Sunteți pe pagina 1din 17

GRUP SCOLAR ECONOMIC ADMINISTRATIV ION BARBU GIURGIU

ATESTAT
PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 3

MODUL:ANALIZA PIETEI TEMA: CONTINUTUL,ROLUL SI FUNCTIILE DISTRIBUTIEI MARFURILOR PROFESOR COORDONATOR:SIMPALEA STELUTA ELEV:UNGUREANU IONUT-MADALIN CLASA a XII-a A

ANUL SCOLAR 2010 2011

CUPRINS

BIBLIOGRAFIE Pag 3 ARGUMENTULPag 4

CAPITOLUL I

1.1 CONTINUTUL DISTRIBUTIEI MARFURILOR..Pag 6 1.2 ROLUL SI FUNCTIILE DISTRIBUTIEI..Pag 6 1.3 TIPOLOGIA CANALELOR DE DISTRIBUTIE.Pag 7

CAPITOLUL II
2.1 ASPECTE SPECIFICE PRIVIND DISTRIBUTIA MARFURILOR SI A CIRCUITELOR COMERCIALE IN CADRUL UNIUNII EUROPENEPag 10 2.2 EVOLUTIA DISTRIBUTIEI MARFURILOR SI A CIRCUITELOR COMERCIALE PE PLAN MONDIAL Pag 15 2.3OBIECTIVELE PROCESULUI DE DISTRIBUTIE......................................... .......Pag17

- BIBLIOGRAFIE -

1 . V i c t o r D a n c i u , M a r k e t i n g - m a n u a l p e n t r u c l a s a a XI a , F i l i e r a t e h n o l o g i c a , p r of i l : S e r v i c i i , s p e c i a l i z a r i l e :economic-administrativ,Ed. Economica,Bucuresti 2001 2 . C o o r d o n a t o r p r of e s s o r I l i e S u z a n a C a m e l i a , p r of . T a n i s l a u C r i s t i n a , pr o f . P o s b n e i C a t a l i n a , p r of . A r d e l e a n M a g d a l e n a M e di u l C o n c u r e n t i a l a l A f a c e r i l o r m a n u a l p e n t r u c l a s a a X I I - a , F i l i er a t e h n o l o gi c a , p r o f i l : S er v i c i i , E d . O s c a r p r i n t ,B u c u r e s t i 2 0 0 7 3 . D a n c i u V . M a r k e t i n g , M e t o d o l o g i e s i pr a c t i c a ,E d . Dacia Europa Nova,Lugoj 2000 4. Davies,G.Hawis,K.Small Business:The independent retailer,MacMillan Education Ltd. London,1990 5. Chevalier,R.:Cine va inghiti si pe cine in cadrul distributiei in Europa?,Comunicare la congresul i n t e r n a t i o n a l al A s o c i a t i e i I n t e r n a t i o n a l e a D i s t r i b u t i e i (AIDA),Viena,1996. 6 . P a t r i c h e , D . : E c o n o m i e c o m e r c i a l a ,E d . I n s t i t u t National Virgil Madgearu,Bucuresti,1993. 7.Kotler,Ph.:Managementul marketingului,Ed. Teora,Bucuresti,1997. 8.Garosci,R.:La ce se pot astepta firmele de distributie de la noile evolutii in politica comerciala a UE ,Comunicare la Congresul international al Asociatiei Internationale a D i s t r i b u t i e i ( A I DA ) ,V i e n a , 1 9 9 6 .

