Sunteți pe pagina 1din 76

1

CUPRINS
CUPRINS ............................................................................................................. .................1
INTRODUCERE ...................................................................................................................3
1. ALEGEREA TIPULUI DE INSTALATIE DE FORAJ
1.1. Programul de construcie aj sondei .......................................................... ................5
1.2. Determinarea profilurilor coloanelor de burlane si a greutii fiecarei
coloane.....................................................................................................................8
1.3. Alegerea sapei pentre forajul putului de adancime ................................ ..................14
1.4. Alegerea tipodimensiunilor de prjinilor grele si calculul lungimii ansamblului de
adancime......................................................................................................................... 15
1.5 Verificarea la flambaj a ansamblului de prjini grele i determinarea
componenei ansamblului de adncime.........................................................................17
1.6. Alegerea tipodimensiunii de prajini de foraj si calculul lungimii
ansamblul superior al garniturii de foraj...................................................................19
1.7. Alegerea prjinii de antrenare...................................................................................21
1.8. Alegerea instalaiei de foraj .................................................................... ..................23
1.9. Concluzii ........ . ....................................................................................... ..................25

2. ALEGEREA PRINCIPALELOR UTILAJE ALE IF I PREZENTAREA
PARAMETRILOR I CARACTERISTICILOR LOR
2.1. Alegerea capului hidraulic ..................................................................... .................26
2.2. Alegerea ansamblului macara-crlig ...................................................... ................28
2.3. Alegerea geamblacului de foraj...............................................................................30
2.4. Alegerea elevatorului cu pene.................................................................................32
2.5. Alegerea elevatorului pentru prjinile de foraj ...................................... ................35
2.6. Alegerea chiolbailor ............................................................................. ................37
2.7. Alegerea cablului de manevra ................................................................ ................38
2.8. Alegerea troliului de foraj.......................................................................................41
3. PARAMETRII SI CARACTERISTICILE MOTOARELOR/GRUPURILOR DE
ACIONARE SI CALCULUL PUTERII INSTALATE
3.1. Parametrii si caracteristicile motoarelor/grupurilor de acionare.....................43
3.2. Alegerea modului de acionare ................................................................. .......44
3.3. Puterea consumatorilor auxiliari de fora ................................................. .......47
2

3.4. Calculul puterii instalate .......................................................................... .......49
3.5. Concluzii .................................................................................................. .......50
4 PROIECTAREA TROLIULUI DE FORAJ
4.1. Lanul cinematic de nsumare a puterii motoarelor/grupurilor de acionare (LCIPGA)si
calculul coeficienilor de nsumare si de transmitere a puterii medii a unui motor/grup de
acionare la arborele 1 al lanului cinematic ................................................51
4.2. Reprezentarea lanului cinematic al sistemului de manevra si determinarea numrului de
trepte de viteza ....................................................................................... .....53
4.3. Tipurile de transmisii mecanice de intrare in in troliul de foraj (TF) si parametrii acestora
................................................................................................................ .....55
4.4. Tipurile de transmisii mecanice utilizate in cadrul lantului cinematic la TF si parametrii lor
......................................................................................................................56
4.5. Tipurile de cuplaje folosite in cadrul sistemului de manevra ... ............ ....57
4.6. Modul de obtinere a treptelor de viteza si determinarea rapoartelor de transmitere totale
...........................................................................................................................60
4.7. Determinarea parametrilor dimensionali ai tobei de manevra(TM)...............61
4.8. Alegerea ambreiajului de incet al TM.......................................................64
4.9. Diagrama de ridicare.........................................................................................65
4.10. Concluzii..........................................................................................................71
5 STUDIUL SCHEMEI CINEMATICE A INSTALATALATIEI DE FORAJ
5.1. Schema cinematica a instalatiei de foraj ................................................ ..72
5.2. Determinarea numarului de trepte de viteza ale sistemelor de lucru.........74
5.3. Concluzii ................................................................................................ ...74
6.CONCLUZII................................................................................................75
7.BIBLIOGRAFIE...........................................................................................76










3

INTRODUCERE
Un proiect nseamn o lucrare tehnica ntocmita pe baza unei teme date, care cuprinde calculele
tehnico-economice, desenele, instruciuni de montaj si ntreinere etc., necesare executrii unei instalaii,
construcii, maini, unui utilaj, dispozitiv, unei scule etc.
Lucrarea tehnica este un studiu scris asupra unui subiect cu caracter tehnic, o scriere, o opera
tiinifica.
Lucrarea ca studiu scris este aciunea de a lucra / de a studia si rezultatul ei, adic o munca
intelectuala susinuta depusa in vederea nsuirii de cunotine tiinifice temeinice intr-un anumit
domeniu de specialitate.
In ceea ce privete metoda de lucru vom utiliza o metoda cu profund caracter fenomenologic,
avnd n vedere adevrul exprimat de academicianul Dumitru Dumitrescu (un mare hidrotehnician
roman), si anume: Un calcul concret este complet numai cnd ptrunde in esena invizibil a
fenomenului. [3]
Dezvoltare utilajului petrolier este legata de dezvoltarea metodelor de foraj, extracie, transport si
prelucrare a petrolului.
Instalaiile de foraj, in funcie de metodele de foraj folosite, au avut urmtoarea evoluie:
a) foraj percutant (cu cablu sau cu prjini);
b) foraj percutant hidraulic;
c) foraj rotativ hidraulic;
d) forajul cu turbina si motor elicoidal.
Tendinele care se manifesta in evoluia instalaiilor de foraj sunt:
creterea puterii instalate si a capacitii instalaiilor de foraj construite;
creterea valorilor parametrilor cinematici si dinamici (viteze, sarcini, presiuni, debite);
modularea si interschimbabilitatea elementelor componente;
folosirea transmisiilor hidraulice si pneumatice;
acionarea instalaiei diesel-hidraulic, diesel electric in curent continuu, sau cu turbine cu
gaze;
automatizarea si mecanizarea.
Instalaiile de extracie difer si ele in funcie de metoda de extracie utilizata:
a) erupie captata (naturala);
b) erupie artificiala;
c) pompare;
d) exploatare secundara:
injecie de apa sau de gaze, care se poate face extracontural sau
intracontural;
stimulare aflux de petrol prin fisurare hidraulica sau injecie de abur;
combustie subterana. [1]
Forajul si construcia sondelor, exploatarea zcmintelor de tatei si gaze si transportul produselor
sunt bazate pe utilizarea unui volum foarte mare de material tubular, diversificat ca forma si dimensiuni,
cu performante la limita superioara a posibilitilor tehnice actuale. Realizrile privind adncimile de
foraj (peste 8000 m la sondele de gaze si peste 10000 m la sondele pentru tatei), debitele si presiunile
fluidelor transportate (diametrul conductelor de pana la 1420 mm si presiuni de pana la 120 bar) si
perspectiva desfurrii forajelor pn la adncimi de 15000 m sunt determinate de progresele realizate in
domeniul formelor constructive, materialelor, tehnologiilor de fabricaie i control, precum i a bazei de
4

calcul de rezistenta i stabilitate pentru garnitura de foraj, burlanele pentru tubaj, evile de extracie i
conducte.

In domeniul garniturii de foraj, in cadrul actualelor forme constructive, se remarca introducerea
unor materiale si tratamente termica care sa conduc la obinerea gradelor de rezistenta superioare. De
asemenea, se extinde utilizarea prjinilor de foraj din aliaje de aluminiu, realizate ca prototip si in tara
noastr.
O modificare relativ recenta in structura materialului tubular o reprezint acceptarea generala a
burlanelor pentru tubaj si a evilor de extracie sudate fabricate din platbanda prin deformare plastica si
sudare electrica prin presiune pe generatoare. Aceasta tehnologie de fabricaie ofer avantajul adaptrii cu
uurina la fabricarea unei game largi de diametre si grosimi de perete superioare celei laminate.
Procedeul implica, totodat, utilizarea unor oteluri cu un grad mai ridicat de puritate si o tehnologie
moderna de sudare si control nedistructiv.
Creterea adncimii de foraj ridica problema ca, pe lng asigurarea unor caracteristici mecanice
cat mai ridicate ale materialului tubular, sa fie garantata si sigurana la exploatarea in medii corosive si in
medii acide cu hidrogen sulfurat. Aceste cerine contradictorii se rezolva printr-un complex de masuri
privind creterea puritii otelului si aplicarea unor tratamente termice riguros conduse, care sa asigure
ncadrarea limitei de curgere intr-un domeniu restrns de valori.
In cadrul sondelor corosive, se remarca tendina de extindere a utilizrii materialului tubular
executat din otel inoxidabil si din superaliaje pe baza de nichel sau cobalt. Dei costul acestora este foarte
ridicat, ele sunt superioare din punct de vedere tehnico-economic soluiilor actuale prin faptul ca
rezistenta ridicata permite utilizarea evilor de extracie cu perei subiri - dublnd practic producia
sondei si fcnd inutile injectarea inhibitorilor de coroziune si interveniile in exploatare.
Evitarea accidentelor in exploatarea materialului tubular este legata direct att de tehnica de
control cat si de proporia acesteia. De aceea, pe plan mondial se manifesta, pe de o parte, tendina de
cretere a volumului si complexitii operaiilor de control uzinal si, pe de alta parte, efectuarea
controlului in condiii de antier de ctre firme specializate. Se utilizeaz uniti complexe de control
nedistructiv, care asociaz metode de control magnetic, cu ultrasunete si cu radiaii, care asigura
depistarea defectelor, a orientrii si dimensiunilor acestora, msurarea grosimii de perete si sortarea
materialului tubular in funcie de marca otelului.
In paralel cu dezvoltarea unor noi materiale si tehnologii de fabricaie, care sa sigure performante
maxime materialului tubular, valorificarea deplina a caracteristicilor acestuia a impus modernizarea bazei
calculului de rezistenta si stabilitate si dezvoltarea a noi tipuri constructive, in principal privind mbinrile
filetate. Se remarca in aceste sens aplicarea metodei elementului finit la calculul mbinrilor filetate,
determinare presiunii exterioare critice de pierdere a stabilitii burlanelor pentru tubaj la solicitri
compuse innd seama de erorile de forma, de abaterile grosimii de perete si de nivelul tensiunilor proprii,
calculul durabilitii garniturii de foraj pe baza metodelor mecanicii ruperii materialelor, precum si
dezvoltarea unei game largi de forme constructive pentru mbinrile filetate ale burlanelor pentru tubaj si
evilor de extracie, cu rezistenta la smulgere si etaneitate sporite.
Obiectivul utilizrii la parametri maximi a materialului tubular se realizeaz prin luarea in
consideraie a ansamblului problemelor privind proiectarea, construcia si exploatarea acestuia. [8]

5


1. Alegerea instalatiei de foraj
1.1 Programul de constructie a sondei.
Valori cunoscute in vederea constructiei sondei:
adncimea final a sondei, H
M
= 3500m;
programul de tubare a sondei:
adncimea de tubare relativ pentru coloana de ordinul j:
y
Tj
e{0,125 ; 0,7; 1}in;
diametrul nominal al coloanei de tubare de ordinul j (diametrul exterior al coloanei, deci i a burlanelor
din componena ei,
D
CBj
{13
3/8
;8
5/8
;5} in
y
Tj
=
M
Tj
H
H
(1.1)
n care: H
Tj
este adncimea de tubare a coloanei de ordinul j;
H
M
adncimea maxim (final) a sondei.
H
Tj
=y
Tj
H
M
(1.2) (1.2)

H
CB1
= 0,125 3500 = 437.5 m;
H
CB2
= 0, 7 3500 = 2012.5 m;
H
BC3
= 1 3500 = 3500m;

In tabelele 1.1.1 si 1.1.2 va fi prezentat programul de constructie a Sondei 1Gageni.
Tabelul 1.1.1 Informatii generale despre Sonda 1 Gageni
1 Sonda 1
2 Structura geologica Gageni
3 Caracter Exploatare petrol
4 Debit estimat cca. 60 t/24 b
5 Adincimea proiectata
(m)
3500 m
6 Programul de tubare
13 3/8 in x 437.5 m; 8 5/8in
x 2012.5m; 5 in x 3500 m
7 Tipul instalatiei de foraj F 200-2 DH (T (SAn))
8 Durata de realizare
montare-demontare:
35 zile, pentru foraj;
4 zile, pentru probe;
86zile, foraj;
6 zile, probe de productie.
.
6

In figura 1.1.1 se prezint principalele pri componente ale unei garnituri de clasica/convenional n
cazul forajului cu masa rotativ.



































Fig. 1.1.1 Garnitura de foraj (Gar. F.) clasica / convenional in cazul forajului cu MR:
An. Ad. - ansamblu de adncime; s - sapa; RL - reducie de legtura;
Cor. St. Ro - corector - stabilizator cu role; ASV - amortizor de ocuri si vibraii;
PG prjina grea; DPG diametrul nominal (exterior) al PG; St stabilizator;
G -geala; LA
n
.Ad. - lungimea An.Ad.; An.S - ansamblul superior; PFI - prjina de foraj
intermediara; PF - prjina de foraj; DPF - diametrul nominal (exterior) al PF;
L An.S lungimea An.S.; LGF lungimea Gar.F; PA prjina de antrenare;
Pm ptraii mici; An.Ro antrenor cu role; PM ptrai mari; MR masa rotativa;
RLCH - reducie de legtura intre CH si PA; VS/CS - ventil de sigurana / cana de
sigurana; CH - cap hidraulic; c - crlig; MC - ansamblul macara - crlig.



7

Tabelul 1.1.2. Programul de constructie a Sondei 1Gageni
J CB H
CB,j
=
L
CB,j

(m)
L
S,
(m)
Y
T,j
D
CB,j
(mm)
Tip
burlane si
IF
D
M.CB.j

(mm)

CB.j
(mm)
D
S.P.j
(mm)
Tipul
sapei
IFU-C
1. CS/A 437,5 437,5 0,125 13 3/8
(339.7)
API
S
365,1 39,7 17
1/2in
(444,5)
S-17
J
7 5/8
REG
2. CI
(I)
2450 2012,5 0,7 8 5/8
(219)
API
L
244,5 25,35 11
5/8in
(295,2)
M-11
5/8 DGJ
6 5/8
REG
3. CE 3500 1050 1 5
(127)
API
L
141,3 8,7 6 1/4
in
(158,7)
MA- 6
1/4 DGJ
3 1/2
REG



CB D
i.m.CB.j-1

(mm)

i.m.CB.j-1
(mm)
R
CB,j
=


R
CB,r
C
SI,CB,j
C
SI,CB,r

1. CS/A - - 0,089 0,06-0,09 0,217 0,137-
0,22
2. CI (I) 451 103,25 0,085 0,06-0,09 0,171 0,137-
0,22
3. CE 313,6 77,45 0,054 0,05-
0,065
0,109 0,190-
0,25

Tabelul 1.1.3 din care se alege spaiul inelar,
CE
, in funcie de diametrul nominal al coloanei de
exploatare, D
CE

Nr.
Crt

DD
CB

mm (in)


CB

mm


CB,r

mm

R
CB

Condiii de foraj (C.F.)
Normale (N) Complicate (C)
R
CB,r
C
SI,CB,r
R
CB,r
C
SI,CB,r

1. 114,3(4
1
/
2
)127(5) 13,715,2 1015


0,075
0,0098

0,050
0,065

0,110
0,150

0,060
0,090

0,137
0,220
2. 139,7(5
1
/
2
)158,3(6
1
/
4
) 16,819,1 1520
3. 168,3(6
5
/
8
)193,7(7
5
/
8
) 20,223,2 2025
4. 219,1(8
5
/
8
)244,5(9
5
/
8
) 26,329,3 2530
5. 273,1(10
3
/
4
)289,4(11
3
/
4
) 32,835,8 3035 0,060
0,090
0,137
0,220
0,080
0,100
0,190
0,250 6. 323,8(12
3
/
4
)339,7(13
3
/
8
) 38,940,8 3540
7. 406,4(16)508,0(20) 48,861,0 4550


Caracterul Sondei 1 Gageni este de exploatare a petrolului dintr-un zacamint,format din roci
consolidate,de tarie medii (M) si abrazive (A). Conform tipului de sapa aleasa pentru forajul putului de
exploatare (tabelul 1.2). Astfel coloana de exploatare (CE) se introduce cu siul fixat in acoperisul
stratului productiv. la adincimea maxima (HM) de 3500 m.
8




Coloanele sunt de tipul intregi, adica tubeaza puturile forate pana la suprafata (la zi"). Ceea ce
inseamna ca:
L
CB,j
=H
CBj
=H
Tj
, j=

(1.3)
Adincimea la care se realizeaza tubarea se determina cu relatia :

(1.4)
Astfel se obtin datele inscrise in tabelul 1.2.
Adancimea pe care se realizeaza saparea (L
s
) se determina cu expresia:
L
s
=L
s.j
=H
CB.j
=H
CB.j
-H
CB.j-1
, j = l,2,...,n
CB
. (1.5)
Diametrul nominal al CB (DCB) este diametrui exterior al burlanelor care o alcatuiesc
(D
e.B
=D
e.CB
). Masura diametrului nominal al fiecarei CB, ca si masura diametrului nominal al sapei
utilizate pentru forajul fiecarui put se determina prin metoda de jos in sus", plecind de la masura impusa
diametrului CE si folosind relatiile si consideratiile prezentate in capitolul. 1 (Elaborarea programului de
tubare). In tabelul 1.2 sunt concentrate aceste valori, exprimate atit in inch, cit si in mm, pe baza
transformarii: 1 in = 25,4 mm.
Burlanele sunt construite dupa normele API (America Petroleum Institute) si au urmatoarele tipuri
de filete : S, pentru CS/A, respectiv L, pentru CI si CE.
Masura diametrului mufei pentru fiecare coloana se preia din STAS 875-86.
Spatiul inelar pentru fiecare CB, S
CB.J
, se calculeaza cu expresia de definitie:

CB.j
= (D
S.P.j
-D
M.CB.j
) (1.5.a)
Valorile determinate prin calcul se compara cu masurile recomandate si anume
CB,r
.
Se constata ca marimile determinate prin calcul corespund cu cele care sunt recomandate. In
STAS 328-86 exista un tabel cu corespondenta dintre D
S.P.j
, D
CB.j
si D
CB.j-1
.

