arendare. Sectorul de prestari servicii se va organiza pentru efectuarea unor lucrari agricole la asociatiile agricole si producatorii individuali. Societatea isi va dimensiona permanent productia in functie de cerinte si se va baza pe dezvoltarea unei activitati eficiente.

Capitolul 3- Diagnosticul de piata

15

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

3.1 Studierea pietei de desfacere Piata resurselor materiale reprezinta locul de intalnire a cererii cu oferta de resurse materiale, locul unde se stabileste pretul, in cele mai dese cazuri prin negocieri. Cererea este reprezentata de : - producatori agricoli - industria alimentara Oferta este reprezentata de - producatori - intermediari de resurse umane Circulatia resurselor materiale in cadrul tipurilor de economii se desfasoara astfel : - in economia centralizata resursele materiale sunt dirijate prin intermediul balantelor si repartitiilor materiale - in economia de piata circulatia resurselor se face liber, preturile sunt liberalizate si stabilite prin negocieri - in economia de tranzitie se impletesc ambele aspecte Spre deosebire de piata bunurilor de consum final, piata resurselor materiale comporta urmatoarele particularitati : 1) Piata resurselor materiale este mai concentrata, existant un numar mic atat de producatori cat si de beneficiari. Societatea agricola studiata face parte din unitatile producatoare, iar beneficiarii produselor sale sunt diversificati : fabrici de panificatie (grau), fabrici de bere (porumb), fabrici de ulei (floarea soarelui), fabrici de conserve (mazare si porumb). 2) Cererea de resurse materiale este derivata din cererea de consum final astefel ca inainte de a se stabili programul de resurse materiale trebuie sa se studieze cererea pentru produsul final la obtinerea caruia participa respectiva resursa materiala. 3) Motivatia achizitionarilor resurselor materiale este mai rationala pentru ca trebuie sa se tina cont de pretabilitatea acestora la tehnologiile de productie ale beneficiarilor, ceea ce inseamna ca motivatia cumpararii resurselor materiale are caracter tehnico- economic, in cazul concret al firmei InterAgro existand aceasta motivatie. 4) Tranzactiile pentru resursele materiale necesita o perioada de timp mai lunga pentu ca la negocieri participa o echipa de specialisti, uneori apelandu-se la societati de consultanta pentru resursele materiale complexe. Pentru recuperarea costurilor suplimentare efectuate in timpul negocierilor se realizeaza urmatoarele aspecte economice : - cresterea rendamentelor medii si atingerea parametrilor proiectati int-un timp relativ scurt - reducerea consumurilor specifice - rationalizarea costurilor de productie - cresterea nivelului calitativ al produsului final - obtinerea unor preturi avantajoase la produsele finale - realizarea de profituri maxime, etc.

