Sunteți pe pagina 1din 30

2 EXCELENŢA - aprilie 2009

cuprins CASETA REDACŢIEI

CONSILIUL EDITORIAL
PREŞEDINTE:
Florian Colceag,
Colceag expert
internaţional în gied educaon
1 . Conspiraţia anulării prăpastiei
educaţionale dintre copiii săraci şi ceilalţi, ce VICEPREŞEDINTE:
subminează performanţele tuturor . . . . . . . .4 Monica Gheorghiu,
Gheorghiu MBA
2 . Formarea potenţialelor copiilor. . . . . . . . . .9
Director General: Kristof Lajos
3 . Cu aiecare copil salvezi o lume. . . . . . . . . .10 Redactor Şef: Mihai Nae
Redactor Şef-Adj: Alexandru Nae
4 . Câteva repere în dezvoltarea educaţiei de Editor:Lăcătuş Daniel
excelenţă în România. Despre primul Centru Fotoreporter:Cincă Liviu
Gifted Education şi propunerile acestuia. . 11
Departamentul Cercetare
5. Normalitatea de care avem nevoie: Gied Educa&on
EDUCAŢIA DE EXCELENŢĂ . . . . . . . . . . . . . . 16 Şef Departament: Adina Tulbure
Marilena Leurzeanu
Mariana Străuţ
6 . Cum descoperă părinţii talentul
copilului?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 Cris&na Pupăză
7 . Să înţelegem dezvoltarea inegală. . . . . . 21 DTP : Mihai NAE
Alexandru NAE
8. „Copiii noştri, din păcate, manifestă din ce
în ce mai multă lipsă de concentrare, sunt Departamentul Marke&ng şi
hiperactivi şi asemenea tip de exerciţii le Promovare:
captează uimitor atenţia.” . . . . . . . . . . . . . . . . 22
Şef Departament: Oana Olariu
9 . Gifted şi familia, giftedness şi
caracteristicile culturale . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 ISSN 1844 - 7783

EXCELENŢA - aprilie 2009 3


Conspiraţia anulării prăpastiei
educaţionale dintre copiii săraci
şi ceilalţi, ce subminează

N
performanţele tuturor
imeni nu mai crede în rezultatelor, simpliaicând testele
acţiune, aşadar cuvin- şi provocându-i pe educatorii
tele substituie acum disperaţi la orice malprxis care
acţiunea, până la vîrful ier- să poată evita declararea fali-
arhiei, ca substitut al unui mentului şcolilor lor. Iar dacă se-
adevăr pe care nimeni nu vrea ntâmplă să apară dovezi de
să-l audă Hiindcă nu-l pot ameliorare, ele ascund alte tipuri
schimba, ori că dacă l-ar de daune colaterale, cum ar ai
schimba şi-ar pierde slujbele, procentaj crescut de abandon, lui şi pedagogia adecvată îm-
ori că pur şi simplu nu ştiu renunţarea la instrucţia in plinirii lor, spre soluţii birocrat-
cum să-l schimbe. (John Le domeniul artelor, ştiinţelor şi ice inalexibile ce ignoră nevoile
Carré, The Russia House) studiilor sociale, procent scăzut educaţionale. Toate aceste
de accedere la liceu. soluţii, de regulă lansate cu surle
Eroarea în valoare de $
Deşi saidarea majoră a şcolii şi trâmbiţe, nenumărate train-
3.000.000.000.000.000
este prăpastia dintre perfor- inguri, de stat mintea dascălilor
manţele copiilor provenind din în loc dar niciun feedback sem-
medii defavorizate, respectiv a Cum am ajuns aici? Cum de niaicativ pe rezultate (de succes),
celor provenind din medii avute, o asemenea investiţie în refor- glonţul de argint care să ne ajute
soluţiile noastre au dus doar la o marea şcolii, din anii’60 până şcolile şi să amelioreze rezul-
calitate a instrucţiei celor mai acum, nu au dus la progrese?2. tatelor proaste ale celor mai
performanţi stagnantă, dezin- Am încercat totul: şcoli mici, slabi dintre clienţii şcolii. Tristul
teres alagrant la toate nivelele şi şcoli peste vacanţă, şcoală toată adevăr e că nimic n-a mers!
nemulţumirea tuturor faţă de un ziua, clase unisex, ore după Ce au în comun toate aceste
sistem educaţional imun la orice şcoală, uniforme, credite, char- reforme? Majoritatea mizează
iniţiativă de schimbare radicală. ter, parteneriate de afaceri, pe modiaicări structurale,
National Assessment of Edu- salarii de merit pentru profesori, proiectate de agenţi sau strategi
cational Progress (NAEP)1 ra- bonusuri pentru excelenţa in- bine intenţionaţi (de regulă la
portează în Nation’s Report struitului (chiar şi a părintelui mare distanţă de şcoală), calcu-
Card, în 2005, că jumătate dintre lui), externalizarea managemen- late să modiaice cartierul, judeţul
copiii imigranţi, minoritari şi de- tului întru proait, încredinţarea chiar naţia întreagă...mai rău, în
vaforizaţi nu absolvă studii şcolii primăriilor şi inspec- baza unor pedagogii inferioare,
liceale, 30 % dintre aceştia în- toratelor educaţionale de stat, intens normative, bazate pe acu-
registrând cele mai mici rezul- conducere partajată, manage- mulare şi redare de informaţie
tate la testele de ment adaptat la speciaic, decizii care să marcheze în teste stan-
citire/matematici. Şi mai trist în baza bazei de date... tot ce se dard. Am ajuns aşa de obsedaţi
este că soluţiile noastre la poate imagina descriptibil în ter- de standarde de acumulare şi
această problemă au subminat meni de standard, responsabili- scoruri ce ne evaluează memo-
bunele practici inclusiv din şcol- tate şi raţionalitate. De fapt orice ria, că am pierdut din vedere
ile noastre cele mai bune, au de- slogan, într-o profesiune deja in- scopul însuşi: educarea gîndirii,
profesionalizat mulţi profesori, undată de jargon, până la urmă raţionamentului, creativităţii şi
au scos din curriculum orice îşi croieşte drum în repertoriul deprinderilor de rezolvare de
altceva în plus de citire/matem- strategilor, deplasând accentul probleme, cele ce of facilitează
atici şi au dus la falsiaicări ale de pe nevoile reale ale educatu- utilizarea information în moduri
1
Comisia Naţională de Evaluare a Progresului în Educaţie incitante şi angajante.
2
Vezi Miami-Dade County Public Schools, 2008.

4 EXCELENŢA - aprilie 2009


neimplicarea, neangrnarea
educator-educat, absenteismul,
abandonul şcolar şi alre sub-
produse ale dependenţei de în-
văţarea mecanică. Cei ce susţin
astfel de metode se laudă cu
rezultatele testelor, dar astfel de
practici îi pregătesc, pe instruiţi,
să-şi coreleze foile de teme cu
foile de teste, nu să citească,
darămite să le placă şi să
găsească în citit o plăcere a
vieţii6 , ajungând să nu mai de-
schidă o carte dacă nu li se cere,
un trist comentariu pe marginea
eşecului nostru de a instrui citi-
tul, devenit probă de cum să faci
faţă unui test.
Cu astfel de rezultate la activ,
oare să ne propunem să intro-

Avem alternative
ducem beneaiciile pedagogiei in-
une-exerciţiu, care nu dă rezul- ductive/investigative într-un
raţionale şi pragmatice? tate. Iar criteriul universal de sistem falimentar, aplicat dez-
contabilizare e mereu acelaşi moşteniţilor soartei? Să aim is-
În ultimul deceniu reţeta test care măsoară memoria, răs- teţi şi să observăm ne-
generală pentru săraci a fost botezat cum o ai. Acest test, ce mulţumirea părinţilor claselor
pedagogia compensării, care nu exclude alte tipuri de rezultate, mijlocii, ai căror copii suportă
doar că nu a mai umplut golul obligă la pedagogie prescriptivă, acelaşi tratament, de pregătire
dintre malurile lumii sărace şi a ceea ce alungă profesorii buni pentru test? O liceană spunea
celei avute, dar l-a chiar adâncit.3 din sistem şi-i abrutizează pe cei recent despre cursurile sale că
Multe astfel de programe aală ce ce rămân. Să ne mai mirăm că sunt doar pregătire accelerată
nu poate face copilul, nu-i place, ne fug profesorii din oraşe, unde pentru test; o scrisoare a doi
nu e motivat să facă... indicându- prescripţiunea e practică liceeni dintr-o mare şcoală de
i-se profesorului să-i vâre aproape universală? cartier scria guvernului urmă-
Teoria 101: cursul rapid
copilului pe gât aceste lucruri; toarele: Şcoli odată renumite
ceea ce nu a dus la niciun bine. pentru programele lor edu-
Eşecul e bine documentat în Tot ce se-nvaţă, de la scutec caţionale excepţionale devin
rapoarte succesive4 dar noi încă la doctorat, se-nscrie pe un con- fabrici de zombi, care separă pe
suntem în căutarea de panacee, tinuum, de la deductiv, didactic cei ce trec cu bine testele de cei
modiaicând radical şcolile, mai şi prescriptiv la inductiv, investi- ce nu le trec. Astfel că un părinte
iute decât să ne preocupe bucu- gator, cercetător. Cei ce învaţă dintr-o comunitate de top
ria, entuziasmul şi angajarea vol- fără să atingă înalte performanţe spunea (şi nu ne mirăm) că ex-
untară ce rezultă dintr-un mod sunt bombardaţi cu practici mo- istă o sinistră conspiraţie de an-
mai intuitiv de învăţare. Soluţiile noton repetitive după model di- ulare a prăpastiei educaţiei
oferite de ceea ce numim in- dactic. Iar dacă scorurile nu trăgându-i în jos pe cei ce per-
diferent cum (fundamentate pe cresc, dublăm efortul măcar să formează!
competenţe, pe rezultate, pe picăm deampicioarelea5; ceea ce Cercetări asupra rolului în-
standarde) sunt simple reiterări ne transformă şcolile în locuri văţării implicate arată limpede
ale aceleaşi pedagogii, instrucţi- triste unde creşte plictisul, că implicarea duce la rezultate
3
Vezi Ford, Howard, Harris & Tyson, 2000; American Educational Research Association [AERA], 2004.
4
Vezi National Assessment of Educational Progress, 2005; Center on Education Policy [CEP], 2008).
5
Metoda drill and kill.
6
Vezi Reis et al, 2004.

EXCELENŢA - aprilie 2009 5


mai bune, o atitudine pozitivă pe cunoaştere cuprinde abilităţi angajarea personală a celui in-
faţă de şcoală şi învăţare, o mai cum ar ai acelea ca educatul să-şi struit, personal l-aş deaini prin
mare eaicienţă şi o mai bună poată: entuziasmul contagios al celui ce
imagine de sine7 . Cercetări • proiecta o sarcină, studi- lucrează din interes personal, pe
ample dovedesc diferenţa es- indu-i alternativele; căi inductive şi investigatoare.
enţială dintre timpul pierdut şi • monitoriza înţelegerea şi Această abordare are în vedere
timpul investit în activităţi şco- nevoia de informaţii adiţionale; stilurile de învăţare şi modurile
lare. În studiul internaţional • identiaica structuri, relaţii personale preferate de expri-
PISA, recent publicat al OECD şi discrepanţe ale datelor infor- mare, ca şi interesele şi nivelurile
20078 singurul criteriu de difer- maţiei; de cunoaştere în zona de studiu.
enţiere între naţiunile cu cea mai • genera, raţional, argu- Doar astfel se obţine motivaţia
înaltă, respectiv cea mai scăzută mente, explicaţii, ipoteze şi idei, personală pentru ameliorarea
performanţă, este nivelul de im- utilizând surse, vocabular şi con- deprinderilor de bază şi nivelu-
plicare, a celor ce studiază, în cepte adecvate de informaţie; lui de realizare a sarcinii. Anga-
studiu, luând în considerare fac- • formula comparaţii şi jarea autentică derivă din
tori demograaici ca etnia şi difer- analogii la alte probleme; deprinderi de învăţare care îi in-
enţele socio-economice ale • formula întrebări semni- cită pe tineri să-şi depăşească
grupurilor studiate. aicative; propria comoditate, în activităţi
Cele mai importante
• aplica şi transforma infor- bazate pe resurse şi metode de