-ARGUMENT-

Problematica distributiei marfurilor,prin complexitatea sa,trebuie abordata intr-un context mai larg,pentru a putea evidentia consistenta si perspectivele unui asemenea sector,luandu-se in considerare,pe de o parte,diversitatea formelor sale comert cu amanuntul,comert cu ridicata,comert mijlociu etc. iar,pe de alta parte necesitatea unei evaluari corecte a rolului sau atat in ceea ce priveste dezvoltarea productiei,cat si in promovarea si modernizarea consumului,astfel incat sa poata fi apropiatat de toate celelate forme si sectoare ale pietei. Intr-o asemena acceptiune,este necesar a se porni de la schimbul de marfuri si rolul acestuia in evolutia economica a fiecarui stat sau comunitate. Organizarea schimburilor de marfuri,in realizarea carora este antrenat comertul,constituie unui dintre actele fundamentale ale societatii. Acest act care antreneaza intreaga structura sociala,prin actiuni mai mult sau mai putin spontane,defineste,de fapt,locul economiei in ansamblul vietii sociale,specializarea tot mai puternica si delimitarea din ce in ce mai riguroasa a domeniilor de actiune atat in cadrul frontierelor nationale,cat si pe scara mondiala. Multitudinea de intreprinzatori particulari sau colectivi,ce produc sau comercializeaza produse,cresterea numarului de cunsumatori sau a intreprinderilor utilizatoare ce au nevoie de produse,aparitia cumparatorilor reprezentanti precum si a diferitelor categorii de intermediari,au generat,in timp,aparitia unui cadru propice desfasurarii si derularii schimburilor respective.Un asemenea cadru este reprezentat de piata,care apare ca un ansamblu de medii de comunicatii prin care vanzatorii se informeaza unilateral asupra a ceea ce se ofera ,a ceea ce au nevoie,asupra preturilor pe care le cer sip e care le propun,in scopul incheierii tranzactiilor. O componenta importanta a activitatii pe care agentii economici o desfasoara in cadrul pietei este reprezentata de procesul de comercializare.

Mijloacele si operatiunile desemnate prin termenul de distributie ,se clasifica in doua mari categorii,ce pot fi consemnate prin notiunile de distributie comerciala si distributie fizica. Distributia comerciala consta in a transfera titlul de proprietate asupra produsului de la producator la consummator.Distributia respectiva poate fi asigurata prin intermediul agentilor de distributie .Acestia pot fi individuali ca de exemplu vanzatorii din intreprinderi,sau pot fi intreprinderi de comert cu ridicata,societati comerciale ce se ocupa de comertul prin corespondenta sau de comertul cu amanuntul etc. Distributia fizica,la randul sau, consta in a pune,din punct de vedere material,,bunurile si serviciile la dispozitia consumatorilor,cu ajutorul mijloacelor de transport si al stocajului .Distributia fizica mai este intalnita in literatura de specialitate si sub denumirea de logistica comerciala. In economia moderna ,caracterizata printr-o complexitate deosebita,cazurile cand un producator poate sa-si vandal direct marfurile realizate sunt mai rare.Fabricantul lumii moderne are posibilitatea de a apela la o serie de intermediari ce indeplinesc in cadrul pietei diverse functii,alcatuind anumite circuite comerciale sau intrand ca elemente componente ale lantului logistic specific fiecarui produs destinat pietei.Cautand sa vina in sprijinul tuturor participantilor la realizarea fluxului produselor ( producator-comert cu ridicata-comert cu amanuntul-consumator) lucrarea de fata incearca sa lamureasca o serie de probleme legate de distributie ,abordate din punct de vedere commercial.Ea usureaza astfel procesele de decizie cu privire la stabilirea circuitelor produselor ,atat sub aspectul fundamentarii cailor de alegere a canalelor de distributie de catre producatori si stabilirii logisticii corespunzatoare acestora,cat si in ceea ce priveste sistemele de integrare a grosistilor,detailistilor in vederea asigurarii retelei de unitati si a formelor corespunzatoare de comercializare a marfurilor in cadrul fiecarei zone si a tuturor punctelor de consum.

