PROCEDURA CIVILA 1) Achiesarea.

Achiesarea reprezinta un act de dispozitie prin care paratul recunoaste pretentiile reclamantului sau adera la hotararea pronunt ata impotriva sa. Exista doua forme ale achiesarii: achiesarea la pretentiile re clamantului si achiesarea la hotarare. Conditiile acestui act de dispozitie nu d ifera esentialmente de cele ale renuntarii la drept. Ele se refera la capacitate a de exercitiu a partii si la exprimarea valabila a consimtamantului. Achiesarea la pretentii consta intr-o recunoastere pura si simpla a pretentiilor reclamant ului. O atare achiesare poate fi totala sau partiala, dupa cum paratul recunoast e in intregime sau numai in parte pretentiile adversarului. In ambele cazuri rec unosterea trebuie sa fie pura si simpla, adica neconditionata. O marturisire cal ificata sau complexa nu constituie o achiesare. Recunoasterea pretentiilor parti i adverse se obtine cel mai adesea pe calea interogatoriului, dar ea poate fi si spontana. Recunoasterea totala a pretentilor conduce la finalizarea activitatii judiciare in cauza supusa instantei spre solutionare. Achiesarea poate fi si pa rtiala, caz in care instanta poate pronunta o hotarare in acest sens. Codul de p rocedura civila se ocupa in mod special doar de recunoasterea partiala. Potrivit art. 270 C. proc. civ: "Daca paratul recunoaste o parte din preteniiile reclama ntului, instanta la cererea acestuia, va da o hotarare partiala in masura recuno asterii. Rezulta ca achiesarea la pretentii este conditionata de acordul reclama ntului, in sensul ca numai in atare conditi se poate pronunta o hotarare partial a. Pentru a constitui temei al unei hotarari partiale recunoasterea paratului tr ebuie sa fie data in forma unei marturisiri judiciare; ea trebuie sa fie de asem enea expresa. Marturisirea extrajudiciara nu poate determina pronuntarea unei ho tarari partiale. De asemenea, hotararea partiala nu poate fi pronuntata pe temei ul unei prezumtii de recunoastere dedusa din refuzul partii de a raspunde la int erogatoriu sau de a se infatisa pentru a raspunde la interogatoriul propus. Hota rarea partiala pronuntata in aceste conditii devine executorie de drept, astfel cum precizeaza art. 278 pct. 7 C. proc. civ. In caz de renuntare la insusi drept ul pretins, instanta da o hotarare prin care va respinge cererea in fond si va h otari asupra cheltuielilor. Renuntarea la drept se poate face si fara invoirea c eleilalte parti, atat in prima instanta cat si in apel. Renuntarea se poate face in sedinta sau prin inscris autentic. Hotararea se da fara drept de apel. Cand renuntarea este facuta in instanta de apel, hotararea primei instante va fi anul ata in totul sau in parte, in masura renuntarii. 2) Actele de procedur: noiune, co ndiii de valabilitate, sanciuni procesuale. 1

Prin act de procedura se intelege orice act (operatiune juridica sau inscris) fa cut pentru declararea procesului, in cursul si in cadrul procesului civil de cat re instanta judecatoreasca, parti si ceilalti participanti la proces, legat de a ctivitatea procesuala a acestora. Actele de procedura sunt clasificate in litera tura de specialitate, dupa mai multe criterii, marea diversitate a acestora fiin d determinata practic de numarul mare de acte procedurale care, in inlantuirea l or determina intreaga structura a procesului civil. Astfel sunt: actele procedur ale ale instantei, partilor, tertelor persoane si organelor de executare silita, acte de procedura verbale si acte de procedura scrise; acte de procedura obliga torii si acte de procedura scrisa; acte de procedura obligatorii si acte de proc edura facultative; acte unilaterale, acte bilaterale si acte multilaterale; acte judiciare si acte extrajudiciare; acte de procedura specifice judecatii in prim a instanta; acte specifice judecatii in fata instantelor de control judiciar si acte de executare silita etc. In ceea ce priveste conditiile generale de valabil itate ale actelor de procedura civila, aceasta determinare este extrem de comple xa tocmai datorita caracterului variabil al acestora. O prezentare a conditiilor generale de validitate a actelor de procedura este necesara pentru o mai buna c unoastere a mecanismului actelor juridice ce intereseaza activitatea de infaptui re a justitiei, determinare ce se refera atat la conditiile de fond cat si la ce rintele de forma ale actelor. Astfel in mod traditional literatura juridica de s pecialitate a apreciat ca doua sunt conditiile generale de validitate ale actelo r de procedura: forma scrisa si indicarea in chiar continutul actului ca cerinte le legii au fost indeplinite, actele de procedura se intocmesc numai in limba ro mana. Forma scrisa reprezinta o conditie de valabilitate a celor mai multe acte de procedura. Majoritatea actelor dispuse de catre instantele de judecata si de organele de executare trebuie indeplinite in forma scrisa. De la aceasta regula exista o importanta exceptie in privinta actelor ce reprezinta manifestari unila terale sau bilaterale de vointa ale partilor. O a doua conditie o contituie ment iunea in acte ca cerintele legii au fost respectate. Aceasta inseamna ca actul d e procedura nu poate fi completat cu probe extrinseci, ci trebuie sa faca dovada prin el insusi. Exceptia de la aceasta regula o reprezinta principiul echivalen tei. Potrivit acestui principiu, in cazurile prevazute de lege un act de procedu ra poate fi inlocuit printr-un act de procedura care sa produca aceleasi efecte. De asemenea se considera ca actele de procedura care imbraca forma scrisa trebu ie redatctate in limba romana. In afara acestor conditii exista si unele cerinte care vizeaza locul sau timpul intocmirii actelor de procedura. Actele de proced ura nu se pot intocmi oricand, ci numai in termenele prevazute de lege, iar in u nele cazuri doar in anumite faze ale procesului civil. Actele de procedura se in tocmesc de regula la sediul instantei de judecata si in cadrul unei sedinte publ ice. Nerespectarea acestor conditii atrage nulitatea actelor. Actele de procedur a indeplinite de un 2

judecator necompetent sunt nule. Actele indeplinite cu neobservarea formelor leg ale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor . In cazul nulitatilor prevazute anume de lege, vatamarea se presupune pana la d ovada contrarie. Anularea unui act de procedura atrage si nulitatea actelor urma toare, in masura in care acestea nu pot avea o existenta de sine statatoare. Jud ecatorul va putea sa dispuna indreptarea neregularitatilor savarsite cu privire la actele de procedura. Presedintele va amana judecarea pricinii ori de cate ori constata ca partea care lipseste nu a fost citata cu respectarea cerintelor pre vazute de lege sub pedeapsa nulitatii. Nulitatile de ordine publica pot fi ridic ate de parte sau de judecator in orice stare a pricinii. Celelalte nulitati se d eclara numai dupa cererea partii care are interes sa o invoce. Neregularitatea a ctelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatis are ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii in fon d. Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt. 3) Aciunea civil. Clasificarea aciunilor civile Dupa scopul material urmarit de reclam ant: actiune in realizarea dreptului; actiuni in executare, in condamnare, in ad judecare prin care reclamantul care se pretinde titularul unui drept subiectiv c ivil, solicita instantei obligarea paratului la respectarea dreptului sau, iar d aca acest lucru nu mai este posibil la despagubiri pentru prejudiciul cauzat (ac tiune in revendicare, in restituirea unor imobile, evacuare, prin care se cere r ezolutiunea unei actiuni) actiune in constatarea dreptului -prin care reclamantu l cere instantei sa se constate numai existenta unui drept al sau inexistenta un ui drept al paratului impotriva sa. Art.111 Codul de Procedura Civila. pot fi: p ozitive negative declaratorii, prin care se cere constatarea existentei sau inex istenta unui raport juridic interogatoriu-reclamantul cheama in mod preventiv in judecata o persoana care ar putea sa-i conteste dreptul provocatorii, prin care titularul dreptului cheama in mod direct in judecata pe cel ce-l tulbura in exe rcitiul dreptului sau actiune in constituire de drepturi - prin care se solicita aplicarea legii la anumite date sau fapte invocate pentru a deduce consecintele ce se impun in vederea creeri unei situatii juridice noi. Dupa natura dreptului ce se valorifica prin actiuni personale-se valorifica un drept personal de crea nta, sunt nelimitate ca numar. Din punct de vedere teritorial, in cazul actiunil or personale, regula este ca cererea se depune la instanta de la domiciliul para tului 1 Reale-se valorifica un drept real. Pot fi mobiliare sau imobiliare, dupa cum dreptul valorificat are ca obiect un bun mobil sau imobil. Pot fi petitorii sau posesorii. 2 Mixte-se valorifica in acelasi timp un drept 3

real si un drept de creanta. Se clasifica in actiuni ce urmaresc executarea unui act juridic si actiuni prin care se solicita anularea sau rezolutiunea unui act juridic prin care se transmite sau se constata un drept real imobiliar. In ceea ce priveste calitatea procedurala in cazul actiunilor personale titularul se va indrepta impotriva subiectului pasiv din raportul juridic obligational. Dupa ca lea procedurala aleasa de parte: art.17 Cod Procedura Civila. Cererile accesorii si incidentale sunt in competenta instantei competente sa judece cererea princi palaprincipale, accesorii, incidentale 4) Aciunea n constatare. Definiie, reglement are, condiii de admisibilitate. Partea care are interes poate sa faca cerere pent ru constatarea existentei sau neexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primi ta daca partea poate cere realizarea dreptului. Cereri n recunoaterea dreptului sa u n confirmare - acelea prin care reclamantul solicit instanei constatarea existenei sau inexistenei unui raport juridic concret cu prtul; sediul materiei: art. 111 C. proc. civ.; aciunea n constatare are un caracter subsidiar fa de cererea n realizare , urmnd a se respinge ca inadmisibil dac partea poate cere realizarea dreptului, n t emeiul dispoziiilor art. 111 C. proc. civ. aciunea n constatare nu trebuie confunda t cu cererea privitoare la constatarea unor situaii de fapt n cadrul procedurii de asigurare a dovezilor. Aceasta actiune nu poate fi admisa daca se solicita const atarea unie situatii de fapt. Admiterea actiunii in constatare este conditionata de existenta unui interes legitim, actual si nascut. Cererea de chemare in jude cata se formuleaza in scris, trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute de leg e si se adreseaza instantei care este competenta sa judece cererile avand ca obi ect executarea prestatiei. Cererea se timbreaza. Hotararea instantei de judecata are putere de lucru judecat, dar nu are efecte executorii. 5) Aciunile petitorii i posesorii (asemnri i deosebiri) La randul lor actiunile reale se pot imparti in a ctiuni petitorii si actiuni posesorii. Sunt actiuni petitorii, acele actiuni rea le menite sa apere dreptul de proprietate sau alt drept real, cum ar fi actiunil e in revendicare, actiunile confesorii, actiunile in granituire. Sunt actiuni po sesorii acele actiuni reale destinate sa apere posesiunea unui imobil. Intre cel e 2 categorii de actiuni exista insa mai multe deosebiri, dintre care cele mai i mportante sunt 2 : spre deosebire de actiunile petitorii care vizeaza fondul dre ptului, cele posesorii protejeaza doar posesia; in vreme ce actiunile petitorii nu pot fi promovate decat de titularul dreptului real incalcat, actiunile poseso rii pot fi promovate de catre posesor. Cererile petitorii-Cererile 4

privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanta in circumscriptia careia s e afla imobilele. Cand imobilul este situat in circumscriptiile mai multor insta nte, cererea se va face la instanta domiciliului sau resedintei paratului, daca acestea se afla in vreuna din aceste circumscriptii, iar in caz contrar, la oric are din instantele in circumscriptiile carora se afla imobilul. Cererile privito are la posesiune vor fi admise numai daca: nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare; reclamantul dovedeste ca, inainte de aceasta data, el a posedat cel putin un an; posesiunea lui intruneste conditiile cerute. In cazul cand deposed area sau tulburarea s-a facut prin violenta, reclamantul este scutit de a face d ovada ceruta. Cererile posesorii se judeca de urgenta si cu precadere. Intampina rea nu este obligatorie. Asemenea cereri se pot face si pentru ocrotirea servitu tilor continue si aparente. Cererile posesorii pot fi facute si de cel care deti ne lucrul in interesul sau propriu, in temeiul unui contract incheiat cu posesor ul, afara numai daca tulburatorul nu este cel pentru care el detine. 6) Admitere a i administrarea probei cu nscrisuri Prin inscris se intelege orice declaratie de spre un act sau fapt juridic, facuta prin scrieri de mana sau dactilografiere, l itografiere sau imprimare, pe hartie sau orice material. Inscrisurile reprezinta unul din cele mai importante mijloace de proba, usor de pastrat, usor de admini strat in fata instantei si greu alterabil prin trecerea timpului, iar uneori con stituie chiar conditia de valabilitate a actului juridic ce urmeaza a fi probat. Ca mijloc de probatiune judiciara, inscrisurile se clasifica in: inscrisuri pre constituite, intocmite cu intentia de a fi folosite ca mijloc de proba in cazul ivirii unui eventual litigiu si, inscrisuri nepreconstituite, acele inscrisuri c are nu s-au intocmit in scopul de a fi folosite ca mijloc de proba intr-un litig iu, dar care in mod accidental si in lipsa de alte mijloace de proba, sunt totus i utilizate pentru dovedirea raportului juridic litigios. Inscrisuri sub semnatu ra privata-sunt inscrisuri intocmite de parti, fara interventia unui organ de st at si semnate de partile sau partea care le emana. In principiu, singura conditi e care se cere pentru valabilitatea inscrisului sub semnatura privata este semna tura partilor, care trebuie executata de mana partilor chiar daca inscrisul poat e fi scris de mana, dactilografiat, litografiat sau imprimat. In unele cazuri, l egea cere si unele conditii speciale: testamentul olograf trebuie scris in intre gime, datat si semnat de mana testatorului, (art. 859 C.civ.); formalitatea mult iplului exemplar, ceruta in cazul inscrisurilor care constata conventii sinalagm atice pentru ca, fiecare din partile conventiei sa o poata dovedi in caz de even tual litigiu, (art. 1179 C.civ.); mentiunea bun si aprobat; ceruta in cazul insc risului sub semnatura privata care constata conventii din care se nasc obligatii ale uneia 5

din parti fata de alta, (art. 1180 C.civ.). Alte inscrisuri-In afara de inscrisu rile autentice si inscrisurile sub semnatura privata, Codul civil se refera si l a: registrele comerciantilor (art. 1183-1184), registrele, caietele sau hartiile casnice (art. 1185), mentiunea creditorului pe titlul de creanta (art. 1186), f acturi acceptate, corespondenta, telegrame si registrele partilor. Administrarea probei prin inscrisuri-Partile vor anexa la cererea de chemare in judecata si l a intampinare copii certificate de pe inscrisurile folosite ca mijloace de proba , sau daca nu au procedat astfel, le vor depune la prima zi de infatisare. Admin istrarea probei prin inscrisuri este reglementata de art. 172-185 Cod procesual civil. Cand partea invedereaza ca partea potrivnica detine un inscris privitor l a pricina, instanta poate ordona infatisarea lui. Cererea de infatisare nu poate fi respinsa daca inscrisul este comun partilor sau daca insasi partea potrivnic a s-a referit in judecata la inscris ori daca, dupa lege, ea este obligata sa in fatiseze inscrisul. Instanta va respinge cererea de infatisare a inscrisului, in intregime sau in parte, in cazurile: cand cuprinsul inscrisului priveste chesti uni cu totul personale; cand infatisarea inscrisului ar incalca indatorirea de a pastra secretul; cand infatisarea ar atrage urmarirea penala impotriva partii s au a unei alte persoane, ori ar expune-o dispretului public. Daca partea refuza sa raspunda la interogatoriul ce s-a propus in dovedirea detinerii sau existente i inscrisului, daca reiese din dovezile administrate ca l-a ascuns sau l-a distr us sau daca, dupa ce s-a dovedit detinerea inscrisului, nu-l infatiseaza la cere rea instantei, aceasta va putea socoti ca dovedite pretentiile partii care a cer ut infatisarea, cu privire la cuprinsul acelui inscris. Daca inscrisul se gasest e in pastrarea unei autoritati, instanta va lua masuri pentru aducerea lui, puta nd pronunta impotriva sefului autoritatii, in caz de refuz neintemeiat, despagub iri pentru fiecare zi de intarziere. Daca inscrisul este detinut de o alta perso ana, aceasta va putea fi citata ca martor, punandu-i-se in vedere sa aduca inscr isul in instanta, sub pedeapsa platii de despagubiri pentru fiecare zi de intarz iere. Aceasta este indreptatita sa refuze aducerea inscrisului. Reguli generale i comune privind admisibilitatea probelorDovezile nu pot fi folosite n dezlegarea pricinii dect dac ndeplinesc cumulativ anumite condiii, care nu sunt reglementate ca atare, ci rezult din interpretarea dispoziiilor privind probele. Se reineau urmtoar ele condiii de admisibilitate a probelor: faptele ce trebuie dovedite s fie contes tabile i contestate de partea advers, adic tgduite, cci de ce s mai dovedeti un fapt a mrturisit sau recunoscut; faptele a cror existen trebuie dovedit s nu fie socotite d e lege ca adevrate, deoarece proba acestora este inutil; proba s nu fie oprit de leg e; proba s fie verosimil; proba s fie pertinent; proba s fie concludent. Primele dou c ndiii reinute se refer la faptele ce trebuie dovedite, ca obiect al probei, i nu la prob, n neles de mijloc de dovad. n doctrina recent, sunt reinute urmtoarele condii

generale de admisibilitate a probelor : proba s fie legal sau proba s nu fie oprit d e lege; proba s fie verosimil; proba s fie pertinent; proba s fie concludent. Proba s u fie oprit de lege se pune att din punctul de vedere al dreptului material, ct i di n punctul de vedere al dreptului procesual, fie ca mijloc de prob, fie n dovedirea unor mprejurri contrare legii. Nici o prob nu poate fi ncuviinat de ctre instan dac te admis de lege. Impotriva constatrilor personale ale agentului instrumentator al unui act autentic nu se poate face dovada dect prin procedura special a nscrierii n fals. Proba s fie verosimil, adic s nu contrazic legile naturii, s nu tind la dovedir a unor fapte imposibile. Verosimilitatea nseamn ca faptele s fie cu putin. Instana tre buie s cerceteze n concret problema verosimilitii probei, examinnd cu atenie faptele c e se tind a fi probate i concordana lor cu legile naturii. Instana trebuie s aprecie ze verosimilitatea probei n raport cu datele tiinifice existente n momentul administ rrii probei, cci n timp o prob dei iniial neverosimil poate face ulterior credibil fap ul pretins. Proba s fie pertinent-Este admisibil proba unui fapt numai n msura n care are legtur direct sau mcar indirect cu obiectul preteniilor sau aprrile prilor i p uena ntr-un fel sau altul soluia litigiului n care este invocat. Orice fapt care nu a re legtur cu obiectul procesului i care deci nu ar fi susceptibil n principiu de a c rea, modifica sau stinge un raport juridic nu poate fi invocat cu succes ca obie ct al probaiunii judiciare. Pertinena probei implic i utilitatea ei, adic faptul veri ficat prin probaiune trebuie s fie persuasiv, de natur s conduc pe judector la o anumi t convingere. Pertinena presupune: verificarea admisibilitii juridice a probei, a le galitii i a utilitii ei. n acest sens judectorii au ndatorirea s struie, prin toate cele legale, pentru a preveni orice greeal privind aflarea adevrului n cauz, pe baza stabilirii faptelor i prin aplicarea corect a legii, n scopul pronunrii unei hotrri te einice i legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consider ne cesare, chiar dac prile se mpotrivesc. De asemenea, pertinena presupune i verificarea relaiei existente ntre preteniile formulate i faptul susceptibil de probare, un fapt nemijlocit sau unul vecin i conex. Deci, ultima condiie de admisibilitate a probe i reinut n doctrina juridic este concludena probei. Proba este concludent atunci cnd p art asupra unor mprejurri care sunt de natur s duc la rezolvarea, soluionarea cauzei r spective. Dovezile se pot ncuviina numai dac instana socotete c ele pot s duc la dezl rea pricinii, ns permite instanei s ncuviineze proba, fr a mai examina concludena, d e primejdie ca ele s se piard prin ntrziere. O prob concludent este ntotdeauna i o pr ertinent, cci dac a dus la soluionarea cauzei nseamn c proba a avut legtur cu acea c nu ntotdeauna o prob care este pertinent duce la soluionarea litigiului. 7

7) Apelul. Noiune, obiect, subiecte, cauza apelului, termen de declarare Hotarari le date in prima instanta de judecatorie sunt supuse apelului la tribunal, iar h otararile date in prima instanta de catre tribunal sunt supuse apelului la curte a de apel. Impotriva incheierilor premergatoare nu se poate face apel decat o da ta cu fondul, in afara de cazul cand prin ele s-a intrerupt s-au s-a suspendat c ursul judecatii. Apelul impotriva hotararii se socoteste facut si impotriva inch eierilor premergatoare. Partea care a renuntat expres la apel cu privire la o ho tarare nu mai are dreptul de a face apel. Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel. Termenul de apel curge chi ar daca comunicarea hotararii a fost facuta o data cu somatia de executare. Daca o parte face apel inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comuni cata la data depunerii cererii de apel. Pentru procuror termenul de apel curge d e la pronuntarea hotararii, in afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei, cand termenul curge de la comunicarea hotararii. Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel. In acest caz se face din nou o singura comunicare a hotararii, la cel din urma domiciliu al partii, pe numele mostenirii, fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor. Pentru mostenitorii incapabili, cei cu capacitate restransa sau disp aruti ori in caz de mostenire vacanta, termenul va curge din ziua in care se va numi tutorele, curatorul sau administratorul provizoriu. Apelul nu constituie pr in el insusi un act de acceptare a mostenirii. Termenul de apel se intrerupe si prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea. In acest caz se va fac e o noua comunicare partii, la domiciliul ei, iar termenul de apel va incepe sa curga din nou de la aceasta data. 8) Aprecierea probelor n procesul civil. Apreci erea probelor consta in operatiunea mentala facuta de instanta pentru a determin a puterea probanta si valoarea fiecarei probe in parte, precum si ale tuturor pr obelor impreuna. Este de remarcat ca toate probele se apreciaza liber. In cadrul procesului civil, instanta trebuie sa examineze admisibilitatea probelor, apoi sa le administreze pe cele incuviintate, si cu ocazia deliberarii, sa aprecieze probele administrate. In privinta admisibilitatii probelor, exista anumite condi tii care trebuie indeplinite si anume: proba sa fie legala, adica sa nu fie opri ta de legea materiala sau de cea procesuala; proba sa fie verosimila, adica sa t inda la dovedirea unor fapte reale, posibile, credibile, sa nu contrazica legile naturii; proba sa fie utila; proba sa fie pertinenta, adica sa aiba legatura cu obiectul procesului; proba sa fie concludenta, sa duca la rezolvarea cauzei res pective. Este posibil ca o proba sa fie pertinenta, dar sa nu fie 8

concludenta. In legatura cu administrarea probelor trebuie examinate trei aspect e: propunerea probelor se face de catre reclamant prin cererea de chemare in jud ecata, iar de catre parat prin intampinare; incuviintarea probelor. Asupra probe lor impuse de parti instanta se pronunta printr-o incheiere motivata, atat in ca z de admitere cat si in caz de respingere a acestora; administrarea probei se fa ce in fata instantei de judecata, in ordinea statornicita de aceasta. Este de re marcat ca toate probele se apreciaza liber. 9) Artarea titularului dreptului Para tul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drep t asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau e xercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un d rept real asupra lucrului. Cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea, iar, daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cererea va fi comunicata celui aratat ca titular, impreuna cu citatia, copiile de pe cerere si inscrisur ile de la dosar. Daca cel aratat ca titular recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consimte, el va lua locul paratului, care va fi scos din judecata. S e poate aplica doar in cazul actiunilor reale. Pune in discutie in primul rand p osesia bunurilor. Avandu-se in vedere ca bunurile pot fi urmarite in mainile ori cui s-ar afla, calitatea de parat revine detinatorului care va putea implica pe cel in numele caruia detine sau exercita dreptul. Trasaturi: este posibil numai in actiuni reale; prin intermediul ei se urmareste substituirea paratului din pr oces cu persoana care are calitatea de titular al dreptului care face obiectul a ctiunii. Paratul din momentul in care este chemat in judecata trebuie sa faca la randul sau o cerere pe care o va depune o data cu intampinarea, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Dezbaterile ulterioare ale procesului depind de atitu dinea pe care o va adopta terta persoana, respectiv daca i se recunoaste sau nea ga aceasta calitate. Daca i se recunoaste si reclamantul consimte, tertul va lua locul paratului care va fi scos din proces. Daca neaga se vor aplica dispozitii le legale. Ea poate fi facuta numai de paratul care, detinand un lucru pentru al tul, sau exercitand in numele altuia, un drept asupra lucrului, este chemat in j udecata de o persoane ce pretinde un drept real asupra lucrului. Cu alte cuvinte presupune existenta unui raport juridic intre parat si titularul dreptului, cu privire la lucrul determinat ce formeaza obiectul cererii, pe de o parte, iar pe de alta parte, prin cerere trebuie sa se valorifice un drept real. Cererea priv itoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data c u intampinarea, iar daca aceasta nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. 9

Tertului i se va comunica cererea de aratare a titularului dreptului, copie de p e cererea de chemare in judecata, copie de pe inscrisurile aflate la dosar. Pent ru a se putea admite o asemenea cerere, trebuie cumulativ: reclamantul sa urmare asca valorificarea unui drept real, deci sa fi introdus o cerere reala; paratul sa fie un simplu detentor precar al bunului asupra caruia poarta dreptul real in vocat de reclamant; paratul sa afirme ca titularul dreptului este un tert; parat ul sa faca cererea de aratare a titularului dreptului; cererea sa fie introdusa cel mai tarziu la prima zi de infatisare. 10) Calitatea procesual - condiie cerut p entru a fi parte n proces. Calitatea procesuala presupune existenta unei identita ti ntre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului pretins (cali tate procesuala activa), precum si ntre persoana chemata n judecata (prt) si cel car e este subiect pasiv n raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala pasi va). Reclamantul fiind cel care porneste actiunea trebuie sa justifice att calita tea sa procesuala activa ct si calitatea procesuala pasiva a persoanei pe care a chemat-o n judecata prin indicarea obiectului cererii si a motivelor de fapt si d e drept pe care se ntemeiaza pretentia sa. Drepturile si obligatiile procedurale pot fi transmise n cursul procesului ceea ce echivaleaza cu o transmisiune a cali tatii procesuale active sau pasive. Transmisiunea poate fi legala sau convention ala. n cazul persoanelor fizice transmisiunea legala se realizeaza pe calea moste nirii sau a succesiunii, mostenitorii care accepta succesiunea prelund pozitia pr ocesuala pe care o avea decuius, cu exceptia cazurilor pe care legea nu permite acestea pentru ca este vorba de drepturi nemijlocit legate de persoane (drepturi strict personale). n cazul persoanelor juridice transmisiunea legala are loc pe calea reorganizarii sau transformarii persoanei juridice care este parte n proces . Transmisiunea conventionala a calitatii procesuale poate avea loc ca urmare a cesiunii de creanta, a vnzarii sau a donarii bunului litigios, a preluarii datori ei cu consimtamntul creditorului. Exceptia lipsei calitatii procesuale este o exc eptie de fond si consta n respingerea cererii ca fiind introdusa de catre o perso ana fara calitate procesuala sau care da n judecata o persoana fara calitate. Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiu nii civile, alaturi de capacitatea procesuala si existenta interesului judiciar. 11) Capacitatea procesual 10

Condiie cerut pentru a fi parte n proces. In dreptul civil capacitatea civila a fos t definita ca fiind acea parte a capacitatii juridice care consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a avea si de a-si exercita drepturi subiective ci vile si de a avea si de a-si asuma obligatii civile prin incheierea de acte juri dice civile. Ea reprezinta aplicarea pe plan procesual a capacitatii civile. Exi sta 2 tipuri de capacitate: capacitatea procesuala de folosinta; capacitatea pro cesuala de exercitiu. Capacitatea procesuala de folosinta consta n aptitudinea un ei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual. n cazul persoanelo r fizice capacitatea de folosinta ncepe de la nasterea lor si nceteaza la decesul lor. Nimeni nu poate fi lipsit total de aceasta capacitate, nsa n cazurile si cond itiile expres prevazute de lege capacitatea procesuala de folosinta poate fi lim itata. Capacitatea procesuala de folosinta a persoanelor juridice se dobndeste de la data nfiintarii lor (nregistrare, act de dispozitie, autorizare) si nceteaza la data desfiintarii prin dizolvare, faliment. Capacitatea procesuala de exercitiu consta n aptitudinea unei persoane de a-si valorifica singura drepturile procesu ale si de a-si ndeplini singura obligatiile procedurale, deci de a sta n instanta. n cazul persoanelor fizice capacitatea de exercitiu se dobndeste la 18 ani. Minor a de 16 ani sau dupa caz 15 ani dobndeste prin casatorie capacitate deplina de ex ercitiu. Reprezentarea legala intervine n cazul persoanelor fizice lipsite de cap acitate de exercitiu (minori sub 14 ani) si interzisii judecatoresti. Acestia nu stau n proces procesual ci prin reprezentantii lor (parinti, tutore, curatori). Asistarea intervine n cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restrnsa (14-18 ani). Acestia vor fi citati si vor sta personal n proces dar vor fi asistati de catre parinti sau tutori care vor semna alaturi de minori cererile adresate inst antei. Autorizarea intervine n cazul n care reprezentantul legal al celui lipsit d e capacitate de exercitiu (minorul cu capacitate restrnsa) si ocrotitorul care l a sista efectueaza acte de dispozitie. Capacitatea de exercitiu a persoanelor juri dice se dobndeste n temeiul legii de la data nfiintarii lor si sfrseste la data nceta rii persoanei juridice. Persoana juridica si exercita drepturile si obligatiile p rin intermediul organelor sale n limitele puterilor ce le-au fost oferite, aceste acte fiind considerate ca apartinnd persoanei juridice nsasi. Capacitatea procesu ala este aplicatia pe plan procesual a capacitatii civile, respectiv aptitudinea generala a persoanelor de a dobandi si exercita drepturi si de a-si asuma oblig atii in plan procesual. 12) Cazurile de revizuire. Revizuirea unei hotarari rama se definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere in 11

urmatoarele cazuri: daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice c e nu se pot aduce la indeplinire; daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult d ecat s-a cerut; daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta; daca un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat irevocabil pe ntru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul u nui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii, sau daca partea care a jurat a fost condamnata irevocabil pentru fals; daca, dupa darea hotararii, sau descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor, ori da ca s-a revizuit hotararea unei instante penale sau administrative pe care ea s-a intemeiat; daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilit ate publica, disparutii, incapabilii sau cei pusi sub curatela sau consiliul jud iciar nu au fost aparati de loc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcina ti sa-i apere; daca exista hotarari definitive potrivnice date de instante de ac elasi grad sau de grade deosebite, in una sau aceeasi pricina, intre aceleasi pe rsoane, avand aceeasi calitate. Aceste dispozitii se aplica si in cazul cand hot ararile potrivnice sunt date de instante de recurs. In cazul cand una dintre ins tante este Curtea Suprema de justitie, cererea de revizuire se va judeca de acea sta instanta; daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre aceasta, dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa .

13) Cile de atac. Noiune, clasificare, principii generale. Caile de atac sunt posi bilitati legale de verificare a hotarrilor date n prima instanta, identificndu-se n aceasta privinta cu un control ierarhic superior. Caile de atac in procesul civi l se clasifica in cai ordinare de atac: apelul si recursul si cai extraordinare de atac: contestatia in anulare, recursul in interesul legii si revizuirea. Prin cipiile procesului civil sunt urmtoarele: principiul liberului acces la justiie; p rincipiul dreptului la un proces echitabil, ntr-un termen optim i previzibil; prin cipiul legalitii; principiul egalitii; principiul disponibilitii; principiul bunei-cre dine; principiul dreptului la aprare; principiul contradictorialitii; principiul ora litii; principiul nemijlocirii; principiul publicitii; principiul respectului cuveni t justiiei, principiul continuitii; funcionarea justiiei ca serviciu public; principi ul rolului activ al judectorului, n strns interdependen cu exercitarea dreptului de di spoziie al prilor i cu responsabilizarea acestora i a aprtorilor lor; principiului leg litii cilor de atac, n sensul c hotrrea este supus numai cilor de atac 12

prevzute de lege; regulile ierarhiei i unicitii cilor de atac recunoscute deja n doctr in i jurispruden, fapt ce va avea drept consecin imposibilitatea exercitrii unei ci e aordinare de atac nainte de exercitarea apelului. n cazul n care prile vor conveni ex pres, hotrrea susceptibil de apel va putea fi atacat cu recurs, dar numai pentru nclca rea sau aplicarea greit a normelor de drept material. 14) Cercetarea procesului n c azul administrrii probelor de ctre avocai. Cercetarea procesului in cazul administr arii probei de catre avocati se aplica numai in cazul litigiilor patrimoniale, a fara de acelea ce privesc drepturi asupra carora legea nu permite a se face tran zactie. La prima zi de infatisare partile pot conveni ca avocatii care le asista si le reprezinta sa administreze probele in cauza. Consimtamantul pentru admini strarea probelor, se va da de catre parti, personal sau prin mandatar cu imputer nicire speciala, in fata instantei, luandu-se act despre aceasta in incheiere, s au prin inscris intocmit in fata avocatului, care este obligat sa certifice cons imtamantul si semnatura partii pe care o asista sau o reprezinta. Daca sunt mai multe parti asistate de acelasi avocat, consimtamantul se va da de fiecare dintr e ele separat. Totodata, fiecare parte este obligata sa declare ca isi alege dom iciliul la avocatul care o reprezinta. Dupa constatarea valabilitatii consimtama ntului dat instanta: va rezolva exceptiile ce se invoca ori pe care le poate rid ica din oficiu; va hotari asupra cererilor de interventie formulate de parti sau de terte persoane, in conditiile legii; va examina fiecare pretentie si aparare in parte, pe baza cererii de chemare in judecata, a intampinarii si a explicati ilor avocatilor; va constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate; la cerere, va dispune, in conditiile legii, masuri asiguratorii, ma suri pentru asigurarea dovezilor ori pentru constatarea unei situatii de fapt, i n cazul in care aceste masuri nu au fost luate, in tot sau in parte; va lua act de renuntarea reclamantului, de achiesarea paratului sau de tranzactia partilor; va incuviinta probele solicitate de parti, pe care le gaseste concludente, prec um si pe cele pe care, din oficiu, le considera necesare pentru judecarea proces ului; va decide in legatura cu orice alte cereri care se pot formula la prima zi de infatisare. Pentru administrarea probelor de catre avocati instanta va stabi li un termen de pana la 6 luni, tinand seama de volumul si complexitatea acestor a. Termenul va putea fi prelungit daca in cursul administrarii probelor: se invo ca o exceptie sau un incident procedural asupra caruia, potrivit legii, instanta trebuie sa se pronunte; in acest caz, termenul se prelungeste cu timpul necesar solutionarii exceptiei sau incidentului; a incetat, din orice cauza, contractul de asistenta juridica dintre una din parti si avocatul sau; in acest caz, terme nul se prelungeste cu 13

cel mult o luna pentru angajarea altui avocat; una dintre parti a decedat; in ac est caz, termenul se prelungeste cu timpul in care procesul este suspendat sau c u termenul acordat partii interesate pentru introducerea in proces a mostenitori lor; in orice alte cazuri in care legea prevede suspendarea procesului, termenul se prelungeste cu perioada suspendarii.In cel mult 15 zile de la incuviintarea probelor avocatii partilor vor prezenta instantei programul de administrare a ac estora, purtand semnatura avocatilor, in care se vor arata locul si data adminis trarii fiecarei probe. Programul se incuviinteaza de instanta, in camera de cons iliu, si este obligatoriu pentru parti si avocatii lor. Probele pot fi administr ate in cabinetul unuia dintre avocati sau in orice alt loc convenit, daca natura probei impune aceasta. Partile, prin avocati, sunt obligate sa-si comunice insc risurile si orice alte acte, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau in mod direct, sub luare de semnatura. Daca in cursul administrarii probelo r una dintre parti formuleaza o cerere, invoca o exceptie, inadmisibilitatea vre unei probe sau orice alt incident privind administrarea probelor, ea va sesiza i nstanta care, cu citarea celeilalte parti, prin incheiere data in camera de cons iliu, se va pronunta de indata, iar cand este necesar, in cel mult 30 de zile de la data la care a fost sesizata. Incheierea poate fi atacata numai o data cu fo ndul procesului.