Valoarea lui D
i.m.CB.j-1
este preluata din STAS 875-86 pentru fiecare CB.j-1, respectiv rezulta pe
baza calculului de dimensionare, prin adoptarea masurii standardizate.
Valoarea lui
i.m.CB.j-1
se determina astfel :

i.m.CB.j-1
= (D
i.m.CB.j-1
-D
S.P.j
) (1.5.b)

1.2 Determinarea profilurilor coloanelor de burlane si a greutatii fiecarei coloane
Determinarea profilului unei coloane de burlane de ordinul j (CB.j) din componenta sondei
inseamna determinarea structurii ei, reprezentate de:
- numarul de tronsoane de burlane (n
T.j
);
- lungimea fiecarui tronson de burlane (l
B.i
, i=1,2,...,n
T.j
);
- numarul de burlane din fiecare tronson (N
B.i
, i= 1,2,..., n
T.j
);
- clasa de rezistenta a otelului din care se confectioneaza burlanele din fiecare tronson (C
B.j
);
- grosimea de perete a corpului burlanului din fiecare tronson (s
B.i
, i = 1, 2. ..., n
T.j
);
- masa unitara (m
1.B.i
) si greutatea unitara a burlanelor care compun fiecare tronson
(q
B.
i = 1, 2, ..., n
tj
).
Stabilirea structurii/componentei CB se face in functie de solicitarile burlanelor de la adincimea la
care acestea sunt amplasate in cadrul coloanei.
Se considera cele doua solicitari principale ale CB: de tractiune, datorita greutatii proprii aparente
(G
a
), si de compresiune radiala si circumferentiala. datorita presiunii exterioare a fiuiduiui de fpraj (p
e.f
) .
9

Se determina profilul/strucura fiecarei CB care echipeaza Sonda 10 Chempes cu ajutorul
diagramelor de tubare.
Diagrama de tubare este o reprezentare a pozitiei fiecarui tronson de burlane, impreuna cu
caracteristicile sale (l
B.i
, s
B.i
, C
B.i
), in cadrul CB, in functie de adincimea de tubare, pentru coloana de tipul
intreaga, cu o anumita masura a diametrului nominal, cu un anumit tip de imbinare filetata (S, L, B, EL),
calculata la cele doua actiuni principale (G
a
si p
e.f
), considerind o anumita masura a densitatii fluidului de
foraj si anumite valori ale coeficientilor de siguranta la turtire si la smulgerea din filet (conform fig. 2.1).
Pentru adincimea de introducere a coloanei de ordinul j (adincimea de tubare a putului de ordinul j, H
T.I
),
se traseaza o iinie verticala pina ce aceasta intersecteaza linia reprezentata la unghiul de 45, care
determina chiar lungimea coloanei (lungimea de tubare a putului) L
CB.j
=L
T.j
, care este egala cu H
TJ
. Linia
verficala, trasata astfel, trece prin mai multe domenii, fiecare dintre acestea apartinind unor burlane cu o
anumita masura a grosimii de perete (S
B.i
) si confectionate dintr-un otel de o anumita clasa de rezistenta
(C
B.i
). La intersectiile liniei verticale cu liniile de granita, ce delimiteaza fiecare domeniu (pentru burlane
cu S
B.I
si C
B.I
), se obtin lungimile L
i-1
si L
i
, i= 1, 2, ...,n
t.j
, care determina lungimea tronsonului respectiv de
burlane l
BA
, conform relatiei:
L
B.i
= L
i
-L
i-1
(2.1)
Astfel, sunt puse in evidenta: numarul de trosoane de burlane din care este alatuita coloana respectiva, de
ordinul j (n
t.j
), si, de asemenea, pozitia (L
i-1
si L
i
) si caracterisficile fiecarui tronson de burlane (l
B.i
, s
B.i
,
C
B.i
). Datele obtinute in acest fel sunt concentrate intr-un tabel.
Cunoscind S
B.I
, din standardul de burlane STAS 875-86 se preia masa unitara a burlanelor
(considerate cu o mufa infiletata la un capat) din fiecare tronson i, m
1.B.i
, i=1,2,...,n
t.j
. Cu ajutorul ei se
calculeaza greutatea unitara a tronsonului.
q
B.i
=m
1.B.i
g, i=1, 2, ..., n
t.j
(2.2)
Apoi se determina greutatea fiecarui tronson de burlane:
G
B.i
=q
B.i
l
B.i
, i=1, 2, ..., n
t.j
(2.3)
Cunoscind G
B.i
, i=1, 2, ..., n
t.j
, se calculeaza greutatea CB respective (de ordinul j):
G
CB.j
=

(2.4)
















10


Tabelul 1.2.1 Caracteristicile burlanelor de tubare cu filet rotund lung (L), conform STAS 875-86


11


Fig. 1.2.2 Determinarea profilului/structurii CE de 5 in, cu filet L. din componenta Sondei 1 Gageni,
cu ajutorul diagramei de tubare a accstui tip de coloana.



CB.3=CE; D
CE
= 5 in; tip IF-API:L, H
T.4
=3500;
f
=1500 kg/m
3
; n
T.3
=5
i 1 2 3 4 5
L
i-1
, m 0 300 710 1600 2500
Li, m 300 710 1600 2500 3500
l
B,I
, m 300 410 890 900 1000
S
B,i
, m P110 N-80 J-55 N-80 P100
C
B,I
7,52 7,52 7,52 7,52 7,52
m
1Bi
, kg/m 22,34 22,34 22,34 22,34 22,34
q
B.i
,

N/m 219,15 219,15 219,15 219,15 219,15
G
B,i
, kN 65,74 89,85 195,04 197,23 219,15
G
CB,3
, kN 767,01

12






Fig. 1.2.3 Determinarea profilului/structurii CI(II) de 8 5/8 in, cu filet B din componenta Sondei 1
Gageni, cu ajutorul diagramei de tubare a accstui tip de coloana.








CB.2=CI (II); D
CI(II)
= 8 5/8 in; tip IF-API:B, H
T.2
=2450;
f
=1250 kg/m
3
; n
T.4
=5
i 1 2 3 4 5
L
i-1
, m 0 320 1100 1600 2000
Li, m 320 1100 1600 2000 2450
l
B,I
, m 320 780 500 400 450
S
B,i
, m J-55 J-55 J-55 N-80 N-80
C
B,I
10,16 8,94 10,16 10,16 11,43
m
1Bi
, kg/m 53,62 47,66 53,62 53,62 59,58
q
B.i
,

N/m 520,01 470,29 520,01 520,01 584,47
G
B,i
, kN 168,32 366,6 260 208,04 263,01
G
CB,4
, kN 1265,97
13


Fig. 1.2.4 Determinarea profilului/structurii CA de 13 5/8 in, cu filet S din componenta Sondei 1
Gageni, cu ajutorul diagramei de tubare a accstui tip de coloana.

















CB.1=CA; D
CI(II)
= 13 5/8 in; tip IF-API S, H
T.1
=475;
f
=1250 kg/m
3
; n
T.4
=2
i 1 2
L
i-1
, m 0 400
Li, m 400 475
l
B,I
, m 400 75
S
B,i
, m H-40 J-55
C
B,I
8,38 9,65
m
1Bi
, kg/m 81,17 81,17
q
B.i
,

N/m 79,62 796,2
G
B,i
, kN 318,4 59,7
G
CB,4
, kN 378,1
14

1.3Alegerea sapei pentru forajul putului de exploatare
Conform datelor obtinute in paragrafele 1.1 si 1.2 s-a ales sape cu trei conuri. conform STAS
328-86. Tipul sapei cu trei conuri este precizat de urmatorul semn grafic de nominalizare:
Sapa cu trei conuri TRA-w(D
s
) DLSp,
unde TR reprezinta doua sau trei litere care denumeste natura rocii (rezistenta la foraj/taria rocii si
abrazivitatea), TRe{S. SM, M, MA, MT, MTA, T, TE, E}, A = A (abraziva); w(D
s
) valoarea numerica a
masurii diametrului nominal al sapei, cu [Ds] = in; D - tipul danturii, Ds{D. K}; L - tipul lagarelor.
L-{L, G}: Sp - tipul spalarii, S
P
-{J, A, A
j
}.
Alegerea masurii diametrului nominal al sapei se face astfel incit aceasta sa poata realiza, prin
foraj, spatiul inelar impus de diametrul nominal al CB care tubeaza putul respectiv si de conditiile de
sonda, si, de asemenea, sa poata trece prin CB anterioara, prin burlanele cu diametrul interior minim
(D
i.m.CB.j-1
); asigurind un joc interior minirn (
i.m.CB.j-1
).
Astfel am ales pentru forajul putului de exploatare sapa MTA- 8
3/8
DGJ


Sapa este alctuit din trei brae (flci) sudate, fiecare bra este forjat i uzinat impreun cu
butonul port rol apoi este supus la un tratament termic. Rolele uzinate suport i ele un tratament termic

15

inainte de a fi incrcate cu dantura. Se monteaz rolele pe butoane prin intermediul setului de lagre, se
asambleaz cele trei brae, se sudeaz i se fileteaz cepul sapei, iar in final se marcheaz conform
codificaiei specifice.
Funcionarea. Lucrul acestor sape are la baz dou principii de distrugere a rocii: ptrundere
(sframare) i alunecare (achiere); percuie. Aceste efecte complementare sunt ponderate de duritatea
rocilor care privilegiaz un mod sau altul de dislocare. Pentru rocile moi (argile slabe) efectul de
ptrundere/alunecare este preponderent in timp ce pentru rocile dure (cuarite) va fi cel de percuie.
Dantura sapelor se difereniaz in funcie de tipul rocilor: roci moi dini lungi cu alunecare important a
rolelor; roci medii dantur mai scurt i mai numeroas, alunecare redus; roci tari i extra-tari dinii
sunt inlocuii cu inserii din carburi metalice (TC tungsten carbide), alunecarea rolelor este foarte redus
(chiar nul).

1.4Alegerea tipodimensiunii de prajini grele si calculul lungimii ansamblului de adancime
Prajinile grele (PG) pentru foraj au rolul de a realiza forta de apasare pe sapa (Fs). Ele fac parte din
ansamblul de adincime (An.Ad) al Gar.F. Exista doua variante de executie a PG:
- forjate, cu tratament termic de rabunatatire pe toata lungimea;
- laminate (din tevi cu pereti grosi), cu tratament termic de normalizare si mbunatatire la capete.
PG se realizeaza n urmatoarele forme consrtuctive:
- PG cu conturul exterior circular. numite PG circulare (PGC);
- PG cu canale elicoidale, nuraite PG elicoidale (PGE):
- PG cu conturul exterior patrat, niunite PG patrate (PGP);
- PG cu conturul exterior circular, cu degajari pentru pene si elevator (PGCDPE).

Fig. 1.4.1. Prajina grea circulara (PGC).
Din calculele anterioare:
D
S
=6 1/4 in=158,7 mm
D
PG
=D
S
- 25mm
D
PG
=158,7-25= 133,7 mm
Din tabele se alege prajina circulara corespunzatoare, cu urmatoarele caracteristici:


Tabel 1.4.1 Caracteristicile prajinii circulare
Diametrul
exterior,
D
(D
PG
)
Diammetrul
interior,
d
(D
PG,i
)
Tipodimensiunea
imbinarii filetate
cu umar
(IFU)
Diametrul
fetei de
etansare,
D
F
Masa
aproximativa
Momentul
de
insurubare
recomandat
(min.)
i
mm in mm in mm m
PG,
kg
m
1.PG
,
kg/m
Nm
127,0 5 57,2 2 1/4 NC38 (3 ) 121,0 725 78,8 17300 2,38
16

Alegerea prajinilor grele
Alegerea PG inseamna determinarea masurilor urmatoarelor marimi;
diametrul nominal (D
PG
);
diametrul interior (D
PG.i
);
greutatea unitara (q
PG
)
si stabilirea tipodimensiunii imbinarii filetate cu umar (IFU).
Diametrul nominal al PG reprezinta diametrul exterior al corpului acesteia:
D
PG
=D
PG.e
(1.4.1)
Valoarea diametrului nominal al PG se determina ca o masura optima, avind in vedere
urmatoarele:
1) evitarea pericolului de pierdere a stabilitatii An.Ad si, prin aceasta, prevenirea abaterii de la
unghiul de deviere prestabilit, ceea ce necesita o masura cit mai mare a diametrului nominal;
2) asigurarea unui spatiu inelar (SI)
,
intre peretele putului si PG, cu o masura cit mai mare pentru ca
pierderea de presiune (
pSI.PG
) rezultata la curgerea fiuidului de foraj sa fie cit mai mica si, de asemenea,
pentru a se evita pericolul de prindere a PG si, totodata, pentru a limita efectul daunator al fenomenului
de pistonare, manifestat la ridicarea Gar.F, toate acestea implicind o masura cit mai mica a diametrului
nominal.
Pe baza unor cercetari experimentale, efectuate n conditii de santier, privind viteza medie de
avansare a sapei (v
Av
) si timpul de prindere in teren a Gar.F pentru fiecare sonda (t
Pr
/S
d
) n functie de
raportul D
2
PG
/ D
2
S
, s-a constatat ca exista un domeniu optim de valori pentru acest raport :
D
2
PG
/ D
2
S
=[0,6; 0,7]


Fig. 1.4.2 Viteza medie de avansare a sapei si timpul de prindere in teren
a Gar.F pentru fiecare sonda in functie de raportul dintre aria sectiunii
globale a PG si a gaurii de fora
Tabelul 1.4.2. Clasificarea tipurilor de PG si de formatiuni in care sa se foreze
dupa valorile raportului D
PG
/ D
S
Tipul de PG D
PG
/ D
S
Tipul de formatiune
Obisnuita 0,70 Cu pericol mare de prindere
Intermediara 0,80 Cupericol mediu de prindere
Supradimensiunata 0,89 Fara pericol de prindere


Pentru alegerea PGC se recomanda relatia empirica:
17


D
PG
=D
S
-25 (1.4.2)

Pentru forajul putului de exploatare al Sondei 1 Gageni se considera ca nu exista pericol de
prindere in formatiunea geologica transversata prin foraj pina la adincimea finala. Avind in vedere tipul
de formatiune precizat mai sus,conform tabelului 2 se alege PG supradimensionata cu
D
PG
/ D
S
= 0,89

D
PG
= 158,7-25mm= 133,7mm
Din tabel se alege D
PG
=127 mm si se considera valoarea standardizata a diametrului nominal cea
mai apropiata de masurile rezultate anterior, adica D
PG
=133,7mm,pentru care exista D
PG.i
= 57,2 mm, cu
m
1.PG
= 78,8 kg/m
Se calculeaza greutatea unitara :
- pentru D
PG.i
= 127 mm,
PG


Daca se alege masura mai mica a diametrului interior, atunci lungimea An.Ad va fi mai mica , dar
fara sa se evite fenomenul de flambaj,deoarece aceasta lungime este mai mare decit lungimea critica de
flambaj. De aceea se prefera alegerea masurii mai mari a diametrului interior pentru ca pierderile de
presiune care se produc la curgerea fluidului de foraj sa fie mai mici. Deci se allege PG cu:
D
PG
= 5 in= 127 mm ; D
PG.i
= 2
1/2
in= 57,2 mm; IFU de tipul NC38(3 ); m
1.PG
= 78,8 kg/m;
M
i.r
=17,3kNm;


Se observa ca i=2,38<i
opt
= 2,5 , ceea ce inseamna ca imbinarea filetata cu umar a PG asigura o
rezistenta buna la oboseala in sectiunile sale critice.

