UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI SPECIALIZAREA: CADASTRU

PROIECT DE DIPLOMA

ABSOLVENT:BUTURUGA MUGUREL

2012
1

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI SPECIALIZAREA: CADASTRU

TEMA LUCRARII

Student: BUTURUGA MUGUREL

Indrumator: dr. ing.ERGHELEGIU BOGDAN

2012
2

CUPRINS CAPITOLUL I NOTIUNI GENERALE DE CADASTRU I.1.Cadastrul - scurt istoric I.2. Definitie, caracteristici, rol, scop, importanta, legatura cu alte discipline I.3. Aspectele cadastrului I.4. Functiile cadastrului I.5. Clasificarea cadastrului I.6. Criterii de impartire a terenurilor dupa destinatii I.7. Criterii de clasificare si identificare a categoriilor de folosinta a terenurilor si de identificare a constructiilor CAPITOLUL II CADASTRUL GENERAL II.1. Definitii II.2. Retele geodezice II.3. Lucrari de cadastru general II.4. Culegerea datelor cadastrale II.5. Planul cadastral CAPITOLUL III METODE DE INTOCMIRE A PLANULUI CADASTRAL III.1.Generalitati III.2. Metoda drumuirii planimetrice sprijinite
3

III.3. Metode de determinare a suprafetelor III.4. Detasarea suprafetelor CAPITOLUL IV LATURA JURIDICA IV.1.Generalitati IV.2.Publicitatea imobiliara CAPITOLUL V INSTRUMENTE DE MASURAT

CAPITOLUL VI STUDIU DE CAZ CAPITOLUL VII CALCULUL TEHNICO-ECONOMIC

BIBLIOGRAFIE

I. NOTIUNI GENERALE I.1.CADASTRUL - SCURT ISTORIC Etimologia termenului cadastru"

Originea cuvantului cadastru nu este stabilita in mod cert, existand mai multe ipoteze privind aparitia acestuia. O prima varianta atribuie termenului origine greaca, potrivit careia ar deriva din cuvantul compus ,,katastikon" (prefixul ,,kata" inseamna de sus in jos, iar ,,stikon" are semnificatia de registe, de impunere, carte de insemnari, carte de comert). Potrivit altor opinii, termenul cadastru ar deriva din cuvantul de origine latina ,,capitastrum", care are legatura cu ,,capitionis registrum" sau ,,capitum registrum",ceea ce ar insemna impozit pe capul familiei (,,capitatio"). Denumirea apare intr-o forma apropiata, folosita cu intelesul actual- ,,catastico" intr-un document din anul 1185 gasit la Venetia. Ulterior, a trecut si la alte state italiene sub forma ,,il cotastro", apoi in Franta sub forma le cadastre" si Germania ,,der (das)^Kataster". In tara noastra apare la mceputul secolului XIX, adaptat foneticii limbii romane, sub forma actuala ,,cadastru". Din perioada interbelica, prin Legea nr. 237 1933, s-a adoptat denumirea de ,,cadastru funciar", iar prin Legea nr. 7/1996 defineste termenii ,,cadastru general' si ,,publicitate imobiliara"

Inceputurile cadastrului
Masuratorile cadastrale nu au fost si nici nu sunt un scop in sine, ci de la inceput au servit primelor forme de impunere fiscala si au avut, inca din antichitate, drept sarcina importanta stabilirea limitelor propietatilor funciare. Cunostinte si confirmari legate de activitatea organizata de masurare a terenurilor exista si se refera in special la zonele in care pamantul era cultivat pentru agricultura, in lunca fluviului Nil, in Mesopotamia si in Orientul Mijlociu. InEgiptul Antic s-au tinut evidentele loturilor repartizate periodic pentru agricultori, iar obligatiile fata de faraoni erau platite dupa mtinderea si calitatea pamantului. Masuratorile erau de mare importanta, mai ales pentru gospodarirea vaii Nilului, deoarece granitele dintre parcele erau sterse datorita revarsarilor anuale si era necesara refacerea lor. In Grecia Antica impartirea pamantului s-a facut in moduri diferite in Sparta si Atena, iar populatia a fost impartita in clase in functie de avere, lucru care a necesitat masurarea pamantului si aprecierea capacitatii de productie, precum si tinerea unor registre de evidenta.
5

In imperiul roman masuratorile erau executate de agrimensori, care redactau harta (forma) terenurilor pe care se aratau limitele (limites) parcelelor. Acestea erau trasate sub forma unei grile alcatuite din patrate (centuria) si numerotate pentru a putea fi identificate, iar pe teren putea fi folosite pietre pentru marcarea colturilor patratelor, utilizandu-se un instrument (stella) din lemn pentru trasarea unghiurilor drepte, imbunatatit prin adaptarea unui stativ de metal care permitea rotirea (groma). In coloniile nou infiintate se intocmeau pe langa harti, si registre in care se inscriau parcelele, iar pe baza lor se redactau carti de impunere pentru siguranta perceperii impozitelor. In Europa Medievala dupa o perioada de instabilitate au aparut state cu organizare stabila, capabile sa-si procure veniturile din impozite. Dupa toate probabilitatile, eel mai vechi cadastru a luat nastere in orasul autonom Milano. Activitatile specifice cadastrului s-au desfasurat in spatiul popoarelor germanice si in Anglia, Elvetia, Lituania,etc.. Masuratorile terestre au fost influentate de progresul tehnico-stiintific din perioada Renasterii, folosindu-se planseta topografica, semne conventionale, masuratori in sistem zecimal, retele de triangulatie locala. Data de nastere a cadastrului in Europa poate fi considerata 17 aprilie 1920, cand au inceput lucrarile de masurare pentru principatul Milano aflat sub ocupatie austriaca. Documentatia intocmita pe parcursul a 40 de ani continea registrul parcelelor, registrul caselor, mapa cu hartile la scara 1:2000 si la scara 1:8000 pentru ansamblu, cate a coala de propietate pentru fiecare contribuabil si harta topografica a principatului la scara 1:72000. Considerat modelul tuturor cadastrelor europene, a fost preluat de Franta sub Napoleon, de principatele italiene si statul papal, de Belgia, Olanda, Luxemburg, cantoanele elvetiene, landurile germane si tot Imperiul habsurgic. Transilvania a beneficiat de rigurozitatea cadastrului austriac si prin urmare,astazi inca se mai gasesc planuri cadastrale intocmite la scarile 1:7200, 1:5760, (pentru zonele cu mai putine detalii), 1:3600 sau 1:2880 ( de 10 ori scara hartilor militare 1:28800).

Evolutia cadastrului in Romania

Activitatea de cadastru din Romania a parcurs urmatoarele etape: > Etapa de mceput a cadastrului Lucrarile de introducere a cadastrului si a cartilor fiinciare s-au efectuat in mod diferentiat in provinciile romanesti, in functie de imprejurarile istorice, incepand cu secolul XIX, astfel: - Transivania, Banat si o parte a Bucovinei lucrarile specifice au debutat dupa sistemul austroungar incepand cu anul 1794 si au continual dupa anul 1850 sub forma ,,Cadastrului concretual"(consta in
6

delimitarea, descrierea si reprezentarea hotarelor localitatilor, a limitelor tarlalelor, a retelelor hidrografice si a cailor de comunicatii); in Muntenia si Moldova incepand cu anul 1831, respectiv 1832 se fac incercari de introducere a cadastrului de catre primii inginerii hotarnici pregatiti la lasi de Gh. Asachi (din anul 1813) si la Bucuresti de Gh. Lazar (din anul 1818); - in restul tarii constituirea cadastrului se face dupa primul razboi mondial, o data cu infaptuirea reformei agrare. > Etapa de organizare a cadastrului in Romania (1919-1933) In anul 1919 se infiinteaza ,,directia Cadastrului si a Lucrarilor Tehnice", a carei activitate s-a limitat in special la masurarea mosiilor si parcelarea lor pentru improprietaririle facute dupa primul razboi mondial. Masuratorile s-au facut in sisteme de referinte locale, cu diferentieri legate de precizie si continut, deoarece nu exista o retea de tringulatie geodezica omogena. Pentru executarea cadastrului au fost pregatite cadre tehnice la Scoala de topografie (1919) de pe langa Directia Cadastrului. Un pas important a fost facut in anul 1930 prin adoptarea sistemului de proiectie stereografica, rezultat al conlucrarii dintre Directia Cadastrului si Institutul Geografic al armatei.

>

Etapa inceperii cadastrului modern si a unificarii cartilor funciare(1933-1955)

Momentul de referinta pentru acest domeniu de activitate 1-a constituit ,,Legea pentru

organizarea cadastrului si cartilor funciare", nr.23/1933, care reglementeaza pentru prima data modalitatea de organizare si realizare a cadastrului funciar, pornindu-se de la retele geodezice unitare si elaborandu-se planuri si registre cadastrale dupa primele normative tehnice si economice. La inceput s-a prevazut executarea lucrarilor cadastrale in Muntenia si Dobrogea, apoi in Moldova si Oltenia, concomitent cu actualizarea celor existente in Transilvania, Banat si Bucovina. In ceea ce priveste publicitatea imobiliara, aceasta a fost temeinic organizata prin ,,Legea pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartiile funciare", nr.l 15/1938. Lucrarile incepute in fostul judet Ilfov si in comunele subordonate municipiului Bucuresti, care urmau sa fie folosite drept model pentru restul tarii, nu au putut sa fie terminate din cauza razboiului si au fost intrerupte in anul 1941, cand se executasera numai pentru 54 comune (65 % din volumul total). S-a folosit experienta tehnicienilor din
7

celelalte provincii, au fost redactate instructiuni noi cuprinse in cadrul ,,Norme tehnice(1943) si incepand cu anul 1940 s-au pregatit ingineri in cadrul sectiei de cadastru din Scoala Politehnica din Bucuresti. Dupa eel de -al doilea razboi mondial au urmat lucrari de masuratori si parcelari pentru impropietarirea temporara a taranilor, fara ca institutia cadastrului sa mai fie finantata de puterea comunista. In anul 1949 s-a hotarat colectivizarea agriculturii, iar legea si masuratorile cadastrale au devenit desuete pentru regimul totalitar.

>

Etapa sistemelor de evidenta funciara si de cadastru funciar (1955-1990)

Pentru inregistrarea si urmarirea dinamicii terenurilor agricole apartinand unitatilor de stat, se

legifereaza incepand cu anul 1955 organizarea si executarea ,,evidentei funciare", un sistem care a servit la comasarea suprafetelor agricole in perioada de colectivizare a agriculturii si care a contribuit la ingradirea drepturilor reale imobiliare. A Intre 1955-1968 s-au realizat planuri topografice la scara 1:10000 pe cale fotogrametrica pentru 13 milioane de hectare si registre de evidenta funciara de catre Consiliul Superior al Agriculturii. Din anul 1968, prin Legea nr.l2 privind apararea, conservarea si folosirea terenurilor agricole se prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul tarii. Au continual sa fie folosite vechile evidente si dezinformarile cu privire la suprafetele agricole, pe fondul ignorarii premeditate a ideii de cadastru de catre conducerea politica totalitara. Inventarierea terenurilor inceputa in 1968 a continual si dupa 1974 prin Legea nr.59, intocmindu-se balante anuale ale fondului funciar, dar limitandu-se circulatia juridica a terenurilor la dobandirea lor numai prin mostenire legala. intregul domeniu al masuratorilor terestre a fost supus reglementarilor prin Decretul nr. 305/1972 privind activitatea geodezica, topo-fotogrametrica si cartografica, precum si folosirea datelor si documentelor rezultate din aceasta activitate. Dintre documentatiile cartografice intocmite incepand cu anul 1965 trebuie mentionat planul topografic de baza la scarile 1:5000 si 1:2000 care, din pacate, nu a putut fi actualizat la intervale de timp corespunzatoare, desi acopera aproximativ 90% din teritoriul tarii. Aceasta si-a dovedit utilitatea pentru sectoarele economice care detin suprafete man de teren (agricultura, silvicultura, caii de comunicatii, sistematizarea localitatiilor), dar si pentru asigurarea suportului grafic pentru lucrarile de cadastru prin derivarea continutului acestuia.

