Sunteți pe pagina 1din 14

BILANT DE MEDIU NIVEL II si RAPORT LA BILANTUL DE MEDIU NIVEL II pentru sondele apartinand Parcului 1 Otesti FC (Grup de zacaminte) Mamu

Otesti

INTRODUCERE

Prezenta lucrare reprezinta Bilantul de mediu Nivel II si Raportul la Bilantul de Mediu Nivel II pentru sondele apartinand Parcului 1 Otesti, aflate in proprietatea S.C. PETROM S.A., Grup de zacaminte Mamu - Otesti si a fost efectuata in baza contractului incheiat intre PETROM S.A. in calitate de beneficiar si Halcrow Romania SRL in calitate de elaborator. Bilantul de mediu Nivel II a fost elaborat in conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 195/2005 privind protectia mediului aprobata prin Legea 265/2006 si modificata si completata de OUG nr. 57/2007 si OUG nr. 114/2007, ale Ordinului nr. 184/1997 al M.A.P.P.M., privind Procedura de realizare a bilanturilor de mediu, Anexa A3, respectiv A.3.1., completat si modificat de Ordinul nr. 709/1999, si ale Ordinului nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. privind "Reglementarea evaluarii poluarii mediului", modificat de Ordinul nr. 592/2002. La intocmirea Bilantului de mediu Nivel II si a Raportului la Bilantul de mediu Nivel II s-au avut in vedere urmatoarele elemente: Datele puse la dispozitie de beneficiar: Bilantul de mediu si Raportul la Bilantul de mediu nivel I pentru Sectia III Otesti, elaborat de catre WSP ENVIRONMENTAL /S.C. Lajedo S.R.L. Ploiesti in anul 2006, puse la dispozitie de catre beneficiar; Raportul la Bilantul de mediu nivel II pentru Parcul 1 Cungrea (Otesti), elaborat de catre WSP ENVIRONMENTAL/S.C. Lajedo S.R.L. Ploiesti in anul 2006, pus la dispozitie de catre beneficiar; Date obtinute de Halcrow: Informatiile culese din teren (in perioada iunie august 2008); Rezultatele analizelor pe probe de sol de suprafata prelevate de la sonde; Rezultatele analizelor pe probe de sol de suprafata prelevate din zona sparturilor de conducte raportate de catre reprezentantii Petrom; Rezultatele analizelor pe probe de apa subterana; Rezultatele analizelor pe probe de apa de suprafata; Planul de incadrare in zona si Planul de situatie; Imagini fotografice realizate la sondele vizitate in perioada iunie - august 2008;

Legislatia in domeniu; Literatura de specialitate. Prelevarea probelor, metodele de analiza, evaluarea si incadrarea valorilor determinate in urma analizelor, au fost efectuate in conformitate cu prevederile legislative in vigoare, si anume: OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari de Legea nr. 265/2006 si modificata si completata de OUG nr. 57/2007 si OUG nr. 114/2007; Ordinul ministrului nr. 184/21.09.1997, pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu, completat si modificat de Ordinul ministrului nr. 709/1999; Ordinul ministrului nr. 756/1997, pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, modificat de Ordinul ministrului nr. 592/2002. Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare, modificat de Ordinul nr. 592/2002; Ordinul ministrului nr. 592/2002 Aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a CO2, NO2 si NOx, pulberilor in suspensie, Pb, benzenului, CO si ozonului in aerul inconjurator, completat si modificat de Ordinul nr. 27/2007; STAS 12574 87 Aer din zonele protejate Conditii tehnice de calitate; Legea apelor nr. 107 din 1996 cu completarile si modificarile ulterioare (Legea nr. 310/2004, Legea nr. 112/2006, OUG nr. 12/2007, Hotararea Guvernului nr. 83/1997, Hotararea nr. 948/1999, Legea nr. 192/2001, OUG nr. 107/2002, OUG nr. 130/2007); Ordinul nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vedrea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa; Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile modificata si completata de Legea nr. 311/2004; STAS 1342-91 Apa potabila; Lista Olandeza/2000; Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 756/1997 modificat de Ordinul nr. 592/2002; Lista Olandeza/2000. Hotararea Guvernului nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor; STAS 10009 88 Acustica urbana Limite admisibile ale nivelului de zgomot.

Factorul de mediu aer:

Factorul de mediu Apa:

Factorul de mediu Sol:

Protectia asezarilor umane:

Scopul Bilantului de Mediu a constat in identificarea si cuantificarea impactului de mediu, potential sau efectiv, de pe amplasamentul analizat, in vederea fundamentarii deciziei autoritatii de mediu competente de emitere a Autorizatiei de Mediu. Bilantul de mediu a avut in vedere prevederile Ordinului ministrului nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de mediu. Bilantul de mediu Nivel II a avut ca scop realizarea de investigatii in vederea identificarii nivelului de poluare indus de activitatea desfasurata pe amplasamentele analizate, cuantificarea poluarii existente in vederea fundamentarii deciziei autoritatii de mediu si identificarea masurilor necesare in cazul terenurilor afectate, aceste informatii urmand a fi folosite pentru intocmirea Programului de conformare care va fi agreat intre Petrom S.A. si Autoritatea de Mediu.

