Sunteți pe pagina 1din 59

Universitatea Politehnica din Bucureti

Facultatea Chimie Aplicat i tiina Materialelor



PROIECTAREA UNEI COLOANE CU
TALERE PENTRIU RECTIFICAREA UNUI
AMESTEC BINAR
Autor: Andrei Niculescu,
grupa SIPOL an III
Cuprins
Tema de proiect..............................................................................................................3
Proprieti fizice ale componentelor i fazelor...............................................................4
Proprieti fizice pentru componenii puri. Dependena de temperatura...................4
Date de literatur care permit calculul proprieti.....................................................4
Dimensionarea tehnologic a schimbtorului de cldur...............................................6
Bilanul termic...........................................................................................................6
Determinarea geometriei optice...............................................................................10
Calculul coeficienilor pariali de transfer termic.....................................................12
Coloana de rectificare...................................................................................................18
Bilant de materiale....................................................................................................19
Determinarea numarului minim de talere teoretice:.................................................21
Refluxul ...................................................................................................................21
Determinarea refluxului minim................................................................................21
Determinarea refluxului optim:................................................................................22
Determinarea numarului de talere teoretice (metoda McCabe Thiele)....................23
Zona de concentrare.................................................................................................26
Zona de epuizare.......................................................................................................28
Calculul hidrodinamic al coloanei ZC..........................................................................30
Estimarea diametrului coloanei................................................................................31
S-a ales o fractie din viteza de inecare FI=0.4.........................................................32
Determinarea diametrului coloanei:.........................................................................32
Se alege o valoare a diametrului standardizat..........................................................32
Aria sectiunii transversaale a coloanei va fi:............................................................32
Dimensiunile principale ale talerului cu clopote......................................................32
Numarul clopotelor in lungul diametrului talerului:................................................33
Numarul total de clopote:.........................................................................................35
Inaltimea lichidului deasupra pragului deversor:.....................................................38
Calculul pierderilor de presiune pe talerul cu clopote..............................................47
Calculul hidrodinamic al coloanei ZE..........................................................................50
Eficienta talerelor.........................................................................................................57
E = 0.585788................................................................................................................58
Concluzii......................................................................................................................59
2
Tema de proiect
S se proiecteze secventa de separare a unui amestec binar cunoscandu-se
urmatoarele date:
- amestecul supus rectificarii: BENZEN TOLUEN;
- debitul de alimentare: A = 8000+800n [kmol/h], (n=2);
- compoziia alimentarii: x
F
=0,3+0,01n=0.32;
- fraciile molare ale distilatului i rezidului: x
D
=0,75, x
W
=0,01;
- starea termic a alimentrii: q=1;
- presiuni orientative - pentru alimentare p
F
=790 torr;
- pentru vrful coloanei p
D
=760 torr;
- pentru blazul coloanei p
W
=820 torr;
- schimbtorul de cldur care se dimensioneaz in proiect: RW;
tipul coloanei: TALERE CU CLOPOTEI.
Secventa de separare dureaza =8000 h/an. Preincalzitoru care va fi dimensionat
e un schimbator de caldura multitubular cu pozitionarea VERTICAL. Agentul termic
e a aburul tehnologic aflat la o presiune de p=1,2 atm. Tempereatura initiala a
amestecului = 20C.
3
Proprieti fizice ale componentelor i fazelor
Amestecul supus rectificrii este BENZEN (B) TOLUEN (T). n acest
amestec, componentul mai puin volatil este benzenul, pe care l vom nota n relaiile
de calcul cu cifra 1, iar componentul mai greu volatil (toluenul) l vom nota cu cifra 2.
Proprieti fizice pentru componenii puri. Dependena de temperatura.
Temperaturile de fierbere: - t
f benzen
= 80,13 C (uor volatil)
- t
f toluen
= 110,50

C (greu volatil)
Constante Margules: A
12
= 0,0242
A
21
= -0,0584
Tabelul 1. Constante Antoine:
Compus A B C
6 6
C H

(1)
6,90565 1211,033 220,79
6 5 3
C H CH
(2)
6,95334 1343,943 219,377
Date de literatur care permit calculul proprieti.
Pentru a utiliza proprietile amestecului n diferite forme, exist o serie de date
ce prezint corelaii ntre acestea. Formulele de calcul le putem gsi n literatur n:
Octavian Floarea: Operaii i utilaje n industria chimic, Probleme pentru
subingineri, sau Pavlov, Romankov.
Date utilizate n calcule:
densitatea unui amestec se calculeaz cu formula:
1
1
i
i
n
i
am

i
fraciile masice ale componenilor amestecului;

am
,
i
densitatea amestecului i densitile componenilor;
n nr. de componeni.
vscozitatea unui amestec se calculeaz cu formula:
1
lg lg
n
am i i
i
x

i
vscozitile componenilor amestecului;
x
i
fraciile molare ale componenilor amestecului;
n nr. de componeni.
conductivitatea unui amestec se calculeaz cu formula:
4

1
n
am i i
i
x

i
conductivitile componenilor amestecului;
x
i
fraciile molare ale componenilor amestecului;
n nr. de componeni.
cldura specific a unui amestec se calculeaz cu formula:
1
n
i i
i
Cp Cp x


Cp
i
caldurile specifice ale componenilor amestecului;
x
i
fraciile molare ale componenilor amestecului;
n nr. de componeni.
masa molar a amestecului se calculeaz cu fomula:
1
n
am i i
i
M M x


M
i
masele molare ale componenilor amestecului;
x
i
fraciile molare ale componenilor amestecului;
n nr. de componeni.
Tensiunea superficiala a amestecului se calculeaz cu formula:
1
n
am i i
i
x


tensiunile superficiale ale componenilor amestecului;
x
i
fraciile molare ale componenilor amestecului;
n nr. de componeni.
Pentru efectuarea calculelor este indicat i necesar a se folosii aceleai uniti de
msur. De aceea, se folosesc i o serie de relaii ntre unitile de msura:
- pentru presiune: 1 atm = 760mmHg =1,013*10
5
N/m
2
- pentru vscozitatea dinamic: 1cP = 10
-3
kg/m*s
- factori de transformare in S.I.: cP*10
-3
= N/m*s
2
( kcal/kg*grd)*4186 = J/kg*grd
dyn/cm*10
-3
= N/m.
(kcal/m*h*grd)*1.1626 = W/m*grd
5
Dimensionarea tehnologic a schimbtorului de cldur .
Dimensionarea tehnologic a unei aparaturi chimice presupune calculul acelei
aparaturi. Astfel, calculul schimbtorului de cldur RW presupune rezolvarea unui
bilan de materiale, a unui bilan termic i a determinrii ariei de transmitere a
cldurii.
Bilanul de materiale pe instalaie
Aplicnd bilanul de materiale pe ntreaga instalaie putem scrie:
(a) A= D + W
(b) A x
F
= D x
D
+W x
w
unde - A este debitul de alimentare (8000+800*n = 9600 kmoli/h; deoarece n =
2);
- D este debitul de distilat;
- W este debitul de reziduu;
- x
F
,x
D
x
w
reprezint fraciile molare ale alimentrii, distilatului i
reziduluui (x
F
= 0,32 ; x
D
= 0,75; x
W
= 0,01).
nlocuind n acest sistem se obine:
(a) A= D +W
9600 = D +W
i
(b)A x
F
= D x
D
+ W x
w
96000.32 = D 0,75 + W 0,01
De unde vor rezulta debitele de distilat i de reziduu: D = 40 kmol/h i
W= 56 kmol/h.
Transformam debitul de alimentare A in debit masic (Gm)
Gm = A/ * 10^3/3600 = 9600/8000 * 10^3/3600 Gm = 0.34
Bilanul termic
Pentru a putea aplica bilanul termic instalaiei, nti trebuie s se determine
temperatura de fierbere a reziduului i debitul de ap de rcire necesar.
Temperatura de fierbere a amestecului
6
Pentru a realiza curba de echilibru este necesar s se cunoasc fraciile molare
ale componenilor amestecului la diferite temperaturi. Acestea se gsesc tabelate,
conform tabelului 3:
Tabelul 3. Compoziiile lichidului i ale vaporilor.
7
0
20
40
60
80
100
120
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2
X,Y
T
e
m
p
Temp - y
Temp - x