>

Etapa aplicarii legilor propietatii (1991-pana in prezent)

Schimbarile din ultimii ani sunt legate in primul rand de cadrul legislativ general privitor la

regimul juridic al fondului funciar, la propietatea publica si privata, la dobandirea dreptului de propietate
8

si la circulatia juridica a terenurilor. Reglementarile generale in domeniul propietatii apar in Constitutia Romaniei adoptata in 1991, in Legea administratiei publice locale nr.69/1991, modificata si completata, in Codul civil si in Codul de procedura civila, modificate si completate. In ultimul deceniu au fost promulgate acte normative care constitute fundamente ale institutiei dreptului de propietate: Legea nr. 169/1997, care cuprinde norme juridice referitoare la propietatea publica si privata asupra terenurilor, la regimul juridic al acestora, protectia si ameliorarea terenurilor, Hotararea Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea terenurilor detinute de societatile comerciale cu capital de stat, Legea privind circulatia juridica a terenurilor nr. 54/1998, Legea pentru reconstituirea dreptului de propietate asupra terenurilor agricole si forestiere nr. 1/2000. Pentru institutia cadastrului din Romania, actul legislativ eel mai important il constituie Legea cadastrului si publicitatii imobiliare, nr. 7/1996, care asigura cadrul juridic necesar pentru elaborarea unui cadastru modern si deschide portile unei institutii de drept cu radacini europene, avand la baza traditii istorice. Din punct de vedere organizatoric, la nivel central a fost infiintata ca institutie publica cu personalitate juridica Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, ca organ de specialitate in subordinea Ministerului Administrate! Publice, iar la nivel judetean au fost organizate OJCGC. Activitatea acestor institutii se refera la organizarea, conducerea, indrumarea si controlul executarii lucrarilor din domeniu, la elaborarea normelor tehnice si metodologiile de specialitate, la organizarea fondului national de geodezie si cartografie, a bancii de date a sistemului unitar de cadastru si nu in ultimul rand, la autorizarea persoanelor fizice si juridice care pot sa realizeze si sa verifice lucrari de specialitate. Devenita profesie liberala, activitatea specialistului in cadastru castiga treptat locul pe care il merita, pe masura ce lucrurile tind spre normalitate, intr-o societate bazata pe valori democratice. Sectorul privat va creste ca importanta,dar sectorul public va garanta securitatea sistemului de publicitate imobiliara. Cadastrul va beneficia de dezvoltarea din domeniul tehnologiei informatiei, iar tehnicile avansate de culegere, prelucrare si stocare a datelor cadastrale vor contribui la consolidarea propietatii, la gestionarea patrimoniului imobiliar, la utilizarea unui sistem fiscal modern.

I.2.DEFINITIE, CARACTERISTICI, ROL, SCOP, IMPORTANTA, LEGATURA CU ALTE DISCIPLINE Defmitie:

Cadastrul general este un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea si reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor
9

corpurilor de propietate, indiferent de destinatie si propietar, de pe intregul teritoriu al tarii.

Caracteristici: Cadastrul general are caracter:

* obiectiv: exprima o realitate obiectiva, independenta de vointa omului, indiferent de functia sociala sau tehnica a acestuia ; * * * * unitar: se executa dupa norme si instructiuni unice; dinamic: exprima realitatea naturala in continua schimbare (impune necesitatea unei intretineri general: satisface cerinte pentru diferite sectoare econoniice; obligatoriu: se executa pe intregul teritoriul tarii, pentru toti propietarii de bunuri mobile, persoane Rol: Cadastrul trebuie sa furnizeze date reale cu privire la: * determinarea intinderii, configuratiei si pozitiei corpurilor de propietate, a destinatiei si folosintei lor; * identificarea propietarilor de bunuri imobile si inscrierea lor in registrele cadastrale; * * * stabilirea categoriei de terenuri dupa insusirile calitative; inventarierea suprafetelor mecanizabile si nemecanizabile, a pantelor terenurilor; bonitarea solurilor dupa gradul de fertilitate in functie de categoriile de folosinta agricole; * istoric: reflecta legiile societatii (formele de propietate caracteristice unei oranduirii); permanente);

fizice si juridice.

* inventarierea terenurilor degradate care necesita lucrari de imbunatatiri funciare, a celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate si ameliorate. Scopul: executarii lucrarilor de cadastru- sa puna la dispozitia celor interesati, in orice moment, date reale si complete pentru: * * * * * * * * * * * determinarea stadiului si evolutiei fondului funciar pe judete si pe tara; stabilirea impozitului funciar; cunoasterea fondului imobiliar- edilitar si starea acestuia; intocmirea studiilor si proiectelor pentru sistematizarea teritoriului si obtinerea de date pentru intretinerea strazilor, drumurilor, cailor ferate, etc; alegerea amplasamentelor obiectivelor industriale si social-culturale; folosirea, amenajarea si regularizarea cursurilor de apa; amenajarea si exploatarea rationala a padurilor; protectia mediului; solutionarea litigiilor cu privire la terenuri dintre propietari; realizarea bazei de date cadastrale necesare intocmirii SIT-urilor
10

localitatilor;

Importanta cadastrului general

Cadastrul s-a dovedit a fi de-a lungul timpului un ansamblu de activitati tehnico- organizatorice menite sa deserveasca administratia, pe propietarii bunurilor imobile in problemele drepturilor reale de propietate, iar din alt punct de vedere, cadastral a constituit o institutie progresista care a contribuit la dovedirea si garantarea propietatii. Lucrarile de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor informationale ale teritoriului, capabile sa furnizeze rapid date reale administratiei publice locale si centrale, precum si altor sectoare interesate.

Legatura cadastrului cu alte discipline

Activitatea de cadastru a evoluat foarte mult in ultimele decenii, din punct de vedere al continutului si complexitatii, pe masura punerii de acord cu cerintele mereu crescande ale societatii in ansamblu si cu perfectionarea mijloacelor tehnice si a metodelor de lucru propii, sau a celor apartinand altor domenii pe care se sprijina sau cu care colaboreaza. Prin participarea mai multor domenii la realizarea cadastrului general, se poate afirma ca i se confera un caracter indisciplinar. Lucrarile tehnice ale cadastrului ( masuratori, prelucrarea datelor,intocmirea documentatiei cadastrale - hard, planuri, registre cadastrale) se bazeaza pe discipline fundamental ca: geodezia, topografia, fotogrametria, cartografia. Pentru latura economica a cadastrului sunt necesare cunostinte din domenii complementare: pedologie, geobotanica, geomorfologie. Stiintele agricole ajuta la incadrarea terenurilor in categorii si subcategorii de folosinta. Dreptul funciar si alte ramuri juridice sunt necesare la stabilirea in mod legal a posesoriilor si a propietatii, la data introducerii cadastrului general. Pentru rezolvarea anumitor etape de lucrari, cadastrul general poate intra in legatura cu domenii auxiliare: sistematizarea teritoriului si localitatilor, urbanism, organizarea teritoriului agricol, protectia mediului,etc.. Pentru automatizarea lucrarilor de cadastru ( prelucrarea automata volumului mare de date din masuratori, crearea bazelor de date si intocmirea automata a registrelor si planurilor cadastrale) este nevoie de cunostinte de informatica, programare, etc.

11

1.3. ASPECTELE CADASTRULUI

Evidenta bunurilor imobile se face complet si sistematic dupa urmatoarele aspecte: a) Aspectul cantitativ - se realizeaza prin functia tehnica a cadastrului si se refera la determinarea prin masuratori a pozitiei, configuratiei si marimii suprafetelor de terenuri pe categorii de folosinta si propietari si la determinarea constructiilor in functie de marimea suprafetei de teren pe care acestea sunt amplasate, numarul de nivele si de propietarii lor. b) Aspectul calitativ- determina cunoasterea potentialui productiv al terenurilor, precum si al caracteristicilor calitative ale constructiilor. * Pentru terenuri se face bonitarea cadastrala a solurilor completandu-se cu date despre lucrari de imbunatatiri funciare (irigatii, indiguiri, desecari). * Pentru constructii se face cartarea cladirilor dupa materialele de constructie (beton, caramida, lemn), dotarea cu instatalatii, gradul de contort, gradul de uzura, etc.. c) Aspectul juridic - se refera la regimul juridic al terenurilor si constructiilor, la dreptul de propietate.

1.4. FUNCTIILE CADASTRULUI

Realizarea practica a cadastrului se face prin trei functii corespunzatoare celor trei aspecte ale acestuia. a) Functia tehnica are ca obiect urmatoarele lucrari: * * * stabilirea si marcarea pe teren prin borne cadastrale a hotarelor teritoriiilor administrative (comune, orase, municipii); identificarea si marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localitatilor, delimitarea bunurilor imobile din cuprinsul unui teritoriu administrativ, a parcelelor din cadrul acestora in functie de categoria de folosinta si de posesorii acestora; * efectuarea masuratorilor pe teren si prelucrarea datelor cadastrale; * * intocmirea sau reambularea planurilor cadastrale; numerotarea cadastrala a sectoarelor cadastrale si a bunurilor imobile de pe intregul teritoriu administrativ comunal, orasenesc sau municipal; * intocmirea registrelor cadastrale si a situatiilor de sinteza; * intretinerea cadastrului. Documentele tehnice principale ale cadastrului sunt: * dosarul lucrarilor de delimitate; * planurile si hartile cadastrale; * registrele si fisele cadastrale. b) Functia economica are ca obiect executarea urmatoarelor lucrari: * incadrarea terenurilor agricole in clase de calitate;
12

* evidenta terenurilor agricole in functie de stadiul degradarii, a terenurilor amenajate prin lucrari de imbunatatiri funciare; * evidenta cladirilor dupa materialele de constructie, dotarea cu instalatii, confort, gradul de uzura,etc.. c) Functia juridica trebuie sa asigure identificarea corecta a propietarilor de terenuri si constructii si inscrierea acestora in documentele cadastrului general, pe baza dreptului si actului juridic pe care se intemeiaza propietatea. Se asigura publicitatea imobiliara, adica ce detine fiecare cetatean pe teritoriul tarii si cui apartine un anumit bun imobil.

1.5. CLASIFICAREA CADASTRULUI Cadastrul general

Cadastral general este un complex de operatii tehnice, economice si juridice intreprinse in vederea cunoasterii si inventarierii permanente si sistematice a fondului fiinciar sub aspect cantitativ, calitativ si juridic. Fondul funciar este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinatie, de titlurile pe baza carora sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte (fondul funciar al unui judet, al Romaniei etc.).

Cadastrele de specialitate
Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si inventariere sistematica din punct de vedere tehnic si economic a bunurilor imobile specifice unor domenii de activitate, cu scopul administrarii lor rationale. Evidente cadastrale specifice isi pot organiza si detinatorii mari de terenuri, cu conditia sa foloseasca drept date de baza numai ceea ce este prevazut pentru cadastrul general,

> Cadastrul agricol

Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor agricole pe categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului, panta, pretabilitatea la anumite culturi, clase de calitate, venitul net.

> Cadastrul forestier

Se ocupa cu evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier national si a amenajamentelor silvice, specificand suprafata, esenta lemnoasa, varsta, consistenta masei lemnoase, precum si informatii referitoare la sol, relief si clima. Se executa de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru
13

exploatarea rationala a padurilor si buna gospodarire a amenajamentelor silvice.

> Cadastrul apelor

Are ca obiect de activitate evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor acoperite de ape si stuf, a instalatiilor care le deservesc, organizate pe bazine hidrografice, specificand suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport si exploatare, de protectie si ameliorare a calitatii, precum si conditiile de relief si clima; Se executa de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului pentru evidenta cantitativa si calitativa a apelor prin lucrari de amenajare, folosire si protectie a acestora.

> Cadastrul fondului imobiliar

Se ocupa cu evidenta si inventarierea corpurilor de propietate din localitati, specificand pentru constructii folosinta, materialele de constructie, structura, regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotarile, starea, etc.. Se executa de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

> Cadastrul retelelor edilitare

Se ocupa cu evidenta si inventarierea retelelor edilitare ( apa,canalizare, termoficare, gaz, electrice, telefoniejsi a instalatiilor care le deservesc, specificand amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele de constructie, parametrii tehnici, starea.

> Cadastrul terenurilor cu destinatie speciala

Poate fi intocmit de mari detinatori de terenuri, ministere, departamente, regii autonome societati comerciale,etc.. Cadastrul cailor ferate - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor si starii retelei feroviare; Cadastrul drumurilor - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor, instalatiilor si starii retelei de drumuri; Cadastrul porturilor - se ocupa cu evidenta si inventarierea terenurilor,constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, relelelor subterane si supraterane, platformelor tehnologice, care deservesc unitatile portuare; Cadastrul aeroporturilor, Cadastrul industrial, Cadastrul minier, Cadastrul energetic, Cadastrul petrolier, Cadastrul monumentelor istorice, Cadastrul militar,etc.. Dupa datele pe care le furnizeaza in documentatia finala se deosebesc:

Cadastrul analitic
Prezinta toate datele cantitative, calitative si juridice care permit cunoasterea amanuntita a tuturor corpurilor de propietate. Planurile cadastrale pentru cadastrul general se intocmesc la scarile:
14

- pentru intravilan 1:500, 1:1000,1:2000; - pentru extravilan 1:2000, 1:5000;

Cadastrul sintetic
Realizeaza centralizarea si prezentarea datelor cadastrale de ansamblu pe unitati teritoriale mari, prin harti cadastrale de ansamblu si prin registre sau situatii centralizatoare de sinteza. Hartile cadastrale pentru cadastru general se intocmesc la scarile: 1:10000, 1:25000,1:50000 si sunt obtinute prin micsorarea planurilor cadastrale. 1.6. CRITERII DE IMPARTIRE A TERENURILOR DUPA DESTINATII Generalitati Terenurile de orice fel care apartin persoanelor fizice si juridice, indiferent de titlurile pe baza carora sunt detinute, se impart pe destinatii conform prevederilor legale. Prin ,,detinatori de terenuri" se inteleg titularii dreptului de propietate, persoane fizice sau juridice, ai altor drepturi reale asupra terenurilor sau cei care potrivit legii civile, au calitatea de posesor ori detinator precar. Domeniul public poate fi interes national, caz in care propietatea asupra sa in regim de drept public apartine statului, sau de interes local, caz in care propietatea ( de asetnenea in regim public) apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.