rezultate educaţionale
maţia faptică în cunoaştere utilă; investigare calitativ diferite de
• accesa rapid şi eaicient in- practica excesivă. Şi cercetarea
Pedagogia prescriptivă a formaţii în timp real; extrage se- noastră a dovedit că dobândirea
reuşit (poate neintenţionat, to- lectiv substratul informaţional; deprinderilor de gândire critică,
tuşi limpede atestat) perfor- • extinde portanţa ideatică analitică şi creativă ameliorează
manţa de a anula copiilor săraci dincolo de informaţia dată; rezultatele pozitive, lineare în
exact deprinderile de gândire • detecta puncte de vedere, modurile învechite de predare.10
necesare accesului la nivel supe- face comparaţii, trage concluzii, Principiul nostru de bază e
rior de instruire, în sistemul ed- anticipa rezultate; Niciun copil plictisit!
ucaţional actual, al economiei • prioritiza, planiaica timpul Mai mult: rolul cheie al anga-
noastre globale în creştere. Spun şi resursele; jării in actul de educaţie nu poate
poate aiindcă nu cred că e o con- • aplica strategiile de re- ai supraestimat, în cazul instru-
spiraţie a strategilor educaţei şi zolvare de probleme şi iţilor limitaţi în progresul lor de
cartelului manualelor să re- cunoaşterea la probleme reale insuaiciente resurse, susţinere şi
strângă mobilitatea economică ale lumii; experienţă. Într-un studiu longi-
barând accesul sărăcimii la edu- • munci eaicient în echipă; tudinal ce compară timpul impli-
caţie. Dar neglijenţa, malpraxisul • comunica eaicient în di- cat şi timpul angajat în studiu de
şi laşitatea nedenunţării practi- verse tipuri de discurs, limbi şi instruiti defavorizaţi, practicile
cilor falimentare dau la un loc o formate; instrucţionale convenţionale au
conspiraţie cum scrie la carte. • deriva plăcerea de a se an- fost găsite responsabile pentru
Dacă abordările falimentare gaja în învăţare; riscul de rămânere în urmă a
continuă să dea rezultate fali- • rezolva creativ problemele, acestor instruiţi11. Un alt studiu
mentare, poate că a sosit vremea produce noi idei. raporteaza diferenţe majore de
să studiem alternative bazate pe Acestea sunt deprinerile ce rezultate, în favoarea celor anga-
diametral opusul pedagogiei cultivă o minte tânără, pro- jaţi personal în studiu, la nivele
pavloviene de dresare a câinilor. movând entuziasm autentic de instruire similară12. Ore de ex-
Indexul minţii cu adevărat edu- pentru învăţare şi, cum am mai erciţii standard, pregătitoare
cate la vremea economiei bazate arătat, pot spori performanţa9. pentru teste, în liceele din
Deşi am deainit în multe moduri Chicago, pot dăuna, nu ajuta,
7
Vezi Herrington, Oliver & Reeves, 2002; Ainley, 1993.
8
Organizaţia pentru Cooprare şi Dezvoltare Economică.
9
Vezi Renzulli & Reis, 1985.
10
Vezi Renzulli & Reis, 1997; Renzulli, 2008.
11
Vezi Greenwood, 1991.
12
Vezi Greenwood, 1991.

6 EXCELENŢA - aprilie 2009


rezultatelor liceenilor la exam- mâna editorului cu arma aţin- de pedagogie.
enele de admitere, conform tită acum spre aiecare educat şi Şi ar mai trebui incluse în
unui recent studiu universi- educator al naţiei? Chiar şi curriculum o serie de expe-
tar13. Consortium on Chicago agenţiile particulare de edu- rienţe motivaţionale care să
School Research (2008), de la care a educatorilor care au promoveze angajarea person-
University of Chicago, dovedea produs gloanţe de argint ca ală a celui instruit, bucuria în-
într-un raport din 2005 că soluţii salvatoare, sunt acum văţării şi entuziasmul. Bunul
profesorii dintr-un cartier cu considerate răspunzătoare simţ şi experienţa ne spun că
409.000 instruiţi petrec o lună pentru rezultatele slabe înreg- suntem întotdeauna mai eai-
în activităţi de instruire în anul istrate în zonele lor. cienţi când facem ceea ce ne
I de colegiu. Însă rezultatele au Să zicem că reuşim să ne interesează şi ne şi place. De
fost mai slabe la profesorii de desfacem din strânsoarea per- exemplu sunt ameliorări
clasa a XI-a care-şi petrec 40% petuatorilor de practici fali- demonstrate de performanţă
din timp în instruirea pentru mentare: vom avea în acest caz rezultate din activităţi extra-
teste, comparativ cu cei ce nevoie de lideri viteji la toate curriculare bazate pe o peda-
dedica 20% din tip acestei ac- nivelurile : legislativ, federal, gogie diametral opusă
tivităţi; factorul plictis e con- statal, local... care să exploreze instruirii mecanice repeti-
siderat voinovat pentru acest alternative tot mai îndrăzneţe tive1. Câţi elevi neangajaţi aţi
paradox. şi inovatoare, generatoare de o văzut printre jurnaliştii
Deşi poate părea para- dietă îmbunătăţită, propice gazetei şcolii, echipei de
doxal, rezultatele pedagogiei şcolilor naţionale celor mai baschet, clubului de şah,
angajării dau rezultate supe- bune, de stat ori private. Ceea echipei de dezbateri, ori coru-
rioare pedagogiei repetitiae ce nu înseamnă să abandonăm lui? Sunt angajaţi aiindca au
mater studiorum; ajunge să un curriculum forte, bazat pe ales; şi interacţionează, într-un
observăm modelele învăţării competenţe de bază; nici să obiectiv real, orientat spre ex-
compensatorii să realizăm că uităm datele quantiaicabile de terior,cu alţii asemenea lor, in-
ne-am dat cu capetele de evaluarea a eaicienţei in- tereseaţi să-şi dezvolte
pereţi adoptând un şir inainit vestiţiei alternativelor punc- cunoaşterea într-un domeniu
de reforme falimentare vârâte tuale. Trebuie însă să ne ales de ei înşişi, în baza unor
cu forţa pe sub uşa şcolii, de îndepărtăm de ideea de mem- strategii creative, interperson-
persoane de decizie fără legă- orare mecanică, apropiindu- ale; ei produc un produs, un
tură cu clasa ori şcoala14. ne de tipurile de deprinderi serviciu ori o performanţă
Cum de am permis unor de gândire menţionate; iar care le atestă nivelul şi cali-
birocraţi să umple liste de procedurile de evaluare (şi nu tatea muncii; o muncă rever-
standarde ignorând standard- doar testele de conţinut) tre- berată asupra unui auditoriu
ele de modelarea gândirii şi de buie să ne indice cât de bine mai extins decât doar profe-
evaluare autentică, a acestei pot studenţii aplica modul lor sorul16. Angajamentul rezultat
gândiri? Cum de-am permis de gândire în procese de re- din aceste experienţe ilus-
airmelor producătoare de zolvarea problemelor. Poate că trează modul optim de abor-
manuale să le umple cu atâtea acest tip de evaluare nu-i va darea învăţării voioase şi
materiale de prostire generală, face să dispară pe birocraţii in- angajante, total diferită de cea
care programează la minut competenţi ai educaţiei; însă prescriptivă şi remedială, cum
aiecare zi de şcoală a profe- va impune, posibil, problema se face acum în clasele medi-
sorului? Cum de am înarmat constituirii unei mai bune şcoli ilor defavorizate.
13
Vezi Samuels, 2008.
14
[N.B.: Numesc abordarea aceasta contra-intuitivă aiindcă orice strateg ar vedea o anume logică în abordarea repetitio
mater studiorum pentru anularea prăpastiei; ea pare naturală. Fapt este că această asbordare nu a produs rezultate pozi-
tive e cea mai bună dovadă că trebuie să adoptăm o altă cale: iată o concluzie de bun-simţ.
15
Vezi Kaufman & Gabler, 2004.
16
Vezi Renzulli & Reis, 1985.

EXCELENŢA - aprilie 2009 7


References 397-427. Organization for Eco-
Ainley, M. (1993). Styles Greenwood, C. R. (1991). nomic Cooperation and De-
of engagement with learn- Longitudinal analysis of velopment. (2007)
ing: Multidimensional as- time, engagement, and Assessing Scientiaic, Reading
sessment of their achievement in at-risk ver- and Mathematical Literacy:
relationship with strategy sus non-risk students (at A framework for PISA.
use and school achievement. risk of low academic Paris: Author.
Journal of Educational Psy- achievement). Exceptional Reis, S. M., Eckert, R. D.,
chology, 85(3), 395. Children. Exceptional Chil- Jacobs, J. K., Coyne, M. D.,
American Educational dren, 57(6). Richards, S., Briggs, C. J.,
Research Association Herrington, J., Oliver, R. & Schreiber, F.J., Gubbins, E. J.
[AERA]. (2004, Fall). Closing Reeves, T. (2002). Patterns (2004). Schoolwide enrich-
the Gap: High achievement of engagement in authentic ment model reading frame-
for students of color. Re- online learning environ- work. Storrs, Connecticut:
search Points: Essential In- ments. Lismore, NSW: The National Research Cen-
formation for Education Southern Cross University ter on the Gifted and Tal-
Policy, 2(3). Washington, Press. ented.
DC: Author. Kaufman, J., & Gabler, J. Reis, S., & Renzulli, J.
Arnott, E., Hastings, P., & (2004, April). Cultural capi- (2008, June). Differentiation
Allbritton, D. (2008, Au- tal and the extracurricular and Enrichment. District
gust). Research Methods activities of girls and boys in Administration, 44(7), 22-
Tutor: Evaluation of a dia- the college attainment 23.
logue-based tutoring system process. Poetics, 32(2), 145. Renzulli, J. S., & Reis, S. M.
in the classroom. Klein, M. (2008). The (1985). The schoolwide en-
Behavior Research Methods, Power Makers: Steam, Elec- richment model: A Compre-
40(3), 694-698. tricity and the Men Who In- hensive plan for educational
Center for Education Pol- vented Modern America. excellence. Mansaield Center,
icy [CEP]. (2008, Fall). A Call London: Bloomsbury Press. CT: Creative Learning Press.
to Restructure Restructur- Miami-Dade County Renzulli, J. S., Reis, S. M.
ing: Lessons from the No Public Schools. (2008). (1997). The schoolwide en-
Child Left Behind Act in Five Regal Plan: Revamping edu- richment model: A how-to
States. Washington, DC: Au- cation for the gifted and all guide for educational excel-
thor. learners. Retrieved October lence. Mansaield Center, CT:
Consortium on Chicago 7, 2008 from website Creative Learning Press.
School Research. (2008). http ://advancedacade- Renzulli, J. S. (2008). En-
From High School to the Fu- micprograms.dade- gagement is the answer. Ed-
ture: Too much, too late. schools.net/regalPlan/Gifte ucation Week, 27 (43), 30 –
Chicago: Author. dTaskForceReport.pdf 31.
Ford, D. Y., Howard, T. C., National Assessment of Samuels, C. (2008, June
Harris, J. J., & Tyson, C. A. Educational Progress. 4). ACT Test-Prep Backairing
(2000). Creating culturally (2005). The nation’s report in Chicago, Study Warns. Ed-
responsive classrooms for card: Reading 2005. Wash- ucation Week, 27(39), 6-7.
ington, DC: The National
Joseph S. Renzulli, Uni-
gifted African American stu-
Center for Education Statis-
versity of Connecticut
dents. Journal for the duca-
tion of the gifted, 23, tics.