CONDITII GENERALE DE AMPLASAMENT

Localizare
Obiectivele analizate in prezentul bilant reprezinta sondele active apartinand Parcului 1 Otesti (identificat sub numele de Parcul 1 Cungrea, conform documentatiilor elaborate de catre WSP Environmental/S.C. LAJEDO S.R.L., in cursul anului 2006). Parcul 1 Otesti si sondele aferente acestuia sunt situate pe teritoriul administrativ al judetului Olt, localitatea Otestii de Jos. Accesul in zona se face din DJ 703C Dragasani Scornicesti.

Geomorfologie
Sondele aferente Parcului 1 Otesti sunt amplasate pe ambii versanti ai paraului Cungrea pana la limita cu campul inalt, pe raza localitatii Otestii de Jos. Zona Otesti se gaseste in Piemontul Getic - Platforma Cotmeana care are un relief tabular cu o usoara panta dirijata nord - sud. In aceasta Platforma apele de siroire au sapat relativ usor vai adanci, iar cursurile raurilor au creat forme de relief erozio - acumulativ (terasele). Perimetrul cercetat prezinta un relief aproximativ plan situat intr-o zona de platou. Panta terenului cu directia generala NNV SSE este de 2 3 %. Luncile si terasele paraului Cungrea ocupa partea de sud a zonei. Obiectivele analizate se afla amplasate in zona inalta a unitatii morfologice Piemontul Cotmeana, precum si in zona de lunca a paraului Cungrea, afluent stanga al Oltului.

Geologie
Subteranul zonei Otesti apartine Depresiunii Getice si este reprezentat printr-un fundament cristalin peste care este dispusa o cuvertura sedimentara cu grosimi de 1600 - 3000 m, care apartine mai multor cicluri de sedimentare: paleozoic, mezozoic, neozoic si cuaternar. Din aceasta cuvertura apar la zi depozitele cuaternare, formate din pietrisuri, nisipuri fluviolacustre si fluviatile, nisipuri eoliene si loess. In zona apar structuri productive de titei si gaze naturale, acumulari cantonate in zonele brahianticlinale ale pliocenului si in depozitele jurasice si cretacice. Forajele executate in cadrul studiului geotehnic executat pentru fundamentarea proiectului de executie al Depozitului (batal) de reziduuri petroliere Otesti (amplasat in vecinatatea Parcului 4 Otesti, in zona inalta a unitatii morfologice Piemonul Cotmeana), au intalnit in suprafata un strat de argile contractile cu grosimi de 7 10 m, sub care a fost interceptat un complex de bolovanisuri cu pietrisuri in masa de nisip, avand grosimi cuprinse in general intre 4 11 m, apartinand stratelor de Fratesti. In continuare a fost interceptat un complex de nisipuri cu intercalatii argiloase, apartinand la cel putin cinci cicluri de sedimentare, cunoscute sub numele de complexul Stratelor de Candesti, avand grosimi variabile si apartinand Pleistocenului inferior. Stratele nisipoase apartinand acestui

complex sunt purtatoare de apa. In baza acestui complex au fost interceptate argile grase cu intercalatii de carbune si nisipuri fine de varsta Levantina. In lungul luncilor si teraselor, aluviunile sunt in general subtiri de 4 10 m (ceva mai groase in zona de terasa), fiind constituite din nisipuri si nisipuri cu pietrisuri fie de la suprafata terenului, fie acoperite de un strat de argile de 1 3 m. Pe vaile mici, in partea mediana si cursul inferior se mai intalnesc depozite grosiere de aluviuni rezultate din eroziune. Sub depozitele aluvionare apartinand zonelor de lunca si terasa, forajele au intalnit complexul stratelor de Candesti, constituite dintr-o succesiune de strate nisipoase cu granulozitati diferite, uneori cu rar pietris sub apa, in alternanta cu strate de argila. Sondele aferente Parcului 1 Otesti exploateaza hidrocarburi pe structura Otesti-Poboru, obiectivul geologic fiind Meotianul.