16

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

Pe langa aceste particularitati mai pot fi edentificate particularitati pe cele patru politici de marketing : 1) Politica de produs a unitatilor de productie de resurse materiale trebuie sa se tina cont de faptul ca cererea de resurse materiale este derivata din cererearea de consum final, de aceea politica de produs trebuie adoptata tehnologiilor de productie a unitatilor agricole sau de industria alimentara si pietei intreprinderilor producatoare. Pentru unitatile agricole sau de industrie alimentara, o caracteristica a politicii de produs cu privire la resursele materiale de natura agricola, o reprezinta posibilitatea de autoproducere a unor categorii de resurse cum ar fi : seminte, material de plantat, furaje. 2) Politica de pret pentru resursele materiale are ca principala caracteristica faptul ca marja de profit e mai mica in cazul resurselor materiale, spre deosobire de produsele obtinute consumului final, acest aspect fiind justificat prin faptul ca respectivele resurse materiale au de cele mai multe ori preturi mai mari, comparativ cu resursele finale, si de asemenea intra intr-un proces de productie din care rezulta produse agroalimentare destinate consumului final. Pentru produsele finale, marja profitului este substantial mai mare, ajungand pentru produsele de lux la 100% sau mai mult. Pentru anumite categorii de resurse materiale, preturile de achizitie sunt sustinute de bugetul de stat din parghii economice precum : cupoane arabile destinate achizitiei de samanta, ingrasaminte chimice etc., si dobanzi bonificate (reduse). 3) Politica de distributie in marea lor majoritate resursele materiale circula pe canale directe de genul producator- consumator, foarte putine fiind resursele materiale care circula prin canale scurte si numai pentru resursele materiale din import canalele fiind lungi (incluzand cel putin doi intermediari). In general canalul prin care circula resursale materiale este ingust la nivel de producator, latindu-se catre partea consumatorilor, distantele dintre producatori si beneficiari fiind in cele mai dese cazuri mari sau foarte mari. Cu privire la logistica de distribuire, aceasta comporta particularitati pe cele doua mari categorii : pentru mijloace fixe transportul trebuie desfasurat in siguranta cu asigurarea service-ului pe timul transportului, pentru acestea nefiind necesare conditii speciale de despozitare, iar pentru mijloacele circulante, mai ales pentru resursele materiale de natura agricola, transportul se efectueaza in conditii specifice pentru fiecare resursa materiala, ele necesitant conditii speciale de depozitare. 4) Politica promotionala pentru produsele finale se realizeaza prin intermediul publicitatii, in timp ce pentru resursele materiale promovarea se face prin intermediul brosurilor, pliantelor si cataloagelor, unde sunt prezentate caracteristice tehnice. Actiunile de promovare si publicitate ale societatii agricole prezentate se vor realiza prin intermediul revistelor de specialitate si de asemenea prin montarea de panouri publicitare si prin conectarea la reteaua de internet. Publicitatea de produs se va realiza prin tiparirea unei brosuri ce va cuprinde fisele tehnice ale produselor societatii agricole prezentate. Cererea de marfuri, cunoasterea cererii beneficiarilor potentiali pentru produsele si serviciile oferite pietei constituie premisa orientarii eficiente a oricarei intreprinderi. Metodologia cercetarii se diferentiaza, nu numai in functie de natura marfurilor la care se refera cererea pentru consumul populatiei sau pentru consumul productiv, ci in functie de specificul purtatorilor cererii asupra carora se efectueaza cercetarea. Pe langa elementele comune cu cercetarea cererii de marfuri a populatiei, studierea cererii intreprinderiloe economice prezinta o serie de particularitati. Purtatorii acestei cereri sunt reprezentati de o varietate de agenti economici : firme particulare,

17

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

publice sau mixte, iar obiectivul cercetarii se refera la o gama larga de bunuri materiale si servicii. Metodele interogarii au la baza existenta unor chestionare. Elaborarea planului de afaceri nu se poate realiza fara ca societatea agricola privata sa cunoasca mediul in care se desfasoara activitatea, intrucat rezumatele sale vor depinde de sesizarea mecanismului de functionare a acestuia. Studiile de piata detin locul principal in demararea activitatilor economice, cunoasterea pietei constituind o premisa a orientarii productiei societatii agricole. Societatea agricola privata studiata nu dispune in cadrul structurii organizatorice de un compartiment de marketing, intrucat insasi aceasta tructura este simplificata, cercetarile de piata sunt insa efectuate de un grup de persoane alese in acest sens. Ei trebuie sa se ocupe nu numai de nevoile de piata, ci si de posibilitatile societatii de a oferi consumatorilor produsele in cantitatea si de calitatea necesara. Cererea reprezinta domeniul central al investigatiilor de piata, informatiile in aceasta directie putand proveni de la diferite societati de consultanta care au fost solicitate, acestea putand oferi date privind cererea de produse vegetale, pe baza analizei statistice ce sugereaza unele dimensiuni si tructuri ale cererii in perioada trecuta, analiza lor avand in vedere vanzarile catre piata. Informatiile privitoare la la cerere pot fi obtinuti de la diferiti beneficiari, direct de la consumator, putand fi redate anumite restrictii din care reiese ca cererea populatiei fata de produsele vegetale nu se supun normelor, ele referindu-se la posibilitatea economica de satisfacere a nevoilor de consun de catre oferta, la veniturile consumatorilor care in mod frecvent limiteaza cererea la dimensiuni sub nivelul trebuintelor. 3.1 Analiza ofertei Fiecare firma este interesata sa cunoasca modul in care piata ca sursa de inspiratie. Obiectul cercetarii ofertei priveste cunoasterea surselor de formare a volumului si structurii ofertei, a factorilor sai de influenta, evaluarea dinamicii si localizarii teritoriale a tendintelor in raportul dintre componentele sale, stabilirea gradului de invechire economica. Evaluarea ofertei poate fi facuta atat din profil static, cercetand situatia acesteia la un moment dat, cat si din profil dnamic, cuprinzand mutatiile care au loc in dimensiunile si aspectul ofertei in distributia ei spatiala si pe verigi comerciale. Investigatiile ofertei nu trebuie insa separate de studierea cererii, deoarece in multe situatii oferta este formatoare de cerere prin declansarea unor noi trebuinte si deprinderi de consum sau utilizare. Informatiile destinate cercetarii ofertei se impart, ca si in situatia cererii in primare sau secundare, cele primare fiind rezultatul contactului direct cu oferta realizat fie selectiv (pe lanturi reprezentative), fie printr-o abordare in totalitate, iar cele secundare fiind mult mai cuprinzatoare, astfel oferta interna, pana la un anumit grad de detaliere, putand fi dedusa din date continute in anuarele statistice si din buletinele de informare. Aceste informatii prezinta insa o serie de inconveniente legate in principal de gradul lor redus de detaliere, de lipsa unor elemente de ordin calitativ si de faptul ca sunt obtinute anterior momentului la care se refera. Astfel, restransa ca volum si posibilitati de plata, piata societatii romanesti este supraaglomerata de agenti economici.

