Sunteți pe pagina 1din 15

1.

Descrierea produsului
Firma S.C. Bestpellets.S.R.L ofera spre comercializare o gama variata de peleti, acestia sunt deseuri lemnoase, deshidratate si comprimate, pana la dublul densitatii energetice a lemnului verde.In plus fata de densitatea marita peletul are o putere caloric mai mare si costuri mai mici de transport, in esenta peletul de lemn devine un inlocuitor pentru diversi combustibili fosili. Din punct de vedere al clasificarii, peletii se impart in doua categorii: Peleti proveniti din biomasa lemnoasa (rumegus si deseuri de lemn) Peleti proveniti din deseurile agrare, denumiti generic agri-peleti (paie, coceni, coaja de floarea soarelui, srot de rapita, etc.)

Caracteristici tehnice ale peletilor: Diametrul 4-10 mm; Lungime <50 mm; Greutate in vrac 650 kg/mc; Densitate volumetrica >1200 kg/mc; Umiditate < 8%; Cenusa <1,5%; Putere caloric 16,9 19,5 MJ/kg sau ~4500 kcal/kg.

2. Organigrama societatii S.C.Bestpellets S.R.L

3. Analiza SWOT Avantaje (puncte tari): Gama de produse foarte variata; Concentrare catre client; Transport gratuit la destinatar a peletilor ce depasesc cantitatea de 2 tone; Amplasarea societatii in apropierea furnizorilor de materie prima; Capacitate de productie de rezerva; Echipament de ultima generatie; Peletii provin dintr-o sursa regenerabila si sutenabila care nu adduce nici o contributie efectului de sera, Rezolva colectarea si utilizarea deseurilor lemnoase si a produselor agricole cu un real beneficiu din punct de vedere ecologic; Nu prezinta pericol la manipulare si transport; Nu polueaza solul sau aerul in caz de accidente; Costuri scazute si cu evolutie constanta previzibila; Continut redus de apa si cenusa, cenusa care rezulta in proportii mai mici de 1,5% poate fi utilizata ca ingrasamant natural fiind bogata in minerale; Emisii scazute, peletii sunt neutrii din punct de vedere al emisilor de carbon; Au un continut scazut de metal; Densitate ridicata ,generand un cost de transport scazut; Potentialul de biomasa din Romania este aproape egal cu cel al energiei hidro; Pretul peletilor este mai stabil decat cel mereu crescator al combustibilor fosili; Este o sursa de energie moderna, curate, ieftina dar mai ales regenerabila.

Slabiciuni (Puncte slabe): Piata de desfacera nu este inca dezvoltata; Peletii nu sunt un produs asa convenabil din punct de vedere al comoditatii ca gazul sau derivati ai petrolului; Promovarea deficitara a peletilor ca fiind un combustibil fiabil; Clientii nu sunt bine educati cand vine vorba de peleti si in general a energiilor regenerabile;

Costurile pentru echipamentele de productie sunt inca mari, limitand dezvoltarea acestui segment; Concurenta; Aparitia defectiunilor la utilaje;

Oportunitati: Industria peletilor prezinta mai multe oportunitati care o fac extreme de atractiva: Instabilitatea preturilor combustibilor fosili si costul lor ridicat; Aprovizionare cu gaz si petrol poate devenii fluctuanta ea depinzand de stabilitatea pietei si securitatea zonei; Presiunea pus ape industria combustiblior fosili de asociatile care se ocupa cu protejarea mediului pune peletii intr-o lumina pozitiva; Piata peletilor ocupa deocamdata doar un mic procent din piata totala de energie si are astfel multe oportunitati de crestere a cotei de piata; Incurajarea de catre guvern a companiilor care produc combustibili ecologici; Necesitatea multor companii de a scapa de materile lemnoase ne ofera modalitatea de obtinere amateriei prime; Dorinta unui consummator casnic de a avea o gospodarie indeoendenta; Folosirea peletilor este mai ieftina decat a combustibilor fosili.

