Sunteți pe pagina 1din 28

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE

Tema CONSTANTA-PROPUNERE PROGRAM TURISTIC

Profesor coordonator

Absolvent

Cuprins

Argument.....................................................................................3 Capitolul 1 Notiuni introductive-turism si turist...4 Capitolul 2 Constanta-potentialul turistic.......................................6 2.1 Petentialul natural...........................................6 2.2 Potentialul antropic.........................................10 Capitolul 3 Programul turistic propus in zona Constanta...............12 3.1 Itinerar..............................................................12 3.2 Prezentarea obiectivelor turistice.....................12 Concluzii si propunerii.................................................................20 Bibliografie .................................................................................21 Anexe..........................................................................................22

ARGUMENT

n Dobroqea. ,,...cmar a trecutului", derulm i acest itinerar de instrucie i vacan. Subliniez vacan, aici mai mult dect altundeva, reinnd particularitatea ,,aezare geografic deosebit de a altor inuturi romneti.. .ncins pe trei laturi de ape mari lng ntinsul albastru al mrii", ceea ce-l confer Dobrogei deopotriv calitatea de strbun a pmnturilor Romniei"(\/.Tuf eseu) ct i pe aceea de bun gazd pe meleagurile cu peste 2.000 de ani vieuire. Va fi un drum ndatorat lui Ovidiu si Traian, furitorilor mrii de grne a Dobrogei i Constelaiei litoralului, acolo unde se tia spune: i noi, bunule oaspete, cunoatem numele prieteniei, noi, care locuim departe de voi, la Pont i la Istru". (Ovidiu, ,,Epistulae ex Ponto")

CAPITOLUL l
NOIUNI INTRODUCTIVE - TURISM l TURIST

Apariia turismului se pierde n negura timpurilor i este greu de stabilit o dat cert a detarii sale ca activitate distinct, deoarece unele forme incipiente de turism s-au practicat din cele mai vechi timpuri. Etimologic cuvntul TURISM provine din englezescul ,,TO TOUR" (a cltori, a colinda), avnd deci semnificaia de excursie; el a fost vehicult n Anglia, n secolul al XVII-lea i a desemnat iniial aciunea de a voiaja n Europa. ,,TO TOUR" deriv la rndul sau din cuvntul francez ,,TOUR" -micare n aer liber, plimbare, drumeie, i a fost preluat treptat de majoritatea limbilor moderne pentru a exprima cltoria care urmrete cu preponderen un scop de agrement, de recreere. De-a lungul anilor, coninutul noiunii de TURISM s-a modificat i s-a mbuntit continuu, n prezent, dup ce a cunoscut o multitudine de definiii, putem spune c: TURISMUL se refer la activitile desfurate de persoane, pe durata cltoriilor i sejururile, n locuri situate n afara reedinei obinuite, pentru o perioad consecutiv ce nu depete un an (12 luni), cu un scop de loisir (odihn), pentru afaceri sau alte motive. (OMT) Elemente de referin ale activitii de turism: a) locul -n afara reedinei obinuite; b) perioada - consecutiv, s nu depeasc un an; c) scopul - loisir, afaceri sau alte motive. Pot fi identificate formele principale ale turismului: - turismul intern: rezidenii unei ri date care cltoresc numai n interiorul acesteia; - turismul internaional care grupeaz: - turismul receptor, non-reuzidenii care cltoresc n ara dat; - turismul emitor, rezidenii rii date care cltoresc n alte ri.

Pentru cererea turistic se definesc urmtoarele noiuni de baz: - cltor;


- vizitator. TURISTUL reprezint persoana care se deplaseaz spre un loc situat n afara
4

e) religie-pelerinaje participarea la diverse evenimente religioase, pelerinaje; f) alte motive: echipajele aeronavelor i vaselor, tranzit etc.

reedinei sale obinuite, pentru o perioad mai mic de 12 luni i ale crei motive principale de cltorie sunt altele dect exercitarea unei activiti remunerate la locul vizitat. Elemente de referin pentru a distinge turitii de alte categorii de cltori: 1) deplasarea s fie fcut ntr-un loc situat n afara reedinei obinuite; 2) perioada s fie mai mic de un an; 3) scopul deplasrii poate fi: a) loisir, recreere i vacan (odihn): vizitarea oraelor, efectuarea cumprturilor, plaje, croiaziere, voiaje de nunt, practicarea diferitelor sporturi; b) vizite la rude i prieteni: concedii n familie, vizitarea prinilor, participarea la funeralii, participarea la programe de ngrijire a invalizilor; c) afaceri i motive profesionale: inspecii, vnzri i cumprri n contul ntreprinderilor strine, participare la reuniuni, conferine i congerse, trguri i expoziii, misiuni guvernamentale, studii, cursuri de limbi strine sau de pregtire profesional, instalarea de echipamente, participarea la activiti sportive profesionale; orice persoan care se deplaseaz n scop profesional; d) tratament medical: staiuni balneare, staiuni termale, diferite tipuri de cure i tratamente (fitness, talazoterapie, kinetoterapie, slbire, nfrumuseare); EXCURSIONIST este orice persoan care cltorete pentru propria plcere pentru o durat mai mic de 24 de ore ntr-o alt localitate dect cea n care i are reedina i nu exercit nici o ocupaie lucrativ^ CLTOR N TRANZIT este orice persoan care tranziteaz o ar, chiar dac rmne mai mult de 24 de ore, cu condiia ca toate opririle s fie de scurt durat ui s aib alte motive dect turistice.