Diagrama de fierbere
Din diagram se observ c temperatura de fierbere a amestecului este
tf=99.1C.
t (C) X (%) Y (%)
110,05 0 0
105,31 10 20,8
101,46 20 37,2
98 30 50,7
95,05 40 61,9
92,3 50 71,3
89,74 60 79,1
87,29 70 85,7
84,99 80 91,2
82,68 90 95,9
81,43 95 98
80,13 100 100
8

Constantele lui Antoine:
A B C
Benzen 6.90565 1211.033 220.79
Toluen 6.95334 1343.943 219.377
Se calculeazea presiunile de vaporizare cu relatiile lui Antoine:
2.733434
377 . 219 1 . 99
943 . 1343
95334 . 6
Ctoluen tf
Btoulen
- Atoluen toluen vap p lg
3.119871
79 . 220 1 . 99
033 . 1211
90565 . 6
Cbenzen tf
Bbenzen
- Abenzen benzen vap p lg

+

+

+

+


789.797 toleun vap p benzen vap p amestec p +
Temperatura medie a amestecului, tm, se calculeaz cu ajutorul relaiei:
tm= (tf+tapa)\2

i este egal cu:
tm= 59.55
Calculam densitatile componentilor si densitatea amestecului, toate la
temperatura medie:
benzen=900-1.086*tm 835.3287 kg/m^3
toluen=885.536-0.98*tm 827.177 kg/m^3
wi=wf=(xi*Mi)/(xi*Mi+(1-
xi)My) 0.285192 rezulta wf=0.28 si 1-wf=0.72
am=1/[(wf/benzen)+((1-wf)/toluen) 829.4434
Masele moleculare ale componentilor sunt:
9
Mbenzen= 78
Mtoleun= 92
Putem calcula astfel debitul volumetric, Gv:
Gv=Gm/am 0.00041
Calculam caldurile specifice ale benzenului si toluenului la temperatura medie
folosin anexa din carte:
cp benzen = 1639+4.657*tm
cp toluen = 1620+4.343*tm
cp benzen=
1916.32435
J/kg*grd
cp toluen=
1878.62565
J/kg*grd
Apoi calculam caldura specifica a amestecului cu formula:
cp am = 0.32*cp benzen+0.68*cp toluen
Rezulta:
cp am= 1890.68923
Calculam debitul de apa necesar folosind r=2248*10^3= 2248000 (pt p=1,2
atm) cu formula:
Ga = (Gm*cp am * t)/r
Ga=
0.022619
3
Calculam si caldura transmisa in unitatea de timp:
Q=Gm*cp am*t
50848.1962
6
Determinarea geometriei optice
10
Se realizeaz pornind de la ecuaia de transfer termic:
m
t A K Q

n care: Q este cantitatea de cldur transmis n unitatea de timp prin
suprafaa A, n W (J/s; kcal/h);
K coeficientul total de transfer de cldur, n W/m
2
grd
(kcal/m
2
hgrd);
t
m
diferena medie de temperatur, n C
Utilizndu-se un schimbtor de cldur n contracurent, apa circul n
contracurent cu amestecul de separat, iar diferena medie de temperatur se calculeaz
cu relaia:

' '
'
ln
' ' '
t
t
t t
tm




Reamintim ca:
ti, am = 20C
tf = 99.1 C
ta = 105 C
85 ,
'
am ti ta t
9 . 5
' '
tf ta t
Rezulta 29.6510224 tm
Suprafaa de transfer termic pentru un coeficient total de transfer termic propus
K = 1068.952 W/m
2
grd va fi:
1.60431676

t k
Q
A
nec
Aceast arie se standardizeaz, obindndu-se date referitoare la geometria
schimbtorului.
A stas = 1.9
Acestei arii ii corespund conform alegerii din table urmatoarele valori:
n= 13
d= 0.025 (in m)
= 0.002 (in m)
s= 0.004 (in m)
Dteava 0.049 (in m)
11
=
Lteava= 2 (in m)
n care d diametrul interior al mantalei; s grosimea mantalei; grosimea
evii;
d diametrul exterior al evii; n numrul de evi; L lungimea evii.
Calculul coeficienilor pariali de transfer termic
Calculul coeficienilor pariali de transfer termic presupune cunoatere anumitor
proprieti fizico-chimice la temperatura medie de lucru, precum i a anumitor relaii
criteriale.
Calculul coeficientului parial de transfer termic
1
presupune utilizarea
proprietilor caracteristice amestecului care circul prin evi (amestecul benzen
toluen), la temperatura medie - (59.55C).
Reamintim ca densitatile au fost calculate mai sus:
benzen=900-1.086*tm 835.3287 kg/m^3
toluen=885.536-0.98*tm 827.177 kg/m^3
wi=wf=(xi*Mi)/(xi*Mi+(1-
xi)My) 0.285192 rezulta wf=0.28 si 1-wf=0.72
am=1/[(wf/benzen)+((1-wf)/toluen) 829.4434
Vscozitatea amestecului la aceeai temperatur se determin cu ajutorul
relaiei:
lg amestec = xi * lg i
benzen 0.000384
toluen 0.000251
amestec 0.000288
Conductivitatea termic a amestecului este dat de relaia:
12
2 2 1
+ x x
am
benzen= 0.135791
toluen= 0.127893
amestec= 0.130104
Se calculeaza Reynolds pentru aflarea refimului de curgere:

c
Pr unde : c cldura specific (J/kggrd)
- vscozitatea amestecului (daP);
- conductivitatea termic (W/mgrd)
Re=
4634.93
6
Pr=
4.17840
2
B=
242.082
8
Nu=
171.888
1
Rezulta

amestec=
894.536
1 W/m*m*grd
13
am
p
d
d
Nu
l
d
B
B
B
Nu

am am
14 . 0
66 . 0
Re
Pr Re
045 . 0 1
668 . 0
65 . 3

,
_

1
]
1

+
Cldura specific a amestecului este dat de relaia
cp am=
1890.68923
J/kmol*grd
Viteza de curgere a fluidului este calculata mai sus
am=(4*Gv)/
(n*3.14*d^2)
0.06426
9 m/s
n care: G
v
este debitul volumetric, n m
3
/s;
N este numrul de treceri;
di
2
este diametrului interior al evii;
n numrul de evi;
Pentru calculul celui de-al doilea coeficient parial de transfer
2,
se calculeaza
cr p
t t H ) (
si apoi se calculeaza .
Mentiune: Am calculat cr p
t t H ) (
cu formula pentru regimul laminar in
deoarce diferenta dintre rezultatul calculului pentru regimul turbulent este aproape
identic ca valoare. Astfel:
17346 , 4523
) (
943 . 0 4
3 2
2


p
t t H
r g

Valorile pentru densitate, conductivitate si vascozitate fiind calculate cu ajutorul


tabelului si ale graficelor urmatoare:
Temperatura Densitate Conductivitate Vascozitate
80 981.8 0.673 35.2
90 965.3 0.678 30.89
100 958.4 0.682 27.75
110 951 0.684 25.49
105 953.605 0.683073275 0.0002654
14
3751014 . 45 2680 ) (
3 / 1 3 / 2
5/3


g
r
t t H
cr p

y =-3.0373x +185.61
0
20
40
60
80
100
120
0 10 20 30 40
Temperatura - Vascozitate
Linear (Temperatura - Vascozitate)
y =2614.8x - 1681.1
0
20
40
60
80
100
120
0.672 0.674 0.676 0.678 0.68 0.682 0.684 0.686
Temperatura -
Conductivitate
Linear (Temperatura -
Conductivitate)
15
y =-0.957x +1017.6
0
20
40
60
80
100
120
945 950 955 960 965 970 975 980 985
Temperatura - densitate
Linear (Temperatura - densitate)
tp=0.5tabur+0.5tm= 82,275
Pentru verificarea erorii se calculeaza:
Acalc=Q/(kcalc*tm) 2.370764417
Unde:

+ +

2 1
1 1
1

i
i
Kcalc
% 8570728 , 12 100
9 , 1

Acalc
Acalc
Eroarea
16
Valorile obinute pentru dimensionarea schimbtorului
Mrime i uniti de msur Valoare numeric
Debit masic de alimentare, G (
kg
s
)
0.34
Temperatura de fierbere a amestecului,
tf
am
(
C
)
99.1
Temperatura medie a amestecului, tm (
C
)
59.55
Caldura specific a amestecului, cp
am (
J
kg C
)
1890.68923
Cantitatea de cldur, Q (
J
s
)
50848.19626
Debitul de abur, G
abur
(
kg
s
)
0.226193
Diferena medie de temperatur, tm (
C
)
29.65410224
Aria necesar, A
nec
(m
2
)
1.6043
Aria STAS, A
STAS
(m
2
)
1.9
Densitatea amestecului,
am
(
kg
m
3
)
829.4434
Vscozitatea amestecului,
am
(
kg
ms
)
0.000288
Conductivitatea amestecului,
am (
W
mC
)
0.130104
Debit volumetric, G
v
(
m
3
s
)
0.00041
Viteza de curgere a fluidului, w
am
(
m
s
)
0.064269
Criteriului Reynolds, Re
4634.936
Criteriul Prandtl, Pr
4.178402
Criteriul Nussel, Nu
171.8881
Coeficientul parial de transfer termic,

am
(W/m
2
grd.)
894.5361
Coeficientul parial de transfer termic al
condensului,
cond
(W/m
2
grd.)
4523.17346
Coeficientul total de transfer termic, k
calc
(W/m
2
grd.)
723.348322
Aria calculate, A
calc
(m
2
)
2.37076442
Eroarea , (%)
12.8570728
17
Coloana de rectificare
O coloana de rectificare este reprezentata in figura urmatoare:
Coloana este cu funcionare continu fiind alimentat cu amestecul care urmeaz
a fi separate, de compoziie cunoscut, exprimat ca fracie molar a componentului
uor volatile, x
F.
caldur necesar fierberii q
w
este furnizat de refierbtor, care este
montat in partea inferioara a coloanei. Refierbtorul poate fi nglobat n coloan sau
poate fii un schimbtor de caldur extern. In figura de mai sus s-a optat pentru un
refierbtor extern. Vaporii care rezult din rerfierbtor, se reindtroduc in coloan,
unde se ntlnesc cu un curent de lichid, care reprezint refluxul, L. ceea ce nu se
vaporizeaz n refierbtor reprezint produsul de blaz sau reziduul coloanei, W. Prin
schimbul de caldur i de substant vaporii se mbogaesc n componentul uor
volatile, in timp ce lichidul se mbogaete n componentul greu volatil. Refluxul se
obine prin condensarea vaporilor in partea superioar a coloanei. In condensator se
preia caldura de condensare a vaporilor din partea superioar a coloanei, q
c
. o parte
din lichidul condensat il reprezint distilatul sau produsul de vrf al coloanei, D , iar
cealalt parte este refluxul de lucru, L.
Coloana este format din dou zone, cea de deasupra talerului de alimentare se
numete zona de concentrare, aici realizandu-se concentrarea n component uor
volatile, in timp ce zona de sub talerul de alimentare se numete zona de epuizare,
deoarece, aici, componentul volatil este minoritar, iar amestecul devine mai bogat n
componentul greu volatil.
18
Dimensionarea tehnologic a coloanelor de rectificare const n determinarea
prin calcul a diametrului coloanei i a numrului de talere reale.
Determinarea numarului de talere teoretice ale unei coloane de rectificare a unui
amestec binar
Bilant de materiale
Masele moleculare ale componentilor sunt:
xf 0.32 :
xd 0.75 :
xw 0.01 :
kmol
kg
Mb 78 :
Mt 92 : kmol
kg
Mam xf Mb 1 xf ( ) Mt + 87.52 :
Gam 0.34 :
kg
s
F
Gam
Mam
3.885 10
3
: kmol
s
D1 0 : W1 0 :
Given
F D1 W1 +
F xf D1xd W1xw +
Solutie FindD1W1 , ( ) : Solutie
1.627 10
3

2.257 10
3

kmol
h
W Solutie
1
:
kmol
h
W 2.257 10
3

D 1.627 10
3

19
Masele moleculare medii ale componentilor sunt:
Calculul debitelor masice in distilat (GD), blaz (GW) si alimentare (GF)
D Solutie
0
:
Md xdMb 1 xd ( ) Mt + :
kmol
kg
Md 81.5
Mw xwMb 1 xw ( ) Mt + :
Mw 91.86
kmol
kg
Mf xf Mb 1 xf ( ) Mt + :
kmol
kg
Mf 87.52
kg
h
GD D Md : GD 0.133
GW W Mw : GW 0.207
kg
h
GF F Mf : GF 0.34
kg
h
20
Determinarea numarului minim de talere teoretice:
Numrul minim de talere se poate determina grafic sau analitic. Metoda folost
n acest proiect este metoda grafic.
Pentru determinarea numrului minim de talere teoretice se pornete de la
diagrama de echilibru pe care se fixeaz punctele de interes, concentraia
corespunztoare distilatului x
D
i concentraia corespunztoare reziduului x
W
. Pornind
din punctul D de coordonate (x
D
, x
D
) se traseaz dreapta n trepte ntre curba de
echilibru i diagonala graficului pn la atingerea sau depirea punctului W de
coordonate (x
W
, x
W
). Semnificaia fizic a desenului este urmtoarea: trasarea liniilor
orizontale este echivalent cu aplicarea unor relaii de echilibru, n timp ce trasarea
unor linii verticale este echivalent cu aplicarea relaiilor de operare. Astfel s-au
obinut un numar minim de 5 talere (N
min
= 6).
Refluxul
Refluxul reprezint cantitatea de lichid provenit din condensarea vaporilor n
condensatorul coloanei, care este readus n coloan.
Noiunea de reflux poate avea dou situaii limit:
REFLUX TOTAL cnd vaporii care prsesc coloana sunt condensai i
reintrodui n coloan. n acest caz dreapta de operare se confund cu diagonala;
REFLUX MINIM care reprezint cantitatea minim de lichid provenit din
condensarea vaporilor de pe primul taler ce trebuie reintrodus n coloan astfel nct
s se asigure o separare impus din punct de vedere teoretic.
Refluxul minim pentru amestecuri binare se calculeaz cu relaia
Determinarea refluxului minim
Pentru a determina refluxul minim grafic, mai nti trebuie trasat dreapta q care
are urmtoarea expresie:
1 1

q
x
x
q
q
y
F
q q
Aceast dreapt are panta q / (q-1) i trece prin punctul de coordonate (x
F
, x
F
)
care este situat pe diagonala diagramei de echilibru descris de relaia y = x. n figura
urmtoare sunt prezentate mai multe drepte q n funcie de valoarea acestui parametru.
Fiecare dintre ele corespunde unei anumite stri de agregare a amestecului de
alimentare:
- lichid rece, sub temperatura de fierbere (t
F
< t
f
) sau q>1;
21
- lichid saturat (t
F
= t
f
) sau q=1;
- lichid parial vaporizat (amestec de lichid i vapori saturani) (t
f
< t
F
< t
c
) sau
0<q<1;
- vapori saturai (t
F
= t
C
) sau q=0;
- vapori supranclzii (t
F
> t
C
) sau q<0.
unde t
f
este temperatur de fierbere a amestecului, t
c
este temperatur de
condensare, iar t
F
este temperatura amestecului de alimentare.
Pentru determinarea refluxului minim se foloseste formula:
Lmin
xd yq
yq xf
0.87 :
Unde yq = 0,55 (din grafic)
Determinarea refluxului optim:
Exist mai multe posibiliti pentru a determina refluxul optim. S-a optat pentru
o formul simpl care presupune calculul refluxului optim cunoscnd refluxul minin
i numrul minim de talere.
kmol
kmol D
Lopt Lmin 1 0.192
NTT
Lmin
+

