Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea Lucian Blaga Sibiu Facultatea de tiine Economice

INVESTIIILE STRINE DIRECTE


~Proiect~

Profesor Coordonator : Moldovan Iosif

Studeni : erban Ioana-Mihaela Tudor Ioan Ciprian


1

Cuprins
I.Investitiile Straine Directe...................................................................................3
1.Definitie.Generalitati .....................................................................................3 2. Tipuri de investitii........................................................................................3 3.Rolul investitiei............................................................................................4 4.Atragerea Investitiilor Straine Directe..............................................................5

II. Investitiile Straine Directe in Romania...........................................................6 III.Strategii de atragere a ISD in Romania...........................................................6


1. Constituirea cadrului juridic favorabil afluxului de ISD ....................................6 2. Integrarea europeana a Romaniei componenta a strategiei de dezvoltare economica pe termen lung..........................................................................................7

IV.Evolutia ISD in Romania 2010........................................................................7


1.Fluxul net de ISD..........................................................................................7 2. Soldul ISD la sfritul anului..........................................................................8 3. Repartizarea soldului ISD pe principalele activiti economice ...............................8 4. Tipuri de investiii strine directe ....................................................................8

V.Domenii/sectoare din Romania ce au nevoie de investitii................................9


1. Cauzele care duc la niveluri relativ scazute ale investitilor directe in Romania.....10

VI. Studiu de Caz AutoMobile Dacia S.A. .....................................................12


1.Investitii in perioada 2000- 2013 la Dacia.......................................................12 2.Investitii pentru protejarea mediului natural....................................................13 3.Grupul Renault investete n protejarea resurselor de ap .............................13

VII.Concluzii.....................................................................................................14 VII.Bibliografie..................................................................................................15
2

I.Investitiile Straine Directe

1.Definitie.Generalitati

Investiiile reprezint suportul material al dezvoltrii economico-sociale a rii. Ele stau la baza suplinirii, diversificrii i creterii calitative a tuturor factorilor de producie. Sporirea capitalului fix sau circulant, creterea randamentului tehnic i economic al utilajelor, sporirea productivitii muncii, suplimentarea de locuri de munc, diversificarea produciei nu pot fi asigurate fr un consum de resurse financiare, fr investiii. n acest context investiiile reprezint elementul decisiv al creterii economice, al promovrii factorilor intensivi, calitativi i de eficien. Ne referim la investitii in legatura cu o activitate care are ca scop folosirea unei sume de bani in vederea obtinerii unor profituri viitoare. In sens larg investitia reprezinta sacrificiul unei parti din consumul prezent pentru un consum viitor, posibil si incert. Conform Bncii Naionale a Romniei sunt considerate investiii directe: capitalul social vrsat i rezervele ce revin unui investitor care deine cel puin 10% din capitalul social subscris al unei ntreprinderi, creditele dintre acest investitor i ntreprinderea n care a investit, precum i profitul reinvestit de ctre acesta. Trebuie avuta in vedere si relatia distincta dintre investitie si economisire. Economisirea poate fi definita mai curand ca un simplu consum amanat, in timp ce, in timp ce investitia reprezinta de fapt un consum sacrificat in prezent in intentia obtinerii unui consum viitor mai mare. Investitia mai are in plus si un caracter real, in sensul ca ea poate determina cresterea in viitor a productiei nationale. Investiia strin direct este o relaie investiional de durat, ntre o entitate rezident i o entitate nerezident; de regul, implic exercitarea de ctre investitor a unei influene manageriale semnificative n ntreprinderea n care a investit. Investitorul strin direct: persoan juridic, persoan fizic sau grup de persoane ce acioneaz mpreun, care deine cel puin 10% din capitalul social subscris (respectiv din capitalul de dotare al entitilor fr personalitate juridic) sau cel puin 10% din voturi, ntr-o ntreprindere situat n afara propriei ri de reziden.