1.5Determinarea lungimii ansamblului de adincime si verificarea acestuia la flambaj

1.5.1Determinarea lungimii ansamblului de adincime
Pe baza datelor obtinute anteriorse calculeaza lungimea ansamblului de PG (L
An.Ad
), cu formula:

(1.5.1)
Unde este densitatea fluidului de foraj(1.50t/m3), - densitatea otelului(7.850t/m3), qPG
greutatea unitara a PG, cL coeficientul lungime, Fs forta de apasare pe sapa, - unghiul mediu de
deviere al sondei fata de verticala .
Densitatea fluidului de foraj se poate aprecia cu expresia empiric:

(1.5.2)

[]



Din conditiile tehnologice se alege
f
=1,5 t/m3
Se calculeaza greutatea unitara a PG:
g m q
PG PG
=
. 1
(1.5.3)
18

=0,773kN

Se calculeaz fora de apsare pe sap:
( )
S S
D H F + =
5
10 5 . 7 3 , 0 (1.5.4)

158,7 kN= 89,26 kN



Se calculeaza lungimea ansamblului de PG cu expresia (1.5.1):
( )
m
m kN
kN
L
PG An
28 , 172
3 sin 3 , 0 3 cos
85 , 7
5 , 1
1 / 779 , 0 85 , 0
89,26
.
=
|
.
|

\
|

=

Se determina numarul de PG cu relatia:
PG
PG An
PG
l
L
n
.
= (1.5.5)
19 93 , 18
9
4 , 170
~ = =
PG
n
Se allege n
PG
=13,deci se recalculeaza L
An.PG
:
m L
PG An
171 9 19
.
= =
Se recalculeaza coeficientul de lungime al An.PG:
( )
849 , 0
3 sin 3 , 0 3 cos
85 , 7
5 , 1
1 773 , 0 171
26 , 89
=
|
.
|

\
|

=
kN
c
L

Se constata ca se gaseste in domeniul recomandat, adica [0,70; 0,85].

1.5.2Verificarea la flambaj a An.PG
Lungimea supusa la compresiune a An.PG este :
7 , 144 4 , 170 849 . 0
.
= =
PG An L
L c (1.5.6)
Se calculeaza lungimea critica de flambaj a An.PG:
3
.
.
PG a
PG
f PG An
q
I E
c L

= (1.5.7)
Unde c
f
este coeficientul de flambaj(c
f
=1,7 conform lui N.Parvulescu); E modulul de elasticitate
al materialului (E=2,1
11
10 Pa); I
PG
momentul geometric axial; q
a.PG
greutatea unitara aparenta a PG.
Momentul geometric axial se calculeaza cu formula :
( )
4
.
4
64
i PG PG PG
D D I =
t
(1.5.8)
( )
4 5 4 4 4
10 306 , 1 72 , 5 7 , 12
64
m cm I
PG

= =
t

Greutatea unitara aparenta a PG se determina cu formula:
) 1 (
.
o
f
PG PG a
q q

= (1.5.9)
m
kN
q
PG a
619 , 0 )
85 , 7
5 , 1
1 ( 306 , 1
.
= =
Masura lungimii critice de flambaj a An.PG:
19

m m L
cr PG An
28 92 , 27
10 619 , 0
10 306 , 1 10 1 , 2
7 , 1
3
3
5 11
. .
~ =


=


Comparind aceasta masura a lungimii critice de flambaj a An.PG cu aceea a lungimii portiunii din
An.PG supuse la compresiune, se constata:
m L m L c
cr PG An PG An L
28 7 , 144
. . .
= > =
Ceea ce inseamna ca An.PG flambeaza sub actiunea fortei de apasare pe sapa. Avind in vedere
efectele nefavorabile ale acestui fenomen asupra procesului de foraj, ca si asupra durabilitatii prajinilor
grele, trebuie sa se ia masuri pentru evitarea lui. O masura practica este utilizarea stabilizatorilor. Astfel,
se folosesc 4 stabilizatori, amplasati intre PG, la diferite distante, in conformitate cu masura fortei de
apasare pe sapa si cu unghiul mediu de deviere de la verticala putului. Astfel se obtine urmatorul
aranjament pentru cei 4 stabilizatori: deasupra sapei se monteaza un corrector-stabilizator, la distanta de
0,9m fata de sapa, apoi la distantele de 5,2m , 16,2m si, respectiv 26,2m, tot fata de sapa, se monteaza,
intercalate intre prajini grele, al doilea, al treilea si, respective al patrulea stabilizator.
1.6Alegerea tipodimensiunii de prajini de foraj si calculul lungimii ansamblului superior al
garnituriide foraj
Garnitura de foraj clasica reprezinta un ansamblu de elemente tubulare, imbinate prin filete, care
permite transmiterea de la suprafata la sapa a energiei mecanice de rotatie si circulatia fluidului de
foraj.

Alegerea prajinilor de foraj
A alege prajinile de foraj, inseamna a stabili citeva criterii:
-tipul PF
-diametrul nominal si grosimea de perete
-clasa de rezistenta
-clasa de uzura
-intervalul de masuri ale lungimii
Diametrul nominal al PF reprezinta diametrul exterior al corpului.
Diametrul nominal al PF se alege in functie de diametrul sapei, masurile orientative fiind date de
urmatorul tabel:
D
s
, mm 150-170 150-200 175-225 200-250 225-300 >250
D
PF
, mm(in) 88,9(3
1/2
) 101,6(4) 114,3(4
1/2
) 127(5) 139,7(5
1/2
) 168,3(6
5/8
)

Se aleg prajini de foraj cu racorduri speciale sudate(RSS).

Pentru forajul putului de exploatare al sondei 1 Gageni, se alege sapa cu trei role de tipul MA-6 1/4 DGJ.
Ca urmare vom avea:
D
PF
=3
1/2
in=88,9mm
Se presupune ca mediul din sonda este acid, se alege grad E-75, tipul ingrosarii capetelor PF: EU=IE.
Pentru acest tip de sapa, va rezulta:
-masa unitara a PF cu racorduri : m kg m
PF
/ 6 , 20
. 1
=
20

-grosimea de perete : mm s
PF
39 , 9 =
-diametric interior: mm D
i PF
2 , 70
.
=
-presiunea exterioara limita dpdv al curgerii materialului corpului PF : MPa p
L e
3 , 97
.
=
- presiunea interioara limita dpdv al curgerii materialului corpului PF : MPa p
L i
1 , 95
.
=
-forta de tractiune limita dpdv al curgerii materialului corpului PF : kN F
L c t
1208
. .
=
-momentul de torsiune limita dpdv al curgerii materialului corpului PF : kNm M
L t
15 , 25
.
=
-tipodimensiunea IFU a RSS: NCC 46
-forta de tractiune limita dpdv al curgerii materialului RSS : kN F
L RS t
2612
. .
=
-momentul de insurubare limita dpdv al curgerii materialului RSS : M kNm
L RS i
54 . 21
. .
=
-momentul de insurubare recomandat : kNm M
r i
3 , 12
.
=
Se alege lungimea PF cu masura in intervalul II:
m l
PF
9 =

Se calculeaza aria sectiunii transversale a corpului PF:
( )
2
.
2
4
i PF PF PF
D D A =
t
(1.6.1)
( )
2 2 2 2
2337 69 , 2336 2 , 70 9 , 88
4
mm mm A
PF
~ = =
t

-modulul de rezistenta polar al sectiunii transversale a corpului PF
(

=
4
4
. 3
1
16
PF
i PF
PF p
D
D
D W
t
(1.6.2)
3
4
4
3
315 , 84
9 , 88
2 , 70
1 9 , 88
16
cm W
p
=
(
(

=
t

-calculul tensiunii de tractiune

(1.6.3)


-calculul tensiunii tangentiale
(1.6.4)

(1.6.5)


Lungimea ansamblului superior utilizat pentru forajul putului de exploatare se determina cu expresia
PG An M S An
L H L
. .
=
(1.6.6)
m L
S An
3329 171 3500
.
= =
Se calculeaza numarul de PF:
PF
S An
PF
l
L
n
.
=
(1.6.7)
8 , 369
9
3329
= =
PF
n


21

Se alege n
PF
=370 si se recalculeaza lungimea AnS:
L
An.S
=3709=3330m

Tabelul 1.6.1 Amplasarea optima a stabilizatorilor in functie de Fs si

Conform tabelului 1.6.1 se aleg 4 stabilizatori la 0,9m;4,6m;15,5m;26,8m.

1.7 Alegerea prajinii de antrenare

Prjina de antrenare transmite micarea de rotaie de la masa rotativ la garnitura de foraj, suport
greutatea total a garniturii, face legtura intre capul hidraulic i ultima prjin de foraj din garnitur,
permite manevrarealongitudinal cu rotaie a garniturii pe o lungime egal cu lungimea poriunii
profilate, conduce fluidul de foraj prin interior. In seciune transversal zona profilat este patrat sau
hexagonal (rar triunghiular), iar la capete este prevzut cu seciuni cilindrice ingroate (cu lungime
mai mare decat a pieselor de racord) pe care se taie filetele de legatur. Sensul filetelor la cele dou
capete este diferit i depinde de sensul de antrenare al garniturii de foraj: pentru garnitur dreapta jos
filet dreapta, iar sus filet stanga (invers pentru garniture stanga). Prjina de antrenare este elementul cu
lungimea cea mai mare (4054 ft) din componena garniturii de foraj pentru a face posibil adugarea
bucii de avansare. Prin forma ei profilat, prjina de antrenare preia micarea de rotaie de la masa
rotativ i o transmite spre sap prin intermediul garniturii de foraj. Prjinile de antrenare sunt evi cu
pereii relativ groi, cu interiorul circular i exteriorul profilat, poligonal. Ele au lungimea total de circa
12 m i poriunea de antrenare, profilat, de aproximativ 11 m. Zona de antrenare trebuie s fie mai lung
decat prjinile de avansare din garnitur. Prin calitile materialului i prin dimensiunile transversale,
prjinile de antrenare sunt mai rezistente decat prjinile de foraj. Distana dintre feele opuse ale
poligonului definete dimensiunea nominal a prjinilor de antrenare (Dn). Indiferent de dimensiunea
nominal toate prjinile de antrenare au la captul superior aceeai muf (6 5/8 REG): in timpul forajului,
dup tubarea unei coloane de burlane, prjina de antrenare trebuie uneori schimbat diametrul cepului
scade cu dimensiunea nominal a prjinii -, dar capul hidraulic, cu reducia lui de protecie cep-cep,
rmane acelai. De fapt, intre prjina de antrenare i capul hidraulic se monteaz intotdeauna o cana de
siguran, care ii pstreaz dimensiunea mufei i a cepului (6 5/8 REG), indiferent de presiunea de
lucru. Captul de jos al prjinii de antrenare este prevzut cu o reducie de protecie muf-cep: ea poate fi
schimbat cand i se uzeaz cepul. Pe reducie se monteaz un manon de cauciuc ca s protejeze
prevenitoarele de erupie i coloana de burlane. Uneori, intre prjin i reducie, sau chiar in locul ei, se
amplaseaz o reducie prevzut cu ventil de reinere, care evit circulaia invers. Din punct de vedere
constructiv, prjinile de antrenare sunt: forjate sau frezate. Se folosesc oeluri aliate, imbuntite pe toat
lungimea: prjini clite i revenite. In Romania se utilizeaz oelul 46MoMnCr10, asimilat cu oelul AISI
4145H (SUA). Rezistena lui minim la rupere trebuie s fie 980 N/mm2 , iar rezistena minim de
curgere (de fapt limita de proporionalitate Rp0,2) de 770 N/mm2 . Duritatea Brinell: 285 - 341.
22


Fig. 1.7.1. Prajina de antrenare
Alegerea prajinii de antrenare inseamna alegerea:
-tipului dpdv al semifabricatului, al conturului exterior al sectiunii transversale din portiunea de antrenare
si al variantei constructive
-dimensiunii nominale
-tipo-dimensiunilor imbinarilor filetate superioare si inferioare

Prajinile de foraj se imbina la partea superioara cu capul hidraulic, prin intermediul unei reductii de
legatura cep-cep, iar la partea inferioara cu racordul special al prajinii de foraj, cu ajutorul unei reductii de
legatura mufa-cep.
Se prefera alegerea unei prajini de antrenare forjate, deoarece nu necesita reductii de legatura proprii, asa
cum este cazul prajinii laminate,
Alegem o prajina de antrenare forjata, patrata, avind elemental de imbinare superioara de tipul mufa, cu
filet stinga, de tipul 6
5/8
REG, pentru asamblarea cu reductie cap hydraulic(RLCH). Pentru ansamblul
superior al garniturii de foraj s-a stability ca se ia prajini de foraj de 4
1/2
in, cu racorduri speciale
sudare(RSS), cu IEI si tipodimensiunea IFU NC 46. Ca urmare, conform tabelului 1, se alege prajina de
antrenare in varianta constructive 1(standard) cu dimensiunea nominala de 4
1/4
in. Se foloseste o RLPA
dreapta, de tipul mufa(NC46)-cep(NC46).

Tab.1.7.1. Marimile caracteristice ale prajinii de antrenare (PA) si ale imbinarilor filetate ale elementelor
delegatura (RLCH si RSS)
Nr.
varianta
FU FU PA
Tip RLPA
PA
RLCH RLRSS sup. inf.
D
PA
,
mm(in)
D
PA.i
,
mm
a,
mm
l
PA
, m
m
PA
,
kg
1
cep,
6 5/8
REG
muf,
NC38
muf,
6 5/8
REG
cep,
NC38
A (dreapta)
NC38-NC38
89
(3 1/2)
57,2 196,8 12,192 580





1.8 Alegerea tipului de instalatie de foraj

23

In aplicatiile anterioare s-au determinat greutatile fiecarei coloane de burlane, si anume:
G
CA
= 378,1kN ; G
CI(I)
= 1265,97 kN; G
CE
=767,01
Rezulta ca cea mai grea CB: G
CB.M
=max{ G
CA
,G
CI(I)
, G
CE
}=1265,97 kN
S-au ales, pentru forajul putului de exploatare prajini grele cu D
PG
=5 in=127mm; D
PG.i
=57,2mm;
m
1.PG
=78.8 kg/m; q
PG
=0,773 kN/m; L
An.PG
=170,4m

Se determina greutatea An.PG :
PG An PG PG An
L q G
. .
=
(1.8.1)
kN G
PG An
71 , 131 4 , 170 773 , 0
.
= =




Greutatea unitara a PF, folosind formula:
g m q
PF PF
=
. 1
(1.8.2)
m
N
q
PF
08 , 202 81 , 9 6 , 20 = =


Greutatea An.S va fi:
S An PF S An
L q G
. .
=
(1.8.3)
9 , 672 330 , 3 08 , 202
.
= =
S An
G kN
Greutatea Gar.F se obtine insumind greutatea An.PG si greutatea An.S:
S An PG An F Gar
G G G
. . .
+ =
(1.8.4)
61 , 804 9 , 672 71 , 131
.
= =
F Gar
G kN
Se considera ca cea mai grea Gar.F este garniture utilizata pentru forajul putuui de exploatare:
61 , 804
. .
=
M F Gar
G kN
Alegerea IF se face pe baza sarcinii nominale de la cirlig si a tipului de actionare.

