Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Lucrare creativ la chimie Tema: Valoarea energetic a proteinelor al evelului din clasa a IX-a ,D Liceul Teoretic ,,Ion Creanga Untilov Andrei

Prof.coordonator: Chigai Rodica

Chiinu 2012

Cuprins:
1. Introducere n tem. 2. Teoria temei. 3. Lucrul practic. 4. Concluzie. 5. Test fulger. 6. Bibliografie.

Introducere n tem
Cuvntul proteina provine din limba greaca proteinus care nseamna primul. Proteinele intra n componenta tuturor celulelor, iau parte la formarea unor fermenti i intervin n desfasurarea tuturor proceselor vitale n organism: intra n structura multor hormoni; participa la formarea anticorpilor cu rolul de aparatori ai organismului mpotriva microbilor si toxinelor acestora; intra n combinatii chimice cu substante chimice toxice, transformndu-le n substante netoxice; ndeplinesc functia de transportatori formnd diferite complexe (proteino-lipidic, proteino-glucidic, proteino-mineral, proteino-vitaminic, proteino-hidric si cu unele medicamente); participa la mentinerea echilibrului osmotic, la repartizarea apei si a substantelor dizolvate n ea n diferitele parti ale organismului; pot fi arse n organism cu scop energetic, 1 g de proteine elibernd 4 kcalorii. Sursele de proteine sunt complete si incomplete. Proteinele complete sunt de origine animala - carnea (pui, peste, curcan, porc, vita etc), ouale si produsele lactate. Acestea contin aminoacizi esentiali care ajuta la formarea muschilor si tesuturilor. Proteinele incomplete sunt de origine vegetala - cereale (porumb, ovaz, secara, grau), soia, oleaginoase, fasole, mazare uscata si alte legume. Acestea furnizeaza o cantitate limitata dar diferita de aminoacizi. Putem a compensa deficitul de aminoacizi creat de proteinele incomplete se recomanda combinarea acestora cu proteinele complete. Acesta este, de fapt, si principiul care sta la baza functionarii proteinelor complementare, in care proteinele incomplete si proteinele complete se completeaza reciproc (separat nu furnizeaza toti aminoacizii esentiali, dar impreuna se pot completa). De exemplu, majoritatea au un continut scazut de lizina, dar unul ridicat demetionina si cistina. Fasolea si soia contine o cantitate ridicata de lizina dar una scazuta de metionina si cistina.

O cantitate de proteine sub acest indice are drept consecinta faptul ca organismul si consuma proteinele tesuturilor. n unele situatii organismul necesita cantitati crescute de proteine. n perioada de crestere, copiii au nevoie de 2 g la kg, femeile n perioada sarcinii - de l,5g/kg/corp, iar cnd alapteaza - de 2g/kg/ corp. Valoarea energetica a proteinelor trebuie sa constituie 10-15 % din totalul de calorii pe care l contine ratia alimentara. n lume nu sunt conceptii unice despre normele fiziologice ale organismului n proteine.

Combinatii permise de proteine orez si fasole cereale si lapte fasole si porumb pine si branza Lipsa proteinelor Lipsa proteinelor n alimentatie duce la stari de denutritie cronica, diferite boli (hepatoza, pelagra s.a.), istovirea celulelor nervoase, retinerea cresterii la copii, micsorarea sintezei hormonilor suprarenalelor, hipofizei, tiroidei, pancreasului, glandelor sexuale, micsorarea masei corpului, anemie, leucopenie, polihipovitaminoza, dereglari ale metabolismului mineral (osteoporoza); pielea devine uscata, unghiile - fragile, cade parul. Exesul proteinelor Este daunator pentru organism si surplusul de proteine. Excesul lor n ratia alimentara se soldeaza cu suprancarcarea organismului cu produsele metabolismului proteic, cu intensificarea proceselor de putrefactie n intestine, cu suprancarcarea ficatului si rinichilor.

Teoria temei
Fiecare virsta a omului este specifica , si la orice etapa a vietii el are nevoie de o anumita cantitate de proteine. Cantitatea necesara de protein este de aproximativ 1g/1kg de masa corporala. Totusi pentru fiecare mediu de viata , avem nevoie de o cantitate caracteristica de proteie.De exemplu un sportive are nevoie de mai multe protein decit o persoana ce duce un mediu sedentar de viata, deoarece el epuizeaza energia mai repede , efectuind exercitii fizice. Proteinele pot fi asimilate prin amestecul a mai multor alimente: Alimente Cantitate proteine (g) 170 g ton conserva 40 100 g piept de pui 33 85 g carne de vita 26 220 g carne de curcan 24 85 g somon 23 1 pahar fasole 15 1 pahar lapte 8 1 pahar iaurt 10 100 g mazare 21 1/2 branza de vaci 14 1 felie de piine 7 28 g branza cheddar 87 1 pahar paste 5 30 g unt de vaca 3 100 g mamaliga 12 100 g carne de porc 35 A fost constatat ca un gram de proteine constituie 17kcal, iar cantitatea de proteine este de 17kcal/kg masa corporala. Categoria Copil (1-3 ani) Copil (4-9 ani) Baiat (10-12 ani) Fata (10-12 ani) Adolescent (13-19 ani) Aportul energetic 1270 kcal 1750 kcal 2190 kcal 1950 kcal 2680 kcal

Adolescenta (13-19 ani) Barbat adult Femeie adulta Persoana in varsta

2140 kcal 2700 kcal 2000 kcal De la 1500 pana la 2100 kcal

Lucru practic
Pentru a ma convinge de necesitatea proteinelor in organism, am acatuit un meniu pentru a-mi asigura organismul cu o cantitate necesara de proteine: Micul dejun: 1. Un pahar cu lapte 8 g 2. O felie de pine cu unt 13 g Prnz: 1. 200 g mazare 40 g 2. 100 g piept de gaina 33g 3. 2 felii de pine 14g 4. Un pahar de iaurt 10 g Cina: 1. 200 g mamaliga 24 g 2. 100 g carne de porc 35 g 3. 3 felii de pine 21 g

Total: 198 g proteine.

Concluzia: Proteinele sunt substantele ce ne ofera energie pentru a

mentine activitatea noastra pe parcursul intregii zile.

Test fulger:
1. Cite tipuri de proteine sunt, si care sunt acestea ? 2. Numiti citeva boli de insuficienta a proteinelor. 3. Care sunt consecintele excesului de proteine?

Bibliografie:
www.wikipedia.md
www.sfatulmedicului.ro www.scribd.com