2. Tipuri de investitii

In economie exista mai multe tipuri de investitii. Unele dintre acestea presupun tranzactii financiare intre agentii economice, altele presupun implicarea in tranzactii si a unor bunuri materiale cum ar fi cladirile, echipamentele industriale mijloacele de transport etc. In 3

primul caz, investitorul intra in posesia unor active specifice: actiuni, obligatiuni, certificate de depozit sau bouri de tezaur. In al doilea caz activele rezultate au cu totul alta natura: fabrici, companii de transport, hoteluri sau magazine. In primul caz este vorba despre investitii financiare, iar in al doilea caz de investitii reale. Greenfield: investiii n ntreprinderi nfiinate i dezvoltate de ctre sau mpreun cu investitori strini, sub forma unor investiii pornite de la zero; (afaceri pornite n cldiri noi, pe un teren pe care nu s-a mai construit niciodat) Brownfield: investiii n ntreprinderi preluate integral sau parial de la rezideni de ctre investitori strini, mai mult de 50% din imobilizrile corporale i necorporale fiind realizate dup preluare; Preluri integrale sau pariale de ntreprinderi: investiii n ntreprinderi preluate integral sau parial de ctre investitori strini de la rezideni, mai mult de 50% din imobilizrile corporale i necorporale fiind realizate nainte de preluarea grupului.

Greenfield

Investitii

Brownfield

Preluari integrale sau partiale de Intreprinderi

3.Rolul investitiei Inainte de a defini investitiile internationale, este necesara cunoasterea rolului economic al investitiei la nivelul economiei nationale. Aceasta chestiune de maxima importanta a ocupat un loc central in toate curentele de gandire economica. Economistii clasici si mai tarziu cei neoclasici, au constatat ca oferta isi creeaza propria-i cerere. Astfel s-a creat si dezvoltat suportul teoretic al rolului statului in economie. Acestia sustin ca: procesele si fenomenele economice se autoregleaza. Pe termen lung, economia isi gaseste mereu pozitia de echilibru. In pozitia e echilibru, oferta isi gaseste intotdeauna propria ei cerere si, in consecinta, folosirea deplina a fortei de munca este asigurata;

investitiile au forme contrarii la scara intregii economii. Economisirea inseamna retragerea din circulatie a unei puteri de cumparare egala cu sumele economisite. Efectul este resimtit de cererea agregata care se diminueaza. Are loc astfel contractia activitatii la scara intregii economii, fenomen denumit in mod uzual recesiune; investitiile joaca un rol economic expansionist. A investii inseamna a cumpara bunuri si servicii, intretinand si extinzand activitatea altor agenti economici, efect reflectat in cresterea outputului economic total, adica a PNB sau PIB; deoarece economia revine mereu la starea de echilibru, pe termen lung sumele economisite vor fi perfect compensate de catre sumele investite. Pe termen scurt, pot exista neconcordante. Sumele economisite pot depasi uneori sumele investite si invers.

Cresterea nivelului activitatilor investitionale peste nivelul economiilor existente va duce la cresterea cererii de capital de imprumut. Nivelul dobanzii va cunoaste o tendinta ascendenta, descurajand investitiile si incurajand depunerile. Chiar daca in prezent interventia statului in economie e din ce in ce mai mult criticata ca principiu, politica in domeniu investitiilor internationale continua sa fie o realitate. Ea nu reprezinta doar apanajul guvernelor ci si al marilor corporatii transnationale.