CAPITOLUL II CONSTANTA - POTENIAL TURISTIC

2.1 Potenial turistic natural

1. Relief i geologie; 2. Clim; 3. Vegetaie; 4. Faun; 5. Hidrografic; 6. Solurile. Judeul Constana reprezint una dintre cele mai importante zone turistice ale rii noastre, datorit, n primul rnd, litoralului Mrii Negre, tezaurului arheologic, ineditului peisajelor naturale, precum i porturilor maritime - toate acestea fiind concentrate pe o suprafa relativ restrns ce poate fi strbtut n numai cteva ore. Principalii factori geografici i social-economici care au permis dezvoltarea i modernizarea litoralului romnesc al Mrii Negre sunt relieful i microclimatul su specific, configuraia rmului, dimensiunea plajelor naturale sau a celor create, reeaua de comunicaii etc. Dac nainte de 1944 litoralul nostru dispunea de numai 5 staiuni, n prezent el reprezint o salb de staiuni care se niruie de la nord la sud , salb acltuit din staiuni de mrime i importan diferite: Nvodari, Mamaia, Agigea, Eforie nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costineti, Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche. n cadrul acestora funcioneaz peste 250 de hoteluri, peste 250 de vile, peste 20 de campinguri, mai mult de 300 de uniti de alimentaie public. Pricipala particularitate a litoralului romnesc const n crearea unor mari ansambluri hoteliere, precum i n amenajarea lor cu variate dotri pentru sport i agrement (piscine, terenuri pentru diverse sporturi, discoteci etc.). Fondul turistic naional mai cuprinde numeroase rezervaii naturale i
6

monumente ale naturii, zone de agrement, zone de vntoare i pescuit. Printre cele mai de seam rezervaii naturale i monumente ale naturii menionm: rezervaiile de la Agigea, Fntnia-Murfatlar (Basarabi), Hagieni, Canaraua Fetii (Com.Bneasa), Canaralele de la Hrova, Valu lui Traian, Gura Dobrogei, precum i peterile de la Limanu, Trguor,Cheia etc. Fondul turistic cultural al judeului este reprezentat n primul rnd prin monumentele sale arhelogice de o valoare unic n Romnia i n al doilea rnd prin numeroasele muzee i monumente de arhitectur. Dintre monumentele arheologice se reliefeaz cele ce aparin antichitii greceti i romane. La Constana - anticul Tomis -pot fi vizitate complexul arheologic din Parcul Catedralei, edificiul cu mozaic, parcul arheologic etc. n jude funcioneaz numeroase instituii muzeale: Muzeul de istorie naional i arheologie, Edificiul roman cu mozaic, Muzeul de art, Colecia de art ,,lon Jalea", Muzei Mrii, Muzeul marinei romne, Acvariul, Complexul DelfinariuPlanetariu, Muzeul de arheologie din Mangalia, Complexul rupestru de la Basarabi, Muzeul de arheologie de la Histria etc. De asemenea, judeul se mndrete cu numeroase monumente de arhitectur i art:biseric i catedrale, statui, fntni etc. Sumara enumerare a celor de mai sus reflect un potenial turistic deosebit, de o mare varietate i valoare. Potenial turistic natural 1. Relief i geologie Aspectele actuale ale reliefului acestui jude reprezint consecina structurii geologice i a evoluiei paleogeografice a teritoriului dintre Dunre i Marea Neagr. Studiile i cercetrile geologice recente asupra Dobrogei disting trei subdiviziuni: - Dobrogea de nord (zona de orogen sau unitatea muntos-deluroas); Dobrogea central (Podiul Casimcea), unde se ntlnesc isturile verzi care reprezint cele mai vechi structuri geologice ale pmntului romnesc; - Dobrogea de sud (Podiul Dobrogei de sud) structural orizontal, constituit ndeosebi din calcare mai mult de vrst cretacic i sarmatic, de unde i o alt denumire a acestuia, Platforma sarmatic. n general, relieful judeului Constana se prezint ca un podi suspendat, n raport cu valea Dunrii la vest i bazinul Mrii Negre la est. Partea nordic, precum i cea sudic a reliefului acestui jude sunt nclinate spre Valea Carasu - o adevrat ax de frngere a reliefului sud-dobrogean. n nord i n sud se ntlnesc altitudini medii de 200m, n timp ce de-a lungul Vii Carasu acestea nu depesc 50m 2. Clima Judeul Constana se caracterizeaz prin temperaturi medii anuale cu valori superioaremediei pe ar.
7