Pedologie
Zona studiata se caracterizeaza printr-un invelis de sol variat, astfel: soluri brune argiloiluviale verticale, brun roscate pe platou si terase si soluri aluviale in luncile vailor. Textura solurilor de pe platou este lutoargiloasa si argiloasa. Fertilitatea naturala a solului in zona este in general medie cu continut mijiociu de humus si elemente fertilizante. Sondele aferente Parcului 1 Otesti sunt amplasate in zona solurilor argilo-iluviale brune si brune podzolite (local pseudogleizate) cu un orizont B inchis. Acestea se caracterizeaza printr-o diferentiere texturala, avand urmatoarea succesiune de orizonturi: A1-A1A2-B1-C. Local apar soluri brun inchis, reprezentand de fapt stadiul de evolutie al smolnitelor dezvoltate pe argile si marne cu concretiuni calcaroase, spre stadiul de sol brun sau brun podzolit cu un suborizont B inchis. Continutul in argila variaza intre 30 si 60 %, iar cel de humus este de 2 - 5%.

Hidrologie
Zona analizata este situata in bazinul hidrografic al raului Olt. Raul Olt are un bazin de receptie cu o suprafata de 3747 km2 in judetul Olt (reprezentand 15,58% din suprafata totala a bazinului), colectand apele de suprafata de pe aproximativ 67% din suprafata judetului Olt. Sondele apartinand Parcului 1 Otesti se afla in zona sub-bazinului hidrografic al afluentului Cungrea. Paraul Cungrea are o lungime de 20 km, o panta medie de 8, coeficient de sinuozitate de 1,14 si un bazin de receptie de 52 km2.

Hidrogeologie
Platforma Cotmeana este situata in interfluviul Arges - Olt. Morfologic, aceasta apare ca o campie inalta, iar sub aspect hidrogeologic se individualizeaza ca o regiune lipsita de existenta apelor freatice. In general apele subterane din interiorul campului inalt (interfluviu) se intalnesc la adancimi mari. Se mentioneaza faptul ca cele patru complexe litologice inclusiv depozitele loessoide si argiloase care le acopera sunt lipsite de acumulari de ape. Astfel, primul orizont acvifer se intalneste in complexul psamo-pelitic ce apartine willafranchianului inferior care se intalneste in jurul adancimii de 110 m. Explicatia acestei situatii este miscarea neotectonica pozitiva care a ridicat Platforma. Din aceasta cauza, orizonturile permeabile superioare au fost drenate catre sud, intercalatiile nisipoase din partea superioara a willafranchianului inferior fiind complet secate. Din alura hidroizohipselor rezulta ca directia de curgere a apei subterane in regim natural in zona Campiei Piemontane este in general de la N - NV catre S - SE cu pante avand valori cuprinse intre

2,8%0 - 8,3%0. In zona de contact dintre Campia Piemontana si lunca, apa subterana din zona inalta este fie drenata in subteran catre lunca, fie apare sub forma de izvoare de apa la baza terasei. Panta curentului subteran in aceasta zona de contact, are valori mult mai mari. In localitatea Otestii de Jos, a fost cartat un put de alimentare cu apa potabila (cota 200 m) cu adancimea de 70,00 m, care a deschis strate acvifere intre adancimile de 28,00 - 65,00 m. Debitele de apa subterana ce se pot obtine din stratele nisipoase ale complexului de Candesti sunt in general cuprinse intre 2 3 l/s pentru fiecare foraj de alimentare, exceptand zonele unde stratele nisipoase au o granulozitate mai fina, avand si un liant argilos si unde debitele ce se pot obtine au valori de 1 2 l/s pentru fiecare foraj de alimentare.

SCURTA PREZENTARE GENERALA A ACTIVITATII DESFASURATE PE AMPLASAMENT

Sondele din cadrul Parcului 1 Otesti exploateaza zacamintele de hidrocarburi de pe structura petroliera Otesti-Poboru, fluidele extrase fiind dirijate prin conducte (liniile de amestec) spre parcul de rezervoare. Apa de zacamant este evacuata prin injectie reziduala in sondele de injectie aferente parcului. Titeiul extras din sondele parcului este transportat si colectat in rezervoarele din cadrul parcului, de unde este pompat spre Depozitul de titei Otesti (acesta avand amplasament comun cu parcul 1 Otesti), in vederea separarii finale si a livrarii titeiului curat la CONPET. Fluxul tehnologic, utilizand instalatii de suprafata si adancime, presupune: - exploatarea fluidelor asociate din zacamant (amestec bifazic de titei si apa de zacamant) prin intermediul sondelor aflate in productie la data vizitarii amplasamentului; - transportul fluidelor prin conducte (de la sonde la parcul de rezervoare); - stocarea temporara a titeiului; - separarea primara faza lichida/faza gazoasa; - pomparea titeiului brut la Depozitul de titei Otesti; - evacuarea apelor de zacamant prin injectie in strat utilizand sondele de injectie/evacuare in functiune in momentul de fata; - intretinere si reparatii la sonde, pentru mentinerea capacitatii de productie a sondelor. Parcul 1 Otesti a fost infiintat in 1962, avand o suprafata de 84 925 m2 (inclusiv careul sondelor) si dispunand de urmatoarele dotari: - 3 rezervoare de titei etalonare avand fiecare o capacitate de 20 m3; - 2 rezervoare de titei bloc avand fiecare o capacitate de 200 m3; - decantor subteran betonat pentru colectarea scurgerilor de titei avand o capacitate de 70 m3 (amplasat in cadrul Depozitului de titei Otesti; - 2 separatoare verticale bi-fazice SVB8; - 1 pompa de titei tip 2PN400;