,
1.308 :
22
Determinarea numarului de talere teoretice (metoda McCabe Thiele)
Metoda grafic McCabe Thiele este mai puin utilizat, dezvoltarea
calculatoarelor uurnd aplicarea metodelor analitice. Metoda are ns meritul de a
oferi o imagine sugestiv a succesiunii de contactri la echilibru n coloanele cu
talere, precum i evidenierea, ca valoare i sens fizic, a unor parametri deosebit de
importani n dimensionarea coloanelor de rectificare cum sunt refluxul minim (L
min
)
i numrul minim de talere (N
min
) care au fost deja definii.
Metoda Mc Cabe Thiele calculeaz concentraiile pe fiecare taler teoretic prin
transpunerea relaiilor de echilibru i a celor de operare pe acelai grafic. Relaia de
echilibru este redat prin diagrama de echilibru specific fiecarui sistem. Relaiile de
operare au formele date de ecuaiile de mai jos:
D n n
x
D L
D
x
D L
L
y
+
+
+


0
1
0
0

Relaia reprezint ecuaia dreptei de operare n zona de concentrare, scris n
termeni de debite molare de reflux i de distilat. Ea se poate utiliza i n forma n care
se nlocuiete refuxul de lucru (L
0
) cu debitul optim.
D
opt
n
opt
opt
n
x
L
x
L
L
y
1
1
1
1
+
+
+


Relaia urmtoare reprezint ecuaia dreptei de operare n zona de epuizare,
scris n termeni de debite molare de reflux, de distilat i de alimentare. n relaie mai
apare i parametrul <q> i compoziia reziduului (xw).
( ) ( )
W m m
x
F q D L
D F
x
F q D L
qF L
y
+ +

+ +
+


1 ) 1
1
n plus, pentru a respecta omogenitatea dimensional a ecuaiei debitul de
alimentare devine
D F F /
*

( ) ( )
W
opt
m
opt
opt
m
x
F q R
F
x
F q R
qF R
y
+ +

+ +
+

*
*
1 *
*
1 1
1
) 1 1
Transpunerea grafic a relaiilor de echilibru i de operare, precum i
modalitatea de aplicare a acestora este construit astfel:
- se traseaz la o scar suficient de mare curba de echilibru a amestecului binar
supus separrii, utiliznd date experimentale sau relaii analitice;
- se fixeaz pe diagrama de echilibru concentraiile cunoscute: xD, xF i xW ale
compusului uor volatil n distilat, alimentare i respectiv reziduu;
- se traseaz dreapta q n funcie de valoarea strii termice a alimentrii (q=1);
- se traseaz apoi dreapta de operare pentru zona de concentrare.
23
Dreapta de operare pentru zona de concentrare are urmtoarele caracteristici:
- trece prin punctul D de coordonate (xD, xD);
- are panta:

D L
L
sau
1
0
0
+ +
opt
opt
L
L
- are ordonata la origine:
D L
x D
y
L
x
y
D
opt
D
+

0
sau
1
Dreapta de epuizare este caracterizat prin:
-trece prin punctul W de coordonate (xW, xW);
- are panta:

( ) F q D L
qF L
1
0
0
+ +
+

- are ordonata la origine:

( )
W
x
F q D L
D F

+ +

1
0
.
Calculul grafic ncepe, dup cum s-a menionat, prin trasarea curbei de echilibru.
Se traseaz apoi dreapta de concentrare, de exemplu, folosind valoarea ordonatei la
origine. Se traseaz dreapta de epuizare unind punctul W cu punctul de intersecie al
dreptei de concentrare cu dreapta q. Se aplic succesiv relaii de echilibru i relaii de
operare, trasnd linia n trepte ntre dreptele de operare i curba de echilibru.
Segmentele orizontale semnific aplicarea relaiei de echilibru i determin la
intersecia cu curba de echilibru concentraiile x, y la echilibru ale celor dou faze
care parsesc un taler teoretic. Segmentele verticale semnific aplicarea unei relaii de
operare i definesc, la intersecia cu dreptele de operare, concentraiile vaporilor i
lichidului ntre dou talere consecutive. Linia n trepte ntre curba de echilibru i
dreptele de operare corespunztoare fiecrei zone se traseaz pornind de la un capt al
coloanei (punctul D sau W) pn se atinge sau se depete cellalt punct (W sau D).
Numrul talerelor teoretice se determin numrnd poriunile verticale sau orizontale
ale liniei n trepte, stabilindu-se astfel i numrul de talere teoretice din fiecare zon a
coloanei.
32 . 0
1

+

opt
D
oy
L
x
y
NTT = 18
24
Calculul hidrodinamic al coloanei
n cele ce urmeaz se va nota cu <zc> zona de concentrare i cu <ze> zona de
epuizare, de asemenea se va utiliza indicele <c> pentru zona de concentrare i indicele
<e> pentru zona de epuizare.
Presiunile in coloana sunt:
Calculul presiunii medii in coloana
pD= 760 mmHg xd= 0.75
pF= 790 mmHg xF= 0.32
pW= 820 mmHg xw= 0.01
Calculul presiunii medii in coloana:
e) concentrar de zona (pe Hg mm 775
2

+

pf pd
pc
epuizare) de zona (pe Hg mm 805
2

+

pw pf
pe
Calculul compozitiei medii in faza lichida:
e) concentrar de zona (pentru 16 . 0
2

+

xf xd
xc
epuizare) de zone (pentru 165 . 0
2

+

xw xf
xe
Calcului temperaturii medii in coloana:
e) concentrar de zona (pentru 35 . 92
2

+

tf td
tc
epuizare) de zona (pentru 2 . 99
2

+

tw tf
te
Pentru calculul compozitiei medii avem nevoie de tabelul de la pagina 277,
anexa 3:
Temp y x m
110.05 0 0
25
105.31 0.208 0.1 2.363636 2.491432
101.46 0.372 0.2 2.369427
98 0.507 0.3 2.399594
95.05 0.619 0.4 2.437008
92.3 0.713 0.5 2.484321
89.74 0.791 0.6 2.523126
87.29 0.857 0.7 2.568432
84.99 0.912 0.8 2.590909
82.68 0.959 0.9 2.598916
81.43 0.98 0.95 2.578947
80.13 1 1
Cu acest tabel putem calcula volatilitatea media (m), dupa ce calculam
volatilitatile pentru fiecare temperatura in parte. Formul pentru calculul volatilitatii
este:
) 1 (
) 1 (
y x
x y