n general, influena Mrii Negre, a Dunrii i a blilor dunrene are ca rezultat modificarea caracterelor climaterice, n sensul c amplitudinile termice diurne i anuale sunt mai reduse n zonele respective. O caracteristic general a repartiiei temperaturii medii anuale o constituie paralelismul dintre izoterme i configuraia rmului mrii pe de o parte i a vii Dunrii pe de alt parte. Dei climatul judeului constana se caracterizeaz prin temperaturi superioare mediei pe ar, totui i teritoriul lui este supus influenelor generate de raporturile ce se stabilesc iarna ntre ariile ciclonului islandic i ale anticiclonului siberiancare adesea determin ierni aspre i uscate, iar vara ntre ariile antociclonului Azorelor i ale ciclonului central-asiatic. n concluzie, regimul termic al aeruluin judeul Constana este influenat n primul rnd de vecintatea Mrii Negre, ntruct masele de aer de deasupra acesteia inund teritoriul judeului, persistnd mai mult n formele de relief joase; din aceast cauz. Amplitudinea oscilaiilor diurne i anuale ale temperaturii aerului este simitor diminuat.

3. Vegetaia
n judeul Constana, vegetaia este o rezultant a condiiilor naturale aparte ale teritoriului, la care se adaug influena activitii antropice. Vegetaia specific de aici este ces de step. Varietatea reliefului judeului nscrie i suprafee cu altitudini ce depesc 100m; ca urmare, aceste suprafee au fost propice dezvoltrii pdurii, ale crei rmie pot fi ntlnite astzi chiar pe teritoriul stepei zonale. De-a lungul timpului, sub influena activitii antropice, vegetaia de step a cedat n suprafa n favoarea culturilor agricole. Aspecte de vegetaie, deosebite de cele anterioare, se ntlnesc n partea de sud-vest a judeului. Ele reprezint o urmare a mbinrii a complexului de condiii naturale locale cu un relief evident mai nalt n comparaie cu restul judeului. Cercetrile fito-geografice consemneaz pe teritoriul judeului Constana existana urmtoarelor formaii de vegetaie: pajitea stepic uscat, silvostepa, pdurea mezofil i uscat, vegetaia nisipurilor de litoral.
4. Fauna

ntr-un strns raport de interdependen cu solurile i vegetaia se afl lumea animal, respectiv fauna. Tabloul faunistic al stepei judeului Constana este dominat de marele numr de psri, roztoare, reptile i numeroase specii de insecte. Datorit extinderii culturilor agrocole, vnatului, unele specii care n trecut constituiau caracteristici ale stepei dobrogene i-au redus simitor efectivele n ultimele decenii.
8

n zona de silvostepa i pdure, fauna gsete, din multe puncte de vedere, condiii mai bune de dezvoltare; de aceea o ntlnim ntr-o mai mare varietate de specii. Specific acestor zone este creterea numrului de psri, a mamiferelor, reptilelor i insectelor i scderea sensibil - ca specii i efective - a roztoarelor.

5. Hidrografia
Una dintre particularitile principale ale hidrografiei judeului constana const n insufieciena apelor, dei spre est se nvecineaz cu Marea Neagr, iar spre vest cu Dunrea. Structura geologic - predominat de existena calcarelor - nu permite acumularea apei la suprafa. Apele de suprafa cu caracter permanent ale judeului Constana sunt reprezentate numai de rurile Casimcea i Topolog situate n nordul judeului. Dei pe teritoriul judeului exist numeroase vi, ele nu au cursuri de ap permanente. La vrsarea lor exist lacuri, care formeaz elementul principal al judeului. Cu toat extinderea evident a formaiunilor calcaroase, n sudul judeului numrul lacurilor de doline este redus. Dup regimul hidrologic,lacurile din judeul Constana se ncadreaz n trei grupe mari: lacuri alimentate din Dunre, lacuri cu bazin hidrografic propriu i lacuri fr bazin de recepie superficial, dar cu o puternic alimentare subteran. 6. Solurile Produs al interaciunii tuturor factorilor i condiiilor naturale, precum, precum i al celor antropice, solurile au n Dobrogea particulariti specifice, datorit climatului arid, vegetaiei i apelor subterane. Solurile din judeul Constana au o dispunere etajat sub form de fii n direcia vest-est, pe fondul crora s-au format local solurile intrazonale. Solurile zonale sunt alctuite din soluri blane i cernoziomuri. Solurile blane se ntlnesc ndeosebi n zona de step semiarid din cuprinsul judeului. Cernoziomurile se formeaz pe argile i aluviuni, unde nivelul freatic se afl la 20m adncime.