CAP.I. Continutul,rolul si distributia marfurilor


1.1 Continutul distributiei marfurilor Termenul de distributie desemneaza ansamblul mijloacelor si al operatiunilor care asigura punerea la dispozitia utilizatorilor sau a consumatorilor finali a bunurilor si serviciilor realizate de catre intreprinderile producatoare.Sau,altfel spus,distributia reprezinta procesul prin care bunurile si serviciile sunt puse la dispozitia consumatorilor intermediari sau finali,asigurandu-li-se acestora facilitatile de loc,timp,marime etc.,a nevoilor consumatorilor si,prin aceasta,cresterea cifrei de afaceri ,generatoare de profit ,a fiecarei firme implicate in tranzactiile comerciale . 1.2 Rolul si functiile distributiei Producatorii si consumatorii,in cadrul oricarei societati ,sunt separate prin distanta ,prin ingnorarea reciproca a mijloacelor si nevoilor ,prin disproportii intre cantitatile oferite de catre fiecare producator si cele cerute de fiecare consummator,precum si prin decalajul dintre perioadel de realizare a produselor si momentul manifestarii nevoilor .Comertul ,ca faza intermediara esentiala intre functia productiei sic ea a consumului sau a utilizarii ,trebuie sa asigure echilibrul necesar in cadrul pietei si fluiditatea actelor de vanzare-cumparare. Pornind de la aceste considerente ,distributiei ii revine rolul de a regularize miscarea bunurilor si serviciilor intre productie si consum si de a satisface nevoile consumatorilor ,furnizandu-le o serie de servicii ca : proximitatea pretului de vanzare,posibilitatea de a alege dintr-un sortiment larg bunurile si serviciile care corespund cel mai bine nevoilor si exigentelor .In vederea realizarii echilibrului necesar in cadrul pietei ,prin regularizarea miscarii bunurilor si serviciilor intre productie si consum ,distributia reuneste un ansamblu de functii economice esentiale atat pentru producatori cat si pentru consumatori ,permitand scurgerea productiei spre locurile de consum ,in cele mai bune conditii. Intre principalele functii ale distributiei,literature de specialitate consemneaza :

Schimbarea proprietatii asupra produsului,respective efectuarea transferului succesiv al dreptului de propretate de la producator la consummator prin intermediul actelor de vanzare-cumparare. Deplasarea produselor de la producator la consumator prin intermediul activitatilor de transport ,stocare,conditionare,manipulare, demontare sau asamblare,ambalare,etalare,vanzare,etc. Informarea ,consilierea si asigurarea service-ului dupa vanzare in vederea asigurarii unei bun informari a clientelei cu privire la posibilitatile de satisfacere a diverselor trebuinte ,facilitarii operatiunilor de alegere a produselor necesare si ajutarii in procesul de intretinere si utilizare a diverselor bunuri achizitionate . Finantarea unor operatiuni comerciale ,functie ce are in vedere existenta unor cazuri in care agentii de distributie finanteaza intreprinderile de productie in procesul de cumparare si stocare a produselor in unele perioade in care marfurile vor fi produse si nu vor fi vandute imediat clientului final. Functiile enumerate scot in evidenta faptul ca rolul distributiei este multiplu si benefic atat pentru producator cat si pentru consumator. 1.3 Tipologia canalelor de distributie Modalitatile de trecere a unui produs din sfera productiei in sfera consumului formeaza circuitul de distributie al acestuia.Circuitul de distributie sau circuitul comercial include atat producatorul cat si consumatorul,precum si toti intermediarii cu caracter comercial implicati in transferul respectiv. Studiul circuitelor de distributie comporta analiza intermediarilor si a diverselor organisme interesate in miscarea marfurilor spre utilizatori,precum si a problemelor referitoare la orientarea fluxului acestei miscari .In aceste conditii,circuitul de distributie nu trebuie avut in vedere doar ca un itinerariu al deplasarii produselor ,ci ca o succesiune de transferuri ale titlului de proprietate al produsului intre diferitele verigi componente ale lantului de distributie.

Definirea circuitelor de distributie are in vedere si faptul ca acestea reprezinta un organism complex,ce are dimensiuni legate de lungime ,latime si adancime: Lungimea circuitului de distributie este data de numarul verigilor intermediare care participa succesiv la realizarea transferului marfurilor de la producator la consumator .Tinand seama de acest criteriu ,practica comerciala a impus urmatoarea structura a circuitelor de distributie : Circuite foarte scurte,in cadrul carora nu intervine nici un intermediar ,vanzarea fiind realizata direct de firma producatoare sau de reprezentantii acesteia catre consumatorii finali;

Circuite scurte ,care nu comporta intre producator si clientul final decat un intermediar ,care,in mod frecvent ,este un detailist;in cadrul acestui tip de circuit comercial ,cea mai mare parte a muncii de comercializare cade in sarcina producatorului. Circuite medii,unde producatorul vinde produsele sale unei centrale de cumparare care le distribuie apoi diferitelor puncte de vanzare. Circuite lungi ,care cuprind mai multi intermediari ,atat grosisti cat si detailisti,agenti etc.

