Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
gi sistemede ecualiiliniare
Teoria calculului matriceal gi a sistemelor de ecualii liniare s-a dezvoltat din necesitatea rezolvlrii unor probleme concrete, ivite in special in economie. Pentru a ne ldmuri, v6 propunem spre analizAgi rezolvare urmdtoareaproblemd:
I Problema I dou[ tipuri de Un atelierconfeclioneazd bijuterii, numite B1 9i 82. in tabelul de mai jos sunt precizate de materiiprime cantitSlile fabric6rii - aur gi argint,in grame- necesare fiec5reibijuterii:
I Problema 2 O firmi produce n tipwi de produsenumite Pr, Pz, ..., Pn,pentru a cdror fabricalietfirlizeazd m materialeprime numite M1, M2, ..,, M.. In tabelul de mai jos sunt prezentate cantit[1ile de materii prime (in unitdfi de masd), necesare Dentrufabricarea fiecIrui produs.
, ,,i-al
Pf::'
dtt
Pzfll
?tZ
Cdte bijuterii trebuie sI produci atelierul pentru a lichida stocul de materii prime care estede 50 g de aur gi 40 g de argint? Rezolvare Vom considera cd atelierul trebuie sb produci un numlr de x bijuterii 81 gi un numir dey bijuterii 82. Se obline sistemul:
rMzl r'r
,, :.r',i ?ti
azt
&zz
&m2
&zn
&*n
1 ;; M$ x,;;; oml
Cdte produse de fiecare tip trebuie si producd firma pentru a lichida cantitefle de materii prime aflate in stoc in conformitate cu urmatorul tabel:
J : 'x+Y =5 0
[ x+ 2 ' Y= 4 0 cu solutiax: 12 li y: t+. Deci se vor face 12 bijuterii B1 9i 14 bijuterii 82. Dar in economie lucrurile nu sunt agade simple. Vom exemplifica cu o probleml pu{in mai complicatS:
luurXt
t^
t rxt
&mlXl
+ a nxz +. . . + at nx n = bl + a 22 x) + . . . + ar nx n = b2
I
[4
-h - vm
In lecfiile care urmeazd.vom invlfa si rezolvim un asemenea sistem. Dar pentru aceasta sunt necesare no{iuni gi rezultaterefe_ ritoare la matrice, permutdri Si determinatri, fbrd de care nu se pot concepe instrumente performante pentru rezolvarea unor sisteme de forma celui de mai sus, numit sistem de m ecualii liniare cu n necunoscute.
1" Patronul unui magazin de computereestedecis sd investeascr in afacere700 000 lei pentru a se aproviziona cu 250 de bucd{i;el opteazdpentru doud modele,M1 gi M2. Firma de ru *.. ," aptovizioneazb vinde un computer model M1 cu 2 500 lei qi un model'M2 cu 4 000 lei. profitul este de 450 lei pentru un computer M1 gi 500 lei pentru un computer M2. Care este numf,rul de computerede fiecaretip cu caretrebuie aprovizionatmagazinulgi care esteprofitul oblinut? ?' o fermd agricold investeqte70000 de unitali monetarepentru a cultiva o suprafal[ de 250ha cu doud tipuri de culturi, A gi B. Investiliape hectara fost de 200 uniteli tru cultura A 9i 400 de unitd{i monetarepentru cultura B. Producfia ^o.r"tur.'p.r,medie estimata este de 2500 kg pe hectarpentru A gi 380 kg pe hectarpentru B, iar profitul esteestimatla 2,5 unitd{i monetarepe kilogram pentru cultura A qi 1,2 unitdli monetarepe kilogram pentru cultura B. Care esteprofrtul estimat de fermd? 3' O firm[ de confec{ii producedoui tipuri de costumebdrbitegti, gi C1 C2. pentru confeclionareamodelului C1 sunt necesare 6 ore de munci, iar pentrumodelul C2, 8 ore de munc[. Dotarealimiteazi producfiala exact 75 costumepe zi, iar firma dispune de 65 muncitori, la fel de specializa{i,catelucreazd8 ore pe zi. Profiful pe zi esteestimai la 10 unit6{i monetarepentru un model Cr qi 12 unitdli monetarepentru un model C2. Careesteprofitul estimat u ," ob1in. de firmi pe zi? 4' Un combinatesteaprovizionatcu materii prime din trei centre,A, B, C, necesarul fiind de 36 vagoane' Timpul de incircare-desclrcare al unui vagon gi costul transportului sunt redate in tabelulde mai jos: Costultransportului, unutvagon
:',1.Al]
B.l
c z Timpul total necesarlucrdrilor de incdrcare-descarcare este de exacl 274 ore, iar costul transportuluipentru aprovizionarecu materii prime este de exact 6100 unit6li monetare.Determinafinumdrul de vagoanecaretrebuietrimise de cele trei centre.
7 5 8
Capitolul I
If,l
Tabel de tipmatriceat
In diverseactivitali legatede reprezentarca, analizagi optimizareadesfdgurdriianumitor procese de naturdtehnici saueconomic[,in studiulunor fenomene saual unor activit[fi care presupunanalizaunui numlr insemnatde informatii, aparenecesitatea concentrdriidatelor in tablourinumitematrice.
fixemple
1 . Informatiaprivind distanfele in kilometriintre principalele orage din {ar[ poatefi organizattr intr-untabeldetip matriceal:
Astfel, conformtabelului,distanfa de la Baclu la Arad, pe caleaferat6,estede 712 km. Acestnumlr seglsegtela intersecfia ( + ) cu coloana liniei Bactru Arad (J). Intersectdnd linia Arad din tabelcu coloana Bacdu,glsim distanfa pe $osea intre celedou6 orage: 583km. Numerotdnd oragele, conform numirului de ordine rezultat j se afld la din tabel,de la I la 7, distanta dinhe oraquli gi oragul (d" d" "' dn ) j gi poatefi notatl simbolic cu di1. intersecfia d22 liniei i cu coloana ...d27 = 712 km, Astfel: distanfaBac[u-Arad(pe caleaferat[!) ested32 ldr | = iar distanfa Arad-Bac[u(pe gosea!) ested23 583km. Ob]inemin (pe gosea acest fel o matricea distantelor gi caleaferatd)intre ori caredou[ dintrecele$apte ora$e.
Porteo I
Elemenfe de colcul motricealsi sisleme de ecuofil liniore
I Pro blem aI a) Care este distan{a pe $oseaintre orageleBragovqi Cluj: dorsau dzo? b) Exprimali in limbaj matematic condigi suficientl ca d1isE reprezinte necesard fia distanfadintre oragelei gi j pe $osea, respectiv pe caleaferatl.
Pl'
rCA.,CT, 9 2
J
i3ti,,l 4 P ri I
(g z\
tl
c e = l4 3 | Rc:oli,are: tl a) Tabelul aratd foarte clar cd numerele [ 1 r) deasupradiagonalei tabelului, marcat[ prin a costurilor pieselor (costuri de achizilionare cifrele 0, indicd distanla pe gosea;deci d67, gi costuri de transport). fiind deasupradiagonalei, indicS distanla pe Se pun urmdtoareleintreblri: $osea. a) cdt costdachizilionarea produselorp1, b) d,:= distanfain km intre oragele i gij: P2gi P3,necesare producerii obiectului A? b) cdt costdtransportulproduselorpy, p2 dacl i <j; 6 distanlape gosea, gi P3,necesare d u=l 0, dac di = j; producerii obiectuluiA? L distanfape caleaferat6,dacdi >j. Rezolt,are: 4' 9 + | ' 4 + 2' | :42 uni t6l imonei Fro b lem a2 ) tare ^ cost6 achizifionarea pieselor necesare O firm6 produce doud obiecte, A gi B, produceriiobiectuluiA; pentru a c[ror fabricare utilizeazd trei produb ) 4. 2+ 1 . 3 + 2. | : 13 uni tdl i monese, P1,P2gi P3.Pentru fabricareaobiectuluiA tare costl transportul pieselor necesareprosunt necesare 4 bucifi P1,o bucatf,P2 gi doud ducerii obiectului. bucdti P3, iar pentru fabricarea obiectului B sunt necesare o bucatd P1, doud buc5{i P2 gi 0 F ro bl ema3 5 buc6fi P3.Acest necesarde fabricaliepoate Calculalicat costeachizilionarea piesefi redat mai simplu prin tabelul urmdtor. lor, respectiv cdt costb transportul pieselor, pentruproducerea obiectuluiB. Observf,mcA putem aranja calculele astfel:
Prin urmare,necesarulde piese pentru fabricarea celor doul obiecteesteredat de matricea: (q I 2) N= | |
2l
3l:
ll
(+. s + 1 . 4 + 2 . 1 4 . 2+1.3+2.1) [.9+ 2 ' 4 + 5 . 1 1 ' 2+2,3+s t)= (qz l3) =| t:c \22 r3.)
u 2 s)
a necesarului de produse pentru oblinerea obiectelor A gi B. Tabelul urmitor redd, in unitAtimonetare, pentru fiecareprodusP1,P2, P3, costul achizi{iondrii lui, notat cu CA, 9i costulde transport,notat cu CT.
A-> B -->
.i tt risz)
++
+ +
CT
CA CT
CA
Un rezervorpoate fi umplut de la doud robinete,R1 gi R2. Dacd robinetul R1 estedeschis 4 minute, iar robinetul R2 3 minute, atunci in rezervorvor fi 36 I ap6. Daci robinetul R1 estedeschis2 minute, iar robinetul R2 estedeschis7 minute, atunci in rezervorvor fi 40 I apd. C6{i litri de apd curg intr-un minut din fiecare robinet? O firmd produce trei tipuri de mobil6, Mr, Mz, gi M3, pentru care folosegtepatru tipuri de subcomponente, Sy,52, 53 gi Sa,fabricatedin materiallemnos.Numbrul de subcomponente folosite la fabricarea fiecdrui tip de mobild estedat de tabelul urmf,tor:
2.
.Mr
z
S2
'Sr"'''
,,.,.'S.a,,',.,.
1 1 2
a J
Mu "' . Mr ,",
v
Srl
Sr: Stoc(buc.)
:': Szt,rl
'Sc
t2
t3
t5
20
a) Puteli afla producfia care epuizeazdtoate subcomponentele? b) DacI stocul de subcomponente 34 estede 2l bucd{i,justificafi cd niciun fel de produc{ie nu poate epuiza stocul de subcomponente. 3. Pute{ijustifica rapid de ce sistemul:
f*-2y*32-t=5
nu are solufii?
o=I I 4l l, u0)
Prima coloanda lui A reprezintdvdnzdrilede produseP1,P2,respectivP3din prima zi, iar coloanaa doua reprezintdvdnzdriledin ziua a doua. Analog, se consideri matriceaB a vdnzdrilorde la magazinulM2:
(s 2)
l'l
(r 5 )
" = l, (4
5,
7 | 3)
Careestematricea C avdnzdrllor realizate de firm6 in celedoui zile? O firmd produce doudproduse, x $i y. Pentrufabricarea fiectrruiprodusseutilizeaz6 piesele P1, P2, P3. Necesarul gi cheltuielile depiese pentru procurarea acestora suntmen{ionate in tabelele demai ios.