18

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

Pentru o buna desfasurare a activitatii de productie, unitatea InterAgro apeleaza la cei mai buni (avand raportul calitate/ pret supraunitar) furnizori de produse si servicii in scopul obtinerii celor mai bune produse, cu un minim de resurse materiale. Tabelul 7 : Furnizori materii prme NR. CRT. 1 2 3 4 5 Denumire material Seminte Ingrasaminte chimice Combustibil Ierbicide Pesticide Denumire furnizor S.C. Semrom S.A. S.C. Amonil S.A. S.C. Petrom S.A. S.C. Erbas S.A. S.C. Procera S.A. Structura 40 % 20 % 25% 7.5% 7.5%

Materialele reprezentate in tabelul 7 sunt rezultatul unor procese anterioare de munca omeneasca si sunt purtatoare de costuri, ceea ce accentueaza cerintele fata de calitatea lor si fata de modalitatile de utilizare. Ameliorarea calitativa a factorilor si conditiile de depozitare si de pastrare au rol n conservarea acesteia (a calitatii), cu efecte pozitive n ceea ce priveste consumurile specifice si nivelul productiei la hectar. Aparnd ca rol al unor procese de productie, desfasurate fie n agricultura, fie n industrie, ceea ce presupune n mod, implicit, generarea de cheltuieli (unii dintre ei, cum ar fi pesticidele, fiind foarte scumpi) sunt necesare decizii fundamentate economic, referitoare la structura sortimentala a ceea ce se produce si a nivelului calitativ. Observam din tabelul de mai sus ca cele mai mari ponderi in realizarea productiei agricole, deci implicit cei mai importanti factori de produtie, ii reprezinta achizitionarea de seminte (materie prima fara de care o cultura nu exista), apoi combustibilul (necesar alimentarii utilajelor agricole pentru diferite activitati) si nu in ultimul rand imgrasamintele chimice sau ecologice.

3.2 Analiza cererii In toate actiunile sale, intreprinderea moderna foloseste piata ca sursa de inspiratie. Conducerea stiintifica a activitatii intreprinderii moderne care impune o conducere dinamica prin excelenta, implica un proces decizional neintrerup in care amplasarea si frecventa deciziilor sunt strict dependente de complexitatea activitatii, de dinamismul mediului la care urmeaza sa se racordeze, aceasta insemnand ca la randulei si cercetarea pietei este o operatie continua si nu un proces ocazional, pentru ca intreprinderea trebuie sa cunoasca in mod permanent pulsul pietei, sa dispuna de suficiente informatii asupra tuturor parametrilor pietei. Dat fiind calitatea produselor, vnzrile vor fi realizate dup cum urmeaz : NR. CRT. CLIENTI PRODUSE Tabelul 8: Clienti Pret Vanzare %DIN VANZARI

19

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

1 3 5 4

S.C. Spicul S.A. S.C. AlcoZim S.A. S.C. Bunge S.A S.C. Sofert S.A.