De mentionat faptul ca un produs poate urma diverse circuite pentru a ajunge la destinatarul sau .Sunt insa situatii in care ,datorita naturii produselor ,in special cand este vorba de cele agricole ,circuitele comerciale trebuie sa capete o mare complexitate ,antrenand numerosi intermediari si multiple mutatii de produse in cadrul fluxului producator-consumator. Referindu-se la activitati de intermediere ,distributiei ii revine rolul de a regulariza miscarea bunurilor si serviciilor intre productie si consum si de a satisface nevoile consumatorilor furnizandu-le o serie de servicii. In procesul regularizarii miscarii marfurilor ,distributia reuneste un ansamblu de functii economice care se refera la : schimbarea proprietatii asupra produsului ,deplasarea fizica a

produselor ,informarea ,consilierea si asigurarea service-ului dupa vanzarea si finantarea unor operatiuni comerciale . Tipologia circuitelor de distributie desemneaza modalitati de trecere a unui produs din sfera productiei in sfera consumului. Cunoastereaa circuitelor de distributie comporta analiza intermediarilor si a diverselor organisme interesate in miscarea marfurilor spre utilizatori ,precum si a problemelor referitoare la orientarea fluxului acestei miscari. Circuitele de distributie prezinta anumite trasaturi definitorii ,valabile pentru intreaga lume a marfurilor care formeaza obiectul tranzactiilor comerciale ,cat si o serie de caracteristici prin care se particularizeaza circuitul fiecarei categorii de produse .Acest fenomen a determinat specialistii sa abordeze distinct Circuitele de distributie pentru bunurile de consum individual Circuitele de distributie pentru produse de utilizare productiva. Circuitele de distributie pentru produsele agricole Circuite de distributie pentru servicii.

Pentru orientarea activitatii de distributie a marfurilor dintr-o anumita tara este absolut necesar sa se cunoasca in permanenta ,pe langa conceptele de baza privind procesul de distributie si modul in care evolueaza sistemele de distributie din diverse tari ale lumii.Aceasta pentru a se putea alinia respectivul proces la preocuparile de modernizare a distributiei din diverse zone ale globului,cat si pentru a se asigura o integrare functionala a acestuia in circuitul mondial de valori .In acest sens ,analizele efectuate au scos in evidenta faptul ca economia contemporana ,prin complexitatea fenomenelor pe care le genereaza ,face ca metodele de distributie sa evolueze permanent .Asistam astfel ,in mod continuu ,la aparitia unor noi forme de vanzare cu ridicata si cu amanuntul,precum si la conturarea unor noi sisteme de distributie . Intre principalele strategii de inovare si diversificare a distributiei care s-au impus atentiei intreprinzatorilor si care contureaza o tendinta cu caracter de generalizare si expansiune chiar in afara granitelor tarilro din Uniunea Europeana ,unele tind a se contura ca elemente de profil.Intre acestea ,mai importante apar

:strategiile de aliante geografice sau preluare a controlului unor firme de catre altele mai puternice ,strategii de cucerire a unei parti dintr-o piata prin diferite segmente de distributie ,strategii de distributie fundamentate pe concepte referitoare la promovarea spiritului si gandirii clientilor,stragiile fundamentate pe concepte diferite referitoare la activitatea de baza (a fi numarul unu in comertul unei anumite tari ) .

CAPITOLUL

II

2.1 Aspecte specifice privind distributia marfurilor si a circuitelor comerciale in cadrul U.E. O analiza atenta asupra conceptelor si ideilor promovate de principalii specialisti si lideri ai diverselor comitete si comisii de specialitate ale Uniunii Europene faciliteaza conturarea unor elemente de politica comerciala ,care,structurate si operationalizate ,devin de un real folos pentru orientarea distributiei din Romania ,putand asigura atat cadrul stiintific macrocomercial ,indiferent de natura si marimea lor .Asemenea elemente se refera la : Cresterea rolului distributiei in cadrul sectorului tertiar Modificarea sistemelor de colaborare dintre marile forme de distributie si intreprinderile comerciale mici si mijlocii. Conturarea unor noi strategii de distributie si modificarea raportului de forte concentrate in cadrul distributiei .