8 EXCELENŢA - aprilie 2009


Formarea potenţialelor copiilor

P
edagogia modernă este din similarităţi comportamentale. În
ce în ce mai inHluenţată de caz contrar puterea de observaţie
cercetările de neuro- va ai scăzută ceea ce-i va afecta
Hiziologie recente ce dau rezul- abilităţile intelectuale sau capaci-
tate remarcabile pentru tatea de coordonare in timpul ac-
optimizarea acţiunilor în tivităţilor zilnice. Informaţia
favoarea copiilor pentru a-şi senzorială primară induce în-
dezvolta potenţialele. Conform tărirea reţelelor neuronale în curs
acestor cercetări se poate stabili de formare în aşa fel încât la vârste
calitativ faptul că dezvoltarea mici dă amprenta de neşters a per-
creierului la copii se face în con-
formitate cu presiunea infor-
sonalităţii. Dat aiind că aceste car-

maţională a mediului ambient


acterstici induse de cultura

care provoacă utilizarea selec-


familială şi socială se imprimă la

tivă a potenţialului cerebral.


vârste la care nu sunt încă formate
mecanismele logicii analitice verti-
cale sau laterale, copilul va lua ex-
În acest sens formarea perienţa iniţială ca pe un set de
reţelelor neuronale care crează axiome pe care le va respecta toată
cadrul speciaic de formare a abil- viaţa, fără să le judece. Întregul nivelului de potenţial mental.
ităţilor este direct dependentă de ansamblu de amprentare culturală Aceste două rezultate arată că in-
informaţia externă socială. Mecan- este de un dramatism extrem din alunţa unor informaţii vii, intere-
ismele de copiere ce acţionează la cauza faptului că tot ce nu este sante pasionante şi a unui stil de
copilul de vârstă foarte mică şi folosit in dezvoltarea personalităţii lucru cald, apropiat, activ şi di-
mică impulsionează formarea de este distrus ca inutil şi foarte greu namic, novativ şi necesar în care
reţele neuronale pentru neuronii mai poate ai recuperat parţial mai feedback-ul cu copiii este perma-
care au speciaicitate în direcţia târziu. Din această cauză copiii la nent şi pe plan de comunicare di-
adaptării evolutive la acel tip de in- vârsta şcolară au o foarte mare di- rectă naturală de poziţii ierarhice,
formaţie. Partea realmente dra- versitate tipologică corespunză- duce la o extraordinară creştere a
matică este că neuronii neutilizaţi toare unei mari diversităţi de performanţelor elevilor, iniţial
dispar în cazul neutilizării. Astfel în stiluri de învăţare. Dacă nu sunt re- posibil sub-utilizaţi sau greşit ori-
primul an de viaţă copilul pierde spectate stilurile de învăţare de entaţi, conştienţi de propriile lim-
aproximativ jumătate din neuronii către educator, învăţător, profesor, ite sau plini de complexe de
cu care s-a născut, pe cei care nu au duce la încetinirea funcţionării inferioritate, corespunzătoare de
fost întrebuinţaţi în mecanismele reţelelor neuronale formate iniţial, altfel stării reale a matricii neu-
de copiere socială. Acest mecanism implicit la sacriaicarea acestora şi ronale proprii ce a fost puternic
paradoxal face ca mecanismele cul- la o descreştere a potenţialului in- traumatizată în timp prin şocuri
turale să devină un factor modela- telectual şi de dezvoltare a abil- emoţionale sau aspectul lansării
tor permanent al personalităţii şi ităţilor mentale a copiilor. noului prin introducerea artiaicială
abilităţilor copiilor. Dacă în Pe de altă parte tot cercetările a unor caracteristici ce nu core-
primele luni de viaţă copilul as- de neuro-aiziologie arată că în spundeau procesului natural de
cultă muzică complexă, calmă, pro- cazul în care copilul sau chiar adul- dezvoltare speciaic vârstei lor şi
fundă şi polifonică, mai târziu tul este auto-motivat să înveţe ceva mai ales printr-o impunere forţată
acesta va dezvolta caracteristici de nou şi interesant reţeaua neronală a unor şabloane de gândire ce erau
personalitate induse de muzică pe se poate reface prin adăugarea de contradictorii nevoilor lor de dez-
care a ascultat-o precum in- noi neuroni obţinuţi din celule voltare a personalităţii.
teligenţa complexă, personalitate stem ce migrează către zona de
Florian Colceag,
echilibrată, maturitatea în maximă solicitare. Astfel pasiunea,
Expert internaţional în
aprecierea situaţiilor, toleranţa la bucuria descoperirii noului, aven-
educaţia excelenţei
diversitate şi la ambiguitatea re- tura cunoaşterii şi libertatea sparg-
Preşedinte IRSCA Gifted
laţionărilor multiple. erii graniţelor cunoaşterii
Education
Dacă informaţia motrică şi practicate în şcoală sau individual
Preşedinte EDUGATE
senzitivă este complexă şi diversă de către un copil duce la o extraor-
copilul va dezvolta ulterior capaci- dinară revitalizare a abilităţilor
tatea de a remarca detalii aine şi acestuia şi la o creştere puternică a

EXCELENŢA - aprilie 2009 9


Cu Hiecare copil salvezi o lume

V
edem în presă atâtea imag- donaţi mii de copii lăsaţi în grija
ini triste din vieţile copiilor străinilor după ce, din cauza
încât putem spune că sărăciei, părinţii lor au plecat în
România pierde în aiecare mo- ţări străine să câştige mai mulţi
ment speranţa de a crea oameni. bani. Au devenit copii CES. Copii
cu cerinţe educaţionale speciale,
Priviţi-mă ca pe un succes cu întârzieri de dezvoltare, cu
story al vremii noastre dintre tulburări emoţionale şi de com-
Carpaţi. Crescut în centrele de portament. Copiii au fost aban-
plasament de la trei ani, privat de donaţi de cei care le-au dat viaţa
afecţiunea unei mame şi a unui şi sunt crescuţi acum de străini
tată, pe care nimic nu le poate sau rude îndepărtate. A fost o
substitui... m-am salvat prin cog- mişcare premeditată care tre-
nitiv şi prin faptul că am fost aju- buia să se întâmple, însă criza
tat să-mi împlinesc setea de economică a ripostat involuntar,
cunoaştere. Sunt student, am lovind în motorul performanţei.
sarcini naţionale într-o mişcare Motivul prezenţei mele aici este
generoasă, de sualet, de ajutorare unul hotărâtor: să schimb des-
părăsit... în sensul de fost copil!
a copilului cu nevoi speciale, aie tinele milioanelor de copii care
Părăsit sunt încă şi nimic nu
el orfan, geniu ori special prin nu au avut şansa de a creşte ar-
poate schimba acest lucru. Însă
unicitatea combinaţiei de pre- monios, celor care au fost privaţi
despre copii doresc să vă vorbesc
caritate aizică ori mentală; şi sunt de educaţia talentelor. Cine nu a
şi despre un posibil viitor al lor,
poet, ceea ce mie mi se pare un văzut vreodată, pe ecranul tele-
mai puţin vitreg, care depinde şi
mic miracol. Maturizandu-mă in- vizorului, copii orfani sau aban-
de dumneavoastră: cu aiecare
tens, am lăsat în urmă o copilărie donaţi, îmbrăcaţi murdar care
copil salvezi o lume, acesta este
sumbră... cât a tuturor copiilor dădeau din cap şi care aveau
mesajul meu pentru toţi de aici.
orfani. Am, aşadar, o bogată viaţă privirea aixă asemănătoare unor
Am să vă mărturisesc o mică
personală. Dar, mă credeţi, mi-ar retardaţi psihic, aţintită parcă,
poveste, chiar a verişorului meu.
ai imposibil să fac altceva în viaţa undeva dincolo de lumea
Astăzi este angajatul unei airme
socială! Vreau să-i ajut pe ceilalţi aceasta? Probabil că mulţi oa-
de pază. A păşit curajos pragul
copii părăsiţi ca mine. Căci nimic meni îşi mai pun încă această în-
societăţii. Laureat cu premii
nu e mai presus decât viaţa pe trebare. Aceasta este imaginea
naţionale şi câteva premii inter-
care Dumnezeu o dă aiecarui care ne reprezintă în ochii
naţionale la secţiunea teatru.
copil. Vedem în presă atâtea opiniei publice şi, din păcate,
Visa să ajungă actor! Scria sce-
imagini triste din vieţile copiilor aceasta este imaginea simbol a
narii. Nimic din istoria sa nu l-a
încât putem spune că România României care a facut înconjurul
ajutat însă să meargă mai de-
pierde în aiecare moment sper- planetei. Din fericire, această
parte. A uitat cât de departe de
anţa de a crea oameni. Copii ex- imagine este departe de realitate.
visul lui a ajuns. A privit uluit
celenţi umiliţi de sărăcie şi Copiii şi tinerii din centrele de
către iluziile acestei „educaţii” pe
mizerie. Tineri devotaţi pentru plasament nu sunt reduşi
care a primit-o la Centrul de
şcoală se ratează şi renunţă pen- mintali, chiar dacă într-adevăr ei
Plasament, unde instrumentul
tru că nu mai cred în viitorul de se confruntă cu multe probleme
de bază erau bătaia umilitoare şi
mâine. Cel al României. Este ţara de natură afectivă. Ei reprezintă
pedepsele aspre, încât uita pur şi
europeană care i-a speriat cu ed- de fapt populaţia majoritară în
simplu de propria existenţă su-
ucaţia noastră. Au fugit de noi! I- lume care îşi apără singuri drep-
aletească. Apoi, a devenit un
am lăsat să îşi găsească refugiul turile, cu propriile lor forţe. Se
agent de pază. I-am ai putut salva
în alte ţări, în loc să îi pregătim în bucură singuri de visele lor îm-
talentul?
ţara noastră pentru a deveni plinite. Dovada o pot prezenta
Categoric, da.
învingători, puternici să dezvolte mai mulţi tineri. Iată, eu NU m-
Decid să mă dedic orfanilor,
societatea, să o ducă mai departe am ratat, am viaţa în faţă şi-mi
în care mă recunosc... şi să încerc
generaţiilor. Rămân totuşi aban- cunosc drumul. Sunt un fost copil

10 EXCELENŢA - aprilie 2009


să le luminez viaţa, în oricare fessional Standards and In-Ser- din Canada, şi cu sprijinul
dintre modurile în care mă pot vice Teacher Training, au reuşit colegilor mei din IRSCA Gifted
implica. Avem acum în faţa un să antreneze în copii aalaţi în Education şi al mentorului meu,
proiect de o rară generozitate. situaţii de risc (delincvenţa, dl. Profesor Florian Colceag, cel
Un centru care descoperă tal- părinţi bolnavi incurabil, single care îmi îndrumă paşii spre
ente, dezvoltă inteligenţe. Un vis parents, familii cu standard de tainele mentoratului în educaţia
care ajunge să capete triumful viaţă sub nivelul sărăciei, părinţi talentelor copiilor, dorim să înai-
celor mai mareţe soluţii, care care se bat, copii bolnavi incur- inţăm un astfel de centru de tip
învinge toate tristeţile. Centrul abil, părinţi tineri - early child, Nadhejda (Speranta) şi în Româ-
care aduce speranţă milioanelor etc) o schimbare fundamentală nia.
de copii aalaţi în diaicultate, copii într-un mediu care le-a hrănit
care au nevoie de înţelegerea şi potenţialul transformându-i în Un centru axat pe dez-
sprijinul nostru mai mult decât lideri de opinie, aiguri centrale voltarea unor valori cheie ce re-
alţii. Este un proiect măreţ pe ale comunităţii, câştigători de cunosc interesele, ideile, şi
care visez să îl dăruiesc unor concursuri şi competiţii şi i-a provocările de dezvoltare unice
generaţii întregi. văzut integrându-se în societate ale aiecărui copil, susţinându-i
Am început deja pregătirile. cu succes. potenţialul şi hrănindu-i abil-
O dovadă vie o reprezentă ităţile naturale.
Centrul Speranţa din Moscova, Pornind de la acest proiect
unde printr-un parteneriat intit- de success, am iniţiat contactele Şansa pe care o visez pentru
ulat “Russian Teacher Training şi am primit deja susţinerea in- aiecare copil aalat astăzi într-un
for At-Risk Students, realizat ternaţională din partea profe- centru de plasament.
prin colaborarea intre University sorului K.W. McCluskey- decan al
of Winnipeg din Canada si Russ- facultăţii de Psihologia Educaţiei
ian Academy for Advanced Pro- în cadrul Universităţii Winnipeg Kristof Lajos

Câteva repere în dezvoltarea educaţiei de excelenţă


în România. Despre primul Centru

P
Gifted Education şi propunerile acestuia
roiectul este susţinut beneHiciile programelor Hopkins University care au
de EDUGATE - Con- specializate care aduc suc- monitorizat platforma de în-
sorţiul Român pentru cesul real Hiecărui copil văţare au oferit mentorat si
Educaţia Copiilor şi Tiner- dotat în domeniul aca- sprijin in timpul proiectului.
ilor Supradotaţi şi Talentaţi demic cât şi cel al talentu- Acest program este parte a unei
şi IRSCA Gifted Education lui. platforme largite de invatare in
ca parteneri instituţionali
cadrul programului MBA Fel-
şi garanţi ai unei educaţii Auditul realizat de o echipă lows al Johns Hopkins Univer-
de înaltă calitate. Parteneri de consultanţi din ţară şi sity care urmareste invatarea

mondiali pentru transfer


străinătate, în vederea înai- bazata pe lucrul direct la

de know-how şi consul-
inţării primului centru gifted proiecte pentru a atinge rezul-

tanţă sunt reprezentaţi de


education din România a luat tate masurate prin analize aut-

cele mai importante orga-


sfârşit. Concluziile vor ai entice ale performantei.
Proiectul consultativ a fost
nizaţii internaţionale în ed-
prezentate în 16 aprilie în am-
derulat pe perioada Ianuarie –
ucaţia de excelenţă. Vă
aiteatrul „Ion Heliade Răd-
Aprilie 2009, in cadrul unui
prezentăm care sunt ben-
ulescu” al Bibliotecii Academiei
Române, Calea Victoriei 125 în „Global Consulting Project” va
eHiciile acestui centru. cadrul unei conferinţe de presă. intruni eforturile unei echipe
Tot în această scurtă Studenţii MBA din proiect au multi-culturale formata din 5
prezentare vă vom arăta fost susţinuţi de profesori de studenti de pe 2 continente,
marcă aparţinând CEU şi Johns avand ca durata 12 saptamani,