{ }
D M T M M
F F F
. .
; max =
(1.8.5)

Sarcina maxima utila de tubare se calculeaza cu formula:
( )
(
(

|
|
.
|

\
|
+ + +
|
|
.
|

\
|
=
g
a
k k G F
M
c M
f m
M
r
o
f
M CB T M
) (
) (
.
) (
.
'
.
1 1 1

(1.8.6)
unde:
( )
(
(
(
(

|
|
.
|

\
|
+ =

=
1
1
4
1
8
1
2
.
.
.
j
j j Di
CB
CB
a f
o
f
f m
l k
L
D
s
k

(1.8.7)
in care : D
CB
diametrul nominal al CB, L
CB
lungimea CB, l
j
lungimea tronsonului de ordinal j, k
Di.j

coef. Diametrului interior al burlanelor din tronsonul j

Pentru CI(I) de 8
5/8
in, vom avea:

D
CI(I)
=8
5/8
in=219,04mm
n
t.CI(II)
=3
{ } 16 , 10 ; 16 , 10 ; 16 , 10 ; 94 , 8 ; 16 , 10
.
e
j B
s mm
{ } 21 , 196 ; 75 , 198 ; 75 , 198 ; 75 , 198 ; 19 , 201
. .
e
j B i
D mm
24

{ } 895 , 0 ; 907 , 0 ; 907 , 0 ; 918 , 0 ; 907 , 0
.
e
j Di
k
{ } 450 , 400 , 500 , 780 , 320 e
j
l m
L
CI(II)
=H
CI(II)
=2450m

=1.25t/m
3

mm s
a f
6533 , 0
.
= grosimea stratului de fluid de foraj adherent de peretele exterior al CB

427,5m = 450 ) 895 , 0 - (1 + 780 0,918) - (1 + ) 400 500 320 ( 0,907) - (1 ) (
2
.
5
1
+ + =

=
j j Di
j
l k

( )
(
(
(
(

|
|
.
|

\
|
+ =

=
8
1
2
.
. ) (
.
1
4
1
j
j j Di
CB
CB
a f
o
f M
f m
l k
L
D
s
k

;
) (
.
M
f m
k
=0,965

2 , 0
) (
=
M
r
k

1
) (
=
<M
c
a
m/s
2
Sarcina maxima utila la tubare:
( )
(
(

|
|
.
|

\
|
+ + +
|
|
.
|

\
|
=
g
a
k k G F
M
c M
f m
M
r
o
f
M CB T M
) (
) (
.
) (
.
'
.
) 1 ( 1 1

(1.8.8)
( ) kN F
T M
45 . 1530
81 , 9
1
) 965 , 0 1 ( 2 , 0 1
85 , 7
25 , 1
1 1265,97
'
.
=
(

|
.
|

\
|
+ + + |
.
|

\
|
=
Sarcina maxima utila de degajare:
M D
o
f
M F Gar D M
F G F
. . .
'
.
) 1 ( + =

(1.8.9)
M D
F
.
este forta de degajare maxima ,
M D
F
.
=600kN
48 , 1276 600 )
85 , 7
25 , 1
1 ( 61 , 804
'
.
= + =
D M
F kN
Conform rezultatelor de mai sus se obtine:
{ } tf kN kN F
M
156 45 , 1530 48 , 1276 ; 45 , 1530 max
'
= = =
Din tab. 1.1. [1], se alege o instalaie de foraj F200 - 2DH, instalaie care are urmtorii parametri
principali:
- Sarcina maxim la crlig: F
CM
= 2000 kN ;
- Intervalul adncimilor de foraj recomandate: (20004000)m;
- Puterea instalat minim fr grupuri motopompa: 1310 kW (1780 CP) ;
- Efortul maxim n cablul de manevr: 25 kN ;
- Diametrul cablului de manevr: 32 mm ;
- Numrul de role la macara: 5 ;
- Puterea minim la intrare n masa rotativ: 370 kW (500 CP) ;
- Diametrul seciunii de trecere recomandat la masa rotativ: 520,7 mm (20
1
/
2
in) ;
25

- Puterea la arborele pompei recomandat: 515 kW (700 CP) ;
- Numrul de pompe (inclusiv motopompele): 2 ;
- nlimea liber a mastului (informativ): 38 m ;
- nlimea minim a podului sondei: 4 m.

1 .9 Concluzii

Acest capitol a avut drept scop determinarea parametrilor principali ai unei instalaii de foraj precum i
alegerea tipului de instalaie de foraj pe baza parametrilor determinai i anume: programul de construcie
al sondei (care a avut ca scop proiectarea sondei n ansamblu pe baza datelor iniiale de proiectare i
determinarea caracteristicilor sondei); determinarea profilului coloanelor de burlane necesare tubrii
sondei respective i calculul greutii coloanelor de burlane folosite; alegerea garniturii de foraj pentru
adncimea maxim (pentru acest lucru a fost necesar sa ne alegem mai multe componente ale garniturii
de foraj pe baza unor calcule i cu ajutorul tabelelor i stasurilor ntocmite n acest sens). Alegerea
garniturii de foraj s-a fcut plecnd de la componentele de fund ale instalaiei de foraj ctre suprafaa. In
funcie de diametrul burlanelor de tubare s-a ales sapa corespunztoare, n funcie de diametrul sapei de
foraj s-au ales prjinile grele i s-a determinat lungimea ansamblului de prjini grele. Prjinile de foraj au
fost alese tot n funcie de diametrul sapei de foraj dup care s-a calculat lungimea ansamblului de prjini
de foraj. Pentru a se putea alege instalaia de foraj corespunztoare a fost necesar sa se calculeze greutatea
totala a garniturii de foraj.
n final s-a ales instalaia de foraj corespunztoare parametrilor determinai anterior.








CAPITOLUL 2
26

ALEGEREA PRINCIPALELOR UTILAJE ALE INSTALATIEI DE FORAJ I
PREZENTAREA PARAMETRILOR I CARACTERISTICILOR LOR
2.1. Alegerea capului hidraulic
Acest echipament este un nod funcional al instalaiei de foraj. Funciile acestuia
sunt:
- susine garnitura de foraj;
- asigur rotirea garniturii de prjini de foraj i circulaia fluidului de la furtun la garnitura de
prjini (prile fixe i rotitoare a capului hidraulic sunt montate intre ele pe rulmeni i etanate).
n figura 2.1. este prezentat schema unui cap hidraulic.

Fig. 2.1. Capul hidraulic



1 - toarta capului hidraulic; 2 - luleaua capului hidraulic; 3 - eava de splare; 4 - cutia de etanare pentru
fluidul de foraj; 5 - rulmentul axial secundar cu bile;
6, 6' - rulmeni radiali de centrare i de ghidare cu role cilindrice;
7,7' - etanrile pentru uleiul de ungere a rulmenilor; 8 - rulmentul principal;
27

9 - reducia de legtur a capului hidraulic cu tija ptrata;
10 - fusul capului hidraulic; 11 - corpul capului hidraulic.

Toarta capului hidraulic este suspendat n crligul instalaiei de foraj.
Luleaua capului hidraulic este piesa de racordare a furtunului de la ncrctor. Luleaua se fabric
din oel aliat turnat, pentru a rezista aciunii particulelor abrazive din componena fluidului de foraj.
eava de splare are duritate mare pentru c este supus la interior, la abraziune i, la interior,
frecrilor din cutia de etanare pentru fluidul de foraj. Exist construcii noi de capete hidraulice care se
fac cu eava de splare cu montaj lateral (cu dou presetupe); n acest caz crete gabaritul pe vertical,
dar se schimb mai comod.
Cutia de etanare pentru fluidul de foraj lucreaz sub presiune.
Rulmentul axial secundar cu bile preia sarcinile ascendente.
Rulmentul principal preia sarcinile axiale descendente, este un rulment de tipul axial radial cu role
conice sau cu bile la capete hidraulice mai mici.
Reducia de legtura a capului hidraulic cu tija ptrat este prevzut cu filet stnga". Filetul este
stnga" datorit faptului c masa rotativ se rotete spre dreapta i ca urmare elementele aflate sub mas
trebuie sa fie prevzute cu filet dreapta, iar elementele aflate deasupra mesei cu filet stnga (pentru a nu
se produce deurubri n timpul funcionrii).
Fusul capului hidraulic este piesa aflat n micare de rotaie.
Cerinele impuse capului hidraulic sunt urmtoarele:
- siguran n funcionare (rezisten corespunztoare);
- durabilitate mrit;
- pierderi hidraulice i uzuri minime.
- etaneitate;
Caracteristicile principale ale capului hidraulic sunt:
a) fora static maxim preluata de acesta, este sarcina nominal a capului hidraulic. Simbolizarea
capului hidraulic se face cu grupul de litere CH" sau CHT", pentru capete hidraulice cu eava de
splare montata lateral, urmate de sarcina maxim n tf. Exemple: CHT 650, CHT 500, CHT 400,
CH 320, CH 200, CH 125, CHT 50.
b) sarcina maxim n timpul funcionrii
c) presiunea maxim
d) viteza unghiulara maxim sau turaia maxim
e) cotele d
1
i A din figura 2.1. [1 ]
Alegerea capului hidraulic se face n funcie de condiia: F
CH
F
CM
.
Din tab 11.2. [1], se alege tipul de cap hidraulic CH - 200 necesar instalaiei de foraj alese, F200,
cu urmtoarele caracteristici tipizate:
1. Sarcina maxim de lucru la crlig: F
CH
=
2000 kN.
2. Sarcina normala de lucru la crlig: 1250 kN.
3. Tipul rulmentului principal: 29448.
28

4. Dimensiunile rulmentului principal d/D x B: 240/440x 122 mm.
5. Sarcina maxim n funcie de rulment cf. Spec. API 8A: 114 Ustonf.
6. Presiunea maxim de lucru: 210 bar.
7. Turaia maxim: 300 rot/min.
8. Diametrul interior al evii de splare: 76 mm.
9. Filetul de legtura al lulelei la furtunul de cauciuc: LP4.
10. Filetul reduciei de legtura cu prjina de antrenare: 6
5
/
8
N.
11. Distanta liber pentru introducerea crligului H+50mm: 530 mm. 12. Razele de
curbura ale suprafeei de susinere a toartei:
a. E
2max
= 63,5 mm
b. F
2max
= 114,3
-1
+3
mm
13. Dimensiunile principale:
a. nlimea A: 2500 mm
b. Limea B: 788 mm
c. nlime biglu D: 127-1 mm
14. Masa totala: m
CH
=1, 58t.

Se calculeaz masa capului hidraulic cu relaia urmtoare:
G
CH
= m
CH
g (2.1)
G
CH
= 1,5t 9,81m/s
2
= 15.499 kN



2.2. Alegerea ansamblului macara-crlig
Componena ansamblului macara-crlig este prezentat n figura 2.3. Simbolizarea acestui
echipament se face cu ajutorul grupului de litere MC, urmat de valoarea, n tf, a sarcinii maxime utile
de la crlig.
Arcul servete pentru sltarea pasului la deurubare, evitndu-se astfel o manevra suplimentar.
La macaralele mari, n paralel cu arcul, exist un amortizor hidraulic, pentru evitarea deteriorrii
filetelor cepului i mufei, din cauza vitezelor mari de sltare. Sistemul de blocare la rotire are 24 de
poziii i servete podarului la poziionarea dorit a crligului. [1]
29

Fig. 2.3. Ansamblul macara-crlig

Ansamblul macara-crlig se alege n funcie de condiia: F
MC
F
CM
.
Din tab.9.1. [1], se alege tipul de macara-crlig 5-32 MC -200, care ndeplinete condiia
anterioar i care are urmtorii parametrii: (din Instalaii i Utilaje ptr. Forarea Sondelor ; tabelul
2.26 ; pag. 166-167)
1. Sarcina maxim la crlig: F
MC
= 2000 kN.
2. Numrul rolelor de la macara: m = 5.
3. Diametrul cablului: d
c
= 32 mm.
4. Diametrul exterior al rolei: 1100 mm.
5. Diametrul de fund al rolei: 1000 mm.
6. Diametrul axului: 260 mm.
7. Tipul rulmenilor rolei: 57592.
8. Sarcina maxim n funcie de rulmeni: 347 Ustonf.
9. Cursa arcului: C = 200 mm.
10. Dimensiuni:
- A = 3940 mm
- B = 1200 mm
- C = 720 mm
- D = 3492,5 mm
- E = 2235 mm
- H = 200 mm
- M = 492,5 mm
- N = 315,5 mm
- O = 608 mm

30

- P = 806 mm
12. Masa: m
MC
= 6,437 t
Se calculeaz greutatea ansamblului macara-crlig, cu formula urmtoare:
G
MC
= m
MC
g (2.2.0)
G
MC
=6,437t 9,81 m/s
2
= 63,147 kN (2.2.1)

2.3. Alegerea geamblacului de foraj
Geamblacul este un ansamblu care conine scripeii fici ai mecanismului macara-geamblac, aflai
la partea superioar a turlei sau mastului.
Exist mai multe tipuri constructive de geamblacuri:
1. Geamblacuri de foraj cu un singur etaj:
a. geamblacul de foraj romnesc:
geamblacul de foraj tip A este geamblacul de construcie
romneasc. Avantajul acestui tip constructiv este acela c este o
construcie compact ce permite rotirea sa cu 180.
b. geamblacul de foraj cu reazeme intermediare pentru fiecare rola:
o geamblacul de foraj tip B este geamblac cu diametrul axului mai mic, dar lungimea
total este mare. Punctele de reazem intermediare sunt impedimente pentru rotirea
geamblacului cu 180.
c. geamblacul de foraj din dou blocuri:
geamblacul de foraj tip C este format din dou blocuri care se pot
roti i interschimb ntre ele, asigurnd o manipulare uoar.
d. geamblacul de foraj cu mai multe axe:
geamblacul de foraj tip D: axele sunt coplanare ntr-un plan
orizontal, rolele sunt fixe pe ax i axul este montat pe rulmeni.
2. Geamblacuri de foraj cu dou etaje:
e. geamblacul de foraj cu rolele montate n plan vertical:
geamblacul de foraj tip E: fiecare rol este montat pe axul ei. Este posibil
schimbarea relativ uoar a rolelor. Axul este montat pe rulmeni.
f. geamblacul de foraj cu rolele montate n plane diferite:
geamblacul de foraj tip F: aceast variant constructiv este compus din dou
etaje, cu rolele dispuse n plane diferite. Din cauza amplasrii rolelor
perpendicular, nu se reduce spaiul de siguran. Diametrul axului este mai mic
31

ca n variant constructiv A. Din cauza dispunerii rolelor n plane diferite apare
ca avantajoas nfurarea cablului din punct de vedere al inflexiunilor acestuia.
Componena geamblacului de foraj este pus n eviden de figura 2.4. Elementele principale ale
acestuia sunt: rolele, axul geamblacului i rulmenii. Axul se realizeaz din oel Cr-Ni sau Cr-Mo.
Fiecrei role a geamblacului trebuie s i se asigure un regim de ungere, ca urmare, axul este gurit, iar
ungerea rulmenilor se va face cu ungtoare cu bil.
Rulmenii pot fi de diverse tipuri: cu role cilindrice lungi cu sau fr inel exterior
(rolul acestui inel este jucat de butucul rolei de cablu); cu role cilindrice scurte; cu role conice pe dou
rnduri. Rulmenii se construiesc cu joc radial mrit, pentru c trebuie realizat strngerea rolei de cablu
pe inelul exterior al rulmentului. [1]
Fig. 2.4. Componena geamblacului de foraj 1 - role; 2 - rulmeni; 3 - ax;
4 - rama geamblacului; 5 - capacul geamblacului.