Pe primul loc in ceea ce priveste specialitatea politicilor comerciale promovate in cadrul Uniunii Europene situam aspectele referitoare la cresterea rolului distributiei in cadrul sectorului tertiar .O asemenea abordare are in vedere, pe de o parte ,cresterea puternica a sectorului tertiar ,prin trecerea societatii contemporane de la o economie industriala la o economie a informatilor si centralizarea serviciilor sau,altfel spus,gandirea serviciilor ca element fundamental al economiei,iar,pe de alta parte ,conturarea sectorului distributiei ca un mecanism esential al economiei Uniunii Europene .

10

Una din tendintele ce dau profilul procesului de distributie din etapa actuala si care isi pune amprenta si asupra circuitelor comerciale o constituie extinderea publica a sistemelor de distributie integrate.Ultimul sfert de veac a fost caracterizat ,in mod esential,printr-un progres rapid al intreprinderilor de mare capacitate care practica un comert integrat .Cu cateva exceptii din unele tari ,exceptii care se refera la economate si la unele intreprinderi cooperatiste ,acest comert acopera toate domeniile sau ramurile comerciale,tinzand sa cuprinda majoritatea intreprinderilor comerciale .Progresul cel mai spectaculos l-au inregistrat insa intreprinderile nou create ,care de la inceput si-au stabilit un asemenea obiectiv ,axandu-se pe crearea unor magazine moderne ,cu mari suprafete si bine utilate din punct de vedere tehnologic,capabile sa desfasoare activitati specifice tuturor stadiilor de circulatie a marfurilor (comertul cu ridicata,micgros si comertul cu amanuntul),iar in cadrul comertului cu amanuntul putandu-si asuma responsabilitatea transmiterii marfurilor catre punctele de consum . Presiunea concurentiala si preocuparile intreprinzatorilor de a moderniza continuu activitatea de distributie au generat o amploare deosebita a distributiei verticale ,orizontale si cu mai multe canale. Circuitele comerciale sau de distributie verticala au in vedere un sistem format dintr-un producator ,unul sau mai multi angrosisti si unul sau mai multi detailisti care actioneaza ca un organism unitar .Unul dintre membrii circuitului are dreptul de proprietate asupra bazei logistice ,precum si dreptul de franciza sau detine un asemenea control asupra lor incat ii determina pe acestia sa coopereze .Un asemenea sistem de distributie verticala poate fi controlat de producator ,angrosist sau detailist. Circuitele comerciale sau de distributie orizontala au in vedere reunirea resurselor sau a programelor a doua sau mai multe firme din ramuri de activitate diferite ,cu scopul de a valorifica o ocazie favorabile pe care o ofera piata la un moment dat .Specific apare faptul ca ,in acest tip de circuit ,fiecare firma aderenta ,fie duce lipsa de capital ,de cunostinte ,de capacitati de productie sau de resurse de marketing pentru a se aventura singura in afacere ,fie ii este frica sa riste si apreciaza importantul potential de actiune generat de asocierea cu alta firma . In cadrul sistemului ce sta la baza acestui fenomen se datoreaza faptul ca perfectionarea tehnologiilor comerciale si introducerea unor forme moderne de vanzare ,cum ar fi vanzarea pe baza de catalog , vanzarea prin corespondenta , extinderea si modernizarea