EXCELENŢA - aprilie 2009 11


la care s-au implicat in multi- talentaţi vor face excelenţă in- celor din clasă. Mai mult decât
echipe virtuale, alaturi de diferent de vârstă; aşadar atât unele din aceste cercuri de
membrii organizatiei in Roma- nevoile lor academice rămân pregătire pot ai beneaice pentru
nia pentru a strange informatii aceleaşi. Diferenţierea obiec- un număr mult mai mare de
aditionale, pentru a testa tivelor se poate explica prin elevi, şi adeseori nu surprind cu
ipoteze si a obtine feedback diferenţierea instruirii, pe adevărat nevoile educaţionale
asupra recomandarilor prelim- vârste; dar trebuie să aibă în ale celor supradotaţi
inare si pentru a da publicitatii vedere cerinţele copilului apt (BRAGGETT, 1997). Aceste
raportul ainal al analizei. de excelenţă. Aşa cum arată rezultate care justiaică poziţia
Generaţii compromise BRAGGETT (1997) în funcţie de critică a multor profesori şi
corectitudinea aplicării proce- părinţi, au impus cercetătorilor
Cu toate că procentul copi- durilor de identiaicare apar mai o analiză sistematică a concep-
ilor supradotaţi din România multe tipuri de răspunsuri din tului de supradotare şi deci a
este dublu faţă de media euro- parte administratorilor şcolii, atribuirii acestei etichete.
peană, micuţii cu abilităţi ex- cum ar ai alcătuirea unor Evitarea neglijării anumitor
cepţionale riscă să ajungă grupuri mici de elevi care sunt grupuri de elevi, care la un anu-
adulţi rataţi sau infractori pen- extraşi din clasele normale pen- mit moment, nu se manifestă ca
tru ca statul nu ştie sau nu vrea tru a se întâlni odată pe săp- aiind capabili de performanţe
sa le fructiaice talentul. Românii tămână, după orele de curs, superioare se poate realiza
care au, de mici, abilităţi ex- timp de mai multe săptămâni. dacă se depăşeşte concepţia
cepţionale riscă să ajungă Alte aranjamente grupale se în- statică prin care abilitatea int-
adulţi rataţi sau infractori. Mo- tâlnesc mai frecvent pe baza electuală superioară era privită
tivul: statul nu ştie sau nu vrea unui ora mai ordonat. În gen- ca ceva înnăscut, o cantitate aixă
să le fructiaice talentul. „A beau- eral se aprofundează sau se ex- ce anunţă performanţe supe-
tiful mind“, ailmul despre tind (“îmbogăţire”) teme rioare într-un domeniu sau
povestea adevărată a sclipi- apropiate celor predate la altul. Psihologia dezvoltării a
torului matematician John şcoală, fazele parcurse aiind demonstrat că orice tip de apti-
Forbes Nash, îşi poate găsi cele de mai jos: tudine sau abilitate umană se
oricând protagonişti în Româ- •selecţia elevilor pe baza dezvoltă pe parcursul vieţii, iar
nia. Asta pentru că 4 procente unui singur criteriu sau a mai predeterminările genetice se
dintre copiii născuţi şi crescuţi multor criterii referă mai mult la caracteristi-
pe plaiuri mioritice sunt •amplasarea într-un grup cile aizice decât la cele psihice.
supradotaţi. Paradoxal, sonda- pentru o perioadă de timp Chiar şi adepţii poziţiei ered-
jul, care ne ridică peste pragul (pull-out group); itare acceptă inaluenţa facto-
european de doar 2%, nu este •programe speciale bazate rilor de mediu care pot acţiona
tocmai un motiv de bucurie. pe îmbogăţire; într-un mod hotărâtor asupra
Părinţii nu ştiu cum să-i crească •profesori diferiţi cu puţine potenţialului uman. Ma-
pe aceşti copii cu IQ-ul mult contacte între ei; turizarea sau dezvoltarea
peste medie şi, chiar dacă ar şti, •reîntoarcerea în clasă rezultă din interacţiunea dintre
nu au unde să-i şcolească pe după orele de “îmbogăţire”. ceea ce este moştenit şi ceea ce
măsura performanţelor. se dobândeşte prin existenţa
FilosoBia şi obiectivele pro- Rezultatele sunt consider- într-o anumită comunitate
gramului Centrului Gifted ate predominant pozitive, ex- umană.
Education istând însă şi aspecte negative: Strategii organizatorice şco-
Care e ailosoaia şcolii şi
relaţiile slabe între cei care lare de educaţie
predau la şcoală şi cei care sunt
care sunt obiectivele pro- Entuziasmul debutului în-
instructori sau profesorii aces-
gramelor Gifted Education?
tor programe suplimentare şi văţării şcolare organizate, dar şi
Sunt ele similare, ori diferite,
frecventarea o două programe continuarea acesteia, poate de-
funcţie de vârstă? Daca sunt
diferite, cu exerciţii sau teme veni repede un balast afectiv cu
diferite, în ce fel şi de ce? Copiii
pentru acasă suplimentare implicaţii profunde, uneori de-

12 EXCELENŢA - aprilie 2009


ainitive, pentru copiii capabili •organizarea, în afara tim- Tipurile de programe de edu-
de performanţe superioare. Ra- pului şcolar comun, de grupe caţie diferenţiată recoman-
piditatea cu care aceştia înţeleg sau clase cu programul total in- date de Comisia SUA pentru
şi memorează face ca ei să se dependent de cel şcolar gen- educaţie
plictisească uşor în clasă, chiar eral. •un curriculum care pro-
de la începuturile şcolarităţii. În toate aceste situaţii, în movează procesele înalt cogni-
Desigur, majoritatea copiilor ca- procesul de instruirea a copi- tive;
pabili de performanţe supe- ilorsupradotaţi vor trebui difer- •strategii de instruire care
rioare se adaptează la cerinţele enţiate, modiaicate sau adaptate adaptează conţinutul curricu-
şcolii, dar care sunt sub-solici- toate aspectele procesului edu- lum-ului la stilul de învăţare a
tante pentru ei, obişnuirea cu caţional general: copiilor supradotaţi şi/sau tal-
succesul obţinut uşor le va ai entaţi (ca ritm, extensie şi pro-
păgubitoare în clasele mai mari •scopurile şi obiectivele; funzime);
unde solicitările sunt net supe- •conţinutul curriculum-ului •organizarea de grupări
rioare ca volum de cunoştinţe (în special “elasticizarea” aces- speciale ale anumitor copii
care trebuie însuşite, dar şi ca tuia); supradotaţi în clase speciale,
procese intelectuale diferite •strategiile de instruire; clase de onoare, seminarii, lab-
care ar ai trebuit să aie exersate •organizarea şi gruparea oratoare etc. (MARLAND,1972).
şi acum să intre în acţiune elevilor; O listă mai completă de
(analiză, sinteză, comparare, • resursele de personal; posibile oferte educative pentru
generalizare etc.). În mod • procesele de evaluare; copiii supradotaţi şi/sau talen-
concret, lista diferitelor modal- •legăturile cu instituţiile ed- taţi este prezentată de FOX
ităţi de a răspunde nevoilor ucative extraşcolare; (1979). Acesta menţionează ur-
speciale în materie de educaţie •serviciile auxiliare şcolii. mătoarele forme:
a copiilor supradotaţi, vizează: •şcoli speciale;
•crearea condiţiilor legale Principale modalităţi de •admiterea precoce în
şi practice ale “saltului” peste o diferenţiere a instruirii celor şcoală;
clasă, dacă a îndeplinit cerinţele supradotaţi, acţionează mai •admiterea precoce în gim-
nivelului anterior la anumite ales în trei direcţii: accelerarea, naziu sau liceu în grupe de
bareme aixate anterior (la toate îmbogăţirea, gruparea, la rân- avansaţi;
sau anumite discipline sau dul lor acestea putându-se des- •“saltul” peste o clasă;
probe); făşura: •programe “telescopate”;
•elaborarea anumitor de •în ritm normal sau accel- •accelerarea predării unor
programe diferenţiate de studiu erat; materii;
care să permită avansul mai •cu începerea studiilor mai •clase de accelerare sau de
rapid al unora în aceeaşi unitate de timpuriu sau odată cu îmbogăţire a studiilor;
temporală, derulate în şcolile ceilalţi copii; •clase de îmbogăţire a
obişnuite; •extensiv şi/sau în profun- studiilor în ritm normal;
•organizarea de clase spe- zime (pentru cei supradotaţi •studiul individual;
ciale - în cadrul anumitor şcoli avansaţi şi cu cunoştinţe deja •tutori, mentori şi pro-
care au resurse umane şi mate- serioase în anumite domenii); grame individuale de lucru;
riale adecvate acestui scop şi un •grupând copiii după anu- •individualizarea instruirii
proiect educativ realist - desti- mite criterii şi caracteristici. în clasă.
nate în mod explicit instruirii
copiilor supradotaţi şi/sautal- În consecinţă, diferitele dis- Cu acelaşi prilej se propune,
entaţi, alcătuite pe baza urmă- cipline ale curriculum-ului vor aie organizarea în diferitele
toarelor criterii: nivelul trebui adaptate la aceste difer- şcoli din localităţile mai mari,
coeaicientului intelectual, fo- enţieri sau combinaţii ale de cursuri pentru toate
care de interes, proiecte co- diferitelor forme de instruire nivelurile şi disciplinele (elevii
mune, niveluri de aspiraţie specializată pentru supradotaţi. supradotaţi aiind îndrumaţi
sauale reuşitei; acolo unde regăsesc domeniul
EXCELENŢA - aprilie 2009 13
şi nivelul corespunzător intere- ică) şi acest fapt coincide cu sau eterogene) pentru deru-
selor lor), aie organizare în aairmaţia lui RENZULLI, care larea anumitor activităţi int-
aiecare şcoală pentru elevii ei spune “că oricine se poate electuale.
supradotaţi, de cursuri în con- dovedi supradotat din când în
cordanţă cu cerinţele lor (şi când” reducând totodată riscul Procedurile de
rămânând în contact cu colegii ca un potenţial supradotat să aie identiBicare
de vârstă), predate de profe- ignorat;
sorii şcolii sau de alţi specialişti Care sunt procedurile cele
invitaţi. În ambele situaţii, • Gruparea pe niveluri de mai bune şi valide de selecţie şi
şcoala va destina un spaţiu spe- abilităţi presupune a se oferi amplasare a elevilor suprado-
cial pentru aceste cursuri, care copiilor supradotaţi programe taţi? În mod obişnuit alegerea
se pot organiza: de instruire diferenţiate în unei baterii de identiaicare de-
cadrul unei noi regrupări tem- pinde de programul edu-
•zilnic; porare, mai mult sau mai puţin caţional ca şi de experienţa
•săptămânal; omogene. Principalul contraar- celor implicaţi profesional. O
•doar sâmbăta şi/sau du- gument invocat este acela că se baterie de identiaicare cuprinde
minica; încurajează astfel elitismul şi teste de măsurare a IQ-ului,
•în timpul anului şcolar; meritocraţia cu toate con- teste pentru aptitudini speciale,
•în timpul vacanţelor; secinţele, contestaţiile şi ratăril aprecierile profesorilor, un
•tot anul; e inerente problematicii portofoliu al talentelor. Toate
•doar o anumită perioadă. supradotării. Datorită acestor componentele pot examinate
critici, educaţia specială a celor empiric din punctul de vedere
Formele tradiţionale princi- supradotaţi a rămas până acum al consistenţei interne, valid-
palele de orientare sau pro- o iniţiativă a unor grupuri de ităţii de conţinut, aidelităţii test
grame de instruire pentru părinţi sau profesori şi mai rar - retest, şi al validităţii empirice.
copiii supradotaţi, presupun ur- acţiuni oaiciale întărite juridic. Cercetarea este aceea care evi-
mătoarele: Cercetările în domeniu aduc denţiază aspectele invalide sau
date contradictorii privind neaidele ale unui instrument de
• Accelerarea studiilor, care aceste observaţii de natură identiaicare. Din acest motiv
este tehnica cea mai preferată etico-morală. În fapt, în- procedurile de identiaicare sunt
de văţământul special organizat dependente de ipotezele legate
specialiştii în domeniu, pentru copiii supradotaţi este de eticheta de supradotat.
comparativ cu alte metode; în cu mult mai puţin extins şi EBicienţa programelor edu-
fapt, însă, este puţin utilizată frecvent decât cel pentru cei caţionale pentru supradotaţi
din cauza consecinţelor şi im- situaţi la cealaltă extremă a
pactului negativ social şi unei curbe gaussiene. Pentru
“Câte scopuri educaţionale
emoţional a unui astfel de mod această categorie de copii hand-
pot aie realizate în mod eaicient
de a răspunde nevoilor speciale icapaţi funcţionând o reţea
prin instruirea diferenţiată a
ale copiilor supradotaţi, prin largă şi bine organizată de in-
copiilor capabili de perfor-
parcurgerea rapidă a etapelor stituţii, cu un personal special-
manţe superioare?” sau “ Cine
tradiţionale ale şcolii; izat în mod adecvat.
ar trebui să predea şi cum ar
Specialiştii susţin că atunci
trebui să se desfăşoare instru-
•Îmbogăţirea studiilor când elevii supradotaţi lucrează
irea?” sunt întrebări la care s-a
înseamnă oferirea unor cunoşt- împreună o parte sau tot timpul
încercat a se da un răspuns,
inţe suplimentare şi activităţi şcolar, achiziţiile lor vor depăşi
prin mai multe programe edu-
speciale în cadrul claselor obiş- pe cele ale altor copii suprado-
caţionale elaborate în ultimii 15
nuite. Cei care sprijină această taţi care n-au fost grupaţi în
ani, printre care frecvente citate
formă de lucru susţin că astfel mod omogen pentru instruire
în literatura de specialitate sunt
copiii cu o dotare superioară (KULIK, 1987). În plus, nu toate
următoarele:
rămân într-un contact perma- sarcinile de tip şcolar cer
• metoda rezolvării creative
nent cu realitatea (socială şi aiz- grupări ale elevilor (omogene

