Sunteți pe pagina 1din 9

PLANURI DE REFERINTA

1. planul de ocluzie = trece prin varful marginii incizale a caninilor mandibulari si varful cuspizilor disto-linguali ai molarilor 2 mandibulari 2. planul Camper = subnazal marginea posterioara a tragusului 3. planul Frankfurt = orificiile infraorbitare marginea exterioara a porilor acustici externi 4. planul infraorbitar = marginea inferioara a orbitelor centrele porilor acustici externi 5. linia tragus unghiul extern al ochiului

STOPURILE OCLUZALE
Sub actiunea muschilor ridicatori, mandibula efectueaza o miscare de apropiere de maxilar, miscare care este oprita de contactul dintre cele doua arcade dentare. Contactele care se stabilesc intre cele 2 arcade se numesc stopuri ocluzale, clasificate dupa importanta in 3 grupe. Primul grup: - se realizeaza intre cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor mandibulari care intra in contact cu fosetele centrale si fosetele dintre crestele marginale ale dintilor laterali maxilari. - Stopurile ocluzale (cuspid foseta antagonista) se stabilesc la acest grup intre cuspizi si numai 2 fosete centrale, majoritatea stopurilor stabilindu-se cu fosetele dintre crestele maxilare, loc in care procesele carioase si abraziunea au efecte distructive mai reduse, de unde si clasificarea acestor stopuri ocluzale pe primul loc ca importanta. Al doilea grup: - Realizat intre marginea libera a dintilor frontali mandibulari care articuleaza cu fata palatinala a dintilor frontali maxilari infracingular. - La foarte multi pacienti care au pierdut stopurile ocluzale din zonele laterale, acest grup al doilea, reuseste sa sustina ocluzia, fapt care nu rezizta o perioada lunga de timp, abraziunea si imbolnavirea parodontala modificand aceste stopuri ocluzale. - La 21,7 % din populatie marginea libera a dintilor frontali mandibulari articuleaza cu fata palatinala a antagonistilor in alta zona decat strict cea infracingulara, nerealizandu-se practice adevarate stopuri ocluzale Al treilea grup: - Realizat intre cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari care articuleaza cu fosetele centrale si fosetele intre crestele marginale ale antagonistilor mandibulari. Cunosterea importantei fiecarui grup de stopuri ocluzale isi gasete ratiunea in faptul ca, atunci cand se impune indepartarea prin slefuire a unor contacte defectuoase, se recomanda protejarea cuspizilor de sprijin, retusul ocluzal interesand fosetele antagoniste. Atunci cand exista un conflict intre un cuspid de grupul 1 si unul de grupul 3, retusul se va adresa in primul rand cuspidului de grupul al 3-lea. IMPORTANTA STOPURILOR OCLUZALE 1. Prin stabilirea stopurilor ocluzale se realizeaza una dintre pozitiile esentiale ale mandibulei: pozitia de intercuspidare maxima 2. Stopurile ocluzale au importanta in functionalitatea ATM, pentru triturarea alimentelor 3. Stopurile ocluzale au, poate cel mai imprtant rol in, mentinerea dimensiunii verticale de ocluzie DVO 2

In pozitia de intercuspidare maxima, cand dintii celor 2 arcade sunt in contact (in ocluzie), se vorbeste despre DVO. In afara momentelor scurte de contacte dento dentare, intre cele 2 arcade nu exista contacte dento-dentare (free way space spatiu de inocluzie fiziologica), madibula plasandu-se in pozitia de repaus, stabilindu-se DVR, pozitie in care exista un echilibru intre contractia muschilor ridicatori si muschilor coboratori ai mandibulei (contractie tonica)

Pentru ca stopurile ocluzale sa-si poata indeplini rolul multiplu, este necesar ca aceste contacte dintre dintii antagonisti sa fie stabile (mandibula sa nu faca nici o deplasare, sa nu derapeze) si eficiente (triturarea alimentelor cu minim de effort) rezultand contacte dento-dentare functionale.

SCHEME DE ARTICULARE INTERDENTARA Exista autori dupa care cuspizii de sprijin articuleaza in fosetele antagoniste dupa 2 scheme: 1. Preponderent in spatiile interproximale

2. Preponderent in fosetele proximale situatie rara la arcadele naturale

CONTACTE OCLUZALE
CONTACTE FUNCTIONALE CONTACTUL VARF CUSPID FUND FOSETA Varful cuspidului trebuie sa fie mai putin voluminos decat foseta Se poate adapta cu usurinta prin slefuire selectiva Permite alunecarea mandibulei in Long Centric

CONTACTUL VERSANT CUSPID VERSANT FOSETA Se realizeaza cel putin in 3 puncte = tripodic Volumul cuspidului este mai mare decat spatiul oferit de foseta Este cel mai functional din punct de vedere al eficientei masticatorii Este foarte greu de realizat si, mai ales, de corectat la lucrarile protetice fixe

CONTACTUL DINTRE MARGINEA LIBERA A DINTILOR FRONTALI MANDIBULARI SI FATA PALATINALA A DINTILOR FRONTALI MAXILARI, INFRACINGULAR = stopurile ocluzale de gradul 2 CONTACTE NEFUNCTIONALE Cand contactele dento-dentare se realizeaza pe pante inclinate = nu pot fi stabile.