15) Cererea de apel i motivarea ei. Felurile apelului. Ce trebuie s cuprind cererea de apel:- numele, domiciliul sau reedina prilor, ori, pentru persoanele juridice, d enumirea i sediul, precum i, dup caz, numrul de nmatriculare n registrul comerului sau de nscriere n registrul persoanelor juridice, codul fiscal i codul bancar. Dac perso ana locuieste n strintate trebuie indicat i domiciliul ales n Romnia, unde urmeaz s s ac comunicrile privind procesul; hotrrea care se atac ( numrul, data pronunrii, insta dosarul n care s-a pronunat); motivele pentru care se apreciaza c hotrrea apelata est e nelegal i netemeinic (motivele de fapt i de drept); dovezile invocate n soluionarea apelului; semntura. Motivarea apelului se poate face pn la prima zi de nfiare, respect v cnd procedura de citare este legal ndeplinit iar prile pot pune concluzii n fond. Se poate motiva apelul fie odat cu declaraia de apel, fie separat, pn la prima zi de nfi e. Dac nu se arata care sunt motivele pentru care se apreciaza c hotrrea primei inst ane este nelegal i netemeinic, instana de apel va analiza apelul 14

declarat n raport de mijloacele de aprare i dovezile de la prima instan fr a lua n co derare alte motive noi, ce nu au fost avute n vedere de prima instan. n cererea de a pel trebuie s se arate care sunt dovezile de administrat, iar dac se face referire la nscrisuri trebuie alturate cererii de apel n attea exemplare cte pri sunt, inclusi pentru instan. Dac sunt n limb strin, sau cu litere vechi, trebuie s se depuna tradu i sau copii cu litere latine, certificate. Dac se solicita proba cu martori trebu ie s se indice numele i adresele martorilor, iar dac se solicita proba cu interogat oriul prii, trebuie s se solicite nfiarea acesteia n persoan. Aceast cerin poate a prima zi de nfiare. Instana de apel poate administra probele noi doar dac au fost pr opuse prin motivele de apel. Altfel, administrarea de probe noi se poate face de ctre instana de apel doar dac necesitatea acestora rezult din dezbateri. Ct privete s emntura cererii de apel, lipsa acesteia poate fi mplinit la prima zi de nfiare urmtoa termenului la care s-a invocat excepia, dac nu persoana nu a fost prezenta la term enul la care s-a invocat lipsa semnturii de pe cererea de apel. Cererea de apel s e depune la instana a crei hotrre se atac, sub sanciunea nulitatii. Aceast prevedere l gal se refer numai la declaraia de apel, deoarece motivele de apel formulate separa t se depun pn la prima zi de nfiare i se depun direct la instana de apel. De asemenea pelul incident sau apelul provocat se depun direct la instana de apel. Cererea de apel se depune n attea exemplare ci intimai sunt. La cererea de apel trebuie anexata dovada achitrii taxei judiciare de timbru i timbru judiciar. Se poate depune cere rea de apel direct sau prin pot. Dac se depune personal cererea de apel, la cerere, se poate elibera dovad scris. Cererea de apel formulat de nvestete instana de apel i uspend executarea hotrrii atacate. Apelul poate mbrca mai multe forme: Daca o persoan a e reclamant i, prin hotrrea pronunat n cauza n care are calitate de parte, s-a respi s aciunea, mpotriva hotrri ise poate formula apel. Aceast form a apelului este apelul principal. Daca o persoana e intimat n cauza n care partea advers a declarat apel i vrea schimbarea hotrrii primei instane, se poate, prin cerere proprie, s se adere la apelul principal. Aceast form a apelului este apelul incident. Dac, ntr-o cauz n care , la judecata n prim instan, au fost doi pri, iar prin hotrre doar fa de un prt e preteniile reclamantului, acest prt poate declara apel principal, pentru schimbar ea hotrrii. La rndul su, reclamantul, n apelul prtului, poate avea interes s declare l mpotriva celuilalt intimat-prt, care s fie obligat la plata sumei solicitate, dac s e va admite apelul principal. Aceast form a apelului este apelul provocat. 16) Cer erea de chemare n garanie. NU 15

Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa s e indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubire. In aceleasi conditii, cel chemat in garantie poate, la randul sau, sa cheme in garantie o alta persoana. Cererea va fi facuta in conditiile de for ma pentru cererea de chemare in judecata. Cererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea; cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depu ne cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cererea de chemare in garantie facu ta de reclamant se poate depune, pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea prime i instante. Instanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in gar antie si, daca intampinarea este obligatorie, va soroci termenul in care aceasta urmeaza sa fie depusa de cel chemat in garantie. Cererea de chemare in garantie se judeca o data cu cererea principala. Cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin chemarea in garantie, instanta poate dispune despartirea ei spr e a fi judecate deosebit. Aceast form de intervenie forat este posibil ori de cte ori artea care ar putea pierde procesul poate s cheme n garanie o alt persoan mpotriva cre a ar putea s se ndrepte cu o cerere de garanie sau n despgubire. Legea permite ca teru l chemat n garanie s cheme n judecat, la rndul lui, o alt persoan. Posibilitatea chem r n garanie este limitat la dou, adic prima chemare fcut de unele dintre prile inii doua cerere fcut de cel astfel chemat n garanie. Chemarea n garanie presupune existena unui proces civil aflat n faza judecii n prim instan. De asemenea, ntre cererea princ l i cererea de chemare n garanie trebuie s existe o legtur de dependen astfel nct se va da n cererea principal s poat influena soluia ce se va pronuna asupra cererii de chemare n garanie. Cererea de chemare n garanie trebuie s fie ntocmit cu respectarea c rinelor pentru cererea de chemare n judecat. 17) Cererea de chemare n judecat Cererea trebuie s cuprind datele personale i de identificare ale reclamantului i ale persoa nei chemate n judecat cara se refer la: nume, prenume, domiciliu sau reedin, iar pentr u persoanele juridice, numrul de nmatriculare la Registrul Comerului, codul fiscal i contul bancar. n situaia n care persoana locuieste n strintate, are obligaia s meni domiciliul ales din Romnia unde urmeaz s primeasca toate comunicrile privind proces ul. Cererea va cuprinde numele i sediul profesional al avocatului, respectiv nume le i calitatea celui care o reprezint. Dac nu se cunoaste domiciliul persoanei chem ate n judecat, va trebui s se mentioneze n cerere aceast mprejurare i s se prezinte d zi instanei unde se depune 16

cererea, n sensul c s-au facut demersuri pentru aflarea domiciliului prii adverse. n momentul depunerii cererii la instan, n procedurile ce vor urma pentru judecarea pr icinii, va fi citat n calitate de reclamant, iar persoana chemat n judecat vor fi ci tate n calitate de prt. Dup menionarea datelor personale i de identificare ale reclama ntului i ale persoanei chemat n judecat, trebuie s se arate ce drept solicitai s v fi ecunoscut de ctre prt. Atunci cnd preteniile formulate n cerere sunt evaluabile se va indica valoarea. Dup prezentarea pe scurt a faptelor care au determinat s introduc ei cererea, este recomandat s se indice textul de lege pe care se intemeiaza cerer ea, ns aceast precizare nu este obligatorie ntruct calificarea aciunii se va face de i nstana sesizat cu judecarea procesului. De asemenea, trebuie s se arate dovezile pe care se sprijina dreptul pretins, iar dac exista nscrisuri, trebuie anexate la ce rerea depus. n situaia n care se cheama n judecat, mai multe persoane, att cererea ct ctele anexate trebuie depuse n attea exemplare ci pri sunt n cauz plus un exemplar p instan. Dac nscrisurile depuse sunt ntr-o limb strin sau cu litere vechi, trebuie tr se. n cuprinsul cererii se poate solicita, i proba cu martori, indicnd numele i domi ciliul acestora sau prezena n instan a prtului pentru a fi supus la interogatoriu. Dup tocmirea cererii, se va proceda la semnarea ei, iar n situaia n care cererea nu a f ost formulata personal, aceasta va fi semnat de persoana care a ntocmit-o. Cererea de chemare n judecat se depune fie personal sau prin reprezentant, fie prin post. Excepie de la aceast regul o reprezint cererea de divor care trebuie depus personal de ctre reclamant. La primirea cererii de chemare n judecat de ctre preedintele instanei sau de ctre judectorul care l nlocuiete, dac aceasta nu ntrunete cerinele prevzute e, se pune n vedere s se completeze cererea de ndat. Atunci cnd completarea nu este p osibil, cererea se va nregistra i se acord un termen scurt. n cazul n care se depune c ererea de chemare n judecat prin pot, se vor comunica n scris lipsurile ei, avnd oblig aia ca pn la termenul acordat s se faca completrile sau modificrile necesare. n toate azurile, nendeplinirea n termen a obligaiilor privind completarea sau modificarea c ererii poate atrage suspendarea judecii. Dac se constat ndeplinirea condiiilor prevzut de lege pentru cererea de chemare n judecat, procesul i urmeaz cursul firesc. Paratu l are posibilitatea sa se apere fa de preteniile reclamantului prin depunerea unei cereri denumit ntmpinare. ntmpinarea trebuie s cuprins aceleai elemente ca i o cer emare n judecat, excepiile de procedur care se ridica la cererea reclamantului, rspun sul la preteniile n fapt i n drept formulate de acesta, dovezile prin care se apra mpo triva acestora i semntura. Ca i n cazul cererii de chemare n judecat, ntmpinarea treb depus n attea exemplare ci reclamani sunt n cauz, plus un exemplar pentru instan. z o 17

persoana are calitatea de prt alturi de alte persoane, se poate depune o singur ntmpin are pentru toi prii sau numai pentru cei care doresc s o formuleze. ntmpinarea poate f depus cel mai trziu cu 5 zile nainte de termenul stabilit pentru judecat. n situaia n care nu se depune ntmpinare, la prima zi de nfiare, instana va pune n vedere s se ar xcepiile, dovezile i mijloacele de aprare la cererea formulat de reclamant. La solic itarea, instana poate acorda un termen pentru pregtirea aprrii i depunerea ntmpinrii. unci cnd o persoana a fost chemata n judecat de o alta persoan i se apreciaza c este n reptit s solicite pretenii de la persoana respectiv, are posibilitatea legal s formule e o cerere denumit cerere reconvenional. La fel ca cererea de chemare n judecat i nt ea, cererea reconvenional trebuie ntocmit innd cont de elementele prezentate anterior. Cererea reconvenional o depunei o dat cu ntmpinarea, iar dac nu suntei obligat la n re, o putei depune cel mai trziu la prima zi de nfiare. n situaia cnd reclamantul cererea de chemare n judecat, se poate depune cererea reconvenional cel mai trziu pn l termenul ncuviinat de instan. De regul, cererea reconvenional se judec o dat cu cer principal, iar n cazul n care cererea reclamantului este n stare de judecat, cererea reconvenional se poate judeca separat.

18) Cererea de chemare n judecat a altor persoane. Aceast form de atragere a terilor n judecat presupune chemarea n judecat a altor persoane prin care una dintre prile inii ale solicit introducerea n proces a unei tere persoane ce ar putea s pretind aceleai d repturi ca i reclamantul. De regul, interesul de a formula o cerere de chemare n ju decat a altor persoane, care pot pretinde aceleai drepturi ca i reclamantul aparine prtului. i reclamantul are posibilitatea s formuleze o astfel de cerere ntruct este po sibil ca acesta s afle de existena unui ter care ar fi n msur s pretind aceleai drep ca i el, dup declanarea procesului, fie n susinerile prtului, fie din probele administ ate n cauz. Indiferent dac terul este chemat n judecat de reclamant sau de prt acesta bndete calitate de intervenient n interes propriu, iar hotrrea i va fi opozabil. Cerer a prin care se dorete ca un ter s fie atras n proces trebuie fcut n condiiile de form vzute de lege pentru cererea de chemare n judecat iar, n plus, trebuie s ofere date i cu privire la procesul care deja s afl pe rol. ntruct prtul este n msur s cunoasc e care pot pretinde aceleai drepturi ca i reclamantul doar dup ce i s-a comunicat c ererea de chemare n judecat, legea a stabilit ca acesta s depun o asemenea cerere de chemare n judecat a altor persoane o dat cu ntmpinarea sau, cnd 18

ntmpinarea nu este obligatorie, cel mai trziu prima zi de la nfiare. Pentru reclamant, legea nu a stabilit ca termen limit pentru introducerea acesteia prima zi de nfiare nt ruct, n primul rnd, dac ar fi cunoscut c exist vreo persoan care ar fi reclamat acelea drepturi ca i el l-ar fi chemat n judecat ca prt, iar n al doilea rnd, el ia cunotin east mprejurare abia n cursul judecii. Un efect specific al cererii de intervenie fora const n scoaterea din proces a prtului n cazul n care acesta este chemat pentru o dato rie bneasc i recunoate preteniile bneti formulate mpotriva sa. Dac acesta declar c achite datoria fa de cel care i va stabili judectorete dreptul i va depune suma respec iv, judecata va continua ntre reclamant i terul chemat n judecat. 19) Cererea de recur s i motivarea ei. Cuprins. Cererea de recurs va cuprinde, sub sanciunea nulitii, urmt oarele meniuni: numele, domiciliul sau reedina prilor ori, pentru persoanele juridice , denumirea i sediul lor, precum i, dup caz, numrul de nmatriculare n registrul comeru ui sau de nscriere n registrul persoanelor juridice, codul unic de nregistrare sau, dup caz, codul fiscal i contul bancar. Dac recurentul locuiete n strintate, va arta miciliul ales n Romnia, unde urmeaz s i se fac toate comunicrile privind procesul; ind icarea hotrrii care se atac; motivele de nelegalitate pe care se ntemeiaz recursul i d ezvoltarea lor sau, dup caz, meniunea c motivele vor fi depuse printr-un memoriu se parat; semntura. n lipsa acestor elemente, cererea de recurs va fi anulat. Motivele de recurs trebuie s exprime nemulumirea cu privire la hotrrea atacat, adic trebuie s e determine greelile imputate instanei, cu precizarea c, critica formulat trebuie s s e ncadreze n unul sau mai multe dintre motivele de nelegalitate: instana nu a fost alctuit potrivit dispoziiilor legale; hotrrea s-a dat de ali judectori dect cei care luat parte la dezbaterea n fond a pricinii; hotrrea s-a dat cu nclcarea competenei alt ei instane; instana a depit atribuiie puterii judectoreti; instana a nclcat formele cedur prevzute sub sanciunea nulitii, prin hotrrea dat; instana a acordat mai mult d a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut; hotrrea nu cuprinde motivele pe care se sprijin sau cnd cuprinde motive contradictorii ori strine de natura pricinii; instana, inte rpretnd greit actul juridic dedus judecii, a schimbat natura ori nelesul lmurit i vd doelnic al acestuia; hotrrea pronunat este lipsit de temei legal ori a fost dat cu nc rea sau aplicarea greit a legii; Dac se indica greit motivele de recurs, instana nu v a dispune nulitatea recursului, dac criticile formulate pot fi ncadrate ntr-unul di n motivele de nelegalitate. De asemenea, dac se indica greit textele de lege, 19

instana nu va dispune nulitatea recursului, important este ca, criticile pe care le formulate s se ncadreze n motivele de nelegalitate prevzute de lege. Deci cererea de recurs nu trebuie s fac referire doar la motivele de nelegalitate, ci trebuie, n parte, fiecare motiv de nelegalitate. Aceast argumentare a motivelor de recurs poate fi depus i printr-un memoriu separat, ns trebuie s precizate n cererea de recurs c expunerea pe larg a motivelor de recurs se vor depune printr-un memoriu separa t. Dac recursul este declarat mpotriva unei hotrri judectoreti care nu este supus apel lui acesta nu este limitat la motivele de nelegalitate prevzute de lege, instana a vnd obligaia s examineze cauza sub toate aspectele. Motivarea cererii de recurs se face prin cererea de recurs sau nuntrul termenului de recurs. Termenul pentru depu nerea motivelor de recurs se socotete de la comunicarea hotrrii, chiar dac recursul s-a fcut mai nainte. n cazul n care nu se conforma acestor dispoziii legale, sanciunea care intervine este nulitatea recursului. Cererea de recurs se depune la instana a crei hotrre se atac, sub sanciunea nulitii. Dac motivele de recurs se formuleaza s rat de cererea de recurs, acestea nu trebuie depuse neaprat la instana a crei hotrre se atac, ci se pot depune direct la instana de recurs. Cererea de recurs se depune n attea exemplare ci intimai sunt. Este n interesul prii s se conformeze acestei ce eoarece, n caz contrar, instana va fi nevoit s acorde un alt termen de judecat pentru a comunica tuturor prilor cererea depus. Alturat cererii de recurs trebuie anexata dovada achitrii taxei judiciare de timbru. Dac legea prevede c cererea de recurs se timbreaz, atunci se aplic, n mod obligatoriu, i timbru judiciar. Dac nu se conforma dispoziiilor legale privitoare la timbraj, sanciunea care intervine este anularea cererii de recurs. Se poate depune cererea de recurs personal sau prin pot. Cerere a de recurs formulat nvestete instana cu soluionarea recursului. Spre deosebire de ap el, cererea de recurs nu suspend, de drept, executarea hotrrii recurate, dect n cazur ile expres prevzute de lege. ns, pentru a beneficia de acest efect al recursului, e xista posibilitatea solicitarii instanei de recurs s dispun suspendarea executrii ho trrii recurate. Condiia esenial pentru a formula cerere de suspendare a executrii hotr i recurate este aceea a exercitrii recursului. Cererea de suspendare se poate for mula prin cererea de recurs sau separat pe cale principal, n condiiile dreptului co mun sau pe cale de ordonan preedinial. Pentru soluionarea cererii trebuie s depusa cau nea, n cuantumul fixat de instan, dup ascultarea prilor, care vor fi citate n acest se s. ncheierea prin care s-a fixat cauiunea nu este supus nici unei ci de atac. ncheier ea prin care instana a dispus suspendarea executrii este supus separat recursului, n termen de 15 zile de la data comunicrii. 20

20) Cererea reconvenional Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea sau cu mijloacele de aparare ale reclamantului, el poate sa faca cerere reconventional a. Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chema re in judecata. Cererea reconventionala se depune o data cu intampinarea sau, da ca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatis are. Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea rec onventionala se va depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta pa ratului, spre acest sfarsit. Cererea reconventionala se judeca o data cu cererea principala. Cand insa numai cererea principala este in stare de a fi judecata, instanta o poate judeca deosebit. Cererea reconvenional reprezint actul procedural prin intermediul cruia prtul urmrete valorificarea unui drept propriu fa de reclamant. Cererea reconvenional se nfieaz ca o facultate procesual pentru prt, acesta avnd d a alege ntre valorificarea preteniilor sale pe cale incident sau printr-o aciune ci vil separat. Valorificarea preteniilor prtului prin intermediul cererii reconvenionale ofer ns o serie de avantaje dintre care pot fi amintite: asigur soluionarea a dou lit igii ntr-un singur cadru procesual; determin realizarea unei economii de timp i che ltuieli; ofer condiii pentru o mai bun judecat, judectorii fiind pui n situaia de a c oaste n toat complexitatea lor raporturile juridice dintre pri; constituie o garanie m potriva insolvabilitii reclamantului i evit posibilitatea pronunrii unor hotrri judec i definitive. Din punct de vedere al naturii sale juridice cererea reconvenional a re o fizionomie proprie determinat att de caracterul su de aciune civil, ct i de condi le particulare de exercitare. Cererea reconvenional este mai mult dect o simpl aprare ; ea este o contra-aciune, un contra atac sau o contraofensiv, ntruct prin intermediu cesteia prtul i poate valorifica un drept propriu fat de reclamant. Prin scopul pe ca re-l urmrete - valorificarea unui drept propriu cererea reconvenional trebuie consid erat ca o veritabil aciune civil. Din punct de vedere al condiiilor de exerciiu cerere a reconvenional trebuie s ndeplineasc toate cerinele unei aciuni civile obinuite. Din nct de vedere al formei cererea reconvenional este asimilat cu o cerere de chemare n judecat, C. proc. civ. statund c: cererea trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute u cererea de chemare n judecat. Pe lng aceste condiii generale C. proc. civ. impune ca i condiie suplimentar, aceea ca aciunea reconvenional s aib legtur cu cererea rec i. Cererea reconvenional este admisibil, astfel cum precizeaz C. proc. civ., numai da c este n legtur cu cererea principal. Aceast condiie decurge n mod necesar din caract l incident al cererii reconvenionale. Cererea reconvenional se judec, n principiu, de instana sesizat cu cererea principal. Potrivit C. 21

proc. civ. cererea reconvenional se depune o dat cu ntmpinarea sau dac prtul nu este igat la ntmpinare, cel mai trziu la prima zi de nfiare. Nerespectarea termenului meni t mai sus atrage dup sine soluionarea separat a cererii prtului de aciunea principal. u toate acestea, cererea reconvenional se poate soluiona n continuare mpreun cu aciune principal dac reclamantul consimte la aceasta. O situaie special ntlnim n materia div rului. Astfel, soul prt poate s fac i el cerere de desprenie, pn la prima zi de n ai pentru fapte petrecute nainte de aceast dat. Cererea reconvenional se redacteaz, n od obinuit, ntr-un nscris separat, procedeu care este recomandabil. Ea poate fi ins erat ns i n cuprinsul ntmpinrii. Cererea reconvenional se judec o dat cu cererea ac, ns, numai cererea principal este n stare de judecat, instana o poate judeca separa . Disjungerea este i trebuie s fie o situaie de excepie. Msura disjungerii trebuie s f ie luat ns cu mult precauiune spre a nu se mpieta asupra operei de administrare a just iiei prin dispoziii ce ar putea determina pronunarea inevitabil a unor hotrri judector i contradictorii. n procesul civil cererea reconvenional poate fi formulat de ctre pri mpotriva unei intervenii principale, cci i aceasta din urm se nfieaz ca o veritabi civil. Dispoziiile procedurale potrivit crora aciunea reconvenional se depune odat cu pinarea sau cel mai trziu la prima zi de nfiare nu constituie un impediment legal pen tru admiterea cererii reconvenionale, ntruct ntmpinarea poate fi depus pn la termenul abilit de instan, adic i dup prima zi de nfiare. Asupra aciunii principale i asupr reconvenionale formulate de prt instana trebuie s se pronune printr-o singur hotrre e va cuprinde soluii cu privire la toate preteniile. 21) Cheltuielile de judecat. P artea care cade in pretentiuni va fi obligata la cerere, sa plateasca cheltuieli le de judecata. Judecatorii nu pot micsora cheltuielile de timbru, taxe de proce dura si impozit proportional, plata expertilor, despagubirea martorilor, precum si orice alte cheltuieli pe care partea care a castigat va dovedi ca le-a facut. Judecatorii au insa dreptul sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor, potrivit cu cele prevazute in tabloul onorariilor minimale, ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivite de mici sau de mari, fata de valoarea pric inii sau munca indeplinita de avocat. Paratul care a recunoscut la prima zi de i nfatisare pretentiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilo r de judecata, afara numai daca a fost pus in intarziere inainte de chemarea in judecata. Cand pretentiile fiecarei parti au fost 22

incuviintate numai in parte, instanta va aprecia in ce masura fiecare din ele po ate fi obligata la plata cheltuielilor de judecata, putand face compensarea lor. Daca sunt mai multi reclamanti sau mai multi parati, ei vor fi obligati sa plat easca cheltuielile de judecata in mod egal, proportional sau solidar, potrivit c u interesul ce are fiecare sau dupa felul raportului de drept dintre ei. Conform art. 274, C.pr.civ. partea care cade in pretentii va fi obligat la plata cheltu ielilor de judecata. La fundamentul acestei obligatii se afla culpa procesuala a partii. Art. 275, C.pr.civ. arata ca, daca paratul recunoaste pretentiile recla mantului la primul termen, el va fi absolvit de plata cheltuielilor de judecata. Chiar facand o asemenea recunoastere, el va fi obligat la plata cheltuielilor d e judecata in urmatoarele situatii: atunci cand instanta nu poate pronunta hotar area judecatoreasca numai pe baza recunoasterii facuta de parat, ea trebuind sa administreze si alte probe; in cazul in care recunoasterea pretentiilor s-a facu t de catre parat in apel, recurs sau in faza rejudecarii in urma casarii cu trim itere; cand recunoasterea pretentiilor nu este efectiva, ea rezultand doar impli ct, din anumite acte sau fapte procesuale; atunci cand paratul a fost pus in int arziere de reclamant, inainte de a introduce cererea de chemare in judecata; in situatia in care paratul trebuie considerat de drept in intarziere, pe temeiul u nor dispozitii ale legii, precum si in cazul pensiei de intretinere sau a alocat iei de stat pentru copii; in situatia in care, prin natura litigiului si a hotar arii instantei, nu era necesar sa se procedeze la punerea in intarziere. 22) Com petena general a instanelor judectoreti Competenta generala reprezinta acea instituti e procesuala prin intermediul careia se delimiteaza activitatea instantelor jude catoresti de atributiile altor autoritati statale sau nestatale. Dupa ce se stab ileste ca o anumita cauza civila intra in sfera de activitate a autoritatii jude catoresti, este necesar apoi sa se stabileasca care anume dintre diferitele inst ante judecatoresti are caderea de a solutiona cauza respectiva. Competenta insta ntelor judecatoresti-reprezinta distribuirea diverselor litigii spre solutionare diferitelor instante. Aceasta se face prin reguli de competenta. Incalcarea ace stor reguli de competenta generala semnifica un exces de putere (incalcarea prin cipiului separatiei puterilor) si justifica, dupa caz, exercitarea recursului im potriva hotararii sau exercitarea recursului in anulare, daca hotararea a deveni t deja irevocabila. Principiile cu privire la competenta instantelor judecatores ti. Competenta instantelor judecatoresti este aceeasi pentru toti. Nu este admis a nici o discriminare intre justitiabili in ceea ce priveste competenta instante lor. Nici un justitiabil nu poate fi sustras competentei instantelor determinata prin lege. Competenta 23

instantei este legala. Este prevazuta prin lege, in art. 1-16, C.pr.civ. Instant a nu-si poate delega competenta. Acest principiu are in vedere doua aspecte: num ai in situatiile expres prevazute de lege unele atributii jurisdictionale pot fi realizate de catre o alta instanta decat aceea la care s-a introdus cererea de chemare in judecata. Daca legea nu prevede altfel, atributiile jurisdictionale s e realizeaza de catre intregul complet de judecata (legea prevede ca tranzactia poate fi privita si de un singur judecator). Instanta este competenta in circums criptia ei teritoriala. Singura exceptie admisa in acest caz este competenta con ventionala. Competenta instantelor este subiectivata, adica determinata prin cer erea de chemare in judecata. In acest caz instanta isi va verifica competenta in raport cu regulile de procedura in vigoare la momentul introducerii cererii, to t atunci verificand si daca exista vreo dispozitie privind ultraactivitatea unor norme in materie de competenta. Instantele judecatoresti se bucura de plenitudi ne de jurisdictie. Daca legea nu prevede expres altfel, toate diferendele juridi ce se rezolva de catre instante. Judecatorul actiunii este si judecatorul except iilor si a oricaror alte incidente in judecata. Astfel se asigura unitatea litig iului si celeritatea judecatii. Doar in doua cazuri o alta instanta se pronunta asupra incidentelor in judecata: Rezolvarea unor chestiuni prejudiciale, adica d ezlegarea de catre o alta instanta a unei chestiuni litigioase, dezlegare de car e depinde solutia ce o va da instanta investita cu cererea de chemare in judecat a. Exceptia de neconstitutionalitate, care se rezolva numai de catre instanta de jurisdictie constitutionala (Curtea Constitutionala). In acest caz, la invocare a exceptiei, se suspenda judecata. Conflictele de competenta intre instantele ju decatoresti se rezolva in interiorul acestor instante. Acestea se rezolva de cat re instanta ierarhic superioara celor aflate in conflict (art. 22, C.pr.civ.). P rincipiul forum re-reprezinta regula conform careia cererea se introduce la inst anta in circumscriptia careia se afla domiciliul paratului. Legea are in vedere domiciliul real, efectiv, nu cel mentionat in actele de evidenta a populatiei. D aca instantele savarsesc un exces de putere, incalca normele generale de compete nta, hotararea este lovita de nulitate. Nulitatea poate fi invocata prin recurs sau recurs in anulare 23) Competena material a instanelor judectoreti Este vorba desp re competenta instantelor pe varticala. Criteriile competentei materiale sunt: n atura obiectului litigiului; valoarea obiectului litigiului; calitatea partilor; urgenta; natura obiectului material-este criteriul principal de determinare, ob iectiv si determinat prin lege. Competenta materiala a tribunalelor este institu ita la art. 2, C.pr.civ. Uneori, acest simplu criteriu nu este suficient pentru delimitarea competentei materiale, motiv pentru care 24

opereaza, in subsidiar, celelalte trei criterii. Valoarea obiectului litigiuluilitigiile civile dintre judecatorie si tribunal sunt distribuite dupa valoare. T ot dupa valoare se distribuie litigiile comerciale dintre tribunal si Curtea de Apel. Valoarea obiectului litigiului este determinata de reclamant prin cererea sa de chemare in judecata (legea dispune ca acest lucru se face dupa pretuirea re clamantului, in virtutea principiului disponibilitatii). Se considera ca desi val oarea se determina dupa pretuirea reclamantului, instanta poate si trebuie sa cont roleze determinarea valorii facute de reclamant din urmatoarele motive: regulile cu privire la competenta materiala (art. 159, C.pr.civ.) sunt reguli de ordine publica, ele neputand fi ignorate nici de instanta si nici de parti; daca instan ta nu ar avea posibilitatea sa verifice valoarea, reclamantul ar putea exercita abuziv dreptul sau de a pretui valoarea; daca instanta nu ar avea posibilitatea sa verifice valoarea, paratul ar fi pus in imposibilitatea de a-si formula mijlo acele sale de aparare, inclusiv in ceea ce priveste pretuirea valorii facute de reclamant; daca instanta nu ar avea posibilitatea sa verifice valoarea, paratul ar fi impiedicat, de la inceput, sa puna in opera (sa intrebuinteze) una din exc eptiile esentiale de procedura: exceptia de necompetenta. Astfel cum rezulta din dispozitiile legii, pe parcursul judecatii, reclamantul poate sa mareasca sau s a micsoreze valoarea obiectului litigiului fara ca astfel cererea sa se consider e modificata (art. 132, C.pr.civ.). Art. 181, C.pr.civ. prevede ca, daca pe parc ursul procesului se modifica valoarea litigiului, instanta nu se dezinvesteste, ci continua sa solutioneze acel litigiu. In valoarea litigiului se cuprinde nu n umai prejudiciul propriu-zis, dar si, dupa caz, dobanzile, penalitatile si orice alte cheltuieli facute de catre parte anterior deschiderii litigiului, dar in l egatura cu litigiul. Nu se cuprind insa in valoarea obiectului litigiului penali tatile, dobanzile ulterioare recuzarii instantei si nici cheltuielile de judecat a care nu se pot determina decat la sfarsitul procesului si care oricum au un re gim juridic diferit (art. 274, C.pr.civ.). Daca reclamantul face mai multe cerer i evaluabile in bani nu se cumuleaza valoarea acestora, afara doar de situatia i n care obligatia este indivizibila sau solidara. In principiu, reclamantul poate sa solicite numai o parte din creanta, nu valoarea intreaga a creantei, si anum e doar acea parte care a devenit exigibila (a ajuns la termen). Daca intreaga cr eanta a devenit exigibila, reclamantul nu o poate fragmenta pentru a schimba com petenta instantei legal investite. Toate modificarile ce intervin in proces prin renuntarea reclamantului la o parte din pretentii, prin achiesarea la pretentii din partea paratului, ori prin compensare judecatoreasca, nu afecteaza competen ta instantei in raport cu valoarea creantei initial determinata. Calitatea parti lor-in legatura cu unele litigii, competenta instantelor e determinata uneori si in raport cu subiectele procesuale, astfel: in materie de contencios administra tiv, competenta este distribuita intre tribunal si Curtea de Apel in raport cu a utorul 25

actului administrativ incalcat in justitie Urgenta-intervine doar in mod excepti onal. Judecatoriile judeca:. in prima instanta, toate procesele si cererile in a fara de cele date de lege in competenta altor instante; plangerile impotriva hot ararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si a le altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege; in orice alte materii date prin lege in competenta lor. Tribunalele judeca: in prima ins tanta: procesele si cererile in materie comerciala cu exceptia celor al caror ob iect are o valoare de pana la 10 milioane lei inclusiv; procesele si cererile pr ivind drepturi si obligatii rezultand din raporturi juridice civile, al caror ob iect are o valoare de peste 150 milioane lei; procesele si cererile in materie d e contencios administrativ, in afara de cele date in competenta curtilor de apel ; procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate ind ustriala; procesele si cererile in materie de expropriere; cererile pentru incuv iintarea adoptiilor; cererile privind punerea sub interdictie, declararea dispar itiei si declararea mortii; cererile privitoare la nulitatea casatoriei, nulitat ea sau desfacerea adoptiei si cele pentru decaderea din drepturile parintesti; c ererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale; cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru incuviin tarea executarii silite a hotararilor date in tari straine; ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima in stanta; ca instante de recurs, recursurile impotriva hotararilor pronuntate de j udecatorii in ultima instanta; in orice alte materii date prin lege in competent a lor. Curtile de apel judeca: in prima instanta, procesele si cererile in mater ie de contencios administrativ privind actele de competenta autoritatilor admini stratiei publice centrale, ale prefecturilor, ale serviciilor publice descentral izate la nivel judetean, ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, ale autoritatilor publice judetene a municipiului Bucuresti; ca instante de apel, a pelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instan ta; ca instanta de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntat e de tribunale in apel, precum si in alte cauze prevazute de lege; in alte mater ii date prin lege in competenta lor. Curtea Suprema de Justitie judeca: recursur ile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari, in caz urile prevazute de lege; recursurile in interesul legii; recursurile in anulare; in orice alte materii date prin lege in competenta. 24) Competena teritorial a instanelor judectoreti 26