14 EXCELENŢA - aprilie 2009


a problemelor a lui PARNES tajate între copil şi adult, aceş- house Science Talent Search a
(1977); tia jucând astfel roluri comple- oferit următoarele premii sub
• modelul triadei de îm- mentare. Adultul se comportă forma de burse şcolare: un loc
bogăţire a lui RENZULLI (1977, ca o “extensie” a copilului şi se de 40.000$, un loc de 30.000$,
1985); adaptează activităţilor automo- un loc de 20.000$,trei locuri de
• programul de accelerare tivate ale acestuia, punând ac- 15000$, patru de 10000$ şi
de la universitatea John HOP- cent în instruire pe strategiile treizeci de 1000$. De când a în-
KINS cognitive care duc la ceput programul 5 dintre ainal-
(STANLEY, 1980); soluţionarea problemelor, spri- iştii Westinghouse au devenit
• matricea de îmbogăţire a jinind copiii supradotaţi să re- laureaţi ai premiului NOBEL, 2
lui TANNENBAUM (1983). zolve situaţii pe care n ar ai au câştigat medalii în domeniu (
Mentoratul putut să le învingă fără ajutor. premiul NOBEL în matematică)
În acest fel, se stabileşte un dia- şi 8 au obţinut burse de la Fun-
Câştigurile cele mai evi- log între mentor şi “protejat”, daţia MACARTHUR, cunoscute
dente ale elevilor care beneaici- adică spiritele lor sunt în mod sub numele de “răsplata geni-
ază de această facilitare real în contact, primul ilor”. Mathcount, considerat ca
educativă vor ai în planul aca- asumându-şi sarcini într-o pro- “primul efort naţional de pro-
demic, dar mai ales, în cel psi- porţie descrescătoare, pe mă- movare a superiorităţii în
hologic, prin interiorizarea sură ce copilul achiziţionează matematică prin competiţii şco-
unor tehnici de muncă intelec- mai multe competenţe; aceasta lare de la nivelul gimnazial
tuală, conturarea mai exactă a încurajează copilul să preia sin- până la cel liceal”, este un pro-
imaginii de sine, sporirea inde- gur o parte din ce în ce mai gram organizat în 1983 de către
pendenţei şi responsabilităţii mare din sarcinile de învăţare. National Society of Professional
personale în cunoaştere. Ca Westinghouse Science Tal- Engineers (NSPE), National
tehnică intelectuală de lucru, ent Search este un program in- Council of Teachers of Mathe-
metoda mentoratului constă în iţiat de doi jurnalişti , în 1942, matics, National Science Foun-
a pune împreună un mentor cu pentru a promova copii cei mai dation şi alte fundaţii
un anumit elev, pentru a genera capabili în domeniul ştiinţiaic. educaţionale. Scopul acestei or-
o relaţie inter-psihologică de în- Selecţia se realiza prin ganizaţii competiţionale, denu-
văţare, mentorul aiind un expert prezentarea unui proiect de mite MATHCOUNT, este de a
în domeniul în cauză şi un am- cercetare ştiinţiaică, juriul stimula motivaţia celor cu apti-
pliaicator extern al activităţii alegând din 300 de semiainal- tudini matematice remarcabile
mintale a “protejatului”, iar stu- işti, 40 de ainalişti, din care şi ca performanţele lor să aie re-
dentul doar un “novice” dotat şi numai 30 sunt premiaţi. În cunoscute public.
motivat. Mentoratul presupune 1993 a avut loc cea de-a 52-a
un tip special de activităţi par- competiţie, în care Westing- Kristof Lajos

BibliograBie:
Legea 17/2007 privind copiii şi tinerii capabili de performanţă, lege propusă de
IRSCA Gifted Education
RENZULLI, J. S.; REIS, S. M. The Schoolwide Enrichment Model.
Mansaield Center, Creative Learning Press, 1985. RENZULLI, J., S.,& REIS, S., M. The
Schoolwide enrichment model. Mansaield Center CN: Creative Learning Press. 1985.
STERNBERG, R., J. What constitues a ‘‘good’’ deainition of giftedness? În:
Journal for the Education of the Gifted, 13, 96-100. 1990
Liana STĂNESCU, 1997 Bucureşti, ISE - Strategii organizatorice de educaţie a copi-
ilor capabili de performanţe

EXCELENŢA - aprilie 2009 15


Normalitatea de care avem nevoie:
EDUCAŢIA DE EXCELENŢĂ
Ş
coala. Cu toţii avem câte o
strângere de inimă când ne
gândim la ‘şcoală’. Cu toţii
avem rănile noastre. Tocmai
şcoala, care ar trebui să încânte
aiinţa la perspectivele ieşirii din
ingnoranţă, să invioreze spiritul
de apropierea înţelepciunii, să
aducă omul mai aproape de sine
insuşi si mai împăcat cu lumea,
tocmai şcoala, aşa cum e pusă ea
în practică ne dezamageşte atât
de mult, pe toţi: elevi, profesori,
parinţi. Mai ales acum, mai ales
în România.

Şcoala românească trece


Motto: „Omul este văzut ca un complex corp-minte-
suBlet, se respectă ritmul individual al Biecărui copil,
printr-o acută criza existenţială

spiritul de iniţiativă, creativitatea, mobilitatea în


şi nu ajunge doar să spui

gândire – elemente esenţiale ale libertăţii interioare”


“tinerii ăştia…ce generaţie im-
posibilă”. De fapt tinerii aceştia
sunt un semnal. Ei vor altceva.
acela agresiv, izbindu-se de duri- muri, Şcoala românească ar tre-
Nu înseamnă că nu mai vor să în-
tatea adulţilor care nu le arată bui re-inventată. Metodele ei
veţe- ei nu mai vor să înveţe aşa.
cum să aie mai buni dar le dintr-o altă epocă, dintr-o altă
Metodele comuniste de predare-
pretind asta, nu vor deveni nicio- realitate, păstrate din inerţie şi
redare, învăţare pentru notă sau
dată mai buni. Noica visa la o indiferenţă îndepărtează tinerii
pentru examene care anihilează
şcoală în care să nu se predea de la procesul frumos şi natural
creativitatea, gândirea nu sunt
nimic. „Stări de spirit, asta tre- al instruirii, pentru că ea, şcoala
de nici un folos, nefăcând decât
buie dat altora; nu conţinuturi, a uitat să aie frumoasă şi natu-
rău. Metodele de pedeapsă a
nu sfaturi, nu învăţături. De rală. Ea nu ştie să atragă, ea doar
elevilor „indisciplinaţi” nu-i
aceea nici nu trebuie lecţii. Chiar impune.
Cum ar arăta oare acea
corectează nicidecum, dar
unui om care te întreabă, nu ai
generează şi mai multă agresivi-
şcoală în care tinerii ar
nevoie să-i dai “lecţii”.
tate: acei tineri, care, dorind să
veni să înveţe cu drag?
O carte pe care o scoţi din
aie înţeleşi, acceptaţi, dar neşti-
bibliotecă, un Preludiu de Bach
ind să arate asta decât în felul
pe care-l pui seara, în linişte, sau Cum ar arăta acel „sistem”
un exemplu de seninătate int- care nu ar îndesa informaţii
electuală, sunt mult mai educa- necerute de nimeni ci ar
tive decât o lecţie. Oamenii aceia „aprinde” mintea pentru a căuta
tineri văd că vrei să încorporezi ea singură informaţiile de care
o idee şi încep să încorporeze şi este însetată? În occident, mai
ei una.” Poate că Noica a contin- multe sisteme precum Waldorf,
uat gândul vechilor greci care Step-by-step, Montessori, sunt
spuneau că educaţia nu preocupate să asigure o altfel de
înseamnă să umpli creiere, educaţie decât cea tradiţional-
înseamnă să aprinzi o alacară, istă. Sistemul Montessori con-
pentru că „mintea nu este un vas struieşte pe tendinţele naturale
pe care trebuie să-l umpli, ci un ale copilului către explorare,
foc pe care îl aprinzi.” Pentru a nu muncă, creativitate şi comuni-

16 EXCELENŢA - aprilie 2009


profesorilor, elevilor, a tuturor
celor însetaţi de educaţie ade-
vărată. Pe siteul fundaţiei
www.supradotati.ro pot ai citite
şi descărcate programe com-
plexe, cursuri de nivel inter-
naţional dar şi proiecte de Lege,
rapoarte, proiecte de reformă în
învăţământ. Pentru cei care îşi
închipuie că „gifted educa-
tion”este concepută doar pentru
un grup restrâns – cel al copiilor
supradotaţi- profesorul Colceag
ne asigură că “educaţia gifted nu
este o educaţie elitistă, nu se
adresează unui procent redus
care, pentru a crea un mediu de ar putea face printr-un sistem de din populaţia şcolară ci prin pro-
învăţare care să hrănească pasi- educaţie orientat către dez- gramele de îmbogăţire, acceler-
unile în desfăşurare ale copiilor. voltarea capacităţilor individuale are, îndrumare, mentorat,
În acest sistem profesorul nu e la nivel maximal. Ori tocmai (enrichement, acceleration, tu-
furnizorul tuturor informaţiilor, acest proiect- el însuşi ‘de exce- toring si mentoring) sunt pro-
nu e cel care ‘umple’ mintea lenţă’ este dezvoltat de IRSCA movate, formarte şi dezvoltate
elevilor săi, ca în învăţământul Education. “IRSCA Gifted Educa- abilităţile naturale şi potenţialele
tradiţional, el e în principal ob- tion, spune Profesorul Florin Col- tuturor categoriilor de copii.
servatorul şi are rolul de a în- ceag, preşedintele acestei Gifted education respectă sis-
druma pe aceştia unde şi cum să organizaţii non-proait “ pro- temul educaţional actual, ea aiind
caute singuri ceea ce îi intere- movează şi sprijină dezvoltarea o punte între sistemul clasic şi
sează. La noi aceste metode au persoanelor cu har şi talent în cel alternativ. Gifted education
fost introduse în unele grădiniţe toate domeniile, ştiinţă, artă, pune accent pe aşa numita fer-
şi şcoli primare, dar nu de aiecaremanagement, leadership şi eastră de oportunitate în edu-
dată respectându-se profesional- formează resurse umane capa- caţie: perioada de formare a
ismul şi ailozoaia speciaică a aces-
bile să rezolve problemele de abilităţilor cognitive, sociale,
tor sisteme, de aceea nu au dat mare complexitate ale vre- afective şi estetice care este
rezultatele aşteptate. În ţările murilor noastre…Nu suntem un foarte scurtă şi se regăseşte la
dezvoltate, şi de cîţiva ani şi în simplu nod într-o reţea, suntem vârsta cea mai fragedă a copilu-
fostele ţări comuniste din Europa o organizaţie ce promovăm “the lui (de la câteva luni la 12 ani).
se acordă importanţa tot mai linked world” unde aiecare com- Cercetări mondiale indică faptul
mare programelor speciaice de petenţă, valoare şi aiecare talent că educaţia timpurie are o im-
educaţie pentru copii dotaţi şi este încurajat şi impulsionat să portanţă fundamentală în for-
supradotaţi. Este vorba de ceea gândească liber, să se dezvolte marea inteligenţei, creativităţii,
ce se numeşte educaţia de exce- plenar, să se aairme personal cu abilităţilor şi aptitudinilor; ele
lenţă sau “gifted education”. demnitate şi integritate şi să-şi arată că de calitatea educaţiei la
Promovaţi “The linked
găsească locul într-o contribuţie o vârstă fragedă depinde evoluţia
world” unde Biecare
unică în folosul umanităţii, pen- omului în întregul său: la 3 ani
competenţă, valoare şi
tru progresul economic, social, aiecare copil este înzestrat
Biecare talent este
spiritual şi cultural. (“gifted”), toţi mugurii dez-
Aceste concepte nu au rămas
încurajat şi impulsionat pentru IRSCA Education doar la
voltării potenţialului său sunt ac-

să gândească liber
tivaţi: este creativ, este atent,
un teoretic stadiu de proiect, doritor de învăţare, are simţul
pentru că din 2004 încoace, fun- dreptăţii, are umor, e capabil să
Şi în România se pare că ex- daţia desfăşoară cursuri, confer-
se concentreze, e capabil de efort
istă şanse pentru copii dotaţi. Şi inţe, programe ale educaţiei de
susţinut, şi cel mai important,
dacă şcoala românească ar trebui excelenţă cu impact real în viaţa
este motivat. Aceleaşi cercetări
re-inventată atunci acest lucru s-