Astfel:
e) concentrar de zona (pentru 0.321831
) 1 ( 1

+

xc m
xc m
yc

epuizare) de zone (pentru 0.329902


) 1 ( 1

+

xe m
xe m
ye

Zona de concentrare
debitul molar de vapori in zona de concentrare
Vc D 1 Lopt + ( ) 3.756 10
3
:
kmol
s
kg
kmol
Mvc yc Mb 1 yc ( ) Mt + 87.494 :
Gmvc VcMvc 0.329 :
kg
s
debit masic de vapori in zona de concentrare
kg
m
3
vc
Mvc pc 273
22.4760 273 tc + ( )
2.976 :
Gvvc
Gmvc
vc
0.11 :
m
3
s
debit volumetric de vapori in zona de concentrare
26
debit molar de lichid in zona de
concentrare
Lc LoptD 2.129 10
3
:
kg
s
Mlc xcMb 1 xc ( ) Mt + 89.69 :
debit masic de lichid in zona de concentrare
kg
s
Gmlc Lc Mlc 0.191 :
lc
xc
Mb
xc
Mt
1 xc
Mb
+
0.169 :
benzenc 900 1.086tc 799.708 :
kg
m
3
kg
m
3
apac 885.536 0.98tc 795.033 :
lc 20 :
Given
1
lc
lc
benzenc
1 lc
apac
+
lc Findlc ( ) 795.82 :
Gvlc
Gmlc
lc
2.399 10
4
: debit volumetric de lichid in zona de
concentrare
m
3
s
27
Zona de epuizare
debit molar de vapori in zona
de epuizare
kmol
s
Ve D 1 Lopt + ( ) q 1 ( ) F + 3.756 10
3
:
Mve Mb ye Mt 1 ye ( ) + 87.381 :
Gmve VeMve 0.328 :
debit masic de vapori in zona de epuizare
kg
m
3
Gvve
Gmve
ve
0.108 :
debitul volumetric de vapori in zona de epuizare
kg
s
debit molar de lichid in zona de epuizare
Mle Mb xe Mt 1 xe ( ) + 89.69 :
kmol
kg
kmol
s
Le LoptD q F + 6.014 10
3
:
toluene 885.536 0.98te 788.32 :
ve
Mvepe 273
22.4760 273 te + ( )
3.031 : m
3
s
kg
s

debit masic de lichid in zona de
epuizare
Gmle LeMle 0.539 :
28
Semnificaia mrimilor din relaiile anterioare este:
D-debitul molar de distilat, (kmol/s)
VC-debitul molar de vapori in zona de concentrare, (kmol/s)
Ropt-ratia de reflux optim, (kmol reflux/kmol distilat)
GmVC-debitul masic de vapori in zona de concentrare, (kg/s)
MVC-masa molecular medie a vaporilor n zona de concentrare,(kg/kmol)
M1-masa molecular a componentului usor volatil, (kg/kmol)
M2-masa molecular a componentului greu volatil, (kg/kmol)
yC-fractia molar medie a vaporilor n zona de concentrare pt. componentul uor volatil(cv),
(kmol cv/kmol amestec)
GvVC-debitul volumetric de vapori n zona de concentrare, (m
3
/s)
VC-densitatea medie a vaporilor n zona de concentrare, (kg/m
3
)
p
0
-presiunea atmosferic, (760 mmHg)
T0-temperatura n grade Kelvin echivalent pt. 0
0
C(273K)
Given
1
le
le
benzene
1 le
toluene
+
le Findle ( ) 789.063 :
Gvle
Gmle
le
6.836 10
4
:
m
3
s
debit volumetric de lichid in zona de epuizare
benzene900 1.086te 792.269 :
le
xe
Mb
xe
Mb
1 xe
Mt
+
0.189 :
le 20 :
29
TC-temperatura absolut medie pt. zona de concentrare TC=tC+273
pC-presiunea medie in zona de concentrare(mmHg)
VE-debitul molar de vapori n zona de epuizare, (kmol/s)
q-starea termic a alimentrii
LC-debitul molar de lichid n zona de concentrare, (kmol/s)
MLC-masa molecular medie a lichidului n zona de concentrare, (kg/kmol)
GmLC-debitul masic de lichid n zona de concentrare, (kg/s)
xC-fractia molar medie a componentului usor volatil m stare lichid n zona de concentrare,
(kmol/kmol)
GvLC-debitul volumetric de lichid n zona de concentare, (m
3
/s)
LC-densitatea medie a lichidului n zona de concentrare, (kg/m
3
)
1C-densitatea componentului usor volatil n stare lichid la temperatura medie din zona de
concentrare, tC
2C-densitatea componentului greu volatil n stare lichid la temperatura medie din zona de
concentrare, tC
LC-fractia masic a componentului usor volatil n stare lichid, n zona de concentrare, (kg
cv/kg amestec)
GmVE-debitul masic de vapori n zona de epuizare, (kg/s)
MVE-masa molecular medie a vaporilor n zona de epuizare, (kg/kmol)
yE-fractia molar medie a vaporilor n zona de epuizare pt. componentul uor volatil, (kmol
cv/kmol amestec)
GvVE-debitul volumetric de vapori n zona de epuizare, (m
3
/s)
VE-densitatea medie a vaporilor n zona de epuizare, (kg/m
3
)
TE-temperatura absolut medie pt.zona de epuizare, TE=tE+273
pE-presiunea medie n zona de epuizare, (mmHg)
LE-debitul molar de lichid n zona de epuizare, (kmol/s)
MLE-masa molecular medie a lichidului n zona de epuizare, (kg/kmol)
GmLE-debitul masic n zona de epuizare, (kg/s)
xE-fractia molar medie a componentului usor volatil n stare lichid n zona de epuizare, (kmol
cv/kmol amestec)
GvLE-debitul volumetric de lichid in zona de epuizare, (m
3
/s)
LE-densitatea medie a lichidului n zona de epuizare, (kg/m
3
)
1E-densitatea componentului usor volatil n stare lichid la temperatura medie din zona de
epuizare, tE, (kg/m
3
)
2E-densitatea componentului greu volatil n stare lichid la temperatura medie din zona de
epuizare, tE, (kg/m
3
)
LE-fracia masic a componentului uor volatil n stare lichid, n zona de epuizare, (kg cv/kg
amestec)
Calculul hidrodinamic al coloanei ZC
toluen 30.675 0.113tc :
dyn
cm
toluen 20.239
benzen 31.525 0.127tc :
dyn
cm benzen 19.797 c lc toluen 1 lc ( ) benzen + [ ] 10
3
:
N
m c 0.02
30
Estimarea diametrului coloanei
Se alege distanta dintre talere: Htc:0.4
m
C 250 :
woc 8.4710
5
C 1
lc
vc
+

,
0.5
:
m
s
woc 0.346
31
S-a ales o fractie din viteza de inecare FI=0.4
Determinarea diametrului coloanei:
Se alege o valoare a diametrului standardizat
Aria sectiunii transversaale a coloanei va fi:
Dimensiunile principale ale talerului cu clopote
m
wvc 0.4 woc :
m
s
wvc 0.138
Dcc1
4

Gvvc
wvc
:
Dcc1 1.007
Dcc round Dcc1 1 , ( ) :
Dcc 1
Ac
Dcc
2
4
:
Recalcularea vitezei vaporilor in coloana dupa standardizarea diametrului:
wvcf
Gvvc
Ac
:

wvcf 0.14
Ac 0.785
32
Numarul clopotelor in lungul diametrului talerului:
Diametrul clopotului:
d2prim 100 10
3
:
m
Pasul dintre clopote:
m
lc 40 10
3
:
t 0.14 t d2prim lc + : m
Distanta dintre clopot si perete
1 42 10
3
:
1
d2prim
2
+ :
0.092
mc
Dcc 2
lc d2prim +
1 + :
mc 6.829
mc round mc ( ) :
mc 7
Dimensionare deversor -Se propune aria deversorului 7% din aria coloanei
Adc 0.07Ac :
Adc 0.055
m
2
33
cp 1 :
Given
Adc
Dcc
2
8
cp sin cp ( ) ( )
sol1 Find cp ( ) :
sol1 1.43
c sol1 :
c 1.43 rad
1c c
180