- 2 pompe de injectie (tip 2PN400, respectiv tip I 5x10); - claviatura sonde. Apa de zacamant este de tip NaHCO3, salinitatea fiind de 60 - 90 kg sare/vagon. Conform datelor puse la dispozitie de catre beneficiar (potential iunie 2008), Parcul 1 Otesti dispune de 45 sonde in functiune, din care: - 33 sonde de titei active; - 3 sonde de titei incluse in planul de reparatii capitale, in asteptare; - 1 sonda de titei aflata in reparatii capitale; - 1 sonda de injectie activa; - 2 sonde de injectie incluse in planul de reparatii capitale, in asteptare; - 5 sonde de injectie, incluse in planul de reparatii capitale, in asteptare. In tabelul urmator este prezentata situatia sondelor aferente Parcului 1 Otesti, conform datelor puse la dispozitie de catre reprezentantii Petrom.

Incepand cu anul 2005, Petrom a demarat un proiect pilot de modernizare a sondelor, la nivel national, prin care se urmareste ca un numar de 5000 sonde vechi sa fie reabilitate in vederea micsorarii frecventei interventiilor pentru mentenanta, cresterii calitatii si sigurantei in munca, urmarindu-se astfel reducerea pierderilor de productie si implicit reducerea impactului negativ asupra factorilor de mediu. Programul presupune in prima faza inlocuirea tubulaturii, tijelor si a pompelor, urmata de inlocuirea si/sau reabilitarea celorlalte echipamente si dotari de suprafata, refacerea locatiilor, lucrari de mediu si reabilitarea drumurilor de exploatare. Prin specificul activitatii si uzura avansata a unor mijloace de productie pot sa apara evenimente nedorite concretizate in poluari accidentale a terenurilor din vecinatate. Toate aceste evenimente trebuie remediate si raportate factorilor de decizie. In general, aceste evenimente constau in poluari mixte cu titei si apa de zacamant, dar si in activitati care afecteaza mecanic terenurile respective (excavatii). Pe baza datelor puse la dispozitie de catre beneficiar, in tabelul urmator sunt prezentate situatia poluarilor accidentale inregistrate in anul 2008 (perioada 23 ianuarie 7 iulie 2008) si masurile luate pentru remedierea acestora

In cadrul investigatiilor de teren au fost vizitate zonele in care au fost semnalate accidente tehnologice in cursul anului 2008. Zonele afectate de sparturi au fost indicate de catre reprezentantii Petrom (sefii de sectoare), identificarea acestora fiind facuta numai in prezenta operatorului de linie aferent sectorului respectiv. Conform declaratiilor beneficiarului, spartura inregistrata in cazul conductei de la sonda 1468 la Parcul 1 Otesti s-a inregistrat in incinta Parcului. In aceste conditii, s-a considerat ca nu este necesar a fi prelevate probe de sol din aceasta zona

4
4.1

PROGRAM SI METODE DE INVESTIGATII


PROGRAM DE INVESTIGATII

In conformitate cu cerintele legale in vigoare in momentul de fata, precum si a observatiilor de teren, a fost intocmit un program de investigatii etapizat pe faze distincte de prelevare, analizare si interpretare a rezultatelor. In cadrul acestui program de investigatii s-au stabilit urmatoarele lucrari: - prelevarea de probe de sol de suprafata din incinta careului fiecarei sonde aferente Parcului 1 Otesti; - prelevarea de probe de sol de suprafata din exteriorul careului fiecarei sonde aferente Parcului 1 Otesti; - prelevarea unei probe martor din vecinatatea Parcului 1 Otesti; - prelevarea si analizarea de probe de apa din principalul receptor din zona, paraul Cungrea, receptor ce poate fi influentat de activitatile desfasurate in incinta sondelor analizate; - prelevarea si analizare unor probe de apa freatica din fantanile locale existente in zona obiectivelor analizate. Probele prelevate au fost analizate conform standardelor in vigoare. Pentru compararea unor indicatori a fost folosit criteriul de evaluare international, reprezentat de Lista Olandeza/2000, recunoscuta la nivel international pentru masurile restrictive impuse in vederea protejarii mediului.