EXCELENŢA - aprilie 2009 17


arată că la 10 ani, inteligenţa şi creativitatea sunt
deja formate în proporţie de 95-98%.
Noutatea este dată de introducerea
celor mai noi tehnologii de învăţare
ce sunt adaptate la personalităţile şi
stilurile de învăţare ale copiilor.
“Noile standarde educaţionale se bazează
pe cercetari avansate de psihologie educaţion-
ală cât şi pe expertiza noastră în dezvoltarea
copiilor cu potenţial” spune profesorul Florin
Colceag, adăugând că “prin gifted education se
respectă natura divină a omului şi nu omul-
marfă, omul de consum. Noi promovăm omul
creator, omul capabil să-şi dezvolte
potenţialele.” Pe scurt, educaţia de excelenţă ar
re-aduce ceea ce avem cu toţii nevoie pentru a ai
oameni întregi: normalitatea în comuniunea
umana. Ne-ar ajuta apoi pe aiecare dintre noi să
intrăm în curgerea airească a lucrurilor, să ne
ocupăm aiecare locurile pentru care suntem
facuţi. Vom putea apoi să reasezăm toate valorile
pe care le-am răsturnat din ignoranţă şi bestiali-
tate iar dacă perseverăm cu bunătate şi înţelep-
ciune vom re-găsi calea spre armonia dintre noi şi
tot ce ne înconjoară atât pe Pământ căt şi în Cer.
Chiar dacă e un drum lung până acolo, e drumul
anevoios şi necesar care trece prin vindecare in-
terioară şi cristalizare de sine.
Lidia Melinte

Cum descoperă părinţii talentul copilului?

S
ă creşti un copil e o cronă unde înalte capacităţi cog- nia este direct proporţională cu
provocare dură dar in- nitive şi tensiuni interioare se în- capacitatea intelectuală. Singu-
citantă. Din nefericire tâlnesc în experienţieri laritatea talentului îi face pe
aceşti copii deosebit de vulnera-
aceşti omuleţi nu ajung la bili şi solicită, în consecinţă, pen-
noi cu manuale de instrucţi- tru dezvoltarea optimă a copiilor,
uni. Noile deainiţii ale talen- un comportament adaptat al
tului pot da o idee despre părinţilor, profesorilor şi con-
complexitatea sarcinii edu- silierilor. Dezvoltare asincronă
înseamnă o dezvoltare cognitivă
carii copilului talentat.
mult mai rapidă decât cea aizică
şi emoţională, a copilului talen-
Specialiştii în educaţia exce-
tat... ceea ce duce la probleme
lenţei susţin mai multe idei care
speciaice. I.e. idei produse de o
pot identiaica anumite caracter-
minte la nivel de 8 ani pot ai diai-
istici şi particularităţi
cil de exprimat printr-un limbaj
emoţionale, psihice şi sociale.
la nivel de 5 ani. Mai mult,
The Columbus Group, 1991, din
copilul cognitiv avansat adesea
Morelock, 1992, aairmă că talen-
personale de un grad de conş- are contact cu informaţii pe care
tul înseamnă dezvoltare asin-
tienţă peste standarde. Asincro- nu este pregătit şi emoţional să

18 EXCELENŢA - aprilie 2009


le controleze. Astfel, aceşti copii să aie şi ceilalţi. Se recomandă operanţi decât copiii pur şi sim-
tind să trăiască totul mai intens, idetiaicarea timpurie a talentului plu obedienţi. Dacă li se vorbeşte
ceea ce le complică emoţionali- (între trei şi opt ani), întrucât şi sunt ascultaţi cu respect,
tatea. Adesea aceşti copii se aceasta ar permite intervenţia răspund şi ei la fel. Pe măsură ce
trezesc în afara standardelor timpurie, la fel de importantă în cresc, consiliile de familie pot ai
vârstei; ţinta jocului lor se ra- cazul talentului cum este în cazul un mod propice de împărţire a
portează la vârste mai mari, iar oricărui copil cu orice alt tip de sarcinilor şi de învăţare a de-
intelectual sunt chiar mai nevoi speciale. prinderilor de negociere.. un ver-
Sprijin parental
avansaţi. Cu cât e mai inteligent itabil forum, unde copilul îşi are
copilul, cu atât e mai mare asin- asigurat locul, ca membru al fam-
cronia şi potenţialul de vulnera- Copiii invaţă de la părinţi. iliei, evitându-se astfel lupta pen-
bilitate. În consecinţă, părinţii Părinţii care îşi fac vreme să pe- tru dominaţie ce poate apare
conştienţi de aceste diferenţe de treacă în compania copiilor lor altfel. Copiii talentaţi au nevoie
dezvoltare ale copiilor lor se pot talentaţi sunt mai repede să ştie că sunt sprijiniţi
pregăti să-i sprijine. pregătiţi să răspundă nevoilor emoţional de familie, chiar când
Dintre semnele timpurii, nităţi educaţionale favorizante
copiilor lor şi să le ofere oportu- există şi dezacorduri.

în copilăria mică, ale Mediul şcolar


talentului:
adecvate. E important ca părinţii
să le citească, şi atunci când Copiii talentaţi proaită, în
vioiciune extremă; copiii pot citi. În primii ani de general vorbind, de mediul
nevoie de somn redusă; viaţă părinţi îşi pot ajuta copii să- comun al clasei şcolare, în com-
durată prelungită de atenţie şi descopere interesele şi să-i în- pania unor colegi cu talente sim-
concentrată; curajeze să cerceteze, în jurul lor, ilare. Programul lor educaţional
mereu în mişcare;
natura, muzica, reprezentările ar trebui proiectat pentru a le
plastice, sporturile, muzeele... promova progresul în propriul
zâmbet sau semne de re-
Copiii care resimt atracţie pentru lor ritm de dezvoltare. Parinţii
cunoaştere timpurii, a
un domeniu anume au nevoie de care se implică în activitatea
părinţilor şi membrilor familiei;
reacţii intense la zgomot,
oportunităţi pentru a o mani- şcolii pot ajuta comunitatea ed-
festa şi investiga in extenso. Sim- ucaţională să vină în întâmp-
durere, frustrare;
depăşirea reperelor standard
ularea şi sprijinul preocupărilor inarea nevoilor ascestor copii.
copiilor, în familie, sunt vitale Mediile deschise şi alexibile aduc
de dezvoltare;
memorie extraordinară;
pentru dezvoltarea talentului. studenţilor oportunităţi de
bucuria şi viteza învăţării;
Copilul se va dezvolta spectacu- alegere, promovându-le inde-
dezvoltarea timpurie a lim-
los dacă îi sunt respectate încli- pendenţa şi creativitatea.
naţiile reale. În căutarea programului per-
Mediul familial
bajului;
fascinaţia pentru carte;
fect, Silverman & Leviton (1991)
curiozitate;
includ o listă de trăsături speci-
Copilul talentat îşi solicită la aice de căutat într-o şcoală.
excelent simţ al umorului; maximum familiile. Adesea dorm Debutul la vârstă anticipată
abilităţi de raţionament ab- mai puţin decât alţi bebeluşi şi ori alte forme de accelerare a
stract şi rezolvare de probleme au nevoie de asistenţă cât sunt şcolii se pot avea în vedere când
(practicalitate); trezi. De aceea au nevoie de o programul şcolar adaptat talen-
imaginaţie vie (e.g. prieteni familie extinsă, bunici în tului nu este suaicient de provo-
imaginari); apropiere, alte rude şi prieteni ai cator, sau când nu există
sensibilitate şi compasiune. familiei... care să mai preia din posibilitatea de asociere a copi-
Dacă un copil manifestă ma- această sarcină a parinţilor. Mai ilor talentaţi pe grupe de vârstă,
joritatea acestor caracteristici, ales în cazul familiei mono- intelectual avansaţi cu toţii. In-
părinţi ar trebui să apeleze la un parentale e nevoie de asemenea trarea în sistemul şcolar înainte
evaluator profesionist, pentru sprijin. Din clipa în care pot vorbi de vârsta standard este forma
identiaicarea talentului. Prim- aceşti copii au într-una întrebări cea mai la îndemână de acceler-
născuţii par să aie mai talentaţi şi păreri ferme. Faci cum spun eu are a studiilor, academic şi social.
decât fraţii mici. Cand un copil nu merge cu ei, iar când li se ex- Se mai poate accelera optim
din familie este talentat, e posibil plică regulile jocului sunt mai co- înainte de clasa a II a sau a IX a,

EXCELENŢA - aprilie 2009 19


când aderenţa la grup e mai mari de părinţi pentru a asigura Concluzii
slabă. Băieţii sunt de regulă mai cele necesare cultivării copilului
talentat. Părinţii copiilor talen-
Cheia cultivării copiilor tal-
dornici să sară clasele în orice
taţi au nevoie de un cadru pen- entaţi este respectul: respectul
moment al vieţii şcolare. Feld-
tru schimb de experienţă... şi pentru unicitatea lor, pentru
husen (1992) dă excelente
grupul parental larg îl poate opinii şi idei, respect pentru
repere pentru studii accelerate.
oferi. Este esenţial ca părinţii visele lor. Copiii talentaţi au
Când un copil îşi exprimă dor-
copiilor cu nevoi speciale să se nevoie de părinţi responsabili şi
inţa de a avansa accelerat sunt
întâlnească din timp cu comuni- alexibili, care să se bată pentru
şanse solide ca el să-şi regleze
tatea educaţională. Când aceştia ei când ei sunt prea mici să se
singur celelalte relaţionări de
conlucrează cu toţii, se pot descurce singuri. E dureros, ca
natură socială.
proiecta programe adecvate şi părinte, să vezi cum copilul tău
În grădiniţă şi şcoala pri-
problemele pot ai detectate din nu socializează, dar e nesăbuit
mară sunt beneaice grupurile de
timp. Ajută mult ca părinţii să-i să supralicitezi importanţa
vârste diferite, atâta vreme cât
asiste pe educatorii copiilor lor - adecvării - mesajul acesta
copilul talentat nu e cel mai
cu materiale suplimentare, cu destul de clar venind dinspre
vârstnic din grup. Băieţii talen-
lume. Acasă
taţi şi creativi
copilul trebuie
sunt adesea ţin-
să ştie că unici-
uţi pe loc de
tatea sa e o bu-
aşa-zisa imatu-
curie pentru
ritate şi inabili-
cercul lor în
tate de a
care sunt apre-
socializa cu
ciaţi pentru
colegii de
ceea ce sunt: ei
vârstă mai
înşişi.
puţin avansaţi
ca el însuşi.
A consemnat,
Când un băiat
Kristof Lajos
de 5 ani cu o
minte la nivel
de 8 nu re-
laţionează bine
cu cei de 5 ani,
nu are rost să-l
ţii pe loc un an:
BibliograBie
va deveni doar
un copil de 6 ani cu o minte de 9 ajutor în clasă ori în bibliotecă,
care va încerca să relaţioneze cu oferindu-şi cunoştinţele unor Feldhusen, J. F. (1992).
copii de 5 ani! Cea mai bună grupuri mici de elevi, cooptând "Early admission and grade ad-
soluţie este să-i găseşti ade- în plus şi pe alţii care pot aduce vancement for young gifted
văraţi colegi, de vârstă sa, dar în joc încă alte cunoştinţe care learners." The Gifted Child
intelectual avansaţi. Nu se reco- îmbogăţesc. Părinţii eaicienţi Today, 15(2), 45-49.
mandă ţinerea pe loc a copilu- sunt în permanent contact cu Morelock, M. (1992) "Gift-
lui. educaţia copiilor lor, cu cerc- edness: The view from within."
Susţinere parentală
etarea din domeniul educaţiei, în Understanding Our Gifted, 4(3),
general. Când un părinte face 1, 11-15. Silverman, L. K., &
Copiii talentaţi au nevoie de efortul de a veni în întâmpinarea Leviton, L. P. (1991). "Advice to
susţinători puternici şi respons- unui copil talentat, ar ai de dorit parents in search of the perfect
abili: grupurile parentale pot ai să-l înştiinţeze şi pe profesor, ori program." The Gifted Child
esenţiale. Este nevoie de acţi- pe directorul şcolii. Today, 14(6), 31-34.
unea concertată a unor grupuri