P 2 .. '
,].::,;31,,
1y:
':i;lil',i'::':
5 2
2
J
i,ilit;t: achizifiohare
ru{t
F2
Pl
l0 5
I
I
5
r'diverse 2
Asociem primului tabel matriceaA a necesarului de piese,iar tabelului al doilea,matricea B a cheltuielilor generatede procurareapieselor:
(s 2 l ) A= | t. \2 3 2 )'
r:lr , tl. u 2 r)
(r, t r)
10
mMatrice:
Mullimi de matrice
Considerind mulfimile M = {1, 2, ...,mlgi N = {1, 2, ..., n}, o maticedetip (m, n) cu elemente din C esteo funcfieA : M x N C, A(i, j) = ai3, valorile jos. funcfiei A fiind cuprinsein tabloul de mai Fie m gi n dou[ numerenafirale nenule.Senumegte matice de fip (m, n) cu elemente din Crllrrtabloude numerecomplexe,de forma:
(a, ap ... a1n ) tl a22 ... a2n la?l I
tt'
Numerele complexe \ senumesc elementele maticei. O maticedetip (m,n) semainrmre$te m4ticeanm linii gin coloane.Elemenrcle /lnleii sunt:
Vom nota cu Mr,n(C) mulfimeatuturor matricelorde tip (m, n) cu elementedin C. Dacl A e Mr,"(C), seutilizeazdnotafiaprescurtat[:
in mullimea M,,"(C) distingem cdteva submulfimi importante: M*n(R), M."(Q) li M*n(Z), dup[ cum elementele matricelorsunt,respectiv,numercreale,ralionalesaulntregi. Esteclar ctravgmincluziuni: M.,"(Z) c M*n(Q) c M*"(R) c M.,"(C). Fie o matriceA e M.r(C), A = (ai.i). Dac[ n = l, matricea A de tip (m, l) senume$te matice coloand:
11
PorfeoI Elemente de co/cul motriceolgisisfemede ecuolii liniore DacIm = 1,matricea (1, A detip n) senumcate matrice linie:
sistemul ordonat deelemente,8fir 8i22t a3l,, ,.,, am senumegte prWpat{ e diagonata matricei A, iar sistemul ordonat deelemente a'tt., ai2n-,, al n-2s ...t ailt senumtte dtagonata secundard a matricei A. lrfullinleamatricelor pittratice de ordinn cu elemente din C senoteazlcu lvl"(C).Avem incfuziunile: M"(Z) cI["(A) c Mn(R) t U"(Cl. in mullimea M"(C),matricea pltratic[ deordinuln:
.: , :. car.eqq slepcnrcle principallegale depedi4gottBla cu I gi rcsArl ggalo elementclor ogO joacl un rol important. Easenumegte maticed unitategi,atunci pcricolulgnpiconcsndnu cxisrn fuzii, senoteazAcul. Dactr intoducem notalia:
rr i =j 6 ,,: Jl 'd a cr " [0,&c[ i+j
12
I
IE
operalrcu matnce
l t:
r,
t
a
I
r tI
l3
F/emente de co/cu/ motriceolsisisteme de ecuotii liniore nil Adunarea matricelor este asoclafivd, adic6, V A, B, C e M.,n(C), (A +B )+C= A + (B + C). Matriceanuld
lfl
ol roo...
oe M,,n( c ) , o- loo"' ol
t;; il
fubservalii
Vorbim numaide adunarea matricelor de acelagi tip! 2. DacdA gi B suntdin Mr,n(c),sumaA+ (-B) senoteazisimpluA-B gi senumesIe diferenladintreA 9i B. Operatia prin careorictrror doui matricedin M.."(C) li se asociaz6 diferenfa lor senumegte scdderea matricelorpe M,.^(C). 1,
[$xemplu
(a
DactrA=| ll
r\ at
t 'a I a
- r)
1 \-5
( - z- t :+ t) _ I 1 ,- s4) )l'
4- 2) t- 4
14
Porteo I
E/emenferje co/cu/ n'tairicec:! si slslernecie ect,olji ltniare
Fiind datedou6matrice,o matriceA de tip (m, n) $ro matriceB de tip (n, p),
':,'rA sh{iifiC!A ,'* 1 q \ ' , , , , ' , : , , . : '" : . ) ; B eMn,fC),B = (b u ) pim produsulmatriceiA cu matricea natricea (m,p) cu B se sinlelcge infelge matricea matricea P de detip tip (m, cr elemente din P eM*lC),p=( p s ),
n
p,i= Iairbr;
(l).
..1 1:ta]:tlt :, ,.,1i
prin earE matrice, orictrror dou& produsul A e,Mr,o(C) , Qporalia *i B e b&,r(C),seasociazd lor,AB e M,,o(C), lnmullirea senume$te maticelor.
Pentrua in(elege produsul cum secalculeazl a doul matrice, s6considerdm: A e M23(C), A = (ar:) B = (bii). 9i B e M3,a(C), Fiindde tip (2,3), cu douf,linii 9i trei coloane, matricea A este:
6= (a"
\azr Iar matricea B, fiind detip (3, 4), este: b,, [0,,
"'
\Pzr
I.
t - - ums e c alc ule a z ll rtu n c ii rn i :l f:m e n :rl t * ra tl ' i cci!" ,(1). Evident,in conformitatecu egalitatea SI calculim, de exemplu, elementulp23,adic[ elementulde pe linia 2 gi coloana 3 din matricea produs.
3 gi n = 3, rezultS:
15
= szrbrr* azzbzt*azrbrr.
ztz a
t
! t2
b
)t
b32
P" Pn Pr: nu) = p ju', uro l= [ \Pzr pzz Wzl pzo ) lr' bro )
ib,r b'o)
,,
se oblineastfelelementul p4 de pe linia 2 qi coloana 3 a matriceiprodus. pentrua oblineelementul Agadar, din matricea AB de pe linia i gi coloana j , se face suma produselor elementelorcorespunzdtoare de pe linia i a matricei A cu cele de pe coloanaj a matriceiB. Mai pe scurtsespune ci,,se inmullesc liniile cu coloanele...
(r
2)
-3'l' $iB=l
\-2 0, [e' ;;)
-r r)
": [ t [0 2 -2)
(t
r\
= ( t + t - a 2-l+0) ( -2 l\ [ o - o *q o +2 +o )= [-, 2 )
-t+ 2 o - 2 ) ( - r
t -r).
-8 6)
16
fubservatii
1. Dacr A e M',"(c) 9i B e Mn,p(c),atunciAB e M.,o(c). prin urmare,are sensstr vorbim de produsulAB numai dac6numIrul de coloaneal matriceiA esteegalcu numirul de linii al matriceiB. DacIA e M"(C) 9i B e M"(C),atunci AB e M"(C). esteasociafivd,in sensul urm6tor: @inmullirea matricelor V A e M*,n(C), V B e Mn,p(C), V C e Mo,o(C), (AB)C= A(BC). @ in mullimea M"(C), a matricelorp[tratice, matriceaunitate In este element neutru la inmullireamatricelor, adic[: V A e M,,n(C), AIn: InA: {. in fiinmullirea matricelorestedisfributivd ta s6nga fa{[ de adunare, sensul urmdtor: VA e M.,n(C),V B, C e M",o(C), A(B+C)=AB+AC. De asemenea, inmultireamatricelorestedisfributivd la dreapta fat6 de adunare, adicd: V A, B e M,,n(C),V B e Mn,o(C), (A+B)C=AC+BC.
2.
fubservalii
1 . Pe mullimeaM"(c) a matricelorpItraticede ordin n, (n > 2)'inmullireamatricelor
nu estecomutativd, deci f A, B e M"(C), astfelincdtAB * BA. (-t 2') .^ (o l) . Intr-adevir,fieA=l lsiB=l l.
(0
t)'
(r _ t) '
2.
(z -3) (o l\ Atunci:a.g= ll llsiee= | "' l.aeciAB*BA. \l -t)' [_l 1)' Pe mullimeaM"(C) a matricelorptrtratice de ordin n se definesc puterile naturale ale uneimatriceA e M"(C): dacd P= 6 4o: {I"' ' ' p e N* [An-t4, dac6 Rezultd imediat ctr: i) A' : A; - 4n+c ii) Vp, q e N, APAq Ai({n)c :4nc.
17
!$xemplu
Fi ec[= i'si A:fl [2i
-l -t 1
I ') . o *.,cA = i f
t)
-i -I
ll
.\
t-l
/ .
l
-r)
i )'
[2i
r ) [- 2 - i
l'A =A . Ei l VA eM.,n(C), (a + EE V o, 0 e C, V A e M,,"(C), B)A: aA+ BA. = F(aA). (oF)A=o(PA) EE V o, F e C, V A e M,,n(C), a(A + B) = aA + crB. Ell V " e C, V A, B e M*,n(C), =(oA)B =A(oB). V B e M,,p(C), cr(AB) EE!V " e C, V A e M.,"(C),
Fiind dati o matriceA de tip (m, n), A e M,r,(C),A=(aii), senume$te franspusa matricei Amatricea B de tip (n, m), BeM*lC),B-O,i ), j, este definiti prin b;;= a;i,adicdbi;,tm element oarecare al rnatricei B de pe linia i, soloafla elementul aiidin liniaj coloana i a matriceiA. Notlm B -'A. SeobservicAtA seoblinedin A, luendliniile, respectiv col,oanele lui A, drcpt coloane, restA. Mai precis,primalinie a maFiceitA eeteprimacoloan[ a matriceiA; pectivlinii penbxJ
a doua linie a matricei'A estea doua colaarl a lui A q.a.m.d.
18
[!Semplu o)
ou.no = ( ot ', ), atunci ":[_{ 2)
'1.
u u
d
VA e M.'(C),'('A)=A. V A, B e M..n(C),I(A + B) ='A + tB. = g'o. V A e M*,n(C), V B a Mn,p(C),'(an; V a e (C), V A e M*n(C),'(cA) = c'A.
m
I
ffi
Siserezolveecuafia: 3X +
Rezolvare:
:,|),iJ.[] :l :l F
o)
2
(-r I f-3 I I Deoarece 2l 7 ol* tl = ll l4 t l+l- l -9 3 l f l= l s lll, e c u a lia s e s c rie : I I t-) 6) I 0)I I -4 n) [ r o) [-r rzJ \(2 3X+
_.
) l 2
(r r) I
(_J
6)
6')
rz'1
'r)
I I
a J
l-t
[2
-3)
-: -t) I
-l l.
t2 i2)
I I
zl;
(-
r-t31. r)
s./
t
I l^.
l"
fl I tt serezolve sistemul:
3X- 2\ 2Y
I I
I
I -2
r -t)
3 4l z tl
4X- Y -l -t 4) l( 0 |
o", l
3)
r9
g'
-sx=| 2 -8 -r+l+l-z t o l,
(-20 -2 -6) [5 2 t) deunde:
*= 10 | ,1,
[3 0 iardinultima rezultd: ecuatie t)
(t , -r )
fi)
Demonstr"alie: a) Utilizam inducliamatematicf,. Pentrun = 1, se oblineAB = BA, evidentdin ipoteztr. Fie k un numtrr naturalfixat. Presupunem ci ABk = BkA li demonstrAm c[ ABk*l : Bk*lA. - A@Bk)= (AB)Bk= (BA)Bk= B(ABk)= B(BIA) = (BBk)A= Bk*rA. ARk+r intr-adevtrr, b) Sedanonstreazlprininducliedupl m. c) Folosiminducliamaternatictr.
.<+A + B = A + B, evident (S-a linut cont cI Al = A, BI = B, A0 = B0 = In 9i cI In esteelement neutru la inmullirea matricelor.). Presupunem c5 (A + ny: iC;nn-igi
i= 0 gl
gi demonstrbm cd:
=ICL*,e"+l-igi . (A + B)n*r
i=0
Intr-adevdr,
*4n-igr+t 14n*t-igi )=
fl
ri"."t""", = [i : ?]
Rezolvare:
(otr)
[0
, 1. l0 o 0 0)
" ( oor)
[oooJ
Deoarece I3A: AI3, putem aplica formula binomului lui Newton:
n (L -1 ) "2.
21
o o') (o r 2)
A " =l 0
[0
(o o 3) (, n :n1+nl
3 :n I
I )
I;' ) ,o = ( _ ' r
,' )
zx*+[ o i )--u".
E 4 . F ie m a tr i cele:e= |'' l.e= | O (2 t) [, Si secalculeze AC,DB giBA.
(-'t
s\
(t -r\
(r
22
(t , -tl
E7. Fiematricea A: 12 I
a) 2A 9i A2; b) AtA;
3 I . Si secalculeze:
c) ,4.3 ti (e + tr;3.
[z 1 o )
(: 1l tn searatecb existiinumerele E8. Fie matricea x gi y, astfelincdtesteadevlratl ": \2 s) A2 : xA + yl2,l2fiind matricea unitatede ordin doi. egalitatea , E9. Fie*ut t".u [l o) . ,u secalculeze An. b). |) u. u . n.
u t)
O incdtA2* O: r( - I a, b, asffel a) Slse determine [-t 0) b) Pentru a: - b, sii secalculeze An.n e N'.
Aprofundare
to.t" sinole A1. pentruoricea Mz(R). e Rseconsiderrmatriceao": f \-sma coscI'/ a) SI searatectr:AoAs: Ao*p$i (A")": Ano,n N. bl = rur1n), * + b2* 0, strse demonstreze b) Pentrumatricea B : ( ^, cI existlicr e
\- D a)
e [0, 2n), astfetincAts : .f,t * d n". precedente, Mn gi Nn,unden N', c) Folosind rezultatele sI secalculeze
(r M:l '
\_r r)'
[ _ r J3 )
'' \ - 1.
23
( -+ 2 2) (r2z ) o :1 , -4 2l ,B =12 r rl , c = a A + b B , a , b e R.
2 -4) [2 [2 2 2) = = -6.4 li B2= 68. a) SI sedemonstreze cdAB BA, ,A.2 b) Sb se demonstreze c6, dacf,X e M3(R) li x2 = tX, t e R, atuncipentruorice n e N' avemXn= tn-lX, c) Si sedetermine Cn,n N*.
(r + zx o 0 I |
+x ) 0 leM3@) .
o o [-r
0 -2)
l.
l(r-, o *)l
..1
{(* ox\l
'1,
a) S[ se demonstreze cd: VA, B e G; = AB e G; gi AB: BA. b) Fiind dati matricea A e G1,str se determinematricea B e G;, astfel incdt AB = I, unde I estematricea unitate. ( a b) ;, I e M2 (R ),c u a + d + 0 . S d s e d e monstrezeci : \c s) a) A2 - (a + d)A + (ad - bc)I2 : 02; b) AB: BA <+ A2B : BA2.