Terenuri cu destinatie agricola (TDA)

Din categoria terenurilor cu destinatie agricola fac parte: terenurile arabile, viile, liveziile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, pasunile, fanetele, serele, solariile, rasadnitile, terenurile cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajamente silvice, pasunile impadurite, cele ocupate cu constructii agrozootehnice si de imbunatatiri funciare, amenajarile piscicole, drumurile telinologice si de depozitare.

Terenuri eu destinatie forestiera (TDF)

Din categoria terenurilor cu destinatie forestiera fac parte: terenurile impadurite sau cele care deservesc nevoilor de cultura, productie ori administratie silvica, terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive- stancarii, abrupturi, bolovanisuri, rape, revene, torenti.

Terenurile aflate permanent sub ape (TDH)

Din aceasta categoric fac parte albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor naturale si artificiale la nivelul maxim de retentie, bratele si canalele din Delta Dunarii, fundul apelor maritime
15

interioare si al marii teritoriale si continue.

Terenurile din intravilan (TDI)

In aceasta categoric se include toate terenurile indiferent de categoria de folosinta, situate in perimetrul localitatilor urbane si rurale, ca urmare a stabilirii limitei de hotar a intravilanului, conform legislatiei in vigoare.

Terenurile cu destinatie speciala (TDS)

Din categoria terenurilor cu destinatie speciala fac parte cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, aeriene si navale, cele pe care se afla obiective si instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, terenurile cu exploatari miniere, petroliere, cele pentru nevoile de aparare a tarii, precum si rezervatiile si monumentele naturii, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.

1.7 CRITERII DE CLASIFICARE SI IDENTIFICARE A CATEGORIILOR DE FOLOSINTA A TERENURILOR SI DE IDENTIFICARE A CONSTRUCTIILOR

Generalitati
Categoria de folosinta a terenului, individualizata printr-un cod, este unul dintre atributele parcelei. Evidentierea la partea tehnica a cadastrului general a categoriei de folosinta, alaturi de celelelalte atribute este necesara atat pentru intocmirea cartii funciare, cat si pentru stabilirea sarcinilor fiscale care greveaza bunurile imobile. In cadastrul general nu se inregistreaza subcategorii de folosinta. Categoria de folosinta este o grupare de terenuri cu aceeasi destinatie economica, creata in mod natural sau artificial. Are ca unitate superioara grupa de folosinta si ca unitate inferioara de subcategoria defolosinta (folosita de cadastrele de specialitate). Grupele de folosinta sunt agricole si neagricole. Fiecare dintre cele cinci destinatii ale terenurilor, poate avea categorii de folosinta predominante,care ocupa suprafata majoritara si categorii de folosinta care ocupa un procent mai mic.
16

De exemplu, in grupa terenurilor cu destinatie agricola categoriile de folosinta predominante sunt: arabilul, viile, livezile, fanetele si pasunile, dar un procent mai mic il ocupa si constructiile, apele etc.. Tot astfel, in intravilane, in categoria de folosinta curticonstructii care este predominanta in cadrul destinatiei, se include si alte categorii de folosinta care ocupa suprafete mai mici, cum ar fi: arabil, livezi, ape, etc..

Criterii de identificare a categoriilor de folosinta a terenului Terenuri arabile (A)

In aceasta categoric se incadreaza acele terenuri care se ara in fiecare an sau la mai multi ani (2-6 ani) si sunt cultivate cu plante anuale sau perene cum ar fi: cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice si industriale , plante medicinale si aromate, plante furajere, legume etc. In categoria de folosinta arabil se includ : arabil propiu-zis, pajisti cultivate, gradini de legume, orezarii, sere, solarii si rasadm'te, capsunarii, alte culturi perene. Se fnregistreaza ca terenuri arabile: a), terenurile destinate culturilor furajere perene (trifoisti, sparcetiere, lucerniere sau alte terenuri insamantate cu diferite amestecuri de plante leguminoase si graminee perene), care se ara o data la eel mult 6 ani; b) terenurile ramase temporar neinsamantate datorita inundatiilor, colmatarilor, degradarilor sau altor cauze; c) terenurile cu sere si rasadnite sistematizate, cu mentiunea ,,sere" sau ,,rasadnite". Terenurile arabile amenajate sau ameliorate prin lucrari de desecare, terasare, irigare se vor delimita si inscrie la arabil cu intreaga lor suprafata, incluzand si suprafetele ocupate de canale, diguri, taluzuri, debusee, benzi inierbate,etc. care au latimi mai mici de 2m, cu exceptia celor din propietatea Societatii Nationale ,,Imbunatatiri Funciare"- S.A si Companiei Nationale ,,Apele Romane-S.A, care se vor inregistra la categoria de folosinta curti-constructii.

Pasuni (P)
Pasunile sunt terenuri inierbate sau intelenite in mod natural sau artificial prin insamantari la maximum 15-20 de ani si care se folosesc pentru pasunatul animalelor. In cadrul acestei categorii de folosinta se inregistreaza: a) pasuni curate - sunt pasunile acoperite numai cu vegetatie ierboasa; b) pasuni cu pomi- sunt pasunile plantate cu pomi fructiferi, in scopul combaterii eroziunii sau a alunecarilor de teren, precum si pasunile care provin din livezi paraginite. La incadrarea acestora se va tine de faptul ca productia principala este masa verde care se pasuneaza, iar fructele pomilor reprezinta un produs secundar;
17

c) pasuni impadurite- sunt acele pasuni care, in afara de vegetatie ierboasa, sunt acoperite si cu vegetatie forestiera, cu diferite grade de consistenta ; d) pasuni cu tufarisuri si maraeinisuri.

Fanete (F)
La categoria fanete se incadreaza terenurile inierbate sau mtelenite in mod natural sau artificial prin reinsamantari la 15- 20 de ani, iar iarba se coseste pentru fan. Se inregistreaza la fanete: fanete curate, fanete cu pomi, fanete impadurite, f&nete cu tufarisuri si maraeinisuri.

Vii (V)
In aceasta categoric se incadreaza terenurile plantate cu vita de vie: a) vii altoite si indigene: - viile altoite au la baza lor un portaltoi; - viile indigene sunt nealtoite, dezvoltandu-se pe radacini propii impreuna mai sunt denumite si vii nobile; b) vii hibride - sunt acelea care poarta si denumirea de ,,producatori directi"; c) hamei- deoarece au o agrotehnica asemanatoare cu a vitei de vie, plantatiile de hamei se include in aceasta categoric de folosinta. d) pepeniere viticole- sunt terenuri pentru producerea materialului saditor viticol: plantatiile portaltoi si pepinierele propiu-zise sau scolile de vite.

Livezi (L)
Livezile sunt terenuri plantate cu pomi si arbusti fructiferi. Se inregistreaza ca livezi: a) livezi clasice- terenurile plantate cu pomi fructiferi in diferite sisteme de cultura traditionale, si anume: livezi cu cuturi intercalate, livezi inierbate, livezi in sistem agro-pomicol, livezi pure; b) livezi intensive superintesive- livezi amenajate avand o mare densitate de pomi pe hectar, cu conducerea dirijata a coroanelor si mecanizare lucrarilor de intretinere si recoltare;

c)

plantatii de arbusti fructiferi- terenuri plantate cu zmeura, agrise, coacaze, trandafiri de dulceata,etc.;

d) pepiniere pomicole- terenurile destinate pentru producerea materialului saditor pomicol; e) plantatii de duzi;

Paduri si alte terenuri (PD)

18

In aceasta categoric de folosinta intra toate terenurile care sunt cuprinse in amenajamentele silvice si in afara acestora, indiferent de propietar. Se inregistreaza la aceasta categoric de folosinta: a) paduri- terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, cu o suprafata mai mare de 0,25 ha; b) terenuri destinate impaduririi - terenuri in curs de regenerare, terenuri degradate si poieni prevazute a fi impadurite prin amenajamente silvice; c) terenuri care servesc nevoilor de cultura, productie si administratie silvica-terenuri ocupate de pepinere, solarii, plantatii, culturi de rachita, arbusti ornamentali si fructiferi, cele destinate hranei vanatului si animalelor din unitatile silvice, cele date in folosinta temporara personalului silvic; d) perdele de protectie - benzi ordonate din plantatii silvice si uneori silvo-pomicole, care au diferite roluri de protectie ca: perdele pentru protectia culturilor agricole, perdele pentru protectia cailor de comunicatie, pentru protectia asezarilor umane, perdele pentru protectia digurilor, perdele pentru combaterea eroziunii; e) tufarisuri si maracinisuri- terenuri acoperite masiv cu vegetatie arborescenta de mica inaltime, catinisuri, ienuperisuri, salcami, maracinisuri,etc.;

Terenuri cu ape si ape cu stuf

In aceasta categoric intra terenurile acoperite permanent cu apa, precum si cele acoperite temporar, care dupa retragerea apelor, nu pot avea alta folosinta. Se inregistreaza la aceasta categoric: a) ape cursatoare (HR) : fluviul Dunarea, bratele si canalele din Delta Dunarii, cursurile de apa, paraurile, si alte surse de ape denumiri locale ( izvoare, privaluri,).La apele curgatoare se va inregistra suprafata ocupata de intreaga albie minora a cursului de apa, din in mai in mai, chiar daca aceasta nu este in intregime si permanent sub apa. De obicei, apele curgatoare formeaza de o parte si de alta a luciului apei prundisuri, care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apa. Albia minora a unui curs de apa, include toate zonele mai joase ale cursului, insulele si prundisurile. Toate aceste terenuri din albia minora nu se inscriu la neproductiv, ci la terenuri cu ape; b) ape statatoare (HR) : Limita acestor ape variaza in functie de anotimp si de regimul de precipitatii. La delimitarea acestor ape se va lua in considerare limita lor la nivelul mediu al apelor.In aceasta categoric se incadreaza si apele amenajate in mod special pentru cresterea dirijata a pestelui, precum si suprafetele cu ape statatoare de mica adancime unde cresc trestisuri si papurisuri si alte tipuri de vegetatie specifica in regim amenajat sau neamenajat; c) marea teritoriala si marea interioara : Suprafata marii teritoriale este cuprinsa intre liniile de
19

baza ale celui mai mare reflux de-a lungul tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajamentelor hidrotehnice si ale altor instalatii portuale permanente si linia din larg care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine (22224m), masurata de la punctul eel mai apropiat de la liniile de baza. Suprafata marii interioare este cuprinsa intre tarmul marii si liniile de baza, asa cum au fost definite mai sus. Limita terenurilor reprezentand albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetelor lacurilor naturale si artificiale, ale baltilor, ale tarmului si plajei de nisip a Marii Negre, este stabilita prin norme specifice elaborate de ministerele interesate si avizate de ONCGC.

Caile de comunicatii rutiere (PR) si caile ferate (CF)

Din punct de vedere functional si al administrarii, caile de comunicatii rutiere se impart, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, dupa cum urmeaza: a) drumuri de interes national: autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale europene, drumuri nationale principale, drumuri nationale secundare; b) drumuri de interes judetean: drumurile care fac legatura intre resedinte de judet si resedintele de municipiu si orase, statiuni balneoclimaterice, porturi, aeropouturi si alte obiective importante; c) drumuri de interes local: drumurile comunale si drumurile vicinale: d) strazile din localitatile urbane; e) strazile din localitatile rurale: strazi principale si strazi secundare; f) cai ferate simple, duble si inguste, triaje. Drumurile de exploatare din extravilan, care nu au caracter permanent nu se inregistreaza ca detalii, ci se atribuie in proportie egala parcelelor din imediata vecinatate.

Terenurile activate cu constructii si curti (CC)

Aceasta categorie cuprinde terenurile cu diverse utilizari si destinatii, de exemplu: cladiri, curti, fabrici, uzine, silozuri, gari, hidrocentrale,cariere,exploatari miniere si petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluze pietruite, terase, debusee, gradini botanice si zoologice, parcuri , cimitire, piete, rampe de mcarcare, fSsia de frontiera, locuri de depozitare, precum si alte terenuri ce nu se incadreaza in nici una din categoriile de folosinta prevazute in articolele anterioare.