Este competenta comuna, dau obisnuita, fiind determinata potrivit principiului fo rum re, adica cererea de chemare in judecata se introduce la instanta in circumsc riptia careia isi are domiciliul sau sediul paratul. Regulile astfel stabilite d e competenta teritoriala au un caracter dispozitiv, astfel incat partile pot sa deroge de la aceste reguli daca astfel nu incalca normele juridice imperative de competenta. Pentru determinarea competentei teritoriale se ia in considerare do miciliul efectiv sau real, nu cel care figureaza in actele de evidenta a populat iei. Art. 19, C.pr.civ. reglementeaza asa zisa alegere de domiciliu, in realitat e fiind vorba despre alegerea instantei, partile putand conveni ca litigiul lor sa fie rezolvat de o alta instanta decat cea determinata prin lege, daca sunt in deplinite conditiile: intelegerea sa se faca in scris; intelegerea sa mentioneze instanta aleasa; astfel sa nu se incalce normele juridice imperative de compete nta; daca intelegerea este facuta exclusiv in favoarea reclamantului, el are ast fel o competenta alternativa, putand introduce cererea si la instanta de la domi ciliul paratului; daca intelegerea e facuta in favoarea ambelor parti, reclamant ul este obligat sa introduca cererea la instanta aleasa. Art. 9, C.pr.civ reglem enteaza competenta instantei in cazul pluralitatii de parati: cererea poate fi i ntrodusa la instanta de la domiciliul oricaruia dintre parati; intre parti trebu ie sa existe o legatura cat priveste obiectul litigiului; toti paratii trebuie s a aiba calitatea de debitori principali; instanta sa fie competenta in raport cu toti paratii instanta sa fie competenta fata de oricare dintre parati, in rapor t cu domiciliul acestora. Competenta teritoriala alternativa-reglementata prin d ispozitiile art. 6, 7, 8, 10, C.pr.civ., in sensul ca in ipotezele aratate de ac este articole, reclamantul are posibilitate sa aleaga intre doua sau mai multe i nstante, dar odata aleasa o anumita instanta, alegerea este irevocabila. Compete nta teritoriala exclusiva (exceptionala)-reglementata in sensul ca, in ipotezele expres si limitativ prevazute de lege, cererea de chemare in judecata trebuie i ntrodusa numai la o anumita instanta. Astfel, in cazul in care litigiul are ca o biect un imobil, cererea se introduce la instanta in circumscriptia careia se af la imobilul. In caz de mostenire, cererea se introduce la instanta in circumscri ptia careia de cujus si-a avut ultimul domiciliu. In caz de reorganizare judecat oreasca si faliment, cererea se introduce la instanta in circumscriptia careia d ebitorul in cauza si-a avut sediul principal al activitatii sale comerciale. In caz de divort, cererea se introduce la instanta in circumscriptia careia sotii a u avut ultimul domiciliu. In caz de declarare a disparitiei sau a mortii, cerere a se introduce la instanta in circumscriptia careia cel disparut sau decedat a a vut ultimul domiciliu. Cererea se face la instanta domiciliului paratului. Daca paratul are domiciliul in strainatate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea se face la instanta resedintei sale din tara, iar daca nu are nici resedinta cunosc uta, la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului. Cand paratul, in afa ra de domiciliul sau, are in chip 27

statornic o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole, c omerciale sau industriale, cererea se poate face si la instanta locului acelor a sezari sau indeletniciri, pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute s au care urmeaza sa se execute in acel loc. Cererea impotriva unei persoane jurid ice de drept privat se face la instanta sediului ei principal. Cererea se poate face si la instanta locului unde ea are reprezentanta, pentru obligatiile ce urm eaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din acte incheiate prin reprez entant sau din fapte savarsite de acesta. Cererea impotriva unei asociatii sau s ocietati fara personalitate juridica se face la instanta domiciliului persoanei careia, potrivit intelegerii dintre asociati, i s-a incredintat presedintia sau directia asociatiei ori societatii, iar, in lipsa unei asemenea persoane, la ins tanta domiciliului oricaruia dintre asociati. In acest din urma caz, reclamantul va putea cere instantei numirea unui curator, care sa reprezinte interesele aso ciatilor. Cererile indreptate impotriva statului, directiilor generale, regiilor publice, caselor autonome si administratiilor comerciale, se pot face la instan tele din capitala tarii sau la cele din resedinta judetului unde isi are domicil iul reclamantul. 25) Condiiile de admisibilitate a probelor In cadrul procesului civil, instanta trebuie sa examineze admisibilitatea probelor, apoi sa le admini streze pe cele incuviintate, si cu ocazia deliberarii, sa aprecieze probele admi nistrate. In privinta admisibilitatii probelor, exista anumite conditii care tre buie indeplinite si anume: proba sa fie legala, adica sa nu fie oprita de legea materiala sau de cea procesuala (exemplu, art 612, alin. final C.pr.civ). proba sa fie verosimila, adica sa tinda la dovedirea unor fapte reale, posibile, credi bile, sa nu contrazica legile naturii. proba sa fie utila (proba este inutila ca nd tinde la dovedirea unor fapte incontestabile). proba sa fie pertinenta, adica sa aiba legatura cu obiectul procesului. proba sa fie concludenta, sa duca la r ezolvarea cauzei respective. Este posibil ca o proba sa fie pertinenta, dar sa n u fie concludenta. Reguli generale i comune privind admisibilitatea probelor Dove zile nu pot fi folosite n dezlegarea pricinii dect dac ndeplinesc cumulativ anumite condiii, care nu sunt reglementate ca atare, ci rezult din interpretarea dispoziiil or privind probele. Se reineau urmtoarele condiii de admisibilitate a probelor:- fa ptele ce trebuie dovedite s fie contestabile i contestate de partea advers, adic tgdui te, cci de ce s mai dovedeti un fapt deja mrturisit sau recunoscut;faptele a cror exi sten trebuie dovedit s nu fie socotite de lege ca adevrate, deoarece proba acestora e ste inutil;- proba s nu fie oprit de lege;- proba s fie verosimil;- proba s fie pertin ent;- proba s fie concludent. Primele dou condiii reinute se refer la faptele ce 28

trebuie dovedite, ca obiect al probei, i nu la prob, n neles de mijloc de dovad. n doc rina recent , sunt reinute urmtoarele condiii generale de admisibilitate a probelor :- proba s fie legal sau proba s nu fie oprit de lege;- proba s fie verosimil;- proba s fie pertinent;proba s fie concludent . Proba s nu fie oprit de lege se pune att di unctul de vedere al dreptului material, ct i din punctul de vedere al dreptului pr ocesual, fie ca mijloc de prob, fie n dovedirea unor mprejurri contrare legii. Nici o prob nu poate fi ncuviinat de ctre instan dac nu este admis de lege. Impotriva con lor personale ale agentului instrumentator al unui act autentic nu se poate face dovada dect prin procedura special a nscrierii n fals. Proba s fie verosimil, adic s contrazic legile naturii, s nu tind la dovedirea unor fapte imposibile. Verosimili tatea nseamn ca faptele s fie cu putin. Instana trebuie s cerceteze n concret problem erosimilitii probei, examinnd cu atenie faptele ce se tind a fi probate i concordana l or cu legile naturii . Instana trebuie s aprecieze verosimilitatea probei n raport cu datele tiinifice existente n momentul administrrii probei, cci n timp o prob dei i l neverosimil poate face ulterior credibil faptul pretins . Proba s fie pertinent E ste admisibil proba unui fapt numai n msura n care are legtur direct sau mcar indirec obiectul preteniilor sau aprrile prilor i poate influena ntrun fel sau altul soluia giului n care este invocat .Orice fapt care nu are legtur cu obiectul procesului i ca re deci nu ar fi susceptibil n principiu de a crea, modifica sau stinge un raport juridic nu poate fi invocat cu succes ca obiect al probaiunii judiciare . Pertin ena probei implic i utilitatea ei, adic faptul verificat prin probaiune trebuie s fie persuasiv ,de natur s conduc pe judector la o anumit convingere .Pertinena presupune: verificarea admisibilitii juridice a probei, a legalitii i a utilitii ei .n acest sen udectorii au ndatorirea s struie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni ori ce greeal privind aflarea adevrului n cauz, pe baza stabilirii faptelor i prin aplicar ea corect a legii, n scopul pronunrii unei hotrri temeinice i legale. Ei vor putea ord na administrarea probelor pe care le consider necesare, chiar dac prile se mpotrivesc . De asemenea, pertinena presupune i verificarea relaiei existente ntre preteniile fo rmulate i faptul susceptibil de probare, un fapt nemijlocit sau unul vecin i conex . Deci, ultima condiie de admisibilitate a probei reinut n doctrina juridic este con cludena probei. Proba este concludent atunci cnd poart asupra unor mprejurri care sunt de natur s duc la rezolvarea, soluionarea cauzei respective Dovezile se pot ncuviina numai dac instana socotete c ele pot s duc la dezlegarea pricinii, ns permite instan uviineze proba, fr a mai examina concludena, dac este primejdie ca ele s se piard prin trziere. O prob concludent este ntotdeauna i o prob pertinent , cci dac a dus la sol ea 29

cauzei nseamn c proba a avut legtur cu acea cauz, ns nu ntotdeauna o prob care este ent duce la soluionarea litigiului. 26) Conflictele de competen i regulatorul de comp eten Exista conflict de competenta:1. cand doua sau mai multe instante se declara deopotriva competente sa judece aceeasi pricina;2. cand doua sau mai multe insta nte, prin hotarari irevocabile s-au declarat necompetente de a judeca aceeasi pr icina. Instanta, inaintea careia sa ivit conflictul de competenta, va suspenda d in oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei in drept sa hotar asca asupra conflictului. Conflictul ivit intre doua judecatorii din circumscrip tia aceluiasi tribunal se judeca de acel tribunal. Daca cele doua judecatorii nu tin de acelasi tribunal sau daca conflictul s-a nascut intre o judecatorie si u n tribunal, sau intre doua tribunale, competenta este Curtea respectiva. Daca ce le doua instante in conflict nu se gasesc in circumscriptia aceleiasi Curti, pre cum si conflictul intre doua Curti, se judeca de Curtea Suprema de Justitie. Exi sta conflict de competenta, si in cazul in care el se iveste intre instante jude catoresti si alte organe cu activitate jurisdictionala. In acest caz, conflictul de competenta se rezolva de instanta judecatoreasca ierarhic superioara instant ei in conflict. Instanta competenta sa judece conflictul va hotari in camera de consiliu, fara citarea partilor, cu drept de recurs in termen de 5 zile de la pr onuntare. Cand, din pricina unor imprejurari exceptionale, instanta competenta e ste impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze, Curtea Suprema de Justiti e, la cererea partii interesate, va desemna o alta instanta de acelasi grad care sa judece pricina. Indiferent de forma conflictului, el se rezolva printr-un re gulator de competenta, care, sub aspectul regimului sau procedural se caracteriz eaza prin urmatoarele: a) Regulatorul de competenta e cerut in fata instantei un de sa ivit conflictul. b) Odata solicitat regulatorul de competenta, se suspenda orice act de procedura in acel litigiu. c) Regulatorul de competenta e dat de i nstanta ierarhic superioara celor aflate in conflict. d) Regulatorul de competen ta e dat in Camera de Consiliu, fara citarea partilor. e) Impotriva regulatorulu i de competenta se poate exercita recurs in 5 zile de la comunicarea lui. f) Rec ursul se sloutioneaza totdeauna cu citarea partilor. g) Hotararea data in recurs se impune instantei desemnata ca fiind competenta sa solutioneze acel litigiu. 27) Contestaia n anulare. Noiune i cazuri. Se caracterizeaza prin atributele rezulta te din reglementarile cuprinse in art. 317-321, C.pr.civ. Este o cale extraordin ara de atac pentru ca poate fi exercitata numai impotriva 30

anumitor hotarari si numai pentru motive expres si limitativ prevazute de lege. De asemenea, este o cale de atac comuna, pentru ca se afla la dispozitia partilo r si este o cale de atac de retractare, pentru ca se adreseaza chiar instantei c are a pronuntat hotararea atacata. In principiu, e o cale de atac nesuspensiva d e executare, instanta putand totusi sa dispuna suspendarea hotararii atacate la cererea partii si cu plata unei cautiuni.Legea reglementeaza doua forme de conte statie in anulare: a) Obisnuita (de drept comun) b) Speciala Situatiile (motivel e) exercitarii caii de atac a contestatiei in anulare obisnuite sunt:1. Cand par tea nu a fost citata sau nu a fost citata legal pentru ziua cand s-a judecat pri cina. 2. Cand instanta a incalcat regulile cu privire la competenta, indiferent daca ar fi vorba de competenta generala, materiala sau de cea teritoriala except ionala. Contestatia in anulare speciala priveste numai hotararile instantei de r ecurs si poate fi exercitata pentru unul dintre urmatoarele motive: 1. Cand inst anta de recurs care a pronuntat hotararea a savarsit o greseala materiala 2. Can d instanta de recurs, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte a omis sa cerceteze unul dintre motivele de recurs care ar fi fost determinante pentru solutionarea cauzei, cu conditia ca acest motiv sa fi fost invocat de parte si e l sa fi avut relevanta pentru solutionarea recursului. Obiectul contestatiei in anulare il constituie hotararea irevocabila, adica cele aratate expres de art. 3 37 (2), C.pr.civ. Daca partea are la dispozitie mai multe motive pentru contesta tia in anulare, ea trebuie sa le invoce deodata, nefiind posibil exercitarea con testatiei in anulare in mod repetat, pentru diverse motive. Termenul in care poa te fi exercitata contestatia in anulare este, dupa caz: 1. In cazul hotararilor judecatoresti susceptibile de executare silita, contestatia poate fi exercitata inaintea de inceperea executiei, pe toata durata executiei, pana la ultimul act de executare. 2. In cazul hotararii judecatoresti nesusceptibile de executare si lita, contestatia in anulare poate fi exercitata in 15 zile de la data cand part ea a cunoscut hotararea, dar sa nu fi trecut mai mult de 1 an de la data cand a devenit irevocabila.Intampinarea la contestatie este obligatorie. In raport cu m otivele contestatiei solutia instantei poate fi urmatoarea:- Pentru lipsa de cit are sau citare defectuoasa se rejudeca fondul litigiului si se pronunta o alta h otarare.- Pentru incalcarea reglementarilor cu privire la competenta, admitanduse contestatia, cauza se trimite la instanta competenta. - Pentru savarsirea une i greseli materiale, admitandu-se contestatia, se rejudeca calea de atac a recur sului. Pentru omiterea unui motiv de recurs, se completeaza hotararea in urma ex aminarii si a acestui motiv. In cazul contestatiei in anulare, partii care a rec urs la aceasta cale nu i se poate agrava situatia in urma rezolvarii contestatie i. Hotararea data in urma rezolvarii contestatiei in anulare poate fi atacata pr in aceleasi cai de atac prin care a fost atacata si hotararea care a facut obiec tul contestatiei. 31

28) Contestaia la executarea silit competena i efectele hotrrii. Contestatia prin car dobanditorul se opune la scoaterea la vanzare se va putea face numai in termen de 10 zile de la comunicarea incheierii biroului de carte funciara prin care s-a dispus notarea in cartea funciara a somatiei de incepere a urmaririi silite. Co ntestatia se introduce la instanta de executare. Contestatia privind lamurirea i ntelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se introduce la instant a care a pronuntat hotararea ce se executa. Daca o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie, competenta de sol utionare apartine instantei de executare.Impartirea bunurilor proprietate comuna poate fi hotarata, la cererea partii interesate, si in cadrul judecarii contest atiei la executare.Contestatia la executare se judeca cu procedura prevazuta pen tru judecata in prima instanta, care se aplica in mod corespunzator. Instanta se sizata va solicita de indata organului de executare sa-i transmita, in termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare in cauza, . Partile vor fi citate in termen scurt, iar judecarea contestatiei se face de u rgenta si cu precadere.Hotararea prin care s-a solutionat contestatia privind in telesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea ce se executa.Pana la solutionarea contestatiei la execu tare sau a altei cereri privind executarea silita, instanta competenta poate sus penda executarea, daca se depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta, in a fara de cazul in care legea dispune altfel.Daca bunurile urmarite sunt supuse st ricaciunii, pieirii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea pretului. Daca admite contestatia la executare, instanta, dupa caz, anuleaza actul de exe cutare contestat sau dispune indreptarea acestuia, anularea ori incetarea execut arii insesi, anularea ori lamurirea titlului executoriu sau efectuarea actului d e executare a carui indeplinire a fost refuzata. 29) Coparticiparea procesual. Ma i multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii es te un drept sau o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza. Actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclam anti sau parati nu pot folosi nici pagubi celorlalti.Cu toate acestea, daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii, efectele hota rarii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuviintate numai unora din ei p entru indeplinirea actelor de procedura folosesc si celorlalti. Cand actele de p rocedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile. 32

Reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat sau nu au indeplinit un act de pr ocedura in termen vor continua totusi sa fie citati. 30) Excepia de necompeten Este mijlocul tehnic procedural prin care, dupa caz, instanta, din oficiu, sau procu rorul, daca participa la dezbateri, ori oricare dintre parti sau numai paratul, pot sa invoce nerespectarea regulilor de competenta. Regimul juridic procedural al exceptiei de necompetenta: se caracterizeaza prin: 1) Exceptia de necompetent a trebuie invocata inaintea altor exceptii. 2) In raport cu natura normei juridi ce de competenta incalcate, exceptia poate fi invocata oricand in cursul procesu lui sau numai intr-un anumit stadiu al procesului. Daca instanta admite exceptia pentru incalcarea normei juridice generale de competenta, atunci ea va respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila. Daca va respinge exceptia de ne competenta, incheierea ei va putea fi atacata numai odata cu fondul. In cazul ad miterii exceptiei de necompetenta, decurg urmatoarele consecinte: a) Instanta se dezinvesteste de solutionarea acelui litigiu. b) Toate actele de procedura facu te in acel proces devin nule in baza art. 105, C.pr.civ. c) Dovezile administrat e in cauza se pastreaza, ele apartinand cauzei si nu par-tilor, pentru a fi valo rificate la instanta competenta. d) Impotriva hotararilor de admitere a exceptie i, partea poate declara recurs (numai recurs) in 5 zile de la pronuntarea hotara rii atacate. e) Dupa ramanerea irevocabila a hotararii de admitere a exceptiei, dosarul se trimite la instanta considerata competenta (aceasta instanta poate sa se considere si ea necompetenta, rezultand un conflict de competenta). Dosarul va fi trimis instantei competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate juris dictionala competent, de indata ce hotararea de declinare a competentei a deveni t irevocabila. Trimiterea dosarului, dupa caz, instantei competente sau altui or gan cu activitate jurisdictionala competent, nu este impiedicata de exercitarea caii de atac de catre partea care a obtinut declararea necompetentei. Daca necom petenta nu este de ordine publica, partea care a facut cererea la o instanta nec ompetenta nu va putea cere declararea necompetentei. Necompetenta este de ordine publica:1. cand pricina nu este de competenta instantelor judecatoresti;2. cand pricina este de competenta unei instante de alt grad; 3. cand pricina este de c ompetenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot inlatura;In caz ul declararii necompetentei, dovezile administrate in instanta necompetenta rama n castigate judecatii si instanta competenta nu va dispune refacerea lor decat p entru motive temeinice. 31) Desistarea. 33

In materie civila, desistarea este renuntarea reclamantului fie la judecata, fie renuntarea la insusi dreptului pretins. Renuntarea la judecata poate fi facuta oricand in cursul judecatii (verbal, sau prin cerere scrisa) si are ca efect inc hiderea procesului. De asemenea, renuntarea la dreptul pretins poate fi facuta o ricand in fata primei instante si chiar in fata instanti de apel si duce la stin gerea procesului si o data cu aceasta, se stinge si posibilitatea formarii unui nou proces pentru valorificarea dreptului la care s-a renuntat. In prima situati e, instana da incheiere fara drept de apel, iar in a doua, da hotarare fara drep t de apel. Renuntarea la judecata se constata prin incheiere data fara drept de apel. Daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, instanta, la cererea paratului, va obliga pe reclamant la cheltuieli. Cand part ile au intrat in dezbaterea fondului, renuntarea nu se poate face decat cu invoi rea celeilalte parti.In caz de renuntare la insusi dreptul pretins, instanta da o hotarare prin care va respinge cererea in fond si va hotari asupra cheltuielil or.Renuntarea la drept se poate face si fara invoirea celeilalte parti, atat in prima instanta cat si in apel.Renuntarea se poate face in sedinta sau prin inscr is autentic.Hotararea se da fara drept de apel. Cand renuntarea este facuta in i nstanta de apel, hotararea primei instante va fi anulata in totul sau in parte, in masura renuntarii. 32) Divorul prin acordul prilor. Judecata, probele, msuri prov izorii, hotrrea, ci de atac In cazul in care cererea de divort se intemeiaza pe aco rdul partilor, ea va fi semnata de ambii soti. Atunci cand este cazul, in actiun ea de divort, sotii vor stabili si modalitatile in care au convenit sa fie solut ionate cererile accesorii divortului. Primind cererea de divort formulata presed intele instantei va verifica existenta consimtamantului sotilor, dupa care, va f ixa un termen de doua luni in sedinta publica. La termenul de judecata, instanta va verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor s i, in caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fara a administra probe cu p rivire la motivele de divort. Pentru solutionarea cererilor accesorii privind nu mele pe care sotii il vor purta dupa divort, pensia de intretinere si atribuirea locuintei, instanta va putea dispune, atunci cand considera necesar, administra rea probelor prevazute de lege. Hotararea care se pronunta este definitiva si ir evocabila in ce priveste divortul. Pentru a putea solicita divorul prin acordul pri lor, trebuie s ndeplinii urmtoarele condiii: s fi trecut cel puin un an de la ncheier cstoriei; s nu existe copii minori rezultai din aceast cstorie. 33) Drepturile i obli le procesuale ale prilor. Abuzul de drept procesual. 34

Abuzul de drept procedural presupune dou elemente, deduse din dispoziiile nscrise n art. 723 alin. (2) C. proc. civ. i anume: un element subiectiv: const n exercitarea cu rea-credin a dreptului procedural, n scop de ican / hruire, fr justificarea unui res special i legitim, ci numai cu intenia de a-l vtma pe adversar, pentru a diminua sau ntrzia posibilitile de aprare ori de valorificare a drepturilor acestuia, pentru a-l constrnge la abandonarea susinerilor sale ori la concesiuni;un element obiect iv: care const n deturnarea dreptului procedural de la scopul pentru care a fost r ecunoscut, de la finalitatea sa legal, actul svrit neputnd fi explicat printr-un moti v legitim. Drepul este considerat ca abuziv: autorul actului s fie titularul drep tului procedural n cauz i s fie capabil s l exercite; dreptul procedural s fie utiliza n limitele sale externe, fixate de lege, s respecte dispoziiile legale referitoare la condiiile n care se exercit dreptul procedural, la forma actului i la termenul n care trebuie efectuat acesta; dreptul procedural s fie dirijat spre realizarea un ui alt scop dect acela pentru care a fost acordat de lege; dreptul procedural s fi e exercitat cu rea-credin: art. 723 alin. (2) C. proc. civ. dispune c partea care f olosete drepturile procedurale n chip abuziv rspunde pentru pagubele suferite; pent ru a nu se nclca principiul disponibilitii, despgubirile nu pot fi acordate din ofici u de ctre judectorul cauzei, ci numai la cererea expres a prii interesate; conform pr incipiului de drept accesorium sequitur principale, instana competent a se pronuna asupra cererii de despgubiri va fi instana sesizat cu rezolvarea litigiului n care s -a svrit acel abuz. 34) Efectele apelului. In apel nu se poate schimba calitatea pa rtilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se potalte cereri noi. Exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace de aparare nu sunt considerate cereri noi. Se vor putea cere insa dobanzi, rate, venituri ajunse l a termen si orice alte despagubiri ivite dupa darea hotararii primei instante. D e asemenea,va putea solicita compensatia legala. Instanta de apel va putea incuv iinta refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta, precum si administrarea altor probe, daca le considera necesare pentru solutionarea cau zei. Instanta de apel poate pastra ori schimba in tot sau in parte hotararea ata cata. In cazul in care se constata ca, in mod gresit, prima instanta a rezolvat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa par tii care nu a fost legal citata, instanta de apel va desfiinta hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante. Daca hotararea a fost desf iintata pentru lipsa de competenta, cauza se trimite spre judecare instantei com petente sau altui organ cu activitate jurisdictionala 35

competent. Dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta se aplic a si in instanta de apel, in masura in care nu sunt potrivnice celor cuprinse in prezentul capitol. Dezinvestirea instantei care a pronuntat hotararea atacata s i investirea instantei de apel. Aceasta operatiune este necesara intrucat instan ta de apel nu se poate investi din oficiu, spre deosebire de instanta de fond. A tat termenul de apel, cat si apelul propriu-zis suspenda executarea hotararii at acate, exceptand hotararea judecatoreasca cu executie vremelnica, deoarece apelu l are caracter devolutiv, astfel incat reabordandu-se fondul, ar fi posibil sa s e dea o cu totul alta solutie. Efectul devolutiv se refera la posibilitatea inst antei de apel de a reaborda fondul litigiului. In apel, daca apelul este admis, instanta va putea proceda la rejudecarea fondului litigiului. In apel nu sunt ad mise cereri noi. Totusi, art. 294, C.pr.civ. prevede ca nu se considera a fi cer eri noi si, prin urmare, sunt admise in apel urmatoarele: invocarea unor excepti i de procedura; invocarea unor mijloace de aparare; solicitarea de rate, dobanzi si alte datorii ajunse la termen pana la judecarea apelului; compensatia legala de drepturi; In conditiile unor reglementari speciale sunt admisibile in apel u rmatoarele: cererea de interventie voluntara principala a unui tert, dar numai c u acordul partilor; cererea de interventie voluntara accesorie a unui tert, pent ru ca ea este o simpla cerere in aparare. In conditiile actualelor reglementari, intampinarea in apel este obligatorie si trebuie depusa cu cel putin 5 zile ina intea termenului de judecata. Solutiile la care se poate opri instanta de apel s unt: 1) Respingerea apelului ca nefondat. In aceasta situatie, hotararea primei instante devine definitiva si este susceptibila de atac cu recurs. 2) Evocarea f ondului de catre instanta de apel. Aceasta s-ar putea opri atunci cand prima ins tanta a respins sau a anulat cererea de chemare in judecata si instanta de apel considera apelul intemeiat. 3) Admiterea apelului, dar cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanta, atunci cand aceasta nu a abordat fondul pentru ca nu s-a considerat competenta, iar instanta de apel nu se considera nici ea comp etenta. 4) Admiterea apelului si retinerea cauzei pentru judecare, daca instanta de apel este competenta sa rezolve litigiul. Instanta de apel va putea da si al te solutii: nulitatea apelului (pentru ca nu a fost timbrat, motivat etc.); tard ivitatea apelului (daca a fost exercitat dupa implinirea termenului de apel); co nstatarea perimarii judecatii in apel; inadmisibilitatea apelului, pentru ca ace a hotarare nu putea fi atacata decat direct cu recurs. Hotararea instantei de ap el este supusa urmatoarelor cai de atac: a) Recursul; b) Contestatia in anulare obisnuita sau de drept comun; c) Revizuirea; d) Contestatia la titlu, daca s-a a juns deja in faza executarii silite; 35) Efectele primirii cererii de chemare n j udecat. 36

Sesizarea instantei se face prin intermediul cererii de chemare in judecata. Pri n intermediul acesteia de pune in miscare actiunea civila investindu-se instanta cu ajutorul unei cauze.Presedintele instantei sau judecatorul de serviciu verif ica daca s-au stabilit conditiile legale in ceea ce rpiveste continutul cererii si numarul de exemplare.In caz contrar, reclamantului i se pune in vedere sa com pleteze sau sa modifice cerere, sa depuna copii certificate de pe toate inscrisu rile pe care isi intemeiaza cererea. Daca cererea este trimisa prin posta reclam antului i se va comunica lipsurile ei, cu mentiunea ca pana la termenul acordat sa faca modificarile necesare. In caz contrar poate interveni suspendarea judeca tii. Presedintele instantei indata ce constata ca sunt indeplinite conditiile le gale pentru cererea de chemare in judecata fixeaza termenul de judecata, pe care sub semnatura il da in cunostinta reclamantului prezent sau reprezentantului ac estuia. Se dispune in acelasi timp sa se comunica paratului odata cu citatia cop ii de pe cerere si inscrisuri punandu-i-se in vedere sa depuna la dosar intampin area cel mai tarziu cu 5 zile inainte de termenul stabilit. Termenul de judecata va fi stabilit astfel incat de la data primirii citatiei, paratul sa aiba la di spozitie cel putin 15 zile pentru a-si pregati apararea, iar in cauzele urgente 5 zile. Daca paratul locuieste in strainatate, presedintele instantei poate stab ili un termen mai indelungat. Prin citatie paratul va fi informat ca are obligat ia sa isi aleaga un domiciliu in Romania unde urmeaza sa i se faca toate comunic arile privind procesul. In caz contrar orice comunicare i se va face prin scriso are recomandata. Prin primirea cererii, instanta se investeste cu judecarea ei. Lucrari pregatitoare pentru judecarea cauzei :- se verifica plata taxei de timbr u ;-se fixeaza primul termen de judecata ;-se dispune citarea partilor. In urma depunerii si primirii cererii se produc urmatoarele efecte :-investirea instante i cu judecarea cauzei ;-se fixeaza natura si obiectul procesului ;-se stabileste cadrul procesual cu privire la partile litigante ;-se determina competenta teri toriala a instantei ; -intreruperea cursului prescriptiei dreptului la actiune c hiar daca cererea a fost introdusa la o instanta sau alt organ necompetent. Cere rea se considera depusa in ziua in care a fost primita si inregistrata la instan ta. Daca a fost trimisa prin posta, ziua in care a fost trimisa recomandat. Depu nerea cererii de chemare in judecata prezinta si efectul punerii in intarziere c are se prezinta de la caz la caz :-pentru posesorul de bunacredinta inceteaza dr eptul de a mai culege fructele ;-daca paratul e chemat pentru predarea unui bun cert, riscurile trec asupra sa din mometul chemarii in judecata ;-daca pretentii le reclamantului se refera la o obligatie de a face sau de a da, din ziua chemar ii in judecata, paratul va fi tinut sa plateasca daune-interese. Daca este vorba de o suma de bani din ziua chemarii in judecata vor incepe sa curga dobanzile ; -in materie de pensie de intretinere data depunerii cererii va fi considerata da ta la care urmeaza sa se plateasca pensia. Cand este cazul, 37

reclamantului i se pune in vedere sa completeze sau sa modifice cererea si sa de puna cererea si copii certificate de pe toate inscrisurile pe care isi intemeiaz a cererea. Reclamantul va completa cererea de indata. Atunci cand completarea nu este posibila, cererea se va inregistra si i se va acorda reclamantului un term en scurt. In cazul in care cererea a fost primita prin posta, reclamantului i se vor comunica in scris lipsurile ei, cu mentiunea ca, pana la termenul acordat, urmeaza sa faca completarile sau modificarile necesare. Acordarea termenului, se face, in toate cazurile, cu mentiunea ca neindeplinirea in acest termen a oblig atiilor privind completarea sau modificarea cererii poate atrage suspendarea jud ecatii.In procesele in care, sunt mai multi reclamanti sau parati, presedintele instantei, tinand cont de numarul foarte mare al acestora, de necesitatea de a a sigura desfasurarea normala a activitatii de judecata, cu respectarea drepturilo r si intereselor legitime ale partilor, va putea dispune reprezentarea lor prin mandatar si indeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia. 36) Excepiile procesuale. Noiune, clasificare i procedura de soluionare Exceptiile sunt diferite incidente c are pot aparea in cursul procesului, iar mijlocul tehnic de invocare a acestor i ncidente il constituie exceptiile procesuale. Exceptiile procesuale nu apartin i n exclusivitate paratului, ele putand fi invocate si de reclamant, dar, de regul a, ele sunt invocate de catre parat, in sens larg vorbind, ca mijloace de aparar e de catre acesta in procesul civil. Exceptiile pot fi numeroase si foarte varia te: 1) Exceptiile cu privire la partile din proces: lipsa de capacitate procesua la a partii; lipsa de calitate procesuala; lipsa calitatii de reprezentant, de m andatar; 2) Exceptiile cu privire la instanta de judecata: depasirea de catre in stanta a atributiilor puterii judecatoresti, adica incalcarea de catre instanta a normelor de competenta generala; incalcarea normelor de competenta materiala s au teritoriala; gresita alcatuire a completului de judecata sau gresita alcatuir e a instantei. In unele procese prezenta procurorului este obligatorie. Daca el nu este prezent se poate invoca aceasta exceptie; incompatibilitatea judecatorul ui; recuzarea judecatorului; stramutarea pricinii 3) Exceptiile in legatura cu a ctele de procedura si cu termenele procedurale: prematuritatea cererii de chemar e in judecata; lipsa unui interes in exercitarea actului de procedura; nulitatea actului de procedura; decaderea partilor, prin implinirea termenului, din drept ul de a mai face un act de procedura; 4) Exceptiile in legatura cu judecata, cu modul de derulare a procesului: neindeplinirea de catre reclamant a procedurii p realabile, atunci cand legea instituie o asemenea procedura; neindeplinirea de c atre reclamant a procedurii de conciliere; 38

litispendenta -consta in sesizarea a doua sau mai multe instante concomitent cu rezolvarea aceluiasi litigiu. Mai exista si alte exceptii: conexitatea; perimare a judecatii; prescriptia extinctiva; autoritatea de lucru judecat; suspendarea j udecatii sau intreruperea judecatii. Putem distinge doua mari categorii de excep tii: a) Exceptii de fond -; Cele cu privire la conditia de exercitare a actiunii civile si cu privire la dreptul dedus judecatii. b) Exceptii de procedura propr iu-zisa -; Cele referitoare la desfiintarea procesului civil, precum exceptia de necompetenta, de perimare a judecatii, lipsa de calitate procesuala. Se pot ret ine doua reguli: a) Se va invoca cu prioritate acea exceptie procesuala care fac e de prisos abordarea fondului indiciului. b) Se va invoca mai intai acea except ie procesuala care face de prisos invocarea altor exceptii. Exceptiile se rezolv a de catre instanta printr-o incheiere interlocutorie daca e respinsa exceptia s i instanta retine cauza spre judecata, aceasta incheiere putand fi atacata odata cu fondul. Tot printr-o incheiere interlocutorie se rezolva exceptiile daca ea este admisa de instanta, dar totusi retine cauza spre judecare in fond. De aseme nea, o astfel de incheiere va putea fi atacata odata cu fondul litigiului. Excep tia se rezolva printr-o hotarare daca o instanta o admite, iar prin admitere se dezinvesteste de acea cauza. Hotararea de admitere va putea fi atacata prin cail e de atac prevazute de lege. Cand in fata instantei de judecata se pune in discu tie competenta acesteia, ea este obligata sa stabileasca instanta competenta ori , daca este cazul, un alt organ cu activitate jurisdictionala competent. Daca in stanta se declara competenta, va trece la judecarea pricinii, cel nemultumit put and sa faca, potrivit legii, apel sau recurs dupa darea hotararii asupra fondulu i. Daca instanta se declara necompetenta, ea va trimite dosarul instantei compet ente, sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent, de ind ata ce hotararea a devenit irevocabila. Termenul pentru exercitarea caii de atac curge de la pronuntare.Trimiterea dosarului, dupa caz, instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent, nu este impiedicata de exe rcitarea caii de atac de catre partea care a obtinut declararea necompetentei. D aca necompetenta nu este de ordine publica, partea care a facut cererea la o ins tanta necompetenta nu va putea cere declararea necompetentei.Necompetenta este d e ordine publica: 1. cand pricina nu este de competenta instantelor judecatorest i; 2. cand pricina este de competenta unei instante de alt grad; 3. cand pricina este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot inlat ura. In cazul declararii necompetentei, dovezile administrate in instanta necomp etenta raman castigate judecatii si instanta competenta nu va dispune refacerea lor decat pentru motive temeinice. Cand instanta constata lipsa capacitatii de e xercitiu al drepturilor procedurale a partii sau cand reprezentantul partii nu f ace dovada calitatii sale, se poate da un termen pentru implinirea acestor lipsu ri.Daca lipsurile nu se implinesc, instanta va anula cererea. Exceptiile 39

de procedura de ordine publica pot fi ridicate inaintea instantei de recurs numa i cand nu este nevoie de o verificare a imprejurarilor de fapt in afara dosarulu i. Nimeni nu poate fi chemat in judecata pentru aceeasi cauza, acelasi obiect si de aceeasi parte inaintea mai multor instante.Aceasta exceptie se va putea ridi ca de parti sau de judecator in orice stare a pricinii in fata instantelor de fo nd. Daca exceptia este primita, dosarul se va trimite instantei care a fost mai intai investita, iar in cazul cand pricinile se afla in judecata unor instante d e grade deosebite, la instanta cu grad mai inalt. Partile vor putea cere intruni rea mai multor pricini ce se afla inaintea aceleiasi instante sau instante deose bite, de acelasi grad, in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte pa rti si al caror obiect si cauza au intre dansele o stransa legatura. Intrunirea poate fi facuta de judecator chiar daca partile nu au cerut-o. Dosarul va fi tri mis instantei mai intai investita, afara numai daca amandoua partile cer trimite rea lui la una din celelalte instante. Cand una din pricini este de competenta u nei instante, si partile nu o pot inlatura, intrunirea se va face la acea instan ta.