4.Atragerea Investitiilor Straine Directe

Multe state in cauza aplica investitorilor straini tratamente complet egale cu cele ale investitorilor autohtoni. Chiar daca la inceput s-au prevazut anumite stimulente pentru acestia, majoritatea statelor central si est europene au renuntat la asemenea facilitati si discriminari ale propriilor cetateni in favoarea strainilor. Anumite facilitati sunt acordate doar unor proiecte deosebite la care, in actualele conditii, investitorilor particulari autohtoni nu ar avea posibilitati financiare de acces. In conditiile lipsei de capital autohton, corelate cu existenta unor disponibilitati considerabile de capital in tarile dezvoltate, solutia investitiilor externe in tarile ex comuniste devine nu numai necesara, dar chiar absolut indispensabila pentru economiile nationale. O atentie deosebita este acordata de investitorii straini infrastructurii din statele central si est-europene, care este apreciata pozitiv in Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia si nesatisfacatoare in Bulgaria si Romania. Impozitarea societatilor cu capital strain in totalitate sau chiar partial se face diferit de la o tara la alta, fluctuand intre 30 si 50%. Se aplica politicii de discriminare a investitorilor autohtoni, lucru ce nu poate fi gasit in practicile statelor dezvoltate.

II. Investitiile Straine Directe in Romania


In cadrul unor studii se arata ca investitiile asigura cresterea capitalului fix si circulant, ca o miscare a capitalurilor a caror zona de deplasare nu se mai opreste la granitele nationale, devenind o activitate internationala. Procesul de adancire a interdependentelor economice si tehnologice dintre economiile nationale transforma investitiile intr-o activitate comuna transnationala. Romania, ca de altfel toate statele din centrul si estul Europei, are la randul sau o serie de motivatii obiective si subiective ce stau la baza interesului fata de investitiile straine directe dintre care putem retine, mai ales, urmatoarele: a. Nevoia de capital in vederea retehnologizarii, a refacerii economice in urma restructurarii impuse de tranzitia la un alt sistem economic, cel al economiei de piata, constituie o prima mare motivare a interesului de atragere de capital strain. Trecerea la economia de piata presupune cateva mutatii de esenta in structurile economice. b. Transferul de tehnologie si de know-how este de asemenea, una din marile motivatii ale interesului fata de capitalul strain. Este pentru oricine destul de clar ca progresul tehnic atins de lumea dezvoltata trebuie atras in favoarea economiilor in tranzitie. c. Preluarea si aplicarea noilor metode de conducere constituie o componenta a restructurarilor necesare reusitei tranzitiei. Printre factorii sinergici cu efecte determinante in cresterea si dezvoltarea economica, managementul tanar inovativ si cu rol pozitiv, este considerat de Centrul de Cercetari Economice din Japonia ca deosebit de important. d. Accesul la piata occidentala cu pretentiile sale ridicate, constituie, de asemenea, o motivatie serioasa a atragerii de investitii straine directe. Produsele obtinute in cadrul unor participari straine la fabricatie au acces mult usurat pe pietele externe, mai ales daca si cand acestea se alatura propriilor realizari ale investitorului strain in tara de origine.

III.Strategii de atragere a ISD in Romania

1. Constituirea cadrului juridic favorabil afluxului de ISD

Principala masura de facilitare a patrunderii investitiilor straine directe in economia romaneasca a constituit-o Legea nr. 35 din 1991 privind regimul investitiilor straine in Romania. Aparitia Legii nr. 58/1991 privind privatizarea s-a constituit intr-un nou impuls al atragerii de investitii straine directe, existand, de acum, baza unor adevarate parteneriate economico - industriale intre firmele romanesti si firmele din alte tari. In baza legislatiei 6

existente in Romania, capitalul strain intr-o societate nu mai este limitat, ca proportie, fiind permise chiar societati cu capital strain 100%, iar societatile comerciale cu capital total sau partial strain au acelasi regim juridic ca orice alt agent economic autohton.

2. Integrarea europeana a Romaniei componenta a strategiei de dezvoltare economica pe termen lung

In Europa, unde Romania isi realizeaza mai mult de jumatate din exportul si importul sau, este usor de imaginat ce ar insemna o anumita izolare. Integrarea Romaniei in structurile economice si politice europene si euroatlantice nu este numai o chestiune de optiune tactica, ci, in primul rand, o problema strategica unanim acceptata. Constiente de importanta acestei aderari si integrari a Romaniei in concertul economic european, in Romania s-a ajuns la un consens al tuturor fortelor politice importante, care, semnand in comun Declaratia de la Snagov, au legitimat strategia aderarii si au dovedit deplina credibilitate de care Romania trebuie sa se bucure pe plan european si mondial in procesul de tranzitie ireversibila, spre economia de piata La nivel microeconomic, investitorii straini sunt interesati sa angajeze personal calificat, sunt preocupati de nivelurile existente ale productivitatii si de costurile muncii, de costurile locale ale transportului, energiei, chiriilor, de disponibilitatea si costurile materiilor prime, de conditiile infrastructurii, cauta sa lucreze ntr-un mediu fara birocratie si sa beneficieze de informatii corecte si n timp util.