Terenuri desradate si neproductive (N)

Aceasta categorie cuprinde terenurile degradate si cu procese excesive de degradare, care sunt lipsite practic de vegetatie. Din aceasta categorie fac parte: a) nisipuri zburatoare- nisipuri mobile nefixate de vegatatie si pe care vantul le poate deplasa dintr-un loc
20

in altul; b) stancarii, bolovanisuri, pietrisuri- terenuri acoperite cu blocuri de stand masive, ingramadiri de bolovani si pietrisuri, care nu sunt acoperite de vegetatie; c) rape, ravene,torenti- alunecari active de teren care sunt neproductive cand nu sunt impadurite; d) saraturi cu crusta- terenuri puternic saraturate, care formeaza la suprafata lor o crusta albicioasa friabila; e) mocirle si smarcuri- terenuri cu alternante frecvente de exces de apa si de uscaciune, pe care nu se instaleaza vegetatie; Terenurile cu mlastini cu stuf nu se inregistreaza la categoria terenurilor neproductive, ci la categoria terenuri cu ape si stuf; f) gropile de imprumut si cariere- terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol si roca pentru diverse nevoi de constructii; g) halde- terenuri pe care s-a depozitat material steril rezultat in urma unor activitati industriale si exploatari miniere. Categorii de folosinta a terenurilor - simboluri Arabil Vii Livezi Pasuni Fanete Paduri si alte terenuri cu vegatatie forestiera Ape curgatoare A V L P F PD HR

Ape statoare Cai de comunicatii rutiere Cai ferate Curti si curti cu constructii Constructii Terenuri neproductive si degradate

HB DR CF CC C N

21

Criterii de identificare si inregistrare a constructiilor

La constructiile cu caracter permanent se inregistreaza datele privind: - situatia juridica; - domeniul public sau privat; destinatia. Dupa destinatie, constructiile se clasifica in: constructii de locuinte, constructii administrative, constructii social- culturale, constructii industriale si edilitare, constructii anexe.

Destinatii ale constructiilor

- constructii de locuinte - constructii administrative si social- culturale - constructii industriale si edilitare - constructii anexe CL CAS CIE CA

II. INTRODUCEREA CADASTRULUI GENERAL II. 1. Generalitati. Definitii

Cadastral general se introduce pe unitati administrativ- teritoriale. Introducerea cadastrului reprezinta masuratoarea oficiala prin care se realizeaza operatiunile de teren si birou care conduc la intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general. Acestea reprezinta documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara. Pana la introducerea cadastrului general pe o imitate administrativ teritoriala sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documentatiilor de amplasament si delimitare a bunurilor imobile elaborate in acest scop de persoane fizice si juridice autorizate, documentatii care sunt receptionate de OJCGC. >

Unitati administrativ- teritoriale

In Romania unitatile administrativ- teritoriale sunt: comuna, orasul sau municipiul si judetul. In

cadrul unitatilor administrative comunale si orasenesti se deosebesc doua parti distincte: intravilanul si extravilanul. Teritoriul Romaniei are suprafata totala de 23 839 070 hectare si cuprinde din punct de vedere al organizarii administrative un numar de 41 de judete la care se adauga municipiul Bucuresti. In cadrul celor 41 de judete sunt cuprinse 67 municipii, 195 orase, 2686 comune si 13343 sate. Realizarea cadastrului general pe intreg teritoriul tarii presupune executarea operatiilor de introducere a cadastrului pe 2989 teritorii cadastrale.

Intravilanul este partea de imitate administrativ- teritoriala, legal delimitata, destinata construirii si habitatiei. Intravilanul cuprinde zona dens construita ocupata cu cladirile de locuit, constructive social- culturale, intreprinderile industriale, depozitele, spatiile comerciale, amenajarile sportive, retelele edilitare, zona de circulatie si transport impreuna cu garile, autogarile si depourile, spatiile verzi si terenurile libere. Intr-un teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fi unul sau mai multe intravilane. Limita intravilanului reprezinta detaliu topografic al planului cadastral si in interiorul ei se fac numerotarea cadastrala si calculul suprafetelor unitatilor cadastrale din fiecare localitate. Extravilanul este partea din unitatea administrativ- teritoriala cuprinsa in afara intravilanelor, delimitata cadastral potrivit legii. Are in special destinatii agricole si silvice. Structura terenurilor agricole reprezinta aproximativ doua treimi din suprafata totala a tarii, ceea ce inseamna 14,8 milioane hectare.

>

Unitati teritoriale cadastrale

Intravilanul si extravilanul cuprind la randul lor mai multe unitati teritoriale-cadastrale. Sectorul cadastral este o diviziune cadastrala tehnica a unitatii administrativ-teritoriale, delimitata de

detalii liniare (cai de comunicatie, ape, diguri,etc.)care nu sufera modificari curente. Sectorul cadastral grupeaza mai multe bunuri imobile sau corpuri de propietate alipite. Denumirea de ,,sector cadastral" inlocuieste termenii ,,tarla" in extravilan si cvartal" in intravilan. Imobilul reprezinta parcela de teren cu sau fara constructii. Corpul de proprietate este costituit din una sau mai multe parcele alipite, apartinand aceluiasi proprietar. Parcela este suprafata de teren situata intr-o unitate administrativ-teritoriala pe un amplasament bine stabilit, avand o singura categorie de folosinta si apartinand unui propietar sau mai multor propietari, in indiviziune. Din punct de vedere economic o parcela poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscala este o portiune a parcelei avand aceeasi clasificare calitativa. Entitatile de baza ale sistemului de evidenta a cadastrului general sunt: parcela, propietarul. Constructia este o proprietate sau o parte dintr-o proprietate construita cu o utilizare distincta pentru proprietar, care apartine unei persoane sau mai multor persoane, in indiviziune. Aceasta poate fi o cladire intreaga sau parti dintr-o cladire, cu una sau mai multe intrari. Fiecare intrare are o adresa. Adresa este indentica cu cea a intrarii. Proprietarul este persoana fizia sau juridica, titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului contructia si

real asupra corpului de proprietate supus inscrierii. Detinatorii de terenuri sunt titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile au calitatea de posesori ori detinatori precari. Corpul de cladire reprezinta partea componenta a unei cladiri delimitata dupa urmatoarele criterii: * * * sistemul arhitectonic si contructiv determinat de fatade si materiale de constructie a peretilor exteriori; intrarea separata in cladire; independenta si regimul de inaltime diferit fata de alte cladiri alaturate.

Sistemul infomational al cadastrului este o organizare de baza de date grafice si alfanumerice de evidenta telinica, economica si juridica referitoare la corpurile de proprietate si la proprietarii acestora. II.2. Retele geodezice pentru lucrarile de cadastru Materializarea punctelor retelei geodezice de sprijin si din retelele de indesire si ridicare se face conform standardului roman SR 3446-1/1996, avand marci conform standardului de stat STAS 4294-73, emise de Institutul Roman de Standardizare precum si cu alte sisteme de marcare si semnalizare provenite sau preluate din standardele europene (CEN) si internationale (ISO), avizate sau omologate de ONCGC. Coordonatele punctelor din retelele geodezice se calculeaza in sistemul de proiectie Stereografic 1970 si in sistemul de referinta Marea Neagra 1975. Reteaua geodezica de sprijin pentru executarea lucrarilor de cadastru general este formata din totalitatea punctelor determinate in sisteme unitare de referinta. Reteaua geodezica de indesire se realizeaza astfel incat sa asigure densitatea de puncte necesare pentru executarea lucrarilor de introducere si intretinere a cadastrului general. in configuratia retelei geodezice de indesire se include eel putin patru puncte din reteaua geodezica de sprijin, astfel incat poligonul format sa incadreze toate punctele retelei de indesire. Reteaua geodezica de indesire si ridicare se executa prin metode cunoscute: triangulatie, trilateratie, triangulatie-trilateratie, retele de drumuiri poligonometrice, intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate sau tehnologii geodezice bazate pe observatii satelitare (sisteme de pozitionare globala-GPSGlobal Positioning System). In cazul in care coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologia GPS, la proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele: Reteaua de indesire si ridicare trebuie sa se sprijinre pe minimum patru puncte din reteaua geodezica de sprijin; punctele de sprijin trebuie sa fie uniform repartizate atat in interiorul retelei, cat si la marginea

acesteia; se va prevedea determinarea punctelor de legatura dublu-stationate in sesiuni diferite. Retelele geodezice de indesire se compenseaza ca retele libere prin care incadrarea in configuratia lor a eel putin 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. Dupa compensarea ca retea libera se vor determina coordonatele plane ale punctelor retelei de indesire si ridicare in sistemul de proiectie Stereografic 1970, printr-o trasformare Helmert cu ajutorul a minim 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin. Punctele din reteaua geodezica de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1 punct/ 5 km in extravilan si 1 punct/ km in intravilan. Reteaua geodezica de ridicare este creata in scopul asigurarii numarului de puncte necesare masuratorilor topografice si cadastrale de detaliu. Punctele retelelor geodezice de ridicare se determina prin intersectii inainte, retrointersectii, intersectii combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS, utilizandu-se puncte din reteaua geodezica de sprijin si indesire. Densitatea unei retele geodezice de ridicare se stabileste in raport cu suprafata pe care se executa lucrarile su cu scopul acestora. Retelele geodezice de ridicare se proiecteaza astfel incat sa se asigure determinarea punctelor care delimiteaza unitatile administrativ-teritoriale si intravilanele, precum si a celor care definesc corpurile de proprietate si parcelele. Se va asigura o densitate de eel putin 1 punct/km in zona de ses, 1 punct/ 2km in zone colinare si 1 punct/ 5km in zonele de munte. Materializarea pe teren se va face cu o densitate impusa de configuratia terenului si densitatea detaliilor (in principal a limitelor de proprietate). Materializarea se va face, dupa natura solului, cu borne, repere si marci standardizate. In intravilan, in zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate face si cu picheti metalici cu diametrul de 25mm si cu lungimea de 15cm, batuti la nivelul solului, asigurand o densitate a punctelor de minim 4 puncte/km. Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibilitati catre eel putin alte doua puncte din reteaua geodezica de indesire si ridicare sau din reteaua geodezica de sprijin. Indiferent de instrumentele si procedeele tehnice utilizate la executarea masuratorilor, reteaua de ridicare se compenseaza ca retea constransa pe punctele retelelor de sprijin si de indesire. Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie sa depaseasca + 10 cm in intravilan, iar in extravilan +20 cm in zonele de ses, 30 cm in zone colinare si + 50 cm in zone de munte. Documantatia tehnica intocmita dupa executarea retelelor geodezice de sprijin, indesire si ridicare, supusa operatiilor de receptie trebuie sa cuprinda: * memoriul tehnic cu descrierea generala a lucrarii, metode de lucru, instrumente utilizate, prelucrarea datelor (softul folosit, metoda de compensare a retelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct geodezic nou determinat) preciziile obtinute;

* *

schema dispunerii punctelor vechi si noi, cu marcarea vizibilitatilor (schita vizelor); schema masuratorilor efectuate (schita vizelor); fisiere ASCII pe suport magnetic, cu datele rezultate din masuratorile de teren (denumirea/ numarul punctului de static, denumirile/ numerele punctelor vizate, directiile masurate, distantele masurate);

* *

descrierile topografice si schitele de reperaj pentru punctele vechi si noi; inventarul de coordonate, tabel din care sa reiasa diferentele dintre coordonatele vechi (puncte de ordinul I, II, III, IV)

inclusiv pe suport magnetic (fisier ASCII ce denumirile punctelor, coordonate X,Y); si coordonate noi acelorasi puncte rezultate In urma compensarii retelei.