37) Executarea silit direct. Executarea silit (urmrirea silit) este procedura prin mi jlocirea creia creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotrre judectore asc sau printr-un alt titlu executoriu, constrnge cu concursul organelor de stat c ompetente pe debitorul su, care nu-i execut de bun voie obligaiile decurgnd dintr-un a semenea titlu, de a i le aduce la ndeplinire, n mod silit.Legislaia execuional regleme nteaz dou modaliti diferite de executare:executarea silit direct i executarea silit i rect. Executarea silit este direct atunci cnd creditorul tinde s obin realizarea n na a prestaiei care formeaz obiectul obligaiei debitorului, astfel cum aceasta este nsc ris n titlul executoriu, obligaie de a face. Aceast modalitate de executare mai este cunoscut i sub denumirea de executare silit n natur. Dac obiectul obligaiei debitorul i l constituie un bun determinat, dup natura bunului, mobil sau imobil, executarea silit direct va fi mobiliar sau imobiliar. n cazul executrii silite directe imobiliar e, executorul judectoresc este cel de la locul aezrii bunului. Tot n cadrul aceleiai modaliti exist i executarea silit direct a obligaiilor de a face sau a nu face ceva ca e implic faptul personal al debitorului. Aceast obligaie nu poate fi realizat pe cal ea constrngerii fizice. Singura cale de constrngere pentru a determina pe debitor s-i execute obligaia n natur const n aplicarea daunelor cominatorii, ca o sanciune co d n plata unei sume de bani 40

pentru fiecare zi de ntrziere pn la executarea obligaiei n natura sa specific, sau nc inarea de a executa creditorul obligaia debitorului, dar pe cheltuiala acestuia. E xecutarea silit direct sau n natur se realizeaz sub trei forme: a predrii bunurilor mo bile; a predrii bunurilor imobile i a executrii altor obligaii de a face sau a oblig aiei de a nu face. a. predarea silit a bunurilor mobile. Procedura predrii silite a bunurilor debuteaz printr-o somaie transmis prin executorul judectoresc debitorului , pentru a i se oferi acestuia posibilitatea de a se conforma obligaiei stabilite prin titlul executoriu. Dac partea obligat s predea un bun mobil, determinat prin cantitate i calitate, nu-i ndeplinete obligaia n termen de o zi de la primirea somaiei predarea lui se va face prin executare silit (art. 575 C. proc. civ.). n scopul r ealizrii executrii, executorul judectoresc va ridica bunul urmrit de la debitor sau de la persoana la care se afl, punndu-l pe creditor n drepturile sale, stabilite pr in titlul executoriu. Despre aceste operaii executorul judectoresc va ncheia un pro ces-verbal, stabilind totodat cheltuielile de executare pe care urmeaz s le plteasc d ebitorul. Procesul-verbal menionat constituie titlu executoriu n privina cheltuieli lor de executare stabilite n sarcina debitorului. b. predarea silit a bunurilor im obile. Procedura predrii silite a bunurilor imobile constituie o form de urmrire di rect a obligaiei care formeaz obiectul raportului juridic recunoscut printr-un titl u executoriu. Aceast form de executare se poate realiza n cazul admiterii unei aciun i n revendicare, a unei aciuni n evacuare i n cazul oricrei hotrri prin care s-a disp restituirea sau predarea unui bun imobil. Aceast procedur cuprinde, n principiu, ac eleai etape ca i n cazul predrii silite a bunurilor mobile. Astfel, dac partea obliga t s prseasc ori s predea un imobil nu-i ndeplinete aceast obligaie n termen de 5 primirea somaiei, ea va fi ndeprtat prin executare silit, iar imobilul va fi predat c elui ndreptit. n vederea executrii silite a obligaiei, executorul judectoresc va soma e debitor s prseasc de ndat imobilul, iar n caz de mpotrivire, va elibera imobilul cu utorul forei publice, punnd pe creditor n drepturile sale. Dac executarea privete un imobil n care se gsesc bunuri mobile ce nu formeaz obiectul executrii i pe care debit orul nu le ridic singur, executorul va ncredina aceste bunuri n pstrarea unui custode , pe cheltuiala debitorului. Despre ndeplinirea executrii potrivit prevederilor pr ezentei seciuni executorul judectoresc va ntocmi un proces-verbal. c. executarea si lit a altor obligaii de a face sau de a nu face. Necesitatea executrii silite se po ate ivi nu doar n cazul n care urmritul a fost obligat printr-un titlu executoriu s predea un bun mobil sau imobil determinat, ci i atunci cnd el a fost obligat s fac c eva sau s se abin de la o anumit aciune. Astfel, dac debitorul refuz s ndeplineasc aie de a face, cuprins ntrun titlu executoriu, n termen de 10 zile de la 41

primirea somaiei, creditorul poate fi autorizat de instana de executare, prin nchei ere irevocabil, dat cu citarea prilor, s o ndeplineasc el nsui sau prin alte persoan cheltuiala debitorului. Dac obligaia de a face nu poate fi ndeplinit prin alt persoa n dect debitorul, acesta poate fi constrns la ndeplinirea ei, prin aplicarea unei am enzi civile. Instana sesizat de creditor poate obliga pe debitor, prin ncheiere ire vocabil, dat cu citarea prilor, s plteasc, n favoarea statului, o amend civil, stab zi de ntrziere pn la executarea obligaiei prevzute n titlul executoriu. Pentru acoperi ea prejudiciilor cauzate prin nendeplinirea obligaiei creditorul poate cere obliga rea debitorului la daune-interese. Aceste dispoziiile sunt aplicabile n mod coresp unztor i n cazul cnd titlul executoriu cuprinde o obligaie de a nu face. Creditorul v a putea cere instanei de executare s fie autorizat, prin ncheiere irevocabil, dat cu citarea prilor, s desfiineze el nsui sau prin alte persoane, dac este cazul, pe socote la debitorului, lucrrile fcute de acesta mpotriva obligaiei de a nu face. Dac debitor ul se opune la executarea obligaiei de ctre creditor, acesta va putea obine, prin i ntermediul executorului judectoresc, concursul organelor de poliie, jandarmerie sa u al altor ageni ai forei publice, dup caz.Obligatia stabilita prin hotararea unei instante sau printr-un alt titlu se aduce la indeplinire de bunavoie.In cazul in care debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa, aceasta se aduce la indepli nire prin executare silita, daca legea nu prevede altfel. Executarea silita are loc in oricare dintre formele prevazute de lege, simultan sau succesiv, pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlu executoriu, achitarea dobanzilor, pen alitatilor sau a altor sume, acordate potrivit legii prin acesta, precum si a ch eltuielilor de executare. Pot fi executate silit obligatiile al caror obiect con sta in plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosintei acestuia, des fiintarea unei constructii, plantatii ori altei lucrari sau in luarea unei alte masuri admise de lege. In cazul in care prin titlul executoriu au fost acordate dobanzi, penalitati sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de organul de executare, potrivit legii. Daca titlul execut oriu contine suficiente criterii in functie de care organul de executare poate a ctualiza valoarea obligatiei principale stabilite in bani, indiferent de izvorul ei, se va proceda, la cererea creditorului, si la actualizarea acestei sume. In cazul in care titlul executoriu nu contine niciun asemenea criteriu, organul de executare va proceda la actualizare in functie de rata inflatiei, calculata de la data cand hotararea judecatoreasca a devenit executorie sau, in cazul celorla lte titluri executorii, de la data cand creanta a devenit exigibila si pana la d ata platii efective a obligatiei cuprinse in oricare dintre aceste titluri.Venit urile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite daca, potrivit leg ii, sunt urmaribile si numai in masura necesara pentru realizarea drepturilor cr editorilor. Bunurile supuse unui regim special 42

de circulatie pot fi urmarite numai cu respectarea conditiilor prevazute de lege .In tot cursul executarii silite, sub supravegherea organului de executare, cred itorul si debitorul pot conveni ca aceasta sa se efectueze, in total sau in part e, numai asupra veniturilor banesti ale debitorului, ca vanzarea bunurilor supus e urmaririi sa se faca prin buna invoiala sau ca plata obligatiei sa se faca in alt mod admis de lege. 38) Executarea silit indirect imobiliar. Urmarirea bunurilor imobiliare este una din cele mai importante forme de executare silita indirecta , ea fiind folosita cu precadere pt valorificarea creantelor insemnate. In gener al, aceasta valorificare constituie o vanzare a bunurilor urmarite, creditorii f iind indestulati din pretul realizat, in anumite cazuri ei fiind indreptatiti a prelua bunul in contul creantei. Prin executarea sau urmarirea silita imobiliara - procedura executionala indirecta- se valorifica bunurile imobile ale debitorul ui, in vederea realizarii drepturilor creditorului. Pot forma obiectul urmaririi silite imobiliare si dreptul de uzufruct asupra unui imobil, precum si dreptul de superficie, iar dreptul de servitute poate fi urmarit silit numai odata cu fo ndul dominant caruia ii profita. Urmarirea silita imobiliara se intinde de plin drept si asupra bunurilor accesorii imobilului. Imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdictie nu poate fi urmarit silit inaintea urmaririi mobil elor sale. Contestatia prin care dobinditorul se opune la scoaterea la vanzare s e va putea face numai in termen de 10 zile de la comunicarea incheierii biroului de carte funciara prin care s-a dispus notarea in cartea funciara a somatiei de de incepere a urmaririi silite. Nu orice bun imobiliar poate fi urmarit. Printr e bunurile imobile ce nu pot fi urmarite figureaza, in principal, bunurile propr ietate publica, inalienabile. Imobilele urmarite silit se valorifica prin vanzar ea la licitatie publica, vanzarea directa si prin alte modalitati admise de lege . In vederea identificarii imobilului urmarit, executorul judecatoresc se va dep lasa la locul unde este situat acesta si va incheia un proces verbal de situatie . Procesul-verbal va cuprinde si descrierea cat mai amanuntita a imobilului urma rit. Dreptul de servitute poate fi urmarit silit numai o data cu fondul dominant caruia ii profita. Urmarirea imobilelor inscrise in cartea funciara se face pe corpuri de proprietate in intregimea lor. Se pot urmari in mod separat construct iile ce formeaza o proprietate distincta de sol, drepturile privitoare la propri etatea pe etaje sau pe apartamente, precum si orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declara imobile. Urmarirea silita imobiliara se intinde de plin drept si asupra bunurilor accesorii imobilului. Bunurile accesorii nu po t fi urmarite decat o data cu imobilul. Imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdictie nu poate fi urmarit silit inaintea urmaririi mobilelor sal e. Creditorul ipotecar poate urmari in acelasi timp si 43

imobilele neipotecate ale debitorului sau. In cazul in care se urmareste un imob il ipotecat instrainat, dobanditorul acestui bun, care nu este personal obligat pentru creanta ipotecara, poate sa ceara instantei de executare urmarirea altor imobile ipotecate pentru aceeasi obligatie, aflate in posesiunea debitorului pri ncipal. Pana la solutionarea cererii urmarirea imobilului ipotecat este suspenda ta.Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevalmas nu vor putea sa urmareasca partea acestuia din imobilele aflate in proprietate comuna, ci vo r trebui sa ceara mai intai imparteala acestora.Creditorii personali pot urmari insa cota-parte determinata a debitorului lor din imobilul aflat in coproprietat e, fara a mai fi necesar sa ceara imparteala. 39) Executarea silit indirect mobili ar. Daca in termen de o zi de la primirea somatiei debitorul nu plateste suma dat orata, executorul judecatoresc de pe langa instanta de executare va proceda la s echestrarea bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, chiar daca acestea sunt detinute de un tert. In cazul in care exista pericol evident de sustragere a bu nurilor de la urmarire, la cererea creditorului sau a executorului judecatoresc, presedintele instantei de executare va putea dispune, prin incheiere irevocabil a, data fara citarea partilor, ca o data cu inmanarea somatiei sa se aplice si s echestrul. Executorul judecatoresc este obligat sa identifice si sa evalueze cu acordul partilor bunurile sechestrate, iar in caz contrar va solicita efectuarea unei expertize. Bunurile vor fi evaluate la valoarea lor de circulatie. O copie de pe raportul de expertiza se comunica si debitorului. Pentru bunurile sechest rate asigurator nu este necesara o noua sechestrare, executorul judecatoresc fii nd insa obligat sa verifice daca bunurile respective se gasesc la locul aplicari i sechestrului si daca nu au fost substituite sau degradate, precum si sa seches treze alte bunuri ale debitorului, in cazul in care cele gasite la verificare nu sunt suficiente pentru realizarea creantei. Executorul depune la instanta origi nalul procesul-verbal al listei, iar instanta dispune ziua si locul unde se va f ace vanzarea la licitatie (nu in mai putin de 2 saptamani de la ridicarea bunuri lor nulitatea vanzarii timp pentru debitor sa isi achite totusi obligatia; dar n u in mai mult de 1 luna de la ridicare); locul licitatiei poate fi: in fata jude catoriei, la locul unde se afla bunurile sau in alte locuri destinate licitatiil or). Instanta instiinteaza debitorul de data si locul vanzarii cu 3 zile inainte , iar executorul lipeste afise pentru publicitatea vanzarii: pe strazi, la usa j udecatoriei, la Primarie, la locul vanzarii. In ziua licitatiei, executorul se d uce la locul unde se afla bunurile ii da custodelui o chitanta de eliberare, ia bunurile si le duce la locul vanzarii. La licitatie: executorul striga pretul mi nim 44

le adjudeca cel care ofera pretul cel mai mare; dupa ce a vandut toate bunurile care acopereau creanta intocmeste proces-verbal despre modul in care s-a desfasu rat licitatia, iar restul bunurilor le preda debitorului; executorul depune bani i la CEC iar recipisa si procesul-verbal la instanta. Pretul se distribuie astfe l (1) sumele pentru executor; (2) suma ce reprezinta creanta creditorului si sum ele pe care acesta le-a cheltuit cu executarea. Instanta finalizeaza executarea, dand ultimul act de executare. 40) Executarea silit indirect prin poprire. Poprir ea este acea form a executrii silite indirecte prin care se valorific sumele de ban i, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmribile datorate deb itorului de o a treia persoan sau pe care aceasta i le va datora n viitor n temeiul unor raporturi juridice existente. Poprirea poate fi folosit nu numai n cazul n ca re debitorul este o persoan fizic, ci i n cazul n care acesta are calitatea de persoa n juridic. Vocaia de a deveni parte ntr-un raport juridic de poprire are un caracter general, cci nimeni nu se poate sustrage, n principiu, de la aceast procedur. Pe de alt parte, poprirea se realizeaz prin intermediul unei proceduri ce confer suplee i rapiditate n recuperarea creditului, elemente de natur a o face preferabil altor pr oceduri execuionale. n cadrul unei popriri particip, de regul, trei subieci de drept: creditorul urmritor, denumit i creditor popritor, debitorul urmrit, denumit i debit or poprit i o ter persoan, denumit ter poprit, care datoreaz o sum de bani debitorulu rmrit, ntre aceste trei subiecte de drept se stabilesc tot attea raporturi juridice . Dintre aceste raporturi juridice dou preced nfiinarea popririi. Este vorba de rap ortul de crean dintre creditorul urmritor i debitorul urmrit, precum i de raportul de crean dintre debitorul poprit i terul poprit, acesta din urm caracterizndu-se prin ace ea c terul este dator fa de debitorul urmrit. Cele dou raporturi juridice menionate su t raporturi de drept substanial, raporturi de crean, care-i au izvorul, cel mai ades ea, n raporturile contractuale dintre pri. Al treilea raport juridic implicat ntr-o poprire are un caracter cu totul particular, cci el nu precede raportul execuional , ci ia natere tocmai n cadrul procedurii de urmrire silit. Cel de-al treilea raport juridic este tot un raport de crean, un raport de la creditor la debitor, n sensul c debitorul poprit este creditor al terului. Dar acest raport juridic se creeaz pr in adresa de nfiinare sau, dup caz, de validare a popririi. Prin adresa de nfiinare s au, dup caz, prin sentina de validare ia natere raportul de crean dintre creditorul u rmritor i terul poprit, n sensul c acesta din urm va trebui s plteasc sumele datorat itorului - n limitele necesare pentru acoperirea creanei - direct n minile creditoru lui 45

urmritor. Obiectul popririi l constituie sumele de bani pe care terul poprit le dat oreaz debitorului urmrit. Potrivit legii, sunt supuse executrii silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmribil e. Poprirea se nfiineaz la cererea creditorului, de executorul judectoresc de la dom iciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terului poprit. Pe ntru sumele datorate cu titlu de obligaie de ntreinere sau de alocaie pentru copii, precum i n cazul sumelor datorate cu titlu de despgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vtmarea integritii corporale sau a sntii, cnd executarea se fa upra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debit or, nfiinarea popririi se dispune de instana de fond, din oficiu, de ndat ce hotrrea e te executorie potrivit legii. Poprirea se nfiineaz fr somaie, prin adres nsoit de o certificat de pe titlul executoriu, comunicat celei de-a treia persoane, ntiinndu-se t otodat i debitorul despre msura luat. n adresa de poprire se va pune n vedere celei de -a treia persoane, care devine ter poprit, interdicia de a plti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datoreaz ori pe care i le va dato ra, declarndu-le poprite n msura necesar pentru realizarea obligaiei ce se execut sili t. n cazul n care poprirea a fost nfiinat ca msur asigurtorie i nu a fost desfiinat erea titlului executoriu, se va comunica terului poprit copie certificat de pe tit lul executoriu n vederea ndeplinirii obligaiilor pe care le are. Indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile incorporale poprite va nceta dac debitorul consemneaz, cu afectaiune special, ntreaga valoare a creanei la dispoziia creditorulu i urmritor. Debitorul va nmna recipisa de consemnare executorului judectoresc, care va ntiina de ndat pe terul poprit. Poprirea rmne n fiin i atunci cnd debitorul munc la o alt unitate sau este pensionat. n aceste cazuri, unitatea de la care ple ac debitorul va trimite actele prin care s-a nfiinat poprirea unitii la care se afl no ul loc de munc al debitorului sau organului competent de ocrotire social care, de la data primirii acestor acte, devine ter poprit. Dac debitorul prsete unitatea fr ca ceasta s cunoasc noul loc de munc, ea l va ncunotina pe creditor despre aceast mprej . Dup aflarea noului loc de munc al debitorului, creditorul l va aduce la cunotin unit de la care debitorul a plecat. n termen de 15 zile de la comunicarea popririi, i ar n cazul sumelor de bani datorate n viitor, de la scadena acestora, terul poprit e ste obligat: a) s consemneze suma de bani sau, dup caz, s indisponibilizeze bunuril e mobile incorporale poprite i s trimit dovada executorului; b) s plteasc direct credi torului suma reinut i cuvenit acestuia, n cazul popririlor pentru sumele datorate cu titlu de obligaie de ntreinere sau de alocaie pentru copii, precum i n cazul sumelor d atorate cu titlu de despgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, 46

vtmarea integritii corporale sau a sntii, cnd executarea se face asupra salariului s upra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor. La cererea credito rului suma i va fi trimis la domiciliul indicat sau, dac este cazul, la reedina indic at, cheltuielile de trimitere fiind n sarcina debitorului. Dac sunt nfiinate mai mult e popriri, terul poprit va comunica, dup caz, executorului ori creditorilor numele i adresa celorlali creditori, precum i sumele poprite de fiecare n parte. n cazul de bitorului titular de conturi bancare, la data sesizrii bncii, sumele existente, pr ecum i cele provenite din ncasrile viitoare sunt indisponibilizate n msura necesar rea lizrii creanei. Din momentul indisponibilizrii i pn la achitarea integral a obligaiil prevzute n titlul executoriu terul poprit nu va face nici o alt plat sau alt operaiune care ar putea diminua suma indisponibilizat, dac legea nu prevede altfel. Aceste d ispoziii sunt aplicabile i n cazurile n care poprirea se nfiineaz asupra titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmribile ce se afl n pstrare la uniti spe cializate. Executorul judectoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate, numai dup mplinirea termenului de 15 zile de la primirea dove zii de consemnare a acestei sume. Creditorilor care nu locuiesc sau nu-i au sediu l n localitatea unde funcioneaz executorul, acesta le va trimite sumele pltite de te rul poprit pe cheltuiala debitorului. n cazul n care sunt nfiinate mai multe popriri i sumele cuvenite creditorilor depesc suma urmribil din veniturile debitorului, terul poprit, va reine i va consemna suma urmribil i va depune dovada consemnrii la executor ul judectoresc. Dac terul poprit nu-i mai ndeplinete obligaiile ce-i revin pentru efec uarea popririi, inclusiv n cazul n care, n loc s consemneze suma urmribil a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, n termen de 3 luni de la data cnd terul poprit trebuia s consemneze sau s plteasc suma urmribil, p e sesiza instana de executare, n vederea validrii popririi. Instana va cita creditor ul urmritor, debitorul i terul poprit i, dac din probele administrate rezult c terul rit datoreaz sume de bani debitorului, va da o hotrre de validare a popririi prin c are va obliga terul poprit s plteasc creditorului, n limita creanei, suma datorat debi orului, iar n caz contrar, va hotr desfiinarea popririi. Terul poprit, care, cu rea-c redin, a refuzat s-i ndeplineasc obligaiile privind efectuarea popririi, va putea fi a endat, prin aceeai hotrre. Dac sumele sunt datorate periodic, poprirea se valideaz att pentru sumele ajunse la scaden, ct i pentru cele care vor fi scadente n viitor, vali darea producndu-i efectele numai la data cnd sumele devin scadente. Dup validarea po pririi terul poprit va proceda, dup caz, la consemnarea sau plat. n caz de nerespect are a acestor obligaii, executarea silit se va face mpotriva terului poprit, pe baza hotrrii de validare care constituie titlu executoriu. Dac poprirea a fost nfiinat asu pra 47

unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri mobile incorporale, executorul v a proceda la valorificarea lor innd seama i de reglementrile speciale referitoare la aceste bunuri, precum i la eliberarea sau distribuirea sumelor obinute. Nu sunt s upuse executarii silite prin poprire a) sumele care sunt destinate unei afectati uni speciale prevazute de lege si asupra carora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie; b) sumele reprezentand credite nerambursabile sau finantari prim ite de la institutii sau organizatii internationale pentru derularea unor progra me ori proiecte; c) sumele necesare platii drepturilor salariale, dar nu mai mul t de 6 luni de la data infiintarii popririi. Poprirea se infiinteaza la cererea creditorului, de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit.Pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii, precum si in cazul su melor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin m oarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de de bitor, infiintarea popririi se dispune de instanta de fond, din oficiu, de indat a ce hotararea este executorie potrivit legii. 41) Executarea vremelnic a hotrrii j udectoreti Hotararile primei instante sunt executorii de drept cand au ca obiect: 1. plata salariilor 2. despagubiri pentru accidente de munca; 3. rente sau pensi i alimentare; 4. reparatii grabnice; 5. punerea sau ridicarea pecetilor ori face rea inventarului; 6. pricini privitoare la posesiune, numai in ce priveste poses iunea; 7. in orice alte cazuri in care legea prevede ca hotararea este executori e. Instanta poate incuviinta executia vremelnica a hotararilor privitoare la bun uri ori de cate ori va gasi de cuviinta ca masura este de trebuinta fata cu teme inicia vadita a dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau ca exi sta primejdie vadita in intarziere; in acest caz instana va putea obliga la dare a unei cautiuni.Executia vremelnica nu se poate incuviinta: 1. in materie de str amutare de hotare, desfiintare de constructii, plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa; 2. cand prin hotarare se dispune intabularea unui drept sa u radierea lui din cartea funciara. Cererea de executie vremelnica se va putea f ace si verbal in instanta pana la inchiderea dezbaterilor. Daca cererea a fost r espinsa de prima instanta, ea poate fi facuta din nou in apel. Cererea pentru su spendarea executiei vremelnice se va putea face fie o data cu apelul fie deosebi t in tot cursul instantei de apel. Cererea se va depune la prima instanta sau in stanta de apel, in care caz se va alatura in copie legalizata dispozitivul hotar arii. Cererea de suspendare se va judeca de instanta de apel.Suspendarea va pute a fi 48

incuviintata cu sau fara cautiune. Pana la dezlegarea cererii de suspendare, sus pendarea va putea fi incuviintata vremelnic, prin ordonanta presedintiala, chiar inainte de sosirea dosarului. 42) Expertiza judiciar. Mijloc legal de proba, con stand in efectuarea de investigatii, lucrari, analize, calcule, aprecieri si con cluzii, de catre un specialist intr-un anumit domeniu, din dispozitia organului de urmarire penala sau jurisdictie, in scopul elicidarii unor fapte sau imprejur ari care formeaza ori ar urma sa formeze obiectul unui proces. Dupa domeniul in care se executa, expertizele judiciare pot fi de mai multe feluri: contabile, ba listice, biologice, genetice, medico-legale, grafologice, tehnice. Cand pentru l amurirea unor imprejurari de fapt instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau trei ex perti, stabilind prin incheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte si termenul in care trebuie sa efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit ast fel incat depunerea expertizei la instanta sa aiba loc. Cand este necesar, insta nta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specia litate. In domeniile strict specializate, in care nu exista experti autorizati, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti judecatorul poate solicita punc tul de vedere al uneia sau mai multor personalitati ori specialisti din domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat in camera de consiliu sau in sedin ta publica, partile fiind indreptatite sa puna si ele intrebari. Daca partile nu se invoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de catre instanta, prin t ragere la sorti, in sedinta publica, de pe lista intocmita si comunicata de catr e biroul local de expertiza, cuprinzand persoanele inscrise in evidenta celor au torizate, potrivit legii, sa efectueze expertize judiciare.Incheierea de numire va stabili si plata expertilor. 43) Hotrrea de partaj Hotrrea judectoreasc de partaj i mobiliar, declarativ de drepturi, constituie titlu valabil n baza cruia, se nscrie n cartea funciar dreptul de proprietate imobiliar. Partajul este operatiunea juridic a prin care se pune capat starii de indiviziune prin transformarea drepturilor l a cote-parti abstracte de proprietate din mostenire in drepturi de proprietate i ndividuale asupra bunurilor facand parte din masa partajabila, prin atribuirea e fectiva a acestora mostenitorilor defunctului. Partajul bunurilor comune dupa de sfacerea casatoriei se poate face: pe cale conventionala pe cale judiciara In ca zul partajului in timpul casatoriei, acesta 49

se poate realiza numai pe cale judiciara. Pentru efectuarea partajului conventio nal, trebuie sa existe acordul unanim si valabil exprimat al sotilor. El poate f i solicitat oricand de oricare dintre coindivizari, cu exceptia cazului cand int re coindivizari exista o intelegere de suspendare temporara a dreptului de a cer e partajul. Partajul definitiv sau de proprietate se deosebeste de partajul de f olosinta sau provizoriu care se refera doar la posesia si folosinta bunurilor su ccesorale pe timpul starii de indiviziune, fiecare copartas folosind individual bunurile ce i-au fost atribuite, avand dreptul la fructele si veniturile produse de acestea, fara obligatia de a da socoteala celorlalti coindivizari. Spre deos ebire de partajul definitiv, care produce efecte retroactive de la data deschide rii succesiunii, partajul de folosinta nu produce efecte decat de la data realiz arii sale prin buna intelegere sau pe cale judecatoreasca. Partajul poate fi tot al, in privinta intregului patrimoniu succesoral si in privinta tuturor coindivi zarilor, dar poate fi si partial, fie doar in privinta unor anumite bunuri, rest ul ramanand in indiviziune, fie doar in privinta unuia sau unora dintre coindivi zari, restul ramanand in indiviziune. Partajul poate fi realizat amiabil sau pe cale judecatoreasca. Partajul amiabil-In conformitate cu dispozitiile art. 730 a lin. 1 C. civ., partajul amiabil se poate realiza atunci cand toti coindivizarii sunt de acord si acestia au capacitate deplina de exercitiu, adica drept de dis pozitie asupra drepturilor lor. Acest partaj se poate realiza atat in forma scri sa cat si consensual, situatie in care insa pentru a putea fi invocat cu succes trebuie sa poata fi probat in conditiile dreptului comun. In orice caz, partajul verbal trebuie sa fie dovedit neindoilenic, neputand fi dedus din stari de fapt echivoce. Avand in vedere dispozitiile art. 965 alin. 2 C. civ. care opresc pac tele asupra succesiunilor nedeschise, partajul voluntar nu se poate realiza in m od valabil decat dupa deschiderea mostenirii . Partajul amiabil poate fi realiza t nu numai extrajudiciar, ci si printr-o tranzactie facuta printr-o hotarare de expedient in fata instantei de judecata , chiar daca printre coindivizari se afl a si minori sau interzisi judecatoresti, daca exista incuviintarea prealabila a instantei tutelare, precum si, atunci cind este cazul, a ocrotitorului legal.Par tajul amiabil realizat fara respectarea normelor legale referitoare la ocrotirea minorilor nu este nul absolut, ci doar anulabil, putand fi ratificat de acestia dupa ajungerea la majorat. Daca intre coindivizari s-a realizat un partaj amiab il, nici unul dintre ei nu poate cere ulterior un alt partaj. Partajul judiciarare loc atunci cand: coindivizarii nu se inteleg in privinta realizarii unui par taj amiabil; exista coindivizari care nu pot fi prezenti la partaj; precum si in cazul in care printre coindivizari exista minori sau interzisi judecatoresti, i ar autoritatea tutelara nu si-a dat acordul la impartirea amiabila. Primii indre ptatiti sa ceara partajul sunt coindivizarii. Nimeni nu poate fi obligat sa rama na in indiviziune, motiv pentru care oricare dintre coindivizari poate cere part ajul. Nu pot cere partajul mostenitorii lipsiti de 50

drepturi asupra masei indivize, cum este cazul legatarilor sau instituitilor con tractuali cu titlu particular, ori a mostenitorilor anomali, toti acestia primin d individual direct de la defunct anumite bunuri. De asemenea, cumparatorul unui bun succesoral individual determinat de la unul dintre coindivizari este un ava nd-cauza particular, care nu dobandeste prin aceasta calitatea de coindivizar, a stfel incat nu poate cere partajul in nume propriu . Dat fiind faptul ca indiviz iunea nu poate exista decat intre persoane care au drepturi de aceeasi natura, n udul proprietar nu poate cere partajul contra uzufructuarului, dar daca exista mai multi nuziproprietari sau mai multi uzufructuari, asadar doua indiviziuni difer ite asupra aceleiasi succesiuni oricare dintre nuzii-proprietari poate cere part ajul in privinta indiviziunii de nudaproprietate, in timp ce oricare dintre uzuf ructuari poate cere partajul in privinta indiviziunii de uzufruct; dar daca unul dintre coindivizari are drepturi in ambele indiviziuni, acesta poate cere parta jul in oricare dintre acestea. Partajul se diferentiaza de alte actiuni in justi tie prin aceea ca oricine ar introduce actiunea, exista un judicium duplex, adic a dubla calitate, fiecare coindivizar fiind reclamant in ceea ce priveste cota s a parte si parat in ceea ce priveste cotaparte revenind din succesiune fiecaruia dintre ceilalti coindivizari, motiv pentru care conditiile de capacitate cerute pentru a initia actiunea in partaj sunt cerute si pentru a sta in justitie ca p arat . Creditorii personali ai coindivizarilor pot actiona pe cale oblica. Intru cat creditoruii coindivizarilor nu actioneaza in nume propriu, ci pe cale oblica , ei nu pot cere partajul decat in cazul in care si debitorul lor ar fi putut sa -l ceara, nu si atunci cand, de pilda, ar exista o conventie valabila de mentine re temporara a indiviziunii. Din momentul in care creditorii sunt dezinteresati prin plata creantelor lor, actiunea de partaj pornita de acestia nu mai poate fi continuata, fiind lipsita de interes. Desi partajul produce efecte declarative, iar nu translative de drepturi, actiunea pentru realizarea acestuia nu este una obisnuita intrucat prin intermediul ei se realizeaza o transformare profunda a dreptului de proprietate, drepturile indivize asupra masei partajabile fiind sub stituite prin drepturi individuale asupra unor bunuri determinate, participarea la partaj necesita deplina capacitate de exercitiu a tuturor coindivizarilor, re clamanti si parati in acelasi timp. De aceea, in timp ce majorii, avand capacita te deplina de execitiu, participa singuri la partaj, minorii sub 14 ani si inter zisii judecatoresti participa prin reprezentantii lor legali, iar persoanele cu capacitate de exercitiu restransa participa fiind asistate de ocrotitorii legali . Introducerea actiunii de partaj de catre un minor sub 14 ani prin reprezentant ul sau legal poate fi realizata fara incuviintarea prealabila a autoritatii tute lare, drepturile sale fiind suficient ocrotite prin realizarea partajului de cat re instanta de judecata Cererea de partaj trebuie sa arate persoanele intre care urmeaza a avea loc imparteala, titlul de mostenire al fiecareia dintre acestea, bunurile supuse impartelii, evaluarea acestora dupa 51

aprecierea reclamantului, locul unde se afla si persoanele care le detin sau le administreaza. Daca exista trei sau mai multi coindivizari, partajul poate fi re alizat si partial, doar fata de unul sau unii dintre coindivizari, restul, la ce rerea lor, ramanand in indiviziune. Partajul partial este insa inadmisibil atunc i cand toti coindivizarii solicita iesirea din indiviziune. Toate pretentiile re ciproce dintre succesori care au legatura cu mostenirea vor fi rezolvate in cadr ul procesului de partaj. Cand obiectul partajului il formeaza o mostenire care n u ridica probleme deosebite de evaluare a bunurilor succesorale si de atribuire a acestora, instanta de judecata va proceda direct prin hotararea pe care o pron unta, mai intai, la stabilirea bunurilor supuse impartelii, a persoanelor cu voc atie la acestea, a cotelor-parti ce se cuvin fiecarui mostenitor, a creantelor p e care mostenitorii le au unii fata de altii, precum si a pasivului mostenirii, dupa care se va proceda la atribuirea in natura a loturilor si la stabilirea eve ntualelor sulte pentru echilibrarea valorica a acestora intre fostii coindivizar i. Daca mostenirea nu poate fi impartita direct de instanta intrucat sunt necesa re masuratori sau evaluari ale bunurilor care compun masa de impartit, instanta de judecata va proceda mai intai la stabilirea printr-o incheiere de admitere in principiu a cererii de partaj a bunurilor supuse impartelii, a persoanelor care au vocatie la mostenire, a cotelor-parti ce revin acestora din mostenire, a cre antelor pe care coindivizarii le au unii fata de altii, precum si a pasivului su ccesiunii, dupa care, prin aceeasi incheiere, se va desemna un expert pentru eva luarea bunurilor si propuneri de formare a loturilor ce urmeaza a fi atribuite c oindivizarilor. Egalitatea in drepturi a coindivizarilor si echitatea partajului impun stabilirea valorii de circulatie a bunurilor indivize la data impartelii, dar avandu-se in vedere starea acestora din momentul deschiderii mostenirii ; d iminuarea sau sporul de valoare trebuie sa fie suportata, respectiv sa profite, tuturor coindivizarilor in proportia cotei-parti ce revine fiecaruia din mosteni re. Efectele hotararii de partaj. Afara de cazul in care instanta decide inchide rea dosarului de partaj intrucat nici una din modalitatile prevazute de lege pen tru aceasta nu s-a putut realiza imparteala propriu-zisa se realizeaza printr-o hotarare judecatoreasca. Efectele aceste hotarari judecatoresti sunt diferite. A stfel, in timp ce partea din hotarare prin care se constata calitatea de coindiv izari, masa partajabila, cotele ce revin fiecarui mostenitor si impartirea in na tura sau atribuirea bunurilor succesorale unuia sau altuia dintre coindivizari n u este susceptibila de executare silita, fiind imprescriptibila sub aspectul aut oritatii lucrului judecat, partea din hotarare prin care se dispune predarea bun urilor celor carora li s-au atribuit si nu le detin este supusa prescriptiei ext ictive in privinta dreptului de a cere executarea silita; dat fiind insa faptul ca dreptul sau de proprietate recunoscut prin partaj ramane intact, nefiind supu s prescriptiei extinctive, coindivizarul atributar poate revendica bunurile resp ective de la cei care le detin, aceasta 52