.i .."J .ll
A5 . F ieA :
aP ap+p
::1,u.*,pN'.
^' +v)
25
F-
Gapitolul ll
ANoliunea
de permutare
Fie o mulfimefiniti cu n elemente M = {a1,a,2, ..,, dn}, In clasaa X-a am numit permutare a mulfimii M oricemullime ordonat6 cu n elemente, carese ob{inedin mullimeaM. De asemenea, am vtrzutc6 numIrul de mulfimi ordonate, cu c6ten elemente fiecare,carese oblin prin ordonarea mullimii M, adicl numdrulde permuttrri alelui M, este n! : | . 2. .... n. O Problema I Scrieli toate'permuterile mulfimiiA = {1, 2, 3}. Rezolvqre: Permut[rilemul{imiiAsunt: (1,2,3);(1,3,2);(3,2,1);(2,1,3):(3,1,2):(2,3,1). Seobserv[ctroricaredintrecelegase permutiiriale mullimii A definegte o func]iebijecti vtrpe mullimeaA cu valori in mulfimea A gi reciproc. De exemplu, ultima permutare definegte func{iabijectivb o : A ---+ A prin urmltorul tabeldevalori:
in careprima linie pune in evidenfi mullimea(domeniul)de definilie, iar a doua,mulfimea valorilorfuncfiei.Suntem conduqi la urmitoarea: Fie n un numir naturalnenul.Senumegte permutare de gradul n oice fincfie bijectivn,definiti pe mulfimea{1,2, ..., n} cu valori in mul{imea { l, 2, ...,n}.
26
"(')./' adicdprintr-untabelin carein linia a douasescotin evidenfitoatevalorilefuncliei c. Deoarece o este o funcliebijectivd, a(1), o(2), ..., a(n) suntdiferitedoutr cdtedoul gi areloc egalitateademul{imi: = {1,2,...,n}. a(2),...,cr(n)} {cr(1), (permutiride graduln). MulfimeaSnaren! elemente permutarea identicd notatl cu e: in mullimeaSnexistl un element remarcabil:
Fie o pi p doul permutiri de graduln, adicl c e Snqi p e S".Cum a gi p suntfuncfii, cr:A -.' A, B:A ---A, aresens sdvorbimde compunerea acestor funcfii a o p, careestetot o functiebijectivI: o P : A'-- A, (a BXi)= 61 (P(i)). 61 " Decicro p este o permutare degradul n, numitiptodusul lui d cu p,notatimai simplucr,p.
[!!xemplu
Seconsiderlpermutlrilede gradul3:
hz (t ": Ir 3 ;t,p : [3
Produsul crpestepermutarea: oB= ' |,
, , ). 2 t) 3 )
27
I i) "u=[l
I ProblemaI lt Fie permutlrilede gradulO, = " [i SI secalculeze op 9i pa. Rezolvare: ') i
i | "u=[;
4) I
234) | 4 3 )'
os ' :fr
\3
2) (+ z t. r ) '
Seobservd cdaBI pa. Din proprietlfile compunerii functiilor rezultdurmltoarelepropriet{i ale permutlrilorde graduln: compunerii a doutrpermutlri degraduln esteo permutare ICorp*o.a de graduln: Vcr,peSn?cpeSn. permuttrrilor esteasociativl: I Cornpunetea V a, 9, y Sn,(op)y = c (9y). e e Snesteelement neutrula compunerea permuI Prrrutur.a identicd tdrilor: VaeSn,oe=eo:0,. esteinversabil* EOti." permutare Vc, e Sn,3 c -t e Sn, astfelincdtaa-l = o-lo = e.
fubservalie
Exist[ permutdri a 9i p de graduln (n > 3), astfelincdt aF * 9a; deci compunerea permutdrilor nu estecomutativtr. I Problema 2 t^ Fie permutarea de gradulo, r= (l^ '. 4 2 |r)
[3
28
o, - ' = l
. (
4)
Pundnd o'(l) = i, din definiliafunc{ieiinverse rezultb o(i) = l; deoarece a(4) = l, din = = injectivitatea lui o rezulttr i 4, decia-'1t; 4. Astfelseobfine:
["-'0)"-'(z) "-'(l)"-'(+)J'
l.
l.
ffibservalie
Pe mullimeaSna permutlrilor de graduln se pot definiputertle intregiale unei permu' tlri c astfel: DacineN.atunci:
=("-'1. "-"
n>2 [crcrn-l,daca
crlt...crr'oft .
avem de demonstratc6:
-r -l
".
cri'J[a,c2J=e. tcrJ'
t (cr1 in concluzie, arf : oltolt . proprietateaadevlratii pentru orice k elementedin Sngi demonstrlm cd r5Presupunem pentru mdneadevf,ratii din Sn.intr-adev6r, fie: cl1,a"2,...,o"y,cr,1*1 orice k * I elemente Sni ahmci (a,ar...oror*,ft= demonstra{ia seincheie. gi [(araz...crr)crr*r]-t=oo|(o,or...on)-t=ar,|ar.t...ailoil
\-r
fubservalie
Notalia cr-n nu poateproduce confuzii;eapoatefi privit[ ca fiind egaldcu (o-'] Oinarfinilie, dar 9i ru (o"f' conformproblemei 3b).
Exersare
op gi po dac6: E1. SI secalculeze
2 3 o) ,s=l ,t " ) o = [[4 l 3 I 2) " [3 2 3 *),0 =1 ,t b)0=fl [ 3 4 | 2 ) '' (z (t 2 3 4 ') . 'r(o 12 ) t q = l + ^ 3:t[4 *t" E2. Dacdoestepermu,
ft
[i ;
2 3 ', 4)
(r o = [ , 2 3 o r ) u = [r z 3 4 s ) t 2 + s J ' . q r z 3 s 4)'
a) Strse arate cL a0 = 9a. b) Snse calculeze (og)-t 9i s[ severifice(crp)-t= p-lo-t o-',9-r, permutarea E4. S[ sedetermine o Sa,astfelinc6t:
[:4r,)lo|2,J=[,34|
30
Porieo I
Aprofundare
A1 . Fie u e Sn . Sd se aratecd exist6un numlr naturalp > 0, astfelinc6t u,p: e. A2. SAse demonstreze cdin Snau loc urm[toarelereguli de calcul: a) V a e Sngi m, n e 2,0,n0.': o''*n; b) V u eS " 9i m , n r, (" ' I:c rn ' ; c) simplihcarea la stdnga: V o, B e Sn,xo=xB + o: p; d) simplificareala dreapta:V o,,p e Sn,ox: Bx + o = p; e) V o, F e Sn,ecualia ox: B aresolulieunic6x: cr-r0. A3. Fie H c Sn ,H+ a, avandproprietateacd,oricare ar fi c, 0 e H, atunci crB e H. Si se demonstreze cd: a) eeH; b) dac6n e H. atuncin-l e H. 4 4 . Fiea e S n( n> 3 ). SA s e d e mo n s tre z e c d ,d a c dxo= crx, V x e S n,atunci cr:e.
@|nversiuni|euneipermutari'Semnuluneipermuteri
Fie s e Sno permutare de graduln. O pereche ordonatf, de numerenaturale (i, j) pentru carel<i<j<nsenume$teinversiuneapermutdrii adacdo(i)>o(i).vomnotacum(u) numdrul tuturorinversiunilor permutdrii a,.Seobservd cdm(o) estecel mult egalcu num6rulde submullimi cu cdtedoudelemente alemulgimii finiteA = { l, 2, . . ., n} . n(l.-! Deci0Sm(o)s C:= "2 Numdrul e(o): (-l)'"(") senumegte semnul (sau signatura)permutdr| a. Seobservd cI +1 sau-1. Permutarea semnul uneipermutdri este o senume$te pard dacdm(o) par,adicd este dacd e(o): +1. Permutarea o senume$te imparddacd m(o)este impar,adicd dacd e(o): -1.
ffixemple
[3 r2 )
gi decisignatura permutdrii este e(c): (- I )' : + l, adicd este o permutare para. 2 3 4 5) 2. Fiepermurur.u o: |,t ' [4 2 3 1 SJ'Atuntim(c)=3+1+l+0+0=5'deoarece in linia a dou6inaintealui I sunt3 numere mai mari, inaintealui 2 esteun num6rmai
3l
e(c)=Il "(i)-g(:) I -J
r&j?" A Semnulprodusuluia dou[ permut[ri esteegal cu produsulsemnelor celordou[ permuttrri: V a, I e S",e(cp)= e(o)e(p). I Semnul uneipermutlri esteacelagi permutlrii inverse: cu semnul Vc Sn,e(a)=t1o-tr.
a doudpermutiri esteimpardacbgi numaidacbceledoui an !l Produsul semnediferite gi estepar dac[ gi numai dactrcele doutrpermutlri au acelagisemn. propriet{i, dar v6 propunem Nu vom demonstra aceste s[ le verificatipe cazuriparticulare.
(r2 3 4 ) *=[r 4 | 3]
S[ sedetermine e(g),,p t li e(q t) gi strverificeproprietatea 3.
32
=t- ?.=
t-2
b) m ( a) : 3 + I + I : 5 + e (a ): (-l )t = -1 , m ( p) : 4 + I + 2 + | :8 + e (B )= 1 -1 ;8 =+ 1 ,
^ ou=l
(t
z 3 4 s)fl
l. l
'
2 3 4 5) fl
l= l
2 3 4 5)
[ 4 2 3 I s/\s
2 4 3 U [s 2 | 3 4) ' ,
= (-l)5:-1, m(ap)= 2 + | + I + I : 5 =+e(aB) egalitatea e(ctp): e(a)e(F)fiind verificattr. c) m(q)= 2 + | : 3 + e(9): (-l)3 =-l;
(tztc\
[3r42)'
33
Exersare
numIruldeinversiuni gisemnul pentru fiecare permut[rile: dintre E1. Sdsedetermine ( t 2 3) (r 2 3 4) (t 2 3 4 ) (r 2 3 4 5 ). "
r zj 'B =[: 4 | z )'t=l z 4 t t ) ' t = [ ; s 2 t 3 ) , (t234s z:+s) o) ^ ( t 2 3 4 s e\ ^ (r " :[r | 4 2 rJ '":[r 6l 2 4 rj 'o : [ u 4 z r 3 t ) " =[,
numdrulde inversiuni pentrupermut[rile: E4. SAsedetermine (t 2 3 n) a= | l: n-l n-2 | )' \n B=123 'U352n-1 ,=(l '(246 ^ l o= (t 2 3 2 3 n n+ln+2 242n)' n n+1 n+2 2n I 3 n n+l n+2 2n ). 2n-t)' 2n\
l.
,n).
3n) n+tJ'
a)x e r, u, . = r r t o o r : ) , [l
o=l
2 3 a ' ) , s = fr 2 3 o ) .
[32|4)" [2l34) a) S[ sedetermine permutlrilor numlru] de inversiuni ale a, p gi ap. . b) S[ serezolve in Saecuafia ar3 x: 9. E7. in mulfimea permutlrilorde grad3 seconsiderlpermutlrileo gi p:
(t 2 3)
B _ fr
r ,) .
( t z 3 4 s 6 z ) (tz3 4 s
I lx I
6 7)_ft z 3 4 s 6
s 6) [s l 3 6 4 7
7)
u 3 2 l 6 s 4 ) [3 r2 7 4
a) sI sedetermine e(x); b) sdsedetermine m(x).
't l '
n=(,
z 3 o).r=l, t 2 3 o ) .
U3 4 2 )
\3 124)'
gi n-3E; a) Si secalculeze n2E permut6rii b) S[ sedetermine semnul n2007. . = c) Si serezolveecualia fi2e x 0. E10. Schimbdnd intre ele, douEcdtedou6,literelecuvdntuluiAPUSENI,un elev obline din acestacuvdntul PASIUNE. 56 se precizszedac[ numirul de schimburi efectuateeste par sauimpargi sdsejustifice rlspunsul.