II.3 Lucrari de cadastru general executate prin utilizarea documentelor cartografice existente Planuri si harti cadastrale/ topografice vechi
Inainte de inceperea lucrarilor de introducere a cadastrului general, OJCGC are obligatia sa analizeze si sa pregateasca intreaga documentatie topografica si cadastrala existenta pe unitatea administrativ-teritoriala. Criteriile de baza pentru analizarea continutului planurilor si hartilor cadastrale existente in vederea utilizarii lor la introducerea si intretinerea cadastrului general intr-un teritoriu administrativ sunt: * * * procentul de modificari ale continutului cadastral, raportat la continutul general pe unitatea de suprafata (km); calitatea suportului planurilor si hartilor; lizibilitatea continutului grafic si textual, gradul de uzura si degradare a acestora. Procentul de modificari ale continutului constituie criteriul de baza fata de celelalte criterii mentionate mai sus. Procentul de modificari se stabileste prin confruntarea planurilor si hartilor cadastrale cu situatia din teren. Concluziile rezultate in urma analizei se mentioneaza in caietul de sarcini referitor la lucrarile de introducere a cadastrului general. Rezultatele analizei facute asupra continutului hartilor cadastrale se pun la dispozitia executantului lucrarilor. Confruntarea la teren la planurilor a cadastrale sau topografice existente se face pe diferite zone din teritoriul administrativ, pentru eel putin 75% din suprafata acestuia. In cadrul operatiunii de confruntare cu situatia din teren se verifica existenta si starea punctelor geodezice din reteaua de referinta, din extravilan si din intravilanele componente ale unitatii

administrativ-teritoriale. Pe copiile planurilor existente, alese pentru confruntare, se vor nota zonele cu modificarile constatate ,,din vedere" asupra bunurilor imobile, categoriilor de folosinta si detaliilor liniare si se vor estima in procente, in functie de suprafata afectata. Dupa determinarea procentului mediu de modificari in continutul planurilor si hartilor se va stabili solutia care trebuie adoptata pentru asigurarea bazei cartografice necesare la lucrarile de introducere si intretinere a cadastrului general: actualizarea planurilot si hartilor existente sau realizarea altor noi. Executantul lucrarilor va avea la dispozitie pe o perioada determinata documentele cadastrale existente in zona de lucru, fie sub forma analogica (pe suport din hartie, material plastic, baza tare), fie sub forma digitala, daca exista plan digital. Aceste materiale se transforma daca este cazul in forma digitala prin digitizare sau scanare / vectorizare, cu respectarea anumitor parametri si intr-o structura a datelor mentionate in caietul de sarcini. Modificarile constatate in urma lucrarilor de actualizare se fac direct pe planul cadastral digital obtinut. Planurile cadastrale noi se realizeaza in forma digitala si constituie baza de date grqfice, iar datele si informative referitoare la imobile si proprietari constituie baza de date textuale, intre ele existand legaturi specifice.

Intocmirea documentelor tehnice ale cadastrului general

Documentele tehnice realizate la introducerea cadastrrului general reprezinta documentatia oficiala pe baza careia se realizeaza publicitatea imobiliara. Pana la introducerea cadastrului general pe o unitate administrativ-teritoriala sau in perioada dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se tine la zi prin inscrierile cu caracter nedefinitiv pe baza documentatiilor de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate elaborate in acest scop de persoane fizice si juridice autorizate, docuinentatii receptionate de OJCGC. In urma analizei procentului de modificari OJCGC va propune modalitatea de introducere si intretinere prin actualizare sau realizarea de lucrari noi. Propunerile, insotite de justificarea acestora, se transmit la ONCGC care stabileste solutiile de urmat. Datele si documentele rezultate in urma receptionarii lucrarilor de catre OJCGC se pun la dispozitia executantilor lucrarilor pentru a fi integrate in cadastrul general. La introducerea lucrarilor de cadastru general recuperarea, integrarea sau utilizarea datelor si documentelor rezultate in urma aplicarii legilor proprietatii se realizeaza de executantul lucrarii numai daca acestea corespund din punct de vedere al calitatii si respecta prevederile din norme tehnice. Datele si informatiile continute in documentatile tehnice intocmite pentru atribuirea numerelor cadastrale provizorii vor fi preluate si vor face parte din lucrarea de introducere a cadastrului general. Pentru actualizarea planului cadastral existent se parcurge obligatoriu fiecare imobil din

intravilan si din extravilan, realizandu-se operatiile de teren si birou pentru determinarea elementelor necesare actualizarii acestuia, astfel: a) in extravilan: * masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor care definesc sectoarele cadastrale sau ale grupurilor de parcele izolate; * masuratori pentru determinarea coordonatelor punctelor de pe contururile parcelelor/ corpurilor de proprietate; * intocmirea schitelor de teren pentru sectoarele cadastrale sau grupurile de parcele izolate. b) in intravilan: * masuratori pentru determinare coordonatelor punctelor de pe contururile corpurilor de proprietate; * masuratori expeditive pentru delimitarea parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate; * masuratori pentru pozitionarea constructiilor cu caracter permanent, nouaparute; In interiorul corpurilor de proprietate se reprezinta numai parcele cu suprafata mai mare de 50 mp in intravilan si mai mare de 300 mp in extravilan si numai constructiile cu caracter permanent. Parcelele cu suprafete mai mici decat cele mentionate mai sus se includ in parcelele adiacente ale aceluiasi proprietar. Latimea strazilor, drumurilor comunale si ulitelor se stabileste intre limitele corpurilor de proprietate. Pe planul cadastral nu se reprezinta partea carosabila, trotuarele, santurile, acostamentele, zonele de pareare si de refugiu, zonele verzi, etc. Detaliile liniare (drumuri, strazi, ulite, cai ferate, canale, diguri, etc) constituie corpuri de proprietate independente si se inregistreaza ca atare. Concomitent cu efectuarea operatiilor de actualizare sau de realizare a planului cadastral, pentru fiecare parcela/ corp de proprietate se culeg si datele de identificare a proprietarului legal, categoriile de folosinta a parcelelor si modul de detinere (exclusiv sau in indiviziune).

La nivelul fiecarui bun imobil din intravilan se intocmesc:

* schita cadastrala a corpului de proprietate. Pe schita se figureaza perimetrul, parcelele din interior, categoriile de folosinta a parcelelor si cladirile cu caracter permanent. Pe schita se scriu, de asemenea, numele si prenumele (cu initiala tatalui), adresa corpului de proprietate, adresa de domiciliu a proprietarului (in cazul in care proprietarul are alt domiciliu), vecinii si cu o sageata se indica directia nord. Schitele cadastrale se grupeaza pe sectoare cadastrale; * fisa corpului de proprietate. care constituie documentul de baza in care se tnscriu datele cadastrale

care se introduc in baza de date a cadastrului general. Dupa incheierea lucrarilor la nivelul intravilanului fiecare fisa a corpului de propietate se completeaza cu numarul cadastral definitiv, cu suprafetele calculate ale parcelelor si suprafata corpului de proprietate.

Documentele care se intocmesc in extravilan sunt:

* schita cadastrala, pe grupe de parcele, in cazul terenurilor agricole si silvice, pe trupuri de padure sau pe corpuri de proprietate ale marilor detinatori (ferme,exploatatii agricole, triaje si depouri, aeroporturi, lacuri, exploatari miniere, cariere,etc.). * * fisa corpului de proprietate Conditiile de precizie pentru determinarea coordonatelor punctelor de detaliu sunt urmatoarele: in intravilan : + 10 cm pentru punctele de pe conturul sectoarelor cadastrale, al corpurilor de proprietate si al proiectiilor la sol ale constructiilor cu cararacter permanent si + 20 cm pentru punctele de contur ale parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate. * in extravilan : + 20 cm in zone de ses, + 30 cm in zone colinare + 50 cm in zone de munte, pentru punctele de contur ale sectoarelor cadastrale, parcelelor sau corpurilor de proprietate. Limitele parcelelor din interiorul corpurilor de proprietate se determina prin masuratori expeditive. Suprafetele rezultate se constrang pe suprafata corpului de proprietate calculata din coordonate. Detaliile liniare si elementele punctuale reprezentand reteaua de cai de comunicatii, hidrografia si constructive speciale se detennina in aceleasi conditii de precizie ca si pentru corpurile de proprietate.

II.4 Culegerea datelor cadastrale Generalitati

Lucrarile de culegere in teren a datelor cadastrale constau in : * identificarea amplasamentului, a limitelor corpurilor de proprietate si a categoriilor de folosinta a parcelelor componente; * identificarea proprietarilor, a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor; * identificarea actului sau faptului juridic in temeiul caruia este folosit imobilul. Culegerea datelor cadastrale se poate realiza ca o lucrare separata, organizata special in acest scop sau

concomitent cu executarea lucrarilor de teren in cadrul actualizarii sau realizarii planurilor cadastrale.

Identificarea proprietarilor si a situatiei juridice a imobilelor

Operatia de identificare a proprietarului consta in inregistrarea persoanei/ persoanelor fizice sau juridice care detin un titlu de proprietate asupra imobilului. Proprietarii se identifica din evidentele consiliului local. Datele se extrag din registrul permanent al populatiei, listele cu numele si prenumele, codul numeric personal si adresa tuturor proprietarilor din unitatea administrativ- teritoriala, conform evidentelor de la politic. Datele referitoare la propietar se inscriu in fisa corpului de propietate. Datele cu privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul/cartea de identitate a propietarului. In situatiile in care proprietarul refuza prezentarea acestor acte, in fisa se mentioneaza refuzul si pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local si al politiei. In cazul cand nici cu ajutorul evidentelor existente la consiliul local si la politic nu poate fi identificat proprietarul imobilului, in fisa se face mentiunea ,,proprielar neidentificat". * In fisa corpului de proprietate se inscriu: numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal.

Aceste date se compara cu cele din listele extrase din Registrul permanent al populatiei,in cazul cand acestea au fost obtinute. Pentru femeile casatorite sau vaduve, se vor inscrie numele de familie dobandit dupa casatorie unnat de numele de familie avut inainte de casatorie si codul numeric personal. La inscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate datele necesare expedierii corespondentei postale, mai ales pentru proprietarii domiciliatii in alte localitati decat cele cuprinse in raza unitatii administrativ-teritoriale respective; * Situatia juridica a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu numarul si data eliberarii, cota de proprietate unde este cazul, suprafata inscrisa in acte pentru fiecare parcela, corp de proprietate si constructie, dupa caz. fnscrierea datelor privitoare la situatia juridica a imobilelor aflate in proprietatea persoanelor juridice se face potrivit specificatiilor din actele nomative sau din alte acte in temeiul carora au dobandit dreptul real supus inscrierii. In cazul in care nu exista titlu de proprietate, inscrierea se va face pe baza posesiei exercitate sub numele de proprietar la data identificarii cadastrale, precum si a unei declaratii pe proprie raspundere a persoanei detinatoare a imobilului. In situatia in care un imobil este intr-un litigiu in curs de judecata, pe fisa datelor cadastrale se face mentiunea ,,imobil in litigiu" si se nominalizeaza partile si obiectul litigiului. In cazul imobilelor dobandite prin mostenire se inregisreaza numele mostenitorului, felul mostenirii si actele care dovedesc calitatea de mostenitor. La identificarea proprietarilor persoane juridice se inscriu urmatoarele date: denumirea persoanei

juridice, codul SIRUES si adresa postala a sediului. Daca un imobil constitute obiectul proprietatii pe etaje sau apartamente, in fisa corpului de proprietate se vor inscrie proprietarii respectivi, aratandu-se pentru fiecare numarul de parti din intreg care ii revin, indiferent daca locuieste sau nu la adresa imobilului. In cazul cladirilor cu mai multe apartamente se intocmeste pentru fiecare cladire lista proprietarilor si a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor ca anexa la fisa corpului de proprietate. in aceasta lista se inscriu toti proprietarii grupati pe intrari, astfel: numarul cadastral al corpului de proprietate, numarul blocului, numarul etajului, numarul aprtamentului, numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal sau, dupa caz, denumirea persoanei juridice si codul SIRUES, suprafata totala ocupata, in proprietate exclusiva sau in proprietate comuna, denumirea actului de proprietate si data emiterii acestuia. In situatia in care in cladirea respectiva sunt si apartamente aflate in proprietatea privata a statului sau a unitatii administrativ-teritoriale , se inscrie denumirea persoanei juridice care administreaza fondul locativ de stat, codul SIRUES si datele de identificare a locatarilor. Lista proprietarilor se ataseaza la fisa bunului imobil. La stabilirea de proprietate asupra corpurilor de proprietate care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public se vor respecta prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile ulterioare. La stabilirea limitelor imobilelor apartinand titularilor de cadastre de specialitate se tine seama de prevederile legale privind delimitarea acestora, specifice fiecarui domeniu de activitate.

Identificarea categoriilor de folosinta

Identificarea categoriilor de folosinta se realizeaza concomitent cu executia lucrarilor de cadastru general, respectiv cu executarea masuratorilor de teren pentru actualizarea planurilor cadastrale sau a culegerii datelor de identificare a proprietarilor, a celor referitoare la actele de proprietate ori a celor legate de utilizarea ortofotogramelor. Identificarea si consemnarea categoriei de folosinta se fac pentru fiecare parcela de teren (intravilan si extravilan), iar datele se inscriu in fisa corpului de proprietate avandu-se in vedere semnificatiile simbolurilor categoriilor de folosinta. Codurilor categoriilor de folosinta se scriu si pe schitele intocmite pentru fiecare corp de proprietate. II.5 Planul cadastral Continutul planului cadastral Planul cadastral este un plan tematic al carui continut este format din elemente specifice cadastrului. Se intocmeste pe unitati administrativ- teritoriale comunale sau orasenesti si pe intravilane, in doua culori: negru pentru planimetrie si albastru pentru hidrografie.

Conceptul de baza la realizarea planului cadasatral este forma digitala. Planurile cadastrale de ansamblu si planurile cadastrale de baza se obtin prin extragerea datelor din bazele de date grafice si textuale si prin desenarea lor la plotter.