actiune fiind imprescriptibila. Predarea bunurilor atribuite prin partaj se poat e cere de catre coindivizari chiar daca nu au solicitat aceasta prin actiunea de partaj si instanta nu s-a pronuntat in acest sens, problemele legate de realita tea detinerii bunurilor si a identitatii acestora urmand a fi solutionate, daca este cazul, pe calea contestatiei la executare .In cazul in care prin hotararea de partaj un coindivizar a fost obligat sa predea altui coindivizar o serie de b unuri mobile sau contravaloarea acestora calculata in raport cu data partajului, iar ulterior instraineaza aceste lucruri si ofera reclamantului contravaloarea stabilita prin hotarare, dar aceasta este diminuata in termeni reali prin inflat ie, reclamantul este in drept sa introduca o actiune in despagubire pentru a obt ine echivalentul actual al bunurilor instrainate de parat fara drept, neputandui-se opune autoritatea lucrului judecat intrucat obiectul si cauza celor doua ac tiuni sunt diferite. Reclamantul trebuie sa mentioneze in cererea de partaj urma toarele aspecte: persoanele intre care urmeaza a avea loc imparteala; titlul pe baza caruia se cere imparteala; toate bunurile supuse impartelii si evaluarea lo r; locul unde se afla bunurile supuse impartelii precum si persoana care le deti ne sau le administreaza. Daca partile sunt prezente, instanta le va cere declara tii cu privire la fiecare dintre bunurile supuse impartelii si va lua act daca e ste cazul, de recunoasterile si acordul lor cu privire la existenta bunurilor, l ocul unde se afla si valoarea acestora. Daca partile nu se invoiesc, instanta va stabili: bunurile supuse impartelii; calitatea de coproprietar si cota parte ce se cuvine fiecaruia; creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unuii fata de altii; datoriile transmise prin mostenire, d atoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct, precum si sarcinilie mos tenirii (in situatia partajului unei mosteniri).Incheierea poate sa fie atacata cu apel sau, dupa caz cu recurs, odata cu fondul, fiind supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea data asupra fondului procesului. De asemenea, se poate atac a si incheierea prin care mai inainte de pronuntarea hotararii de imparteala se constata ca exista si alti coproprietari sau ca au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse impartelii, fara ca, privitor la acesti coproprietari sau la ace le bunuri, sa fi avut loc o dezbatere contradictorie. Instanta va tine cont pent ru formarea si atribuirea loturilor de urmatorele aspecte: de acordul partilor; marimea cotei-parti cuvenita; natura bunului; domiciliul si ocupatia partilor; i mbunatatirile sau constructiile facute cu acordul celorlati coproprietari. La ce rerea unuia dintre coproprietari instanta poate sa ii atribuie prin incheiere in tregul bun in urmatoarele cazuri: cand imparteala in natura a bunului nu este po sibila; cand s-ar cauza prin imparteala o scadere importanta a valorii bunului; cand s-ar modifica in mod pagubitor distinatia economica a bunului. Tinand seama de imprejurarile cauzei, instanta de judecata poate sa atribuie bunul unui copr oprietar in mod direct dand in acest sens o hotarare asupra fondului procesului. In cazul in care nici 53

unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, desi acesta a fost atr ibuit provizoriu, nu s-au dispus, in termenul stabilit, sumele cuvenite celorlal ti coproprietari, instanta, va dispune prin incheiere vanzarea bunului. Incheier ea poate fi atacata separata cu apel. Daca nu s-a recurs la aceasta cale de atac , incheierea nu mai poate sa fie atacata odata cu hotararea asupra fondului. Van zarea se poate face fie de catre parti prin buna invoiala, fie de catre executor ul judecatoresc. Daca s-a dispus ca vanzarea sa fie facuta de parti trebuie sa s e respecte un termen de 6 luni. Daca bunul nu a fost vandut pana la implinirea a cestui termen, instanta, prin incheiere, va dispune ca vanzarea sa fie efectuata de catre executorul judecatoresc. In toate cazurile, asupra cererii de impartea la instanta se va pronunta prin hotarare. In situatia in care imparteala nu se p oate realiza in niciuna dintre modalitatile prevazute de lege, instanta va hotar i inchiderea dosarului. 44) Hotrrea judectoreasc. Cuprinsul hotrrii judectoreti. Efec e hotrrii judectoreti. Hotararea judecatoreasca este actul culminativ al judecatii, act jurisdictional prin care instanta transeaza diferendul dintre parti. Ea treb uie data si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: Hotararea trebuie ado ptata de o instanta judecatoreasca; Hotararea trebuie data cu respectarea princi piului continuitatii, adica de catre acei judecatori care au participat la puner ea concluziilor in fond; Hotararea trebuie data cu respectarea principiului secr etului deliberarii, adica fara participarea partilor sau a altor persoane. In ca zul unui complet alcatuit din mai multi judecatori, hotararea trebuie adoptata c u majoritate, iar daca nu se realizeaza majoritatea se constituie un complet de divergenta, prin intrarea in complet si a presedintelui instantei sau a unui jud ecator desemnat de presedinte. Indata dupa deliberare se redacteaza minuta, adic a dispozitivul hotararii ce va fi comunicata partilor. Sub sanctiunea nulitatii, minuta trebuie semnata de judecatorii, care au participat la deliberare si de g refier. Minuta trebuie pronuntata in sedinta publica pentru a se respecta princi piul publicitatii. Ea trebuie sa cuprinda urmatoarele: Solutia data de instanta cererii principale, cererilor incidentale si accesorii; Mentiunea ca a fost pron untata in sedinta publica; Eventuala mentiune ca partea, ascultand minuta, a dec larat calea de atac sau ca a renuntat la exercitarea caii de atac; La sfarsitul minutei se va mentiona calea de atac impotriva hotararii si termenul in care ace asta poate fi exercitata, cu mentiunea ca partea beneficiaza de caile de atac co nferite prin lege; Odata pronuntata hotararea, instanta se dezinvesteste. Judeca torii nu mai pot reveni asupra hotararii pronuntate. Exista exceptii de la aceas ta regula, dar ele sunt numai aparente: a) 54

Indreptarea hotararii b) Lamurirea hotararii c) Completarea hotararii. Indreptar ea hotararii-Se realizeaza in conditiile prevazute de art. 281, C.pr.civ. Daca h otararea cuprinde erori materiale, nu de judecata in fond, ea poate fi indreptat a. Indreptarea se face de catre aceeasi instanta si in acelasi complet. Ea poate fi realizata din oficiu sau la cererea uneia dintre parti. Cererea partii poate fi facuta oricand, ea nefiind circumscrisa intr-un termen determinat. Indreptar ea se face in camera de consiliu, cu sau fara citarea partilor. Partile nu vor p utea fi obligate la cheltuieli de judecata suplimentare. Lamurirea hotararii-Se realizeaza in conditiile prevazute de art. 2811, C.pr.civ. Poate interveni atunc i cand intelesul sau intinderea dispozitivului nu sunt suficient de clare ori at unci cand dispozitivul curpinde elemente potrivnice care fac imposibila punerea lui in executare silita. Lamurirea nu poate interveni decat la cererea partii; C ererea trebuie facuta inlauntrul termenului prevazut de lege pentru eventuala ex ercitare a caii de atac; Lamurirea se realizeaza de catre aceeasi instanta si in aceeasi compunere; Lamurirea dispozitivului hotararii se va face printr-o inche iere data in camera de consiliu, cu citarea partilor; Incheierea poate fi atacat a prin aceleasi cai prin care poate fi atacata si hotararea lamurita; Partile nu pot fi obligate la plata unor cheltuieli de judecata suplimentare; Completarea hotararii-Se realizeaza in conditiile prevazute de art. 2812, C.pr.civ. Completa rea poate interveni atunci cand instanta s-a pronuntat minus petita, adica daca ea nu a rezolvat un capat de cerere. Completarea se va face la cererea partii. C ererea poate fi facuta inlauntrul termenului prevazut pentru exercitarea caii de atac. Asupra cererii de completare se pronunta aceeasi instanta si in acelasi c om-plet. Instanta se pronunta printr-o hotarare, rezolvand si capatul de cerere indicat. Hotararea este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea completata (initiala). Partile nu pot fi obligate la plata unor cheltuieli de judecata supl imentare. 45) Incompatibilitatea. Abinerea i recuzarea Judecatorul care a pronunta t o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs si nici in caz de rejudecare dupa casare. De asemenea nu poat e lua parte la judecata cel care a fost martor, expert sau arbitru in aceeasi pr icina. Judecatorul care stie ca exista un motiv de recuzare in privinta sa este dator sa instiinteze pe seful lui si sa se abtina de la judecarea pricinii. Abti nerea se propune de judecator. Judecatorul poate fi recuzat:1. cand el, sotul sa u, ascendentii ori descendentii lor, au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din p arti; 2. cand el este sot, ruda sau afin in linie directa 55

ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mand atarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane; 3. cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a unei a din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii; 4. daca el, sotul sau rudele lor pana la al patr ulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator; 5. daca intre aceleas i persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea r ecuzarii; 6. daca este tutor, curator sau consiliu judiciar al uneia din parti; 7. daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca; 8. daca a primit d e la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri; 9. daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al trei lea inclusiv. Nu se pot recuza judecatorii, rude sau afini ai acelora care stau in judecata ca tutor, curator, consiliu judiciar sau director al unei institutii publice sau societati comerciale, cand acestia nu au interes personal in judeca rea pricinii. Propunerea de recuzare se va face verbal sau in scris pentru fieca re judecator in parte si inainte de inceperea oricarei dezbateri.Cand motivele d e recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor, partea va trebui sa propuna re cuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute. Judecatorul impotriva caruia e p ropusa recuzarea poate declara ca se abtine. Recuzarea judecatorului se hotarast e de instanta respectiva, in alcatuirea careia nu poate sa intre cel recuzat. In cazul cand din pricina recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata, pre cum si in cazul cand recuzarea priveste pe toti judecatorii unei instante, aceas ta se judeca de instanta la care se indreapta calea de atac respectiva. Recuzare a tuturor membrilor nei sectiuni a Curtii Supreme de Justitie se judeca de ceala lta sectiune a Curtii Supreme de Justitie. Instanta decide asupra recuzarii, in camera de consiliu, fara prezenta partilor si ascultand pe judecatorul recuzat n umai daca gaseste de cuviinta. Nu se admite interogatoriul sau juramantul ca mij loc de dovada a motivelor de recuzare. In cursul judecarii cererii de recuzare n u se va face nici un act de procedura. Incheierea asupra recuzarii se citeste in sedinta publica. Daca recuzarea s-a primit, judecatorul se retrage si nu poate sa stea fata la chibzuirea asupra pricinii. Incheierea prin care s-a hotarat rec uzarea va arata in ce masura actele indeplinite de judecatorul recuzat urmeaza s a fie pastrate. Instanta superioara investita cu judecarea cererii de recuzare v a dispune trimiterea pricinii la o instanta de acelasi grad, in cazul cand gases te ca cererea de recuzare este intemeiata. Daca cererea este respinsa, pricina s e inapoiaza spre judecare instantei inferioare. Incheierea prin care s-a incuvii ntat sau respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a incuviintat recuzarea, nu este supusa la nici o cale de atac. Incheierea prin care s-a respins recuzarea s e poate ataca numai o data cu fondul. Cand 56

instanta superioara de fond constata ca recuzarea a fost pe nedrept respinsa, re face toate actele si dovezile administrate la prima instanta. Cand cererea de re cuzare a fost facuta cu reacredinta, instanta va condamna pe cel care a facut-o la o amenda si la despagubirea partii vatamate. 46) ncheierea de edin. Este hotarare a pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei, ci se pronunta asupra diverselor cereri, probleme sau exceptii ori masur i procesuale care se ivesc in timpul judecatii. Dezbaterile urmate in sedinta se vor trece in incheierea de sedinta, care va fi semnata de judecatori si de gref ier. La cerere, grefa va elibera copii de pe incheierea de sedinta, de pe hotara re sau dispozitiv sau de pe celelalte inscrisuri aflate la dosar. Copiile de pe incheieri, dispozitiv sau hotarari se vor putea elibera numai dupa ce acestea au fost semnate de toti judecatorii, sub pedeapsa pentru grefieri de a fi urmariti ca falsificatori.In cazul cand dezbaterile s-au urmat in sedinta secreta, alte persoane decat partile nu pot dobandi copii de pe incheieri, expertize sau decla ratii de martori decat cu incuviintarea presedintelui. Elementele incheierii de sedinta sunt aceleasi oricarei hotarari judecatoresti: preambulul in care se con semneaza compunerea instantei, obiectul cauzei, rezumatul sustinerii partilor; c onsiderentele sau motivarea masurilor luate de instanta dispozitivul- se consemn eaza masura ordonata de catre instanta. Se semneaza sub sanctiunea nulitatii de catre membrii completului si grefierului de sedinta. Cu ajutorul incheierii se p oate reconstitui intregul parcurs al procesului, asigurandu-se posibilitatea efe ctuarii efectuarii controlului judiciar. Doctrina si practica judiciara numesc p rima categorie incheieri interlocutorii si cea de a doua categorie incheieri pre paratorii (instanta ia unele masuri in vederea cercetarii si solutionarii cauzei fara a anticipa asupra solutiilor viitoare si definitive). Instanta nu rezolva aspecte sau imprejurari legate de fondul cauzei. Masura luat de instanta prin as tfel de incheieri nu are putere de lucru judecat, deci instanta poate reveni asu pra masurii luate daca se impune pentru solutionarea cauzei. Incheierile interlo cutorii- instanta rezolvand fondul unor imprejurari de fapt sau drept lasa sa se intrezareasca solutia finala a procesului. Se caracterizeaza prin faptul ca pre judiciaza fondul si au autoritate de lucru judecat. Judecatorul nu este strans l egat prin incheierile interlocutorii, in sensul ca autoritatea de lucru judecat nu are valoare decat pentru faptul sau imprejurarea care a facut obiectul masuri i luate si pentru stadiul in care se afla procesul in acel moment. 57

47) ndreptarea, completarea i lmurirea hotrrii judectoreti ndreptarea hotrrii Potri .281 alin.1 C.proc.civ., erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea i susinerile prilor sau cele de calcul, precum i orice alte erori materiale din hotrri sau ncheieri pot fi ndreptate din oficiu sau la cerere. Cererea de ndreptare poate fi formulat oricnd i nu doar n termenul de prescripie a dreptului de a solicita execu tarea silit, ntruct legiuitorul nu prevede nici o limitare n timp. ndreptarea poate f i dispus i din oficiu. Soluionarea cererii se face de ctre instana care a dat hotrrea au ncheierea ce formeaz obiectul ndreptrii, n aceeai compunere, nefiind obligatoriu s articipe la judecat aceiai judectori. Asupra cererii, instana se pronun prin ncheiere at n camera de consiliu. Prile vor fi citate numai dac instana socotete c este necesa dea anumite lmuriri (art.281 alin.2 C.proc.civ.). Pe baza ncheierii, ndreptarea se va face n ambele exemplare originale ale hotrrii (art.281 alin. ultim C.proc.civ.). Incheierea pronunat n temeiul art. 281 C.proc.civ. este supus acelorai ci de atac ca hotrrea n legtur cu care s-a solicitat ndreptarea. Lmurirea hotrrii-in cazul n car necesare lmuriri cu privire la nelesul, ntinderea sau aplicarea dispozitivului hotrrii ori acesta cuprinde dispoziii potrivnice, prile pot cere instanei care a pronunat ho trrea s lmureasc dispozitivul sau s nlture dispoziiile potrivnice. Instana va rezol rea de urgen, prin ncheiere dat n camera de consiliu, cu citarea prilor. ncheierea se ataa la hotrre, att n dosarul cauzei, ct i n dosarul de hotrri al instanei. nche supus acelorai ci de atac ca i hotrrea n legtur cu care s-a solicitat lmurirea sau ea dispoziiilor potrivnice Prile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor de judec at. Completarea hotrrii-Dac prin hotrrea dat instana a omis s se pronune asupra unu e cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotrrii n acelai termen n care se poate declara, dup caz, ap el sau recurs mpotriva acelei hotrri, iar n cazul hotrrilor date n fond dup casarea c einere, n termen de 15 zile de la pronunare. Cererea de completare a hotrrii poate fi formulat de partea interesat n acelai termen n care se poate declara, dup caz, apel s au recurs mpotriva acelei hotrri, iar n cazul hotrrii date n fond dup casarea cu rei n termen de 15 zile de la pronunare. Cererea se soluioneaz de urgen, cu citarea pril de ctre instana care a pronunat hotrrea a crei completare se solicit. Instana se va nuna n aceeai compunere, prin hotrre separat, care se va ataa att n dosarul cauzei, osarul de hotrri al instanei. Hotrrea pronunat este supus acelorai ci de atac ca i egtur cu 58

care s-a solicitat completarea, iar prile nu pot fi obligate la plata cheltuielilo r legate de completare. 48) ntmpinarea Intampinarea este actul de procedura prin c are paratul raspunde la cererea de chemare in judecata, urmarind sa se apere fat a de pretentiile reclamantului. Intampinarea nu se timbreaza si va fi depusa cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata. Intampinarea va cupr inde:1. exceptiile de procedura ce paratul ridica la cererea reclamantului; 2. r aspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii; 3. dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat din cerere; cand va cere dovada cu martori, pa ratul va arata numele si locuinta lor; La intampinare se vor alatura atatea copi i de pe intampinare cati reclamanti sunt; de asemenea se va alatura acelasi numa r de copii certificate de pe inscrisurile pe care se sprijina, mai mult un rand de copii pentru instanta. Daca mai multi reclamanti au un singur reprezentant, s au un reclamant sta in judecata in mai multe calitati juridice, se va depune la dosar pentru aceste parti cate o singura copie. Cand sunt mai multi parati, ei p ot raspunde toti impreuna sau numai o parte din ei, printr-o singura intampinare . Depunerea intampinarii nu este obligatorie. In cazul in care nu s-a depus inta mpinare, presedintele ii va pune in vedere paratului, la prima zi de infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare, despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta. 49) Litispendena i conexitatea. Litis pendenta (art. 163, C.pr.civ.)-Reprezinta situatia creata ca urmare a sesizarii a doua sau mai multe instante, chiar de grade diferite, cu solutionarea aceleias i cauze. Conditiile si regimul juridic procedural al litispendentei se caracteri zeaza prin: Intre cele doua sau mai multe cauze cu care au fost sesizate diferit e instante trebuie sa existe deplina identitate sub aspectul obiectului, partilo r si al fundamen-tului juridic astfel incat, intrunite fiind conditiile autorita tii de lucru judecat, daca una din instante ar pronunta deja o hotarare, s-ar pu tea invoca exceptia autoritatii de lucru judecat in fata celorlalte instante. Ca uzele cu care au fost investite diferitele instante trebuie sa fie pendinte (pe rol). Astfel, daca intr-una din cauze s-a pronuntat deja o hotarare se va invoca excep-tia autoritatii de lucru judecat. Instantele sesizate cu rezolvarea acele iasi cauze trebuie sa fie competente, alt-minteri, incidentul rezultat din sesiz area a doua instante cu aceeasi cauza s-ar putea eventual rezolva prin ridicarea exceptiei de necompetenta.Exceptia litispendentei se invoca in fata instantei c ea din urma sesizata. 59

Exceptia poate fi invocata atat de catre parti, cat si de catre instanta, din of iciu, care nu o va putea rezolva decat dupa punerea ei in dezbaterea contradicto rie a partilor. Exceptia se poate invoca in orice etapa procesuala dar, in orice caz, numai in fata instantei de fond, nu si in fata instantei de control judici ar (apel sau recurs). Daca instanta admite exceptia de litispendenta, ea va trim ite cauza la instanta mai intai sesizata, iar daca una din instantele sesizate e de un grad superior, cauza se va trimite acesteia. Daca exceptia de litispenden ta este respinsa, solutia instantei va putea fi atacata, dar numai odata cu fond ul pricinii. Conexitatea reprezint o institutie destinat a servi, alturi de litispe ndent, la o mai bun administrare a justitiei prin evitarea posibilittilor virtuale de pronuntare a unor hotrri judectoresti contradictorii. Cu toate asemnrile si finali ttile comune ale celor dou institutii deosebirile sunt si ele semnificative sub mu ltiple aspecte. Prtile vor putea cere ntrunirea mai multor pricini ce se afl naintea aceleiasi instante sau instante deosebite, de aceiasi grad, n care sunt aceleasi prti sau chiar mpreun cu alte prti si al cror obiect si cauz au ntre dnsele o strns Conexitatea presupune existenta unor litigii diferite. Aceasta constituie si no ta distinctiv a conexittii n raport cu situatia de litispendent. Altfel spus, n cazul conexittii ne aflm n prezenta unor actiuni diferite, dar care pentru o administrar e mai eficient a justitiei se impune s fie reunite. n schimb, n cazul litispendentei , jonctiunea cauzelor se impune spre a se evita, n esent, o dubla judecat n una si a ceeasi cauz. Pentru a fi aplicabil conexitatea trebuie s fie ndeplinite anumite cond itii. Prima conditie se refer la existenta a dou sau mai multe cauze aflate pe rol ul aceleiasi instante, sau n instante diferite de acelasi grad, n care s existe cel putin o parte comun. n legtur cu aceast conditie esential a conexittii remarcm ca ea zeaz ndeosebi aspectul subiectiv al institutiei, respectiv prtile din cele dou sau m ai multe actiuni. Din acest punct de vedere, legea impune cerinta ca cel putin u na dinprti sa fie comuna n cele dou sau mai multe actiuni pendinte n fata instantelo r judectoresti. Cerinta enuntat este statornicit printr-o exprimare neechivoca a le giuitorului, art. 164 alin (1) din Codul de procedur civil referindu-se la posibil itatea conexrii pricinilor n care sunt aceleasi prti sau chiar mpreun cu alte prti. Pr in urmare, dac ntr-o cauz civil nu figureaz cel putin una dintre prtile dintr-un alt p roces conexitatea este inoperant. A doua conditie se refer la existenta unei strnse legturi de obiect si cauz ntre cele dou sau mai multe procese. Tripla identitate de prti, obiect si cauz ntre cele dou actiuni nu este cerut n cazul conexittii, asa cum a este impus de lege n cazul litispendentei sau al autorittii lucrului judecat, fap t pentru care prin conexare actiunile si pstreaz ntreaga lor individualitate si nu s e realizeaz o contopire a acestora ntr-un singur proces. Prin conexare actiunile s unt si rmn distincte, doar judecata lor se face de aceeasi 60

instant. Ca atare, pretentiile formulate n cele dou actiuni nu trebuie s fie sprijin ite cu necesitate pe aceleasi motive de fapt si de drept, fiind suficient un izv or comun juridic sau numai acelasi obiect ori numai aceeasi cauz. Situatiile care pot justifica conexarea pricinilor civile pot fi dintre cele mai diverse. Cu ti tlu exemplificativ, mentionm cteva asemenea situatii: cazul unei actiuni pentru ex ecutarea prestatiei stabilite de prti ntr-un contract si al celeilalte prti pentru anularea sau rezilierea acelui contract; cazul a dou actiuni exercitate de victim ele unui accident de circulatie mpotriva aceluiasi prt; actiunea de partaj succesor al si actiunea promovat de unii dintre mostenitori pentru reductiunea donatiilor excesive etc. Totusi, ntre cele dou sau mai multe cauze trebuie s existe o asemenea legtur nct conexarea cauzelor s se impun spre a se asigura o mai bun judecat, anume nsul de a se evita posibilitatea pronuntrii unor hotrri judectoresti contradictorii si pentru a se realiza economie de timp si de cheltuieli. Conexarea pricinilor r evine n exclusivitate instantei n fata creia s-a ridicat exceptia de conexitate. Pe ntru a se pronunta asupra exceptiei, instanta va trebui s aprecieze dac reunirea c auzelor este de natur s conduc la o mai bun administrare a justitiei. Acest drept de apreciere nu are un caracter nelimitat. O prim limitare decurge din faptul c pror ogarea de competent nu poate opera, n principiu, mpotriva regulilor imperative cu p rivire la atributiile instantelor judectoresti si nici ntre organe de jurisdictie care fac parte din sisteme diferite. n al doilea rnd, conexitatea este limitat la a cele cazuri n care ntre obiectul si cauza celor dou actiuni exist o strns legtur. Pe alt parte, trebuie s recunoastem si instantelor de control, n anumite circumstante, dreptul de a verifica legalitatea reunirii ntr-un singur proces a dou sau mai mul te actiuni. Exceptia de conexitate are un regim juridic aparte n raport cu alte e xceptii de procedur. nainte de a analiza acest regim juridic al conexittii este nec esar s facem precizarea c normele care o reglementeaz nu au un caracter imperativ. Aceast concluzie este dedus de doctrin si jurisprudent din mprejurarea c legea i confe judectorului un drept de apreciere asupra necesittii reunirii cauzelor conexe. Cu toate acestea, trebuie s remarcm c exceptia de conexitate are unele trsturi care o ap ropie de exceptiile absolute. Pe de alt parte, nu se poate ignora faptul c institu tia conexittii a fost reglementat ca atare de legiuitor spre a servi unui interes general, acela al unei bune administrri a justitiei. Prima problem care trebuie an alizat n legtur cu regimul juridic al exceptiei de conexitate este aceea a persoanel or care o pot invoca. n acest sens art. 164 alin. (2) din Codul de procedur civil p recizeaz c ntrunirea poate fi fcut de judector chiar dac prtile nu au cerut-o. Ca urm , exceptia de conexitate poate fi invocat nu numai de prti, ci si de instanta din oficiu. Exceptia de conexitate poate fi invocat numai dac actiunile vizate de acea st situatie procesual se afl 61

n fata unor instante de acelasi grad. Aceast cerint rezult n mod explicit din prevede rile art. 164 alin. (1) din Codul de procedur civil. Prin urmare, conexitatea nu e ste admisibil dac una din pricini se afl pe rolul unei instante de fond iar alta fo rmeaz obiectul apelului sau recursului, n schimb, este posibil conexarea a dou apelu ri sau recursuri. O problem important este si aceea determinrii momentului procesua l pn la care este posibil invocarea exceptiei de conexitate. Dispozitiile procedura le care reglementeaz exceptia de conexitate sunt clare, art. 164 din Codul de pro cedur civil nu cuprinde nici o limitare n privinta momentului procesual n care poate fi invocat exceptia de conexitate si prin urmare, aceast exceptie poate fi invoca t n tot cursul dezbaterilor n fata primei instantei Exceptia de conexitate are ca e fect, n caz de admitere a acesteia, trimiterea cauzei spre solutionare la instant a mai nti nvestit. n aceste conditii, se realizeaz practic o prorogare legal de compet nt. Instanta la care s-a trimis cauza spre conexare nu este tinut de aprecierea fcu t de cealalt instanta; ea poate aprecia asupra oportunittii conexrii cauzelor. In ca zul n care instanta de trimitere respinge conexarea, ea va retrimite cauza instan tei desesizate, iar n acest mod se poate crea un conflict negativ de competent. De regul, n caz de admitere a exceptiei de conexitate, cauza se trimite la instanta mai nti nvestit cu exceptia situatiei n care amndou prtile cer trimiterea lui la una celelalte instante. O asemenea ntelegere ntre prti nu este totusi posibil, atunci cn d una din pricini este de competenta unei instante si prtile nu o pot nltura. Pentr u o asemenea situatie conexarea cauzelor se va face la instanta competent n mod ab solut. Aceste dispozitii procedurale confirm inadmisibilitatea prorogrii de compet ent mpotriva regulilor de ordine public privitoare la atributiile instantelor judect oresti. Este de mentionat faptul c n cazul respingerii exceptiei de conexitate ins tanta se pronunt printr-o ncheiere si procedeaz la solutionarea n continuare a cauze i. ncheierea prin care se respinge exceptia de conexitate poate fi atacat cu apel sau dup caz cu recurs dar numai odat cu fondul cauzei. Opusul conexrii este disjung erea. Art. 165 din Codul de procedur civil prevede c: n orice stare a judectii se pot desprti pricinile ntrunite, dac instanta socoteste c numai una din ele este n stare de a fi judecat. Dispozitiile privitoare la conexare si disjungere desi nu sunt i mperative, ci lsate la aprecierea instantelor, trebuie s fie aplicate n asa fel nct s ajute mai bine si mai repede la realizarea drepturilor ce formeaz obiectul judecti i, ca scop final al procesului civil. 50) Msurile asiguratorii. Sechestrul judici ar. Sechestrul asigurator. Poprirea asiguratorie. Creditorul care nu are titlu e xecutoriu, dar a carui creanta este constatata prin act scris si este exigibila, poate solicita infiintarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile si 62

imobile ale debitorului, daca dovedeste ca a intentat actiune. El poate fi oblig at la plata unei cautiuni in cuantumul fixat de catre instanta. Acelasi drept il are si creditorul a carui creanta nu este constatata in scris, daca dovedeste c a a intentat actiune si depune, o data cu cererea de sechestru, o cautiune de ju matate din valoarea reclamata.Instanta poate incuviinta sechestrul asigurator ch iar daca creanta nu este exigibila, in cazurile in care debitorul a micsorat pri n fapta sa asigurarile date creditorului sau nu a dat asigurarile promise ori at unci cand este pericol ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa-si ascu nda ori sa-si risipeasca averea.Instanta va decide de urgenta, in camera de cons iliu, fara citarea partilor, prin incheiere executorie, fixand totodata, daca es te cazul, cuantumul cautiunii si termenul inauntrul caruia urmeaza sa fie depusa aceasta. Incheierea este supusa numai recursului, in termen de 5 zile de la com unicare. Recursul se judeca de urgenta si cu precadere, cu citarea in termen scu rt a partilor. Sechestrul judiciar poate fi definit drept acea masura asigurator ie prin care sunt indisponibilizate bunuri mobile sau imobile care fac obiectul unui proces privind proprietatea sau un alt drept real, posesia, folosinta ori a dministrarea bunului proprietate comuna, atunci cand acest lucru este necesar pe ntru conservarea bunului respectiv. Masura sechestrului judiciar priveste bunuri mobile sau imobile in legatura cu care exista un proces. Obiectul procesului tr ebuie sa poarte asupra proprietatii sau altui drept real principal, asupra poses iunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosintei sau administrarii bunului proprietate comuna. Cu toate acestea sechestrul va putea fi instituit fara cond itia existentei procesului in anumite situatii expres si limitativ enumerate de lege. O conditie necesara pentru instituirea sechestrului judiciar este depunere a unei cautiuni, in cuantumul fixat de instanta, atunci cand aceasta va consider a necesar. Cererea se solutioneaza de urgenta si cu precadere, dar cu citarea pa rtilor, fiind o procedura de natura contencioasa. Persoana careia i se incredint eaza paza bunului pus sub sechestru poarta denumirea de administrator-sechestru. In cazul sechestrului aplicat unor bunuri imobile, incheierea va fi inscrisa de indata in cartea funciara, pentru a face opozabil sechestrul tuturor acelora ca re dupa inscriere vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv. Sechestru judiciar ia sfarsit odata cu ramanerea definitiva a hotararii date asupra fondu lui, moment la care bunul conservat va fi predat partii care a castigat procesul . Ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real prin cipal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosintei sau ad ministrarii unui bun proprietate comuna, instanta competenta pentru judecarea ce rerii principale va putea sa incuviinteze, la cererea celui interesat, punerea s ub sechestru judiciar a bunului, daca aceasta masura este necesara pentru conser varea dreptului respectiv.Se va putea, de asemenea, incuviinta sechestrul judici ar, chiar fara a exista proces:1. asupra unui bun pe care debitorul il 63

ofera pentru liberarea sa;2. asupra unui bun cu privire la care cel interesat ar e motive temeinice sa se teama ca va fi sustras, distrus ori alterat de posesoru l sau actual;3. asupra unor bunuri mobile care alcatuiesc garantia creditorului, cand acesta invedereaza insolvabilitatea debitorului sau ori cand are motive te meinice sa banuiasca ca debitorul va fugi ori sa se teama de sustrageri sau dete riorari. In aceste cazuri, competenta este instanta in circumscriptia careia se afla bunul. Masura sechestrului asigurator se aduce la indeplinire de catre exec utorul judecatoresc, potrivit regulilor privitoare la executarea silita, care se aplica in mod corespunzator.In cazul bunurilor mobile, executorul va aplica sec hestrul asupra bunurilor urmaribile numai in masura necesara realizarii creantei .Sechestrul asigurator pus asupra unui imobil se va inscrie de indata in cartea funciara. Inscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa inscrie re, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv.Impotriva modului de adu cere la indeplinire a masurii sechestrului cel interesat va putea face contestat ie. Daca debitorul va da, in toate cazurile, garantie indestulatoare, instanta v a putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurator. Cererea se soluti oneaza in camera de consiliu, de urgenta si cu citarea in termen scurt a partilo r, prin incheiere supusa numai recursului in termen de 5 zile de la pronuntare. Recursul se judeca de urgenta si cu precadere. In cazul in care cererea principa la, in temeiul careia a fost incuviintata masura asiguratorie, a fost anulata, r espinsa sau perimata prin hotarare irevocabila, ori daca cel care a facut-o a re nuntat la judecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea masurii de catre in stanta care a incuviintat-o. Asupra cererii instanta se pronunta prin incheiere irevocabila, data fara citarea partilor. Valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decat dupa ce creditorul a obtinut titlul executoriu. Poprirea asiguratorie se poate infiinta asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia pe rsoana sau pe care aceasta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi ju ridice existente. 51) Mijloacele generale de aprare ale prtului. Noiune. Clasificare . Analiza lor. Renuntarea de catre parat la invocarea decaderii. Decaderea este sanctiunea care intervine in cazul in care un act de procedura nu a fost facut i n termenul prevazut de lege sau pana la etapa procesuala stabilita prin lege (Ex : Apelul exercitat in 15 zile de la darea hotararii).Se pune problema in ce cond itii, operand decaderea, paratul poate renunta la in-vocarea decaderii. Daca e v orba de o norma juridica imperativa, paratul nu poate sa renunta la executarea d reptului decazut. Pentru a renunta la invocarea acestei sanctiuni trebuie indepl inite 64

urmatoarele cinci conditii: a) Norma care stabileste termenul sa fie dispozitiva , nu una imperativa sau de ordine publica. b) Termenul de decadere sa se fi impl init (Nu se renunta anticipat la invocarea incalcarii unor termene, ci doar dupa implinirea termenului). c) Renuntarea la invocarea decaderii trebuie sa se faca personal si numai pentru el, nu si pentru alti participanti in proces, iar daca se face prin mandatar trebuie sa aiba o procura speciala. d) Renuntarea la invo carea decaderii trebuie sa se faca conditii si fara rezerve. e) Renuntarea, faca ndu-se prin manifestare unilaterala de vointa, trebuie sa fie neindoielnica si n eviciata.Neinvocarea nulitatii unui act de procedura sau confirmarea (acoperirea ) nulitatii unui act de proceduraAcest lucru se face in urmatoarele conditii: a) Nulitatea actului sa rezulte din incalcarea unei norme juridice dispozitive, ad ica sa fie vorba despre o nulitate relativa, nu absoluta. b) Nulitatea sa se fi produs, paratul neputand sa renunte anticipat la invocarea nulitatii actelor de procedura din proces. c) Renuntarea sa se faca expres sau, daca ea rezulta tacit , vointa de a renunta sa fie reala, neindoielnica si neviciata. d) Paratul sa ai ba capacitatea juridica de a renunta sau de a confirma nulitatea relativa. e) Re nuntarea sau confirmarea sa se faca personal, iar daca se realizeaza prin mandat ar, acesta sa aiba procura speciala. Prin aceasta se intelege luarea in discutie a insusi dreptului dedus judecatii sau a fundamentului juridic al dreptului ele gat (dedus in judecata). Apararile in fond se caracterizeaza prin urmatoarele: a ) Apartin in exclusivitate paratului. b) Pot fi facute numai ulterior rezolvarii tuturor exceptiilor de procedura. Doar in mod exceptional, instanta poate sa un easca o exceptie de procedura cu apararile in fond daca este necesara administra rea de probe comune atat exceptiei, cat si rezolva-rii fondului litigiului. c) A pararile in fond, spre deosebire de exceptiile de fond, pot fi facute uneori chi ar in afara unui proces civil (Ex: Inainte de deschiderea procesului, partea poa te invoca exceptia de neexecutare a contractului, iar apararile in fond pot fi f acute chiar in afara unui proces civil).Cerere reconventionalaReprezinta cererea prin care paratul insusi formuleaza contrapretentii fata de reclamant si totoda ta isi formuleaza apararile fata de cele invocate de reclamant prin cererea de c hemare in judecata. De regula, paratul poate face cerere reconventionala pentru a se ajunge la compensatia judecatoreasca a datoriei.Cererea reconventionala tre buie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) Sa fie o cerere conexa celei prin cipale, sa fie in legatura cu aceasta, pentru a putea fi judecate impreuna. De e xemplu, daca reclamanta face o cerere de divort pentru vina exclusiva a paratulu i, iar paratul face cerere reconventionala pentru vina exclusiva a reclamantei. In lipsa acestei cereri instanta nu ar putea pronunta desfacerea casatoriei din vina exclusiva a reclamantei, potrivit principiului nimeni nu poate sa-si invoce propria culpa. b) Sa fie facuta deodata cu intampinarea, la termenul stabilit de instanta sau pana cel 65