GRAU porumb Fl. soarelui Mazare

0,59 0,5 0,77 0,73

100 100 100 100

Diferenele dintre producia fizic total obinut vor reprezenta obligaia societi agricole n calitate de arendai de a plti arendatorului (fie n produse ,fie n bani), arenda potrivit contractului de arendare ncheiat dup cum urmeaz: 500 kg gru la hectar ; 700 kg porumb la hectar; 300 kg floarea soarelui la hectar; 300 kg mazre la hectar; Din tabelul 8 reiese ca majoritatea clientilor sunt producatori de paine (Tritipan S.A.) avand ca materie prima graul, bauturi alcolice (AlcoZim S.A.) ce folosesc porumbul si orzul, fabrici de ulei (Bunge S.A.) ce folosesc floarea soarelui si Sofert S.A. care are ca activitate principala productia conservelor de mazare. Cel mai important cumparator de floarea soarelui al firmei InterAgro este firma Bunge S.A., cea care produce uleiul sub marca Floriol. Bunge se situeaz pe locul nti n lume n vnzarea uleiului vegetal mbuteliat. in Romnia, Bunge a devenit lider prin creterea constant a celor dou mrci importante din portofoliu, Floriol i Unisol. Bunge este: - cel mai mare procesator de semine oleaginoase din lume. - cel mai important productor de fertilizatori din America de Sud. - lider mondial n industria uleiului alimentar i lider pe pia]a uleiului din Romnia. Numele societatii comerciale Spicul S.A. Bucuresti reprezinta un simbol al traditiei si al calitatii produselor de morarit, panificatie, produse zaharoase, patiserie si paste fainoase. In sfera principalelor preocupari ale societatii Spicul se afla, desigur, painea - produs atat de gustos si hranitor, care nu poate lipsi in nici o zi de pe masa fiecaruia dintre noi. Structura organizatorica a societatii SPICUL este urmatoarea: Moara si siloz; Brutarie Bucuresti; Brutarie Bujoreni; Paste fainoase; Zaharoase; Moara si silozul au fost modernizate in 1997 cu tehnologie germana Buhler. Datorita utilajelor performante fainurile obtinute sunt de calitate superioara si constanta, asigurand in acelasi timp si protectia mediului. Moara are o capacitate de 220 tone de grau/24 h si asigura faina pentru consumul propriu si pentru clienti. Tipurile de faina obtinute sunt: 480, 550 (grifica), 650, 900, 1250, germeni, gris, tarate, tarate alimentare. In 1998 s-au achizitionat linii complet automatizate pentru producerea painii cu o capacitate totala de 40 tone/24 ore. 20
Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

Painea obtinuta pe aceste linii are gustul si aromele painii traditionale obtinute pe vatra si se mentine proaspata mai mult de 3 zile. Calitatea constanta a painii este data de sistemele de dozare automatizate, care permit mentinerea aceleiasi retete pe toata perioada desfasurarii procesului de productie. Tehnologia de preparare a painii in 3 faze ajuta la dezvoltarea aromei, gustului si volumului painii fara adaos de alti aditivi. In felul acesta painea oferita este "ca la mama acasa" din toate punctele de vedere. Aceste proprietati sunt asigurate prin coacerea in cuptoare cu vatra mobila din placute ceramice, cuptoare de altfel unice in Romania.

Capitolul 4- Programul de productie

4.1- Prognozarea productiei medii In ultimii trei ani s-au realizat la fiecare dintre culturi aproximativ aceleasi productii : la grau productii de 3000-3500 kg la hectar, la porumb de 4000-4500 kg la hectar, la floarea soarelui de aproximativ 1750 kg la hectar, iar la mazare 2000 kg la hectar, toate productiile fiind realizate in conditii de cultura neirigata. In eleborarea planurilor strategice, a plnului de afaceri cu componenta sa referitoare la productia de obtinut, un rol important revine stabilirii nivelului productiei medii. Metodele folosite sunt variate, ele inscriindu-se in randul celor referitoare la extrapolarea tendintei (mecanice sau analitice) si explicative. Lor li se poate adauga metoda intuitiva si metoda bazat pe bonitatea terenurilor. Metoda intitiva se bazeaza pe elemente cum sunt : exeperienta managerilor, rezultatele din perioada precedenta, conditiile specifice de productie. Se fac diferite aprecieri ale nivelului productiei cu un anumit grad de aproximare pentru a nu se recurge la calcule ci la simple aprecieri care pot obtine pornind de la bonitatea terenurilor exprimata in note de bonitate. Dintre metodele mecanice si analitice se au in vedere : 1. media aritmetica- se utilizeaza numai in conditiile in care seria dinamica a productiilor medii este stationara indiferent de perioada pentru care se calculeaza ;