Aprofundare
A1. Fien N, n > 2 gi cr e Sn. Definimcr prin a (i) : cr(n- i + l), V i e {1, 2, ...,n}. a)Pentrun:5li": [l +m(a)= C3. b) SI searatecAm(a) + m( cr ) : Cl, V cr e S.. c) SdsecalculezeI pentrun : 3. m(cr)gi sI severificerezultatul
qt,
::
a sistrsearatecrm(cr,)+ ;),srsedetermine
A3. Fiepermutareau e Sa, . u=(', : i 1l tnsedeterminex e Sa,astfelinc6tx2=u. (.4 3 2 t) o permutare A4. Pentnr x Sn, senoteazd:
Si searatec6, dacdc, e Snesteo permutare pentrucare VxeSn,s(a)Ss(x), atuncio estepermutare identicl. o permutare x Sn,senoteaz[: A5. Pentnr
36
Capitolul lll
Nofiunea de matrice gi operafiile cu matrice joacd un rol important in rezolvarea unor sisteme de ecua{ii. Ne vom convinge de acestfapt dupi ce vom rezolva, cu ajutorul matricelor, un sistemde dou[ ecua]ii liniare cu doudnecunoscute. Agadar, fie sistemul:
de doud ecua{ii liniare cu doul necunoscutex1 gi x2. Numerele a1; poartd denumirea de coeficien,tii necunoscutelor, iar numerele b1,b2 Senumesc termenii liberi. A rezolva sistemul inseamnda determina toate sistemeleordonate de numere (c,1,a,2), astfel inc6t inlocuind in sistem necunoscutelX1,X2,respectiv cu numerele o,l, o,2,flecare dintre ecuatiilesistemuluiesteverificat[. Nu estenici o problemd sd rezolvdm sistemul cu metoda reducerii sau metoda substituliei, invdtate in clasele anterioare. Cum practica impune rezolvareaunor sisteme care au un numir mare de ecualii gi necunoscute, metodele inv5{ate anterior sunt, in general, ineficiente. De aceea,vd propunem o metodl noui de rezolvare care se bazeazl,pe matrice gi determinanti. Ne vom concentraasupranofiunii noi, cea de determinant. Prin urmare. vom consideraurmdtoarelematrice: O matricea sistemului'.
o',:l
(L) '=
37
O matricea necunoscutelor:
Elemenfe de colcu/ motrrceolgisisfeme de ecuofiiliniore Utilizend matricele cumatrioo, seobservd echivalenlele: 9ioperafiile + d n x2 =b, (a11x , , -' a ,,x, a1 r,\ / x 1*e,ex2 /U, \ (o -" ",, \ f b , \ '' - )l=l - | ' <+ iI " ' .' lc'+ l ll l= 1 . -, l< + A X=e. -=b2 + a22x2 *a22x2,/[b, / [ul azz fa2,x, [azzxz J[xz i [bz ) Consider[m acum o alt6matrice A' care seobtine ?ntr-un anume mod,ugordeconstatat, dinA:
..
d,st
- 8,")
u,|,' ^ [-.;; )' Atunsi din AX = B rezult[ A'(Ax) = A'8, de unde(A'A)x = A'B, din care,prin efectuareacalculelor, rezult[: O ("rrarz-dndzt )f*, )-(b,ur, -arzbz) o ?1p22 -6p&r, )l*r] I [u,,b, -braz,)' = d2,rezult[: Notdmdudzz d,bfl22- arzbz= - 4rz42t= dsgi a1 - brazr 1b2
(d [o
* '=T'* r=T
Se observl cd d = Ln&zz-o12o21 se exprimdsimplu:el esteegalcu produsulelementelor principall a matriceiA, din caresescade depe diagonala produsul elementelor de pe diagonala secundar[. Acest numlr il notlm cu det A gi il numim detarminantul matlcei A saudaterminant de ordin doi (deoarece maticea A, estede ordinul doi). Numinrl det A se noteazI de obicei astfel:
prinurmare, = dacdA o,to= =r. ^u::l= ^,,u,,-a12421 [:;: i];),,*,' |]li Analog, considerdm matricea: o,= (l: ?)
38
A z=l "
.'1 ,
bz)
la,, b, " atuncidetAz= -' l=u,rbz -b1ar,=4r. - l lau bzl Seobservd ctrmatricea A1 seobfinedin A, inlocuindprimacoloantr cu coloana termenilor liberi, iar 42 seoblinedin A, inlocuinda douacoloantr cu coloana termenilorliberi. Acestprocedeu de rezolvare a sistemului senumegte regula lui Cramer.
ftxemplu
56 serezolvesistemul:{3 x-zy [-5x+3y=-7
Rezolvare:
I^
=+
d:
| -
-)l
d' = | '11
l -s lc
l-t
_11
rl
t ll=2.+-(-z).(-t)=-z
d, l
dr : I
lr
l- \
- rl
. ,l=:.(-z)-+.(-s)=-r
Dinx:
x:2 li y: l. , t: 9Z rezulta
E2. [2x-Zy
=S
a) Pentru fiecare sistem si se scrie: matricea sistemului, matricea necunoscutelor.matricea termenilor liberi gi forma matriceald a sistemului. b) Sd se rezolve fiecare sistem cu formulele lui Cramer.
39
sf,I
Se spune despreelementele,liniile qi coloanelematricei A cd sunt elementele, liniile, respectivcoloanele determinantului det A. DacdA esteo matricepdtraticdde ordin n, A e M"(C), A : (art),se obignuiegte notafia: det A = la;;1.
ffibservatie
Noliunea de determinant al unei matriceare sensnumai pentrumatricelepdtratice. Trebuie s6 re{inemcd matriceaesteo func{ie,iar determinantul matricei esteun numir
40
[.";, ^',;)
= [1 2 1l) 'ut^ [t
]) , [2 t1
)e(a)a'"1'yazc(z;:
ae{e,a}
Deoarece e(e)= ..1 gi e(n) = -1, rezulti det A = \p22-?12n21. Agadar, definitia determinantului de ordin 2, care rezultl din definilia determinantului de ordin n pentrun:2, este:
Determinantulde ordin 3
Fie o matrice pltratici de ordin 3, A e M3(C), (" r, ? rz u,r' )
O=|u ,
\.a:r
e zz ur r l.
ltz
an ) Conform definifiei, det A :)e(o)aro6)az"(z)arc(r) r rmde 53 este mullimea tuturor permutdrilor de gradul trei. Mul{imea 53 are 3 ! : 6 permutlri,
^_ ( t
2 3) __(r
2 3) , _(r d=
2 3)
[r I z)'
* E(n)a1n11g2n14arn(r) * Ne)ato(t\:e(e)a1"11p242yardr)
+ e(6)a1611;a2qz)ar(:) * e($)a1e11p2q2)a:s(r) * eft)ar<rFz.tzlar(r) * e(0)a1q1ya2q21a3q31. : : : = Deoarece e(e) +1, e(n) +1, e(6) +1, e(9) -1, e(r) = -1, e(0) = -1, reztltA: * a,naztdtr* anatzretz det A : a'11al22?y - 1rznal13- &11?1.a32 - ?6?22?31.
4'l
Portec
Flemenfecje coicul motriceo!gisistemede ecuotii ltnicsre Agadar, definilia determinantului de ordin 3, carerezultl din definitria determinantului de ordinn, pentru n = 3, este:
la ,, dtz u,,
I
Se formeaz6un tablou din liniile matricei A, sub care se mai scrie prima linie a matricei A qi apoi linia a doua. Oblinem in acestfel un tablou cu cinci linii:
8ll-
atz
3rr
azt
.a5z- .4 z l
,.32- .&l l .xiz- 8tr
8rr
orr
?Zt
&zz &zt
Termenii cu semnul *, &11d22ay, dr,ayt32, a,12a,4?31, sunt cei care se oblin prin inmul{ire in sensulsSge{ilorcontinui. Termenii cu semnul -, &y,at22&31, dtr&zta3z, a'pal21a.e, se oblin prin inmullirea elementelor in sensulslgefilor punctate,
Termenii cu +: I produsulelementelor principaldi\,a22d4i de pe diagonala <) produsul x21al2dn, care in tabloul elementelor determinantului formeazd un triunghi cu o laturi paralel5cu diagonalaprincipald,iar al treileavdrfeste separatde celelaltedou[ de diagonalaprincipal5;
42
llllxemplu
Pentrua calculadeterminantul matricei:
(tz
A: l3 2
I
-1.]
lzo
i)
r') rl tl
t)
1.0'l -3.2.1=
iX,l
IX
rel
DecidetA= 1 .2.1+ 3'0'(-l) +2'2.1-2.2.(-l)=2+0+4+4+0-6:4. Acelagirezultatseoblineaplicdnd regulatriunghiului.
ProprietSli le determinan{ilor
Sdpresupunem cdavem decalculat undeterminant deordin4: & tz or3 u , o l lu,, azz nz3 urol lurt ?tz &r: urol lur,
la+r &qz ?qt aqcl Conform defini{iei, d : I
creSl
Deoarece Sr are 4! : 24 de elemente, avemde scris24 de permutlri, de stabilit semnul gi de calculatsumaa 24 de termeni,ceeace estedestulde complicat.Calculeledevin acestora gi mai laborioase estemai mare.Din aceste motive,vl propunem dac6ordinul determinatului proprietilile determinantilor sddescoperili de ordin n, caresimplific[ de multe ori calcululdeterminan{ilor. Prin urmare, vd propunem calcule: sdfaceliurmtrtoarele
(utt arz a*')
flf
43
Al
^t; calculafi determinatul o =1";' T a linieare toate elemenrele 0). I a-sz a:r la:r I
Calculatideterminanlii:
d = ll,a21 I
E'
S)
l u,, I
I u''
dr2 u,, ir2 u,rl | 1.,, gid'= i,la21 azt urrl. \'uzz Xa2rl az2 a, I l"r, 6n alrl
fr) Fiedeterminanrul: d=
d'=
Calculali d gi d'.
E'
Calculafideterminantul :
f,l
Fie determinantul:
o:
l u ,, xn ar sl
ntz lutr ",rl = O' tzz urrl. lur, lur, rzz azsl
Calculafid gi d'.
44
fife"t.,it.6,
ll:;
?n d'tz +a',,ap+ a' p lu" ?ZZ I l"',, "t, "',rl la,, url+ ?22 u"lPl azr lt22 : fliz
+a',rl a13
a33| lu1
lar'
atz
:::I
lffJ (despre linia 3se .o*" J; 'i"iff'j JH; i:'J, "n :::-1,
fi| tn matricele:
I ^r,
?r,
u7:o I
pe care le-afi obfinut suntvalabile pentm determinanfiide orice ordin. Le vom Rezultatele reline caproprietdli ale determinanlilor. Acesteasunt: Detenninintul unei matrice este egal cu determinantulmatricei transpuse: VA e M"(C), detA = detrA.
Obsenefc.:,Aceasti proprietatene permite s[ trqnscrian proprietnfile oblinutepentruliniile unui determinant la coloanelesale. [ 'Dacdb linie (Sarr-o coloanl) a unei matrice are toate elementele 0, atuncideterminantul ei este0. Daci inmulfim toateelementele unei linii (saucoloane)a determinantului Uneimatricecu un numir, determinantulse inmultegte cu acelnum6r. Dacd in determinantulunei matrice adunim toate elementele unei linii (sau coloane)cu elenu{de corcspunzltoareuei alte linii (sau coloane) inmulfite cu un numtrr, determinatul nu se schimb[.
TE-D*
I
I
atuncideterminantul este0. nroRor{ionale, Dac[ schimblm intre ele doul linii (saudoul coloane)ale unei matricepdtratice, atuncivaloarea determinantului se inmulfegte -1. cu
m I t. I I
ffi
Dac[ determinan{ii a doul matrice difer[ printr-o singuri linie (sau coloand), atunci suma lor esteegal6 cu determinatul care are pe linia respectiv[ (sau coloanarespectivl) suma elementelorliniei (sau a coloanei) celor doi determinan{i gi restul elementelor egale. Daci o linie (sau coloand) este o combinalie liniard a celorlalte linii (sau coloane) ale aceluiagi determinat, atunci determinatul este0.
ru
ffi
+ b,i i(a,+b,i) la , ",1 + b2i i(a, + bri) crl. Deoarece coloanele intdi9i a doua propor{ionale, sunt la, la,+bri i(a,+bri) c:l proprietSlii conform 5 avem d = 0.
5 l-5n 7+n
3l - ' nl'aplicdndproprietatea 7, il
6l
l+
scriem ca o sumd de doi determinanfi:
46
,ol^^-"
4a 3c-a-bl I k, intdi elementele proprietatea celorlalte doudlinii (aplicdnd 4). Oblinem: p(a+b+c) 3(a+b+c) 3(a+b+c)l D=l 4b 3b-a-c 4b l.Anlicdndproprietatea3,rentltd: 4. 4c 3c-a-bl | tl
I
l,
uaunan' la linia
ll
D=3(a+b+c),
l4b 3b-a -c
I
ol
lq"
o l = :tu+ b+ c) 3. -u -b -q
proprietAli Unadintrecelemai importante aleunui determinant estecunoscutd subdenumirea dedezvoltarea determinantuluidupd af-4lb saude2vottdrca determinantutui permite dupd o cotoand.Aceasta reducerea calculului timi detenninant deordinn la calcul{^m3rdeterminanli ai :: ,, , , 3{inut.1-].
I Notim cu A1imatriceade ordin n - 1, oblinutddin A prin suprimarea liniei i gi a co. j. loanei :' NumdruldetAlse.numeqfeminorulelernentuluiagalmaticeiA.,, Numdruldij = (-l)'+r det ,A,1; senume$te complementulalgebric al elernantului a1.