11

comertului mobil ,televanzarea ,vanzarea prin internet etc. ,fac ca unele intreprinderi comerciale sa asigure o buna servire fara prezenta nemijlocita a consumatorilor in magazine . Intreprinderile respective localizeaza stocurile de marfuri , instalatiile si mijloacele de legatura cu consumatorii intr-un sediu central de unde isi distribuie produsele catre orice tip de cumparator ,facand inutila existenta anumitor tipuri de magazine ,cum ar fi cele ce comercializeaza bunuri de folosinta indelungata ,echipament menajer etc. Vor ramane in continuare numeroase ,tinand seama de natura produselor comercializate ,magazinele alimentate ,unitatile de textile incaltaminte ,cofetariile , cafenelele ,hotelurile si restaurantele etc. In ceea ce priveste marimea unitatilor ce vor intra in alcatuirea circuitelor comerciale ,se predictioneaza o crestere puternica a marilor unitari comerciale ,care vor avea o capacitate ridicata de acoperire a unor intinse zone de atractie comerciala .Aceste unitati ,prin natura lor,vor indeparta reteaua comerciala de consumator ,reducand astfel din gradul de adancime a circuitelor de distributie .Prin intermediul metodelor de vanzare pe care asemenea unitati le pot folosi ,ele vor suplini insa absenta micilor magazine din apropierea consumatorilor ,ducand produsul in imediata apropiere a locului de consum ( vanzarea la domiciliu ,vanzarea pe baza de comanda,televanzarea ,vanzarea prin internet etc. O alta tendinta importanta ,conturata cu privire la circuitele comerciale se refera la dezvoltarea puternica a fenomenului de franchising(franciza),ca un circuit de distributie . Este vorba de un circuit comercial realizat pe baza unei licente de ordin comercial,acordate de catre o intreprindere altei intreprinderi ,pentru a exploata o marca originala ,metode sau tehnici comerciale deosebite ,oferind concomitent asistenta tehnica si de gestiune necesara . Circuitul de distributie poate fi format fie din asa- zisii micii independenti , fie din intreprinderile integrate .Domeniile de aplicare a fenomenului de franciza sunt foarte diverse : Circuitul de distributie a automobilelor ,unitatile de vanzare a pieselor de schimb si unitatile specializate de service Circuitul de distributie a produselor de alimentatie publica ,care poate cuprinde unitatile de productie a preparatelor de bucatarie ,unitatile de productie a produselor de 12

cofetarie ,puncte de aplicare a metodelor de ambalare si de prezentare a marfurilor ,utilizarea unui desing si al unui merchandising atragator au favorizat extinderea ponderii circuitelor scurte si chiar foarte scurte in ansamblul procesului de distributie ,precum si modernizarea unor forme de materializare a a acestor circuite cum ar fi ,de exemplu,comertul prin corespondenta sau comertul mobil . Aceleasi procedee au facut ca insesi cerintele comerciale sa cunoasca noi forme de realizare ,cum ar fi : liberservice-ul, uzinele de vanzari , discount-urile etc. Intre principalele tendinte care s-au conturat in ultimele decenii si care consideram ca se vor regasi cu pondere insemnata si in viitoarea evolutie a distributiei pot fi consemnate : Diminuarea ponderii circuitelor scurte in favoarea circuitelor foarte scurte sau directe si a circuitelro lungi .Perfectionarea sistemelor informationale si a comunicatiilor ,imbunatatirea sistemelor de ambalare si de prezentare a marfurilor, modernizarea mijloacelor de transport si de manipulare a marfurilor creeaza posibilitati producatorului de a se apropia de consumatori practicand forme de desfacere directa a propriilor produse .Pe de alta parte ,deschiderea granitelor nationale ,sistemele de facilitati acordate de diferite tari pentru penetrarea produselor straine ,perfectionarea sistemelor de comunicatii si de transport ,noile metode ambalare si conditionare a marfurilor fac posibile tranzactii comerciale de mare anvergura ,atat in ceea ce priveste volumul acestora cat si aria lor geografica . Un asemenea fenomen face nesara prezenta diferitelor tipuri de intermediari ,care sa asigure o dirijare profitabila a fluxurilor de marfuri ,o temporizare si asezonare a acestora ,precum si o buna corelare cu sistemul de facilitati pe care il asteapta cumparatorii . Modificarea amplorii si a gradului de apropiere a circuitelor comerciale de punctele in care au loc procesele de consum .Aceleasi fenomene care actioneaza asupra lungimii circuitelor de distributie isi pun amprenta si pe celelalte doua dimensiuni ,latime si lungimea acestora .Este vorba ,in principal ,de numarul de unitati prin care se realizeaza circuitele respective si marimea acestor unitati .