mai tarziu la prima zi de infatisare (prima zi de infatisare este o institutie p rocesuala definita in Codul de procedura civila ca fiind ziua in care partile, f iind legal citate, pot pune concluzii in fond). c) Cererea reconventionala, in p rincipiu, nu e obligatorie, paratul putand sa o faca separat intr-un cu totul al t proces, exceptand situatia in care aceasta este indiso-ciabila de cererea prin cipala. 52) Obiectul executrii silite. Executarea silita este procedura prin mijl ocirea careia creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotarare jude catoreasca sau prin alt titlu executoriu, constrange cu concursul organelor comp etente pe debitorul sau care nu isi executa de buna voie obligatiile decurgand d intr-un asemenea titlu, de a si le aduce la indeplinire in mod silit. Pot fi exe cutate silit obligatiile al caror obiect consta in plata unei sume de bani, pred area unui bun ori a folosintei acestuia, desfiintarea unei constructii, plantati i ori altei lucrari sau in luarea unei alte masuri admise de lege.In cazul in ca re prin titlul executoriu au fost acordate dobanzi, penalitati sau alte sume, fa ra sa fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de organul de ex ecutare, potrivit legii. Daca titlul executoriu contine suficiente criterii in f unctie de care organul de executare poate actualiza valoarea obligatiei principa le stabilite in bani, indiferent de izvorul ei, se va proceda, la cererea credit orului, si la actualizarea acestei sume. In cazul in care titlul executoriu nu c ontine niciun asemenea criteriu, organul de executare va proceda la actualizare in functie de rata inflatiei, calculata de la data cand hotararea judecatoreasca a devenit executorie sau, in cazul celorlalte titluri executorii, de la data ca nd creanta a devenit exigibila si pana la data platii efective a obligatiei cupr inse in oricare dintre aceste titluri. Veniturile si bunurile debitorului pot fi supuse executarii silite daca, potrivit legii, sunt urmaribile si numai in masu ra necesara pentru realizarea drepturilor creditorilor. Bunurile supuse unui reg im special de circulatie pot fi urmarite numai cu respectarea conditiilor prevaz ute de lege.In tot cursul executarii silite, sub supravegherea organului de exec utare, creditorul si debitorul pot conveni ca aceasta sa se efectueze, in total sau in parte, numai asupra veniturilor banesti ale debitorului, ca vanzarea bunu rilor supuse urmaririi sa se faca prin buna invoiala sau ca plata obligatiei sa se faca in alt mod admis de lege. 53) Ordonana preedinial. Condiii de admisibilitate, procedur de judecat i cile de atac. Desemneaza procedura speciala contencioasa in c adrul careia se urmareste obtinerea rapida, in cazuri urgente, a unei hotarari j udecatoresti provizorii sau desemneaza chiar hotararea pe 66

care o da instanta in cadrul unei asemenea proceduri. Exista doua conditii minim e ale existentei ordonantei presedintiale: Urgenta de exemplu pericolul pierderi i unui drept; prevenirea unui prejudiciu care nu s-ar mai putea repara; inlatura rea unor piedici din procedura executarii silite; Pot opera si orice alte situat ii de urgenta, daca sunt aratate si daca instanta le va retine. Neabordarea fond ului -; Pe aceasta cale nu se trateaza litigiul in fond, ci doar sunt adoptate u nele masuri provizorii si urgente Masurile provizorii pot fi schimbate si inaint e sa inceapa fondul daca se schimba conditiile de fapt. Aceste masuri, luate pri ntr-o ordonanta presedintiala, pot deveni masuri defi-nitive, atunci cand partea a introdus cererea, iar apoi nu a mai introdus cererea prin-cipala si nici adve rsarul nu face nici o cerere. Trasaturile ordonantei presedintiale: Este o proce dura contencioasa si speciala, care poate fi deschisa anterior unei cereri de ch emare in judecata sau concomitent cu rezolvarea unei cereri principale de chemar e in judecata. Este o procedura rapida, fapt care rezulta din urmatoarele: insta nta poate da ordonanta cu sau fara citarea partilor; in principiu, ordonanta tre buie pronuntata deindata, iar daca se amana pro-nuntarea, amanarea nu poate fi m ai mare de 24 de ore; ordonanta trebuie sa fie motivata in cel mult 48 de ore; o rdonanta este executorie prin ea insasi, fara cerinta unei somatii prealabile, c a in cazul punerii in executare a hotararii judecatoresti; ordonanta este suscep tibila de atac direct cu recurs intr-un termen de maxim 5 zile, termen ce incepe sa curga, dupa caz, de la pronuntarea hotararii si de la comunicarea hotararii. Ordonanta cuprinde masuri vremelnice, adica atata timp cat imprejurarile avute in vedere la emiterea ei au ramas neschimbate. Daca aceste imprejurari se schimb a, partea poate cere o noua ordonanta presedintiala prin care sa se modifice pri ma ordonanta presedintiala sau, daca prima data a fost respin-sa emiterea ordona ntei presedintiale, se poate cere din nou emiterea acesteia. Ordonanta nu e inze strata cu autoritate de lucru judecat, pentru ca prin ordonanta nu se transeaza fondul litigiului, dar ordonanta se bucura de stabilitate cat timp imprejurarile care au justificat emiterea ei au ramas neschimbate. In principiu, ordonanta pr esedintiala e admisibila in orice domeniu, in orice raport juridic. Ea nu este, totusi, admisibila in unele situatii din contencios administrativ, se da dreptul partii sa solicite instantei suspendarea executarii pedepsei. Are ca elemente d efinitorii urmatoarele caracteristici: Partea care solicita ordonanta presedinti ala trebuie sa faca o cerere in care sa arate si sa motiveze cel putin urmatoare le: urgenta, apatenta dreptului, masurile concrete pe care le solicita; competen ta in materie de ordonante presedintiale revine, dupa caz, fie instantei care a fost deja investita cu o cerere principala de chemare in judecata, fie ins-tante i care ar fi putut sa fie investita cu o asemenea cerere si era competenta sa o rezolve; intrucat in procedura ordonantei presedintiale nu se abordeaza fondul l iti-giului, nu sunt admisibile 67

urmatoarele cereri de interventie fortata a unui tert in pro-cesul civil: chemar ea in judecata a unei alte persoane; chemarea in garantie; aratarea titularului dreptului. In schimb, sunt posibile formele de interventie voluntara a unui tert , princi-pala sau accesorie, insa in limitele unei ordonante presedintiale, fara abordarea fondului. Respectarea limitelor ordonantei presedintiale -se poate fa ce si o cerere reconventionala. Instanta va aprecia urgenta si oportunitatea mas urilor la momentul statuarii, cand cererea de ordonanta a fost facuta, pentru ca este posibil ca intre timp impre-jurarile sa se fi schimbat. Ordonanta presedin tiala poate fi data si fara citarea partilor, daca instanta apreciaza stringenta luarii immediate a unor masuri. Pentru ca nu se abordeaza fondul litigiului nu este posibil retractul litigios in cadrul ordonantei presedintiale. Este posibil a incheierea unei tranzactii intre parti cu privire la ceea ce s-a cerut prin ce rerea de ordonanta presedintiala. Este posibila transformarea unei cereri de ord onanta presedintiala intr-o cerere de chemare in judecata, sa invers, transforma rea unei cereri de chemare in judecata intr-o simpla cerere de ordonanta presedi ntiala. Caile de atac impotriva ordonantei presedintiale: Recursul -; Poate fi e xercitat in termen de 5 zile. Contestatia in anulare obisnuita. Nu este posibila revizuirea, pentru ca o cerere in revizuire nu poate avea ca obiect decat o hot arare prin care s-a transat fondul litigiului. Recursul in anulare -Daca vor exi sta unul dintre motivele ale recursului in anulare. Pentru ca ordonanta presedin tiala e executorie, fara o somatie prealabila, e posibila o contestatie la execu tare silita, daca s-a trecut deja la punerea in executare a ordonantei presedint iale. 54) Partajul judiciar noiune, domenii de aplicabilitate, cererea de ieire di n indiviziune, competena instanei. Cazurile in care survine. Partajul judiciar are loc atunci cand: coindivizarii nu se inteleg in privinta realizarii unui partaj amiabil; exista coindivizari care nu pot fi prezenti la partaj; precum si in ca zul in care printre coindivizari exista minori sau interzisi judecatoresti, iar autoritatea tutelara nu si-a dat acordul la impartirea amiabila. Primii indrepta titi sa ceara partajul sunt coindivizarii. Nimeni nu poate fi obligat sa ramana in indiviziune, motiv pentru care oricare dintre coindivizari poate cere partaju l. Titlul de mostenitor este indiferent. Mostenitorii legali, legatarii universa li sau cu titlu universal, ori instituitii contractuali universali sau cu titlu universal pot solicita deopotriva partajul. Nu pot cere partajul mostenitorii li psiti de drepturi asupra masei indivize, cum este cazul legatarilor sau institui tilor contractuali cu titlu particular, ori a mostenitorilor anomali, toti acest ia primind individual direct de la defunct anumite bunuri. De asemenea, cumparat orul unui bun 68

succesoral individual determinat de la unul dintre coindivizari este un avand-ca uza particular, care nu dobandeste prin aceasta calitatea de coindivizar, astfel incat nu poate cere partajul in nume propriu. Partajul se diferentiaza de alte actiuni in justitie prin aceea ca oricine ar introduce actiunea, exista un judic ium duplex, adica dubla calitate, fiecare coindivizar fiind reclamant in ceea ce priveste cota sa parte si parat in ceea ce priveste cota-parte revenind din suc cesiune fiecaruia dintre ceilalti coindivizari, motiv pentru care conditiile de capacitate cerute pentru a initia actiunea in partaj sunt cerute si pentru a sta in justitie ca parat . Creditorii personali ai coindivizarilor pot actiona pe c ale oblica. Desi partajul produce efecte declarative, iar nu translative de drep turi, actiunea pentru realizarea acestuia nu este una obisnuita intrucat prin in termediul ei se realizeaza o transformare profunda a dreptului de proprietate, d repturile indivize asupra masei partajabile fiind substituite prin drepturi indi viduale asupra unor bunuri determinate , participarea la partaj necesita deplina capacitate de exercitiu a tuturor coindivizarilor, reclamanti si parati in acel asi timp. De aceea, in timp ce majorii, avand capacitate deplina de execitiu, pa rticipa singuri (in nume propriu sau prin mandatar) la partaj, minorii sub 14 an i si interzisii judecatoresti participa prin reprezentantii lor legali (parinti sau tutori), iar persoanele cu capacitate de exercitiu restransa (minorii intre 14-18 ani) participa fiind asistate de ocrotitorii legali (parinti sau tutori). Introducerea actiunii de partaj de catre un minor sub 14 ani prin reprezentantul sau legal poate fi realizata fara incuviintarea prealabila a autoritatii tutela re, drepturile sale fiind suficient ocrotite prin realizarea partajului de catre instanta de judecata . Daca minorul vine la partaj in concurs cu unul sau ambii parinti este necesara numirea unui curator care, dupa caz, sa-l reprezinte sau sa-l asiste pe acesta, existand contrarietate de interese .Cererea de partaj tre buie sa arate persoanele intre care urmeaza a avea loc imparteala, titlul de mos tenire al fiecareia dintre acestea, bunurile supuse impartelii, evaluarea acesto ra dupa aprecierea reclamantului, locul unde se afla si persoanele care le detin sau le administreaza. Daca exista trei sau mai multi coindivizari, partajul poa te fi realizat si partial, doar fata de unul sau unii dintre coindivizari, restu l, la cererea lor, ramanand in indiviziune. Partajul partial este insa inadmisib il atunci cand toti coindivizarii solicita iesirea din indiviziune . Toate prete ntiile reciproce dintre succesori care au legatura cu mostenirea vor fi rezolvat e in cadrul procesului de partaj . Este vorba, de pida, de plata echivalentului lipsei de folosinta a unui bun succesoral de catre un singur coindivizar in afar a unui partaj de folosinta, de indemnizarea coindivizarilor care au facut cheltu ieli necesare si utile cu unul sau altul din bunurile succesorale, de aducrea la partaj a fructelor produse de bunurile succesorale de la data deschiderii moste nirii si pana la pataj etc. Cand masa succesorala supusa partajului este compusa din doua sau mai multe mosteniri 69

succesive, se va proceda la partaj in ordinea deschiderii acestora . Cand obiect ul partajului il formeaza o mostenire care nu ridica probleme deosebite de evalu are a bunurilor succesorale si de atribuire a acestora, instanta de judecata va proceda direct prin hotararea pe care o pronunta, mai intai, la stabilirea bunur ilor supuse impartelii, a persoanelor cu vocatie la acestea, a cotelor-parti ce se cuvin fiecarui mostenitor, a creantelor pe care mostenitorii le au unii fata de altii, precum si a pasivului mostenirii, dupa care se va proceda la atribuire a in natura a loturilor si la stabilirea eventualelor sulte pentru echilibrarea valorica a acestora intre fostii coindivizari. Daca mostenirea nu poate fi impar tita direct de instanta intrucat sunt necesare masuratori sau evaluari ale bunur ilor care compun masa de impartit, instanta de judecata va proceda mai intai la stabilirea printr-o incheiere de admitere in principiu a cererii de partaj a bun urilor supuse impartelii, a persoanelor care au vocatie la mostenire, a cotelorp arti ce revin acestora din mostenire, a creantelor pe care coindivizarii le au u nii fata de altii, precum si a pasivului succesiunii, dupa care, prin aceeasi in cheiere, se va desemna un expert pentru evaluarea bunurilor si propuneri de form are a loturilor ce urmeaza a fi atribuite coindivizarilor. Aceasta incheiere est e interlocutorie, fiind obligatorie pentru judecatorii fondului. Incheierea de a dmitere in principiu poate fi completata printr-o noua incheiere daca dupa .pron untarea celei dintai, dar inainte de pronuntarea hotararii de imparteala se cons tata ca exista si alti coindivizari sau alte bunuri supuse impartelii despre car e nu s-a discutat. De asemenea, conform aceluiasi text de lege, cu acordul tutur or coindivizarilor, instanta de judecata poate scoate un bun care a fost cuprins din eroare in masa de impartit. Egalitatea in drepturi a coindivizarilor si ech itatea partajului impun stabilirea valorii de circulatie a bunurilor indivize la data impartelii, dar avandu-se in vedere starea acestora din momentul deschider ii mostenirii ; diminuarea sau sporul de valoare trebuie sa fie suportata, respe ctiv sa profite, tuturor coindivizarilor in proportia cotei-parti ce revine fiec aruia din mostenire Evaluarea propriu-zisa se va face dupa criterii specifice fi ecarei categorii de bunuri. Principiul atribuirii bunurilor succesorale in natur a. Loturile formate de expert -pe cat este posibil corespunzand valorii cotei-pa rti ce revine fiecarui coindivizar din mostenire -; vor fi atribuite in principi u in natura de instanta, Pentru formarea si atribuirea loturilor instanta de jud ecata va tine seama, daca este cazul, de acordul partilor, iar in lipsa acestuia de criterii cum ar fi: marimea cotei-parti ce revine fiecaruia din masa bunuril or de impartit; natura bunurilor; domiciliul si ocupatia partilor; faptul ca uni i dintre coindivizari au adus imbunatatiri bunurilor succesorale cu acordul celo rlalti. Nici unul din aceste criterii nu poate fi absolutizat in dauna celorlalt e, impunandu-se corelarea lor. Eventuala diferenta valorica intre loturi va fi c ompensata prin plata unor sume de bani (sulte) in favoarea coindivizarilor ale c aror loturi au 70

valoare mai mica decat cota lor parte. Obligatia de plata a sultei stabilite in sarcina mai multor coindivizari este divizibila, iar nu solidara, fiecare fiind tinut la plata doar pentru partea sa, iar nu pentru intreg . Neplata sultei la t ermen nu poate atrage rezolutiunea partajului (acesta nu este o vanzare), ceilal ti coindivizari neavand alta solutie decat aceeea de a urmari silit bunurile deb itorului. Atribuirea provizorie sau definitiva a bunurilor succesorale unui sing ur coindivizar. Daca imparteala in natura a unui bun nu este posibila sau daca a ceasta ar cauza o diminuare sau o modificare pagubitoare a valorii sale economic e, la cererea unuia sau mai multora dintre coindivizari, instanta de judecata va proceda, printr-o incheiere, la atribuirea provizorie a intregului bun celui ca re a solicitat acest lucru. Daca cel in favoarea caruia s-a facut atribuirea pro vizorie achita la termenul stabilit sumele cuvenite celorlalti coindivzari, inst anta ii va atribui definitiv bunul prin hotarare pronuntata asupra fondului cauz ei. Daca plata nu este facuta la termen, bunul poate fi atribuit altui coindiviz ar in aceleasi conditii. Vanzarea bunurilor succesorale si impartirea pretului i ntre condivizari. Cand nici partajul in natura, nici partajul prin atribuire nu sunt posibile sau cand toti coindivizarii solicita acest lucru, se va proceda la vanzarea bunurilor succesorale fie prin buna invoiala, fie prin intermediul exe cutorului judecatoresc, prin licitatie, in vederea lichidarii acestora, adica a transformarii lor in bani, care sa fie impartiti apoi prin hotarare judecatoreas ca intre coindivizari conform cotelor ce le revin fiecaruia din mostenire. Aceas ta modalitate de partaj este una extrema, neputamd fi impusa de instanta daca pa rtile cer impartirea in natura sau prin atribuire . Efectele hotararii de partaj . Afara de cazul in care instanta decide inchiderea dosarului de partaj intrucat nici una din modalitatile prevazute de lege pentru aceasta nu s-a putut realiza , imparteala propriu-zisa se realizeaza printr-o hotarare judecatoreasca. Efecte le aceste hotarari judecatoresti sunt diferite. Astfel, in timp ce partea din ho tarare prin care se constata calitatea de coindivizari, masa partajabila, cotele ce revin fiecarui mostenitor si impartirea in natura sau atribuirea bunurilor s uccesorale unuia sau altuia dintre coindivizari nu este susceptibila de executar e silita, fiind imprescriptibila sub aspectul autoritatii lucrului judecat, part ea din hotarare prin care se dispune predarea bunurilor celor carora li s-au atr ibuit si nu le detin este supusa prescriptiei extictive in privinta dreptului de a cere executarea silita; dat fiind insa faptul ca dreptul sau de proprietate r ecunoscut prin partaj ramane intact, nefiind supus prescriptiei extinctive, coin divizarul atributar poate revendica bunurile respective de la cei care le detin, aceasta actiune fiind imprescriptibila . Predarea bunurilor atribuite prin part aj se poate cere de catre coindivizari chiar daca nu au solicitat aceasta prin a ctiunea de partaj si instanta nu s-a pronuntat in acest sens, problemele legate de realitatea detinerii bunurilor si a identitatii acestora urmand a fi solution ate, daca este cazul, pe calea contestatiei la executare 71

In cazul in care prin hotararea de partaj un coindivizar a fost obligat sa prede a altui coindivizar o serie de bunuri mobile sau contravaloarea acestora calcula ta in raport cu data partajului, iar ulterior instraineaza aceste lucruri si ofe ra reclamantului contravaloarea stabilita prin hotarare, dar aceasta este diminu ata in termeni reali prin inflatie, reclamantul este in drept sa introduca o act iune in despagubire pentru a obtine echivalentul actual al bunurilor instrainate de parat fara drept, neputandu-i-se opune autoritatea lucrului judecat intrucat obiectul si cauza celor doua actiuni sunt diferite. Caracterul declarativ si re troactivitatea partajului. Se consacra regula caracterului declarativ al partaju lui, ceea ce inseamna ca, in scopul asigurarii egalitatii coindivizarilor, fieca re dintre acestia suporta doar consecintele propriilor sale acte facute in timpu l starii de indiviziune asupra bunurilor succesorale, nu si ale actelor facute d e ceilalti coindivizari. De pilda, daca un coindivizar constituie singur, fara a cordul celorlalti, o ipoteca asupra unui imobil succesoral, ipoteca este inopoza bila coindivizarilor care nu au consimtit la aceasta, iar daca la partaj imobilu l ipotecat va cadea in lotul unui asemenea coindivizar, ipoteca este lipsita de efecte. In acest caz, coindivizarul atributar fiind considerat ca a dobandit imo bilul direct de la defunct, de la data deschiderii mostenirii, ipoteca se dovede ste a fi facuta de un neproprietar si ca atare este lipsita de efecte. Caracteru l declarativ al partajului face ca efectele sale sa urce pana la data deschideri i mostenirii, ceea ce inseamna ca retroactiveaza. Intre declarativitate si retro activitate exista asadar o legatura. Aceasta nu este insa indisolubila, caci, pe de o parte, exista acte declarative care nu sunt retroactive, iar pe de alta pa rte exista retroactivitate fara a exista un act declarativ (cazul unui contract sub conditie) . In timp ce declarativitatea tine de natura partajului, neputand fi inlaturata, retroactivitatea nu tine de aceasta, astfel incat poate ceda fie in privinta actelor de administrare sau de dispozitie indeplinite de coindivizar i in timpul indiviziunii cu respecatrea regulii unanimitatii, care, fiind legal indeplinite, trebuie respectate de coindivizarul atributar , fie in fata convent ei partilor, cum se intampla atunci cand, de exemplu, coindivizarii cad de acord ca o ipoteca constituita de unul dintre ei in timpul indiviziunii cu incalcarea regulii unanimitatii sa ramana valabila chiar daca bunul ipotecat este atribuit altui coindivizar decat cel care a constituit-o. Nerespectarea regulilor privit oare la forma judiciara a partajului in cazul persoanelor absente, a minorilor s i interzisilor judecatoresti este sanctionata cu nulitatea relativa a partajului , fiind vorba de dispozitii referitoare la protectia incapabililor . Ea nu poate fi ceruta decat de persoana protejata sau de reprezentantii sai legali, confirm area partajului de catre acestia inlaturand sanctiunea . Actiunea se prescrie in termenul general de prescritie de trei ani. Anularea pentru violenta sau dol-le gea prevede in mod expres anularea partajului pentru viciile de consimtamant ale 72

violentei sau dolului . Anularea pentru violenta sau dol urmeaza regimul de drep t comun. Dolul trebuie sa emane de la un coindivizar, caci in caz contrar el ram ane fara incidenta asupra partajului, dand dreptul doar la o actiune in daune-in terese contra tertului vinovat de acesta . Coindivizarul care in urma descoperir ii dolului sau incetarii violentei instraineaza in tot sau in parte bunurile ce i-au fost atribuite la partaj nu mai poate cere anularea partajului. In asemenea situatii se prezuma irefragabil confirmarea actului anulabil, proba contrara fi ind inadmisibila . In principiu, eroarea nu constituie in sine cauza de anulare a partajului. Cu toate acestea, pratcica judiciara si doctrina nu exclud cu totu l anularea partajului pentru eroare, dar numai in acele cazuri exceptionale care nu intra in categoriile mentionate mai sus. Astfel, pot duce la anularea partaj ului includerea din eroare -; lucru care trebuie probat - in masa partajabila a unui bun propriu al unui coindivizar, care nu poate sa-l evinga pe atributar con form principiului ca acela care datoreaza garantia nu poate sa evinga, sau falsa apreciere a drepturilor coindivizarilor in masa indiviza datorita ignorarii exi stentei unui testament in favoarea unuia dintre acestia, cazuri in care se consi dera ca este vorba de erori asupra cauzei partajului. Nulitatea absoluta pentru omiterea unui coindivizar la partaj. Omiterea unui coindivizar la partaj constit uie o cauza de nulitate absoluta, intrucat este un viciu profund care afecteaza p artajul si, lasandu-l sub amenintarea unei petitii de ereditate iminente, ii rap este orice regularitate si stabilitate. Ca efect al nulitatii, partajul este desf iintat cu efecte retroactive, ca si cand nu ar fi existat, coindivizarii fiind c onsiderati ca nu au iesit niciodaa din indiviziune. Drepturile dobandite de tert i ulterior partajului asupra bunurilor atribuite in proprietate individuala fiec arui coindivizar nu se desfiinteaza automat, dar vor fi supuse elementului aleat oriu pe care il reprezinta un nou partaj; daca vor cadea din nou in lotul coindi vizarului care le-a constituit, se vor consolida definitiv, iar daca vor cadea i n lotul altui coindivizar se vor rezolutiona cu efecte retroactive . Fructele bu nurilor atribuite individual vor fi pastrate de coindivizarul de buna-credinta c are le-a perceput pe intervalul de timp de la data partajului pana la data anula rii, in timp ce coindivizarul de rea-credita va fi obligat la restituirea acesto ra masei indivize fara nici o exceptie. Partajul bunurilor comune dupa desfacere a casatoriei se poate face: pe cale conventionala pe cale judiciara In cazul par tajului in timpul casatoriei, acesta se poate realiza numai pe cale judiciara. P entru efectuarea partajului conventional, trebuie sa existe acordul unanim si va labil exprimat al sotilor. Partajul judiciar este realizat de instanta de judeca ta. Dreptul de a cere partajul este imprescriptibil, cu alte cuvinte, partajul p oate fi cerut oricand, indiferent de intervalul scurs de la data nasterii starii de indiviziune. In calea partajului pot exista doua obstacole: uzucapiunea de 3 0 de ani si existenta unui act de imparteala. Instanta competenta sa judece proc esul de 73

partaj al bunurilor comune, in cazul in care bunurile sotilor se impart o data c u solutionarea actiunii de divort, cererea de partaj avand caracter accesoriu ac esteia, este judecatoria in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor. In cazul impartirii bunurilor comune ale sotilor cerute pe ca le principala, in timpul casatoriei sau dupa desfacerea casatoriei, competenta s e stabileste potrivit regulilor comune: cand bunurile a caror impartire se cere sunt toate mobile, este competenta instanta de la domiciliul paratului (art. 5 C . proc. civ.) atunci cand exista si bunuri imobile in masa partajabila, este com petenta instanta in a carei raza se afla imobilul (art. 13 C. proc. civ.)cand fi ecare din parti sesizeaza o alta instanta, ambele fiind competente si daca exist a identitate de parti, de obiect si de cauza, instanta cea din urma investita tr imite cauza instantei mai intai sesizate (daca sunt de acelasi grad) sau instant ei de grad mai inalt (daca sunt de grade diferite) (art. 163 C. proc. civ.) 55) Participarea procurorului n procesul civil. Procurorul nu este pur si simplu o pa rte in procesul civil, el avand si atribute specifice in acest proces, din urmat oarele motive: a) Daca partile propriu-zise pot avea aceasta calitate procesuala in orice proces civil, procurorul dobandeste calitatea de parte numai in anumit e procese. b) Procurorul nu a fost parte in raportul civil dedus judecatii si pe care se muleaza, de fapt, raportul procesual, el nu are in procesul civil toate dreprturile si obligatiile specifice unui pati oarecare din proces. c) Chiar at unci cand procurorul exercita actiunea civila, fiind astfel parte principala, cel in numele caruia s-a exercitat actiunea este introdus in proces si dispune de so arta procesului, procurorul devenind astfel, din parte principala, parte alaturata. d) Desi nu a participat in procesul civil, procurorul poate sa exercite caile de atac impotriva hotararii judecatoresti, cu toate ca, de regula, caile de atac s tau doar la dispozitia persoanelor care au participat in judecata, dobandind ast fel calitatea de parte in proces. e) Efectele hotararii judecatoresti, chiar atu nci cand procurorul a exercitat actiunea civila, nu se rasfrang asupra procuroru lui, ci asupra titularilor de drepturi si obligatii la care se refera actiunea s i hotararea judecatoreasca. f) Procurorul isi exercita atributiile sale si in pr ocesul civil, si numai in subsidiar el isi exercita drepturile si obligatiile pr ocesuale. Potrivit art. 45, c.pr.civ. formele de participare a procurorului in p rocesul civil sunt urmatoarele: Procurorul exercita actiunea civila in cauzele c e-i privesc pe minori, persoane puse sub interdictie sau disparuti. In textul ac tual, spre deosebire de cel trecut, nu se mai face mentiune cu privire la imposi bilitatea procurorului de a exercita si sanctiunile strict personale. Practica j udiciara considera ca actiunea strict personala este o actiune intim legata de p ersoana. Procurorul, 74

exercitand actiunea, este parte principala in proces. Partea poate renunta la jude cata, la dreptul dedus judecatii si poate incheia o tranzactie. Procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, chiar daca nu el este acela care a exerci tat actiunea civila, daca considera necesar pentru apararea drepturilor si liber tatilor participantilor in proces. Procurorul poate exercita orice cale de atac impotriva hotararii judecato-resti, chiar daca nu a participat la judecata. In c azul in care procurorul a participat la judecata termenul pentru exercitarea cai i de atac curge pentru el de la comunicarea hotararii. In cazul in care nu a par tcipat la judecata termenul pentru exercitarea caii de atac curge de la pronunta rea hotararii. Procurorul supravegheaza respectarea legii in actiunea in punere in execu-tare a hotararii judecatoresti ori a altor titluri executorii. El veghe aza la respectarea legii numai daca aceasta vizeaza interesele minorilor, persoa nelor puse sub interdic-tie sau disparutilor. Desi din formularea art. 45 ar rez ulta ca procurorul urmareste doar punerea in executare a titlurilor executorii, trebuie sa intelegem ca el, de fapt, supravegheaza, sub aspectul legalitatii, in treaga activitate de executare silita astfel incat va putea sa faca contestatie la titlu, contestatie la o operatiune de executare silita ori va putea sa ceara intoarcerea executarii. 56) Perimarea. Lasarea in nelucrare a unei cauze timp in delungat, atrage consecinta perimarii procesului. Este o sanctiune procesuala ce consta in stingerea procesului in faza in care se gaseste si se bazeaza pe prez umtia de desistare a partii de la cererea facuta dedusa din faptul inactivitatii in judecata. Institutia perimarii are la baza doua idei: ideea de renuntare tac ita dedusa din nestaruinta partii vreme indelungata in judecata si ideea de sanc tiune pentru lasarea in nelucrare a procesului. Orice cerere de chemare in judec ata apel, recurs, revizuire si orice alta cerere de reformare sau revocare se pe rima de drept, chiar impotriva incapabililor, daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de 1 an. Cererile care nu obliga instanta la judecarea lor in fond nu sunt supuse perimarii : luarea masurilor asiguratorii. Opereaza impotriva tut uror partilor din proces. Ori de cate ori in proces mai multi reclamanti sau par ati perimarea isi produce efectele fata de toate partile deopotriva. Conditiile in care opereaza perimarea : cererea trebuie sa fi dat nastere unei activitati j udiciare de fond prin aplicarea regulilor comune de procedura; cererea trebuie s a fi ramas in nelucrare timp de 1 an in materie civila si 6 luni in materie come rciala. Oricare dintre parti poate solicita intreruperea perimarii sau instantei din oficiu. In cazul coparticiparii procesuale actul de procedura intrerupator de perimare al unuia foloseste si celorlati. Sunt trei cazuri in care curgerea t ermenului de 75

perimare este suspendata : opereaza o cauza de suspendare facultativa a judecati i, termenul de perimare nu curge pe perioada cat tine suspendarea; cand opereaza o cauza de suspendare a judecatii legala de plin drept, termenul de perimare nu curge timp de 3 luni de la data cand s-a petrecut faptul care a determinat susp endarea; partea este impiedicata a sta in judecata dintr-o imprejurare mai presu s de vointa sa, cursul perimarii este suspendat pe intreaga perioada cat dureaza acea impiedicare. Pentru ca perimarea sa opereze, procesul trebuie sa fi ramas in nelucrare din vina partii. Partea nu se considera a fi in culpa in urmatoarel e cazuri :cand actul de procedura urma sa fie indeplinit din oficiu; fara vina p artii cererea nu a ajuns la instanta competenta; cererii nu i se poate fixa term en de judecata. Termenul de perimare curge de la data ultimului act de procedura indeplinit in cauza :timbrarea actiunii, data la care cererea a ajuns la instan ta competenta sa o judece. Perimarea opereaza de drept prin implinirea termenulu i de 1 an in materie civila si de 6 luni in materie comerciala. Se constata din oficiu sau la cererea partii interesate. Partile interesate pot invoca perimarea printr-o cerere directa sau pe cale de exceptie. Presedintele instantei va repu ne cauza pe rol fixandu-i termen de judecata. Se va dispune citarea partilor. Se va asculta mai intai darea de seama sau concluziile partilor asupra motivelor c are au determinat lasarea in nelucrare a cauzei. Daca se constata ca perimarea a operat se pronunta printr-o hotarare ce poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la pronuntare. Perimarea stinge procesul impreuna cu toate actele de procedura efectuate pana in momentul ramanerii in nelucrare a cauzei. Nu stinge nici drept ul pretins de reclamant si nici dreptul la actiune. 57) Prescripia dreptului de a cere executarea silit. Dreptul de a cere executarea silita se prescrie in termen de 3 ani, daca legea nu prevede altfel. In cazul ti tlurilor emise in materia actiunilor reale imobiliare, termenul de prescriptie e ste de 10 ani. Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de a cere executarea silita. Prin implinirea termenului de prescriptie o rice titlu executoriu isi pierde puterea executorie. Cursul prescriptiei se susp enda:a) in cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescript ie a dreptului material la actiune; b) pe timpul cat suspendarea executarii sili te este prevazuta de lege ori a fost stabilita de instanta sau de alt organ juri sdictional competent; c) atata timp cat debitorul isi sustrage veniturile si bun urile de la urmarire; d) in alte cazuri prevazute de lege. Dupa incetarea suspen darii, prescriptia isi reia cursul, socotindu-se si timpul scurs inainte de susp endare.Prescriptia nu se suspenda pe timpul 76