La alegerea geamblacului de foraj se ine seama de condiia: F
GF
F
CM

Din tab. 8.1. [1], se alege geamblacul de foraj 6-32 GF-200, care prezint urmtorii parametrii: (din
Instalaii i Utilaje ptr. Forarea Sondelor ; tabelul 2.20 ; pag. 154-155)
1. Sarcina maxim la coroana geamblacului: 2500 kN.
2. Sarcina maxim de lucru la crlig: F
GF
= 2000 kN
3. Numrul roilor de manevr: m = 6
4. Diametrul cablului: d
c
= 32 mm.
5. Diametrul exterior al roilor: 1100 mm.
6. Diametrul de fund al roilor: 1000 mm.
7. Tipul rulmenilor roii: 57592.
8. Sarcina maxim n funcie de rulment: 416 Ustonf
9. Masa: m
GF
= 2,050 t

32

Fig. 2.5. Geamblac de foraj

Se calculeaz greutatea geamblacului de foraj cu relaia urmtoare:
G
GF
= m
GF
g (2.3)
G
GF
= 2,050t 9,81 m/s
2
= 20,1105 kg

2.4. Alegerea elevatorului cu pene (broatei cu pene)
Manevrarea coloanelor de burlane (la introducere i la extragere) se face cu ajutorul elevatorilor,
de dimensiunea corespunztoare adncimii maxime de tubare a coloanelor respective. Elevatorii pentru
burlanele cu mufe se fabric, de obicei, de dimensiunea 50 t, 100 t i 150 t i pot fi prevzute cu chiolbai
de dimensiunea 1
3
/
4
" 2
1
/
2
". Greutatea elevatorilor (fr chiolbai) variaz, pentru tipul cel mai mare,
ntre 97,5 kg (pentru dimensiunea 4
1
/
2
") i 226,7 kg (pentru dimensiunea 20").
Materialul de construcie este oelul cu mangan-molibden, tratat termic, ndeplinind astfel
condiiile unui elevator rezistent i uor. Pentru burlanele flush" sau pentru burlanele speciale de tip

33

Extreme Line", Hydril" sau Omega", cum i pentru coloanele lungi - peste circa 1800 m, se utilizeaz
elevatorii cu pene" care, pentru anumite fabricate, depesc cu mult fora de traciune a corpului
burlanului. nainte de nceperea lucrului cu acest tip de elevator, se cere a se inspecta penele de prindere
i restul mecanismului auxiliar.
Elevatorul pentru bucat" este utilizat n mod avantajos la adugarea de burlane la formarea
coloanei sau pentru darea bucilor afar din sond, lucrul cu acest elevator permind o aliniere rapid a
filetelor, la operaia de tubare. Elevatorul este prevzut cu un suvei, cu cablul corespunztor i cu clemele
respective. Greutatea elevatorului pentru burlanele cu mufe variaz ntre 19,1 kg pentru dimensiunea
4
1
/
2
" i 28,1 kg pentru 10
3
/
4
". Lucrul cu elevatorul pentru bucat are loc n modul urmtor: se prinde o
bucat de pe podul de burlane din faa sondei i se ridica pn la nivelul coloanei fixate n masa rotativ.
Dup ndeprtarea protectorului de filete i curirea final a fileului, se aplic, conform normelor,
unsoarea respectiv de filete, dup care burlanul este cobort, pentru a intra n mufa burlanului urmtor,
unde are loc o prim nurubare cu cletii cu lan, pn n momentul cnd se consider indicat strngerea
cu cletii mari ai sondei. In acest moment, elevatorul de bucat este lsat s alunece n jos pe burlanul
respectiv, n timp ce elevatorul mare se prinde de burlanul recent nurubat la gura puului. Elevatorul
pentru bucat este desfcut, n momentul cnd atinge nlimea de circa 1,5 m de la masa rotativ, fiind
din nou lsat sa ajung pe podul de burlane, unde se continua acelai ciclu cu burlanul urmtor.
Acest tip de elevator pentru bucata" este, de asemenea, foarte util i n efectuarea operaiei de
adugarea de buci de prjini de foraj, utiliznd n acest scop gaura prjinii de antrenare. [1]
Alegerea elevatorului cu pene se face lund n consideraie condiia: F
Elp
F
CM

Din tab. 5.31 [6], se alege elevatorul: 200 x 6
5
/
8
, cu urmtoarele caracteristici:
1. Sarcina maxim: F
ELP
= 200 tf
2. Dimensiunile principale:
HB = 924 mm
HE = 880 mm
d = 1080 mm
1=1300 mm
3. Masa : m
ElP
= 2100 kg = 2,1 t
n figura 2.6. este prezentat tipul constructiv al unui elevator cu pene pentru burlanele de tubare.
34

Fig. 2.6. Elevator cu pene
Se calculeaz greutatea elevatorului cu pene, cu urmtoarea relaie:
G
ElP
= m
ElP
g (2.4) G
ElP
= 2,1t 9,81 m/s
2
= 20,601 kN



35

2.5. Alegerea elevatorului pentru prjini de foraj
Elevatoarele pentru prjini de foraj sunt de dou tipuri:
- cu scaun drept, pentru manevrarea prjinilor cu racorduri nurubate, standardizate prin
STAS 209-69;
- cu scaun conic, pentru manevrarea prjinilor cu racorduri sudate, care au suprafaa de
sprijin conica, cu generatoarea nclinat la un unghi de 18 standardizate prin STAS 7250-
65.
In figura 2.7. este prezentat forma constructiv a unui elevator pentru prjini cu scaun conic.
[6]

Fig. 2.7. Elevator pentru prjini de foraj, cu scaun conic

Pentru prjinile de foraj cu racorduri speciale sudate, cu diametrul nominal
D
PF
=3
1
/
2
*175" , IEI se alege un elevator pentru prjini cu scaun conic, care are diametrul egal cu
diametrul nominal al prjinilor de foraj, tab. 5.28. [6].
G
GFM
=1385.05 KN
36

F
CM
=G
CGF 1
f
o
ac
g

| |
+ +
|
\ .
(2.5.0)
=0.2

o
=7.85 t/m
3

f
=1.469 t/m
3

ac=1.5m/s
2

F
CM
=1385.05
1.469 1.5
1 0.2
7.85 9.81
| |
+ + =
|
\ .
1614KN (2.5.1)
F
CM
=164.59 tf

( Din STEROM S.A OIL FIELD EQUIPMENT COMPANY Elevator ptr.
Prjin de Foraj ; nr. 05-1018R ; fila 2 ; tabelul 1}
Se alege elevatorul cu scaun 3
1
/
2
*175 tf
-dimensiunea nominala a elevatorului 3
1
/
2


88.9 mm
-dimensiunea de trecere 70.2 mm
-sarcina de lucru 175 tf 200 KN
-masa informativa 146 Kg 0,147 t
-tipul legaturii IEI
-h= 320 mm

Se calculeaz greutatea elevatorului pentru prjini de foraj conform relaiei:
G
EL
= m
El
g (2.5.2)
G
El
= 146.8 kg 9,81 m/s
2
= 1,44 kN (2.5.3)




37

2.6. Alegerea chiolbailor
Chiolbaii asigur suspendarea elevatorului n cele dou guri laterale ale crligului de foraj (se
utilizeaz o pereche de chiolbai) [1].
n figura 2.8. este prezentat construcia unui chiolba.


Fig. 2.8. Chiolbai
a pentru sarcina de 20.. .80 tf/pereche; b - pentru sarcina de 125 tf/pereche;
c - pentru sarcina de 200 i 320 tf/pereche.
Se alege o pereche de chiolbai care s ndeplineasc condiia: F
ch
F
CM
.
Din tab. 5.32. [6], se alege o pereche de chiolbai cu urmtoarele date nominale:
1. Gama de sarcini: F
ch
= 200 tf / per.
2. Dimensiuni principale:
- D
1
= 73 mm.
- C
2
= 102 mm.
- G
1
= 70 mm.
- D2 = 34 mm.
- H
1
= 28,5 mm.
- Lungimea totala: L
ch
= 2100 mm.
- Masa net informativ: m
ch
= 177 kg/per .
Se calculeaz greutatea chiolbailor cu relaia urmtoare:
G
Ch
= m
Ch
g (2.6.1)
G
Ch
= 177 kg 9,81 m/s
2
= 1,736 kN (2.6.2)


38

2.7. Alegerea cablului de manevr
Cablul de foraj sau de manevra este o construcie din fire metalice rsucite elicoidal care preia doar
efortul de ntindere avnd flexibilitate ridicata. Cablurile sunt de mai multe feluri: plate sau rotunde (n foraj
se folosesc doar cabluri rotunde). Cablurile se folosesc n mai multe scopuri:
> la manevr: cablul de manevr sau de foraj;
> la efectuarea operaiilor de lcrit: cablul de lcrit;
> la ancorarea turlei sau mastului: cablul de ancor;
> pentru rabaterea turlei: cablul de pratie;
> la efectuarea operaiilor de carotaj exista cablul de carotaj, n interiorul crora sunt amplasai
conductori electrici.
Cablurile pot fi: simple, duble (folosite la foraj) sau triple. Srmele de cablu se nfoar n toroane
(sau vi de cablu sau cablu simplu) i, la rndul lor, toroanele se nfoar realiznd cablul dublu. Toronul
este realizat din straturi de srme care pot fi:
> de acelai diametru 5 la fire;
> de diametre diferite n straturi sau construcie compound.
Cablul de construcie cu diametre diferite ale srmelor poate fi n mai multe variante (figura 2.9.):
> cablul FILLER - cu fire subiri intercalate ntre straturi;
> cablul SEALE sau SIL straturi cu diametre diferite;
> cablul WARRINGTON- n cadrul aceluiai strat srmele au diametre diferite.

Fig. 2.9. Diferite construcii de cabluri
a - Seale; b - Filler; c Warrington






39

Cablurile de foraj sunt cablurile SEALE tip 6x19, adic 6 toroane cu 19 fire n fiecare toron,
aezate n 3 straturi, ce reprezint: sarma centrala sau inima cablului formata de un singur fir, stratul
de rezisten format din 9 fire i stratul de flexibilitate format tot din 9 fire.
Geometria unui toron Seale se stabilete n funcie de diametrul srmelor din stratul exterior
sau de rezisten
e
. Diametrul srmelor din stratul de flexibilitate este
i
= 0,57
e

i diametrul inimii este
0
= 1,2
e
.
Inima cablului poate fi:
> organica (din cnepa mbibat n ulei);
> metalica (aceasta inima pstreaz forma cablului);
> din srme rsucite elicoidal.
Cablarea reprezint modalitatea de rsucire att a firelor n toron ct i a toroanelor ntre ele. Exista
cablarea paralel (att firele ct i toroanele sunt rsucite n acelai sens: spre stnga - cablarea SS - sau
spre dreapta - cablarea ZZ). La cablarea n cruce firele sunt rsucite intr-un sens opus rsucirii toroanelor
(exista cablarea SZ firele sunt rsucite spre stnga, iar toroanele spre dreapta i cablarea ZS).
Cablarea n cruce asigur stabilitate la tendina de dezrsucire. [ 1 ]

Alegerea cablului de manevr se face respectnd condiia:
S
rm
> C
M
F
M
(2.7.0)

n care: S
rm
este sarcina minim de rupere a cablului, n kN;
CM - coeficientul de siguran;
FM - traciunea maxim n cablu la toba, la extragere, n kN.
Coeficientul de siguran, C
M
, poate lua valorile urmtoare, n funcie de utilizarea cablului:


- CM = 2 pentru introducerea coloanei de tubare i pentru instrumentaie;
- CM = 3 pentru extragerea i introducerea garniturii de foraj.

0T MC ch ElP
G G G G ~ + + (2.7.1)
G
oT
=84.461+1.736+20.6=106.8kN (2.7.2)
0
1
CM CM T
a
F F G
g
'
| |
= + +
|
\ .
(2.7.3)
200 200 9,81 1962
CM
F tf kN = = = (2.7.4)
1
1962 85, 484 1 2056,1979 2056, 2
9,81
CM
F kN kN kN kN
'
| |
= + + =
|
\ .
(2.7.5)
40

2
CM
M
mg
F
F
m
'
=
q
(2.7.6)
( )
2
2
1
2 1
m
mg m
m
|
q =
| |
(2.7.7)
1
Ro
| =
q
(2.7.8)
0, 96
Ro
q =
1
1, 04; m 5
0, 96
| = = =
( )
10
10
1, 04 1
0,811
2 5 1, 04 1, 04 1
mg

q = =

(2.7.9)


Se calculeaz sarcina de la crlig maxim fr a se tine seama de greutatea cablului de manevr, F
M
, CU
relaia (2.10.):

2056, 2
253, 54
2 5 0,811
M
kN
F kN = =

(2.7.10)
2 253, 54 507, 08
rm
S kN kN > = (2.7.11)

Se alege un cablu Seale 6x19 -32-1570 SZ conform STAS 1689 - 80,

cu urmtoarele
caracteristici:
numrul de toroane: n
T
= 6.
numrul de fire: n
f
= 19.
diametrul cablului: d
c
= 32 mm.
sarcina minim de rupere a cablului: S
rm
=531,32 kN.
masa unitar a cablului de manevr: m
1c
= 3,89 kg/m
aria suprafetelor sarmelor A
c
[mm] =418.28
diametrul sarmelor centrale d
0
=3 mm
interioare d
1
=1.45 mm
exterioare d
2
=2.6 mm

Se calculeaz greutatea unitar a cablului de manevr, q
c
, cu relaia urmtoare:


1 c c
q m g = (2.7.12)
41


2
3, 89 9, 81 38,16
c
kg
m N
q
m m
s
= = (2.7.13)
Greutatea total a ramurilor de cablu dintre macara i geamblac , G
c
, se calculeaz cu relaia care
urmeaz :

2
c c r
G m q l = (2.7.14)

( ) 1,5
r MA MC ch B
l H l l l = + + + (2.7.15)
37, 5 ; 9 ; 2,1 ; 2, 235
MA B ch MC
H m l m l m l E m = = = = = (2.7.16)
lrm=l
P
+S=27+6.5=33.5m (2.7.17)
G
C
=2*5(27+6.5)*38.16=12783.6=12.786 kN (2..718)
G
OT
=(106.8+12.783)=119.58 kN (2.7.19)
F
CM
=200tf*9.81ms
2
=1962 kN (2.7.20)
F
CM

=1962 kN+119.58 kN(1+1/9.81)=2093.769 kN (2.7.21)


F
M
=
2093.769
2*5*0.8108
KN
(2.7.22)
F
M
=258.235 kN (2.7.23)
C
N
=
512.996
2
258.235
rn
M
S
F
= > (2.7.24)
2.8. Alegerea tipului de troliului de foraj

Troliul de foraj este utilajul sistemului de manevr care ndeplinete n cadrul instalaiei de foraj
urmtoarele funciuni:
extragerea i introducerea" garniturii de foraj, respectiv introducerea coloanei de tubare,
suspendate n crligul mecanismului macara geamblac, operaii realizate prin
intermediul cablului de foraj nfurat pe toba de manevr a troliului;
nfurarea, strngerea , slbirea i deurubarea pailor de prjini, precum i adugarea
bucilor de avansare, operaii realizate cu ajutorul mosoarelor troliului;
transmiterea micrii de rotaie la masa rotativ (la unele construcii);
susinerea garniturii de foraj i reglarea apsrii pe sapa n timpul procesului de spare;
lucrri de punere n producie, pistonat, lcrit, carotaj prin prjini, operaii care se executa
cu ajutorul tobei de lcrit;
ridicarea masturilor rabatabile cu ajutorul tobei de lcrit;
Troliul de foraj se compune, n general dintr-un asiu n care sunt montai arborii, frnele
mecanice, frna hidraulica, transmisiile cu lan, prghiile de comanda a diverselor cuplaje mecanice,
cuplaje cu discuri sau cu burduf, ambreiaje ventilate cu burduf, sistemul de ungere, sistemul de
comanda pneumatica etc.
42

Troliile de foraj pot fi echipate cu o toba sau cu dou tobe: de manevr i de lcrit.[l]
Din tab. 5.1. [1] i tab. 2.7. [6] se alege troliul de foraj TF 38 corespunztor
instalaiei de foraj F200-2DH, cu urmtoarele caracteristici principale:
1. Traciunea maxim n cablu: 380 kN.
2. Puterea maxim la intrare: 1500 kW.
3. Diametrul cablului: d
c
= 35 mm (l
1
/
4
in).
4. Numr viteze la toba de manevr: 4 + 2 R.
5. Diametrul tobei de manevr: 800 mm.
6. Lungimea tobei de manevr: 1325 mm.
7. Ambreiaj pe partea ncet": AVB 1250 300.
8. Lan pe partea ncet": 3 x 2 in.
9. Ambreiaj pe partea repede": AVB 900 250.
10. Lan pe partea repede": 3 x 2
1
2
in.
11. Diametrul tambur frn: 1400 mm.
12. Lime tambur frn: 269 mm.
13. Aria suprafeei de frnare:223.43 dm
2
.
14. Frn auxiliar: FE 1400 (FH 40).


