13

Sub aspectul numarului de unitati ,trebuie subliniat faptul ca ,in tarile dezvoltate din punct de vedere economic ,asistam la o diminuare a numarului total de unitati. Trebuie avute in vedere urmatoarele fenomene : Fenomenele demografice care indeosebi prin modificarea continua pe varste si profesii,si-au pus amprenta pe evolutia gusturilor ,motivatiilor si exigentelor cu privire la procesul de distributie ,favorizand o evolutie a acestuia ,in sensul modernizarii sale sub toate formele: Cresterea puterii de cumparare ,care favorizeaza dinamismum distributiei ,prin sporire si diversificarea nevoilor si multiplicarea cailor si formelor de satisfacere a nevoilor respective. Transformarea continua a modului de viata ,fenomen mai complex ,cu multiple influente asupra evolutiei de ansamblu a distributiei marfurilor :urbanizarea crescanda a mediilor rurale,implantarea unor orasele sau a unor cartiere anexe la periferia marilor orase ,motorizarea crescanda si evolutia modului de viata in general (lipsa de timp,extenuarea,nevoie de petrecere in mod placut a timpului liber) au favorizat si determina in continuare noi forme si metode de distributie ,care tind sa se integreze in insusi procesul sau modelul de consum.

Cea de-a doua grupa de fenomene ce se constituie drept cauze ale dinamismului distributiei se refera la modul de conturare a tehnologiilor comerciale si a consecintelor acestora asupra evolutiei si structurarii procesului respectiv: Pe plan gestionar ,metodele moderne de gestiune a stocurilor ,de aprovizionare,de modificare permanenta si de improspatare a stocurilor au generat nevoia continua de optimizare a circuitelor de distributie ,cresterea posibilitatilor de modificare flexibila a acestora in functie de zona,sezoane si produse ,precum si de combinare a circuitelor respective in functie de segmentele de cumparatori deserviti. Pe planul miscarii marfurilor ,imbunatatirea sistemelor de transport ,modernizare continua a mijloacelor de

14

transport ,mecanizarea si chiar automatizarea manipularilor ,rationalizarea tuturor sarcinilor materiale si a procesului de utilizare a personalului ,precum si aparitia de noi materiale si tipuri de conditionare a produselor ,au dat un nou continut procesului de distributie ,care a devenit mai independent si mai penetrant ,putandu-se apropia mai mult de diferitele tipuri de consumatori. Pe plan comercial s-au impus noi viziuni :aplicarea spiritului si a tehnicilor de marketing prin studiile de piata si de motivatie pentru atragerea clientelei. Distributia serviciilor catre intreprinderi priveste indeosebi serviciile de productie .Este vorba in acest caz,pe de o parte,de serviciile similare cu cele oferite populatiei (consultanta juridica ,spalatorii,furnizare de energie electrica etc.)iar,pe de alta parte ,de un tip mai recent de servicii ,dezvoltate constant,cum ar fi consultatii concrete in cadrul intreprinderilor privind organizarea ,birouri de munca temporara ,prelucrarea informatiilor pe calculator ,operatiuni de leasing si engineering .Tinand seama de complexitatea acestor categorii de servicii si de natura unitatilor ofertante ,trebuie subliniat ca ,in ceea ce priveste distributia acestor servicii ,in contrast cu micile intreprinderi prestatoare ,marile societati de servicii au nevoie de o retea de distributie foarte intinsa.De exemplu ,bancile si companiile de asigurari,ai caror agenti sau curieri trebuie sa acopere intreg teritoriul deservit .