21

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

2. metoda mediilor mobile se utilizeaza cand seria de timp a productiei medii prezinta o productie oscilanta. In acest caz se calculeaza mediile mobile dintr-un anumit numar de ani. Programul se fundamenteaz pe cele expuse anterior i are n vedere posibilitile societii de a-si dezvolta activitatea. Prognozarea productiei medii la hectar se realizeaza cu ajutorul metodei mediilor mobile, pe baza datelor din ultimii 5-7 ani din anuarul statistic, dupa cum urmeaza : Tabelul 9: Productia medie la hectar 2002-2006 timp GRAU PORUMB FLOAREA SOARELUI MAZARE 2002 3038 3066 1029 1848 2003 1924 2902 1105 1266 2004 1429 2993 1268 1249 2005 3403 4441 1595 2364 2006 2965 3952 1381 1776

Unitatea de masura: kg Date preluate din Anuarul Statistic Metoda presupune calcularea productiei medii la hectar in 2007 astfel : Prognozarea productiei medii la grau: Q1=(3038+1924+1429)/3=6391/3=2130 Q2=(1924+1429+3403)/3=6756/3=2252 Q3=(1429+3403+2965)/3=7797/3=2599 Q2007= (Q1+Q2+Q3)/3=(2130+2252+2599)/3=6981/3=2327 t/ha Prognozarea productiei medii la porumb: Q1= (3066+2902+2993)/3= 2987 Q2= (2902+2993+4441)/3= 3445 Q3=(2993+4441+3952)/3= 3795 Q2007= (2987+3445+3795)/3=3409 t/ha Prognozarea productiei medii la floarea soarelui: Q1= (1029+1105+1268)/3= 1134 Q2=(1105+1268+1595)/3=1323 22
Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

Q3=(1268+1595+1381)/3=1415 Q2007= (1134+1323+1415)/3= 1091 t/ha Prognozarea productiei medii la mazare: Q1= (1848+1266+1249)/3=1454 Q2=(1266+1249+2364)/3=1627 Q3=(1249+2364+1776)/3= 1796 Q2007= (1454+1627+1796)/3= 1625 t/ha Din aceste calcule observam ca productia anului pentru toate cele grau si porumb este mai mica decat productia ultimilor 2 ani, iar pentru floarea soarelui si mazare este mai mica decat in ultimii 3 ani.

4.2 Optimizarea productiei agricole Determinarea suprafetelor pe care fiecare cultura le a ocupa, se va realiza e baza rentabilitatii fiecareia dintre ele:- grau- 40%, porumb 30%, floarea soarelui-15%, mazare 15%., rentabilitatile fiind aproximative, pana la recoltare putand aparea conditi pentru depasirea sau scaderea productiei. Optimizarea productiei se realizeaza pe baza unui asolament, tinandu-se seama de modalitatea de rotatie a culturilor. Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. Cultura Gru Mazre Porumb Floarea-soarelui TOTAL Suprafaa Ha 200 50 200 50 500 % 40 10 40 10 100

Tabelul 10: Rotatia culturilor Nr. crt Cultura 2005 anterioara viitoare Cultura 2006 anterioara viitoare Cultura 2005 anterioara viitoare

23

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

1 2 3 4 5

grau grau Grau si porumb Porumb si orz orz si fl. soarelui

grau grau porumb Porumb si orz Floarea soarelui

grau grau porumb Porumb si orz Floarea soarelui

grau grau porumb Porumb si orz Floarea soarelui

grau grau porumb Porumb si orz Floarea soarelui

porumb Fl. soarelui grau grau Grau si orz

ANUL ORZ Indicator Suprafata Cheltuieli la ha Consum de forta de munca Profit la ha