IV.Evolutia ISD in Romania 2010

1.Fluxul net de ISD n anul 2010 a nregistrat un nivel de 2220 milioane euro i este structurat astfel: Participaiile nete ale investitorilor strini direci la capitalul ntreprinderilor investiie strin direct din Romnia n valoare de 1824 milioane euro (82,2 % din fluxul net de ISD). Participaiile nete rezult din diminuarea participaiilor, n valoare de 4067 milioane euro, cu pierderea net, n sum de 2243 milioane euro. Pierderea net a rezultat prin scderea din profitul net al ntreprinderilor ISD realizat n anul 2010 n valoare de 4222 milioane euro a dividendelor repartizate n anul 2010 n valoare de 1970 milioane euro, dup care aceast valoare a fost diminuat cu pierderile ntreprinderilor ISD din anul 2010 n valoare de 4495 milioane euro. Modul de calcul este n conformitate cu metodologia internaional de determinare a profitului reinvestit de ctre ntreprinderile ISD, respectiv a pierderii nete nregistrate de ctre acestea. Creditul net primit de ctre ntreprinderile investiie strin direct de la investitorii strini direci, inclusiv din cadrul grupului, n sum de 396 milioane euro, ceea ce reprezint 17,8% din fluxul net al ISD.

2. Soldul ISD la sfritul anului Soldul final al ISD la 31 decembrie 2010, rezultat din adugarea la soldul iniial a fluxului net de ISD, precum i a diferenelor valorice pozitive/negative provenite din reevalurile datorate modificrii cursului valutar i a preurilor unor active, ct i din retratri contabile a valorii unor solduri iniiale, a nregistrat nivelul de 52585 milioane euro, mai mare cu 5,2 % dect soldul final ISD al anului 2009. Participaiile la capitalul social (inclusiv profitul reinvestit) al ntreprinderilor investiie strin direct aveau la sfritul anului 2010 valoarea de 35529 milioane euro (67,6% din soldul 3 final al ISD), iar creditul net total primit de ctre acestea de la investitorii strini direci, inclusiv din cadrul grupului, a nregistrat nivelul de 17056 milioane euro, ce reprezint 32,4% din soldul final al ISD. Creditul net cuprinde creditele pe termen mediu i lung ct i cele pe termen scurt acordate de ctre investitorii strini ntreprinderilor lor din Romnia, att direct ct i prin intermediul altor firme nerezidente membre ale grupului. 3. Repartizarea soldului ISD pe principalele activiti economice Din punct de vedere al orientrii investitorilor strini spre ramuri economice (conform CAEN Rev.2), ISD s-au localizat cu precdere n industria prelucrtoare * (32% din total). Alte activiti care au atras importante ISD sunt intermedierile financiare i asigurrile (reprezint 19,1% din totalul ISD), comerul cu amnuntul i cu ridicata (12,4%), construcii i tranzacii imobiliare (9%), tehnologia informaiei i comunicaii (5,9%).