4.2

METODE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE PENTRU PRELEVAREA PROBELOR, EFECTUAREA DETERMINARILOR ANALITICE SI EVALUAREA REZULTATELOR

Metodele utilizate pentru prelevarea probelor au avut in vedere prevederile urmatoarelor reglementari:

Sol Ordinul nr. 184/1997, metodologia I.C.P.A.; Apa Ordinul nr. 184/1997, SR ISO 5667-6/1997; Recipiente din sticla si plastic pentru prelevarea probelor de sol si apa; Cutii frigorifice pentru depozitare si transport recipiente probe.

Echipamentele utilizate pentru prelevarea, conservarea si transportul probelor au constat in:

Metodele utilizate pentru efectuarea analizelor de laborator pentru probele prelevate au avut in vedere urmatoarele reglementari: a) Sol: b) Apa: pH SR ISO 10390-99 si SR ISO 10523-97; HTP (IR) SR/ISO TR 11046-97 si SR 7877/2-95; Cloruri STAS 7184/7-87 si SR ISO 9297-2001; Sulfati SR ISO 11048-99 si EPA 427C; pH SR ISO 10390-99; Hidrocarburi totale din petrol (HTP IR) SR/ISO TR 11046-97, Metoda A; Cloruri STAS 7184/7-87; Sulfati SR ISO 11048-99.

Principiul metodei de analiza utilizate in laborator: pH (SR ISO 10390-99) Metoda se bazeaza pe determinarea potentiometrica a concentratiei ionilor de hidrogen cu ajutorul unui pH-metru dotat cu electrozi de sticla - calomel si care a fost calibrat in prealabil cu solutii standard de calibrare; pH (SR ISO 10523-97) Determinare electrochimica; Hidrocarburi totale din petrol HTP (IR) (SR ISO TR 11046-97) Proba de sol este extrasa in CCl4. Compusii polari din extractul organic sunt indepartati prin adaugare de Florisil. Hidrocarburile nevolatile din extractul organic sunt analizate prin tehnica spectoscopiei IR; Cloruri (STAS 7184/7-87 si SR ISO 9297-01) Determinare volumetrica;

Sulfati (EPA 427C) Determinare turbidimetrica; Sulfati (SR ISO 11048-99) Determinare gravimetrica;

Evaluarea rezultatelor analitice s-a efectuat avand in vedere urmatoarele reglementari: a) Sol b) Ape Legea nr. 458/2002 Calitatea Apei potabile; Legea nr. 311/2004 Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; Ordinul nr. 184/97 Proceduri de realizare a bilanturilor de mediu, completat si modificat de Ordinul nr. 709/1999; Ordinul nr. 756/97 Reglementari privind evaluarea poluarii mediului.

Ordinul 161/2006 pentru aprobarea normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea apelor de suprafata; STAS 1342/91 Apa potabila; Lista Olandeza/2000; Ordinul nr. 184/97 Proceduri de realizare a bilanturilor de mediu, completat si modificat de Ordinul nr. 709/1999; Ordinul nr. 756/97 Reglementari privind evaluarea poluarii mediului.

Lista olandeza/2000 a fost folosita pentru compararea unora dintre indicatori, doar ca referinta (informativ), aceasta fiind o norma frecvent utilizata pe plan international.

5
5.1

INVESTIGATII SOL SI SEDIMENTE


PRELEVARE PROBE DE SOL

Prelevarea si analizarea probelor a urmarit respectarea cerintelor Ordinului M.A.P.P.M. nr. 184/1997, completat si modificat de Ordinul nr. 709/1999 si ale Ordinului M.A.P.P.M. 756/1997. Investigatiile efectuate nu au avut rolul de a confirma prin prelevari directe de sol prezenta titeiului si a contaminantilor specifici extractiei de titei (cloruri, sulfati, hidrocarburi petroliere), in zonele in care scurgerile au fost evident vizibile. Investigatiile efectuate au incercat sa identifice si extinderi ale poluarilor acolo unde acestea nu au fost vizibile, in vecinatatea zonelor vizibil contaminate, acolo unde s-a suspectat existenta unei poluari potentiale. Locatiile punctelor de prelevare a solului in suprafata terenului, de la adancimi cuprinse intre 5 30 cm sunt prezentate in Anexa B Amplasarea punctelor de prelevare. In cadrul investigatiilor de teren au fost vizitate toate sondele functionale aflate in potential (45 de sonde). Identificarea sondelor s-a realizat cu ajutorul reprezentantilor Petrom (operatorul de linie aferent parcului). Probele de sol au fost prelevate de catre reprezentantii Halcrow Prelevarea probelor de sol s-a facut in conformitate cu prevederile Ordinului MAPPM nr. 184/1997, completat si modificat de Ordinul nr. 709/1999 (recipient din sticla, cu capac metalic izolat cu folie de aluminiu), fiind transportate si predate pentru efectuarea analizelor in cadrul INCD-ECOIND, Laboratorul de Analize Instrumentale (certificat ISO 9001:2000-BVQi reacreditat ISO 17025:1999 RENAR).

