Sunteți pe pagina 1din 4

Postmodernismul

-In anii 40 Arnold Toynbee anunta o noua era in istoria occidentului, postmoderna 1. in arhitectura (anii 50) colaj de forme, stiluri si traditii devenite clasice (respinge formele rigide) 2. social-istoric: (Alvin Toffler) al treilea Val sau capitalismul de consum - impunerea culturii de masa - pierderea prestigiului stiintei in favoarea tehnologiei - conditia omului (socul viitorului -> fenomenul de tranzienta, sentimentul instabilitatii, relativizarea valorilor (disparitia interesului pentru valorile spiritului), starea de confuzie si sentimentul inadaptarii la timp 3.cultural: -ruptura cu modelul cultural modernist - J.F. Lyotard | sau dialogul / continuitatea modernitatea s-a intemeiat pe 2 mituri: a. Umanitatea poate atinge progresul, fericirea, armonia individului cu colectivitatea prin cunoasterea stiintifica b. Credinta in coerenta logica in sinteza stiintelor particulare, capabile sa alcatuiasca un ansamblu organic, systemic, armonios Noua paradigma - marcheaza epuizarea proiectului cultural al rationalismului -> atitudine anti-rationalista, anti-metafizica, atitudine refractara fata de totalitate / preferinta pentru fragmentarism, relativ, aleatoriu, hazard, imprecizie, nedeterminare, conventie - Postmodernismul incearca sa depaseasca scindarea eului (criza subiectului) din modernism prin revenirea finite la natura sa umana

- postm. lit. : grupul Black Mountain, poetii Beat, reprezentantii renasterii de la San Francisco si ai scolii de la New York

4. in plan estetic (Ihab Hassan : P. e o mutatie in umanismul occidental) a. orientarea creatiei pe viata cotidiana, realitate sau biografia omului obisnuit b. decanonizarea literaturii, abolirea ideii de capodopera -> caracterul relative, fluctuant, conjunctural al valorii operei c. se instituie liberalismul estetic = toleranta fata de pluralitatea discursurilor artistice d. asta e intemeiata pe categorii mai pragmatic: utilul, placutul, decorativul etc (spre deosebire de modernism care aspira la arta pura) e. mijloacele si functiile artei -> postmodernismul ancoreaza arta in divertisment, utilitar, ambiental => op. de arta abandoneaza dimensiunea tragica in favoarea ludicului f. artistul devine o biografie comuna g. stergerea granitelor intre cultura inalta si cea de mase, intre genuri si specii, intre capodopera si Kitch, se anuleaza suprematia esteticului in favoarea unor categorii mai pragmatic h. in literatura domina ideea jocului cu forme deja create, a artei combinatorii, a citarii, a incorporarii si punerii in dialog a unor fragmente eterogene -> in acest joc intertextual, domina dialogul cultural cu trecutul prin: colaj, citat, parafraza, parodie etc. consecinte: anularea granitelor culturale si a limitelor genurilor si ale speciilor, contopindu-se intr-un text unic ce pune in relatie de simultaneitate estetici, texte din epoci diferite

i. literatura nu mai e traita sau create demiurgi, ci este inscenata, in mod ludic, fara tragism si fara inocenta de catre un scriitor care stapaneste perfect tehnicile artistice j. experienta livresca face din textul postmodern o opera scrisa din si cu alte opera -> presiunea livrescului asupra existentei: realitatea, banalul cotidian, biografia minora sunt citite prin intermediul unor coduri literare trecute si a unor experiente de lectura

Postmodernismul in lirica romaneasca - in lot. rom., postmodernismul rupe legatura cu modernismul literar interbelic si neomodernismul, prin abandonarea modelului cultural european in favoarea celui anglo-american - scriitorii optzecisti aduc in demersul creator luciditate, ironie, skepticism si o extraordinara constiinta textuala si teoretica - lbj. Poetic devine tranzitiv, apropiat prin banalitatea lui de uzajul lb. comune (rostirea alba) - teme: biografia banala, viata si lumea autentica, constiinta marginalitatii, existent de toate zilele, gesturile anodine, toate private cu ironie si spirit ludic - spiritual polemic, manifestat prin atitudini de fronda insolent la adresa scriitorilor clasici -> scriitorii postmodernisti cer revizuirea canonului literar romanesc - apetenta scriitorilor pentru teoretizare -> imbinarea discursului fictional cu cel teoretizant si de critica - epurarea liricului de reflexive (specific modernismului, sensurile fiind incifrate) si orientarea catre limbajul tranzitiv, direct, transparent

Simptome ale poeziei postmoderne - biografismul poeziei intoarcerea autorului in text - realismul poeziei realitatea cotidiana - evitarea capcanelor naivitatii confesive prin deconspirarea mecanismelor textuale - extinderea narativitatii asupra poeziei, sub forma scriiturii tip jurnal - excluderea metaforei din pozitia dominant detinuta in modernism - apelul la aluzia culturala: citat, colaj, pastisa etc -> procedeul cel mai frecvent e INTERTEXTUALITATEA: scriitorii combina si reorganizeaza realitatea in viziuni proprii, insolite, preluand toate modelele literare si experientele estetice ale trecutului - libertatea totala de creatie: reintroducerea epicului in poezie aglomerarea descriptive a detaliilor unei lumi cotidiene cultivarea spatiilor onirice si a dicteului constiintei, care provoaca asocieri paradoxale de cuvinte si de structure literare depoetizarea textului pana la golirea de lirism si semnificatii originalitatea se produce prin exercitiul ludic al textului poetic prin impregnarea parodica a observatiei si a perspective, prin ironia infuzata in text