4. Tipuri de investiii strine directe Fluxul de participaii la capital n ntreprinderile ISD n valoare de 4067 milioane euro este difereniat n greenfield, fuziuni i achiziii i dezvoltare de firme. n anul 2010 investiiile greenfield au nregistrat un nivel foarte redus, de numai 46 milioane euro reprezentnd 1,1% din participaiile la capital n ntreprinderile investiie strin * ncadrul acestei industrii cele mai bine reprezentate ramuri sunt prelucrare iei, produse chimice,cauciuc i mase plastice (6,9% din total), metalurgia (5,3%), industria mijloacelor de transport (4,9%), industria alimentar, a buturilor i tutunului (3,9%) i ciment, sticl, ceramic (3,2%).

direct n anul 2010, n aceeai situaie aflndu-se i investiiile din categoria fuziuni i achiziii (M&A) cu 93 milioane euro (2,3 % din participaii); ponderea predominant n fluxul participaiilor la capital n 2010 este reprezentat de dezvoltrile de firme cu o valoare de 3928 milioane euro, respectiv 96,6% din participaii . Cea mai mare parte a investiiilor strine directe n ntreprinderi greenfield se concentreaz, ca i ansamblul ISD, n regiunea BUCURETI-ILFOV (30% din soldul ISD); urmeaz regiunea CENTRU cu 5,3% i regiunile VEST i SUD MUNTENIA cu 3,9% respectiv 3,2% din soldul ISD. Considerat dup mrimea investiiilor strine directe n ntreprinderi greenfield, ordinea rilor de provenien a acestora difer ntructva de ordinea stabilit n funcie de originea soldului total al ISD. Astfel, cele mai mari investiii n ntreprinderi greenfield provin din Germania (8,5% din soldul ISD), urmate de cele din Olanda (8,4%), Austria (5,6%) i talia(4,2%).

V.Domenii/sectoare din Romania ce au nevoie de investitii

Investitiilor straine directe sunt de multe ori un subiect controversat in tarile beneficiare, tarile din CAER nefacand exceptie. Exista sustinatori ai investitiilor straine directe care pun accentul pe noi slujbe, transferul de tehnologie si alte beneficii, si exista critici care sunt impotriva nivelului scazut de folosire a resurselor locale de catre intreprinderile straine si a costurilor concesiilor fiscale facute pentru atragerea investitiilor straine. Ei au argumentat ca investitiile straine contribuie putin la dezvoltarea acestora datorita unui imput scazut al resurselor locale sau datorita multumirii locale. Investitorii straini au propria experienta cu economia de piata asa ca ei sunt in posesia cunoasterii metodei prin care se restructureaza o companie in mod optim. Obtinerea controlului printr-un proces de privatizare bine administrat este cheia restructurarii cu succes. De asemenea sunt alte efecte ca: cresterea productivitatii, a vanzarilor locale si a exportului (dupa o perioada de crestere a importului). Dar care sunt problemele principale implicate in evaluarea impactului investitiilor straine directe intr-o tara beneficiara. Analiza economica 9