2.2 Potenial turistic antropic 1. Potenial cultural-istoric; 2. Potenial tehnico-economic; 3. Potenial socio-demografic. 1. Potenial cultural-istoric nvmntul, tiina, arta i cultura sunt domenii al cror nivel i a cror evoluie pot defini o epoc. n jude funcioneaz numeroase licee i institute de nvmnt superior. Activitatea cultural-artistic se desfoar n 9 case de cultur, cercetarea tiinific avnd cteva instituii specializate:Staiunea de cercetri pentru culturi irigate Dobrogea", Staiunea de cercetri viticole Murfatlar, institutul romn de cercetri marine etc. Judeul Constana dispune de numeroase biblioteci, teatre i muzee, fiind sub acest aspect unul din cele mai bogate din ar. 2. Potenial tehnico-economic n deceniile anterioare economia avea ca domenii mai dezvoltate activitatea portuar - mai ales exportul de petrol, cherestea i cereale - i agricultura, n care predomina creterea ovinelor. n prezent, judeul Constana i dezvolt, pe baze calitativ superioare, vachile ramuri industriale, activitatea portuar i agricultura.Ele i creeaz de la an la na alte noi sectoare i domenii economice, n acest sens, mantionm n primul rnd apariia industriei construciilor de maini i a prelucrrii matalelor, chimic, a prelucrrii lemnului etc. Judeul Constana dispune de un litoral modern, amenajat pentru odihna i tratament, care ocup primul loc n activitatea turistic a rii ca numr de turiti i ncasri. Un obiectiv de mare importan pentru jude i pentru ntreaga economie este canalul Dunre-Marea Neagr, ce strbate judeul de la Cernavod la Agigea pe circa 64 km. n cadrul transporturiloe judeului, locul cel mai important l ocup transportul maritim, care este servit de porturile Constana- Agigea, Mangalia. Dezvoltarea turistic a litoralului romnesc al Mrii Negre a fcut necesar construirea aeroportului Mihail kopglniceanu situat la 26 km. de Constana, realizndu-se astfel legturi directe cu alte orae si ri.
10

Economia i comerul judeului Constana contribuie mult la satsfacera cerinelor populaiei, la ridicarea nivelului ei de trai, precum i la tergerea treptat a deosebirlor dintre sat i ora.

2. Potenial socio-demografic Creterea numeric a populaiei judeului n ultimele decenii s-a realizat precumpnitor pe seama excedentului migratoriu. Sub aspectul indicelui de cretere J udeu Io Constana ocup locul al doilea ntre judeele rii. n ansamblul judeului, sporul cel mai important l nregistreazzona literal, ca urmare a lucrrilor de dezvoltare i modernizare a litoralului i a intensificrii activitii portului Constana. Ponderea mai mare a popula iei masculine n raport cu cea feminin se explic prin afluena, n ultimele dec enii, a populaiei spre antierele de pe litoral i din zona Vii Carau. Prin funciile pe care le ndeplinesc, cele 8 orae din jude pot fi grupate astfel: - Constana - n trecut cu funcie de servicii i portuar, n prezent ora cu funcii complexe (portuar, turistic, balnear etc.); Medgidia - n trecut cu funcii agricole i de servicii, n prezent cu funcie predominant industrial; - Mangalia - n trecut cu funcie agricol i balnear, n prezent ora cu funcii mixte; - Nvodari - cu funcie industrial; - Eforie i Techirgiol - orae tipic balneare; - Hrova i Cernavod- cu funcii agroindustriale i de servicii.

11

CAPITOLUL III PROPUNERE PENTRU ORGANIZAREA UNEI EXCURSII N ZONA CONSTANTA 3.1 ITINERAR CONSTANA - MAMAIA - TOPALU - CAPIDAVA -CERNAVOD - DUNRENI ADAMCLISI - ALBETI -LIMANU - MANGALIA - NEPTUN - EFORIE - CONSTANA (CCA.300KM.)

3.2 PREZENTAREA PRINCIPALELOR OBIECTIVE TURISTICE PROPUSE PENTRU VIZITARE

CONSTANA

Aezarea geografica Judeul Constanta este situat in extremitatea sud-estica a Romniei fiind limitat de marea Neagra la est, iar la nord de judeul Tulcea. Spre vest Dunrea desparte judeul Constanta de judeele Clrai, Ialomia si Brila, iar la sud se afla o parte din frontiera de stat a tarii noastre cu Bulgaria. Ocupnd o suprafaa de 7.071 km ptrai judeul Constanta reprezint 3% din teritoriul Romniei, ocupnd locul 8 intre judeele Romniei.