cat executarea silita este suspendata la cererea creditorului urmaritor. Cursul prescriptiei se intrerupe:a) pe data indeplinirii de catre debitor, inainte de i nceperea executarii silite sau in cursul acesteia, a unui act voluntar de execut are a obligatiei prevazute in titlul executoriu ori a recunoasterii, in orice al t mod, a datoriei; b) pe data depunerii cererii de executare, insotita de titlul executoriu, chiar daca a fost adresata unui organ de executare necompetent; c) pe data trimiterii spre executare a titlului executoriu; d) pe data indeplinirii in cursul executarii silite a unui act de executare; e) pe data depunerii cerer ii de reluare a executarii, f) in alte cazuri prevazute de lege. Dupa intreruper e incepe sa curga un nou termen de prescriptie. Prescriptia nu este intrerupta d aca cererea de executare a fost respinsa, anulata sau daca s-a perimat ori daca cel care a facut-o a renuntat la ea. Dupa implinirea termenului de prescriptie c reditorul poate cere repunerea in acest termen, numai daca a fost impiedicat sa ceara executarea datorita unor motive temeinice.Cererea de repunere in termen se introduce la instanta de executare competenta, in termen de 15 zile de la incet area impiedicarii. 58) Prima zi de nfiare. Este socotita ca prima zi de infatisare a ceea in care partile, legal citate, pot pune concluzii. Cel dintai termen intr-u n litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii. La prim a zi de infatisare reclamantul isi poate modifica actiunea in ceea ce priveste o biectul ei sau chemarea in judecata a altor persoane, iar paratul poate formula cererea reconventionala si poate introduce terte persoane in proces, de exemplu, chemarea in garantie. De asemenea, partile au posibilitatea de a ridica excepti ile si de a cere probe si contraprobe. Pentru identificarea momentului numit pri ma zi de infatisare se cer a fi indeplinite 2 conditii : partile sa fi fost lega l citate si partile sa poata puna concluzii. Acest moment reprezinta inceputul f azei publice si contradictoriu a procesului. Nu trebuie confundata cu primul ter men de judecata. Din acest moment se leaga posibilitatea efectuarii unor acte pr ocesuale menite a intrebi cadrul procesual al procesului si de a complini anumit e deficiente semnalate pana la acea data. Neefectuarea acestor acte pana la term enul considerat prima zi de infatisare atrage sanctiunea decaderii din dreptul d e a le mai putea indeplini ulterior. Reclamantul are dreptul de a cere instantei un nou termen pana la prima zi de infatisare pentru intregirea sau modificarea cererii de chemare in judecata sau pentru a propune noi probe. Intregirea cereri i se refera la complinirea unor lipsuri precum : aratarea motivelor de fapt si d e drept, indicarea domiciliului partilor, calitatea procesuala. Modificarea vize aza schimbarea unor elemente indicate gresit : temeiul de drept al actiunii, obi ectul cererii. Intregirea sau modificarea cererii 77

poate fi ceruta numai daca cererea se judeca pentru prima data in fond. Cererea de chemare in judecata nu se considera modificata si nu se vada termen, luandu-s e act de declaratiile verbale ale reclamantului in incheierea de sedinta in urma toarele cazuri:cand se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii; cand se mareste / micsoreaza catemea sau obiectul cererii; cand se solutioneaza valo area obiectului pierdut/ pierit; cand se inlocuieste cererea in constatare print r-o cerere in realizarea dreptului sau dimpotriva, in cazul in care cererea in c onstatare poate fi primita. Paratul care nu a depus intampinarea la prima zi de infatisare trebuie sa-si anunte verbal, probele, apararile de care urmeaza sa se foloseasca. Chemarea in judecata a altor persoane, chemarea in garantie, cand s unt facute de catre parat, precum si aratarea titularului dreptului trebuie facu te pana la prima zi de infatisare. In caz contrar de sanctioneaza cu judecarea l or separata. Dovezile, probele care nu au fost cerute pana la prima zi de infati sare sub sanctiunea decaderii nu vor mai putea fi invocate in cursul dezbaterilo r decat cu exceptia urmatoarelor cazuri: cand nevoia administarrii dovezii ar re iesi din dezbateri si partea nu o poate prevedea; cand administrarea dovezii nu impune amanarea judecatii; cand dovada nu a fost propusa in conditiile legii din cauza nestiintei sau lipsei de pregatire a partii ce nu a fost asistata sau rep rezentata de avocat. 59) Proba prin audierea martorilor. Propunere. Admisibilita te. Obligaia de a depune mrturie. Prezentarea i ascultarea martorilor. Aprecierea p robei. Marturia este o relatare orala facuta de o persoana, in fata instantei de judecata, cu privire la acte sau fapte litigioase savarsite in trecut si despre care are cunostinta personal. Martorii sunt persoane straine de procesul civil, care relateaza in fata instantei de judecata despre actele sau faptele privitoa re la pricina care se judeca, ce pot servi la judecarea ei. Regula generala in m aterie de administrare a probei cu martori este ca faptele juridice pot fi doved ite neingradit cu martori. Problema admisibilitatii probei cu martori este regle mentata in art. 1191-1198 Cod civil. Prin art. 1191 se instituie doua interdicti i in legatura cu dovada prin martori a actelor juridice: interdictia de a dovedi cu martori actele juridice a caror valoare depaseste 250 lei, pecum si,interdic tia de a dovedi cu martori impotriva si peste masura unui inscris. Aceste reguli nu au caracter imperativ. Proba cu martori devine admisibila in cazurile expres prevazute de lege, analizate ca exceptii de la regulile prevazute de art. 1191 Cod civil: inceputul de dovada scrisa, imposibilitatea preconstruirii probei scr ise, imposibilitatea conservarii probei scrise. Martori pot fi numai persoanele fizice care au cunostinta despre faptele ce formeaza obiectul judecatii, fara co nditie de varsta, dar, la aprecierea depozitiei 78

minorului de sub 14 ani ca si la persoanele vremelnic lipsite de discernamant, i nstanta va tine seama de situatia speciala a martorului. Exceptie de la aceasta regula fac: rudele si afinii pana la gradul trei inclusiv; sotul sau fostul sot; interzisii judecatoresti; cei condamnati pentru marturie mincinoasa. Dupa incuv iintarea probei, instanta dispune citarea martorilor, ei urmand a fi ascultati i n instanta sau la locuinta lor, atunci cand sunt impiedicati sa vina in instanta . Fiecare martor va fi ascultat deosebit, cei neascultati neputand fi de fata. A scultarea martorilor va fi realizata de catre instanta cu respectarea stricta a prevederilor codului de procedura, care reglementeaza aceasta materie. In apreci erea probei cu martori exista anumite practici judecatoresti avand de rezolvat s uccesiv doua probleme: daca martorul este sincer, iar apoi,presupunand ca martor ul este de buna credinta, daca declaratia lui corespunde realitatii. Marturisire a prezinta urmatoarele caractere: este un act unilateral de vointa, constituie u n mijloc de proba, este un act personal, este un act expres. Marturisirea extraj udiciara poate fi scrisa sau verbala si este facuta in afara judecatii procesulu i in care se foloseste aceasta proba. Marturisirea judiciara se obtine in cursul judecatii inaintea judecatorului, prin intermediul interogatoriului, dar ea poa te fi si spontana, inscriindu-se in incheierea de sedinta. Dupa modul de exprima re, marturisirea poate fi: marturisire expresa, sau marturisire tacita. Dupa str uctura: marturisirea simpla sau fara rezerve; marturisirea calificata; marturisi rea complexa, prin care, se recunoaste de catre parat a faptului pretins de recl amant, dar si a un alt fapt, ulterior, care anihileaza pe primul. In principiu, marturisirea este admisibila in toate materiile. Insa art. 612 alin. final, C.pr . civ., interzice folosirea interogatoriului pentru dovedirea motivelor de divor t, iar art. 31 alin. 2 C. pr. Civ. nu permite utilizarea interogatoriului ca mij loc de dovada a motivelor de recuzare. De asemenea, marturisirea nu este admisib ila nici atunci cand: prin admiterea ei s-ar eluda dispozitii imperative ale leg ii, ori s-ar putera ajunge la pierderea unui drept la care nu se poate renunta, sau care nu poate face obiectul unei tranzactii, si nici cand legea cere ca unel e fapte judiciare sa fie dovedite prin anumite mijloace de proba, prevazute in m od expres. Marturisirea nu poate fi luata decat in intregime impotriva celui car e a marturisit., consacrandu-se astfel regula indivizibilitatii marturisirii judic iare.Potrivit art. 218 Cod civil, interogatorul se va incuviinta numai cand este vorba de chestiuni de fapt si cu respectarea urmatoarelor cerinte: faptele sa f ie personale ale partii chemate in instanta, faptele sa fie in legatura cu prici na, putand duce la rezolvarea ei (deci faptele pertinente si concludente). Din p unct de vedere al efectelor, se pot distinge trei situatii: cand partea chemata la interogator tagaduieste faptele aratate de partea adversa, aceasta din urma t rebuie sa-si dovedeasca sustinerile cu alte mijloace de proba, atitudinea de ner ecunoastere neavand nici un efect probatoriu; cand partea chemata la interogator refuza 79

nejustificat sa se prezinte in fata instantei sau, desi se prezinta, refuza fara motive temeinice sa raspunda la interogatoriu, instanta poate socoti aceste imp rejurari ca o marturisire deplina sau doar ca un inceput de dovada in folosul pa rtii potrivnice; cand partea chemata la interogatoriu se prezinta si recunoaste sustinerile adversarului, ne aflam in prezenta unei marturisiri simple, califica ta sau complexa. 60) Proba prin nscrisuri. Definiie, clasificare, aspecte generale . Prin inscris se intelege orice declaratie despre un act sau fapt juridic, facu ta prin scrieri de mana sau dactilografiere, litografiere sau imprimare, pe hart ie sau orice material (panza, lemn, metal, etc.). Inscrisurile reprezinta unul d in cele mai importante mijloace de proba, usor de pastrat, usor de administrat i n fata instantei si greu alterabil prin trecerea timpului, iar uneori constituie chiar conditia de valabilitate a actului juridic ce urmeaza a fi probat.Ca mijl oc de probatiune judiciara, inscrisurile se clasifica in: inscrisuri preconstitu ite, intocmite cu intentia de a fi folosite ca mijloc de proba in cazul ivirii u nui eventual litigiu si, inscrisuri nepreconstituite, acele inscrisuri care nu s -au intocmit in scopul de a fi folosite ca mijloc de proba intr-un litigiu, dar care in mod accidental si in lipsa de alte mijloace de proba, sunt totusi utiliz ate pentru dovedirea raportului juridic litigios. Inscrisurile sub semnatura pri vata sunt inscrisuri intocmite de parti, fara interventia unui organ de stat si semnate de partile sau partea care le emana. In principiu, singura conditie care se cere pentru valabilitatea inscrisului sub semnatura privata este semnatura p artilor, care trebuie executata de mana partilor (manuscrisa), chiar daca inscri sul poate fi scris de mana (de una din parti, de ambele parti sau de un tert), d actilografiat, litografiat sau imprimat. In unele cazuri, legea cere si unele co nditii speciale: testamentul olograf trebuie scris in intregime, datat si semnat de mana testatorului, formalitatea multiplului exemplar, ceruta in cazul inscri surilor care constata conventii sinalagmatice pentru ca, fiecare din partile con ventiei sa o poata dovedi in caz de eventual litigiu, mentiunea bun si aprobat; ceruta in cazul inscrisului sub semnatura privata care constata conventii din ca re se nasc obligatii ale uneia din parti fata de alta. In afara de inscrisurile autentice si inscrisurile sub semnatura privata, Codul civil se refera si la: re gistrele comerciantilor, registrele, caietele sau hartiile casnice, mentiunea cr editorului pe titlul de creanta, facturi acceptate, corespondenta, telegrame si registrele partilor. Partile vor anexa la cererea de chemare in judecata si la i ntampinare copii certificate de pe inscrisurile folosite ca mijloace de proba, s au daca nu au procedat astfel, le vor depune la prima zi de infatisare. 61) Prob a prin prezumii. 80

Prezumtiile sunt consecintele pe care magistratul sau legea le trag dintr-un fap t cunoscut la un fapt necunoscut (art. 1199 C. civ.). Prezumtiile sunt probe ind irecte, reprezentand concluziile trase de lege sau judecata, de la un fapt cunos cut la un fapt necunoscut, pentru stabilirea raportului juridic dintre parti, es te necesar sa se apeleze la inductia sau deductia realitatilor imprejurarilor ca zului, pe calea rationamentelor de la cunoscut la necunoscut.In esenta, prezumti a este o presupunere facuta de legiuitor sau de catre judecator, in cursul judec arii procesului civil.Din art. 1199 Cod civil rezulta ca prezumtiile pot fi: leg ale determinate special prin lege- si simple care nu sunt stabilite de lege, ci lasa e la luminile si intelepciunea magistratului. Art. 1202 al. 1 Cod civil precizeaz a ca nici o dovada nu este primita impotriva prezumtiilor legale, cand legea, in temeiul unei astfel de prezumtii, anuleaza un act oarecare, ori nu da drept a s e reclama in judecata, cu exceptia cazurilor in care legea permite dovada contra ra si afara de ceea ce se va zice in privinta marturisirii ce ar face o parte in judecata. De aici rezulta ca prezumtiile legale sunt de doua feluri: absolute, iuris et de iure, impotriva carora nu este permisa dovada contrara, si relative, iuris tantum, impotriva carora se poate face dovada contrara; majoritatea prezu mtiilor legale este formata din prezumtii relative. Legea determina expres, limi tativ prezumtiile legale. In art. 1200 Cod civil sunt date ca exemplu patru cazu ri: declararea ca nule a unor acte pe motiv ca sunt facute in frauda legii, doba ndirea dreptului de proprietate sau liberatiunea unui debitor, atunci cand acest ea rezulta din anumite imprejurari determinate, liberatiunea rezultata din anumi te imprejurari de fapt, puterea de luuru judecat, care prezuma ca hotararea jude catoreasca ramasa irevocabila corespunde adevarului. Exista si o categorie inter mediara sau mixta de prezumtii legale, prezentata uneori ca o subdiviziune a pre zumtiilor legale relative, care pot fi combatute, dar numai de anumite persoane sau numai prin anumite mijloace de proba. Concluziile logice pe care judecatorul le poate trage de la un fapt cunoscut la unul necunoscut si care nu sunt determ inate prin lege se numesc prezumtii simple. Prezumtiile simple se pot baza pe an umite mijloace de proba directe sau pe anumite imprejurari ce permit judecatorul ui sa traga concluzia existentei sau inexistentei faptului care trebuie probat. Prezumtiile simple pot fi: deductive cand se desprinde o concluzie practica dint r-una generala si inductive daca se desprinde o concluzie generala din mai multe concluzii practice. Prezumtiile simple se pot baza pe anumite mijloace de proba directe sau pe anumite imprejurari ce permit judecatorului sa traga concluzia e xistentei sau inexistentei faptului care trebuie probat. Pentru admisibilitatea prezumtiilor simple se cer doua conditii: prezumtia sa aiba o greutate si puterea de a naste probabilitatea, si sa fie admisibila proba cu martori, afara numai dac a un act nu este atacat ca s-a facut prin frauda, dol sau violenta. 81

62) Procedura asigurrii dovezilor. Oricine are interes sa constate de urgenta mar turia unei persoane, parerea unui expert, starea unor lucruri, mobile sau imobil e, sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt ori a unui drept, va putea cere administrarea acestor dovezi daca este primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor. Cererea poate fi facuta chiar daca nu este primejdie in intarziere, in cazul cand paratul isi da invoirea.Cererea se va indrepta, inainte de judecata, la judecatoria in circumscriptia careia se afl a martorul sau obiectul cercetarii, iar in timpul judecatii, la instanta care ju deca pricina. Partea va arata in cerere dovezile a caror administrare o pretinde , faptele ce voieste sa dovedeasca, precum si primejdia intarzierii sau invoirea paratului. Paratul nu este obligat sa depuna intampinare. Instanta va hotari pr in incheiere data in camera de consiliu. In caz de primejdie in intarziere, inst anta va putea incuviinta cererea si fara citarea partilor. Administrarea dovezii va putea fi facuta de indata sau la termenul ce se va fixa. Incheierea instante i este executorie si poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronun tare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara c itarea lor.Incheierea data in timpul judecarii unei pricini nu poate fi atacata decat o data cu fondul. Orice persoana care are interes sa constate de urgenta o anumita stare de fapt care ar putea sa inceteze ori sa se schimbe pana la admin istrarea dovezilor va putea cere instantei in circumscriptia careia urmeaza sa s e faca constatarea sa delege un executor judecatoresc din aceeasi circumscriptie sa constate la fata locului aceasta stare de fapt. Presedintele poate incuviint a facerea constatarii fara instiintarea aceluia impotriva caruia se cere. Proces ul-verbal de constatare va fi comunicat in copie celui impotriva caruia s-a facu t constatarea, daca nu a fost de fata. El va face dovada pana la dovada contrari e. In caz de primejdie in intarziere, administrarea dovezii si constatarea prin executori judecatoresti se vor putea face si in zilele de sarbatoare si chiar in afara orelor legale, cu incuviintarea anume a magistratului. Dovezile administr ate in conditiile mai sus prevazute pot sa fie folosite si de partea care nu a c erut administrarea lor. Cheltuielile facute cu administrarea dovezilor vor fi ti nute in seama de instanta care judeca pricina in fond. 82

63) Procedura de judecat a apelului. Atributele apelului sunt urmatoarele: a) Cal e de atac ordinara -; Poate fi exercitat pentru orice motive de drept sau de fap t. b) Cale de atac comuna -; Se afla la dispozitia oricareia dintre partile din proces. c) Cale de atac de reformare -; Solutionarea lui apartine instantei iera rhic superioare aceleia care a pronuntat hotararea atacata. d) Cale de atac devo lutiva -; In cadrul solutionarii apelului, instanta de control judiciar poate sa reabordeze fondul litigiului sub toate aspectele acestuia. Totusi, caracterul d evolutiv al apelului e marginit de doua reguli: Atat cat s-a judecat in fond se judeca si in apel si atat devolueaza judecata in apel, cat s-a cerut de catre pa rtea apelanta. Pe temeiul principiului disponibilitatii, partea poate sa atace d oar anumite chestiuni pe care o intereseaza. e) Atat termenul de apel, cat si ju decata in apel sunt suspensive de executarea hotararii atacate, exceptand situat ia cand hotararea a fost data de instanta de fond cu executie vremelnica, proviz orie, fie in temeiul legii, fie la cererea partii.Sau consacrat doua noi forme d e apel: aderarea la apel si declararea apelului. Orice cerere ulterioara alteia principale este incidentala. Asadar, avem trei forme de apel: un apel principal si doua forme de apel incidentale. Intre apelul principal si cel incidental pot fi stabilite urmatoarele deosebiri: a) Apelul principal poate fi exercitat de or icare parte din proces, in timp ce apelul incidental poate fi exercitat numai de catre intimat (adica de acea parte din proces care a dobandit calitatea de inti mat in urma exercitarii apelului principal). b) Apelul principal poate fi exerci tat impotriva oricareia dintre partile la judecata in fond. Aderarea la apel se exercita impotriva apelantului principal. Decla-rarea apelului poate fi exercita ta si impotriva altui intimat sau a altei persoane care a participat la judecata in fond. c) Apelul principal se exercita independent de existenta unui alt apel , in timp ce apelul incidental se exercita numai daca exista deja un apel princi pal. d) Daca legea nu prevede altfel in mod expres, apelul principal se exercita in termen de 15 zile de la comunicarea hotararii date, in timp ce apelul incide ntal, spune legea, poate fi exercitat chiar si dupa implinirea termenului de ape l (pana la prima zi de infatisare). e) Apelul principal nu poate fi exercitat da ca respectiva parte a achiesat la hotararea pronuntata in fond, in timp ce apelu l incidental poate fi exercitat chiar daca partea a achiesat la hotararea pronun tata in fond, putandu-se considera ca achiesarea ei expresa sau tacita s-a facut sub conditia neexercitarii apelului nici de catre cealalta parte. f) Potrivit a rt. 288, c.pr.civ., apelul principal, sub sanctiunea nulitatii acestuia, trebuie depus la instanta a carei hotarare se ataca. In schimb, apelul incidental se de pune direct la instanta de apel (de control judiciar). Obiectul apelului il cons tituie hotararea pronuntata in fond de judecatorii si tribunale, daca legea nu p revede direct calea de atac a 83

recursului. O data cu exercitarea apelului impotriva hotararii pronuntate in fon d se consi-dera atacate si toate incheierile date in acea judecata, exceptand si tuatiile cand unele incheieri pot fi atacate separat de fond, inaintea acestuia. Nu fac obiectul apelului: hotararile date in materie de pensie alimentara si in tretinere; hotararile date in materie civila, privind pretentii de pana la 200 m il. lei; hotararile date in actiuni posesorii; hotararile date in actiuni privin d inregistrari in registrele de stare civila; hotarararile date pentru rezolvare a conflictului de competenta in materie de perimare;In toate aceste situatii ave m calea de atac a recursului. Subiectele apelului: partile; Ministerul Public; a lte autoritati (Ex: autoritatea tutelara), in conditiile unor legi speciale. Est e, de regula, de 15 zile de la momentul comunicarii hotararii. Efectele apelului : Dezinvestirea (Desesizarea) instantei care a pronuntat hotararea atacata si in vestirea instantei de apel. Aceasta operatiune este necesara intrucat instanta d e apel nu se poate investi din oficiu, spre deosebire de instanta de fond. Atat termenul de apel, cat si apelul propriu-zis suspenda executarea hota-rarii ataca te, exceptand hotararea judecatoreasca cu executie vremelnica (Ex: hota-rarea pe ntru despagubire in caz de accident de munca, pentru plata salariilor sau a aloc atiilor), deoarece apelul are caracter devolutiv, astfel incat reabordandu-se fo ndul, ar fi posibil sa se dea o cu totul alta solutie. Efectul devolutiv se refe ra la posibilitatea instantei de apel de a reaborda fondul litigiului. In apel, daca apelul este admis, instanta va putea proceda la rejudecarea fon-dului litig iului. Aceasta insa sub guvernamantul a doua limite (restrictii) exprimate prin adagiile tantum devolutum cuantum indicati (Atat devolueaza in apel, cat s-a jud ecat deja in prima instanta) si tantum devolutum cuantum apelatum. Intampinarea in apel este obligatorie si trebuie depusa cu cel putin 5 zile inaintea termenul ui de judecata. Solutiile la care se poate opri instanta de apel sunt:respingere a apelului ca nefondat. In aceasta situatie, hotararea primei ins-tante devine d efinitiva si este susceptibila de atac cu recurs; evocarea fondului de catre ins tanta de apel. Aceasta s-ar putea opri atunci cand prima instanta a respins sau a anulat cererea de chemare in judecata si instanta de apel considera apelul int emeiat. Nu mai opereaza adagiul tantum devolutum cuantum apelatum, dar ramane op erabil adagiul tantum devolutum cuantum indicati, judecata in apel neputand fi o noua judecata decat cea care s-a dorit a se realiza la nivelul primei instante; admiterea apelului, dar cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanta, atunci cand aceasta nu a abordat fondul pentru ca nu s-a considerat competenta, iar instanta de apel nu se considera nici ea competenta; admiterea apelului si retinerea cauzei pentru judecare (reprezinta regula), daca instanta de apel este competenta sa rezolve litigiul.In apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se potalte cereri n oi. Exceptiile de procedura si alte asemenea mijloace de 84

aparare nu sunt considerate cereri noi. Se vor putea cere insa dobanzi, rate, ve nituri ajunse la termen si orice alte despagubiri ivite dupa darea hotararii pri mei instante. De asemenea,va putea solicita compensatia legala.Instanta de apel va putea incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate laprima inst anta, precum si administrarea altor probe, daca le considera necesare pentru sol utionarea cauzei. Instanta de apel poate pastra ori schimba in tot sau in parte hotararea atacata. In cazul in care se constata ca, in mod gresit, prima instant a a rezolvat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va desfiinta hota rarea atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante. Daca hotarare a a fost desfiintata pentru lipsa de competenta, cauza se trimite spre judecare instantei competente sau altui organ cu activitate jurisdictionala competent. 64 ) Procedura de judecat a cererii de partaj judiciar faze (etape) Acte necesare pe ntru introducerea actiunii de partaj: cerere de chemare in judecata; acte doveditoare privind proprietatea bunurilor;dovada achitare taxa de timbru judici ar + timbru judiciar Cererea de chemare in judecata trebuie sa contina: nume, do miciliu sau resedinta partilor numele, calitatea, sediul profesional in cazul re prezentarii prin avocat obiectul cererii motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cere re. Instanta competenta sa judece procesul de partaj al bunurilor comune, in caz ul in care bunurile sotilor se impart o data cu solutionarea actiunii de divort, cererea de partaj avand caracter accesoriu acesteia, este judecatoria in circum scriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor. In cazul impart irii bunurilor comune ale sotilor cerute pe cale principala, in timpul casatorie i sau dupa desfacerea casatoriei, competenta se stabileste potrivit regulilor co mune: cand bunurile a caror impartire se cere sunt toate mobile, este competenta instanta de la domiciliul paratului (art. 5 C. proc. civ.) atunci cand exista s i bunuri imobile in masa partajabila, este competenta instanta in a carei raza s e afla imobilul (art. 13 C. proc. civ.) cand fiecare din parti sesizeaza o alta instanta, ambele fiind competente si daca exista identitate de parti, de obiect si de cauza, instanta cea din urma investita trimite cauza instantei mai intai s esizate (daca sunt de acelasi grad) sau instantei de grad mai inalt (daca sunt d e grade diferite) (art. 163 C. proc. civ.) Conform dispozitiilor art. 6732 C. pr . civ., cererea de partaj trebuie sa arate persoanele intre care urmeaza a avea loc imparteala, titlul de mostenire al fiecareia dintre acestea, bunurile supuse impartelii, evaluarea acestora dupa aprecierea reclamantului, locul unde se afl a si persoanele care le detin sau le administreaza. 85

Daca exista trei sau mai multi coindivizari, partajul poate fi realizat si parti al, doar fata de unul sau unii dintre coindivizari, restul, la cererea lor, rama nand in indiviziune. Partajul partial este insa inadmisibil atunci cand toti coi ndivizarii solicita iesirea din indiviziune. Toate pretentiile reciproce dintre succesori care au legatura cu mostenirea vor fi rezolvate in cadrul procesului d e partaj . Este vorba, de pida, de plata echivalentului lipsei de folosinta a un ui bun succesoral de catre un singur coindivizar in afara unui partaj de folosin ta, de indemnizarea coindivizarilor care au facut cheltuieli necesare si utile c u unul sau altul din bunurile succesorale, de aducrea la partaj a fructelor prod use de bunurile succesorale de la data deschiderii mostenirii si pana la pataj e tc. Cand masa succesorala supusa partajului este compusa din doua sau mai multe mosteniri succesive (de pilda, copiii impart mostenirile ramase dupa tatal si ma ma lor care au decedat unul dupa altul la un anumit interval de timp), se va pro ceda la partaj in ordinea deschiderii acestora .Cand obiectul partajului il form eaza o mostenire care nu ridica probleme deosebite de evaluare a bunurilor succe sorale si de atribuire a acestora, instanta de judecata va proceda direct prin h otararea pe care o pronunta, mai intai, la stabilirea bunurilor supuse imparteli i, a persoanelor cu vocatie la acestea, a cotelor-parti ce se cuvin fiecarui mos tenitor, a creantelor pe care mostenitorii le au unii fata de altii, precum si a pasivului mostenirii, dupa care se va proceda la atribuirea in natura a loturil or si la stabilirea eventualelor sulte pentru echilibrarea valorica a acestora i ntre fostii coindivizari. Daca mostenirea nu poate fi impartita direct de instan ta intrucat sunt necesare masuratori sau evaluari ale bunurilor care compun masa de impartit, instanta de judecata va proceda mai intai la stabilirea printr-o i ncheiere de admitere in principiu a cererii de partaj a bunurilor supuse imparte lii, a persoanelor care au vocatie la mostenire, a cotelor-parti ce revin acesto ra din mostenire, a creantelor pe care coindivizarii le au unii fata de altii, p recum si a pasivului succesiunii, dupa care, prin aceeasi incheiere, se va desem na un expert pentru evaluarea bunurilor si propuneri de formare a loturilor ce u rmeaza a fi atribuite coindivizarilor Aceasta incheiere este interlocutorie, fii nd obligatorie pentru judecatorii fondului. Incheierea de admitere in principiu poate fi completata printr-o noua incheiere daca dupa .pronuntarea celei dintai, dar inainte de pronuntarea hotararii de imparteala se constata ca exista si alt i coindivizari sau alte bunuri supuse impartelii despre care nu s-a discutat. De asemenea, conform aceluiasi text de lege, cu acordul tuturor coindivizarilor, i nstanta de judecata poate scoate un bun care a fost cuprins din eroare in masa d e impartit. Egalitatea in drepturi a coindivizarilor si echitatea partajului imp un stabilirea valorii de circulatie a bunurilor indivize la data impartelii, dar avandu-se in vedere starea acestora din momentul deschiderii mostenirii ; dimin uarea sau sporul de valoare trebuie sa fie suportata, respectiv sa profite, tutu ror 86

coindivizarilor in proportia cotei-parti ce revine fiecaruia din mostenire . Pri ncipiul atribuirii bunurilor succesorale in natura. Loturile formate de expert pe cat este posibil corespunzand valorii cotei-parti ce revine fiecarui coindivi zar din mostenire -; vor fi atribuite in principiu in natura de instanta, respec tandu-se in masura posibilului dispozitiile art. 741 alin. 1 C. civ. conform car ora la formarea loturilor si compunerea partilor, trebuie sa se dea in fiecare pa rte, pe cat se poate, aceeasi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau d e creante de aceeasi natura si valoare. De aceea, fara consimtamantul coindivizar ilor, este nelegala atribuirea tuturor bunurilor succesorale unuia (unora) dintr e coindivizari iar celorlati numai a cotravalorii in bani, atata timp cat atribu irea in natura este posibila . Cu toate acestea, pentru evitarea diminuarii valo rii economice a bunurilor succesorale (mai ales a imobilelor), se va evita imbuca tatirea peste masura a mostenirilor si diviziunea exploatatiilor (art. 741 alin. 2 C. civ.) , ceea ce inseamna ca, in cele din urma, componenta lorturilor este o c hestiune de apreciere de fapt, iar nu de drept. Pentru formarea si atribuirea lo turilor instanta de judecata va tine seama, daca este cazul, de acordul partilor , iar in lipsa acestuia de criterii cum ar fi: marimea cotei-parti ce revine fie caruia din masa bunurilor de impartit; natura bunurilor; domiciliul si ocupatia partilor; faptul ca unii dintre coindivizari au adus imbunatatiri bunurilor succ esorale cu acordul celorlalti etc. (art. 6739 C. pr. civ.) . Nici unul din acest e criterii nu poate fi absolutizat in dauna celorlalte, impunandu-se corelarea l or . Eventuala diferenta valorica intre loturi (unii coindivizari primind loturi care depasesc valoarea cotei-parti ce le revine din mostenire) va fi compensata prin plata unor sume de bani (sulte) in favoarea coindivizarilor ale caror lotu ri au valoare mai mica decat cota lor parte (art. 742 C. civ. si art. 6735 alin. 2 C. pr. civ.). Obligatia de plata a sultei stabilite in sarcina mai multor coi ndivizari este divizibila, iar nu solidara, fiecare fiind tinut la plata doar pe ntru partea sa, iar nu pentru intreg . Neplata sultei la termen nu poate atrage rezolutiunea partajului (acesta nu este o vanzare), ceilalti coindivizari neavan d alta solutie decat aceeea de a urmari silit bunurile debitorului . Atribuirea provizorie sau definitiva a bunurilor succesorale unui singur coindivizar. In co nformitate cu dispozitiile art. 67310 alin. 1 C. pr. civ., daca imparteala in na tura a unui bun (sau chiar a intregii succesiuni) nu este posibila sau daca acea sta ar cauza o diminuare sau o modificare pagubitoare a valorii sale economice, la cererea unuia sau mai multora dintre coindivizari, instanta de judecata va pr oceda, printr-o incheiere, la atribuirea provizorie a intregului bun celui care a solicitat acest lucru sau, daca mai multi coindivizari au solicitat aceasta, c elui desemnat de instanta conform criteriilor de atribuire mentionate mai sus (s upra nr. 717), stabilindu-se termenul in care trebuie varsate sultele cuvenite c elorlalti coindivizari.Daca cel in favoarea caruia s-a facut atribuirea provizor ie achita la termenul 87

stabilit sumele cuvenite celorlalti coindivzari, instanta ii va atribui definiti v bunul prin hotarare pronuntata asupra fondului cauzei (art. 67310 alin. 2 C. p r. civ.). Daca plata nu este facuta la termen, bunul poate fi atribuit altui coi ndivizar in aceleasi conditii (art. 67310 alin. 3 C. pr. civ.).Vanzarea bunurilo r succesorale si impartirea pretului intre condivizari. Cand nici partajul in na tura, nici partajul prin atribuire nu sunt posibile sau cand toti coindivizarii solicita acest lucru, se va proceda la vanzarea bunurilor succesorale fie prin b una invoiala, fie prin intermediul executorului judecatoresc, prin licitatie (ar t. 67311 si 673 12 C. pr. civ.) , in vederea lichidarii acestora, adica a transf ormarii lor in bani, care sa fie impartiti apoi prin hotarare judecatoreasca int re coindivizari conform cotelor ce le revin fiecaruia din mostenire (art. 67314 alin. 1 si 2 C. pr. civ.). Aceasta modalitate de partaj este una extrema, neputa md fi impusa de instanta daca partile cer impartirea in natura sau prin atribuir e. 65) Procedura de judecat a cererii de revizuire. Cererea de revizuire se judeca p otrivit dispozitiilor prevazute pentru cererea de chemare in judecata. Intampina rea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea termenul ui de judecata. Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la fa ptele pe care se intemeiaza. Daca instanta incuviinteaza cererea de revizuire, e a va schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata, iar in cazul hotararilor d efinitive potrivnice, ea va anula cea din urma hotarare. Se va face aratare de h otararea data in revizuire, in josul originalului hotararii revizuite. Hotararea asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de lege pentru hotararea revizuita. Daca revizuirea s-a cerut pentru hotarari potrivnice calea de atac e ste recursul, cu exceptia cazului in care instanta de revizuire este Inalta Curt e de Casatie si Justitie, a carei hotarare este irevocabila 66) Procedura de jud ecat a recursului. Soluii n recurs. Presedintele va da cuvantul partilor dupa citir ea raportului. Procurorul vorbeste cel din urma, afara de cazul cand este parte principala sau recurent. Daca nu se dovedeste, la prima zi de infatisare, ca rec ursul a fost depus peste termen sau daca aceasta dovada nu reiese din dosar, el se va socoti facut in termen. Hotararea casata nu are nici o putere. Actele de e xecutare sau de asigurare facute in puterea unei asemenea hotarari sunt desfiint ate de drept, daca instanta 88

de recurs nu dispune altfel. Instanta poate admite recursul, il poate respinge s au anula ori poate constata perimarea lui. In caz de admitere a recursului, hota rarea atacata poate fi modificata sau casata, in tot sau in parte. Daca sunt gas ite intemeiate mai multe motive, dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, instanta de recurs va casa in intregime hotararea atacata pentru a se asigura o judecata unitara. In caz de casare, curtile de apel si tribunalele vor rejudeca pricina in fond, fie la termenul cand a avut loc admiterea recursului, situatie in care se pronunta o singura decizie, fie la un alt termen stabilit i n acest scop. Cu toate acestea, in cazul in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat citata atat la administrarea pr obelor, cat si la dezbaterea fondului, instanta de recurs, dupa casare, trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata sau altei inst ante de acelasi grad.In caz de casare a hotararii atacate. Daca instanta de recu rs constata ca ea insasi era competenta sa solutioneze pricina in prima instanta sau in apel, va casa hotararea recurata si va solutiona cauza potrivit competen tei sale. Sunt supuse recursului: hotrrile judectoreti date fr drept de apel; ncheieri prin care s-a finalizat judecata unei cereri, cum ar fi:ncheierea asupra sechestr ului asigurator, ncheierea dat asupra popririi asigurtorii, ncheierea pronunat n rezol area unei cereri de ndreptare sau de lmurire a hotrrii dac i hotrrea n legtur cu c ut cererea este susceptibil de recurs etc; hotrrile pronunate n apel, indiferent dac a u soluionat cauza pe fond sau prin excepie (exemplu: nu ai introdus n termen apelul, nu ai timbrat corespunztor cererea de apel, etc.); ncheierile date pe parcursul ju decrii cauzei, de regul, ca i la apel, pot fi atacate cu recurs doar odat cu fondul. Recursul declarat mpotriva hotrrilor se socotete fcut i mpotriva ncheierilor premerg e; exist ncheieri care pot fi atacate separat cu recurs, cum ar fi:ncheierea prin c are s-a suspendat judecata cauzei, ncheierea prin care s-a respins cererea de rep unere pe rol a procesului etc; exist i ncheieri care nu pot fi atacate cu recurs, n ici mcar odat cu hotrrea de fond, cum ar fi: ncheierea prin care s-a admis sau s-a re spins abinerea ori s-a admis recuzarea, ncheierea cu privire la cererea de asisten j udiciar sau prin care s-a revenit asupra asistenei ncuviinate etc; Pot declara recur s prile din litigiu care au avut calitate de reclamant sau prt la judecata n fond i, e ventual, apelant i intimat n apel. Procurorul indiferent dac a participat sau nu la judecat n prim instan, poate s declare recurs mpotriva oricror hotrri, n condiii unt i cazuri n care persoane care nu au participat la judecat n prim instan, nici pers nal nici prin reprezentare, pot declara recurs. Termenul de recurs este de 15 zi le de la comunicarea hotrrii, dac legea nu dispune altfel. Exist situaii n care legea prevede un alt termen de recurs dect cel de 15 zile. Spre 89