trebuie sa fie largita pentru a include dimensiunile cantitative si calitative a investitiilor straine. 1. Cauzele care duc la niveluri relativ scazute ale investitilor directe in Romania Anul 1994 este primul an din 1990 cand putem gasi in economia romaneasca mult mai multe elemente care i-ar putea face pe straini sa investeasca in Romania: PIB ul a avut o tendinta de crestere continua, stabilizare macroeconomica prin politici monetare si fiscalitate stransa, inceperea reformelor institutionale si sistemice in special procesul de privatizare si de creare a unui cadru institutional adecvat. Politica economica si viteza reformelor sunt de fapt factorii cheie ce duc la cresterea investitiilor directe straine. 1990 1991 au fost doi ani importanti pentru Romania in care legi importante ale reformei incluzand si principala legislatie privind investitiile directe 35/3 aprilie 1991 au fost aprobate de Parlamentul Roman. Nici un proiect major de investitii directe nu a fost concretizat in acesti doi ani si majoritatea investitiilor directe au venit de la romani ce traiau in strainatate. Economia de piata nu se dezvolta inca in 90 91 in Romania: majoritatea preturilor erau inca subventionate, distributia celor mai importante materii prime era inca centralizata, iar rata de schimb era inca artificial mentinuta. Exista insa si o piata neagra a valorilor, o dobanda negativa si o reforma institutionala incipienta. 1992 a fost primul an cand firmele multinationale s-au extins mai mult ca niciodata in Romania. Nume cunoscute ca Sheell, Amoco, Enterprise Oil, care investesc in extractia de petrol, Siemens si Alcatel in telecomunicatie, Coca Cola si Pepsi in bauturi racoritoare, Colgate si Palmolive in industria cosmetica, Coopers & Lybrand, Ernst & Young, Wasserstein & Perella in consultanta, contabilitate si servicii financiare, au intrat pe piata romaneasca in 1992. O problema importanta este atitudinea autoritatilor privind investitiile. Investitiile venind din strainatate cauta bunavointa si tratament profesional la standarde vestice. O buna perceptie a acestora duce la concluzia ca tara este stabila politic. In ceea ce priveste legile, investitorii cauta o singura, usor de inteles, neechivoca lege care sa nu faca discriminari intre locali si straini. Factori administrativi Atitudinea necorespunzatoare a functionarilor pare sa fie principala grije a investitorilor straini. Ea consta in atitudinea necooperanta ca si abuzul procedural al unor angajati si agentiilor si institutiilor guvernamentale. Au fost o multime de cazuri in care functionarii au fost nepoliticosi, incorecti in aplicarea legii generand frustrare si iritatie in comunitatea investitorilor straini. Mai exista o multime de proiecte inca blocate datorita birocratiei in ciuda promisiunilor venite de la nivelele inalte. Deciziile sunt uneori luate fara acordurile directorilor generali ai intreprinderilor ceea ce implica intarzieri, amanari si uneori chiar pierderea contactelor. 2. Slabiciunea sistemului fiscal.

10

Sistemul fiscal este controversat. Exista o multime de taxe si tarife ca: tarifele vamale si T.V.A. care pot fi interpretate in diferite moduri. Exista o intelegere gresita si o interpretare gresita in ceea ce priveste sectorul economic in care o afacere ar trebui sa fie plasata fiindca fiecare sector isi are propriile scutiri de taxe. Impozitul pe salariu in legislatia romana nu este indeajuns de clar, referitor la sursa, venitul si valoarea venitului care ar trebui sa fie taxat in Romania. Veniturile si salariile sunt descurajant de suprataxate. Exista o limita legala descurajanta pentru publicitate si promovare considerata prea scazuta pentru investitorii straini. 3. Problemele inca nerezolvate. Astfel de probleme sunt norme si reglementari care conduc investitorii terti la anti pricing si lipsa unor legi certe pentru achizitionarea proprietatii industriale si diminuarea coruptiei. Oricare noua crestere a preturilor (datorita ratei inflatiei care in Romania a avut nivele ridicate incepand cu 90) trebuie sa fie notificata 30 zile inainte de a o aplica. Mai multe reglementari au fost aplicate in privinta acestor notificari care pe investitori i-au dus la confuzie datorita unor neconformitati in urmarea instructiunilor. Este necesara o lege permitand proprietatea asupra pamantului sa fie in posesia tuturor intreprinderilor fie ele locale sau straine. Notariatele si tribunalele, in special cele locale, se opun proprietatii asupra pamantului a societatilor mixte care s-au format prin fuzionare. Romania are nevoie de investitii straine in domenii cu potential de export.

Romania are nevoie de investitii in infrastructura,curent, caldura. Strategia energetica: Romania are nevoie de investitii de 34,6 miliarde euro in sectorul energetic.