20 EXCELENŢA - aprilie 2009


Să înţelegem dezvoltarea inegală

E
important să ne amintim că performanţele
astfel de copii adesea nu se aizice ale copilu-
dezvoltă uniform. De fapt, lui talentat se
copiii talentaţi mici adesea man- pot stimula doar
ifestă vârfuri de succes extraor- în măsura în
dinare, mai degrabă decât nivel care temele aizice
uniform avansat de competenţă implică organi-
în toate domeniile cogniţiei. zare cognitivă. Şi,
deşi copiii
Copilul care învaţă să avansaţi intelec-
citească la trei ani sau este capa- tual tind să aibă şi
bil de raţionament spaţial foarte deprinderi social-
avansat poate să nu aie cel cu cel cognitive avansate,
mai mare IQ din grup. Într-un ei nu demon-
grup de copii talentaţi se pot ob- strează astfel de
serva pattern-uri singulare de deprinderi (nea- nu-i permit să-şi atingă înaltele
dezvoltare; în timp ce un singur parat) în propriul lor avantaj. expectanţe.
copil poate manifesta diverse Poate că înţeleg cum ar putea re- Competenţa verbală
pattern-uri inegale de dezvoltare zolva conalictul social inter- avansată a copilului sau raţiona-
în diverse domenii. În unele acţionând cooperant, dar mentul său matur poate induce
cazuri, totuşi, dezvoltarea pare a nu ştiu transfe-ra această cu- unui adult expectanţa ca acest
se petrece în valuri, după schim- noaştere în copil să se comporte la acest
bări de interes şi oportunitate. comportament cotidian. nivel în toate privinţele. E des-
Deprinderea cititului, de exem- Nu e de loc ieşit din comun cumpănitor să porţi o convesaţie
plu, se poate învăţa aproape să găseşti copii talentaţi mici matură cu o fetiţă de cinci ani,
peste noapte. Copii care la doi care-şi cunosc prăpastia dintre care-ntr-o clipă se răsuceşte şi-şi
ani şi jumătate discern forma capacitatea intelectuală şi mai loveşte un coleg care i-a luat
literelor şi litera-sunet individu- puţin avansatele competenţe aiz- creionul. Uneori părinţi cu aştep-
ală pot staţiona un timp la acest ice şi emoţionale. De exemplu tări nerealist de mari îşi consid-
nivel, poate chiar până la patru- copii de patru-cinci ani pot vorbi eră copiii capricioşi ori leneşi,
cinci ani; apoi, în câteva luni inteligent despre concepte ca când de fapt ei se comportă în
doar, citesc cursiv ca un copil de timp şi viaţă, citind aluent la nivel parametrii vârstei. Singura gen-
clasa a III-a ori a IV-a. de clasa a IV-a; totuşi li s-ar putea eralizare permisă, în legătură cu
Un alt domeniu de inegali- părea greu să ţină un creion în trăsăturile copiilor supradotaţi,
tate în dezvoltarea copilului tal- mână, ori să-şi împartă jucăriile este că ei pot manifesta aptitu-
entat mic se manifestă în între ei. dini intelectuale neobişnuite pe
domeniul relaţiei dintre dintre Adesea aceste dezvoltări o gamă largă de domenii, grupul
dezvoltarea intelectuală şi cea a inegale pot duce la frustrări ex- lor aiind extrem de eterogen în
aizică, plus cea a deprinderilor treme, copii descoperind că de- privinţa intereselor, deprinder-
sociale. Dovezile par să indice că prinderile lor aizice limitate ilor speciaice şi dezvoltării aizice
nu îi susţin să-şi poată duce şi sociale.
la îndeplinire proiectele com- Înţelegerea pattern-urilor de
plexe imaginate, pe care le dezvoltare unice, adesea
abandonează înainte de a prezente la copiii talentaţi mici,
încerca să le realizeze. Con- îi poate ajuta atât pe părinţi şi pe
siliere adultă în scopul dez- profesori să-şi aducă la nivel re-
voltării de strategii de viaţă alist expectanţele la performanţă
poate ajuta copilul să-şi aix- intelectuală a copilului lor.

Sursa: Wikipedia Gifted


eze ţinte mai realiste şi să

Education România
rezolve eaicient problemele,
atunci când eforturile sale

EXCELENŢA - aprilie 2009 21


„Copiii noştri, din păcate,
manifestă din ce în ce
mai multă lipsă de con-
centrare, sunt hiperactivi
şi asemenea tip de exer-
ciţii le captează uimitor
atenţia.”

U
na dintre cele mai im- plastic sau din pluş, de clasicul voltării armonioase a copilului
portante achiziţii ale alfabetar sau de abac, copii sunt împărţite. Acestea însă nu
copilului la vârsta şco- care ne răspund cu un zâmbet vor putea opri evoluţia tehnică
lară şi preşcolară este achiziţia cunoscător de câte ori vine şi nici nu vor putea ţine de-
deprinderilor de citit-scris. În vorba despre calculator, deja parte copiii, tinerii, adulţii, de
timp ce în limba engleză, de ex- cel mai bun prieten de ani buni. calculator. Unii părinţi aleg să
emplu, oferta de softuri edu- Aceşti copii au crescut cu excludă această inaluenţă “ne-
caţionale destinate special calculatorul în casă, având fastă” ţinând copilul departe de
formării acestei deprinderi părinţii ca model, aiind atraşi în calculator, alţii încearcă să dez-
abundă, pe piaţa românească mod natural de acesta şi în volte abilităţi avansate alocând
acestea sunt în număr atât de efortul lor de dezvoltare şi ma- prea mult timp acestuia în viaţa
mic, încât adesea parinţii şi ed- turizare absorbind deprinder- copilului lor.
ucatorii nu au de ales. Ce cal- ile de folosire a calculatorului În acest context, datoria
ităţi pedagogice ar trebui să odată cu cele de folosire a culo- noastră, a celor care ne ocupăm
aibă un astfel de soft? Care este rilor, cărţilor, jucăriilor teleghi- nemijlocit de educaţia copi-
locul învăţătorului şi educa- date. Computerul face parte din ilor la vârstele cele mai sensi-
torului într-o echipă multidis- “jucăriile” şi universul copiilor bile ale copilăriei, este să găsim
ciplinară de concepţie a şi este airesc ca ei să înveţe de modalităţile cele mai bune pen-
acestuia? foarte timpuriu să îl folosească. tru a integra, a eaicientiza, a
Uşurinţa cu care accesează folosi, a maximiza, a descoperi
Copii care la doi ani şi “keyboard-ul” sau “mouse-ul” noi valenţe ale computerului în
jumătate ştiu deja să utilizeze smulge exclamaţii de uimire de educaţia speciaică.
un calculator, să acceseze pro- pe buzele părinţilor şi Din punct de vedere peda-
grame şi jocuri, să deseneze în cunoscuţilor, adesea aceştia gogic, alfabetizarea presupune
Microsoft Paint, copii care au supraevaluând potenţialul int- parcurgerea anumitor etape de
de mici posibilitatea de a folosi electual al preşcolarului. Im- lucru. Aceste etape deosebit de
un instrument puternic, portanţa interacţiunii directe, a importante ar trebui respec-
răspunzător de dezvoltarea ac- jocurilor de comunicare, de tate indiferent de mijlocul di-
celerată a lumii din ultimii 20- mânuire, de explorare, a ieşir- dactic pe care îl folosim în
30 de ani, copii care după un an ilor în natură, a poveştilor citite predare. Astfel, un soft destinat
de “mânuire” a calculatorului seara la culcare, sau a picturii şi alfabetizării ar trebui să ţină
încep să aibă preferinţe faţă de modelajului nu este cu nimic cont în primul rând de etapele
un anumit joc sau un anumit mai mare decât cea care ar tre- didactice, de secvenţele de în-
program - pe ei îi găsim în gru- bui acordată şi acestui nou văţare care duc în ainal la for-
pele de grădiniţă şi în clasele I, mod de explorare, comunicare, marea deprinderii de a citi şi a
cu feţişoare serioase, preocu- joc - folosirea calculatorului. scrie. Demersul informatic ar
paţi parcă mai mult de lumea Părerile despre cât de beneaic trebui să aie modelat în funcţie
abstractă decât de jucăriile din este calculatorul asupra dez- de aceste secvenţe, depăşind

22 EXCELENŢA - aprilie 2009


stadiul de simplu joc de mem- astfel construit este apropierea răspuns întrebărilor acestui
orie sau pe cel de corespon- copilului de carte, dezvoltarea sondaj de opinie deţin calcula-
denţă sunet-literă. gustului pentru lectură, elim- tor acasă, iar ceilalţi, peste un
Dacă la gradiniţă obiectivul inând voit asocierea citirii cu sfert dintre ei, respectiv 26,67
principal este să îl familiarizăm recompense cuantiaicabile (aie %, au lucrat cu manualul mul-
pe copil cu forma graaică a ele şi de ordin abstract - timedia numai în clasă sau în
literelor şi cu corespondenta puncte, aloricele etc.), ci, dim- cabinetul de informatică. Din-
sunet-literă, aceasta ainalitate potrivă, lăsând copilului posi- tre cei 120 de copii jumătate
aiind uşor de urmărit şi de apli- bilitatea de a descoperi bucuria sunt fete şi jumătate (50 %)
cat într-un joc simplu de mem- de citi, de a descoperi şi de a sunt băieţi. Doar 9,17 % dintre
orie, la şcoală intervine o altă folosi citirea (un important in- copiii incluşi în sondajul de
ainalitate pedagogică, şi anume strument intelectual) în explo- opinie referitor la e-abecedar
formarea deprinderii de a citi rarea lumii, fără nici o altă locuiesc în mediul rural, iar un
cuvinte, propoziţii, texte, cu in- satisfacţie decât cunoaşterea în procent de peste nouăzeci
tonaţia potrivită, de a le re- sine. În centrul atenţiei copilu- locuiesc şi învaţă în mediu
povesti, de a le înţelege. lui va sta imaginea, sunetul, lit- urban (90,83 %).
Intervenţia cadrului didactic era, şi nu punctajul acumulat la Părerile copiilor referitor la
este indispensabilă acestei ai- sfârşitul jocului. ceea ce le-a plăcut cel mai mult
nalităţi, dar dacă dorim să Pornind de la aceste idei şi la e-abecedar au fost destul de
folosim computerul ca mijloc principii, am creat un abecedar uniform împărţite între
didactic în acest proces, uti- electronic, ca mijloc didactic aprecierea imaginilor, a sune-
lizând un soft potrivit pentru auxiliar, o primă încercare de tului şi a vocilor, a prezen-
obiectivul de învăţare propus, acest gen în România, care este tărilor şi poeziilor literelor, a
atunci trebuie să depăşim în prezent folosit cu titlu ex- faptului că au învăţat ceva, că
cadrul clasicelor jocuri de perimental în 20 de clase din au învăţat să silabisească, că
“potrivire”, de memorare, de ţară sub conducerea învăţăto- „este pe calculator”, că este in-
identiaicare a unei litere, pe rilor şi părinţilor care au ai- teractiv. Cei mai mulţi dintre
care marii producători auto- nanţat din resurse proprii copii (17,93 %) au apreciat
htoni ni le-au pus la dispoziţie. această iniţiativă, reuşind deja imaginile, desenele şi culorile
În mod practic, un soft ded- să obţină rezultate încuraja- e-abecedarului, aşadar aspec-
icat alfabetizării ar trebui să toare. Participanţii în proiect îşi tul vizual-estetic al manualului
aibă toate calităţile unui doresc să ainalizeze un ghid şi a fost cel mai bine cotat de
abecedar şi să vină în plus cu un îndrumător didactic, care ar către utilizatorii direcţi ai man-
facilităţile oferite de tehnica putea ai folosit în viitor de mar- ualului. Alţi copii au apreciat la
modernă. Din această cauză, în- ile companii producătoare de abecedarul multimedia faptul
văţătorul sau educatorul astfel de materiale pentru uz că îi învaţă ceva, că se aude cu-
devine practic creatorul unui didactic. vântul silabisit şi pentru că este
astfel de material, şi nu numai Pentru mai multe detalii şi interesant (15,12 %); faptul că
un consultant. Textele folosite noutăţi legate de acest proiect, este interactiv şi că poate ai uti-
într-un astfel de soft, exerciţiile vizitaţi www.abecedar.com lizat oricând, atât acasă cât şi la
propuse, cuvintele, imaginile, Citate din cartea „Strategii şcoală (14,62 %); modul de
succesiunea temelor, metodele, Didactice Intuitive” – autor prezentare a literelor şi poezi-
obiectivele educaţionale şi Psiho-Sociolog Mariana ile asociate acestora (13,67 %);
chiar tematica unui astfel de Straut sunetul, vocea de copil şi în