Analizele de laborator au urmarit predominant concentratiile parametrilor definitorii pentru activitatea desfasurata. Pe de o parte s-a urmarit prezenta hidrocarburilor petroliere (HTP) care ar putea aparea din scurgeri sau infiltratii de titei, iar pe de alta parte s-a analizat valoarea pH-ului si concentratia in cloruri ca principal indicator al mineralizarii solului ca urmare a eventualelor scurgeri de apa de zacamant, in vederea identificarii eventualelelor scurgeri sau infiltratii de fluide de extractie. Pentru cca 20% dintre probe a fost analizat in plus si indicatorul sulfati, pentru a confirma eventuala prezenta a sarurilor specifice scurgerilor de apa de sonda.

CALITATEA AERULUI

Pentru estimarea cantitatilor de noxe (surse nedirijate) emise in atmosfera din procesele tehnologice specifice activitatii de extractie, se pot folosi metodologii pe baza de factori de emisie, cum este metodologia Corinair, sau metodologii similare (AP-42 EPA SUA). In ceea ce priveste concentratiile in imisii, aspectul este foarte complex, avand in vedere multitudinea de surse potentiale, caracterul difuz al emisiilor (in special evaporari) amploarea locala relativ redusa a acestor emisii si aria extinsa de desfasurare a activitatii. Prezenta compusilor organici volatili in aer, care reprezinta in fapt fractiile cele mai usoare si volatile din masa de titei sunt sesizabile si prin miros. Concentratiile cele mai ridicate se pot inregistra in zonele de acumulare a titeiului (parcuri) in special in perioada de vara cand temperatura ridicata favorizeaza evaporarea fractiilor usoare din titei si in conditii de lipsa a curentilor de aer si de inversiune atmosferica. Avand in vedere ca titeiul este stocat in rezervoare inchise, astfel de emisii pot aparea in momentul operatiilor de umplere a rezervoarelor. In general nivelul imisiilor de fractii petroliere volatile nu au ridicat probleme majore sub aspectul mediului de lucru sau al limitelor impuse de legislatia specifica. Pentru zonele de amplasament ale sondelor, in situatia functionarii la parametrii a tuturor echipamentelor aferente si in cazul colectarii si preluarii corespunzatoare a eventualelor gaze de sonda libere sau asociate, se poate aprecia ca nu vor exista concentratii insemnate de compusi organici volatili in zona sondelor si a conductelor de transport. Emisiile de COV se pot estima in functie de nivelul productiei si de factori de emisie conform metodologiei Corinair (sau de AP 42). Avand in vedere numarul relativ mare de surse de emisie (vane, ventile, conducte) ca si abordarea determinista a acestor estimari, este preferabila o evaluare globala plecand de la nivelul productiei. Capitolul B521 din Corinair (Extraction, First Treatment And Loading Of Liquid & Gaseous Fossil Fuels Grupul 5 de surse) indica o metoda de evaluare a emisiilor de COV care pleaca de la productia neta si foloseste factori de emisie globali. Intrucat metodologia mentionata indica valori ale factorilor de emisie aplicabili ce variaza in marje relativ mari de la o tara la alta, pentru alegerea acestuia s-a preferat utilizarea tabelelor cu factori de emisie prezentate de autoritatile de mediu, factori care sunt folositi si in raportarile catre forurile Europene ale inventarelor nationale de emisii. Astfel, pe baza informatiilor cu privire la factorii de poluare agreati si folositi la inventarele nationale s-a convenit ca fiind aplicabil un factor de emisie pentru NMVOC (Compusi organici volatili nemetanici) de 600g/tona de titei extras, cumulat pentru

activitatile de extractie, transport si prelucrare primara a titeiului. In acest context pentru situatia Parcului 1 Otesti rezulta un debit masic zilnic de COV de 22,7 kg/zi, inclusiv operatiile aferente de transvazare a titeiului catre parc, in parc si in depozitele intermediare pana la livrarea acestora catre rafinarii prin intermediul Conpet. Se mentioneaza ca aceste evaluari au un caracter informativ si se bazeaza pe factori de emisie empirici si ca ele nu reprezinta obligatii prin prisma achitarii eventualelor taxe pentru emisii, evaluarile necesare in acest sens urmand a fi facute pe baza unor factori de emisie conveniti intre producatorul de emisii si autoritatile de mediu, conform prevederilor reglementarilor de specialitate.