43


CAPITOLUL 3
PARAMETRII I CARACTERISTICILE MOTOARELOR / GRUPURILOR DE ACIONARE
I CALCULUL PUTERII INSTALATE .

3.1 Parametrii i caracteristicile motoarelor / grupurilor de acionare

Modul de actionare reprezinta felul in care sunt actionate motoarele principale ale IF separat ,
individual sau in comin
In cadrul unei instalatii de foraj avem 3 sisteme de lucru principale :SM SR SC
Arborele principal: pentru SM : TF+M+G
pentru SR :MR+PA+G
nF
+S
pentru SC:PN
Arbori caracteristici pentru SM TM
pentru SR P
At
G
anF

pentru SC arbprele cotit PN
IF dispune de 3 tipuri de moduri de actionare
-individual MAI:fiecare motor principal e actionat separat
-centralizat MAC:toate motoarele sunt actionate in comun
-mixt MAM :un motor principal e actionat separat iar celelalte 2 in comun
Pentru actionare de tipul DH se ia caracteristica principala a proiectarii IF ,se alege modul de
actionare centralizat MAC2
Instalaia de foraj F200-2DH este echipat cu un grup de foraj GF-820 , cu un
convertizor hidraulic de cuplu CHC-750-2 , un motor diesel MB 820 Bb cu
supraalimentare care are urmtoarele caracteristici principale :
Puterea nominal : P
n
= 655 kW = 890 CP
Turaia nominal : n
n
= 1400 rot/min
Alezajul : D = 175mm
Cursa : S = 205 mm
44

GF 820/675 kW la 1400 rot/min
Se calculeaz viteza unghiular nominal a motorului
n
cu relaia :

n
=
30
t
n
n
(3.1.0)

n
=
30
t
1400
min
rot
= 146,6
s
rad
(3.1.1)


3.2 . Alegerea modului de acionare

Modul de acionare reprezint felul n care se acioneaz antoarele i pomp de noroi de la
grupurile de acionare (separate sau centralizat).
Instalaii de foraj pot fi acionate cu motoare diesel, cu motoare electrice (de curent continuu sau
alternative) i n unele cazuri , mai rare , cu turbine cu gaze . Deoarece motoarele de acionare nu au
ntotdeauna caracteristicile funcionale n concordan cu cerinele impuse de tehnologiile de foraj , a
aprut necesitatea combinrii acestora cu diferite tipuri de transmisii (mecanice , hidraulice, electrice)
rezultnd astfel mai multe sisteme de acionare . Printre sisteme de acionare , utilizate pentru
instalaii de foraj se pot citi : diesel mecanic , diesel hidraulic , electric i diesel electric . Sistemele :
turbo-electric , turbo-mecanic i hidrostatic i au gsit aplicaii mai limitate .
Pentru a elimina neajunsurile acionrii diesel-mecanic s-au realizat acionrile diesel-hidraulice ,
cu turboambreiaje sau cu convertizoare hidraulice de cuplu . n prezent majoritatea instalaiilor de
foraj acionate n sistemul diesel hidraulic sunt prevzute cu convertizoare hidraulice de cuplu .
n cazul acionrii diesel-hidraulice cu turboambreiaj se pot realiza demaraje linie sub sarcin
micorndu-se ocurile .
Sistemul de acionare diesel-hidraulic cu convertizoare hidraulice de cuplu este cel mai rspndit
sistem de acionare , aplicndu-se att la instalaii de foraj staionare ct i la cele transportabile .
Acionarea diesel-hidraulic cu convertizoare hidraulice este stabil pentru toate punctele de funcionare
din domeniul de traciune, deoarece pe msura ce cresc momentele rezistente cresc si momentele de la
ieirea din convertizor scznd turaia de la ieirea din convertizor; se realizeaz astfel puncte de echilibru
care asigur stabilitatea si pe caracteristica de turaie la sarcin total a motorului diesel.
Datorit stabilitii in funcionare a sistemului de acionare diesel-hidraulic cu convertizoare,
nu exist pericolul scoaterii din funciune a motoarelor diesel, chiar dac la un moment dat puterea
consumatorilor tinde sa depeasc puterea instalat a motoarelor diesel aflate in funciune. Stabilitatea se explica
prin scderea in mod automat a turaiei la ieirea din convertizoare, pana ce puterea solicitata de consumatori
devine egala cu puterea disponibila a motoarelor diesel. Aceasta este o caracteristica deosebit de importanta a
sistemului diesel-hidraulic cu convertizoare, realizata fr echipamente speciale de comanda si reglare, care da
45

sigurana in funcionare si evita consecinele unor eventuale manevre necorelate cu cerinele tehnologice din
diferite situaii mai deosebite. [10]
Pentru instalaia de foraj F200-2DH se alege un mod de acionare diesel-hidraulic centralizat (MAC2)
(cu grup motopompa GMP) sau mod de acionare in grup (MAG).
In continuare se vor prezenta schemele structural funcionale ale unor instalaii de foraj cu mod de
acionare centralizat in doua variante: MACI si MAC2.


Fig. 3.1. Schema structural-funcional unei IF cu mod de acionare centralizat n
varianta 1 (MACI) (cu acionare de tipul DH sau ECH):
D - motor diesel; GF - grup de foraj; CHC - convertizor hidraulic de cuplu; TI - transmisie
intermediar(intermediar central IF); t
m
transmisie mecanic;PN pompa de noroi;
TF troliu de foraj; TM toba de manevr M-G maina macara-geamblac;
CVAR - cutie de viteza a AR; MR - masa rotativ
(Ex: F125-2DH; F200-2DH-3; F200-3ECH-4).
46



Fig. 3.2. Schema structural-funcionala a unei IF cu mod de acionare centralizat in
varianta 2 (MAC2) (cu grup motopompa GMP):
D - motor diesel; GF - grup de foraj; CHC - convertizor hidraulic de cuplu; TI transmisie
intermediara (intermediara centrala a IF); T
m
transmisie mecanica; PN pompa de noroi; TF - troliu
de foraj; TM - toba de manevra; M-G - maina macara-geamblac;CVAR - cutie de vitez a AR ; MR
masa rotativ.




47


3.3. Puterea consumatorilor auxiliari de for


Puterea consumatorilor auxiliari de fora reprezint puterea motoarelor instalate pentru acionarea
consumatorilor auxiliari de fora si anume a sitelor vibratoare, a agitatoarelor de noroi, a
degazeificatoarelor, a demluitoarelor din cadrul instalaiei de curire, preparare si tratare a fluidului de
foraj, a pompelor centrifuge, de supraalimentare a pompelor triplex de noroi, a pompelor pentru
vehicularea apei pentru rcirea tamburilor de frna etc.
In afara surselor de energie necesare mecanismelor care realizeaz cele trei funciuni principale
ale unei instalaii de foraj, mai este necesara o sursa de energie pentru alimentarea instalaiilor de lumina
si de fora pentru activiti auxiliare dup cum urmeaz:
pompe centrifuge pentru hidrocicloane;
site vibratoare;
agitatoare;
pompe centrifuge pentru supraalimentarea pompelor de foraj;
pompe centrifuge pentru apa;
pompe centrifuge pentru chimicale;
pompe pentru reziduuri;
pompe pentru combustibil;
comanda hidraulica a prevenitoarelor;
instalaie pentru uscarea aerului;
agregate pentru nclzire;
maini-unelte;
agregat pentru sudura;
instalaii pentru iluminat.
Aceti consumatori exista in raport cu complexitatea instalaiilor de foraj, la instalaiile mici fiind
mai putini, iar la instalaiile mari fiind in totalitate.
Pentru alimentarea acestor consumatori auxiliari, instalaiile acionate cu motoare diesel dispun de
o centrala electrica compusa din grupuri electrogene, a cror putere variaz in raport cu mrimea si cu
tipul instalaiilor de foraj. La instalaiile de foraj transportabile, grupul electrogen se poate monta pe o
remorca transportabila.
In afara de iluminatul normal, exista si iluminatul de sigurana pentru a se asigura continuitatea
lucrului in caz de deranjament in instalaia de lumina de 220V. alimentarea lui se face de la bateriile de
acumulatori existente in cadrul instalaiei de foraj (la 24V), prin tabloul de sigurana, prevzut cu
dispozitive de conectare automata a iluminatului de sigurana.
In tabelul urmtor sunt artai consumatorii auxiliari de fora ale instalaiilor de foraj (tabelul
3.1.).
Deoarece nu funcioneaz simultan toi consumatorii auxiliari de fora, puterea grupurilor
electrogene sau a transformatorului nu trebuie luata egala cu suma puterilor tuturor consumatorilor.
Factorul de simultaneitate poate fi considerat de circa 0,6. [10] , rezult o putere necesar de circa
650kw.
48





Tabelul 3.1

Nr.
Crt.


Denumirea consumatorilor



Puterea
motorului sau
rezisten
[kW]


Numrul de
motoare

Puterea
total
[kW]

1 Site vibratoare 4 3 12
2 Agitator habe 7,5 15 112,5
3 Pompe apa 7,5 2 15
4 Pompa apa rcire troliu 7,5 1 7,5
5 Pompa instalaie amestec
chimicale
3 2 6
6 Pompe combustibil 3 2 6
7 Pompe ulei 1,5 1 1,5
8 Pompe de preparare a fluidului de
foraj
75 2 150
9 Pompa baterie denisipare 55 1 55
10 Pompa baterie desmluire 55 1 55
11 Instalaie degazeificare 4 1 4
12 Degazeificator 30 1 30
13 Instalaie de preparare centrifuga 22 3 66
14 Instalaie transport material
pulverulent
4 1 4
15 Dispozitiv salvare garnitura 22 1 22
16 Dispozitiv strns-slbit 11 1 11
49

17 Dispozitiv manevra prjini grele 7,5 1 7,5
18 Dispozitiv mecanizare 18,5 1 18,5
19 Pod tubaj reglabil 5 1 5
20 Instalaie comanda prevenitoare 11 1 11
21 Instalaie de uscare aer 15 1 15
22 Instalaie iluminat normal 18 1 18
23 Instalaie iluminat sigurana 0,6 1 0,6


Se adopt puterea consumatorilor auxiliari de for , pentru instalaia F200- 2DH , ca fiind egal cu :


P
Cs.A.F
= 650 kW

n care : P
Cs.A.F
este puterea consumatorilor auxiliari de for




3.4 Calculul puterii instalate

Puterea instalat pentru instalaia de foraj F200-2DH , se calculeaz cu relaia urmtoare :

P
IF
= P
p
+ P
Cs.A.F
(3.4.0)
P
P
= (2+2) . P
n
(3.4.1)
P
n
= 655 kW
P
p
= 4 655 kW = 2620 kW (3.4.2)
p
sCAF
=633.1 kW
p
sCsAF
=p
p
+p
sCsAF
(3.4.3)
P
Cs.A.F
= 2620 kW + 633.1 kW = 3253.1 kW (3.4.4)
P
sCsAF
/p=633.1/2620=0.24
50


n care : P
P
este puterea instalat principal a instalaiei de foraj / puterea motoarelor instalate
care acioneaz antoarele principal ( TF , MR , PN )
P
Cs.A.F
- puterea instalat consumatorilor auxiliari de for . necesare instalaiei de
foraj.


3.5 . Concluzii


Acest capitol a avut drept scop desprinderea studenilor cu alegerea modului i tipului de acionare
pentru instalaia de foraj pe care o proiecteaz , determinarea parametrilor i caracteristicilor motoarelor/
grupurilor de acionare , calculul puterii consumatorilor auxiliari cu care este dotat instalaia de foraj pe
care o proiectm , i calculul puterii instalate a instalaiei de foraj
















51

CAPITOLUL 4

PROIECTAREA TROLIULUI DE FORAJ


4.1 Lanul cinematic de nsumare a puterii motoarelor / grupurilor de acionare i calculul
coeficienilor de nsumare i de transmisie a puterii medii a unui motor / grup de acionare la
arborele 1 al lanului cinematic


Schema lanului cinematic de nsumare a puterii motoarelor / grupurilor de acionare LCIPGA , sau
a transmisiei intermediare TI , sau a intermediarei centrale este prezentat n figura urmtoare :





Fig. 4.1 . Schema LCIPGA al instalaiei de foraj F200-2DH
Cuplajul C12 este un cuplaj cu discuri (CD2-750) si este un cuplaj operaional pentru transmiterea
energiei de la motoarele/grupurile de acionare la celelalte sisteme ale instalaiei de foraj.
Ambreiajul cu burduf ventilat de pe arborele (-1), AVB 600x250, este un cuplaj operaional pentru
sistemul de circulaie acesta executa operaia de cuplare/decuplare a pompei de noroi 2PN-1258.
52

O parte din energia de la motoarele/grupurile de acionare o utilizeaz si compresorul cu doi
cilindri 2C 10 , care poate fi pus n funciune cu ajutorul cuplajului cu burduf CB 300x100 .

G
MC
=m
MC
=6.437*9.81=63.14697
L
MC
=2235 mm = 2.355 m distanta dintre axul macaralei si axul carligului
D
o
=D
t
+d
c

q
r
=0.985
q
tl
=o.97
q
IRA
=0.985
q
MG
( )
2
2
1
2 1
m
m
m
|
| |

(4.1.0)
|=
1
RO
q

q
RO
=[0,96 ; 0.98]
|c[1.02 ;1.04]
( )
2*5
2*5
1.04 1
2.5*1.04 1.04 1
MG
q

=

=0.811 (4.1.1)
q
1C
=0.985
4
*0.97
3
*0.985*0.811=0.686 (4.1.2)










53

4.2 Reprezentarea lanului cinematic al sistemului de manevr i determinarea
numrului de trepte de viteza

Schema cinematic a sistemului de manevr al instalaiei de foraj F200- 2DH este prezentat n
figura urmtoare :




Fig .4.3 Schema cinematic a SM al instalaiei de foraj F200-2DH
Numrul de trepte de vitez pentru sistemul de manevr se calculeaz cu relaia :

N
m
= N
SM
= 1 x 1 x 2 = 2 (4.3.0)
D
) (
.
i
l dg
.
=
) (
.
sin
i
l g
g
z
p
t
(4.3.1))
54

i
g.l
=
1 + g
g
e
e
=
) (
.
) 2 (
.
l
l dg
l dg
D
D
(4.3.2)

n care : N
m
este numrul de trepte de vitez pentru manevr
i
t.j
raportul de transmitere total al SM pentru treapta j de vitez
i
g.l
raportul de transmitere
g numrul de ordine al grupei de transmitere
l numrul de ordine al transmisiei din grupa de transmitere
j numrul de ordine al treptei de vitez
D
d
diametrul de divizare al transmisiei

n tabelul urmtor sunt centralizate toate datele necesare calcului raportului de transmitere total al SM
pentru toate treptele de vitez .

Tabel 4.1
t.l. (g.l.) 1.1. 2.1. 3.1. 3.2.
P
g
, in(mm) 1
1
/
2
(38,1) 1
1
/
2
(38,1) 2(50,8) 2(50,8)
z
g.l
(1)
30 30 26 26
z
g.l
(2)
.
30 49

67 34
D
dg.l.
(1)
364,494 364,494

421,448 421,448
D
dg.l.
(2)
364,494 894,660

1083,796 550,568
i
g.l.
1 2,454526

2,571601 1,306372
Tip cuplaj - C
3.1.