47
l!!xemplu
(1 r - ' l -t\ I Fie matricea A= 13 2 | 2 din linia int6i, coloana a l; atunciminorulelementului I t) 0 t)
doua,este: A t2 I-
ll
'l
l,t ,l
_l
ffixemple
'! . SEcalculdm determinantul de ordin 3 prin dezvoltareadupl ultima linie: larr - | d= lu, | d ,tz a r: I r -l t2-- utrl , ' = ur,(-l )' * ' l ' ' ' a-z z a2 3 l = a 3 ,d 3+ 1a 3 2 d 3 2 + a rrd33 ,| lat, 8,.1
lr r l -Jl
lSrr
?zt
l^ ^ll^^, . 1
1 ''l=ur , l a u d z zl .(anazz- attax) + arr(arp2, - arzazt)= ana22a:y, + a2a2:.a3r + ar]azp3z -ana22a3r - atpna3z - ana2pY .
2. Fie determinantul d', care se obline din determinantul considerat la exemplul I prin inlocuirealiniei a treia cu linia a doua.Afunci:
Dezvoltdnddupl linia a treia,rezulti d'= a21d31 + azzdtz* aztdn. Dar, conformproprietdfii * a22d32* 5, avemd':0. Deci: a21d31 a23d33:0.
48
I. i
;
: :
Proprietatea justificl urmtrtorul I a determinanfilor rezultat: i Fiind datd o matricepdtraticl A, A e Mn(c), A = (ai;),atunci pentru oricej e i ..., n} are loc egalitatea: det A: arjdrj+ azidzj + ... + aad";;numit6 i : {1,2,
O.ruoftu.* *ui ao..rntnun, d" *" ,r;; ;;;;;;. ".d*;d"pu " acestuia la calcularea a cel mult n determinan{i de ordin n - l. Pentru simplificarea -;;; calculelor, se face dezvoltarea dupl linia sau coloana care are cel mai mare numtrr de elementeegale cu 0. Din acestemotive, la calculul unui determinant se aplicd sistematic cele 9 proprieti{i ale determinanfilor, penfru c4 pe o anumit?ilinie sau coloand. str obfinem cdt mai multe elementeegalecu zero.
Exersare
f : Sd se calculezedeterminan{ii:
nr - lf
., l_", I' .f
lz+Js .le el
or l' -s'1, 12 l
islno
c) | r ' l-
lo r l
0l
l:
lti;ll' t{i-',li:::i
l' t I
rvl 'l;
)xl'
-l
k) lt l-e
1 al
i a".:
1
I
!
Ir -r
2l
l r:
2l
l z o ll
la d) lc
I
ool
u b l. .b l
lc
d) lbt u2 abl ;
lo o rl lu' ab o'l
lt t rl
c) ll t - t ' l; ll - 2 - ll
O lu r 0 l'
lz -1 -r I
a2 zabl;
la
ool
l"o b2 u'l
lzua b2 u'|
la "fl
E8.
Eg.
_ b o _ B p_ql
-a y-a r-pl
_ c o _ y q _ r l.
50
i z-l 4 l
de ordin4: d=l E10. Fiedeterminantul tl 13 |
l2 -s
l0
a) prin dezvoltare dupd linia 4; b) prin dezvoltare dupl coloana 2. 51 1. Fie determinantii:
-51
4 - 41
O=lur' dzz a23l; D1=l uy azz ?tz l"r, atz arl I ur, +xl +x an+x a,3 la ,,+x la,, =1 a 2 , =1a2, D2 +y azz+y az:+yli +y D3 atz al: I I u' lar,+z
lu,,
a t z u,rl
+ x a r2 + x a ,,+ xl l a ,,
SI se arate cd: + d12 + d 1 3 ); a) Dr = D + x ( dy 1 '. . b) Dz : Dr + y(dzr + dzz+ dzt)i c) Dr = D2 + z(d31+ d32+ d33),unde di; sunt complemenlii algebrici ai elementelor lui D. 512. Aplicdnd proprietifile determinanfilor qi dezvolt6nd dupi o linie sau dupl o coloan[, sI se calculeze determinanlii:
lz r r rl
lt ' t tl
ll 23.1 l. 3 4 U b) l'
4 r2 l i
r23l
-r t tl ' "lr lz z + r l
lo I
",lo l0 0l2l
h)
lz ll 2
| 01. | 2 ll'
l- a
el
l.
-4 t2 0 30 2 -3 I -l -l 3 0 40
z 3l
_i;l
2sl
5l
Aprofundare
41. Folosind proprietdlile determinanfilor, sA searate c[: b,+c, c,+a,l la,+b, 1", a2
lar+b, br+c, cr+arl 1., c2
url
zl
| xyl
y' u) l*' |
zx
l"
3a 2a+ l a+ 2
lu "l; ")l a
|,
l-t a a.. . " l l r + a ,ll -r a.. . a l l" I t l+a, u)lu a -r ... u ul I I' It
t tl la a
a...-tl
ll
I
I
al
a'z',
= ll(u,- a i ) '
l<i<j<n
ul-t u\-t al-t (Acestdeterminant estecunoscut subnumele de determinant vandermonde). A6. Fie A, B e M"(R). S[ sedemonstreze c6: : a) det(A- iB) det(A + iB) ; b) dacdAB = BA, atuncidet(A2 + 82) > 0.
52
E/emenle de co/cu/ mofriceolslsisleme de ecuoiii liniore A7' FieA, B e M"(R),n ) 2, astfel incdtA2+ 82 = O. S[ sedemonstreze c6: a) dacdn = 4r, r e N, atuncide(AB - BA) > 0; b) dacnn=4r* 2,r e N, atunci det(AB-BA)< 0; c) dac[n = 4r + I saun = 4r + 3,r e N, atunci de(AB - BA; = 6. A8. FieA e M"(R). S[ searate c[: a) det(I"+ A2)> 0; b)det(I"+A+A2)>0. A9' FieA, B e Mr(R),astfel incAt maticeaB aretoate elementele egale x. S[ sedemonsfreze cL: a) exist[ un numtrrreal o, astfelincet:det(A+ B) = detA + ax; b) de(A + B)det(A- B) < (detA)2, 410. FieA e Mn(R),astfel inc6tA3= A + In.Sasedemonstreze c[: a)(A-I:XIr+A+A:)=A; b) detAde(A - In)> 0; c) A(A - I"XA + In)= In; d) det(A+ In)> 0; e) detA> 0.
f$
Aplicatii aledeterminantilor
1. Ecuafia unei drepte determinati de douI puncte
fie 1O, i, j; un reperin plangi dou! puncte diferiteMr(xr, yq)9i M2(x2, yz).in clasa a X-a x-xl= Y-Yt,(l). s-aar[tatcdecuafiadrepteideterminat[deceledouipuncteeste: Xz-Xr Yz'Yr X-Xt - Y-Yr Notlm M,M,: xz - Xt Yz-Yr Dac[ x2= xr, atunci MrMz ll Oy, iar ecuatia dreptei este x = x1. = Dacdy2 yr, atunci MrMz ll Ox, iar ecuafia y = y1. dreptei este Oricarear fi doul punctediferiteMr(xr, y1) gi M2(x2,y2) ale planului,un punctM(x, y) din planapa4ine dreptei M1M2dac[ gi numaidac[:
Teorem&
53
ll.
y tl
:.
y
yr-y
tl
0l=0. Dearoltind dupl
l*r yz rl
lx,-x, yz-yr tl
l, l= o .
coloana (xr - x)(yz- yr) - (yr - y)(xz- xr) = 0 <+ (x - xr)gz - yr) = (y - y,Xx, - *,), 3, obfinem:
l*, Yz i
Fie triunghiulM1M2M3, determinat de punctele necoliniare Mr(xr, yr), Mz(xz,y2) gi M3(x3, y3). Ne propunem sI calcullm ariariunghiului, notat[ &/[MrM2M3].Deoarecel
v tl l. MrM,: tl=O
lx, lz l*' Yt tl
sau MzMr :x(y3-y2) -y(x: -xz\+yz(xr -xz)-xz(yl -yz)=0,
E/emenfede co/cu/ motriceolgi sisiemede ecuofii liniore distanfa de la punctulM1 la dreapta M2M3este:d(M,;MrMr)= (yr-yr)' +(x, -xr)2 unde:
^=li: l.;
Cum A[M,MzM:]= AlM rM2M3l=|H. ]trt,
yr 1l y z t l.
Y: ll
tr
Fie ABC un triunghi oarecare. Si se aratecAortocentrul H, centrulde greutate G qi centrul O al cerculuicircumscris triunghiuluiABC suntcoliniare.
Rezolt,at'e:
Alegemdreptax[ Ox dreapta AB gi ca ax[ Oy intrlfimea CD. Rezult[A(a, 0), B(b, 0) 9i C(0,c). Punctul H esteintersectia indlfimii CD cu intrl{imea BE. = 11* Deoarece CD: x : 0; BE: , O,]9) . - c - b) , rezultl fff\.'c ) PunctulG estecentrulde greutate al triunghiuluiABC, deci c) ^(a+b '3) \ 3 PunctulO estepunctul de interseclie al mediatoarelor OM 9i ON ale laturilor [AB] 9i [AC].
."' t(+,0)
"[+,+)
0 a+b
a J
_ab c ;
J
= 0, punctele H, G, O suntcoliniare.
a+b 2
c2+ab
55
Eiementede co/cul mofrtceolsisislemede ecuotil liniare ABC, punctele D e BC, E e CA, F e AB gi numerele realeo,, B, y, astfel trl Fie un triunghi pd = gil,
dacl gi numai dacd crpy = I (teorema lui Menelau). l) enro, n.rI r t.t r:'. I i.
incdt DE = oDt,
Fixdmun repercartezian(O,i, j) . Atunci A(a,a');B(b,b');C(c,c'). SI notSm D(x, x'), din DE = oDd , rentltl: (b - x)i+ (b'-x')j= o[(c- x;i + (c'-x')j], b - ctc taroeatctrezutra: * = J;9r x= b'- 0c' . 1_s
b,_sc,) c,_Fa,).Jgj..u'1q) obrinem ofb_q.c. ,[c_ga. siunuloe . lcr t-cl \ ) [ l-p't-p ) [ l-y ' t -y )
Punctele D, E, F sunt coliniare dacl gi numai dacl determinantul 6 este nul, unde
laa'1
l. c' tl
Exersare
A(3,4),B(-7. l4), t[*,1],*(+,+). Sdsederermine ecua{ia dreptei F1 Fiepuncrele \r 3/ \ 4 4 )
AB gi sd se verifice dacdpuncteleA, B, M, N sunt coliniare.
Porteo I
E/emenle de co/cu/ matriceolgisisfemede ecuolii hniore x e R, astfelincdt: E3. SAsedetermine a) punctele A(-1, 2), B(2,-3), C(4,x) sdfie coliniare; b) punctul M(x, x) sI fie coliniar cu punctele A(-1, 3), B(2,4). gi sI sedeductr a dreptei AB subformi de determinant ecuaE4. SAsescrieecuatiacarteziand generald carteziani a dreptei, dacd: fia a) A(5,-l), B(-3, 2); b) A(1,3),8(-2,4); c) A(0, 4), B(3, 0). = l. A(1, x), B(-x, -l), C(3,2).Si sedetermine x R, astfel incdt.-cl[ABC] E5. Fie punctele A(1,2), B(-1,3), C(-4, -1), D(2,4). S[ se calculeze ariapatrulaterului E6. Fie punctele ABCD. lungimile indltimilor triunghiuluiABC determinat de puncteleA(1, l), E7. SAse calculeze B(-2,4), C(-4, -3).
Aprofundare
gi O centrulcerculuicircumscris ABC, H ortocentrul triun41 . Fie un triunghi neechilateral ghiului.Si sescrieecuatia drepteiOH intr-unrepercartezian convenabil ales. ABCD suntA(4, 3), B(5, -4), C(-1, -3), D(-3, -1). A2. Varfiirile unui patrulater punctelor a) Daci AB n CD: {E} li BC n AD = {F}, sdsecalculeze coordonatele E gi F. b) FiguraABCDEF se numeltepatrulater complet.Si se scrie ecualiiledreptelorAC, BD, EF gi sd severifice ci mijloacelediagonalelor [AC], [BD], [EF] sunttrei puncte coliniare. punctului A(4, 0), B(0, 2), C(l, -l), M(3, 3), iar P, Q, R proiecfiile M respec43. Fiepunctele tiv pe dreptele P, Q, R gi M, R, C suntcoOA, OB gi AB. Si sedemonstreze ctrpunctele liniare. dr:3x + 4y -6:0 9i d2: 3x + 4y + 15:0. 44. Fiedreptele a) Si searate c[ dr ll dz. b) Si secalculeze distan{a dinheceledouddrepte. de drepteleAB: x + 2y - 4 : 0, A5. Fie punctul M(3, 3) 9i triunghiul ABC determinat = BC:3x + y -2: 0, CA: x-3y-4 0. a) Sdsecalculeze .illABCl. pe dreptele b) DacdP, Q, R suntproiecliilepunctuluiM, respectiv OA, OB gi AB, s[ se aratecI punctele P, Q, R suntcoliniare.