ZGOMOTUL SI VIBRATIILE

In general, principalele surse generatoare de zgomot la instalatiile de extractie sunt reprezentate de motoarele electrice, reductoarele si alte elemente mecanice in miscare. In conditii normale de functionare si intretinere a instalatiilor de extractie (pompe elicoidale, unitati de pompare) nivelul de zgomot produs de astfel de echipamente nu depaseste limita impusa de legislatia in vigoare (Hotararea Guvernului nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor). In aceste conditii, se apreciaza ca obiectivul nu creeaza disconfort fonic pentru populatia rezidenta.

8
8.1

CONCLUZII SI RECOMANDARI
CONCLUZII

Bilantul de mediu nivel II si Raportul la Bilantul de mediu Nivel II au acoperit toate aspectele mentionate in Anexele A3, respectiv A3.1 din Ordinul 184/1997, completat si modificat de Ordinul nr. 709/1999, precum si prevederile Ordinului 756/1997, lucrarea fiind intocmita in vederea fundamentarii deciziei A.P.M. Olt pentru acordarea si conditiile acordarii Autorizatiei de mediu pentru sondele active apartinand Parcului 1 Otesti FC (Grup de zacaminte) Mamu Otesti. Parcul 1 Otesti si sondele aferente acestuia sunt situate pe teritoriul administrativ al judetului Olt, localitatea Otestii de Jos. Accesul in zona se face din DJ 703C Dragasani Scornicesti. Sondele aferente Parcului 1 Otesti sunt amplasate pe ambii versanti ai paraului Cungrea pana la limita cu campul inalt, pe raza localitatii Otestii de Jos. Sondele din cadrul Parcului 1 Otesti exploateaza zacamintele de hidrocarburi de pe structura petroliera Otesti-Poboru, fluidele extrase fiind dirijate prin conducte (liniile de amestec) spre parcul de rezervoare. Apa de zacamant este evacuata prin injectie reziduala in sondele de injectie aferente parcului. Titeiul extras din sondele parcului este transportat si colectat in rezervoarele din cadrul parcului, de unde este pompat spre Depozitul de titei Otesti (acesta avand amplasament comun cu parcul 1 Otesti), in vederea separarii finale si a livrarii titeiului curat la CONPET. Parcul 1 Otesti a fost infiintat in 1962, avand o suprafata de 84 925 m2 (inclusiv careul sondelor) si dispunand de: 3 rezervoare de titei etalonare avand fiecare o capacitate de 20 m3; 2 rezervoare de titei bloc avand fiecare o capacitate de 200 m3; un decantor subteran betonat pentru colectarea scurgerilor de titei avand o capacitate de 70 m3 (amplasat in cadrul Depozitului de titei Otesti); 2

separatoare verticale bi-fazice SVB8; o pompa de titei tip 2PN400; 2 pompe de injectie (tip 2PN400, respectiv tip I 5x10) si o claviatura sonde. Parcul 1 Otesti dispune de 45 sonde in functiune, din care: 33 sonde de titei active; 3 sonde de titei incluse in planul de reparatii capitale, in asteptare; o sonda de titei aflata in reparatii capitale; o sonda de injectie activa; 2 sonde de injectie incluse in planul de reparatii capitale, in asteptare; 5 sonde de injectie, incluse in planul de reparatii capitale, in asteptare. In cadrul investigatiilor de teren au fost vizitate toate sondele functionale aflate in potential. Aspectele definitorii legate de impactul sondelor de extractie petroliera asupra factorilor de mediu sunt legate de scurgerile de fluide de extractie, cu caracter predominant accidental care au loc in special in careul sondelor, in vecinatatea beciurilor, si uneori ca urmare al accidentelor date de spargeri ale conductelor de transport titei/apa de zacamant. Desi astfel de scurgeri se intalnesc inca relativ frecvent, totusi din experienta Halcrow se constata o tendinta de imbunatatire in timp in ceea ce priveste modul de lucru al Petrom, reglajele si dotarile aferente activitatii de extractie petroliera. In plus, o parte dintre sondele Parcului 1 Otesti au fost incluse in programul pilot de modernizare a sondelor, care se desfasoara la nivel national, astfel ca la o parte din sondele aferente acestui parc s-au efectuat lucrari de inlocuire a tubulaturii, tijelor si pompelor, ceea ce va conduce la reducerea numarului de interventii la sonda si la generarea unor pierderi mai mici de fluide de extractie si implicit la diminuarea efectelor de mediu. Fluidele de extractie preluate din zacamant prin intermediul sondelor contin in proportii diferite titei si apa de zacamant. Tehnologia presupune transportul acestor fluide prin sisteme de conducte etanse. Totusi pierderile apar predominant ca urmare a neetanseitatilor diferitelor elemente sau in caz de defectiuni accidentale ale echipamentelor de la sonde sau ale conductelor de transport. Desi astfel de scurgeri pot fi in principiu limitate prin inlocuirea si intretinerea in buna stare tehnica a echipamentelor de lucru, ele nu pot fi eliminate in totalitate. Astfel, pentru diminuarea efectelor si controlul acestor scurgeri locale, ele sunt retinute si colectate in beciurile sondelor, de unde sunt preluate si transportate catre parc cu ajutorul mijloacelor auto (vidanje). O alta cauza a scurgerilor poate fi data de modul de asigurare a intretinerii, atat in ceea ce priveste starea tehnica a beciurilor de sonda, a digurilor din jurul careurilor sondelor, modul si frecventa de golire a beciurilor sau maniera de inlaturare a eventualelor scurgeri si a solului contaminat. Totodata, maniera in care se desfasoara operatiile de interventie la sonde cu scoaterea si manevrarea elementelor metalice aflate in contact cu fluidele (tije, etc.) influenteaza cantitatile de titei care pot ajunge in contact direct cu solul. Prin natura lor, fluidele de extractie pot afecta in special calitatea solului si a subsolului: atat titeiul care inhiba aerarea solului si a radacinilor plantelor cat si apa de zacamant care prin continutul ridicat de saruri afecteaza calitatea agricola a solului. In situatia unui sol cu permeabilitate ridicata exista si riscul ca astfel de fluide sa se infiltreze si sa afecteze calitatea freaticului. In decursul campaniei de prelevari de probe, in zona sondelor Parcului 1 Otesti s-a remarcat prezenta unui sol predominant argilos si implicit cu o permeabilitate redusa. Ca atare, efectele scurgerilor de fluide de sonda sunt predominant locale si superficiale, si in general reclama masuri de curatare a solului afectat. In urma evaluarii amplasamentelor si analizei activitatilor desfasurate, precum si efectuarii lucrarilor de teren constand in prelevari de probe de sol si apa si analizarea acestora in laborator de specialitate,