CC
n
=CC
r

C
4.1.

AVB1120x300
C
4.2.

AVB900x250
55


4.3 Transmisii mecanice de intrare in troliul de foraj ( TF ) si parametrii acestora
n figura 5.1 este prezentat schema cinematic a troliului de foraj.




Fig. 5.1 Schema cinematic a troliului de foraj

Principalele componente ale troliului de foraj sunt urmtoarele:
Cuplajul C
31
este un cuplaj cu craboi care realizeaz cuplarea arborilor cu transmisiile acesteia,
Cuplajul C
32
este un cuplaj cu craboi necesar pentru cuplarea angrenajului cilindric, cnd este
nevoie de inversarea sensului de rotaie la toba de manevra in vederea nlocuirii poriunii de
cablu uzat.
Cuplajele C
41
(AVB 1120x300) i C
42
(AVB 900x250) sunt cuplaje operaionale ale tobei de
manevra.
FH 46in reprezint frna hidraulica a tobei de manevra, care mai este dotata i cu frnele cu banda
FB.
Cuplajul cu burduf CB 500x125 are rolul de frna ineriala necesara opririi arborelui pe care sunt montare
cuplajele cu craboi deoarece cuplarea este mai dificila


56



4.4 Tipurile de transmisii mecanice utilizate n cadrul lanului cinematic i
parametrii acestora

n cazul instalaiilor de foraj sunt utilizate un mare numr de transmisii prin care se realizeaz
transmiterea micrii i a fluxului energetic de la motoarele de acionare ale instalaiei pn la troliu ,
pompe de foraj , masa rotativ i ali consumatori auxiliari ( pompe, elemente de mecanizare ,
componente ale instalaiei de for i lumina etc.).
Transmisiile utilizate la instalaiile de foraj sunt foarte diverse i anume : mecanice , dinamice ,
hidrostatice , electrice i pneumatice .

Transmisiile prin lan cunosc o larg utilizare la instalaiile de foraj i de intervenie . Transmisia prin
lan transmite micare prin rotaie i momentul de torsiune de la arborele conductor la arborele condus ,
prin intermediul lanului articulat.

n trecut , la utilajul petrolier erau utilizate lanurile rotary , lanurile articulate cu zale care sunt pe cale
de dispariie , odat cu utilajele pe care le-au echipat .
Lanul de transmisie cu role i zale scurte se compune dintr-o serie de zale interioare i zale exterioare cu
boluri , asamblate alternat n aa fel nct bolurile sunt articulate interiorul bucelor , iar rolele se pot roti
liber pe buce .



Fig. .4.3 . Elementele componente ale unui lan cu buce i role :
a- za interioara , cu role ( 1- eclise ; 2- buce ;3- role)
b- za exterioar cu boluri ( 1- eclise ; 2- boluri)


57

4.5 Tipurile de cuplaje folosite n cadrul sistemului de manevr

Ambreiajele reprezint elemente componente ale transmisiilor instalaiilor de foraj permit realizarea
diferitelor combinaii n transmiterea puterii de la motoarele de are la echipamentele sistemelor de
manevr , pompare i rotire i n obinerea diferitelor de viteza materializnd astfel posibilitile oferite de
schema cinematic a instalaiilor .
n general , la instalaiile de foraj sunt folosite ambreiaje cu comanda de la distanta i are pneumatic .
Dup caracterul i frecvena cuplrilor se disting n practic curenta a instalaiilor de ambreiaje
operaionale , caracterizate printr-o frecven mare de cuplri i ambreiaje operaionale , cu o frecvent
redus a cuplrilor . Ambreiajele tobei de manevr constituie de ambreiaje operaionale care n timpul
extragerii i introducerii garniturii de foraj acionate repetat i la intervale de timp scurte . Att
ambreiajele tobei de manevr ct i ambreiajele maselor rotative se cupleaz n sarcina .
Exist construcii de ambreiaje pneumatice cu burduful la exterior nvelind inelul profilat metalic cu
saboii cu material de friciune situai la exteriorul burdufului . La acest tip de ambreiaj , saboii sunt
mpini la introducerea aerului comprimat spre suprafaa interioar a unui tambur n vederea cuplrii
arborilor .
n general , ansamblul unui ambreiaj pneumatic cu burduf comport un numr de piese aparinnd
arborelui antrenat i arborelui de antrenare , care pot fi realizate ntr-un mare numr de variante
constructive . Pentru alimentarea ambreiajului este necesar o conduct de alimentare cu un ventil de
golire rapid . Aceasta permite alimentarea cu comand de la distan i golire local a ambreiajului fr
ca pentru scurgere aerul s parcurg traseul pn la aparatul de comand .

Ambreiaje pneumatice cu burduf ventilate .
Ambreiajul pneumatic cu burduf ventilat ( fig. . 4.4) are o construcie asemntoare cu aceea a
ambreiajului cu burduf , prezentnd , de asemenea , un burduf din cauciuc 1 , un inel profilat metalic ,
denumit obad , 2 , saboii metalici 3 , cptuii cu un material de friciune 4 aplicat prin uruburi de
fixare cu cap necat . Spre deosebire de ambreiajul pneumatic cu burduf la care transmiterea momentului
se efectueaz prin balonul de cauciuc la acest tip momentul se transmite prin boluri 5 fixate n plci
laterale 6 i 7 . Saboii , turnai din aliaj de aluminiu prezint o cavitate inferioar care favorizeaz rcirea
n timpul micrii ambreiajului i culiseaz radial fiind ghidai n bolurile 5 , avnd o micare radial sub
aciunea aerului comprimat introdus n burduf 1 . Acesta este realizat din mai multe buci avnd fiecare
racord de alimentare ceea ce permite i un montaj mai uor fr a fi necesar un capt liber de arbore .

58


Fig.4.4 . Ambreiaj pneumatic cu burduf ventilat

Burduful este executat din cauciuc cu inserie avnd o grosime mai redus ntruct nu transmite
momentul de torsiune . Consideraiile privind modul de montaj pe arbori al ambreiajelor pneumatice cu
burduf sunt valabile i la ambreiajele ventilate .
Datorit capacitii de evacuare a cldurii pe care o prezint ambreiajele ventilate cu burduf sunt
utilizate ntr-o msur mai mare i n special ca ambreiaje operaionale . Ele sunt utilizate foarte adesea la
toba de manevr a troliului .


Ambreiaje pneumatice cu discuri .
La instalaiile de foraj realizate n ara noastr sunt utilizate dou tipuri distincte de ambreiaje pneumatice
cu discuri de trecerei de capt . Ultimul este utilizat exclusiv la partea de ncet a tobei de manevr
.

59

Fig.4.5. Ambreiaj pneumatic cu discuri Fig.4.6. Ambreiaj pneumatic cu discuri
de trecere de capt

Ambreiajul pneumatic cu discuri de trecere poate fi utilizat n orice poziie pe arbore i realizeaz
ambreierea unor elemente care se rotesc liber pe acelai arbore . El nu permite ambreierea a doi arbori
diferii cum este cazul ambreiajelor pneumatice cu burduf.
Ambreiajul pneumatic cu discuri de trecere realizeaz ambreierea datorit introducerii aerului
comprimat n spaiul dintre discul de capt 1 i membran 2 care apas asupra pistonul 3 . La rndul sau
pistonul apsa discurile de friciune 4 i 5 si discurile de ambreiaj cptuite cu ferodo 6 pe discul
butucului 7 . Discurile de friciune 4 i 5 gliseaz pe dantura butucului 7 iar discurile de ambreiaj 6
gliseaz pe dantur inelelor 8 i 9 care sunt solidare cu flana 10 . Discurile de ambreiaj 6 sunt antrenate
prin frecare de discurile de friciune 4 i 5 . Pe msura creterii presiunii aerului comprimat se realizeaz
blocarea mpreuna a ambelor serii de discuri . n acest mod se obine ambreierea dintre piesele solidare cu
butucul 7 i piesele care se rotesc liber pe rulmenii care sunt solidari cu flana 10 .
Ambreiajul de capt , ntreag suprafa frontal este utilizat pentru crearea forei de apsare
axial datorit aerului comprimat . La acest tip de ambreiaj membran este mult mai ngust , neavnd
dect o singur cut . Modul de ambreiere este n principiul acelai : aerul comprimat introdus n camera
dintre discul de capt 1 , membran 2 i pistonul 3 face ca pistonul s produc o apsare ntre discul de
friciune 4,5, i 6 i discurile de ambreiaj 6 i 7 . Discurile de friciune 4 i 5 gliseaz n carcasa dinata 8 ,
iar discurile de ambreiaj 6 i 7 pe butucul dinat 9. Prin apsarea realizat de aerul comprimat se produce
o for de frecare ntre discurile de friciune i discurile de ambreiaj , se obine ambreierea dintre arbore
prin butucul dinat 9 i piesele care se rotesc liber pe rulmeni solidare n carcasa dinat 8 . Pentru
debreiere , prin eliminarea aerului i prin aciunea arcurilor de revenire 10 , se ndeprteaz discurile de
friciune de discurile de ambreiaj .

60


Troliul de foraj se compune, n general dintr-un asiu n care sunt montai arborii, frnele mecanice,
frna hidraulica, transmisiile cu lan, prghiile de comanda a diverselor cuplaje mecanice, cuplaje cu
discuri sau cu burduf, ambreiaje ventilate cu burduf, sistemul de ungere, sistemul de comanda
pneumatica etc.
Troliile de foraj pot fi echipate cu o toba sau cu doua tobe: denevra si de lcrit.


4.6 Modul de obinere a treptelor de vitez i calculul rapoartelor de
transmitere total :

Propoziia logic a lanului cinematic al sistemului de manevr al instalaiei de foraj F200-2DH este
urmtoarea :

C
11
^ C
12
^ C
31
^ ( C
41
v C
42
) (4.8.0)
Rezult dou linii de cuplare , i anume :
1. C
11
^ C
12
^ C
31
^ C
41
; I , i
tI
(4.8.1)
2. C
11
^ C
12
^ C
31
^ C
42
; II, i
tII
(4.8.2)


i
t.I
= i
1.1
i
2.1
i
3.1
(4.8.3)
i
t.II
= i
1.1
i
2.1
i
3.2 (4.8.4)


i
t.I.
>i
t.II.


i
t.I.
= 6,31206
i
t.II.
= 3,20652




61

4.7 Determinarea parametriilor dimensionali ai tobei de manevra (TM)
Tobele de manevr se fac n construcie turnat, sudat sau combinat. Tamburii de frn ai tobei de
manevr se fac n construcie separat, demontabili din oel Mn Si. Toba troliului de foraj este prezentat
schematizat n figura 5.2.

Fig, 5. 2 Construcia unei tobe de manevr
1 - arborele tobei;2 - toba propriu- zis; 3 - sistemul de rcire cu ap; 4 - tamburul
de frn; 5 - pene radiale; 6 - uruburi.
unde: Dj este diametrul interior;
D
t
- diametrul tobei (exterior);
- grosimea de perete a tob
D
TM
= diametrul tobei de manevra
D
h
= diametrul de infasurare al cablului in valuri
H c { 1,2,3...,v }
l
CTM
= lungimea totala a cablului
e = e
k
= numarul de spire intr-un val
k c {2,3,4...,v
-1
}
e
v
= numarul de spire in ultimul val activ
p = pasul canalelor manson spiral
R
C
= raza canal cablu
D
TM
c { 22 , 24 } d
c

D
TM
c { 500 , 700 }d
1

d
1
= diametrul firelor in stratul interior al cablului
62

d
1
= 0.57 d
2

-cablu SEAL 6x19x32-1960 SZ
d
c
= 32 mm
d
2
= 2.6 mm
d
1
= 0.57 * 2.6 = 1.482 mm (4.9.0)
D
TM
= ( 22 , 24 ) *32 mm = ( 704 , 768 ) (4.9.1)
D
TM
= [ 500 , 700 ] * 1.482 mm = [ 741 , 1037.4 ] mm (4.9.2)
D
f
= D
TM
v c { 2 , ... , 4 }
v = 3
D
0
= D
TM
+ d
C
= 741 + 32 = 773 mm (4.9.3)
D
1
= D
0
+ 2a = 773 + 2 * 29.76 = 832 .5 mm (4.9.4)
a = o * d
C
= 0.93 * 32 = 29.76 (4.9.5)
o = 0.93
D
2
= D
1
+ 2a = 832.5 + 2 * 29.76 = 892.04 mm (4.9.6)
D
3
= D
2
+ 2a = 892.04 + 2 * 29.76 = 951.56 mm (4.9.7)
D
m
=
1 1 3
2
892.04
2 2
v
D D D D
D
+ +
= = = (4.9.8)
m = 5
l
p
= 27 m
L = L
CTM
= 2m( l
p
+ 0.5 ) (4.9.9)
u = = 2m*v
c
(4.9.10)
2
c
udu m v dt =
} }
(4.9.11)
s
RA
= 2m * s
c
(4.9.12)
s
c
= l
p

s
RA
= L
L = 2*5*27 = 270 m (4.9.13)
63

l = l
2
> ( )
1
1
1
a
n
L D
l
D
t
t
+
+ (4.9.14)
l
a1
c [ 10 , .... 15 ......, 20 ]
l
a1
c ( 11 .... 16 )
( )
| |
270 0.9 11 16 1
33.7...35.7
0.965
m m
l
t
t
+ (

> = (4.9.15)
l = l
2
=37
- se alege l > cu 1.2 spire fata de valul calculat astfel incat l sa fie impar
l
1 =
l
-1
= 37 1 = 36 spire
l
al
+ l
11
= 36
l
a1
= 15 spire
l
11
= 36 15 = 21 spire
( )
1 1 2 2
3
*
*
v
L Dl D l
e
D
t
t

= (4.9.16)
l
3
= 31.962 = 32
e
v
= e
3
< l l
2

p =
1
p
h
d
c
=
35
35.75
0.979
mm =
(4.9.17)
h
p
= 0.979
L
TM
= p * l
1
+ 0.5 d
c
(4.9.18)
L
TM
= 35.75 * 36 *0.5 * 35 = 1305 mm
D
iM
=
1.025
TM
D
(4.9.19)
D
CM
=
0.98
TM
D
(4.9.20)
R
C
=
2*0.946 1.892
c c
d d
= (4.9.21)

64


4.8 Ambreiajul operaional de ncet

S se aleag ambreiajul operaional de ncet al tobei de manevr de la instalaia de foraj F200-2DH.
Se cunosc urmtoarele elemente:

r
q = 0,985

s a.
= 0,4
P
c.ad
= 500 kN/m
2

n care: P
c.ad
este presiune de concordan admisibil

. a s
- coeficient de alunecare static
k
Di
= 0,665
k ;
i
Di e
D
D D
D
=
Pentru troliu de foraj TF25 se cunosc urmtoarele elemente:
D
TM
= 710 mm
d
c
= 32mm
F
M
= 25tf = 25 9.81 kN = 245,25 Kn (4.10.1)
M
CAD
=

( )
3 3
1
12
a c Di
p n D k
t

(4.10.2)
M
CAD.M
=
( )
3 3
1
12
as cad Di
p n D k
t
(4.10.3)

1
2
1
2
CADM CM dM M
r
D
M M k F = =
q
(4.10.4)

1, 5...2, 5
2
dM
A
k
n n
=
=

n care : k
dM
este coeficient de dinamicitate maxim;
p
c
presiune de contact;
n numrul de suprafee de cuplare;
65

M
CAD
momentul capabil al ambreiajului cu discuri.