Relieful
In judeul Constanta predomina relieful de podi cu altitudine redusa, cu valori sub 200 m, doar in nordul judeului altitudinea atingnd pe alocuri 250 m. Podiul Casimcea ocupa partea de nord a judeului, iar in partea de sud se intinde Podiul Dobrogei de Sud care seamn cu o cmpie nalta, avnd un aspect calcaros. Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisip care separa lacurile de mare, iar in partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu nlimi de 15-30 m. Reeaua hidrografica In partea estica a judeului Constanta se afla Marea neagra, ceas mai importanta
12

unitate hidrografica a judeului Constanta. Datorita aezrii geografice, Marea Neagra este o mare continentala. Suprafaa Marii Negere este de 411.540 km ptrai iar adncimea maxima este mai mare de 2.211 m. Datorita configuraiei rmului si reliefului submarin, adncimea apei este mai mica in jurul malului romanesc. Salinitatea este de 20-22 la mie la suprafaa apei iar in adncime ajunge pana la 28 la mie. Datorita aportului de apa dulce, salinitatea apei scade odat cu apropierea de tarm(pentru ca se vars multe ape dulci in mare). Reeaua hidrografica este formata din urmtoarele cursuri de ape: Dunrea (pe o distanta de 137 m), Valea Carasu, Valea Baciu si Casmicea. Reeaua hidrografica mai cuprinde si lacuri naturale si de lunca, lagune cum ar fi Oltina, Istria, Sinoe, Corbu, Techirghiol, Tasaul, Nuntai, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia precum si limanele marine. De asemenea s-au dat in exploatare Canalul Dunare-Marea Neagra pe o distanta de 64.2 km, Canalul Poarta Alba-Midia pe o distanta de 27.5 km si alte canale de irigaii din Valea Cerasu.

Clima
Regimul climatic temperat-continen- tal caracteristic judeului Constanta este influenat de poziia geografica, situandu-se intre Dunre si Marea Neagra, precum si de particularitile fizico-geografice ale teritoriului. In zona literala, climatul temperat- continental prezint o influenta marina. Climatul maritim este caracterizat prin veri a cror cldura este atenuata de briza marii si ierni blnde, marcate de vnturi puternice si umede ce bat dinspre mare. Valorile temperaturilor medii anuale variaz intre 1CTC in nordul si centrul judeului si peste 1TC in sud.Variaiile multianuale nu depesc 4'C. Precipitaiile anuale variaz intre 400mm la 500mm, zona cea mai sraca in precipitaii fiind litoralul unde valoarea cantitii de precipitaii se situeaz sub 400mm. Circulaia maselor de aer este influenat iarna de anticiclonul siberian care determina reducerea cantitilor de precipitaii, iar vara anticiclonul Azorelor provoac temperaturi ridicate si secete. Influentele Marii Negre se resimt prin toamne lungi si clduroase, ca si prin primveri trzii si rcoroase. Vntul predominant este cel care bate in direcia N-NE, caracterizandu-se printr-o umiditte redusa vara, in timp ce iarna aduce viscole si geruri. Flora si vegetaia In judeul Constanta s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat condiiilor climatice de umiditate redusa. Vegetaia este caracteristica stepei, aici gasindu-se att elemente floristice est-europene cat si specii din flora mediteraneana si
13

balcanica. Stepa dobrogeana cuprinde plante ierboase,migdali pitici, porumbari si tufe de paducei. In mprejurimile Constantei se pot intalni o serie de plante specifice regiunii: clopoelul, garofita, cimbriorul etc. Vegetaia de nisipuri ocupa o zona ngusta de-a lungul litoralului Marii Negre. Pe nisipurile plajelor cresc: orzul slbatic, periorul de nisip, volbura de nisip, jalesul, lucerna de nisip etc. Fauna Specificul faunei este determinat de condiiile naturale ale judeului. Dintre insectele ntlnite pe litoral, cele mai rspndite sunt: marele scarabeu, crbuul ptat, urechelnita, s.a. In apropierea falezelor s-a dezvoltat o specie de erpi. In nordul Mamaiei triete o specie de soparle. Pe litoral se mai pot intalni: broasca estoasa de uscat, broasca de apa, estoasa marina precum si soparla verde - specie nrudita cu guterul. Pe malul marii triesc mai multe specii de pescrui. Dintre speciile rare ocrotite de lege fac parte piciorongul si pescruul mic. Printre animalele care triesc pe teritoriul judeului se numra iepurii, dihorii, lupii, vulpile, harciogul mic s.a.
Rezervaiile naturale Masivul Cheia

Pe malul stng al Vii Casimcea, in dreptul satului Cheia, se gsete masivul Cheia. Rezervaia ocupa o suprafaa de 285 ha si adpostete circa 565 specii rare de flora.
Rezervaia Fantanita-Murfatlar

Pusa sub ocrotire in anul 1932, rezervaia este situata la 1 km sud de podgoria Murfatlar, pe partea stnga a oselei Constanta-Ostrov. Rezervaia ocupa o suprafaa de 19,70 ha si este inclusa in pdurea Murfatlar, a crei suprafaa este de 641 ha. ncepnd cu anul 1962 rezervaia este ocrotita de lege si adpostete specii rare cum ar fi: usturoiul, inul dobrogean,colilia,spinul de Murfatlar,zambila, precum si specii cu areal exclusiv dobrogean: cimbrul, pesma,migdalul pitic bujorul de stepa, ricinul, etc. In aceasta zona triete broasca estoasa dobrogeana, a crei arie de rspndire in tara noastr se limiteaz la cteva puncte din stepa Dobrogei.
14

Numeroasele specii floristice si valoarea peisagistica a zonei fac din aceasta rezervaie un important punct de atracie pentru turiti.