in vederea evaluarii calitative si cantitative a impactului generat de activitatile desfasurate in cadrul sondelor aferente Parcului 1 Otesti asupra factorilor de mediu, se desprind urmatoarele concluzii:

Factorul de mediu sol si sedimente


1. Reactia solului se mentine in limitele normale ale tipului natural de sol existent in zona analizata. 2. Clorurile, nu sunt normate in Ordinul 756/1997 si nici in Lista Olandeza, dar apa de zacamant prezinta concentratii relativ mari de cloruri care, in conditiile unor deversari accidentale, pot determina salinizarea solului din zona. 3. In cazul sulfatilor, nu se poate vorbi de o poluare cu sulfati a solului din zona avand in vedere continuturile relativ scazute ale anionului sulfat din apa de zacamant dar, valorile inregistrate pentru probele de sol de suprafata pot reflecta mobilizarea acestui anion din substrat ca urmare a deversarilor de apa si directiilor preferentiale de curgere. 4. In cazul indicatorului HTP, in urma investigatiilor efectate in zona sondelor (interiorul si exteriorul careului) si zonele afectate de sparturi ale conductelor aferente Parcului 1 Otesti, se remarca, in general, depasirea pragului de alerta si interventie pentru soluri din categoria de folosinta mai putin sensibila (folosinta industriala, pentru probele prelevate in incinta careului sondei), respectiv ,,sensibila (folosinta agricola, sau dupa caz padure sau zona locuita, pentru probele prelevate din afara careului sondei si zona sparturilor de conducte). Prezenta hidrocarburilor petroliere in probele de sol prelevate depinde foarte mult de amplasamentul concret din care se preleveaza. Investigatiile efectuate nu au avut rolul de a confirma prin prelevari directe de sol contaminat prezenta titeiului si a contaminantilor specifici extractiei de titei (cloruri, sulfati, hidrocarburi petroliere), in zonele in care scurgerile au fost evident vizibile. Investigatiile efectuate au incercat sa identifice extinderi ale poluarilor acolo unde acestea nu au fost vizibile, in vecinatatea zonelor vizibil contaminate, acolo unde s-a suspectat existenta unei poluari potentiale. Ca atare, concentratiile mai reduse rezultate uneori din analize, si care nu depasesc praguri de interventie, nu degreveaza titularul activitatii de necesitatea de a intervenii asupra surselor de poluare si de a curata solul infestat cu titei oriunde astfel de scurgeri sunt identificate vizual. Concentratiile ridicate de hidrocarburi totale din petrol determinate pentru probe de sol prelevate in interiorul si exteriorul careurilor sondelor certifica in fapt scurgerile de fluide care se produc in mod uzual la suprafata terenului ca urmare a deversarii beciurilor, rigolelor perimetrale, caminelor de colectarea scurgeri de titei sau in urma operatiilor de intretinere. In cazul situatiilor accidentale de spargeri de conducte, in vecinatatea sondelor sau in alte amplasamente, se recomanda raportarea acestora catre autoritati si impunerea unor masuri prompte de interventie.