:
1c 81.928
valoare in grade hexazecimale
Lcd Dcc sin
c
2

,
:
Lcd 0.656
lungimea corzii deversoare
Se verifica raportul dintre lungimea corzii deversoare si aria coloanei;
aceasta trebuie sa fie cuprins intre 0.65 si 0.85 din diametrul colonei.
rd
Lcd
Dcc
:
rd 0.656
34
Numarul total de clopote:
Verificarea ariei deversorului:
Adcv
Dcc
2
8
c sin c ( ) ( ) :
m
2
Adcv 0.055
Se alege
s 1.510
3
: m
d2 d2prim 2 s :
m
d2 0.097
d1 d2 0.5 :
d1 0.069 m
Se propune un diametru standardizat
d1s 0.07 : m
Aria efectiva ocupata de clopote:
Se
mc
0.906
t
2

4
:
Se 0.119 m
2
mct
2 Se
d1s
2

:
mct 15.453
mct round mct ( ) :
mct 15 clopote
d1prim d1s 2 s + :
d1prim 0.073 m
h0
d1s
2
4 d1prim
:
h0 0.017 m
Se aleg fante dreptunghiulare cu urmatoarea latime: a 4 10
3
: m
35
Distanta dintre doua fante alaturate se alege:
lf 5 10
3
:
Numarul fantelor unui clopot:
z
d2prim
a lf +
:
z 34.907
z round z ( ) :
z 35 fante
zs 36 :
fante conform tabel 2.4
Debitul de vapori printr-un clopot:
Gvvclopot
Gvvc
mct
:
Gvvclopot 7.333 10
3

m
2
s
36
Viteza critica a vaporilor prin clopote cu fante dreptunghiulare:
wcr 7.8 :
m
s
Aria totala a fantelor unui clopot:
Af
Gvvclopot
wcr
:
Af 9.402 10
4
m
2
Inaltimea fantelor:
b
Af
zs a
:
b 6.529 10
3
m
Se alege valoarea recomandata:
bs 0.02 : m
Aria fantelor se ,odifica cu noua dimensiune <bs>
Afs bs zs a :
Afs 2.88 10
3
m
2
Inaltimea lichidului deasupra pragului deversor:
Gvlc
3600
Lcd
2.5
2.482
37
Inaltimea lichidului deasupra pragului deversor:
Gvlc
3600
Lcd
2.5
2.482
Lcd
Dcc
0.656
Rezulta
K1 1 :
Coeficientul K.2C se alege in fct de forma placii deversoare
In cazul de fata
K2 2.84 :
hLp K1 K2
Gvlc 3600
Lcd

,
2
3
10
3
:
m
hLp 3.413 10
3

38
Se observa ca cele doua formule dau rezultate comparabile.Se va folosi mai departe valoarea
<hLp>
hLpc 664
Gvlc
Lcd

,
2
3
10
3
:
hLpc 3.397 10
3

m
hp 40 10
3
:
Inaltimea lichidului pe taler
Se alege inaltimea pregului deversor
hLt hp hLpc + :
hLt 0.043 m
39
Determinarea fractiei de lichid antrenat
se calculeaza factorul de curgere lichid-vapori
Flv
Gmlc
Gmvc
vc
lc
:
Flv 0.036
Luam
0.05 :
40
Viteza lichidului in deversor
m
s
2
g 9.81 :
wldc
Gvlc
Adc
:
Viteza lichidului in deversor in zona de concentrare
m
s
wldc 4.364 10
3

wlmaxdc c g
lc vc ( )
lc
2

1
1
]
1
4
:
41
wlmaxdc 0.125
Se observa ca <wldc> este mai mica decat <wlmaxdc>
Calculul inaltimii utile a fantelor
S-au ales fante dreptunghiulare
hfc 26.8
c
lc
0.6248
vc
lc vc ( )

1
1
]
1
3
Gvvclopot b
Afs

,
2
3

1
1
1
1
]
+ :
bs 0.02
Se observa ca <hf> este mai mic decat <bs> , ceea ce inseamna ca fantele
functioneaza bine.
Calculul gradientului hidraulic de referinta
s1 0 :
l1 t d2prim :
l2 t d1s :
l3 l1 :
z 35
hfc 6.994 10
3

m
42
l1 0.04 m l2 0.07 m
Y
l1
l3
:
Y 1
Lpl mc 1 + ( ) l1 :
Lpl 0.32 m
Gvlc 3600
Lpl
2.699
43
Adegzc
3
100
Ac :
Adegzc
3
100
Ac :
Aperfc
3
100
Ac :
r 0.58 :
ales din fig 2.28
r 1 :
Given
r
1
2
r 1.5 z 2 ( )
2
1 0.25Y
2
+

,
+

1
1
]
3 z hLt s1
l2
l1
1

,
+

1
1
]
+

1
1
]
0.678Gvlc z
1.5

1 0.25Y
2
+
( )
1
2
r Lpl

sol2 Find r ( ) :
sol2 1.9 10
3
m
rc sol2 :
Calculul ariei active a talerului
Aperfc 0.024 Adisc 0.024
44
Aac Ac Adc 2 Adisc Aperfc Adegzc :
Aac 0.605 m
2
Rapac
Aac
Ac
100 :
Rapac 77 %
Fpr
Gvvc
Aac
vc :
Fpr 0.314
Gvlc 3600
Lpl
2.699
45
f 0.6 :
Din diagrama 2.29 rezulta factorul <f >
46
Calculul pierderilor de presiune pe talerul cu clopote
c rc f :
c 1.14 10
3
m
Pierdera de presiune prin talerul uscat
5 :
Aclopot
d2
2

4
:
m
2
Aclopot 7.39 10
3

wvclopot
Gvvclopot
Aclopot
:
m
s
wvclopot 0.992
pus
wvclopot
2
2
vc :
pus 7.327 Pa
47
Pierderea de presiune prin stratul de lichid
Fv
Gvvc
Aac
vc :
Fv 0.314
spuma 0.725 0.28log Fv ( ) :
spuma 0.866
h hp hfc :
h 0.033 m
pL spuma lc g h hLp + hfc + 0.5c + ( ) :
Pa
pL 297.344
Pierderea de presiune prin stutul clopotului
pstut 8.792 Pa
m
pstut 3 wvclopot
2
vc
( )
:
48
ptaler pus pL + pstut + : Pierderea totala de presiune pe taler
Verificarea distantei dintre talere ptaler 313.462
hv
ptaler
lc g
:
Pa hv 0.04
hcd 4.17 10
6