Dunele litorale de la Agigea

Situata in comuna Agigea, la o distanta de 50m de litoralul Marii Negre, rezervaia ocupa o suprafaa de circa 25 ha. Rezervaia ocrotete 120 de specii de plante , printre care se numra varza de nisip, carcelel, troscotul de nisip, pelinul de nisip, rogozul de nisip, lucerna si castravetele de nisip. Dintre speciile rare se gsesc volbura de nisip,cuisoara de nisip etc. Pdurea Hagieni In Podiul Dobrogei de Sud, nu departe de lacul Mangalia, intre satele Hagieni si Albeti se ntinde Pdurea Hagieni.Pdurea ocupa 584 ha,din care rezervaia propriu-zisa ocupa 207,40 ha. Rezervaia forestiera cuprinde trei parti:o parte centrala de 100 ha acoperita de stejari si carpinita, care alterneaz cu poieni si este numita "Cazane", partea de vest cu vai stancoase si poieni de colilie avnd o suprafaa de 28 ha si partea nordica a rezervaiei numita "Cascaia". Pdurea Hagieni este ocrotita din anul 1962 si adpostete numeroase specii: vioreaua, brebenelul, brndua aurie, zambilele,ruscuta de primvara, stanjenelul, bujorul, coada oricelului, colilia, stejarul pufos, iasomia, paliurul, stanjenelul, sipica, etc. Fauna este reprezentata in Pdurea Hagieni prin: broasca estoasa de uscat dobrogeana, coluberul,vipera de pdure si diverse specii de4 pianjen. Lacul Techirghiol Situata in apropierea localitii cu acelai nume, rezervaia este reprezentata de cel mai ntins lac salin din tara noastr, cu o suprafaa de 10,7 kmp. Datorita salinitatii ridicate, lacul este populat de o microfauna care s-a adaptat mediului salin.Microfauna care populeaz apa lacului este reprezentata de bacterii, alge verzi, larve de insecte, crustacee, la care se adaug peste 124 specii de pasri. Extremitatea vestica a Techirghiolului este bogata in izvoare dulci. Canarelele de la Harsov In apropierea oraului Harsova, pe malul Dunrii, lng ruinele vechiului castru
15

roman Carsium se afla Canarelele de la Harsov. Rezervaia se ntinde pe o suprafaa de 5,30 ha si a fost declarata monument al naturii, datorita importantei sale tiinifice.

Calcarele jurasice existente in aceasta zona au fost studiate incepand cu anul 1867, astfel identificandu-se diferite specii de corali, spongieri etc.

Peterile de la Gurile Dobrogei In apropierea comunei Limanu, pe malul drept al oselei Gura Dobrogei-Vistorna se gsete rezervaia ce cuprinde peterile Limanu, Liliecilor si La Adam. Cea mai mare petera din Valea Casimcea este Petera Liliecilor, care are o lungime de 480 m, unde s-au descoperit resturile a peste 20 de specii fosile. O fauna bogata de fosile cuprinznd 39 de specii a fost descoperita in petera La Adam, petera renumita prin fauna cuaternara. Rezervaia adpostete mari colonii de lilieci precum si specii rare cum ar fi pianjenul, isopodul etc. Punctul fosilifer de la Aliman Situata in Dobrogea de Sud, lng comuna Aliman, in Valea Urluia, rezervaia ocupa o suprafaa de 14,62 ha si adpostete lacurile Sarpul si Vederoasa. Rezervaia are o mare valoare tiinifica, fiind declarata monument al naturii. Punctul fosilifer Seimenii Mari Rezervaia este situata lng comuna Seimeni, pe malul Dunrii, la 9 km de Cernavoda si ocupa o suprafaa de 0,50 ha. Rezervaia adpostete o fauna fosila specifica cuprinznd circa 60 de specii, o suprafaa de 0,60 ha din aceasta zona fiind ocrotita de lege. Punctul fosilifer Cernavoda Situata in sudul Vii Carasu lng Cernavoda, rezervaia ocupa o suprafaa de 3 ha. Punctul fosilifer de la Cernavoda cuprinde o fauna fosila bogata reprezentata de cele 72 de specii si a fost declarat monument al naturii.
Reciful de la Topalu