57
Porteo I
58
Gapitolul lV
ruMatrice
inversabila in . //n(C)
V[ propunem probleml: sdrezolva{i urmtrtoarea Fie o matriceA e .,ft(C), A: (aii),iar dii complementul algebrical elementului Noai1. tlm cu A* matricea transpusIa complemenlilor algebriciai elementelor matriceiA, iar cu d notdmdeterminantul matriceiA. Calculafi: a) AA* 9i A*A.
b)ArfA-),'[-l \
\d /'
( u, I-' (u' d r. t a, . ) -'t an )
lu', an ",rl
lu,'atz
linia l, deci a,,d,, +arrdrr+a,3d13: d. De asemenea, a21d11 +a22d,, +arrd,, este dezvolta-
lazt dzz aztl rea determinantului ?22 arrl Oupa prima linie. Dar acestdeterminant, avind primele lar, lurr dsz al:l =0, dou[liniiegale, este0. Deci a,d,, +arrdrr+arrd,3:0.Analog, arrdrr +arrdrr+arrd,3 lu., a.z,ta.,., I deoarece reprezintd dezvoltarea determinantuht linia 1, iar acestdeterl";; ^;; "rrla"ou ?tz ar:l lur, minantaredoul linii egale. Prin urmare,elementele primei coloane a matriceiAA* suntd, 0, 0. Continudnd, in mod asemdndtor, oblinem:
59
E/e
(d o o) e a * =|0 d 0 l l i A * A = [o od)
ta,a[ ] e* l=11R o * ; = , ,
\d )d' adjunctd matriceiA.
O matrice A e ./4G) este inversabill in ../A(C) daca existI o matrice B e ../.((C),astfel incdtAB = BA: In.
Demons/ratie: Sd presupunemcd B gi B' sunt doul matrice de ordinul n, astfel incdt AB = BA = In gi AB' : = B'A = In. Folosind asociativitatea produsuluide matrice,avem: B ' = B' In = B ,(AB ): (B,A )B = In B : B , deciB = B ' .
ffibservalii
unei matriceA, dacdexist[, se noteazd cu A-r. L Inversa !. Din relaliaAA-t : A-rA: Inrezultl(A-tft - A. AB a doudmatrice inversabile A gi B esteo matrice inversabild J. Produsul ;i (AB)-t = = B-rA-r. intr-adevrr, = = = (ABXB-IA-I): A(BB-t)A-r AInA-r AA-r In gi analog
@-ra-';1an;:1".
O matrice pdtratic6 este inversabill,in .z/((C) dacl qi numai daci determinantul ei estenenul.
L)entons/ratie:
,,J" Fie A-r inversalui A. cum AA-l : In,rezultf,det(AA-t): det In, iar din proprietatea 9a determinanfilor deducem det A . detA-r = l, prin urnare detA * 0.
60
Porieo I
E/emenle de colcul motriceolsisisfeme de ecuotii lintore (u, matricea adjunctd a*=ldtt ,,e" Considerim dzr d"' 0",) d" uai.amatricea transpusd a l,
fubservalii
1. 2.
O matrice A cu det A * 0 se numegtenesingulard. Nofiunea de matrice inversabill se introduce, ca gi no{iunea de determinant al unei matrice, numai pentru matrice pltratice. Dac[ A e .,//"(R),atunci det A e R, A* e .,//"(R). iar dacd det A * 0, atunci A. I e e .,ft"(R). Proprietatea rimdne adevlrati daci inlocuim pe R cu Q.
3.
4.
DacI A e .'//"(Z), se aratl cu ugurin|6 cI A este inversabild 9i A-r e ./4@) dac6 gi numai dacl det A e {-1, I }. intr-adevdr, daci A este inversabilSgi A-t e .,/t (Z), atunci cletA . det A-r = l. Cum det A gi det A-r e Z,rez;ultd c[ det A {-1, 1}. Reciproc, dacd detA e {-1, l}, cum A* e .,//r(Z), rezult[ A-l = eA * e .rt (Z),unde e e {-l,l} .
frs
Sdsearate c[ matricea = f 1 ^ [3
]) -r) "u.
Rezolvare: detA:5+0=Ainversabild.ComplementiialgebriciaielementelormatriceiAsunt:
fr)
r)
[r3
inversabilIin.//z(R) 9i sI sedetermine 3 A r. leste 6)
6l
=,-,,'-'11 o.=lo;j =,-,1'.,11 ;:',0,, 0,, 1l=-r, l,*0.0,, 6l 13 ll=r, ll 6l dzt dtt
[d,, )
= a,, =,-,,*,ll -2; d,,=,-,,,.,11 -r, 1-r;,*ll , 0,, 'll 3 ]l= ]l=, '.1= l 123l |l3l
(3 ..tr r t lt= l . n" .l r d, ,= 1 - l ; ' . ' l l A -'=l A *=A -'=l -3
rtLrd'l
- 3 t) 5 - zl.
Il (t r r
-2 r) -r o o )
calculdnd AB gi BA, rezult5: AB = BA - Ia. conform definifiei A, este inversabil[ gi A-t = B. ffi fi" A o matrice pltratic5 de ordin m inversabili. S[ se demonstreze c1, pentru orice n e N*, matriceaA* esteinversabildli (A")-t = (A-r)n.
Demonstralie (prin induclie dup6 n): Pentru n = 1, egalitatea este evidentd. Fie k e N*. Presupunemcf, (Ak)-r = (A-l)k gi demon= A(Ak)(A-t)\q,-t = At(A5(Ak)-'lA-t : strlm cd (Ak+r)-r= (A-t)**t. intr-adevdr,4k+r14-t;k+t : AA-t : In. Deci 4k+t14-t;k+t = I, gi analog(5t;r+t4r+t : In. Din ultimele doun egalitili rentlta (A**'ft : (A-t)u*t.
fubservalie
Problema 4 permitesddefinimputerile intregiale uneimatriceA inversabili:pentruoricem N, A-': (A-t)': (A'ft.Au loc urmItoarele regulide calcul: = 4n+e V p, q e Z, APAc qi (An;e: Ooo.
62
Exersare
El. SdsearatecAurmetoarele gi sI sedetermine mahicesuntinversabile inversele lor:
( t 2) u) [, t) '
r[";' "],),
r rl' ") loo t)
[o
(t
(r r o)
2
01, t o l ;
(r | -r)
( r 1 r)
Dlt
3)
(0 0 1)
r r esterf,ddcin[ cubicd aunitaFi; "' I, e2 [r ") -sinx t) sinx -cosx) fcosx [cosx
(r
l +x
o)
(t
[* '
x' r *)
2x t)
u) A : l 0
[x+l
I
0
t+xl;
l ./
u y a = l zx t *' 1 .
E4. Se se determine m e R, astfel incdt matricea A sI fie inversabild pentru orice x e R, dac6:
( s * ,) a )A=l 2 x -l * 1,
\m + l 2 ^)
(z x b)A =l x - l
[3 x + 2 m+ 3 J
3 ) x l. 63
E5. Se considerr matricea o=l:^ ;; I ";1 , Fie A* adjuncta matricei A. sr se deter| -3) [r
mine a e R, astfelincdts[ fie verificatl relatiaA-r = A*.
Aprofundare
(oab) A1. SeconsiderlmatriceaU e M3(R), U=l O O " [o o o.J
= Ir * U.
l.
A2. Fie matricele:A e M3(R), A = (ai:),B e M3(R), B = (bi:),B inversabilf,. Daci: i) bij = 0, pentru orice i + j; ii) 13* A esteinversabilI; i ii) B = ( I : + A ) - rA, sd se demonstrezecd dij : 0, pentru orice i * j, gi cr matricea A este inversabilI. A3 . Sec ons ider t r m a tri c e l e B A , e M " (C ), a s tfe l i n c dtA 3= A 2$i A + B = In. ze cd: a) A B = B A = A - A 2 ; b) (AB)2 = O; c) (I, + An;-t - I" - AB. 56sedemonstre-
=1" --!'u. n- t
A5. Fie A e .,/{"(C),astfelincdt,{3 = O. a) Sdsecalculeze (I" - AXI" + A + A2). b) Sdse arate cd matricea In+ A esteinversabil6. 46. Fie X o matriceinversabil5din.././"(C), astfelincdt x + x-r = 2In. Sr se demonstreze c[ pentruoricek numlr naturalgi nenulesteadevdratd egalitatea Xk + X-k :21n.
64
IIEI
Sl
Ecuarrr marnceare
Inversabilitatea matricelor ne permites6rezolvlm uneleecuatiimatriceale.
E'
Se dau matricele A e .'/A(C) SiB e ,./.{^.^(C). SAserezolveecua}ia matriceald AX = B, gtiindci A esteinversabili. Rezolvare: CumA esteinversabild, rezult6: AX: B <r A-'(AX): A-rB (A-'A)x: A-rB <+ X = A-rB. Deci ecuafia aresolufieunictrX e .,/ ,^(C). 6l t. dau matriceleA e ..,{/,,(C) matriceald XA : B, si B e .,//^,,(C).S[ serezolveecuafia gtiindcI A esteinversabil6.
Rezolvare:
CumA esteinversabili,rezulti: XA = B <+ (XA)A-' = BA-' <+ X(AA-') = BA-r <+ X = BA-r. Deciecualia aresolufieunici X e .,//^."(C).
CumA gi B suntinversabile, rezultd: AXB : c e A-'(AXB)B-' : A-rcB-r <+ (A 'A)X(BB-') = A-tcB-r <+ X: A-rcB-r. Deci ecuafia aresolufieunicdX e .'4,^(C).
ri" A =[-z
( t
3)
t tJ ut
=(:
-^l
-2).
3)
7t2
ll[ 2
r)
7\4
-2
65
Exersare
E1. Sf,serezolve ecuatiile matriceale:
l)' '[1;')"=(i
t- - ' l b )xl- 6 - 3 - r l= ( , 2 r ) t
[4 2 2)
(\
a\
o) ,
r)
(r -r
I
'l (t -l 0l=l
lt
l\
| u\
0 tl ;
Aprofundare
A1. Seserezolve sistemele de ecua{ii matriceale:
.ll0
66
fn+n=nn (s
l684'= |
t ol'
(2r
36)
fff
Rangul uneimatrice
@o
Fie matricea A e Ma,5(C), ^=l-l
-l
+@1
-t, 6l' Alegem dintre liniileeicoloane-
o t; o @ @ -+@
(2 3 o)
le lui A, liniile 1,3 gi 4 gi coloanele2,3 gi 5. Matriceapltraticd A', obfinutl cu elementele incercuite din mahicea A, aflate la intersec{ia dintre liniile qi coloanele alese, se numegte
Iz 3 s)
ne).Determinantul submatricei A' senume$te minor de ordin 3 al mahiceiA. = in general, fie A e M.,n(C),A (al) qi k e N*, I < k < min(m,n). Alegemin ordine crescf,toare dintre liniile gi coloanele lui A k linii qi k coloane. Matriceapihatictr ob{inut6cu elementele din matriceaA aflate la intersec{ia dintre liniile gi coloanelealesese nume$te submatrice a matriceiA, iar determinantul acesteia senume$te minor de ordin k al matricei A.
ffibsen'a1ii
1. 2.. 3. O mahiceA e M*,"(C)are C[Cl minoride ordink. Matricea nuld areoriceminor de ordink nul. DacdA nu estematricea nultr,atunciexisttr cel pufin un minor de ordin I nenul,
Spunem cd o matrice A eM-."(C) arc rangulk, unde k e N* gi k < min(m, n) dacd A are cel pufin un minor de ordin k nenul gi toli minorii de ordin mai mare decdt k sunt nuli.
fubservalie
Dacd A estematricea nuli, spunemcf, rang A : 0.
67
ffixemplu
ot" o = ( t 2 2 -r) Pentru a determina rang A' gdsim ueor unminor deordin 2 j, _tr). i [l
)l
qi nenul, -r,n" ll
2zl
lr,
-'l
lrz -1
lzz-tl
de ordinmai maredecdt3 nu putemforma,rezultdcdrangA = 2. Dac[ numdrul liniilor gi coloanelor este mare, calculul rangului numaicu ajutorul definianevoios. Urmdtoarea teoremd reduce simtitor num[ru]de calcule: fiei este O matricenenul6arerangulr dacl exist6un minor de ordinul r nenul gi toli minorii de ordin r + 1 obfinutiprin bordarea acestuia cu cdteo linie gi cu cdte o coloanldin celer[masesuntnuli.