Daca nu se realizeaza cu usurinta triturarea alimentelor = stopurile ocluzale nu sunt eficiente

CONTACTELE OCLUZALE NU SUNT FUNCTIONALE CONTACTUL VARF CUSPID VERSANT FOSETA provoaca deraparea mandibulei (1) CONTACTUL VERSANT CUSPID VERSANT FOSETA provoaca deraparea mandibulei (2)

CONTACTUL VARF CUSPID VARF CUSPID este instabil are eficienta masticatorie redusa se poate produce ranirea mucoasei jugale solicitarile receptionate de cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor maxilari sunt transmise nefunctional, in afara axului lung al dintilor

CONTACTUL IN SUPRAFATA in urma uzurii accentuate a dintilor, relieful fetelor ocluzale se transforma in suprafata plana, zonele de contact interdentar se maresc in suprafata si se produce o deplasare catre mezial a intregului grup lateral desi, de obicei, sunt stabile, nu sunt eficiente (pentru triturarea alimentelor) prin abraziune, distanta dintre fata ocluzala si ecuatorul anatomic se micsoreaza, in timp ce suprafata ocluzala se mareste

cand modelarea fetelor ocluzale ale lucrarilor protetice se face, de catre tehnicianul dentar, prin imprimarea modelului din gips al arcadei antagoniste in ceara de macheta moale, apar obstacole de dinamica mandibulara iar retusul este foarte greu de efectuat ABSENTA CONTACTELOR OCLUZALE = inocluzia sagitala (anomalie clasa a II-a Angle) - stopurile ocluzale de grupul al doilea nu se realizeaza Cauze: inghesuri dentare care impiedica eruptia completa a dintilor frontali mandibulari (mai ales a incisivilor) o deglutitie atipica (deglutitie infantila) un fenomen compensator un contact dento-dentar defectuos ce determina interpunerea limbii Atitudine: neinterventie tratamente ortodontice restaurari protetice restaurari chirurgicale complexe, in functie de etiologia disfunctiei si gradul de compensare functionala a ADM RAPOARTE OCLUZALE INTERARCADICE Arcadele dentare in ocluzie se afla in anumite relatii care pozitioneaza foarte prcis arcul mandibular in raport cu cel maxilar, putand fi controlate in cele 3 planuri pe baza unor repere cheia lui Angle. Se studiaza reperele mandibulare (maxilarul mobil) fata de reperele maxilarului superior (fix). OCLUZIA IN SENS SAGITAL - La nivelul molarilor se analizeaza raportul molarilor de 6 ani cheia de ocluzie a lui Angle, care a considerat pozitia primului molar permanent superior fixa, nefiind expusa migrarilor sagitale o Raportul normal, neutral = santul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articuleaza in dreptul cuspidului mezio-vestibular al Mde 6 ani superior o Raport distalizat o Raport mezializat - La nivelul caninilor se urmaresc rapoartele din norma laterala o Raport normal, neutral = varful caninului inferior articuleaza in spatiul dintre incisivul lateral si caninul superior o Raport distalizat o Raport mezializat - La grupul incisiv 7

o Relatie normala, de psalidodontie (sagitala) = fata vestibulara a I inf vine in contact cu fata palatinala a I superiori o Raport cap la cap (labiodentie) = este considerat normal cand ocluzia este echilibrata la celelalte repere o Inocluzie sagitala o Raport invers o Raport invers cu inocluzie sagitala OCLUZIA IN SENS TRANSVERSAL - La nivelul molarilor o Raport normal, neutral = cuspizii vestibulari ai molarilor (premolarilor) inferiori articuleaza in santul intercuspidian al m superiori o Raport cap la cap = cuspizii vesticulari inf articuleaza cu custizii vestibulari sup o Raport lingualizat = cuspizii vestibulari ai M inf articuleaza cu cuspizii palatinali ai M sup o Raport invers, incrucisat = santul intercuspidian al M inf articuleaza cu cuspizii vestib ai M sup o Raport invers complet = apare forte rar; cuspizii linguali ai M inf articuleaza cu cuspizii vestib ai M sup - La nivelul caninilor o Raport neutral = fata vestib a C inf vine in contact cu fata palatinala a C sup o Raport lingualizat, cu inocluzie transversala = intre fata vestib a Cinf si fata palatinala a dintilor sup exista spatiu de inocluzie o Raport invers = fata orala a C inf vine in contact cu fata vesti a dintilor superiori o Raport invers cu inocluzie transversala = intre fata ling a C inferiori si fata vestib a dintilor sup exista spatiu de inocluzie transversala - La nivelul grupului incisiv se analizeaza concordanta liniilor mediane, tinand cont de mediana maxilara, de linia interincisiva superioara, de mediana mandibulei si de linia interincisiva inferioara o Raport normal = linia interincisiva mandibulara coincide cu cea superioara si mediana mandibulei cu mediana maxilara o Toate devierile se noteaza la dr. sau la st. si se masoara in mm OCLUZIA IN SENS VERTICAL Modelele se privesc la nivelul planului de ocluzie, de jur imprejur - La nivelul molarilor o Raport neutral = supra-acoperirea M inf de catre cei sup cu inaltimea unui cuspid o Diferite grade de supra-acoperire , 1/1, cand in sens transversal exista rapoarte lingualizate sau inverse complet

o Inocluzie verticala = intre fata ocluzala a M inf si fata ocluzala a M sup exista spatiu de inocluzie o Raport ocluzie prabusita = se realizeaza prin absenta dintilor de pe o hemiarcada, antagonistii pot egresa, ajungand sa articuleze direct cu gingia zonei edentate La nivelul caninilor si grupului incisiv o Raport normal = psalidodontie verticala = dintii frontali inferiori sunt acoperiti de frontalii sup pe o treime din inaltimea lor o Raport normal, labiodontie, cap la cap = este considerat raport normal cand ocluzia este echilibrata la celelate repere o Diferite grade de supraacoperire = , 2/3, , 1/1, 5/4 o Diferite grade de supraacoperire inverse = 1/3, , , 1/1 cu ocluzie inverse frontala in sens sagital o Inocluzia verticala = spatiu de inocluzie intre muchia incizala a frontalilor inferiori si superiori

S-ar putea să vă placă și