Planul cadastral de ansamblu

Planul cadastral de ansamblu al unitatii administrativ- teritoriale se obtine prin generalizarea planului cadastral de baza si contine reprezentarea grafica a intregii suprafete a teritoriului adeministrativ. Planul cadastral de ansamblu sau, dupa caz, harta cadastrala de ansamblu, sub forma analogica, se intocmeste in functie de marimea unitatii administrativ-teritoriale si de forma sa, la o scara standard convenabila. De regula, este una dintre scarile 1:10 000,1:25 000,1:50 000 Elementele de continut obligatorii pentru planul cadastral de ansamblu sunt: * * * * * * * * * * denumirea unitatii administrativ- teritoriale; padurile si terenurile cu vegetatie forestiera; reteua de sosele, drumuri, strazi, ulite si cai ferate; reteua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante (apele curgatoare,statatoare, canale deschise, baraje, diguri); punctele care marcheaza hotarele administrative; limitele si denumirea intravilanelor; elementele de toponimie; punctele din reteaua geodezica; nordul geografic; scara planului; Pe fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se intocmeste schema cu dispunerea foilor componente.

Planul cadastral de baza

Planul cadastral de baza se intocmeste in scopul reprezentarii in plan a datelor la introducerea sau intretinerea cadastrului general pentru o anumita imitate administrativ- teritoriala si cuprinde elementele de cadastru general in detaliu. Scara uzuala la care se intocmeste planul cadastral de baza, in forma analogica, este: * * 1:5 000, in zonele de ses pentru extravilan si la 1:2 000, 1:1 000, 1:500, in functie de densitatea detaliilor, pentru intravilane; 1:2 000, in zonele de deal pentru extravilan si 1:2 000, 1:1 000 sau 1:500, in functie de densitatea

detaliilor, pentru intravilane; * * 1:5 000 si 1:10 000 sau, dupa caz, scari mai mari; in zonele montane; 1:2 000, 1:1 000, 1:500, in functie de densitatea detaliilor, in zonele din Delta Dunarii. Planurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica la scarile mentionate anterior se intocmesc pe trapeze cu nomenclatura oficiala in Romania. Reprezentarea analogica se face in Sistemul de proiectie Stereografic 1970. Elementele de continut obigatorii pentru planul cadastral de baza sunt: * * * punctele retelei geodezice de sprijin, de indesire si ridicare; limitele si punctele de hotar, cu numarul de ordine, pentru hotarul unitatii administrativ-teritoriale si pentru intravilanele componente; limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate/imobilelor, limitele, numerele cadastrale si categoriile de folosinta ale parcelelor, limitele si numerele cadastrale ale constructiilor cu caracter permanent. * * * * * * reteaua de drumuri; caile ferate; apele curgatoare cu sensul lor de curgere; apele statatoare; constructiile hidrotehnice; denumirile localitatiilor, apelor, principalelor forme de relief, padurilor, drumurilor si strazilor, ale obiectivelor industriale, social-culturale, care sunt prevazute in nomenclatoarele si atlasele oficiale in vigoare; * * * numerele postale ale imobilelor din intravilane; codul SIRSUP al unitatii administrativ-teritoriale; scara de reprezentare, sistemul de proiectie, anul de intocmire, schema de dispunere si incadrare a foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura Sistemului de proiectie Stereografic 1970, pentru planurile analogice. Semnele conventionale, regulile de scriere si corpurile de litera stabilite pentru elementele de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza si de ansamblu sunt cele prevazute in Atlasul de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile 1:5000, 1:2000, 1:1000 si 1:500" editia 1978, pana la elaborarea si avizarea sau aprobarea unui nou atlas de semen conventionale.

III. METODE DE INTOCMIRE A PLANULUI CADASTRAL III.1 Generalitati

Metodele de intocmire a planurilor cadastrale se pot grupa in doua categorii: metode directe si indirecte. Din categoria metodelor directe fac parte: intocmirea planurilor cadastrale prin metode fotogrametrice de ridicare; intocmirea planurilor cadastrale prin metode combinate topo-fotogrametrice; Din categoria metodelor indirecte fac parte; intocmirea planurilor cadastrale prin derivare din planul topografic de baza; intocmirea planurilor cadastrale prin reambularea planurilor topografice si cadastrale vechi. Alegerea metodei de intocmire a planurilor cadastrale se face in functie de baza topografica existenta in zona, de volumul, calitatea si actualitatea informatiilor continute de baza topografica, de existenta punctelor retelei de sprijin din zona, de dotarea cu aparatura de specialitate a executantului lucrarilor, de scara la care se intocmesc planurile, etc.

Intocmirea planurilor cadastrale prin metode numerice de ridicare.(metode clasice)

Se intocmeste un proiect tehnic pe baza recunoasterii terenului, a identificarii categoriilor de folosinta si a punctelor de triangulatie existente in zona (procurarea coordonatelor si a descrierilor topografice). Acesta va cuprinde: volumul lucrarilor de semnalizare si marcare a punctelor vechi si noi; coordonatele si descrierile topografice ale punctelor de triangulatie; volumul si obiectul lucrarilor de masurare; memoriul justificativ; devizul estimativ; Lucrarile de cadastru se sprijina pe reteaua geodezica de stat realizata in proiectie stereografica 1970, pe plan secant unic. Executarea unor astfel de operatii se face prin metodele prezentate la disciplined topografice si geodezie.

metodele cele mai indicate pentru ridicarea detaliilor;

Metodele numerice de ridicare sunt: * * * metoda drumuirii; metoda radierii; metoda absciselor si ordonatelor;

III.2. Metoda drumuirii planimetrice sprijinite la capete pe puncte de coordonate cunoscute si laturi cunoscute A - Prelucrarea prin metoda clasica

D(X,Y) A(X,Y) 1-2 B=i(X,Y,H) C=n (X,Y,H)

*l-2

*2-3

Vl.n

Figura 1. Elementele masurate pe teren: i - unghiurile orizontale i - media unghiurilor de panta li - lungimile inclinate medii ale laturilor de drumuire

Etape de calcul: I. Calculul distantelor orizontale dij = lij * cos o ij 1. Calculul orientarilor

a). Calculul orientarilor laturilor de spijin AY AXCD b) Calculul orientarilor provizorii ale laturilor de drumuire (transmiterea orientarilor) 0; = 00 + <y, 200s 0; = 0, + a)7 200s 2. 1 2 ' - ;, 200^ c) Calculul neinchideri pe orientari ea = v.-Vj = I - =(00 +>,. w*200x )-0n c = aproximatia de citire a teodolitului n = numarul de statii daca ee =TB, se calculeaza corectia : ce = v} . - ve Acest mod de abordare conduce la modificarea geometriei traseului prin compensarea orientarilor. Unghiurile si orientarile din punctele de sprijin influenteaza cu imprecezia lor tot calculul de compensare. L

III.3 Metode de determinare a suprafetei

Alegerea metodelor determinare a suprafetelor se face in functie de: modul de intocmire a planului cadastral; precizia ceruta la determinare; scara planului; starea planului si suportul pe care este intocmit planul cadastral; mijloacele de calcul avute la dispozitie. Metodele si procedeele de determinare a suprafetelor difera in functie de natura datelor masurate (numerice sau grafice), de perfomantele mijloacelor tehnice si tehnologiilor utilizate si se pot clasifica astfel: Metode numerice(cuprinzand procedeele:analitic,geometric si trigonometric); Metode grafice; Metoda combinata; Metoda mecanica.

>

Metode numerice de calcul a suprafetelor

Elementele necesare calcului sunt masurate direct pe teren sau se cunosc coordonatele punctelor

situate pe conturul suprafetelor.

a) Procedeul analitic Suprafata se determina folosind coordonatele punctelor care marginesc conturul geometric. Pentru stabilirea formulei generale se porneste de la suprafata cea mai simpla, a unui triunghi pentru care se poate scrie: x 0 y

X2Y2 X3Y3

Figura 2. Se dezvolta determinantul dupa coloana 1: 2S =Xi(Y2- Ys) - X2(Yi- Y3) +X3(Yi- Y2) = Xi(Y2-Ys) +X2(Ys- Yi) + X3(Yi-Y2) Tinandu-se seama de sensul si notatiile din figura se poate scrie formula generalizata: 2S= Xi(Yi+1 Yi-1 ) Dezvoltand determinantul dupa coloana 2 rezulta: 2S =-Yl(X2- X3)+Y2(Xl- X3) -Y3(Xl- X2) =Yl(X3- X2) +Y2(Xl-Y3) +Y3(X2Xl) sau scrisa prescurtat relatia este: 2S= Yi(Xi-1 Xi+1 )

Formulele se aplica indiferent din cate puncte este constituit conturul poligonal care

margineste suprafata respectiva. Pentru control se folosesc ambele relatii si se pot intocmi programe in diferite limbaje pentru automatizarea calculelor.

III.4 Detasarea suprafetelor

Defmitie : detasarea unei suprafete este operatia prin care se separa o suprafata impusa ,,s" dintr-o suprafata mai mare cunoscuta ,,S ",in anumite conditii date. Problema se reduce la determinarea elementelor care definesc dreapta de detasare (coordonatele extremitatilor ei sau directia si lungimea ei). Prin detasare se rezolva urmatoarele conditii: a) b) conditia de suprafata (s - suprafata exacta impusa a fl detasata din 5) conditia de detasare (se indica directia si punctul prin care trebuie sa treaca linia de detasare) Situatii frecvente: dreapta detasare sa treaca printr-un punct dat, situat pe conturul suprafetei, in interiorul sau in exteriorul acesteia. dreapta de detasare sa fie paralela sau perpendiculara la o latura a conturului detasarea sa fie facuta astfel incat sa se respecte un raport de proportionalitate impus (detasare ,,proportionala"). Partea tehnica a detasarii comporta intocmirea proiectului de parcelare (calcule de birou) si aplicarea acestuia pe teren. La birou se executa: determinarea suprafetelor; calculul elementelor necesare rezolvarii detasarii (coordonate, unghiuri, efectuarea detasarii propiu-zise. Metode folosite: 1. numerice- a) rezolvarea analitica (reducerea la calculul unui punct pe segment); b) rezolvare trigonometrica (reducere la metoda radierii sail la intersectie inainte cu avantaj la aplicarea pe teren) 2. grafice - pentru suprafete mici, cu forma regulata, pe planuri precise la scari mari. suprafetei,sau la o directie oarecare(detasare,,paralela" sau ,,perpendiculara");

distante);

Alegerea metodelor se face in functie de precizia ceruta la aplicarea proiectului pe teren. Formula analitic Pentru deducerea formulei generale a detasarilor specificate, se va considera patrulaterul oarecare ABCD, din care se va detasa o suprafata s, print-o dreapta oarecare. generala a detasarilor,, proportionate ",,paralele " si ,,perpendiculare " - procedeul

Figura 3

Coordonatele punctelor M si N care definesc pozitia dreptei de detasare se vor determina aplicand relatiile de la punct pe segment, astfel; fXN = XD+/?2(XC -XD) | XM=XA+A(XB-X YN=YD+A(YC-YD )'

Rapoartele pi si p2 sunt necunoscute, ele putand fi exprimate sub forma:

A = DC din care rezulta: C -n.9 -n-S AMD ~ M "ABD> AMN ~ M " AND =: A! ' ^ (2) <f

A n

^ ' "^ nnM == Pt ' <J; suprafete, tinand cont si de relatiile (2):

Pentru obtinerea formulei generale, se exprima suprafata s care trebuie detasata ca o suma de

S =

~ Pi ' ^ABD + P^ '-4CD " ' ACD"ANMD ~ ". La randul sau, suprafata necunoscuta SANMD poate fi exprimata astfel:

(3)

Pi

'ANBD

i'

Pi '

' ^ANBD =

Tinand seama de relatiile de mai sus, rezulta;

Pi ' Pi ' 'ACBD Ca urmare, relatia (3) devine:

(5)

Cu notatiile
J

ACBD

(6)

ABD

relatia (6) devine:

(8)

Relatia (8) reprezinta formula generala a detasarilor si permite calculul rapoartelor necunoscute p1 si p2 prin particularizarea ei pentru fiecare detasare in parte. * Detasari "paralele" La detasarile paralele, dreapta de detasare este paralela cu o latura a conturului suprafetei si, ca urmare, se va face particularizarea:

(1)

Se va considera cazul general al unui poligon oarecare si se va scrie formula generala a detasarilor tinand seama de (1): a) in functie de pi:

AEB
; Pl

") A-B

**

S'D

B ~E

Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafata notata cu E tinde catre zero, se va determina raportul I/pi, din ecuatia (2) impartita cu A2

J.-A
A

A.B

'i

y\

b) in functie de

B-E A' A E 5-E A-B

A 5-A

Daca laturile neadiacente ale patrulaterului tind spre paralelism, deci suprafata notata cu E tinde catre zero, se va determma raportul I/pa, din ecuatia (3) impartita cu

i-A.A. />-, E

1 5-A r =

sau

2 B B-E rt s s-E A +=0

=5. A *

A-B

Valorile astfel obtinute pentru p se introduc in relatiile de la punct pe segment pentru obtinerea coordonatelor punctelor M si N, care definesc pozitia dreptei de

Detasarea "paralela"in trapez

Particularizari:

A = B si pl = p2 = p ; = 2-p-A-p2-E A 5-E E Daca laturile neadiacente converg, se ia pentru p solutia cu semnul "-" in fata radicalului, iar pentru 1/p semnul"+" in fata radicalului.