Teoremi
ffixernplu
6 6 : :^ 1, * .*
Pentru a determina rang A, observSmu$or un minor de ordin 2 nenul: Ar =1" minorului .l=-4+ 0+ rang A > 2 (Pentruo mai buni vizvalizare,elementele lr - r l sunt incercuite.). Observdmcd liniile rdmasesunt liniile 2 qi 4,iar coloanelerdmasesunt coloanele1, 4 gi 5. Prin bordareaminorului A1 cu cdte o linie gi cu c6te o coloanddin cele rSmaselibere, obfinem 6 minori de ordin 3. Dac[ tofi minorii ar fi nuli, conform teoremei, rangul matricei ar fi Z.Dar, bordAndA1 cu linia 2 gi coloanal, oblinem minorul:
h r|
68
I ll",-,",10 o tl 13 3 2l = | 2l=-26*0:+rangA>3.
l*5
l: 3 - l l " z - ' r l 6 4 - l l
Pentruminorul A2,linia rlmasi din matricea A estelinia 4, iar coloanele rlmase suntcogi loanele4 5. Prin bordarea minoruluiA2 cu linia rlmasi gi cu c6teo coloanl din cele rdmase, oblinemdoi minori de ordin4:
l; ; ; A,= l
'
lr l
ll 0 0 | ' ' ' 11 I 0 ll 0 = -Z(cl"-20). DacI ct = 20, deoarece to{i minorii de ordin 4 oblinuli prin bordarea minorului nenulA2 de ordin 3 suntnuli, rezultdc[ rangA = 3. Dac[ ct + 20, existtr& minor de ordin 4 nenul.Deoarece nu putemformaminori de ordin 5, rezultl c6,pentru a+20, rangA = 4.
3 -r - 4 1 c . - c r 0l 3- r - 7 _ r _ 7 1 lo _ r _ 7 1 13 | lo ,
l: -2
o-31
Exersare
SI secalculeze ranzulmatricelor:
.,u (lz),
( 1 22 [3 1 6 (3
t')t
(-t b)l^
\z
3) l,creC; a) (t 24 2 4
")l_ , ol,cteC .
[2 cr 3)
l"l
(l
-t )
4) 2)
u) lo s 8 101; u)l- | 2
[3 3\ 4
r
-uI' e)
3)
c)l
t;
l"
\7
ll 2-l 35 -5 3
-r l'o "'
r)
2)
3) 4l
u l' )r_ o
I ^a
_ -r;l
I -9t
t; ;
'r l ,
I -rJ
ol,: :i :: l '
|
F o3 or )
to'o2o)
(r
|
"' l t r I 6) [3
| -r -2lt
69
Aprofundare
)
c[
J
0 0
-l -t e R. l ,* ,F
0)
*"onumerere i]
A4.
r")
Ic/
v w).
a) SI secalculeze AB, BA gi sI sedetermine rangullor. b) SI sedetermine r e R, astfelincdtpenrru oricem . 11*1AB)' = (x Fiematriceaer*l=ll I x I I t) tl.
'fl-
t(AB).
Ir
I x 1l
47.
(t Seconsider.."ti".r", o=l O : I :l ^ [l l l ,B m :l 0 l, m e _ R. - =l m ]
[m0 ^ ) a) SI sedetermine m R, astfel incdt rang A: rang B.
b) S[ se rezolve ecua{iamatricealdBXA: Or.
(00r)
70
(tx
A8. Sasecalculeze ranzulmahicei: A =l u
lu U4
a a
*' I
al a *r I'X'?
a a+l 9
eR.
,;)
rusisteme
La inceputul capitolului 3 am demonstrato reguli ingenioasd de rezolvare a sistemelor de doud ecua{ii liniare cu doud necunoscute, numiti re.gula lui Cramer. Strne amintim: Fie un sistem de doui ecuatii cu doui necunoscute:
=b , +a,rx, Ja',x,
Atunci: sistemului A = [u" - matricea "rt" Iu ,, u''
a ,, )'
b')
I,
=f termenilor trrvr liberivJr! rruwtr - matricea esteD B -[ur)' necunoscutelor - matricea esteX = f
'
*'),
/
\*t
admitescrierea matriceal[AX: B. - sistemul Dac6detA: d * 0, sistemul aresolu{ie unicl x, = *,*, = -9-, ,rn6",
lu^ lb, lu^ in celeceurmeaz6, vomextinde regula la un sistem den ecuafii liniare cun necunoscute.
Pentru inceput, vom considera un sistem detrei ecua{iiliniarecu trei necunoscute: [a,,x, +a,rx, +a,rx, = b, j azrxr+a2zxz +arrx, =b, . [a'x, +arrx2+arrx3 = b, Not5m cu A, B gi X respectivmatricea sistemului, maticea termenilor libei gi matice a necun oscuteIor. Deci:
a',1. , o, - lb' ^,,1. - 1u, d=lu, d, o. l. ' azzl ' azzl brl
71
(u,,, drz a, )
f b,)
1,",)
[d,: dzt dn ) undedr1 estecomplementul algebrical elementului a1; din matricea A, din X: A-tB rez;ultd (*, ) ( d,, d,, d.,)f b,'\
deundeoblinem: (*, )
d, =
l O, ? rz u ,rl l u ,, b r u,r l lu,, ?r z b,l =la^ = dzz arrl,a, b2 ar, , d, lb, | la, zzz orl. dtz a:r lb, I lu' b3 a' I lu' atz brl
observSm c5, dezvolt6nd determinanfii d1, d2 gi d3, respectiv, dup[ coloana l, coloana 2 gi coloana3. avem: d 1= b 1 d 1+ 1b rd r, + b 3d31, d2 = b1d12 +brdr, + b3d32, d3 = b1dq3 +brdrr+ b3d33,
72
lSl"l: l::::::::1:l
+ .,,+ a* X n = bn [a n rx ,+ a n 2 x 2 Consider6nd matricea sistemului, mqtricea termenilor liberi Si matricea necunoscutelor, respectiv: (u ,, z rz ... a ,, ) (u, ) (* , ) t" ' -' tt' tt' l d z z ...? z n | | b" | | x^| ^_ lu^ l ,B =l .' I, X= l .' I, ^ -t \u " , d n 2 ... a n n ) [b" J [* " J sistemul se scrie matriceal AX : B. Daci determinantul matricei sistemului este nenul, atunci sistemul estede tip Cramer gi are solu{ie unici dat[ de formulele lui Cramer: d' d" d-
1""""'ll'll'l
unde d = det A, iar determinantul d; se obfine din d, inlocuind coloanaj cu coloana termenilor liberi.
[$xemplu
Sd se rezolve sistemul de ecuatii liniare: f6 x , + 4 x , + x 3 + 2 x4= 3
d f--
lo 4 t 2 l lo s 3 5 l =
t6
lrr8lsl 5 3 7l
c uf o r m u l e l e l u i C ra me r: =? ,*, =? , *,=*,*,
"o
=S,unde:
73
l: 4 | 2l
lo 3 I 2l
x, =- lr x ,
-1',) = i=
l deci '
Exersare
mulele lui Cramer: f x, -2x, = -7 E1 ' {r * ,* s* r = 2;
Sdse arateci sistemele careurmeaztr suntsisteme de tip Cramergi si se rezolvecu for-
( 2 x,- x" - x, =2 I +4 x, - 2xr=lg' E3 . lx' [x,- 2 xr +2 x]=10 =U. fx,+2 xr - 2 xr=1 + x, +2 xr=2; 1- 4x, l 2x,- x, * 3 x, = J
l2x,-xr+3x. =9 '
E6.
=a, fx+y E 8. + z =- 2 ; fy =
lz+ x -4 lZ x + V + z + t = 1 - 2y- 5z+4t = -30 E 10. )3x + 2 2 -3 t = 1 7 lx+3f Lx -y + z -t = 2
E e .J . ^
tl6x, -5xr+3x.,-5xo=6
74
Aprofundare
Pentru fiecaredintresistemele careurmeaztr: a) explicalide ce sistemul nu poatefi rezolvat cu formulelelui Cramer; b) justificali de ce sistemul nu aresolulii.
f *, - *r - X r = 0
, Al . I 3 *,+ 2 *,*2 * . =, .
I [4x,+xr*xr=S
r^
GStudiu|compatibi|itetiigirezo|vareaSiSteme|or
Cunogtinfele anterioare permit studierea sistemelor cu un numtrroarecare de ecualiigi de necunoscute, chiar gi in cazurile in carenumtrrul de ecuaJii nu esteegalcu numdrulde necunoscute, Fie un sistem cu coeficienlicomplecgi de m ecua{iiliniarecu n necunoscute:
+ a ,,x 2+ ... * o l nX n= b1 [a ,,x , a 2 rx l + a 2 z x z + ...+ a r nxn = b2 I
t...
t"""tt"""1
arn br ) 12n o, l,
&rn b^)
a^n)
sunt,respectiv, matricea sistemuluiSi matricea extinsd.Se observi c6 matriceaextinsdse oblinedin matricea prin bordarea sistemului acesteia cu coloana termenilorliberi. Un sistem cu coeficien{i complecgi dem ecua{iiliniarecu n necunoscute poatefi: o compatibil(dac[ aresolu{ii): - determinaf(dacdaresoluJie unic6); (daci nedeterminaf areo infinitatede solulii); . incompatibl (dac[ nu aresolufii).
ffixemple
l^ 1. sistemul compatibil determinat deoarece are solufiaxr : 2, {'-:-t::= =2 *r + 4x, "rr. lx2= I gi aceasta estesingura solutie.
75
fl$xempte
l2xr-3x, =l (1), i - x, * 4x, = 2 , detreiecuafii Pentru sistemul liniare cudou[necunoscute, avem: l2xr+3x, = 5
-.'l= r.ou, ll=-,0. 0 , rezultiirangA = 2 gi rangf = 3, deci l', l-1: "u, l-r 4l l, , ,l
sistemul esteincompatibil. (2), l- x, + 4x, =2 , avern: Pentru sistemul
=l l2x,-3x,
l2x,+3x,=7
"[; i] '[;
-3 r)
3 7)
o ,1 .
76
Porteo I
E/ementede co/cu/ mofnceolgi sisfemede ecuolii lintore Cum tl' t l=) * U u i l - r
lz -3 rl
l- l
4l I
estecompatibil.
ffibservalie
Din primele doud ecua{iirezultdx1 :2 gi x2 = l, care; - nu verificd ecuafiaa treia a sistemului( I ), deci sistemulrespectivesteincompatibil; - verificl ecualiaa treia a sistemului(2), deci sistemulrespectivestecompatibil cu solulia x 1= 2gix z : 1. Utilizarea propriet5{iilui Kronecker-Capelli in exempleconcretenecesitd, inainte de toate, calculul rangului mahicei A. Pentru acesta,trebuie sI glsim un minor do de ordin r nenul al lui A, astfel incdt orice minor de ordin r + l, care se ob{ine din do prin bordare cu cdte o linie gi cdte o coloand din cele rdmase,estenul. Orice astfel de minor il vom numi minor principal. Pentru a verifica ce rang A = rang A, este suficient si verificdm cd orice minor de ordin r * 1, carese obline prin bordarealui do gi nu esteminor al lui A, estede asemenea nul. SI observim cd un asemenea minor se obline prin bordarealui do cu elementelecorespunzdtoare ale coloaneitermenilor liberi gi cu cele ale uneia dintre liniile rdmase.Un astfel de minor se numeSte minor caracteristic qi se noteazl cu d";, unde i esteun numlr natural nenul. Oblinem:
Proprietoteo numai dacd nu are minori caracteristicinenuli sau to{i minorii caracteristici lul Rouch6
sunt nuli.
[!!xemplu
Pentru sistemul
l'*'.l-*'*
l 2 xr+ +x
lxt
z=3
A=l
(2 l-1
-3.) -l 4 | l.A= 1l 4
3 12 | [1 r)
rl
:)
77
l-"r'
A rl _l
d tt 'rrJz 7 ;z tzJZ
l3 ::
'2Jt
t"
lai,j,
6i,jz
ai,J,
principale(coeficienlii Necunoscutele necunoscute x;, , x;, ,...,X;, senumesc lor segtrsesc in minorulprincipal).Restulnecunoscutelor senumesc necunoscute secundare. Numerotdnd celem ecuafii ale sistemului de la I la m, ecuafiile ir, iz, ,.,,i, ale sistemului se numesc ecuatii principale (coefrcienfii ecuafiilorse reg[sesc in minorul principal).Restul ecuafiilorstnt ecualii secundare,
78
PorteoI
lllflxemplu
Pentru sistemul de 4 ecuafiiliniarecu 3 necunoscute: 2xr-3xr+x3=2 -xr +4x2*2xr={ 2x, +3x, +7x.,=14 xl +x2 *3x, = f 2 -1 2 I t-l Deoarece d" = | .