Ce spun copiii despre e-


material sunt foarte impor- general vocea bine pronunţată

abecedar. Dintre copiii incluşi


tante în construcţia sa, îm- (12,73 %); cuvintele, textul,
binându-se necesar conform lecţiile (11,32 %); cântecul
unei logici didactice, psiholog- în această cercetare, 120 au „Poveste de Crăciun” (10,37
ice, morale, estetice, etice... făcut parte dintr-un sondaj de %); şi chiar totul (4,24 %).
Finalitatea materialului opinie şi aproape trei sferturi Dintre nuanţările răspun-
(73,33 %) dintre copiii care au
EXCELENŢA - aprilie 2009 23
surilor lor cităm câteva motive prima vedere a unui cuvânt, la cienţa sa în învăţare.
pentru care e-abecedarul a plă- 73,68% dintre copii şi ale citirii Pentru că produsul se per-
cut micilor utilizatori: „este al- la prima vedere a unei propoz- sonalizează, motivaţia de
tfel decât cartea”; „când am iţii sau a unui text scurt în studiu a copilului creşte. Stim-
învăţat singur literele şi să 68,42% dintre cazuri. ularea motivaţiei este unul din-
citesc”; „că îmi explică lecţiile” Putem concluziona că, în tre cele mai importante efecte
şi „că pun mouse-ul pe literă şi situaţiile în care copiii aveau, ale utilizării e-abecedarului în
pentru că se aude”. Ca o imag- din diverse motive, un deaicit alfabetizare. De asemenea
ine de ansamblu, putem ob- de atenţie, acesta a fost amelio- vocea de copil din e-abecedar
serva că micuţii utilizatori au rat prin utilizarea e-abecedaru- creează o atitudine empatică şi
apreciat la e-abecedar mai ales lui. o motivaţie în plus celui care
mişcarea imaginilor, sonorul şi E-Abecedarul este un su- învaţă.
faptul că este interactiv, cu alte port excelent pentru exersarea
cuvinte exact calităţile unui mi- cititului pe parcursul unui în- Cel mai mare atu,
necuantiHicabil la această
vârstă este capacitatea
e-abecedarului de a genera
înclinaţia spre a citi şi
dragostea de a învăţa, de a
descoperi. Copiii doresc să
repete experienţa citirii şi
cer alte cărţi pentru a le
descoperi!

Cele mai spectaculoase


rezultate s-au înregistrat la
copiii care au fost identiaicaţi
jloc educaţional, respectiv treg an şcolar. Manualul de învăţător ca având probleme
prezentarea multisenzorială cuprinde 400 de ailmuleţe: pen- de concentrarea atenţiei – iar
(văz – auz – simţ tactil), care să tru aiecare literă, pentru cu- aceştia, în urma folosirii
le stimuleze învăţarea şi dez- vinte familiare şi texte din abecedarului multimedia au
voltarea psihică armonioasă. mediul familiar copilului şi are obţinut cea mai mare frumoasă
L.M. (invatator) : Mi-a o parte interactivă cu ajutorul şi vizibilă dezvoltare a abil-
demonstrat că alfabetul se căreia copilul învaţă să com- ităţilor de citire şi scriere.
poate preda şi cu ajutorul cal- pună cuvinte pe alfabetar, să Din acest punct de vedere
culatorului şi cu mai mult suc- scrie cu ajutorul tastaturii. E- considerăm, conform rezul-
ces; Abecedarul îmbină elemente tatelor obţinute prin această
Mi-a diversiaicat activitatea de accelerare a învăţării (imag- cercetare, că ne-am atins
la clasă şi m-a ajutat să-mi mo- ini în miscare cu suport sonor, scopul, acela de a accelera şi in-
tivez copiii să vină la şcoală efecte sonore şi vizuale) cu el- dividualiza procesul de în-
pentru că mergem la cabinetul emente afective şi imaginative, văţare şi de formare a
de informatică; respectând ritmul individual deprinderilor de citire şi de
A reuşit acest abecedar să- de învăţare al aiecărui copil. Eai- scriere. Astfel, ipoteza lansată
mi capteze atenţia copiilor pe o cienţa sa este probată deja de la iniţierea acestei cercetări
durată mai lungă (45 minute) peste 3000 de copii, majori- este conairmată.”
Elevii mei şi-au format de- tatea având vârste cuprinse
prinderi de utilizare a calcula- între 3 şi 7 ani, precum şi de un
torului în scopuri utile . program de cercetare realizat Adina Tulbure – autoarea
... Semniaicative sunt creş- de 60 de educatori şi învăţători e-abecedarului
terile caliaicativelor citirii la din toată ţara care atestă eai-

24 EXCELENŢA - aprilie 2009


Gifted şi familia,
giftedness şi
caracteristicile
culturale
Studiile făcute asupra relaţiei de familie
a copiilor gifted arată anumite fapte rele-
vante. Există o preponderenţă a copiilor
gifted în familii gifted, ceea ce iniţial s-a con-
siderat a Hi de natură pur genetică, ipoteza
neconHirmată ulterior. Un al doilea aspect rel-
evant este diversiHicarea aptitudinilor copi-
ilor gifted în familii gifted. Cu alte cuvinte nu
pot coexistă două sabii într-o teacă, dacă un
copil alege un domeniu de dezvoltare a abil-

M
ediul familial sau cul- textul de origine
tural impun anumite după adaptarea la ităţilor personale, ceilalţi copii vor alege
norme comportamentale noul sistem, sau domenii cel puţin uşor diferite şi comple-
care direcţionează dezvoltarea chiar va ajunge la mentare cu ale primului (deşi pot Hi pe ace-
personalităţii copiilor în anumite poziţii supe- laşi mare câmp de interes). Acest fapt se
direcţii. Acest fapt se realectă în rioare. Acest fapt petrece atunci când părinţii sunt gifted şi cul-
tradiţiile profesionale familiale arată că la copii tivă abilităţile copiilor pe care-i înţeleg în
sau culturale din anumite comu- gifted există o ca- nevoile lor emoţionale şi de dezvoltare per-
nităţi, în care găsim mai multe pacitate foarte sonală.
generaţii practicând cu virtuozi- mare de adaptare
tate o anumită profesie. Acest la stres şi la schimbare, ceea ce le trăieşte la parametri înalţi şi care
fapt arată clar că la copii gifted permite să-şi îmbunătăţească le poate furniza mediul competi-
există un mare potenţial de permanent abilităţile personale. tiv-colaborativ necesar pentru a
adaptare la nevoile altora şi ca ei Din punct de vedere statistic ex- se dezvolta ca şi personalitate.
se dezvoltă în directa relaţie cu istă un procentaj foarte mare de Dezvoltarea personală este pen-
nevoile, acoperind domenii de oameni gifted care s-au realizat tru copii gifted o direcţie exis-
dezvoltare şi aducând contribuţii professional în culturi diferite de tenţială superioară altor direcţii.
care sunt îndreptate spre re- cea maternală sau care au Din acest motiv ei sunt mai atraşi
zolvarea acestor nevoi. Din acest revenit şi au transferat noi di- de mediul care le dă posibilitatea
motiv copii gifted nu sunt de obi- recţii de structurare după o identiaicării treptelor de dez-
cei împăcaţi pe deplin cu sis- adaptare-readaptare la altă cul- voltare personală şi evoluţie
temul social sau cultural tură. decât de mediul care le oferă
aducând în permanenţă îm- Această caracteristică este avantaje adaptative.
bunătăţiri pe căi noi, ca de exem- relevantă mai ales la copii gifted
plu în ştiinţă, artă, noi tehnologii, născuţi din familii obişnuite care Copii gifted au nevoie de un
antreprenoriat, leadership, etc. caută în alt mediu factorul deter- mediu familial sau social care să
Fiind puternic legaţi de contex- minant pentru evoluţia lor per- le accepte şi să le stimuleze cal-
tual social imediat, copiii gifted sonală. În general copiii şi adulţii ităţile. Acesta este motivul pen-
se dezvoltă diferit de la o cultură gifted sunt foarte ataşaţi de tru care educaţia de tip gifted
la alta, ceea ce face ca identiai- rădăcinile lor culturale dar sunt începe încă din grădiniţa, pe-
carea lor să se poată face numai şi promotorii valorilor culturale rioada timpurie de vârstă aiind în
în context cultural. Daca un copil care i-au format sau le-au dez- mod natural cea în care se dez-
gifted este transferat dintr-un voltat abilitătăţile. voltă accelerat toate potenţialele.
mediu cultural-social într-unul Copii gifted caută prezenţa Tot în această perioadă se dez-
nou şi diferit ca structură, se va altor copii gifted, aspect valabil şi voltă şi stilurile de învăţare
petrece un alt fenomen. Copilul pentru adulţi, deoarece ei simt vizual-spaţiale, auditiv-
va recupera poziţia avută în con- nevoia unui univers uman care secvenţiale, mixte sau

EXCELENŢA - aprilie 2009 25


kinestetico-senzoriale.
Pentru părinţii care au copii
gifted pe care nu-i înţeleg este o
mare problemă să le asigure un
mediu sualetesc şi intelectual
propice care să le faciliteze dez-
voltarea personală. Copii gifted
au o emoţionalitate şi o in-
teligenţă deosebită şi pot avea o
relaţie familială bună în special
într-un mediu afectuos fără a ai
sufocant, bazat pe încredere rec-
iprocă, fără tensiuni familiale, în
care se cultivă principii înalte şi
în care se crează şi se consumă
cultura. Dacă familia nu le asig-
ură acest mediu ei îl caută şi con-
tribuie la crearea lui în şcoală.
Foarte frecvent părinţii copi-
ilor gifted au reacţii de frustrare
şi stres la adresa acestora,
neînţelegându-i şi neştiind ce să
facă în anumite situaţii. În
tradiţia gifted education aceşti
părinţi beneaiciază de forumuri
de discuţii în care pot face
schimb de impresii şi experienţă
şi în care pot beneaicia de sfa-
turile şi consilierea unor special-
işti în domeniu. Ei beneaiciază de
asemenea de consultanţă în cab-
inete destinate acestui scop.
Elevii de asemenea beneaici-
ază de consultanţă psihologică,
socială, familială şi orientare
profesională în şcoală prin per-
sonal specializat, îndrumători,
echipe de lucru, profesori, etc,
deoarece în gifted education sis-
temul educativ este conceput să
aie în sprijinul direct al copiilor.
Copii gifted sunt introduşi şi
în cunoaşterea caracteristicilor
tipice copiilor gifted astfel încât
să-şi cunoască capacităţile şi
reacţiile comportamentale. Un
astfel de exemplu urmează în
continuare.

Florian Colceag, expert în


educaţia excelenţei

26 EXCELENŢA - aprilie 2009


EXCELENŢA - aprilie 2009 27
28 EXCELENŢA - aprilie 2009
http://www.cubangello.ro/
Cu ajutorul jocului Angelo se dez -
voltă nu numai creativitatea, ci şi în -
crederea în sine, uşurinţa copilului
de a comunica, atat cu cei de vârsta
lui, cât şi cu adulţii. "Lumea jocului fa -
cilitează simbolistica" - spun psi -
hologii. Adică, prin formele pe care le
realizează, copilul va reBlecta lumea
reală, temerile şi simţirile lui. Pentru
că, după părerea psihologilor, "un
copil nu poate să iţi spună foarte
multe la o vârstă mică". Dacă îl întrebi
ce a simţit atunci când părinţii l-au
lăsat singur acasă, el va răspunde,
probabil, că nu a simţit nimic sau nu
va răspunde deloc. Mobilitatea
formelor geometrice îi prezintă
lumea ca un motor, mereu in schim -
bare, iar această perspectivă îl ajută
pe copil să nu îi mai Bie frică de nou.
În plus, faptul că poate transforma un
obiect într-un altul creează în mintea
copilului primele noţiuni ale evoluţiei.

Pentru comenzi puteţi suna la


numărul: 0723-505193
web: http://www.cubangello.ro/
EXCELENŢA - aprilie 2009 29