IV. LATURA JURIDICA IV.l Generalitati

Latura juridica a cadastrului se refera la operatiile care se efectueaza pentru identificarea propietarilor, inscrierea lor in documentatia cadastrului, precum si in cartea funciara, in vederea realizarii publicitatii imobiliare, in baza drepturilor si actelor juridice pe care acestia le detin. In Romania exista doua tipuri de propietate: - privata (tine de domeniul privat); - comuna (tine de domeniul public). Domeniul public apartine statului si comunitatilor si cuprinde toate bunurile imobile destinate folosirii publice si serviciilor publice cai de comunicatii( drumuri, cai ferate), ape (lacuri, rauri,mare), domenii militare, porturi, aeroporturi, parcuri, gradini publice, paduri,etc.). Domeniul privat poate fi: - al statului ( bunuri imobile ale ministerelor, scoli, spitale, terenuri miniere); - al colectivitatilor ( bunurile primariilor, consiliilor judetene); - individual In documentatia cadastrala, datele referitoare la situatia juridica a unui corp de proprietate se tree in urma declaratiei detinatorului cadastru declarativ). Datele din registrele cadastrale nu consfiintesc o situatie de drept, aceasta urmand a fi stabilita numai dupa verificarea documentelor juridice. In cartea funciara, datele se tree pe baza actelor juridice prezentate de propietar. inscrierea lor realizeaza publicitatea imobiliara.

IV.2 PUBLICITATEA IMOBILIARA

Publicitatea imobiliara se defineste ca un sistem de inregistrare a corpurilor de proprietate intr-un registru, organizat de administratia cadastral- juridica pentru cunoasterea drepturilor reale ale unei persoane in vederea asigurarii opozabilitatii fata de terti. Publicitatea imobiliara cuprinde un ansamblu de tehnici juridice menite sa tina evidenta bunurilor imobile si sa dea siguranta actelor juridice prin care se constituie, transmit si modifica sau se sting drepturile reale imobiliare. Acestea trebuie sa raspunda urmatoarelor obiective importante: sa apere drepturile imobiliare ale celor inscrisi in registrele publice (securitate statica); sa confere transmisiunilor imobiliare o cat mai mare certitudine, aducand la cunostinta tuturor sa dea siguranta circulatiei creditului garantand inscrierea ipotecii in registrele publice; sa permita organelor statului exercitarea unui control eficient asupra schimbarilor ce se produc

situatia juridica a bunurilor imobile aflate in circuitul civil (securitate dinamica);

in situatia materiala, conform cu normele de sistematizare, si in situatia juridica a acestora, ca

urmare a instramarii sau grevarii cu sarcini, in interesul intregii societati. In tara noastra au functionat doua sisteme principale de publicitate imobiliara: sistemul de publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni, denumit si sistemul publicitatii personate (in vechiul Regat); sistemul cartilor funciare, denumit si sistemul publicitatii reale (in Transilvania, Banat si Bucovina). In afara lor au mai functionat in diverse locuri sistemele: cartile funciare centrale pentru caile ferate si canale; cartile de evidenta funciara, in zonele din Transilvania, unde cartile funciare au fost distruse,

sustrase sau pierdute in timpul razboiului.

Sistemul de publicitate personala

S-a instituit in anul 1865 prin codul civil (sub influenta legislatiei franceze si belgiene) si consta din registre in care se inscriu actele juridice. Aceste registre sunt: registrul de transcriere; registru de inscriere; registrul de inscriere al comandamentelor; mapa actelor de amanet si a actelor juridice prevazute expres de lege. Au fost organizate pe comune (sate) si au fost tinute pe numele persoanelor, realizandu-se astfel o publicitate personala. TRANSCRIEREA = consta in copierea integrate in registrul de publicitate a continutului actelor juridice prin care se constituie, stramuta, modifica sau se retrag drepturile reale imobiliare; INSCRIPTIUNEA ( INSCRIEREA) = consta in copierea partilor din actele juridice referitoare la ipoteci si privelegii. Actele supuse transcrierii sunt: actele juridice intre vii privind transferul de proprietate sau de drepturi care se pot ipoteca (contract actele juridice intre vii prin care se constituie un drept de servitute, uzufruct, uz sau abitatie, sau cele tranzactiile privind drepturile reale; ordonantele de adjudecare ale unui imobil (dobandite prin licitatie); hotararile de expropiere pentru interes obstesc; cesiunea de venituri pentru un interval mai mare de 2 ani. In registrul de transcriere al comandamentelor se transcriu in extras comandamentele prealabile urmaririi silite a bunurilor imobile si urmarile veniturilor bunurilor imobile ale debitorilor. de vanzare- cumparare, donatii, etc.) sau acte prin care se renunta la aceste drepturi; prin care se renunta la aceste drepturi;

Toate registrele se tin pe numele persoanelor si nu se intemeiaza pe masuratori cadastrale, deci au neajunsuri. Sistemul de publicitate reala al cartii funciare CARTEA FUNCIARA = este un ansamblu de documente care descriu bunuri imobile si determina situatia lor juridica. In conformitate cu " Legea Cadastrului si Publicitatii Imobiliare nr. 7/1996", publicitatea imobiliara consta in inscrierea in cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la corpurile de proprietate din aceeasi localitate. Aceasta se efectueaza de catre birourile de carte funciara ale judecatoriilor pentru bunurilor imobile situate in raza teritoriala de activitate a lor. Unul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localitati, apartinand aceluiasi proprietar, formeaza corpul de proprietate care se inscrie in cartea funciara. Mai multe corpuri de proprietate, de pe teritoriul unei localitati, apartinand unui proprietar formeaza partida cadastrala a lui, care se inscrie in aceeasi carte funciara. Cartile funciare intocmite si numerotate pe teritoriul administrativ al fiecarei localitati alcatuiesc impreuna registrul cadastral de publicitate imobiliara al acelui teritoriu. Registrul se intregeste cu: registrul special de intrare; planul de identificare a corpurilor de proprietate; repertoarul corpurilor de proprietate indicand numarul cadastral al parcelelor si numarul de ordine al cartii funciare in care sunt inscrise; indexul alfabetic al proprietarilor; mapa cu cererile de inscriere. Drepturile reale privind corpurile de proprietate inscrise in cartea funciara sunt denumite " drepturi tabulare". Acestea sunt: dreptul de proprietate; dreptul de superficie; dreptul de uzufruct; dreptul de uz; dreptul de abitatie; dreptul de servitute; dreptul de ipoteca si privelegiul imobiliar.

In sistemul de publicitate al cartii funciare, pe baza publicitatii este imobilul si nu persoana, pentru ca imobilul este vesnic iar proprietarii trecatori, se perinda prin fata lui prin operatiuni juridice de vanzare, succesiune, partaj, etc.. Cartea funciara este organizata pe trei parti , continand numele teritoriului cadastral pe care este situat corpul de proprietate si are un numar. PARTEA I- a numita si " foaia de avere" sau "foaia imobilului" in care se inscriu toate informatiile tehnice si economice ale bunului imobil respectiv: numarul de ordine si cel cadastral al fiecarui corp de proprietate; suprafata terenului, categoria de folosinta si, dupa caz, constructive; amplasamentul si vecinatatile; valoarea impozabila. PARTEA II - a denumita si "foaia proprietatii" cuprinde toate informatiile privind drepturile inscrise, respectiv: numele proprietarului; actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum si mentionarea inscrisului stramutarile proprietatii; servitutiile constituite in folosul bunului imobil;

pe care se intemeiaza acest drept;

faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la proprietate; orice modificari, indreptari sau insemnari care s-ar face in titlu, in partea I-a sau a II-a a cartii PARTEA III- a denumita si "foaia de sarcini" cuprinde inscrierile privind dezmembrarile dreptului de proprietate si sarcinilor, respectiv: dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, ipoteca, privelegiile imobiliare,precum si faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la sechestrul si urmarirea imobilului sau venirurilor sale; orice modificari, indreptari sau insemnari care s-ar face cu privire la inscrierile facute in Cartea funciara ocroteste drepturile reale imobiliare si garanteaza insusirea sporurilor de productie obtinute ca urmare a investitiilor facute asupra bunului imobil. locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani; drepturile reale inscrise in aceasta parte; funciare cu privire la inscrisurile facute.

aceasta parte.

Identificarea proprietarilor si a situatiei juridice a imobilelor

Operatia de identificare a proprietarului consta n nregistrarea persoanei, persoanelor fizice sau juridice care detin un titlu de proprietate asupra imobilului. Proprietarii se identifica din evidentele consiliului local. Datele se extrag din Registrul permanent al populatiei, listele cu numele si prenumele, codul numeric personal si adresa tuturor proprietarilor din unitatea administrativ-teritoriala, conform evidentelor de la politie. Datele referitoare la proprietar se nscriu n fisa corpului de proprietate. Datele cu privire la identitatea proprietarului se preiau din buletinul, cartea de identitate a proprietarului. n situatiile n care proprietarul refuza prezentarea acestor acte, n fisa se mentioneaza refuzul si pentru rezolvare se solicita sprijinul consiliului local si al politiei. n cazul cnd nici cu ajutorul evidentelor existente la consiliul local si la politie nu poate fi identificat proprietarul imobilului, n fisa se face mentiunea"proprietar neidentificat'. n fisa corpului de proprietate se nscriu: numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal. Aceste date se

compara cu cele din listele extrase din Registrul permanent al populatiei, n cazul cnd acestea au fost obtinute. Pentru femeile casatorite sau vaduve, se va nscrie numele de familie dobndit dupa casatorie urmat de numele de familie avut nainte de casatorie (exemplu: Bizescu Anelia, nascuta Priboianu) si codul numeric personal. La nscrierea adresei de domiciliu a proprietarului se vor preciza toate datele necesare expedierii corespondentei postale, mai ales pentru proprietarii domiciliati n alte localitati dect cele cuprinse n raza unitatii administrativ-teritoriale respective; - situatia juridica a imobilelor: denumirea actului de proprietate cu numarul si data eliberarii, cota din coproprietate unde este cazul, suprafata nscrisa n acte pentru fiecare parcela, corp de proprietate si constructie, dupa caz. nscrierea datelor privitoare la situatia juridica a imobilelor aflate n proprietatea persoanelor juridice se face potrivit specificatiilor din actele normative sau din alte acte n temeiul carora au dobndit dreptul real supus nscrierii. n cazul n care nu exista titlu de proprietate, nscrierea se va face pebaza posesiei exercitate sub numele de proprietar la data identificarii cadastrale, precum sl a unei declaratii pe proprie raspundere a persoanei detinatoare a imobilului. n situatia n care un imobil este ntr-un litigiu n curs de judecata, pe fisa datelor cadastrale se face mentiunea "imobil n litigiu'' si se nominalizeaza partile si obiectul litigiului.

n cazul imobilelor dobndite prin mostenire se nregistreaza numele mostenitorului, felul mostenirii si actele care dovedesc calitatea de mostenitor. La identificarea proprietarilor persoane juridice se nscriu urmatoarele date: denumirea persoanei juridice, codul SIRUES si adresa postala a sediului. Daca un imobil constituie obiectul proprietatii pe etaje sau apartamente, n fisa corpului de proprietate se vor scrie proprietarii respectivi, aratndu-se pentru fiecare (sub forma fractionara sau n procente) numarul de parti din ntreg care i revin, indiferent daca locuieste sau nu la adresa imobilului. n cazul cladirilor cu mai multe apartamente se ntocmeste pentru fiecare cladire lista proprietarilor si a titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor ca anexa la fisa corpului de proprietate. n aceasta lista se nscriu toti proprietarii grupati pe intrari, astfel: numarul cadastral al corpului de proprietate, numarul blocului, numarul etajului, numarul apartamentului, numele, prenumele proprietarului si codul numeric personal sau, dupa caz, denumirea persoanei juridice si codul SIRUES, suprafata totala ocupata, n proprietate exclusiva sau n proprietate comuna, denumirea actului de proprietate si data emiterii acestuia. n situatia n care n cladirea respectiva sunt si apartamente aflate n proprietatea privata a statului sau a unitatii administrativ-teritoriate, se nscrie denumirea persoanei juridice care administreaza fondul locativ de stat, codul SIRUES si datele de identificare a locatarilor. Lista proprietarilor se ataseaza la fisa bunului imobil. La stabilirea dreptului de proprietate asupra corpurilor de proprietate care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public, se vor respecta prevederile Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile ulterioare. La stabilirea limitelor imobilelor, apartinnd titularilor cadastrelor de specialitate, se tine seama de prevederile legale privind delimitarea acestora, specifice fiecarui domeniu de activitate.