( )
3
3
12
1
CADM
as cad Di
M
nD
p k
t
=

(4.10.5)

( )
1
3
3
1
2 12
1
M
r
as cad Di
D
F
n D
p k t

q
=

(4.10.6)
D
1
= D
TM
+ d
c
(4.10.7)
D
1
= 710 mm + 32 mm = 742 mm = 0,742 m (4.10.8)
n
A
= {1,2,3}
Se adopt n
A
= 3
n = 2 3 = 6

( )
3
3
2
0, 742 1
245, 25
12
2 0, 985
0, 4 500 1 0, 665
m
kN
n D
kN
m
t

=

(4.10.9)

3
3
2, 49915
0, 7468 746,8
6
m
D m mm = = =
Se alege D = 750 mm
Pentru diametrul D = 750 mm se alege ambreiajul ventilat cu burduf AVB 800x250

4 .9 Diagrama de ridicare

Diagramele se obin pentru funcionarea convertizoarelor hidraulice de cuplu n perioada de regim
(micare stabilizat).
F
) ( Nj
cj
=
tj
Nj
p
j
c
n
i M C
D
m

E 2
) ( ) (
1
4
q (4.11.0)
v
cj
=
tj
n
i m
D 1
4
2
e (4.11.2)
j = I , II , III , IV
D | |
z
D D ,
1
e
66

D
n
=
2
1 z
D D +
(4.11.3)

( ) ( )
1 1 1
j j
c c t mg
q q q q

= (4.11.4)

( )
1
j w a
t tl r
q q q

= (4.11.5)
w = u +v (4.11.6)
v = 1 ; u = 2
w = 2+1 = 3
a = w+1 (4.11.7)
a = 3+1=4
970 , 0 =
tl
q ; 985 , 0 =
r
q ; 811 , 0 =
mg
q ; 985 , 0 =
rl
q ; m = 5

( ) 3 4
1 1
0, 97 0, 985 0, 859
j
t t
q q

= = = (4.11.8)

( )
1
0, 859 0, 811 0, 697
j
c
q

= = (4.11.9)
C
) (
2
1
1
) (
) (
1
k tl
N
i
i
k
k r
Nj
p
j

=
E
+ =
[
q q (4.11.10)
N
j
e{1,2,3}
n care : j este numrul de ordine al treptei de vitez
i
tj
raportul de transmitere total al SM pentru treapta j de vitez
M
2
momentul dezvoltat la arborele secundar al convertizorului
F
c
fora la crlig
e
2
viteza unghiular dezvoltat la arborele secundar al convertizorului
m numrul de role de la macara
D
n
diametrul mediu de nfurare a cabului pe toba de manevr

) (
1
j
c
q randamentul transmisiei energiei ntre arborele 1 al lanului cinematic
pentru linia de cuplare de ordinul j

r
q randamentul rulmenilor pe care se monteaz arborele 1 al lanului
cinematic
67

) (
1
j
t
q randamentul transmiterii energiei ntre arborele 1 exclusiv i arborele
tobei

mg
q randamentul sistemului macara-geamblac

w
tl
q randamentul transmisiei cu lan

w
r
q randamentul rulmenilor
w- numrul de grupe de transmitere totale
u numrul de grupe de transmitere utile
v numrul de grupe de transmitere parazitare
C
E
) (Nj
p
coeficient de nsumare a puterilor celor (N
j
) grupuri de acionare
N
j
numrul de grupuri de acionare utilizate pentru treapta de vitez de
ordinul j

) ( k r
q randamentul rulmenilor pe care se monteaz arborele de ordinul (-k)

) ( k tl
q randamentul transmisiei cu lan pe care se monteaz arborele de
ordinul(-k)

N
j
=1 C 1
) 1 (
=
Ep
(4.11.11)
N
j
= 2 C 955 , 1 970 , 0 985 , 0 1 1
) 1 ( ) 1 (
) 2 (
= + = + =
E tl r p
q q <2 (4.11.12)
C
j
Nj
p
N s
E
) (
(4.11.13)
C
j
Nj
p
Nj
tp
N
C
) (
) (
E
= (4.11.14)
C 1
) (
s
Nj
tp

C 1
) (
=
l
tp

C 978 , 0
) 2 (
=
tp



68



Fig.4.7. Schema nfurrii cablului pe toba de manevr
D
t
diametrul tobei de manevr ; D
o
diametrul fibrei medii de nfurare a cablului al valului mort ;
D
t
diametrul primului val activ ; D
2
diametrul valului al doilea activ ; D
z
diametrul ultimului val
activ ; a distanta dintre dou valuri succesive .


Valoarea mrimii lui a se alege n funcie de diametrul cablului i de aezare cablului n dou valuri
succesive .
Astfel se disting trei situaii de aezare a cablului n dou valuri succesive :
- spir ntre spir : a =
c
d
2
3

- spir pe spir : a = d
c

- intermediar : a =
c
d o
| | 930 , 0 000 , 1 ; 866 , 0 = e o o
0, 930 32 29, 76 mm mm o = =
D
o
= D
t
+ d
c
(4.11.15)

D
l
= D
o
+ 2a = D
t
+ d
c
+ 2a (4.11.16)
D
2
= D
l
+ 2a = D
t
+ d
c
+ 4a (4.11.17)
D
z
= D
t
+ d
c
+ 2za (4.11.18)
D
n
= D
t
+ d
c
+ (z +1)o (4.11.19)


69

D
t
= 710 mm (din schema cinematica)
z = 3 numrul de valuri active
D
n
= 710mm + 32mm + (3+1) 29, 76mm = 861,04 mm = 0,86104mm (4.11.20)

=
=
E
2
2
) 2 ( ) 1 (
1
) 2 ( '
1
4
4
e
q
tI
n
cI
tI p c
n
cI
i m
D
v
i M C
D
m
F
(4.11.21)

= =
= =
2 2
2 2
) 2 ( '
00682 , 0
31206 , 6
1
5 . 4
86104 , 0
782 , 199 31206 , 6 955 , 1 697 , 0
86104 , 0
5 . 4
e e
cI
cI
v
M M F

(4.11.22)
| | | | | | | |
s
rad
s
m
v kN F kNm M
cl cl
= = = =
2
'
2
; ; ; e (4.11.23)

=
=

2
3
2
) 1 ( '
10 82 , 6
190 , 102
e
cI
cI
v
M F
(4.11.24)

=
=

2
3
2
) 2 ( '
10 82 , 6
782 , 199
e
cI
cI
v
M F
(4.11.25)

=
=

2
3
2
) 2 ( '
10 426 , 13
489 , 101
e
cII
cII
v
M F
(4.11.26)

=
=

2
3
2
) 1 ( '
10 426 , 13
912 , 51
e
cII
cII
v
M F
(4.11.27)


Datele necesare ntocmirii diagramei de ridicare sunt centralizate n tabelul urmtor :

M
2
, kNm M
2M

21,33
M
) 1 (
2

14,73
M
) 0 (
2

8,50
M
( )
2
n

8,00
M
) 2 (
2

4,00

0

2
e , rad/s

0

) 1 (
2
e
) 0 (
2
e
( )
2
n
e
) 2 (
2
e
) 3 (
2
e
70



Se ntocmesc diagrama de ridicare care include curbele date de funciile F ) (
'
c c
v f = i ) (
c CHC
v f = q i se
determin domeniul economic de funcionare (DEF).



0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
0 0.5 1 1.5 2
F
c
,

k
N

Vc, m/s
28,798 64,612 68,068 99,484 134,041

CHC
q

0

m
q
0,70

M
q
0,847

n
q
0,843

m
q
0,70

0
i
tI,
N=2

F
'(2)
,
cI
kN
4261,35 2942,788 1698,147 1598,256 799,182 0
v s m
cI
/ ,
0 0,196402 0,440653 0,464223 0,67848 0,914159
i
tI
,N=1
F
'(1)
,
cI
kN
2179,7127 1505,2587 868,615 817,52 408,76 0
v s m
cI
/ ,
0 0,196402 0,440653 0,464223 0,67848 0,914159
i
tII
,N=2
F kN
cII
,
) 2 ( ,

2164,7603 1494,9329 862,6565 811,912 405,956 0
v s m
cII
/ ,
0 0,3866419 0,8674807 0,9138809 1,335672 1,799634
i
tII
,N=1
F
'(1)
,
cII
kN
1107,2829 764,6637 441,252 415,296 207,648 0
v , / .
cII
m s
0 0,3866419 0,8674807 0,9138809 1,335672 1,799634
71

4.10. Concluzii

n acest capitol se prezint lanul cinematic al sistemului de manevr , se calculeaz lanul cinematic de
nsumare a puterii motoarelor/grupurilor de acionare i calculul coeficienilor de nsumare i de
transmitere a puterii medii a unui motor/grup de acionare la arborele 1 al lanului cinematic , se
ntocmete i diagrama de ridicare al sistemului de manevr .














72


CAPITOLUL 5
STUDIUL SCHEMEI CINEMATICE A INSTALAIEI DE FORAJ

5.1. Schema cinematic a instalaiei de foraj

n figura urmtoare se va prezenta schema cinematica a instalaiei de foraj F200-2DH cu tipurile de
utilaje ale acesteia :

Fig. 6.1. Schema cinematica a instalaiei de foraj F200-2DH
73


Principalele tipurile de utilaje ale instalaiei de foraj F200-2DH i rolul funcional al acestora este detaliat
in continuare :
M
1
, M
2
motoarele- grupurile de acionare ale IF F200-2DH,
CHC 750-2 convertizoare hidraulice de cuplu, realizeaz cuplarea motoarelor/grupurilor de
acionare cu arborii intermediare centrale
CB 600x125 (C
11
) cuplaje cu burduf, realizeaz cuplarea arborilor intermediarei centrale cu
transmisiile acesteia,
AVB 600x250 este un cuplaj operaional penru sistemul de circulaie acesta executa operaia de
cuplare/decuplare a pompei de noroi 2NP-700;
AVB 600x250 (C
21
)este un cuplaj operaional care realizeaz cuplarea arborilor cu transmisiile
acesteia,
Cuplajul C
31
este un cuplaj cu craboi care realizeaz cuplarea arborilor cu transmisiile acesteia,
Cuplajul C
32
este un cuplaj cu craboi necesar pentru cuplarea angrenajului cilindric, cnd este
nevoie de inversarea sensului de rotaie la toba de manevra in vederea nlocuirii poriunii de
cablu uzat.
Cuplajul cu burduf CB 500x125 are rolul de frna ineriala necesara opririi arborelui pe care sunt
montare cuplajele cu craboi deoarece cuplarea este mai dificila.
Cuplajele C
41
(AVB 1120x300) i C
42
(AVB 900x250) sunt cuplaje operaionale ale tobei de
manevra.
FH 46in reprezint frna hidraulica a tobei de manevra, care mai este dotata i cu frnele cu banda
FB.
parte din energia de la motoare/grupurile de acionare o utilizeaz i compresorul cu doi cilindri
2C 10, care poate fi pus in funciune cu ajutorul cuplajului cu burduf CB 300x100.
Cuplajul C
21
este un cuplaj cu discuri (CD2-750) i este un cuplaj operaional pentru transmiterea
energiei de la motoare/grupurile de acionare la celelalte sisteme ale instalaiei de foraj.
TM toba de manevr,
TL toba de lcrit,
Ms mosoarele tobei de lcrit,
MR masa totativ,
GMP grup motopompa,
Ambreiajul AVB 400x125 montat pe arborele 7 este cuplajul operaional al mosoarelor tobei de
lcrit acesta realizeaz cuplarea/decuplarea mosoarelor,
CB 300x100 cuplajul cu burduf montat pe arbore 10 este cuplaj operaional al tobei de lcrit,
Ambreiajul AVB 500x200 montat pe arborele 8 are rolul att de transmitere a energiei la arborele
mesie rotative
Cuplajul CB 500x125 montat pe arborele 8 reprezint cuplajul cu burduf al mesei rotative.







74

5.2. Determinarea numrului de trepte ale sistemului de manevra se determina astfel

Numrului de trepte de vitez ale sistemului de manevr se determin astfel:

.
1 1 1 1 1 2 2
1 1 1 1 1 2 2
m TM
rev TM
N N
N
/ / = =
/ / = =

Numrului de trepte de vitez ale sistemului de rotire se determina dup cum urmeaz:

.
1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 2
1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 1 1 1 2
r R
rev R
N N
N
/ / = =
/ / = =

Numrul de trepte de vitez ale sistemului de circulaie se determin astfel:

1 1
1 1 1 1 1 1
C acPN
N N / / = =
Numrul de trepte de vitez ale sistemului de lcrit:
1 1 1 1 1 2 1 1 1 1 2
MS
N / / = =

5.3 Concluzii

Studiul shemei cinematice a IF F200-2DH a demonstrat numrul de trepte de viteze de la arborii
caracteristici a sistemelor de lucru, astfel am obinut la SM, dou trepte de viteze; la SR trei trepte de
viteze i la MR o treapt de vitez












75

6.Concluzii

Acest proiect a avut drept scop proiectarea i exploatarea raional a troliului de foraj (TF) al sistemului
de manevra (SM) al unei instalaii de foraj (IF), n cazul nostru instalaia de foraj F200 2DH.

Programul din care face parte acesta tema a proiectului este: Proiectarea de IF destinate construirii
sondelor de petrol i gaze, cu performante ridicate, adaptate cerinelor pieei mondiale, i exploatares lor
raional, i este destinat studenilor din anul III UPS n vedere:
- nsuirii cunotinelor predate la disciplina CCUPS;
- deprinderea activitilor de proiectare i proiectare i de exploatare a utilajului petrolier de schela
prin aplicarea cunotinelor de la disciplinele de specialitate.

Obiectivele urmrite prin rezolvarea temei propuse consta n mbuntirea construciei i funcionrii TF
i SM prin:
- reducrea complexiti mecanice a SM;
- optimizarea funcionrii SM;
- exploatarea raional a SM.

Ca indicaii economice ce se preteaz acestei IF se amintesc urmtoarele:
- folosirea eficien a puterii a IF;
- reducerea consumului de metal al elementelor TF i, ca urmare, obinerea unei greuti specifice
(raportate la unitatea de putere) minime;
- creterea fiabiliti componentelor TF i, deci, reducerea la minimum a timpului neproductiv al IF
rezultat din defeciuni.










76

7.BIBLIOGRAFIE

1. Popovici, Al. i colab., Calculul i construcia utilajului pentru forajul sondelor de petrol. Editura
Universiti din Ploieti, 2005.
2. Parepa S., CCUPS, Notie de laborator. Universitatea Petrol Gaze din Ploieti. Anul univ. 2005
2006.
3. Parepa, S., CCUPS, Indicaii la tema de proiectare: Proiectarea i exploatarea raional a troliului
de foraj (TF) al sistemului de manevra (SM) al unei instalaii de foraj (IF). Universitatea Petrol
Gaze din Ploieti. Anul Univ. 2005-2006.
4. Pantazi, D., Construcia i tubarea sondelor. Ediia Tehnic, Bucureti, 1968.
5. Pantazi, D., Construcia i tubarea sondelor. Ediia a II-a. Editura Tehnic, Bucureti, 1972.
6. Radulescu, Al., Mihailescu, A., Cristea., V., Carnet tehnic. Utilaj petrolier-foraj. Editura tehnic,
Bucureti, 1975.
7. Raseev, D., Ulmanu, V., Georgescu , G., Construcia i exploatarea garniturii de foraj. Editura
tehnic, Bucureti, 1986.
8. Ulmanu, V., Material tubular petrolier. Editura Tehnic, Bucureti, 1992.
9. Costin, I., Scule pentru foraj i extracie. Editura tehnic, Bucureti, 1990.
10. Cristea, V., Gradisteanu, I., Peligrad, N., Instalaii i utilaje pentru forarea sondelor, Editura
Tehnic, Bucureti, 1985.
11. Macovei, N., Hidraulic forajului. Editura Tehnic, Bucureti, 1982.
12. Posea, N., Rezistena materialelor. Editura Tehnic, Bucureti.
13. Dumitrescu, I., Georgescu, D., Siro, B., i colab., Acionarea electric a instalaiilor de foraj.
Editura Tehnic, Bucureti, 1987.
14. Dumitrescu, I., Nestorescu, D., Georgescu, D., Siro, B., i colab., Instalaii electrice din schelele
petroliere. Editura tehnic, Bucureti, 1988.
15. Costin, I., ndrumtorul mecanicului de la exploatarea, ntreinerea i repararea utilajelor de foraj.
Editura Tehnic, Bucureti, 1984.
16. ***STAS 875-86. Burlane pentru tubaj i mufele lor. Dimensiuni.
17. *** STAS 328-86 Sape cu trei conuri
18. Angel , A , Rezistena materialelor