deosebire de apel, legea prevede c dac la prima zi de nfiare nu se dovedete c recursu fost depus tardiv sau dac aceast dovad nu reiese din dosar, instana va socoate recu rsul declarat n termen. Cererea de recurs va cuprinde, sub sanciunea nulitii, urmtoar ele meniuni: numele, domiciliul sau reedina prilor ori, pentru persoanele juridice, d enumirea i sediul lor, precum i, dup caz, numrul de nmatriculare n registrul comerului sau de nscriere n registrul persoanelor juridice, codul unic de nregistrare sau, du p caz, codul fiscal i contul bancar. Dac recurentul locuiete n strintate, va arta i iliul ales n romnia, unde urmeaz s i se fac toate comunicrile privind procesul; indica rea hotrrii care se atac; motivele de nelegalitate pe care se ntemeiaz recursul i dezv oltarea lor sau, dup caz, meniunea c motivele vor fi depuse printr-un memoriu separ at. semntura. n lipsa acestor elemente, cererea de recurs va fi anulat. Motivele de recurs trebuie s exprime nemulumirea cu privire la hotrrea atacat, adic trebuie s det rminai greelile pe care le imputai instanei, cu precizarea c, critica formulat trebuie s se ncadreze n unul sau mai multe dintre motivele de nelegalitate mai jos prezent ate: 1. instana nu a fost alctuit potrivit dispoziiilor legale; 2.hotrrea s-a dat de a li judectori dect cei care au luat parte la dezbaterea n fond a pricinii; 3. hotrrea s -a dat cu nclcarea competenei altei instane; 4.instana a depit atribuiie puterii jude eti; 5. instana a nclcat formele de procedur prevzute sub sanciunea nulitii, prin ho at; 6. instana a acordat mai mult dect s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut; 7. hotrre a nu cuprinde motivele pe care se sprijin sau cnd cuprinde motive contradictorii o ri strine de natura pricinii; 8. instana, interpretnd greit actul juridic dedus jude cii, a schimbat natura ori nelesul lmurit i vdit nendoelnic al acestuia; 9. hotrrea t este lipsit de temei legal ori a fost dat cu nclcarea sau aplicarea greit a legii. D c recursul este declarat mpotriva unei hotrri judectoreti care nu este supus apelului cesta nu este limitat la motivele de nelegalitate prevzute de lege, instana avnd ob ligaia s examineze cauza sub toate aspectele. Motivarea cererii de recurs se face prin cererea de recurs sau nuntrul termenului de recurs. Termenul pentru depunerea motivelor de recurs se socotete de la comunicarea hotrrii, chiar dac recursul s-a fc ut mai nainte. Sanciunea care intervine este nulitatea recursului. Cererea de recu rs se depune la instana a crei hotrre se atac, sub sanciunea nulitii. Alturat cereri recurs trebuie anexata dovada achitrii taxei judiciare de timbru. Dac legea preved e c cererea de recurs se timbreaz, atunci se aplic, n mod obligatoriu, i timbru judic iar. Dac nu v conformai dispoziiilor legale privitoare la timbraj, sanciunea care int ervine este anularea cererii de recurs.Se poate depune cererea de recurs persona l sau prin pot. Dac depunei cererea personal, la cerere, vi se poate elibera dovad sc ris. Cererea de recurs formulat 90

nvestete instana cu soluionarea recursului. Spre deosebire de apel, cererea de recur s nu suspend, de drept, executarea hotrrii recurate, dect n cazurile expres prevzute d e lege. ns, pentru a beneficia de acest efect al recursului, se poate cere suspend area hotararii recurate. Condiia esenial pentru a formula cerere de suspendare a ex ecutrii hotrrii recurate este aceea a exercitrii recursului. Cererea de suspendare s e poate formula prin cererea de recurs sau separat pe cale principal,n condiiile dr eptului comun sau pe cale de ordonan preedinial. Pentru soluionarea cererii trebuie de pusa cauiunea, n cuantumul fixat de instan, dup ascultarea prilor, care vor fi citate acest sens. ncheierea prin care s-a fixat cauiunea nu este supus nici unei ci de ata c. ncheierea prin care instana a dispus suspendarea executrii este supus separat rec ursului, n termen de 15 zile de la data comunicrii. Pentru motive temeinice, insta na poate reveni asupra suspendrii executrii hotrrii, n condiiile legii. Aceast cerere judec n camera de consiliu, cu ascultarea prilor. n cazul n care a fost admis cererea intimatului i instana a revenit asupra suspendrii dispuse, recurentul poate solicit a instanei restituirea cauiunii, n condiiile legii. La fel ca la stabilirea cauiunii i la restituirea acesteia, instana trebuie s citeze prile. 67) Procedura ofertei real e. Cand debitorul va voi sa plateasca aceea ce e dator si creditorul nu va voi s a primeasca plata, debitorul e in drept a face oferta reala si a consemna ce e d ator. Procedura pe care o poate folosi debitorul in cazul cand creditorul refuza sa primesca plata sumei ce i se cuvine. Oferta reala se realizeaza prin executo rul judecatoresc, care constata, dupa invitarea creditorului intrun anumit loc, intr-o anumita zi si la o anumita ora, fie prezentarea acestuia si efectuarea pl atii, fie refuzul acestuia de a primi plata, fie neprezentarea lui. Pe baza proc esului verbal incheiat de executorul judecatoresc, debitorul poate consemna suma la C.E.C., la dispozitia creditorului si se poate adresa judecatoriei cu o cere re distincta solicitand validarea platii. Legea reglementeaza corespunzator proc edura ofertei reale si cu privire la predarea unui obiect , corp cert, datorat. 68) Propunerea i ncuviinarea probelor n procesul civil. Propunerea probelor se face de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata, iar de catre parat prin intampinare. Incuviintarea probelor. Asupra probelor impuse de parti instanta se pronunta printr-o incheiere motivata, atat in caz de admitere cat si in caz de respingere a acestora. De regul, propunerea probelor se face n etapa scris a proces ului civil, etap care 91

are rolul de informare reciproc a prilor privind preteniile lor, probele folosite n s usinerea preteniilor, precum i rolul de informare a instanei privind cauza ce urmeaz a fi soluionat i dovezile pe baza crora se va pronuna.Conform dispoziiilor legale, pro punerea probelor se face prin cererea de chemare n judecat, prin ntmpinare, prin cer erea reconvenional. De asemenea, probele se propun prin cererea de intervenie n cazu rile n care se formuleaz o astfel de cerere.Reclamantul trebuie s arate n cererea de chemare n judecat dovezile pe care se sprijin fiecare capt de cerere, prtul trebuie s arate n ntmpinare dovezile cu care se apr mpotriva fiecrui capt din cerere. Dac pr leaz cerere reconvenional, el va arta dovezile pe care i ntemeiaz preteniile. n caz e se va formula o cerere de intervenie, aceasta, avnd natura juridic a unei cereri introductive , trebuie s cuprind elementele prevzute de lege pentru cererea de chem are n judecat, adic intervenientul va arta i probele pe care se sprijin. La prima zi d e nfiare , instana poate acorda reclamantului un termen pentru ntregirea sau modificar ea aciunii, precum i pentru a propune noi dovezi, n care caz instana dispune amnarea cauzei i comunicarea cererii de ntregire sau modificare prtului n vederea ntocmirii nt inrii, n care va arta dovezile cu care se apr fa de noile pretenii ale reclamantului. de alt parte, cnd se formuleaz cerere reconvenional, reclamantul poate cere un terme n pentru a depune ntmpinare la aceasta i a propune dovezile n aprare. n cazul n care p l, care nu este reprezentat sau asistat de avocat, nu a depus ntmpinare, preedintel e completului i va pune n vedere, la prima zi de nfiare, s arate excepiile, dovezile ate mijloacele sale de aprare, despre care se va face vorbire n ncheierea de edin. La cerere, instana poate acorda prtului un termen pentru pregtirea aprrii i depunerea nt ii. n situaiile expres prevzute de lege n care ntmpinarea nu este obligatorie, prtul te propune probele la prima zi de nfiare. Pn la modificarea Codului de procedur civil pinarea nefiind obligatorie , probele se puteau propune de ctre prt la prima zi de n fiare. Probele care nu au fost propuse nu mai pot fi invocate n tot cursul instanei r espective. Sanciunea care intervine n caz de nesocotire a acestor dispoziii este de cderea prilor din dreptul de a propune probele cu care doresc s-i dovedeasc preteniile aprrile. ns, instana nu poate refuza administrarea unei dovezi, propus tardiv, dac pa tea advers nu a invocat sanciunea decderii. Exist trei excepii n care nu va opera sanc unea decderii, dei probele nu au fost propuse n condiiile cerute de lege. Astfel: cnd nevoia dovezii ar reiei din dezbateri i partea nu o putea prevedea; cnd administra rea dovezii nu pricinuiete amnarea judecii; cnd dovada nu a fost cerut n condiiile le , din pricina netiinei sau lipsei de pregtire a prii, care nu a fost asistat sau 92

reprezentat de avocat . Prima excepie se justific pe deplin, cci proba, trebuind s se refere la fapte pertinente i concludente, nu poate fi cerut de la nceput cu privir e la fapte i mprejurri a cror legtur cu litigiul prilor n-a aprut dect n cursul de r . Astfel c, instana va aprecia mprejurrile care ndreptesc partea de a cere noi probe pe care nu lea putut solicita prin cerere sau ntmpinare ori la prima zi de nfiare, fr se presupune vreo vin n seama (sarcina) acesteia . n situaia celei de-a doua excepii , decderea nu trebuie s opereze dect n cazurile n care solicitarea dovezilor ar putea fi folosit ca un mijloc de tergiversare a soluionrii procesului. Dac proba se poate efectua chiar n edina n care este propus sau dac judecata se amn oricum, pentru alte tive, nu este indicat ca proba s fie respins, dei este concludent, numai pentru moti vul nepropunerii ei n termenul prevzut de lege. Ultima excepie, este lsat la aprecier ea judectorului i reflect grija legiuitorului romn de a ocroti partea care nu are cu notine juridice i care nu este asistat sau reprezentat de avocat. Sanciunea decderii e te prevzut n mod expres i n cazul ncuviinrii probei prin nscrisuri propuse n condi xcepie. Astfel, art.138 alin.3 C.proc.civ. prevede c dac judecata se amn, partea este obligat, sub sanciunea decderii, s depun, cu cel puin 5 zile nainte de termenul fixat pentru judecat, copii certificate de pe nscrisurile invocate. De asemenea, n cazul admiterii probei cu martori, lista cu numele i locuina acestora se va depune, sub pedeapsa decderii, n termen de 5 zile de la ncuviinare .La cele trei excepii prezenta te mai sus trebuie s adugm rolul activ al judectorului, adic dreptul i n acelai timp igaia de a ordona din oficiu probele neadministrate de pri, pe care el le apreciaz c a fiind necesare n rezolvarea litigiului, chiar dac prile se mpotrivesc, precum i conv enia expres a prilor . De asemenea, principiul aflrii adevrului n cauz i ndatorirea rilor de a strui prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greeal i pentru a pronuna o hotrre temeinic i legal, vor determina instanele s admit probele propus div de ctre pri i n alte cazuri dect cele prevzute de art.138 C.proc.civ., atunci cnd rtea potrivnic celei care a propus proba nu ridic excepia decderii la primul termen. ncuviinarea probelorProbele propuse n condiiile artate vor fi ncuviinate de ctre ins dup ce aceasta a cercetat dac probele sunt admisibile i dup ce le-a pus n discuia cont radictorie a prilor. Instana va aprecia dac probele propuse pot fi utile cauzei. Par tea trebuie s arate instanei faptele pe care vrea s le dovedeasc prin proba solicita t. Dac este vorba de dovedirea faptului generator de drepturi care face obiectul l itigiului, proba apare ca folositoare de vreme ce se refer la nsui acest fapt. Dac e ste vorba de un fapt vecin i conex cu faptul generator de drepturi, instana trebui e s aprecieze dac legtura dintre cele dou fapte este suficient de strns nct s fac u

cunoaterea faptului vecin i conex n vederea soluionrii cauzei . Instana trebuie s apre ieze cu mult atenie utilitatea probelor cu ocazia ncuviinrii, ntruct numai dup admini area probelor legale i concludente ea poate s pronune o hotrre just i n cunotin de la regula c probele se pot ncuviina numai dac instana socotete c ele pot s aduc dez ea pricinii avem o excepie, caz n care instana va ncuviina proba fr a mai analiza conc udena acesteia dac exist pericolul ca proba s se piard prin ntrziere. Cu privire la t excepie, n doctrin se consider c nelesul dispoziiei nu poate fi acela de a se ncu prob inutil, ci acela c pertinena probei nu este evident n momentul n care a fost soli itat, dar sunt semne c administrarea ei ar putea fi util n viitor, n cursul instanei . Asupra ncuviinrii sau respingerii probei instana se pronun printr-o ncheiere motivat ste de principiu c admiterea sau respingerea probelor va fi lsat la aprecierea inst anei, care este ns obligat s motiveze msura luat. n practic s-a statuat c respinger tivat a cererii pentru efectuarea unei expertize contabile face ca hotrrea pronunat n aceste condiii s fie netemeinic i nelegal, deoarece nu se poate verifica raiunea pentr u care proba sau probele solicitate nu au fost admise. Incheierea prin care se nc uviineaz dovezile va arta faptele ce vor trebui dovedite i mijloacele de dovad ncuviin te pentru dovedirea lor. ncheierea de ncuviinare a probelor este o ncheiere preparat orie, care nu leag instana, astfel c aceasta poate reveni asupra unei probe ncuviinat e care a devenit neconcludent, dar are obligaia s arate de ce administrarea probei a devenit inutil. Dac proba a fost ncuviinat i nu s-a revenit asupra ei, instana este atoare s o administreze chiar n lipsa prii care a propus-o. Cnd o parte s-a opus la o prob solicitat de cealalt parte, ncheierea va cuprinde i temeiurile pentru care prob a a fost ncuviinat sau respins, pentru c aceast ncheiere, formnd corp comun cu hotr se va da pe fond, este supus controlului judiciar o dat cu hotrrea ce se va pronuna n cauz, iar instana superioar trebuie s aib posibilitatea de a aprecia temeinicia i lega litatea ncheierii pronunate. Cnd s-au ncuviinat dovezi a cror administrare implic unel cheltuieli, partea care a propus proba este obligat s consemneze suma fixat de ins tan n termen de 5 zile de la ncuviinarea probei i s depun recipisa la grefa instanei proba a fost dispus din oficiu sau la cererea procurorului n procesul pornit de ac esta, instana va stabili, prin ncheiere, cheltuielile de administrare a probei i pa rtea care trebuie s le plteasc, putndu-le pune i n sarcina ambelor pri. Termenul de 5 le poate fi prelungit pn la 15 zile, cnd s-au ncuviinat prilor dovezi. Nendeplinirea rmen a acestei obligaii atrage decderea prii vinovate din dreptul de a mai administr a proba ncuviinat n instana respectiv, afar de cazul n care ntrzierea nu provoac a ecii. n 94

doctrin se consider c sanciunea poate fi nlturat dac cealalt parte nu invoc excepi , ntruct normele care consacr termenele menionate au caracter dispozitiv . 69) Proro garea de competen Prorogarea de competen const n extinderea competenei unui organ judi iar i asupra unor infraciuni sau persoane care nu i sunt date n competen. Un organ jud iciar nu va putea, prin prorogare de competen, s preia n competena sa cauze care revi n organelor superioare ci numai celor inferioare sau egale n grad. Cazurile de pr orogare de competen sunt prevzute de lege, nefiind posibil prorogare convenional. Pror ogarea de competenta este reglementata in interesul unei bune administrari a jus titiei si poate fi: legala, cand este prevazuta expres in lege, de exemplu, cere rile accesorii si incidentale se rezolva de catre instanta care este competenta sa judece cererea principala; judiciara, cand este stabilita pe cale judecatores ca, de exemplu, in caz de stramutare; conventionala, cand rezulta din acordul pa rtilor, de exemplu, cand paratul accepta sa fie judecat de catre o alta instanta decat a domiciliului sau. 70) Recunoaterea mijloc de prob. Recunoasterea de catre una dintre parti a anumitor acte sau fapte, pe care partea adversa isi intemeia za exceptiile, recunoasterea care este de natura sa produca efecte impotriva aut orului ei. Ca mijloc de proba, recunoasterea are ca obiect actele si faptele pe care partea adversa isi intemeiaza pretentiile, nu drepturile pe care partea adv ersa le invoca. Recunoasterea dreptului (drepturilor) nu este un simplu mijloc d e proba, ci este un act procesual de dispozitie si are ca efect incetarea proces ului, deoarece acesta ramane fara obiect. Recunoasterea nu este o simpla explica tie data, ci este, in cele din urma, si ea un act unilateral care poate sa produ ca efecte impotriva autorului ei. Mai mult, in calitate de act unilateral, recun oasterea este un act de dispozitie si ca urmare ea poate sa fie facuta doar in c azul in care este vorba de drepturile de care partile pot sa dispuna, poate sa f ie facuta numai personal de catre partile aflate in litigiu ori de catre un repr ezentant al lor, imputernicit cu procura speciala; poate sa fie facuta de catre o persoana care are deplina capacitate de exercitiu si este irevocabila, putand fi retractata doar daca cel care a facut-o va dovedi ca recunoasterea a fost rez ultatul unei erori de fapt. Dispozitiile Codului civil privitoare la marturisire ca mijloc de proba, fac distinctie intre marturisirea judiciara si cea extrajud iciara. Marturisirea judiciara este cea care se face in fata instantei de judeca ta, in cursul procesului in care ea este folosita si cu privire la obiectul acel ui 95

proces. Orice recunoastere facuta in alte conditii, deci inclusiv in fata unei i nstante de judecata, dar cu prilejul unui alt proces este o marturisire extrajud iciara. In masura in care a fost consacrata intr-un inscris, aceasta marturisire va avea valoare probatorie specifica inscrisurilor. In masura in care marturia extrajudiciara s-a facut verbal, , ea nu poate servi ca dovada cand obiectul cer erii nu poate fi dovedit prin martori, ceea ce inseamna ca marturia extrajudicia ra verbala va putea fi folosita, in principal, neconditionat in materie de fapte juridice, iar in privinta actelor juridice va putea fi folosita doar in cazuril e de exceptie, in care poate fi folosita proba cu martori. Marturisirea este ind ividuala, ceea ce inseamna ca instanta trebuie sa si-o insuseasca asa cum autoru l ei a facut-o, fara sa o poata fractiona pentru a retine doar anumite parti. In practica marturisirea imbraca forma calificata, caracterizata prin aceea ca la faptul pretins de partea adversa autorul adauga imprejurarile anterioare care sc himba calificarea acelor fapte, au forma complexa, caracterizata prin aceea ca a utorul recunoasterii adauga niste fapte anterioare, care fie inlatura pretentiil e celeilalte parti, fie le diminueaza. In cazul acestor doua forme ale recunoast erii posibilitatea divizarii marturisirii nu trebuie exclusa. Recunoasterile pri vitoare la drepturile in judecata, renuntarile, cum si propunerile de tranzactie nu se pot face decat in temeiul unei procuri speciale. Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fara mandat, poate face orice acte pentr u pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitare a lor la timp. El poate sa exercite de asemenea orice cale de atac impotriva hot ararii date; in acest caz insa, toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de partea. Daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului, instanta, la cererea acestuia, va da o hotarare partiala in masura recunoasterii 71) Recursul noiune, obiect, subiecte, motive, termenul de declarare. Care sunt hotrrile judectoreti supuse recursului: hotrrile judectoreti date fr drept de apel; i prin care s-a finalizat judecata unei cereri, cum ar fi:ncheierea asupra seches trului asigurator, ncheierea dat asupra popririi asigurtorii, ncheierea pronunat n rez lvarea unei cereri de ndreptare sau de lmurire a hotrrii dac i hotrrea n legtur cu fcut cererea este susceptibil de recurs etc; hotrrile pronunate n apel, indiferent da c au soluionat cauza pe fond sau prin excepie (exemplu: nu ai introdus n termen apelu l, nu ai timbrat corespunztor cererea de apel, etc.); ncheierile date pe parcursul judecrii cauzei, de regul, ca i la apel, pot fi atacate cu recurs doar odat cu fondu l. Recursul declarat mpotriva hotrrilor se socotete fcut i mpotriva ncheierilor preme are; exist ncheieri care pot fi atacate separat cu recurs, cum ar fi:ncheierea prin care s-a suspendat 96

judecata cauzei, ncheierea prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a pro cesului etc; exist i ncheieri care nu pot fi atacate cu recurs, nici mcar odat cu hotr ea de fond, cum ar fi: ncheierea prin care s-a admis sau s-a respins abinerea ori s-a admis recuzarea, ncheierea cu privire la cererea de asisten judiciar sau prin ca re s-a revenit asupra asistenei ncuviinate etc; Ca i la apel, n principal, prile din l tigiu care au avut calitate de reclamant sau prt la judecata n fond i, eventual, ape lant i intimat n apel. Nu numai reclamantul i prtul au dreptul s declare recurs, ci i ersoanele care ai intervenit din voia lor sau forat n proces (exemplu: intervenien tul principal, chematul n garanie, etc.). Avocatul care a asistat la judecarea pri cinii, chiar dac nu a fost mputernicit n acest sens, poate s declare recurs mpotriva hotrrii. ns, pentru susinerea recursului, trebuie incheiata o nou mputernicire avocai u acesta. Dac recursul este declarat de un avocat care nu a asistat n prim instan i ni ci nu a fost angajat n acest sens, trebuie s confirmai n instan c v nsuii recursul area poate fi fcut i dup mplinirea termenului de recurs). Procurorul indiferent dac a participat sau nu la judecat n prim instan, poate s declare recurs mpotriva oricror h , n condiiile legii. Sunt i cazuri n care persoane care nu au participat la judecat n prim instan, nici personal nici prin reprezentare, pot declara recurs. Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotrrii, dac legea nu dispune altfel. Exis t situaii n care legea prevede un alt termen de recurs dect cel de 15 zile. Termenul de recurs poate fi prelungit cu 5 zile de ctre preedintele instanei, care primete c ererea de recurs, cnd constat c aceasta nu ndeplinete condiiile prevzute de lege. Acea t prelungire a termenului de recurs se face de ctre preedintele instanei unde trebui e depusa cererea de recurs i numai dac este depusa personal. Spre deosebire de ape l, legea prevede c dac la prima zi de nfiare nu se dovedete c recursul a fost depus t iv sau dac aceast dovad nu reiese din dosar, instana va socoate recursul declarat n t ermen. Cererea de recurs va cuprinde, sub sanciunea nulitii, urmtoarele meniuni; nume le, domiciliul sau reedina prilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea i sediul lor, precum i, dup caz, numrul de nmatriculare n registrul comerului sau de nscriere registrul persoanelor juridice, codul unic de nregistrare sau, dup caz, codul fisc al i contul bancar. Dac recurentul locuiete n strintate, va arta i domiciliul ales n a, unde urmeaz s i se fac toate comunicrile privind procesul; indicarea hotrrii care s e atac; motivele de nelegalitate pe care se ntemeiaz recursul i dezvoltarea lor sau , dup caz, meniunea c motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; semntura. n l ipsa acestor elemente, cererea de recurs va fi anulat. Motivele de recurs trebuie s exprime nemulumirea cu privire la hotrrea atacat, adic trebuie determinate greelile care sunt imputate instanei, cu 97

precizarea c, critica formulat trebuie s se ncadreze n unul sau mai multe dintre moti vele de nelegalitate mai jos prezentate:1. instana nu a fost alctuit potrivit dispo ziiilor legale; 2.hotrrea s-a dat de ali judectori dect cei care au luat parte la dezb aterea n fond a pricinii; 3. hotrrea s-a dat cu nclcarea competenei altei instane; 4.i stana a depit atribuiie puterii judectoreti; 5. instana a nclcat formele de procedur te sub sanciunea nulitii, prin hotrrea dat; 6. instana a acordat mai mult dect s-a ce , ori ceea ce nu s-a cerut; 7. hotrrea nu cuprinde motivele pe care se sprijin sau cnd cuprinde motive contradictorii ori strine de natura pricinii; 8. instana, inter pretnd greit actul juridic dedus judecii, a schimbat natura ori nelesul lmurit i vdi oelnic al acestuia; 9. hotrrea pronunat este lipsit de temei legal ori a fost dat cu n carea sau aplicarea greit a legii; Deci cererea de recurs nu trebuie s fac referire doar la motivele de nelegalitate, ci trebuie dezvoltate n parte, fiecare motiv de nelegalitate. Aceast argumentare a motivelor de recurs poate fi depus i printr-un memoriu separat, ns trebuie precizat n cererea de recurs c expunerea pe larg a motiv elor de recurs le vei depune printr-un memoriu separat. Dac recursul este declarat mpotriva unei hotrri judectoreti care nu este supus apelului acesta nu este limitat l a motivele de nelegalitate prevzute de lege, instana avnd obligaia s examineze cauza sub toate aspectele. Motivarea cererii de recurs se face prin cererea de recurs sau nuntrul termenului de recurs. Termenul pentru depunerea motivelor de recurs se socotete de la comunicarea hotrrii, chiar dac recursul s-a fcut mai nainte. Sanciunea care intervine este nulitatea recursului. Exista posibilitatea, dac nu e motivat recursul, s fie invocate oral motive de ordine public (exemplu: nclcarea normelor de competen material, adic hotrrea nu a fost pronunat de nstana competent material) na are obligaia s le analizeze, chiar n lipsa motivrii recursului (aceste motive de o rdine public pot fi invocate i de instan din oficiu). Cererea de recurs se depune la instana a crei hotrre se atac, sub sanciunea nulitii. Dac motivele de recurs sunt f ate separat de cererea de recurs, acestea nu trebuie depuse neaprat la instana a cr ei hotrre se atac, ci pot fi depune direct la instana de recurs. Cererea de recurs s e depune n attea exemplare ci intimai sunt. Dac cererea de recurs este depusa personal i nu sunt copiile necesare, se va cere s fie depuse n termen de 24 de ore, n vedere a comunicrii i se va semna pe exemplarul care rmne la instan c a luat la cunotin de east obligaie. Este n interesul prii s se conformeze acestei cerine deoarece, n caz c rar, instana va fi nevoit s acorde un alt termen de judecat pentru a comunica tuturo r prilor cererea depus. Alturat cererii de recurs trebuie s anexata dovada achitrii ta xei judiciare de timbru. Dac legea prevede c cererea de recurs se timbreaz, atunci se aplic, n mod obligatoriu, i timbru 98

judiciar. Dac nu se conforma dispoziiilor legale privitoare la timbraj, sanciunea c are intervine este anularea cererii de recurs. Se poate depune cererea de recurs personal sau prin pot. Cererea de recurs formulat nvestete instana cu soluionarea rec rsului. Spre deosebire de apel, cererea de recurs nu suspend, de drept, executare a hotrrii recurate, dect n cazurile expres prevzute de lege. ns, pentru a beneficia de acest efect al recursului, exista posibilitatea de a solicita instanei de recurs s dispun suspendarea executrii hotrrii recurate. Condiia esenial pentru a formula cer de suspendare a executrii hotrrii recurate este aceea a exercitrii recursului. Cere rea de suspendare se poate formula prin cererea de recurs sau separat pe cale pr incipal,n condiiile dreptului comun sau pe cale de ordonan preedinial. Pentru soluio cererii trebuie depusa cauiunea, n cuantumul fixat de instan, dup ascultarea prilor, are vor fi citate n acest sens. ncheierea prin care s-a fixat cauiunea nu este supu s nici unei ci de atac. ncheierea prin care instana a dispus suspendarea executrii es te supus separat recursului, n termen de 15 zile de la data comunicrii. Pentru moti ve temeinice, instana poate reveni asupra suspendrii executrii hotrrii, n condiiile le ii. Aceast cerere se judec n camera de consiliu, cu ascultarea prilor. n cazul n care fost admis cererea intimatului i instana a revenit asupra suspendrii dispuse, recur ent, poate solicita instanei restituirea cauiunii, n condiiile legii. La fel ca la s tabilirea cauiunii i la restituirea acesteia, instana trebuie s citeze prile. 72) Repr ezentarea prilor n procesul civil. Persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate ori autorizate in chipul aratat in legile sau statutele care randuiesc capacitatea sau organizare a lor. Reprezentarea convenional este reprezentarea n temeiul creia o persoan, parte n tr-un proces civil, d unei alte persoane alese mputernicirea de a o reprezenta n ac el proces. Temeiul juridic al reprezentrii convenionale l gsim nscris n art. 67 alin. 1 c.proc.civ. care prevede: Prile pot s exercite drepturile procesuale personal sau prin mandatar. Ca urmare, prile au posibilitatea de a decide dac vor sta personal n p roces sau printr-un mandatar. Reprezentarea convenional judiciar n cazul persoanelor fizice ia natere prin acordul prilor, n baza unui contract de mandat. Deoarece are caracterul unui contract de mandat, reprezentarea convenional a persoanelor fizice este reglementat n principiu de dispoziiile codului civil privitoare la contractul de mandat, fa de care legea procesual civil a stabilit reguli speciale cerute de sp ecificul acestei reprezentri. Prile pot fi reprezentate i printr-un mandatar. n princ ipiu, orice persoan capabil poate reprezenta n 99

instan pe o alt persoan care este parte ntr-un proces civil. Mandatul poate fi dat un ei persoane fizice care nu are calitatea de avocat sau unui avocat. Dac mandatul este dat unui neavocat, mandatarul nu poate pune concluzii dect prin avocat, cu e xcepia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezint partea este vorba des pre persoane juridice. Aceast cerin a legii are drept scop de a se realiza o mai bu n aprare a intereselor prilor prin reprezentarea lor de ctre persoane cu pregtire spec ial, precum i de a nltura exercitarea clandestin a profesiei de avocat de ctre tere pe soane. Prin urmare, se poate da mandat unei persoane sa reprezinte interesele al tei persoane intr-un litigiu civil. 73) Revizuirea noiune, caracteristici, obiect , subiecte. Este reglementata de art. 322-328, C.pr.civ. Atributele acesteia sun t: este o cale de atac de retractare, indreptandu-se impotriva instantei a carei hotarare se ataca; este o cale de atac comuna, pentru ca sta la dispozitia part ilor; este o cale de atac extraordinara, pentru ca poate fi exercitata numai pen tru unul dintre cele opt motive prevazute expres si limitativ prin lege. In prin cipiu, este nesuspensiva de executare, dar executarea poate fi suspen-data la ce rerea partii si cu plata unei cautiuni. Poate fi exercitata impotriva unei hotar ari irevocabile sau definitive, daca prin aceasta hotarare s-a solutionat fondul sau s-a trasat un diferend juridic intre parti. Legea prevede aici o singura ex ceptie, si anume ca nu pot face obiectul revizuirii hotararile de divort sub asp ectul desfacerii casatoriei, Vor putea face insa, obiectul revizuirii hotararile pronuntate in legatura cu cererile accesorii sau hotararile prin care se rezolv a partajul bunurilor. Motivele revizuirii pot fi invocate separat, prin cereri s uccesive, atunci cand competenta de rezolvare a acestora apartine unor instante diferite. Cele opt motive de revizuire ar putea fi grupate in urmatoarele catego rii:1. Unele motive sunt intrinseci hotararii atacate. Dispozitivul hotararii cu -prinde elemente potrivnice, instanta s-a pronuntat plus si ultra petita in una si aceeasi cauza sau s-au pronuntat doua hotarari potrivnice. 2. Alte motive sun t extrinseci hotararii atacate. Astfel, putem intalni situatii in care obiectul pricinii nu se mai afla in fiinta si, prin urmare, nu se poate executa silit hot ararea. De asemenea, se poate ca un judecator, un martor sau un expert sa fi fos t condamnat pentru o infractiune in legatura cu pricina sau ca partea sa fi fost impiedicata, dintr-un motiv de forta majora, sa se prezinte la dezbateri si sa instiinteze despre aceasta instanta de judecata. 3. Unele motive sunt de ordin p rocesual -; Lipsa de aparare a statului, a altor persoane de drept public sau ut ilitate publica, a minorilor, a interzisilor judecatoresti ori a absentilor sau apararea lor cu viclenie. 4. Motive de fond -; Faptul ca hotararea cuprinde disp ozitii potrivnice. Termenul de revizuire este, dupa 100

caz: a) De regula, termenul este de o luna, care incepe sa curga de la data comu nicarii sau pronuntarii hotararii, de la ultima hotarare, in cazul pronuntarii a doua hotarari cu acelasi obiect, de la data descoperirii unui inscris nou (in i nteles restrictiv, nu o alta proba, cum ar fi un martor), decisiv pentru solutio narea cauzei. b) Termenul este de 6 luni de la data dobandirii capacitatii in ca zul lipsei de aparare sau daca apararea incapabilului sau a absentului s-a facut cu viclenie. c) Termenul este de 15 zile, cand partea a fost impiedicata sa se prezinte la instanta si sa instiinteze despre aceasta instanta. Cele 15 zile cur g de la incetarea cazului de forta de majora. Procedura revizuirii se caracteriz eaza prin: competenta rezolvarii cererii de revizuire apartine, de regula, insta ntei careia a pronuntat hotararea atacata. Totusi, pentru motivul de revizuire c onstand in existenta a doua hotarari judecatoresti contradictorii, competenta ap artine instantei ierarhic superioare acelora care au pronuntat hotararea; partea trebuie sa faca o cerere de revizuire, aratand si motivele de revizuire; partea poate sa solicite repunerea in termen de revizuire; intampinarea este obligator ie; in principiu, daca nu se face o cerere, judecata unei cereri de revizuire, n u suspenda executarea hotararii judecatoresti atacate. Cererea de revizuire va f i rezolvata de aceeasi instanta care a pronuntat hotararea atacata si in aceeasi compunere a completului de judecata. Solutia instantei de revizuire in raport d e motivele de revizuire va fi, dupa caz: 1. Pentru situatii de minus petita se c ompleteaza hotararea. 2. Pentru situatii de plus sau ultra petita se modifica ho tararea. 3. Daca obiectul pricinii nu mai exista, va fi obligata partea la plata contrava-lorii acestuia. 4. Pentru motiv de condamnare a judecatorului cu privi re la o infractiune ce are legatura cu pricina, se va pronunta o noua hotarare. 5. Se pronunta o noua hotarare in cazul descoperirii unui inscris, in cazul im-p iedicarii partii sa se prezinte la instanta sau in cazul lipsei de aparare sau d e aparare cu viclenie. 6. In cazul in care exista doua hotarari potrivnice, inst anta ierarhic superioara va anula cea de-a doua hotarare pronuntata. Hotararea i nstantei de revizuire va putea fi atacata prin aceleasi cai de atac prin care po ate fi atacata si hotararea care face obiectul revizuirii. Revizuirea unei hotar ari ramase definitiva in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei h otarari data de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere in urmatoarele cazuri: 1. daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnic e ce nu se pot aduce la indeplinire; 2. daca s-a pronuntat asupra unor lucruri c are nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decat s-a cerut; 3. daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta;4. daca un judecator, martor sau expert, care a luat parte la judecata, a fost condamnat de finitiv pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii ori daca un magistrat a fost sanctionat disciplinar pentru exercitarea functiei cu rea-credi nta sau grava 101

neglijenta in acea cauza;5. daca, dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisu ri doveditoare, retinute