Intre Cernavoda si Harsova , pe malul Dunrii, se gsete la 3 km de comuna


16

Topalu rezervaia Reciful de la Topalu. Ocupnd o suprafaa de 8 ha, rezervaia cuprinde un complex de calcare de vrsta jurasica a cror fauna include corali, resturi de viermi, spongieri calcarosi etc.
CAPIDAVA

Sat aezatpe malul drept al Dunrii, n S-V Podiului Casimcei, fost Calachioi.Capidava aezare dacic, castru, villae rusticae(sec.ll-III), cetate romanobizatin (sec.lll-IV), fortificaie rneasc (sec.lX-Xl);numeroase vestigii printre care ,,vasul Petru" (oal de lut cu inscripia n slavon), nume socotit a fi al primului olar cunoscut de origine romn. MPREJURIMI: comuna Seimeni (..Movila Banului": rezervaie natural fisilier), 15 km.

CERNAVOD

Ora port situat pe malul drept al Dunrii, la captul de vest al canalului DunreMarea Neagr. Aezri neolitice de tip Hamangia, necropol unde s-a descoperit celebra pereche Gnditorul" -Femeie eznd"; vieuire neolitic de tip Gumelnia, din epoca bronzului, vestigii daco-getice (sec.lV-III.H.). Sosea, cale ferat transdobrogene (1855-1860). Pod feroviar peste Dunre ( ing. Anghel Saligny, 1890-1895, record al lungimii n Europa epocii); Complex rutier-cale-ferat peste fluviu (1987-1988); Canalul DunreMarea Neagr, pe valea Carasu (poate vechi bra al Dunrii sau amenajare hidrotehnic din vremea romanilor): Colecie muzeal de Istorie (vestigii neolitice locale, aezri antice i madievale); ..Cernavod"- ap neagr, localitate aezat la gura de vrsare a vii Carasu n Dunre; port fundat la Hinogu probabil de Lisimah (rege al Traciei) fortificaie romano-bizantin (sec.IVVll),cetate feudal timpurie (sec.lX-X) la captul de apus al marelui val de piatr care traversa Dobrogea, nsoind cel mai scurt drum ntre Dunre i Mare; peste un mileniu de existen, ntre primul i ultimul cronicar: grecul Ptolomeu-arabul Idrisi. Cariere antice cu un relief al lui Hercule Saxanus (Stncosul"); Monumentul Eroilor din primul rzboi mondial (1925, Pietro Delia). MPREJURIMI: Comuna Rasova, fost capital a celui de-al treilea jude dobrogean, al crui prefect dintre 1878-1 aprilie 1879 s-a chemat Alexandru Macedonski; captul de vest al oselei transdobrogene construit de Leon Lalanne, d u pa 1855 ( un miliariu de calcar din jurul anilor 250 indic 4 000 de pai pn la Sacidava).18 km; comuna Aliman-30km.
DUNRENI
17

Sat aezat n vecintatea braului drept al Dunrii, pe malul lacului omonim din vestul Podiului Dobrogei de Sud. Sacidava (Dealul Muzait), probabil vatr dacic, fortificaie roman, sec. II-VII (edificii, coloane, capiteluri, ziduri de incint etc.). MPREJURIMI: Comuna Oltina. staie a flotei militare romane, cea mai sudic fortificaie din dreapta fluviului, adevrat zid chinezesc" balcanic, ntr-o regiune unde ,,...sunt ameninat din toate prile de M arte" (scria Ovidiu); piscicultura, viticultur, zon de interes etnografic; comuna Bneasa-12 km.
ALBETI

Comun situat pe valea prului cu acelai nume din sudul podiului Dobrogean; Pdurea Hagieni, rezervaie natural: grupaj forestier de step cu fnea, bujor romnesc, alte specii rare sau endemice; broasc estoas uria.
LIMANU

Sat aezat n sudul lacului Mangalia; Expoziie de art (lucrri ale participanilor la tabere de craie dobrogene); Petera de la icoane. cea.3 000 m lungimea galeriilor, fiind singura transformat de mna omului i sistematizat; galerii spate anume, stlpi de susinere a tavanelor, mprire n camere i sli, loc de vieuire uman.
MPREJURIMI:

Satul 2 Mai- localitate balnear, monument funerar getic n tumul, 5 Km.