Amenintari: Dezvoltarea tehnologiilor de energie alternative; Alti combustibili proveniti din biomasa pot constitui produse care ar putea afecta piata peletilor; Dezvoltarea unor metode alternative de folosire al deseurilor lemnoase de catre fabric poate determina cresterea pretului materiei prime; Lipsa de personal instruit pentru instalarea si mentenanta sistemelor de incalzire.

4. Obiectivele proiectului
Obiectivele societatii S.C Bestpellets S.R.L sunt urmatoarele: Producerea de peleti din diferite materii prime; Comercilizarea peletilor si satisfacerea cerintelor clientilor; Folosirea ca materie prima a deseurilor (biomasa); Obtinerea de profit; Utilizarea tehnologiilor cu impact cat mai mic asupra mediului inconjurator.

5. Studiu de fezabilitate
Jusstificativul proiectului: Producem peleti deoarece: sunt o solutie energetic alternativa si eficienta din punct de vedere economic; produc o energie curate si reduc emisile de gaze cu effect de sera; din datele de statistici publice consumul de peleti din Europa a crescut de la 600 000 tone la nivelul anului 2000 pana la 7000000 tone la nivelul anului 2009; Romania are un potential de biomasa ridicat; Peletii pot fi arsi in central termice casnice sau industriale cu minime emisii in mediul inconjurator; Sistemele modern de alimentare stocare si ardere permit automatizarea complete a procesului in conditii de maxima siguranta

Cui ne adresam? Consumatorul casnic Peleti sunt folositi pentru producerea si apei calde menajere in sobe si centrale cu puteri cuprinse intre 7 si 50 kW; Peletii sunt considerati inlocuitorii gazelor naturale.Din comparatia celor doua tipuri de incalzire rezulta urmatoarele:peletii sunt mai ieftini cu 20-25% fata de gazul natural,nu prezinta pericol de explozie si se utilizeaza cu acelasi confort. Peletii se ambaleaza in saci de 15 kg Necesita spatiu de depozitare de 1,2 mp pentru 1 tona de peleti.

Consumatorul mediu Peletii sunt folositi pentru incalzirea si producerea apei calde la nivelul spitalelor, gradinitelor, pensiunilor, cladiri administrative dotate cu instalatii cu puteri cuprinse intre 50 si 500 kw

Consumatorul industrial Avem exemplul Suediei care utilizeaza peletii de lemn drept combustibil in termocentrale, prin modificarea arzatoarelor cu gratare mobile pentru carbuni; Consumatorul industrial dotat cu instalatii cu puteri cuprinse intre 0,5 si 4 MW; Utilizatorii peletilor pot beneficia de credite carbon, conform tratatului de la Kyoto pentru reducerea dioxidului de carbon, de pana la 60 euro pe tona folosita; Livrarea se face in big-bag.

Raport de impact: Producerea si comercializarea de peleti au urmatoaree beneficii:

Reducerea cantitatilor de deseuri de biomasa; Impact cat mai mic asupra mediului (folosirea de tehnologii curate); Creerea de locuri de munca; Dezvoltarea industriei care se ocupa cu valorificarea deseurilor;

Indicatorii de rentabilitate si cei de eficienta Cei mai utilizai VAN (Valoarea Actualizat Net) Se calculeaz cu relaia: VAN (Valoarea Actualizat Net) RIR (Rata Intern de Rentabilitate)

VAN

n CFj Chi VRn i j i 1 1 r j k 1 r 1 ra n a a k

unde: ra rata de actualizare la care se face calculul; Chi cheltuiala investiional n anul i; CFj cash-flow (fluxuri de ieire) ce se obine n anul j; VRn valoare rezidual a investiiei n anul n.

Ch1 Ch2 Ch3 0


Durata de execuie

... Chi
k

CF1

CF2

CF3

... CFn
VRn n

Durata de exploatare a investiiei

Dac proiectul este unic, cu o singur investiie (un utilaj), VAN se calculeaz:

VAN Chi
VAN

CFi VRn i n i 1 1 ra 1 ra
n

>0 =0 <0

proiectul este renatbil, se obin CF care s acopere cheltuielile i s-a obinut beneficiu. munc pe gratis, CF obinut acoper cheltuielile, beneficiu = 0 proiect respins

RIR (Rata Intern de Rentabilitate) este valoarea care utilizat ca rat de actualizare conduce la VAN = 0.