Scopul ntocmirii planurilor:

- nscrierea cu caracter nedefinitiv n cartea funciara a actelor si faptelor juridice privind terenurile si constructiile situate pe un teritoriu administrativ, pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrul-general; - solutionarea contestatiilor cu privire la corectitudinea si exactitate; datelor referitoare la un corp de proprietate; - dupa finalizarea lucrarilor de introducere a cadastrului general ntr-o unitate administrativ-teritoriala, pentru elaborarea documentatiilor-topo-cadastrale necesare

realizarii proiectelor si studiilor din domeniul constructiilor, urbanismului si amenajarii teritoriului, solicitate de administratia publica locala pentru emiterea avizelor, certificatelor si autorizatiilor legale, precum si pentru solutionarea aspectelor legate de constituirea sau reconstituirea proprietatilor.

Continutul documentatiei
Documentatia privind ntocmirea planurilor cadastrale de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate cuprinde: - memoriul tehnic justificativ; - planul de ncadrare n zona, ntocmit la o scara convenabila, de regula 1: 2 000 -1:10000; - planul de amplasament propriu-zis; - inventarul cu coordonatele punctelor vechi utilizate la ridicarea topografica a imobilului, n Sistem Stereografic 1970 sau local; - inventarul cu coordonatele punctelor de pe conturul imobilului/corpului de proprietate si a patru puncte de detaliu stabile (borne, picheti de fier, colturi de cladiri, camine de vizitare, puncte de frngere ale mprejmuirilor n intravilan si stlpi, tarusi de lemn si borne n extravilan), care pot servi la reconstituirea sistemului de coordonate utilizat la determinarea limitelor de proprietate; - descrierile topografice ale punctelor stabile. www.ancpib.ro www.oncpib.ro doc.cad mth piese componente.

V. INSTRUMENTE DE MASURAT 1.NOTIUNI DESCRIPTIVE PRIVIND APARATURA ELECTRONICA

a)Principii utilizate la masurarea electro-optica a distantelor

Principiul de baza al tahimetrelor electronice este acela ca toate aparatele emit o unda electro magnetica de la un emitator la un reflector,care dupa reflexive ajunge la un receptor apoi este prelucrata. Preponderat se folosesc unde electro magnetice cu lungimea de unda 0,5 m 1,0 m.Se pot formula trei principii de masurare,doua dintre ele folosesc unda emisa ca si semnalpe care se fac masuratorile,iar al treilea principiu moduleaza unda emisa suprapunand acesteaia un alt semnal pe care se executa masuratoarea .Pot fi astfel enumerate urmatoarele procedee: procedeul cu impulsuri-la care emitatorul emite in intervale foarte scurte de timp semnale,iar fascicolul serveste si la masurarea distantei; procedeul prin interferenta-semnalul emis este folosit si ca semnal pe care se face masuratoarea . procedeul fazic-semnalul continuu emis i se moduleaza un semnal pe care se face masuratoarea. In prezent procedeul fazic este cel mai des utilizat. Procedeul cu impulsuri

Avantajele procedeului cu impulsuri sunt: pot fi realizate masuratori univoce,cu rezoluti foarte mariin intervale de timp foarte scurte; pot fi masurate distante mari intrucat impulsurile au o energie destul de ridicata; exista posibilitatea masurarii unor distante reduse fara receptor special,chiar spre obiecte inaccesibile din teren; Dezavantajele procedeului cu impulsuri sunt: din motive de securitate,energia impulsului nu poate fi marita peste limita admisa de masuratori; sunt necesare realizari tehnice deosebite,pentru a putea cuprinde efectulperturbator al parametrilor atmosferici ai impulsului. Procedeul cu interfata

Avantajele procedeului interferometric sunt: este metoda cea mai precisa pentru masurarea distantelor; are rezolutia cea mai ridicata pentru masurarea distantelor.

Dezavantajele acestei metode sunt urmatoarele: aparatura bazata pe aceasta tehnica este foarte costisitoare,iar masuratoarea este foarte laborioasa; procedeul poate fi aplicat numai daca reflectorul mobil se deplaseaza riguros in lungul axei optice a laserului; procedeul se paote aplica rational numai pentru lungimi de 50m. pentru realizarea interferentei sunt necesare reglaje de precizie deosebit de ridicate; prin acest procedeu nu se obtin informati referitoare la directia de deplasare a reflectorului mobil. In concluzie,procedeul interferometric isi gaseste aplicatie mai mult in laboratoarele de etalonare si calibrare si mai putin in practica geodezica. Procedeul fazic

Avantajele procedeului fazic sunt : Este un procedeu bine testat,utilizat astazi la foarte multe tahimetre electronice; Procedeul nu este sensibil la intreruperea temporara a undei.

Dezavantajele metodei sunt: O masuratoare univoca nu este posibila cu un singur semnal,deci cu o singura lungime de unda; Este procedeul ce necesita baterii puternice si durabile.

b) Prezentarea generala a unei statii totale Incepand cu anul 1970 odata cu dezvoltarea informaticii,electronicii si a mecanicii fine,s-au facut schimbari structurale si in domeniul masuratorilor terestre prin aparitia primelor dispozitive electronice de masurat distante,apoi inglobarea microprocesoarelor si posibilitatea stocarii automate a datelor preluate din teren. Tahimetrele electronice sunt instrumente geodezice cel mai des utilizate in masuratorile terestre. Componentele principale ale unei statii totale sunt:teodolitul,telemetrul,tastatura si afisajul si microprocesorul, Teodolitul este electronic.el are forma,elementele componente si axele asemanatoare teodolitelor clasice,diferentele cele mai importante aparand in constructia cercurilor gradate si la dispozitivele de efectuare

a lecturilor.Dispozitivele de citire genereaza impulsuri care sunt transformate de un microprocesor in semnale codificate ce sunt transmise catre echipamente periferice. Telemetrul este de tip electrooptic si este incorporat in teodolit. Toate corectiile ce se aduc distantelor masurate si care pot fi evaluate cu ajutorul unei relatii matematice,sunt aplicate automat. Tastatura si afisajul asigura comunicarea operator-instrument in efectuarea masuratorilor si controlul acestora.Ecranul de afisare este cu cristale lichide,in sistem alfanumeric,,cu tendinte de marire pentru a permite afisarea simultana a tuturor informatiilor.Pe afis vor aparea valoarea directiilor sau unghiurilor masurate.Se poate introduce orice lectura(inclusiv valoarea zero)pe directia origine.inregistrarea citirilor se face pe suporti magnetici,fie pe o discheta introdusa in aparat. Microprocesorul este componenta cea mai importanta a statiei totale,avand functii multiple.Prin intermediul programelor existente in memoria acestuia ce actioneaza asupra perifericelor si in memoria de date. Exista posibilitatea cuplari cu carnete electronice de teren pentru facilitarea stocari datelor si utilizarea in prelucrare a unor date mai vechi precum si a unor programe de calcul specific masuratorilor topografice.

2.DESCRIEREA APARATURII UTILIZATA a)Introducere

Aparitia statiilor totale si a unor programe specializate a reprezentat un pas important in automatizarea procesului de realizare a lucrarilor topografice si topografice ingineresti.Astfel,datele rezultate din masuratori sunt transferate intr-un PC si apoi,utilizand programe destinate acestui domeni,aceste date sunt prelucrate,rezultand,in final,un produs grafic digital sau clasic,dupa cerintele beneficiarului. In cazul studiului de caz s-a utilizat o statie totala construita de firma Leica Geosystems si anume statia totala Leica TCR 407,pentru care voi face o scurta trecere in revista a acestui instrument.

b) LEICA TCR 407

Leica Geosystems construieste statii totale electronice de inalta calitate.Tehnologia folosita ajuta la usurarea muncii in lucrarile zilnice.Instrumentul este ideal pentru lucrari topografice si lucrari de trasare .Modul de utilizare a functiilor instrumentului pot fi invatate fara probleme intr-un timp foarte scurt.

I. Parti componente ale statiei totale LEICA TCR 407

Figura 1. partile componente ale statiei totale leica tcr 407 1) Colimator 2) Lumina de ghidare EGL (optional) 3) Surub de miscare fina pe verticala

4) Baterie 5) Distantier pentru bateriile GEB111 6) Capac baterie 7) Ocular,clarificare reticul 8) Focusarea imaginii 9) Maner de transport detasabil 10) Interfata seriala RS232 11) Surub de calare 12) Obiectiv cu EDM (Electronic Distance Measurement) incorporat 13) Display 14) Tastatura 15) Nivela sferica 16) Tasta on/off 17) Tasta trgaci Trigger key 18) Surub de miscare fina pe orizontala

II. Tastatura si display

Figura 2 Tastatura si display-ul statiei totale LEICA TCR 407 1) Bara de selectie,campul pentru masuratori. 2) Simboluri

3) Taste cu functii fixe 4) Taste de navigare controleaza bara-input in editare si introducere sau controlul barei de selectie. 5) Taste functii,au functie variabila afisata pe ultima linie a display-ului deasupra tastei. 6) Bara de functii soft afiseaza functiile care pot fi chemate cu tastele functii.

Taste cu functie fixa

[PAGE] Deruleaza paginile, in cazul in care avem mai multe. [MENU] Acces la programe,setari,data manager,calibrari,parametri de comunicare,system information si data transfer. [USER] Tasta programabila cu functie din meniul FNC. [FNC] Acces rapid la functiile pentru masurare. [ESC] Iesire dintr-un dialog sau editor cu activarea valorii precedente.intoarce la nivelul anterior. [ENTER] Confirma text,continua cu campul urmator. Tasta TRIGGER Tragaciul are trei setari: ALL,DIST,OFF. Tasta poate fi activa in meniul Configuration. Taste soft Functiile sunt afisate pe ultima linie a ecranului.Pot fi activate prin tastele-functii corespunzatoare.Valabilitatea fiecarei functie depinde de programul/functiile active. -[ALL] masoara distanta,unghiurile si inregistreaza punctul. -[DIST] masoara distanta fara sa inregistreze. -[REC] salveaza valorile afisate. -[ENTER] sterge valorile afisate si asteapta introducerea unei noi valori. -[ENH] permite introducerea coordonatelor. -[LIST] afiseaza lista cu punctele valabile. -[FIND] porneste cautarea pentru punctul introdus. -[EDM] afiseaza setarile EDM. -[IR/RL] schimba distomatul de pe IR pe RL.

CAPITOLUL VI

STUDIU DE CAZ

INTOCMIREA DOCUMENTATIEI PENTRU INSCRIEREA IN C.F. A IMOBILUL DIN BRAGADIRU, STR. SPERANTEI NR 30-32,JUD. ILFOV

Descrierea lucrarilor topografice si geodezice

Obiectul prezentei lucrari il constituie inscrierea unui teren in C.F. situate in Bragadiru,Str Sperantei Nr. 30-32,Jud. Ilfov In vederea ridicarii au fost materializate 2 puncte noi ce au fost determinate GPS . Punctele au fost determinate in sistemul de coordinate Stereogeografic 1970. Masuratorile sau realizat cu statia totala Leica TC 307S, S-a efectuat o drumuire poligonometrica sprijinita la capete pe punctele determinate GPS . Reteaua de ridicare este formata din 2 puncte de statie ,precizata de determinare a acestora fiind 5 cm. Precizia de determinare a punctelor de detaliu si a punctelor de pe conturul imobilului este de 10 cm . Schitele de reperaj pentru punctele noi GPS ,schita drumuirii,inventarul de coordinate,si datele de teren sunt anexate la dosar . s-a redactat un plan de situatie la scara 1:500 pe care s-au reprezentat cu fidelitate detaliile specifice si relatia cu vecinatatile . Pelucrarea datelor de teren ,calculate si redactarea planurilor de situatie s-au facut folosind programe automate de prelucrare . Procesarea datelor GPS s-a executat cu software-l Leica Geo Office produs de catre Leica Geosystems .S-au transferat datele din statia totala in calculator,s-au calculat coordonatele punctelor radiate cu programul Toposys. S-a procedat la unirea punctelor de pe conturul corpurilor de propietate ,obtinandu-se planul cadastral al imobilelor cu ajutorul programului AutoCad2012 .

Atat lucrarile de teren cat si calculele si prelucrarea datelor s-au executat respectarea normelor si normativelor in vigoare. Toate actele si datele necesare lucrurii ne-au fost puse la dispozitie de proprietar.

Executant, BUTURUGA MUGUREL