Valoarea investitiilor necesare sectorului energetic romanesc, pentru perioada 20072020, este de 34,6 miliarde de euro, se arata in strategia energetica a Romaniei, publicata pe siteul Ministerului Economiei si Finantelor (MEF). Cea mai mare parte a acestor investitii, in valoare de 20,8 miliarde de euro, sunt necesare sectorului energiei electrice. De asemenea, investitii importante vor mai trebui facute in sectorul petrolier (3,18 miliarde de euro), sectorul minier (2,2 miliarde de euro) si in resurse regenerabile (1,8 miliarde de euro). Transporturile au nevoie de investiii ntr-o perioad de criz economic companiile de transport din Europa se confrunt cu dificulti. Transportul e o component esenial a economiei europene, reprezentnd aproximativ 7% din PIB i asigurnd mai mult de 5% din totalul locurilor de munc din UE. E nevoie de investiii n acest sector, iar Uniunea are un rol important prin bugetul pe care l aloc

11

pentru investiii, astfel nct s avem un transport mai puin poluant, mai inteligent, mai rapid i mai sigur. Turismul romanesc creste, dar are nevoie de investitii majore Cu un procent estimat la 7,2 la suta din totalul investitiilor in turism si calatorii, Romania se claseaza pe locul 138 in lista globala, in urma Bosniei - Hertegovina.Bulgaria ocupa locul 56, cu un procent de 14,2 la suta reprezentand investitia in turism din total investitii, Grecia - locul 70, cu 12,6 la suta, Croatia - locul 99 si Ungaria - locul 130.

VI. Studiu de Caz AutoMobile Dacia S.A.

1. Denumire : SC Dacia Automobile SA 2. Forma Juridica : Societate pe actiuni 3. Forma de proprietate : mixta , 51 % din actiuni detinute de grupul Renault restul de 49 % fiind detinute de statul roman. 4. Sediul social : Mioveni, str. Uzinei nr. 1, jud. Arges , cod 115400 , Romania 5. Asezare : Mioveni, str. Uzinei nr. 1, jud. Arge 7. Istoric: In anul 1999, Renault achiziioneaz 51% din capitalul societii n urma procesului de privatizare, iar n prezent deine 99,43% din capitalul Dacia. Compania a parcurs un amplu program de modernizare: de la refacerea instalaiilor industriale, reconstrucia reelei comerciale i reorganizarea reelei de furnizori, pn la obinerea a trei standarde de management al calitii, dintre care unul n domeniul proteciei mediului. Investiiile realizate de Renault la Dacia pn la sfaritul anului 2008 s-au ridicat la peste un 1.2 miliarde euro.

1.Investitii in perioada 2000- 2013 la Dacia Renault si Dacia detin in Romania cea mai importanta uzina de vehicule din grup si cea mai mare platforma logistica a aliantei Renault-Nissan. Tot in Romania functioneaza a doua uzina mecanica din grup, al doilea centru de inginerie, unicul centru de proiectare si fabricare a matritelor si cea mai mare magazie de piese. "Grupul Renault a investit foarte muli bani n Romnia din anul 1999 de cnd a intrat pe pia. O schimbare major a avut loc n anul 2004, dup lansarea Logan, proiect n care foarte puin lume credea. Orice coleg francez trimis n Romnia n 2004 considera acest lucru o pedeaps i sfritul carierei. Lucrurile s-au schimbat acum, toi angajaii din poziii importante din grup i doresc s vin n Romnia pentru a marca o etap important n cariera lor", a spus Mavrodin la conferina "Profilul HR-ului n 2012". Romnia este a doua ar ca importan pentru grupul Renault. Grupul a contribuit cu peste 3% din PIB-ul Romniei, avnd o cifr de afaceri anual de 3 miliarde de euro pe an. Masa salarial a Groupe Renault n Romnia este de 300 de milioane de euro pe an. 12

Investitiile la Automobile DACIA S.A. au avut loc dupa cum urmeaza :

2004 - 187 mil euro 2005 - 180 mil euro 2006 - 193 mil euro 2007 - 260 mil euro 2008 - 194 mil euro 2009 - 154 mil euro 2010 - 142 mil euro 2011 - 148 mil euro 2012 - 250 mil euro
2.Investitii pentru protejarea mediului natural