VAN

n CFj Chi VRn 0 i j n i 1 1 RIR j k 1 RIR 1 RIR k

Sau dac valoarea rezidual VR = 0

CFi Chi i i 1 1 RIR

SSM-structura de separare a muncii

F1 Aprovizionare-Achizitionarea de materii prime (deseuri de biomasa) si depozitare lor pana la inceperea procesului de productie de peleti. F2 Producerea Etapele procesului de productie sunt formate din urmatoarele: Unitatea de sortare; Unitatea de uscare; Unitatea de rafinare; Unitatea de peletizare; Unitatea de ambalare.

F3 Depozitarea-dupa ambalarea peletilor in big-bag de 1 tona si saci de 15-20 kg se depoziteaza in spatii special amenajate. F4 Cpmercializarea-distributia si reclama peletilor se face prin intermediul lanturilor de magazine.

6.Evaluarea riscurilor
Principalele surse de risc vin din partea: 1.Materia prima: cresterea pretului la rumegus; posibiliatea disparitiei furnizorilor de materie prima (criza economica).

2.Instalatia/Utilaje: Pretul ridicat al instalatiei ; Posibilitatea de defectare a instalatiei.

3.Personalul: Lipsa personalului calificat

4.Clientii.

7.Bugetul Materie prima: Capacitatea de productie este de 4200 tone pe an, astfel lunar linia de productie realizeaza lunar 350 tone de peleti. Pentru realizarea unei tone de peleti este nevoie de 1,5 mc rumegus, pretul mediu al unui mc de rumegus este de 7euro. Pretul materiei prime pentru o luna de productie este de 5250 euro.

Pretul instalatiei:

Buget total: 530 000 euro

8. Matricea 4C(cine cu cine comunica)


Destinatar Iniiator MG A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S Consultant M G Echipa A B C D E F G H I J K L M N O P Client Q R S Consultant

Legenda: -zilnic -periodic (la sedinte) cand este nevoie. -nu comunica

Unde : A-Director Tehnic B-Director commercial C-Director R-H D-Director financiar-contabil E-Jurist F-Sef productue G-Sef mentenanta H-Sef aprovizionare I-Sef Marketing J-Sef contabil K-Sef financiar L-Sef control gestiune M-Muncitor Productie N-Muncitor mentenanta O-muncitor aprovizionare P-Driector relatii client Q,R,S-Clientii

9. Plan detaliat de lucru (PDL)


Sarcina Responsabil Durata Cel mai devreme Start Final 15/05 16/05 Productia peletilor Cod bugetar Buget alocat Drum critic Identificator

Sef Sectie Productie


Start Final 16/05 18/05 Rezerva Cel mai trziu

50000 RON Popescu Vasile

Precedente

Obiectiv Importana

Realizarea de peleti Riscuri posibile (implicaii urmri) n Dependente

Politica firmei Clieni Alte proiecte Alte Resurse consumate Oameni Lei Timp

. Clienti rau platnici Deschiderea unui magazin propriu de desfacere Locul de desfurare Hala de Proiectare Standarde aplicabile

8 muncitori 50000 RON 1 luna Aprobri necesare Autorizatie de functionare,autorizatie de mediu Comunicarea progresului i finalizrii sarcinii

Necesit pregtiri speciale? Nu

realizarea de peleti conform caracteristicilor tehnice

Plan detaliat de lucru (PDL)

10. Fisa sarcinii

Fisa sarcinii

11.Diagrama proiectului

12. Diagrama Gantt


15.05 comanda materii prime aprovizionare fabricare ambalare depozitare comercializare 18.05 17.06 19.06 23.06 24.06 1.07 2.07 3.07 1.08