2002 3335 Grau 200 12 mil 15 1256.85

2003 2202 Porumb 200 13 mil 25 1691.5

2004 1966 Floarea soarelui 50 13 mil 25 881.62 Mazare 50 14 mil 25 1010.75

2005 3603 Orz

2006 2621

50 12 mil 25 1083

Se observa din tabelul de mai jos ca a fost introdusa o noua cultura, orzul. Venitul la hectar pentru fiecare cultura se calculeaza folosind formula Qmedie 2007*pret Se

V ha porumb= 3409 x 0.5 = 1704.5 lei/ ha V ha grau= 2327x 0.55= 1279.85 lei/ha Vha fl-soarelui = 1091x 0.82= 894.62 lei/ha V ha mazare = 1625x 0.63= 1023.75 lei/ha
calculeaza prin metoda mediilor mobile productia medie la ha a orzului: Tabelul 11 : Productia medie la hectar- orz

Q1= (3335+2202+1966)/3=7503/3=2501 Q2=(2202+1966+3603)/3=7771/3=2590 Q3=(1966+3603+2621)/3=8190/3=2730 Q2007= (2501+2590+2730)/3=7821/3=2607

24

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

Pretul de vanzare al orzului este de este 0,42 lei/kg V ha orz= Prod medie*prt= 2607x0.42=1095 lei/ha Se calculeaza profitul la ha pentru fiecare cultura in parte, astfel: Pr ha pt porumb= V ha pt porumb-Ch ha pt porumb= 1704.5 lei/ha-13 mil=1691.5 lei/ha Pr ha pt grau= V ha pt grau-Ch ha pt grau= 1279.85 lei/ha-13 mil=1256.85 lei/ha Pr ha pt fl-soarelui= V ha pt fl-soarelui-Ch ha pt fl-soarelui=894.62 lei/ha-13 mil=881.62 lei/ha Pr ha pt mazare= V ha pt mazare-Ch ha pt mazare=1023.75 lei/ha-13 mil=1010.75 lei/ha Pr ha pt orz= V ha pt orz-Ch ha pt orz=1095 lei/ha-12 mil=1083 lei/ha Se calculeaza profitul pe toata suprafata, astfel: Pr pt porumb= Pr ha pt porumb x S porumbului=1690.5 lei/hax200=338100 lei Pr pt grau= Pr ha pt grau x S grau=1268.85 lei/hax200=253770 lei Pr pt fl-soarelui=Pr ha pt fl-soarelui x S fl-soarelui=880.62 lei/hax50=44031 lei Pr pt mazare=Pr ha pt mazare x S mazare=1010.75 lei/hax50=50537.5 lei Pr pt orz= Pr ha pt orz x S orz= 1083 lei/ha x 50= 54150lei Tabelul 11 : Nivelul estimativ al productiei Nr. Crt. 1 2 3 4 5 Cultura Grau Porumb Fl. soarelui Mazare Orz Suprafata 200 200 50 50 50 Prod. Medie kg./ha Prod. Fizica Prod. STAS totala (tone) (tone) 2327 465.4 629.09 3409 681.8 563.76 1091 54.5 83.36 1625 81.2 81.02 2607 130.35 130

Coeficientul de calitate = 0.95

Capitolul 5- Programul de comercializare

NR. CRT. 1 3 5 Produs grau porumb Fl. soarelui Beneficiar Cantitate (tone) Pret Vanzare lei/kg S.C. Spicul S.A. 372.32 0,59 S.C. AlcoZim S.A. 537.44 0,5 S.C. Bunge S.A 43.6 0,77 25
Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Venituri 219.7 268.72 33.6

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

mazare

S.C. Sofert S.A.

64.96

0,73

47.5

Grau: 465.4 20 % arendatorului= 93.08 t - 80 % S.C. Spicul S.A. = 372.32 t Porumb: 671.8 20% arendatorului = 134.36 t - 80% S.C. AlcoZim S.A. = 537.44 t Floarea Soarelui: 54.5 - arendatorului = 10.9 t - S.C. Bunge S.A. = 43.6 t Mazare: 81.2 arendatorilor: 16.24 t - S.C. Sofert S.A. = 64.96 t

26

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341

Plan de afaceri- S.C. InterAgro S.A.

27

Spinu Andreea- Anul III, Seria C, grupa 1341