-J
r+
J
I ;l
,I
tl
9i rangA= 2.
r)
" ll
2l = -5 + 0 esteun minorprincipal,rez.'.tlt1: ^l 3l
principale; - x1gi x3suntnecunoscute secundard; - x2estenecunoscutd 2 9i 4 suntecualiiprincipale; - ecuafiile - ecuatiileI 9i 3 suntecuatiisecundare. Rezolvarea unui sisfem cu coeficienli complecAide m ecualii liniare cu n necunoscufe sefaceparcurgdnd urmitoareleetape: l) sescriematricea A a sistemului; 2) dacd A esteo matricepdtraticd secalculeazl detA: . dacddet A + 0, sistemul estede tip Cramer, estecompatibildeterminat, iar solufia secalculeazd cu formulelelui Cramer; . dacddet A = 0 saudacdA nu esteo matricepltratic[, se calculeaztr rang A gi se stabilegte minorulprincipaldo. 3) sescriuminorii caracteristici d",, d", etc.(dactr acegtia existii!); 4) cu proprietatea lui Rouchd, sestabilegte compatibilitatea sistemului; 5) dacdsistemulestecompatibil,necunoscutelor secundare li se atribuievalori arbihare gi din ecuafiile principale seobfineun sistem careserezolvS cu formulelelui Cramer.
fixemplu
79
( z - 3 r) l-r q z l A=l
12 f l
^
l -r z l
.l=-5+0.Minoriicaracteristicisunt:
3l
d., , oblinut din doprin bordare cu elementele corespunzdtoare liniei I gi coloanei termenilor liberi:
| d " , = l - l2 o l , i , l os
lz
|
l0
ll
nilor liberi:
3 6l lr 3
6l
l= 0 ;
l -t 2 4 ll,+ 2 1 l ,1 -r 2 4l
| | I
(t -m A =l l -2
m'
r) rl .
-2)
80l
Porteo I
,=ff, lx-2y+z=+
,lx-2y +z= -l . Dinprimele fr= 2, sistemul serescrie astfel: - pentru doutr ecualii rel2x+4 y-2 2 = 2 =-1, zult64 decisistemul este incompatibil; lx + 2 y + z = -4 m= -2, sistemul serescrie astfel: - pentru , Deoarece detA = 0 $i {x-2y+z=-l f - 2 x+ 4 y-2 2 = 2 h rl I t Zl -"1 =2. do=l' '^1.E*irta* l; -zl =-4*0, rezultilrangA Alegemdeterminantulprincipal ' ll -21 | singur minorcaracteristic obfinutdin doprin bordare cu elemente corespunztrtoare coloanei
It
termenilor liberi9i liniei 3: O,=l t
, -ol
2l
-2
l -2 4
Conformpropriet6fiilui Rouchd, sistemul estecompatibil nedeterminat. Necunoscuta secundard estez. Not6ndz = a.,din ecuafiileprincipale(ecualiileI gi 2) re-
^nn' {l :1 =-i:;,
ffibservalie
Un sistem cu toti termeniiliberi egalicu zerosenumegte sisfem liniar omogen. Un sistemliniar omogen estetotdeauna compatibil; el admitesolutianul6:
Xl = 0, X2= 0, ,.,., Xn= 0,
Semai puneproblemadacd estecompatibil determinat saucompatibilnedeterminat. Con, form teoriei pr ezentate : o dacl matriceasistemuluiA estep[traticd gi det A * 0, sistemulestede tip Cramer, compatibildeterminat cu solufianul6unicasolufie; o dacdA nu esteo matricepltraticd 9i rangA = r, atunci: gi admitenumai - in cazulin carerang A = n, sistemulestecompatibildeterminat solufianul6(nu existdnecunoscute secundare); estecompatibilnedeterminat (exist[ necunos- in cazulin carerangA < n, sistemul cutesecundare).
8l
fixemplu
=$
-0
I. Reducereanecunoscuteix1 din ecua{iile 2, 3 qi 4 astfel: - inmullirea ecua{iei I cu -2 gi o adunarela ecualia2; - inmullirea ecua{iei I cu -4 gi o adunarela ecua}ia3; - adun[m la ecuatia 4 ecua{ia l. Rezulti urmltorul sistem echivalent cu primul: [x ,+ x r+ x 3 = 6 -* r-3 x r= -1 2 )
-5*, +2xr=-16'
,*r*3x,=13 | pe x2din ecuatiile 3 gi 4 astfel: II. Reducern la ecuatia 3; 2 cu -5 gi o adunare - inmullireaecua{iei qi la 4. o adunare ecua}ia inmullirea ecua{iei 2 cu2 dat: echivalent cu sistemul Rezultl urmitorul sistem
't ,)
=44 = -l I
lII. Reducem pe x3 din ecua{ia4 astfel:
?
- inmullirea ecualiei 3 cu -:- gi o adunarela ecuafia4. tt Rezultd urmdtorul sistem echivalent cu sistemul dat:
82
'
o=-3
matriceaextinsl a sistemului inilial 9i cu F matriceaextins6a ultimului matriceiR p.ntrt, a oblinematriceaF : sistem, observlmtransformdile elementareasupra
(t
A=l
r
-l
I
6
6\
(t
I
2
6\
(t
1
0
l
17
6\
44 1
|,
l4
[-r
2 z J "* "[o 2
(r I
3
l
B)
6 )
|;
[.o o -3 -n)
o 1 7 44 l= ^'
o o -s lo sI \ l7l
Pentrusistemul(2), notdndcu A' matricea sistemului, cu B' matriceatermenilorliberi gi cu X matricea necunoscutelor, observlmechivalenlele:
(t t t.)r*,rf:"..l
am lx l + am 2x 2 + , . . + ar n x n =b .
obfinemmatriceaexasupra matriceiextinsea sistemului, efectudnd transformdrielementare cu sistemul dat. tinsl a unui sistem Gauss. echivalent
83
8 tz
o t3
ol t
bl
0 0
bi
0
Ott n tZ
0...0
atn
b;
0 0
)[ *,
tl tl l t.'. tl
br bi bi
: b;
deundeseob{inesistemul Gauss echivalent cu sistemul ini}ial. Prin transformareelementardasupra uneimatriceseinfelege: la o linie a altei linii inmul{itI cu un numir; - adunarea unei linii cu un factornenul; - inmul{irea liniilor intre ele. - schimbarea
') o 5 s l' , - ' , lo s s l' , ' s lo t llr , - r , t. A=l-r o , l'g,l2 -3 t l',3,1 l-+l l-+l l--+ t , , : zli;fi,,1 o lt lllt.-t, 16 U 61, rl 0 I ll l2 | 3) l l2 I | 3)
l:-l,l 0 -)t
(2
-3
(-r
4 2)
(-r 4 2 )
(-r
4 2 \ . { -t
4 2)
\r (-r o 2)
I ll
{.
[0
s) [o o oJ";[o o o)
t. o ol l0
[0 84
0 o)
(-r 4 )
lo tl(*,') ltl
carearesolufia xr:2, X2= l.
f2 )
j*,=r
lx1+ 4xr =2
-3t
4 2
2')
(r
I
4
3 6')
2
(t
I
5
3
5
6 ). r
l0 | '''3
l- l
4 l tr< + to -t ;
4 l tz +t,;O
3 7 ru ltlz
3 7 r+1, , o 3, ,r1 |
2l, i' r
(0,/ |. 0=0 [o 0 0), " DacI notim X2: cr,oblinemxt = 2 - crgi x1= 2o. Deci sistemul dat aresolutiile: xy:2d.,X2: ct,xl=2- cr,cr e C.
x2*x3=t 0= 0
Exersare
E1. Fiesistemele: (^ l3x, -2x, + x" - 5
t^
2.
[xt-xr=2 Utiliz6nd: a) regulalui Kronecker-Capelli, b) regulalui Rouchd, sI searateci fiecaresistem estecompatibil. Justificafiunicitatea soluliei.
f-
*, * 2x.-3x, =4
85
Utilizdnd: a) regulalui Kronecker-Capelli, b) regulalui Rouch6, sdsearateci fiecaresistem estecompatibil. E3.Fiesistemele: Ix, +x, +x1 =3 I 1. j 2x, +3x2+ 4x.'=3 '
I
I x, + 4x, * 7x, =J
Utilizdnd: a) regulalui Kronecker-Capelli, b) regulalui Rouch6, sdsearatec[ fiecaresistem esteincompatibil. E4.SAserezolve sistemele:
2.
*, * 2xr+3x, = 4 fII
| *, -*, -Xl = I
lx -3 y + 2 z + t = 5
5 x ,+ x r* X r* Xo= J
2.
x l + 5 x 2 + x 3 +x4= l x l + x 2 * 5 x r+ x o= l x l + x 2 * x r+ 5 x o= l
86
.l2*r+x2-x3=0 J. I l4x,-xr*2x.=$
I
[x ,+ x ,* X,* X ,= l I 4 .i x ' + x 2 -x 1 = ) I
lxt+xr=0
l2x,+x"*x,=l
I lx , + x , - x l --6
Aprofundare
41. Fiesistemul: lx+y+mz=-m .{x+my+z=m+7,m e R. lmx+y+z=trr*l a) S[ se calculeze determinantul matriceisistemului. b) SI sedetermine m e R, pentrucaresistemul aresolufieunic6. c) Pentrum e {-2, I }, sl sestudieze gi, in cazde compatibilitate, naturasistemului sdse rezolve. A2. Senoteazdcu A matricea sistemului: f*+y+t=o jmx+2y+32=0 ,m e R.
lm2x+22y +32z= 0 a) SEserezolve ecuatia detA: 0. b) S[ sedetermine m e R, pentrucaresistemul admitenumaisolufianuld. c) SI serezolve in cazulm= 2. sistemul
43. Fie sistemul: [-*r*2xr+xo=2+m l2x,+x.+x, *x,=4 i meR. l3x,+4xr+2xr+3xo=ll' f.x,+3x, +x3+2x4=7 a) Strsedetermine rangulmatriceisistemului. pentrum e R. b) Sdsestudieze compatibilitatea sistemului c)in cazdecompatibilitate, s[ serezolve.
87
Porieo I
cr +3 fox+ (o+ l)y+ (a+ 2fu,= = g+t (p+z\2. 2.I p*+(p+t)y+ +yzz= y3 l x+yy
1. Seconsider[numerele realedistincte a, b, c, d, functiilet g : R + R definiteprin: (x) : (x - a)(x- bXx - cXx - d) 9i g(x) : x3+ x + I 9i determinantul:
A:t.
I r r rb' l la
dl I
r rl
y 'u
y'
ll bc b2
zl rl
= (y - x)(z- x)(z-y), V x, y, z e R.
(b - a)(c -
'dll
c'
d"' l |
, sd se arate cI A1 -- A.
2.
Se consideri matricele:
(rz-t
-2)
l, l'"
Ir./
88
Elemenfe de co/cu/ mcstricealtisisfemede ecuolii liniore a) b) c) d) e) S[ secalculeze matricea A - XY. gi rangulmatriceiA. SI secalculeze determinantul SI secalculeze A2. Sdseverifice2B -82 =lc. 56 se arate cd B esteinversabil[,V a e R gi s[ secalculeze inversasa. Sd se demonstreze, metoda inductiei matematice, c[ Bn= Ia* naA, V n e N* utilizdnd 0 giVaeR. (Bacalaureat200I, varianta4)
sistemul; 3. Seconsiderd
t,:
a) b) c) d)
89
[o o 3)
gi rangulmatriceiA. a) Strsecalculeze determinantul b) S[ searatec[ matricea A esteinversabillgi s[ secalculeze inversaei. c) S[ searatec[, dactr Y e M3(C)$i YA = AY, atunciexistila, b, c e C, astfelincdt:
t=lo o ol.
d) Seconsider[ matricea , =
(a o o )
(0 0 " ) (a o o)
O O cu a,b, c e C. Sdsearate, utilizdnd metoda lO I, (00")
(: .'":l
| 0 bn 0
l. o . " J Io
a) SdseverificecI 12e G. b) S[ searatecii, dac[ A, B e G, atunciA . B e G. b], = [l c) S[ se aratec[, dacd X . C, utun.i X este matrice inversabill gi ' X [2b a)'
x'=(
u -b )=c. t-2b a )
( :. b], .u u * o. t2b a)' V,n e N* . ,*a> 0 , b > 0 , a t u n c iB n * 1 2 (Bacaraureat 2002)
90
Elemenie de co/cu/ motriceolsisisfeme de ecuolii liniore 7. in multimea M2(C)seconsiderr matricele A= (o [t a) b) c) d) e) f) i\ OJ qi mullimea: li tz' Precum
r')
[:J
[z -t)'
e) Sdseglseasc6 o matriceD e M2(C),D * O2,astfel incdtAD : DA = Oz. X e MdC) verificlrelatiaA . X = X . A = Oz,atunci: 0 SI se aratec6,dacimatricea (A+Xf=An*Xn,VneN*.
91