2.2 Evolutia distributiei marfurilor si a circuitelor comerciale pe plan mondial. Economia contemporana ,prin complexitatea fenomenelor pe care le genereaza ,face ca metodele de distributie sa evolueze permanent .Intr-un asemenea context ,in mod continuu apar forme noi de vanzare cu ridicata si cu amanuntul ,precum si noi sisteme de distributie cu amanuntul. O analiza succinta a modului in care au evoluat sistemele de distributie din diverse tari ale lumii scoate in evidenta faptul ca ,in toate zonele globului ,distributia a devenit progresiv un sector economic deosebit de dinamic . Se constata,de asemenea ,ca aparatul comercial a suferit profunde mutatii pe toate planurile ,modificandu-

15

si continuu metodele de vanzare ,formele de distributie ,repartitia geografica ,gestiunea intreprinderilor etc. Fenomenele care au generat o asemenea evolutie sunt numeroase si privesc atat mutatiile ce au avut loc in viata societatii ,cat si transformarile tehnologice intervenite in procesul de distributie. Din prima grupa de fenomene ,cea referitoare la mutatiile intervenite in perioade indelungate de timp,distribuitorii preiau produsele respective de la producatori le stocheaza si apoi le vand fie catre diversi angrosisti din domeniul respectiv ,fie catre comerciantii cu amanuntul care,la randul lor ,le pun la dispozitia consumatorilor .Asemenea circuite ,pot fi avute in vedere,in unele cazuri si pentru produsele care circula prin intermediul societatilor comerciale cu caracter mixt . Acestea ,avand ca obiect de activitate preluarea,prelucrarea si comercializarea produselor respective ,in multe cazuri,isi pot asuma responsabilitatea insilozarii si a vanzarilor esalonate catre angrosistii sau comerciantii cu amanuntul de pe anumite piete interne sau chiar externe . Serviciile,sub aspectul procesului de distributie ,prezinta unele particularitati extrem de importante pentru stabilirea circuitelor comerciale .Dupa cum se stie ,spre deosebire de produse,care sunt bunuri materiale ,serviciile reprezinta prestatii nemateriale . In cadrul complexitatii acestor prestatii nemateriale se disting doua categorii de servicii :servicii pure ,care,in cadrul diveselor prestatii ,folosesc doar munca fizica sau intelectuala a celui care le furnizeaza ,si servicii mixte ,care necesita utilizarea simultana si a unui bun comercial . La aceasta se adauga faptul ca serviciile sunt foarte variate ,cuprinzand asigurarile ,serviciile bancare ,reparatiile de diverse tipuri ,transport,servicii personale etc. Asemenea servicii pot fi realizate atat de intreprinderi private,cat si de o serie de unitati publice ,organizarea procesului de distributie purtand insa,in ambele cazuri ,amprenta naturii si a categoriei serviciilor prestate ,in ceea ce priveste mobilitatea si elasticitatea acestora . Tinand seama ,pe de o parte ,de natura serviciilor pure si mixte- iar,pe de alta parte ,de natura beneficiarilor de servicii ,se poate opera o delimitare pe doua directii in ceea ce priveste posibilitatile de organizare a distributiei serviciilor . Distributia serviciilor catre populatie are in vedere asa zisele servicii de consum .Acestea nu sunt susceptibile de a fi stocate 16

deoarece sunt imateriale,iar pentru distributia lor se foloseste un circuit scurt ,direct sau semidirect ,si metode foarte variate de realizare,respectiv in magazine ,la domiciliu ,prin distribuitor automat ,prin corespondenta,telefon etc.

2.3 OBIECTIVELE PROCESULUI DE DISTRIBUTIE

1.Prezentarea modului de organizare a schimburilor de marfuri si a sistemelor de antrenare a comertului in procesul circulatiei bunurilor si serviciilor . 2.Explicarea conceptului de distributie si specificitatea acestuia in economia moderna . 3.Prezentarea tipologiei distributiei si a impactului acesteia asupra structurilor comerciale ,explicarea rolului logisticei comerciale in organizarea activitatii de comert. 4. Asigurarea cunoasterii structurii circuitelor de distributie ,modul de formare a acestora ,posibilitatile de utilizare si principalele particularizari ale respectivelor circuite in functie de natura sau destinatia produselor ce formeaza obiectul comercializarii . 5. Determinarea elementelor pe care le presupune managementul unui circuit de distributie . 6.Prezentarea principalelor aspecte prin care se caracterizeaza evolutia distributiei marfurilor si a circuitelor comerciale pe plan mondial.

17