hcd 0.219
Gvlc
Adc

,
2
:
m
Hd hv hp + hLp + hcd + : Hd 0.084 m
Htcl 0.169 Htcl 2.5 Hd hp :
m
Htc 0.4 : m
Se observa ca<Htcl> este mai mic decat <Htc>
Coloana functioneaza bine.
49
Calculul hidrodinamic al coloanei ZE
fractia masica a lichidului in
z.e le(kg cv/kg amestec)
temp in zona de epuizare te(C)
fractie molara de alimentare xf
fractie molara de distilat xd
fractie molara de reziduu xw
densitatea vaporilor in z.e ve(kg/m3)
densitatea lichidului in z.e le(kg/m3)
debitul volumetric de vapori in
z.e Gvve(m3/s)
debitul volumetric de lichid in
z.e Gvle(m3/s)
debitul masic de vapori in z.e Gmve=Gvve*ve(kg/s)
debitul masic de lichid in z.e Gmle=Gvle*le(kg/s)
CALCUL HIDRODINAMIC -
ZONA DE EPUIZARE
calcul (tensiune
superficiala)pt aflarea cst C toluen(dyn/cm)(carte pag 134-formula+anexa
benzen(dyn/cm)(carte pag 134)
e=(le*H2O(tc)+(1-le)*EtOH)*10^-3
se alege dist.dintre talere The Htc(m)
din figura 2.22 pag119 rezulta
C C
Calcul viteza optima a
vaporilor(pg118+pg 134) we(m/s)=8.47*10^-5*C*(le/ve-1)^0.5
se alege fractia de inecare
lichide nespumante pg 118 FI
calcul viteza maxima a
vaporilor wve=FI*wc(m/s)
diametrul coloanei Dce=sqrt(4/pi*Gvve/wve) ( m)
Dimensiunile principale ale
talerului cu clopote
dist. dintre 2 talere se
recomanda 40-60mm pg 135 le=40*10^-3(m)
tabel 2.4 pg 122(in fct de Dce
se aleg datele)
diametrul clopotului(stas) d2=100*10^-3 (m)
grosimea clopotului(stas) s=1.5*10^-3(m)
50
numarul fantelor unui
clopot(stas) z=36
dist dintre 2 fante(stas) lf=5*10^-3(m)
latimea deschiderii fantei a=4*10^-3(m)
inaltimea fantei b=Af(aria tot a fantelor/z*a)(m)
diametrul interior al stutului
clopotelor d1=70*10^-3(m)
inaltimea pragului deversor hLt=hp+hLpc
pasul dintre clopote (pg 135) t=d2+lc (m)
distanta dintre clopot si
perete(pg 124+135) 1>=40mm (conditie 1>lc)
se considera 1=42*10^-3(m)
=1+d2/2(m)
nr clopotelor in lungul diam
talerului (pg135) me=(Dce-2*)/(lc+d2)+1
me aprox
Dimensionare deversor
se propune aria deversorului
7%din aria coloanei
aria coloanei Ac=pi*Dce^2/4 (m2)
aria deversor Ade=0.07*Ac(m2)
calcul (unghiul la centru)
prin incercari Ade=Dce^2/8*(-sin)
(radiani)
(grade)
lungimea corzii deversoare
(pg136) Lcd=Dce*sin(/2) (m)
verif raport Lcd si aria
coloanei 0.65-0.85 pg 136 rd=Lcd/Dce (0.65-0.85) (se verifica)
verif aria deversor Ade verif=Dce^2/8*(-sin) (m2) se verif
calc diam interior al
clopotului(d2) d2=d2-2*s(m)
calc diam exterior al
clopotului(d1) d1=d2*sqrt(0.5)(m)
se propune un diam
standardizat(d1s) d1s(m)
calc arie efectiva ocupata de
clopote Se=me/0.906*(pi*t^2)/4 (m2)
nr total de clopote (met) met=(4*Se)/(3.14*d1s^2)
met aprox
d1=d1s+2*s (m)
h0=d1s^2/(4*d1) (m)
nr fantelor unui clopot z=pi*d2/(a+lf)
z aprox
din tabel 2.4 pg 122 zs(stas)
debitul de vapori printr-un
clopot Gvvclopot=Gvve/mct (m3/s)
viteza critica a vap prin
clopote wcr=7.8 (m/s)
51
Aria totala a fantelor (Af) Af=Gvvclopot/wcr (m2)
calcul inaltimea fantelor b=Af/zs*a (m)
se alege valoarea
recomandata tabel2.4 pg 122 bs (stas)
Aria fantelor se modifica cu
noua dimensiune bs Afs=bs*zs*a (m2)
Inaltimea lichidului deasupra
pragului deversor
pg 125 hLp=644*(Gvlc/Lcd)^2/3*10^-3 (m)
hLp aprox
inaltimea lichidului pe taler
(hLt)
se alege inaltimea pragului
deversor(hp) hp=40*10^-3 m
hLt=hp+hLp (m)
Determinarea fractiei de lichid
antrenat
calc factor de curgere lichid-
vapori (pg138) Flv=(Gmle/Gmve)*sqrt(ve/le)
din fig2.25 pag 125 rezulta
fractia de lq antrenat() =0.042
viteza lichidului in deversor
(wlde) wlde=Gvle/Ade(m/s)
wlmaxde=(c*g*((le-ve)/le^2))^1/4
verificare wlde<wlmaxde
calcul inaltime utila a fantelor
(hfe)pg138
hfe=26.8*(e/le)+0.6248*((ve/(le-
ve))^1/3*(Gvvclopot*b/Afs)^2/3 (m)
hfe<bs (0.0185<0.02)
Calcul gradient hidraulic(r)
(pg127 )
r^0.5{r[1.5(z-2)+[2/(1+0.25^2)]]+3z[hLtc+s1[(l2/l1)-
1]]}=0.678GvL*z^1.5(1+0.25^2)^0.5/(*Lpl)
numar de fante (z) z
dist de la baza clopotului la
taler (s1) s1=0
dist dintre 2 clopote vecine
perpendiculare pe dir de
curgere (l1)
l1=t-d2 (m)
dist dintre gaturile a 2 clopote
vecine perpendiculare pe dir
curgerii (l2)
l2=t-d1s (m)
dist min intre 2 clopote vecine
(l3) l3=l1 (m)
=l1/l3
inaltimea lichidului de pe taler
la iesirea de pe taler (hLt)
hLt=0.049
dist totala medie intre clopote
(LpL)
LpL=(mc+1)*l1 (m)
determinarea coef
(Gvle*3600)/LpL
din diagrama 2.28pag 129 se =0.65
52
alege
Calcul ecuatie pt aflarea
gradientului hidraulic
0.6478*Gvle*z^1.5*((1+0.25*^2)^1/2/(*LpL)=
r^1/2[r[1.5(z-2)+(2/(1+0.25*^2))+3z[hLt+s1(l2/l1-
1)]=
r=
calcul factor de pierdere (Fpr)
pg 128 Fpr=Gvve/Aac*ve^0.5 (Pa^1/2)
calcul arie activa a talerului
(Aac) Aac=Ac-2*Adc-Adisc-Aperfe-Adegze
aria coloanei (Ac) Ac(m2)=2.12997479
aria discului (Adisc) Adisc=3/100*Ac (m2)
aria periferica (Aperfc) Aperf=3/100*Ac (m2)
aria de degazare (Adegzc) Adegz=3/100*Ac (m2)
Ade=0.14909824 (m2)
Fpr=Gvve/Aac*ve^0.5 (Pa^1/2)
Gvle*3600/Lpl
din diagrama 2.29 pag 130
rezulta factorul f f=0.6
gradientul hidraulic de ref () =r*f (m)
Calcul pierderi de preisune pe
talerul cu clopote
pierderea de presiune prin
talerul uscat pus=*(wvclopot^2/2)*ve(Pa)
calcul vitezei medii a vaporilor
prin clopot (wvclopot) wvclopot=Gvvclpot/Aclopot (m/s)
debit de vapori prin
clopot(Gvvclopot) Gvvclopot (m3/s)
aria clopotului(Aclopot) Aclopot=pi*d2^2/4 (m2)
se alege coef de rezist
hidraulica al clopotului () =5
pus (Pa)
pierderea de presiune prin
stratul de lichid pL=aerare*le*g*(h+hLp+hf+0.5*) (Pa)
factorul de aerare(aerare) aerare=0.725-0.28*logFv
fractia de vapori antrenata Fv=Gvve/Aac*sqrt(ve)
suma distantelor h1(distanta
dintre capatul inf al fantei si
taler)si h2(dist dintre capatul
sup al fantei si partea sup a
pragului deversor)
h=hp-hf (m)
inaltime prag deversor hp (m)
inaltime utila fante hf (m)
inaltime lichid deasupra
pragului deversor hLp (m)
acceleratia gravitationala (g) g (m/s2)
pL (Pa)
pierderea de presiune prin
stutul clopotului pstut=3*wvclopot^2*vc (Pa)
53
pierderea totala de presiune
pe taler ptC=pus+pL+pstut (Pa)
Verificarea distantei dintre
talere HT=2.5*Hd-hp (m)
inaltimea lichidului in
deversor (Hd) Hd=hv+hp+hLp+hcd (m)
pierderea de presiune la
trecerea vaporilor prin taler in
zona deversorului (hv)
hv=ptC/(le*g) (m)
inaltimea pragului deversor
(hp) hp=0.04 (m)
inaltimea lichidului deasupra
pragului deversor (hLp) hLp=0.008 (m)
inaltimea coresp pierderii de
presiune a lichidului prin si la
iesirea din deversor (hcd)
hcd=0.219*(Gvle/Ade)^2 (m)
Ade (aria deversor)=0.14909824 (m2)
Astfel, conform formulelor:
le 0.189
te 99.2
xf 0.32
xd 0.75
xw 0.01
ve 3.031
le 789.063
Gvve 0.108
Gvle 0.0006836
Gmve 0.327348
Gmle 0.53940347
toluen 788.32
benzen 792.2688
e 0.79152248
Htc 0.3
C 300
we 0.40919641
FI 0.75
wve 0.3068973
Dce 0.766268
le 0.04
54
d2 0.1
s 0.0015
z 36
lf 0.005
a 0.004
b calc mai in jos
d1 0.07
hLt calc mai in jos
0.14
1>=40mm (conditie 1>lc)
1 0.042
0.092
me 5.15905714
me aprox 5
Ac 0.46092582
Ade 0.03226481
Ade 0.03226481
(radiani) 1.42965627
(grade) 81.954818
Lcd 0.5022792
rd 0.65548763
Ade verif 0.03226481
d2 0.097
d1 0.06858936
d1s 0.07
Se 0.0849117
met 22.0750552
met aprox 22
d1 0.073
h0 0.01678082
z= 34.8888889
z aprox 35
zs(stas) 36
Gvvclopot 0.0048924
wcr 7.8
Af 0.00062723
b 0.00435577
bs (stas) 0.02
Afs 0.00288
hLp 0.00852145
55
hLp aprox 0.008
hp 0.04
hLt 0.048
Flv 0.10212714
=0.042 0.042
wlde 0.02118717
wlmaxde 0.31465692
wlde<wlmaxde
hfe 0.03079949
hfe<bs (0.0185<0.02)
z 35
s1 0
l1 0.04
l2 0.07
l3 0.04
=
1
hLt 0.049
LpL
0.24636229
(Gvle*3600)/LpL
9.9891913
=0.65
0.65
0.6478*Gvle*z^1.5*((1+0.25*^2)^1/
2/(*LpL)= 0.67004079
r^1/2[r[1.5(z-2)+(2/(1+0.25*^2))
+3z[hLt+s1(l2/l1-1)]= 0.5965381
r= 0.01128108
Fpr
Aac 1.64008058
Ac 2.12997479
Adisc 0.06389924
Aperf 0.06389924
Adegz 0.06389924
Ade 0.14909824
Fpr 0.11464405
Gvle*3600/Lpl 9.9891913
f=0.6 0.6
0.00676865
56
pus
wvclopot 2.7469918
Gvvclopot 0.02028946
Aclopot 0.00738607
=5 5
pus (Pa) 57.1795419
p
0.98838157
Fv 0.11464405
h 0.00920051
hp 0.04
hf 0.0185352
hLp 0.008
g 9.81
pL 299.298525
pstut 68.6154503
ptC 425.093518
HT
Hd
hv 0.05491662
hp=0.04 (m) 0.04
hLp=0.008 (m) 0.008
hcd 9.8308E-05
Ade 0.14909824
Hd (m) 0.10301493
Ht (m) 0.21753732
Htc (m) 0.3
Ht<Htc coloana functioneaza bine
Eficienta talerelor
57
In mod normal, proiectarea unei coloane cu talere trebuie sa conduc la
determinarea numrului de talere reale, pornind de la faptul c pe un taler real nu se
poate atinge, din diverse motive, echilibrul termodinamic. Din aceast cauz s-a
ntrodus conceptual de eficien a talerului, pentru a compara performanele unui taler
real cu un taler teoretic sau o unitate ideal de contact. Cele mai utilizate modalitti de
caracterizare a strii de neechilibru pe un taler real sunt eficien Murphree i gradul
de atingere a echilibrului.
Pentru un calcul de proiectare ceea ce conteaz, de fapt, este eficiena global a
coloanei, definite ca raport ntre numarul talerelor reale i a celor teoretice:
Relaii pentru calculul eficienei globale
Prima posibilitate pentru a obine eficiena global sau eficiena Murphree este
experimental. La ora actual exist date suficiente de literatur, cel puin pentru
sisteme binare, pentru care au fost determinate valorile eficienei.
O metod simpl pentru a estima eficiena global a coloanei a fost propus sub
forma grafic de OConnell i sub form analitic de Edjulje.
Pentru datele propuse de OConnell, Doherty i Malone au propus urmatoarea
corelaie pentru calculul eficienei totale:
apa
t
E