Incepand cu anul 2000 si pana in prezent, la nivelul intregii platforme de la Mioveni, s-au facut investitii de 22 milioane euro pentru conservarea resurselor naturale, tratamentul apelor uzate, al solului, al aerului si al deseurilor rezultate in timpul procesului de fabricatie. Astfel, 6,32 milioane euro au fost investite in tratarea apelor uzate, 1,97 milioane euro in protectia solului, 2,73 milioane euro in tratarea deseurilor, 6 milioane euro in tratarea aerului, 4,67 milioane euro pentru conservarea resurselor naturale. Noile cazane care asigura prepararea agentului termic, a aburului si a apei calde sunt cele mai moderne si performante la aceasta data din intreaga Europa de Vest. Prevazute cu economizor de combustibil la arzatoare, cazanele centralei au un consum foarte redus de gaze, randamentul se situeaza aproape de 95%, iar emisiile de gaze arse sunt insignifiante. 3.Grupul Renault investete n protejarea resurselor de ap

Pe platforma industrial de la Mioveni exist o staie de producere a apei potabile, care furnizeaz ap att pentru Dacia, ct i pentru cei 33.000 de locuitori ai oraului Mioveni. ncepnd din anul 2005, staia a fost modernizat prin investiii de 3,4 milioane de euro. Investiiile vor continua n cursul anului 2012 pentru modernizarea filtrelor pentru ap potabil, diagnosticarea reelelor de canalizare cu ajutorul camerei, realizarea unei staii biologice pentru tratarea apelor reziduale n departamentul de vopsitorie. Pe lng apa potabil, apa rezidual care este folosit n activitatea de fabricaie a mainilor, este tratat cu ajutorul unor instalaii complet modernizate. Astfel, au fost create centrale de filtrare pentru tratarea lichidelor de uzinaj, o staie fizico-chimic pentru apele reziduale din departamentul de vopsitorie, evaporatoare pentru tratarea emulsiilor i o instalaie de 13

ultrafiltrare a lichidelor de uzinaj. Apa purificat este refolosit, uleiurile uzate sunt separate i trimise spre valorificare prin ardere. Investiiile realizate din 2000 pn n prezent n procesul de tratare a apei reziduale sunt n valoare de 6,8 milioane de euro. De asemenea, investiiile realizate pe platform au dus la scderea consumului de ap/vehicul produs cu - 87,41% n ultimii apte ani. n plus, Centrul Tehnic Titu beneficiaz de un sistem de evacuare a apei din centru, care protejeaz pnza freatic i reeaua local. ntre anii 2008 i 2011, au fost investii 2 milioane de euro pentru protejarea resurselor de ap.

VII.Concluzii
In concluzie, firma franceza Renault a efectuat o investitie de tipul Preluri integrale sau pariale de ntreprinderi n DACIA Automobile S.A. la inceputul anilor 2000 atunci cand Romania era vayuta ca un mediu destul depropice pentru o astfel de investitie. Preluarea a fost facuta in mai multe etape , trecand astfel prin procesul oricarei investitii straine realizate in taranoastra.Pe fondul acestei investitii s-a adus un foarte mare aport un la PIB-ul Romaniei, datorat exporturilor de masini in perioada 2004-2012, bineinteles avand un foarte mare profit de pe urma investitiei facute. ` Renault nu a uitat nici de natura investind foarte mult in procesul de imprietenirecu natura a noilor tehnologii. Prin investitia facuta Renault a crescut foarte mult brand-ul DACIA, extinzandu-l peste granitele tarii chiar si pe continentul American, exportand automobile. Astfel, au avut de castigat de pe urma investitiei atat statul roman, cat si Renault.

14

VIII.Bibliografie

1) ASE-Facultatea de Management-Catedra de Eficienta Economica, Investitiile si noua economie-Lucrarile celui de-al optulea simpozion international-Investitiile si relansarea economica-Bucuresti 23-24 Mai 2008, Editura ASE. 2) Cistelecan Lazr- Economia, eficiena i finaarea investiiilor, Ed. Economic, Bucureti, 2002 3) www.bnr.ro 4) www.wall-street.ro 5) www.dacia.ro 6) www.wikipedia.org. 7) www.zf.ro

15