NEPTUN-OLIMP

Staiune balneoclimateric permanent situat ntre pdurea Comorova i lacurile dulci de pe malul mrii, construit ntre 1966-1972.
MPREJURIMI:

Costineti-staiune balneoclimateric sezonier, construit la adpostul Capului Tuzla, ntre 1946-1975; nmol curativ i ape mineralizate, n lacul vecin.
EFORIE

Ora situat pe litoralul Mrii Negre, n apropierea lacului Techirghiol. Staiune balneoclimateric permanent cu baze proprii de tratament cu ap i nmol sapropelic din lacul Tachirghiol. La Eforie Nord primele instalaii balneare au fost construite de ,,Eforia spitalelor civile" n 1901. Cel mai vechi stabiliment balnear de pe litoral s-a nfiinat la Eforie Sud, declarat staiune an 1928.
MPREJURIMI:
18

Oraul Techirghiol-staiune balnear ntemeiat n 1893; sanatoriu, 1899; comuna Agigea-port la extremitatea estic a canalului Dunre-Marea Neagr, 5Km; oraul Constana, 14 km. Turismul Capacitatea turistica a judeului Constanta cuprinde un total de 740 de uniti, din care: - 269 hoteluri - 236 vile turistice

-12 campinguri
-13 tabere -174 vile-bungalow
- 8 uniti de tratament.

Mamaia Principala staiune aflata la nord de Constanta este Mamaia, care se intinde pe o distanta de apte kilometri intre o splendida plaja cu nisip incredibil de fin si un lac. Aceasta staiune este in mod special potrivita pentru familiile cu copii. Se pot practica sporturi cum ar fi scufundrile si zborul cu parapanta din luna mai pana in octombrie. Restaurantele, barurile si cluburile de noapte ofer distracii in fiecare seara. Pornind din Mamaia, se pot vizita cu uurina sate tipice zonei, ruinele cetii antice greceti din Histria si Delta Dunrii. Tot Mamaia este foarte recunoscuta pentru faimoii palmieri aclimatizai aici in urma hotrrii Ministerului Turismului si al autoritilor locale de a atrage un numr mai are de turiti romani si strini. Mangalia Este renumita pentru curele terapeutice Colonia greceasca fortificata Callatis, construita in secolul al Vl-lea i.Hr., a devenit staiunea balneara Mangalia, unde se afla un hotel specializat in astfel de tratamente. Aici, la fel ca si in staiunile Eforie Nord, Eforie Sud si Neptun, se pot practica o mare varietate de tratamente, inclusiv bai de nmol bogate in minerale, thalassoterapie si faimoasa cura romaneasca cu Gerovital. Personalul medical este specializat si foarte bine pregtit, iar clinicile si cabinetele de consultaii rmn deschise pe tot parcursul anului.
ADAMCLISI

La Adamclisi, la 62 de km spre centrul tarii, de la Constanta, se afla un monument circular impresionant, construit la sfritul primului secol d.Hr. pentru a comemora victoria mpratului Traian asupra dacilor. Meteuguri locale, cum ar fi
19

sculptura in lemn sau olritul,

nfloresc in satele din apropiere. Dealurile sunt acoperite de podgoriile care produc aromatele vinuri romaneti, inclusiv faimosul Murfatlar.

CONCLUZII

Aportul turismului la progresul economico-social, intensitatea aciunilor sale difer de la o ar la alta, n funcie de nivelul su de dezvoltare i de politic promovat fa de el. n Romnia, coordonarea dezvoltrii turismului i controlul activitii de turism se realizeaz de ctre Ministerul Turismului, ca organ central de specialitate al administraiei publice. Valoarea potenialului turistic al Romniei, caracterizat prin varietatea i armonia formelor de relief, diversitatea obiectivelor turistice naturale i antropice, precum i existena unor resurse cu caracter de unicat, situeaz Romnia printre rile cele mai favorizate. Zonele i staiunile turistice ale Romniei beneficiaz de prioriti pentru ameliorarea i protecia mediului nconjurtor prin msuri i programe speciale, care vizaez asigurarea i ncurajarea dezvoltrii turismului.
PROPUNERI TRASEU TURISTIC BUCURETI - PITETI - CURTEA DE ARGE - BLEA LAC -CRIOARA AVRIG - SIBIU - RMNICU VLCEA - PITETI -BUCURETI.

20

BIBLIOGRAFIE

FLORINA BRAN, TAMARA SIMION - Economia turismului i mediului nconjurtor,Editura econoOmic,Bucureti, 1998; CONSTANTIN DRAICA - Ghid practic de turism internaional,Editura All-beck, Bucureti, 1999; intern i

VASILE GLVAN - Geografia turismului n Romnia, Management, Bucureti, 1996;

Editura Institutului de

NICOLE LUPU - Hotelul economic i management, Editura AII-Beck, Bucureti, 1999, RODICA MINCIU Uranus,Buicureti,2000; Economia turismului, Editura

VASILE NEAGU - Servicii i turism, editura Expert, Bucureti, 2000; OSCAR SNAC, PETRU BARON, NICOLAE NEACU - Economia turismului, Editura Expert, bucureti, 2001; GABRIELA STANCIULESCU - Tehnologia turismului, manual pentru clasele a Xl-a i a Xll-a, Editura Niculescu ABC,bucureti,2002.

21

ANEXE

22

Constanta

23

24

25

26

27

28