+ exp( 76 . 0 24 . 0
volatilitatea relativ a amestecului
l vscozitatea mediului lichid n cP
apa vscozitatea apei la temperatura de 20C (1cP)
Astfel, reamintind ca: m=2.491432; apa= 1 cP; t= 0.000288 Pa = 0.288 cP, rezulta
eficienta este:
E = 0.585788
58
Concluzii
Toate calculele care au fost realizate pentru dimensionarea schimbatorului de
caldura au fost efectuate folosind proprietatile fizice si chimice ale componentiolor,
caculele hidrodinamice si bilanturile (de materiale si termice).
Materialele folosite ca bibiliografie au facut posibil calculul proprietatilor fizice
si chimice la diferite temperaturi a fazelor lichide cat si fazelor de vapori.
Bilantul termic realizat cu ajutorul bilantului de materiale efectuat pe toata
instalatia (bilant care a permis calcularea debitelor de alimentare, distilat si reziduu) a
dus la determinarea fluxului de caldura schimbat cu exteriorul.
Eroarea de 12% este foarte apropiata de eroarea maxima admisa care este de
10%.
A fost aleasa coloana de rectificare pentru a avea un contact cat mai bun pentru
cele doua faze (de vapori si de lichid)
Etapa preliminara inceperii calcului hidrodinamic al coloanei este cea de
mediere a proprietatilor in coloana pentru fiecare zona in parte.
Dimensionarea tehnologica a coloanei de rectificare a presupus calculul
diametrului coloanei si a numarului de talere reale. Acestea depind atat de conditiile
de operare impuse determinate cu ajutorul ecuatiei bilantului de materiale, cat si de
intensitatea transferului de masa.
Talerele sunt elementele active ale unei coloane de rectificare, al caror scop
este acela de a asigura o contactare cat mai buna a fazei lichide cu faza de vapori,
astfel incat transferul de masa sa se afca in conditii cat mai apropiate de cele de
echilibru. Estimarea diametrului coloanei se face pe baza vitezei maxime a vaporilor
in coloana.
Pentru o funcionare bun a coloanei nlimea lichidului deasuprea pragului
deversor <Htcl> trebuie s fie mai mic dect nlimea corespunztoare pierderii de
presiune a lichidului prin i la ierea din deversor <Htc>, fapt confirmat de calculele
realizate.
Eficienta talerului este 0.585788 ceea ce inseamna ca aceata coloan are o
eficacitate buna.
59