Sunteți pe pagina 1din 12

Drogurile practic sunt simple substane care i-au gsit receptori n organismul nostru, care acioneaz prin grbirea,

ncetinirea, sau modificarea proceselor unui anumit organ. Dependena este o noiune generalizat, exist persoane dependente de internet, de fast food asta deoarece orice substan care i induce o stare mai mult sau mai puin fals de bine ii activeaz un sistem de recompensare al creierului care elibereaz anumite substane precum dopamina sau serotonina responsabile pentru starea ta de spirit. Acest tip de dependen se numete dependen psihic, dependena fizic implic sevrajul care intervine odat cu retragerea substanei, acest tip de dependen l intalnim n rndul drogurilor grele (heroina, amfetamina, metadona, nicotina, alcool, cocaina). Termenul drog are mai multe accepiuni. n sens larg desemneaz orice substan (natural sau artificial) care prin natura sa chimic determin alterarea funcionrii unui organ. n sens restrns se refer substane care provoac toleran i dependen. n limbaj uzual, acest termen se refer la substane psihoactive, mai ales cele ilegale. Cu alte cuvinte, drogul este o substan solid, lichid sau gazoas, a crei folosin se transform n obicei i care afecteaz direct creierul i sistemul nervos, schimb sentimentele, dispoziia i gndirea, percepia i/sau starea de contien, modificnd imaginea asupra realitii nconjurtoare.

Cocaina (benzoic-metil-ecgonin) este un alcaloid tropanic cristalin, care se obine din frunzele arbustului de coca (Eritroxylon coca). Este un stupefiant cu efect stimulant puternic al sistemului nervos central, fiind unul dintre cele mai rspndite droguri care produc dependena consumatorului.

Primele frunze de coca ajung din America de Sud n Europa prin anii 1750. n iarna anului 1859/1860 farmacistul german Albert Niemann (1834-1861) izoleaz n laboratorul din Gttingen componenii activi din frunzele de coca. El numete alcaloidul obinut kokain. Aceast descoperire a lui Niemann este controversat, unii nclin s cread c primul care deja n 1855 a izolat alcaloidul ar fi fost chimistul german Friedrich Gdcke i c tot el a numit substana Erythroxylin. O a treia variant este neurologul Paolo Mantegazza din Pavia care ar fi descoperit alcaloidul n 1858. Cocaina pur a fost izolat n Mnchen n anul 1923 de purttorul premiului Nobel Richard Willsttter, D. Wolfes i H. Mder. Din anul 1879 cocaina este folosit la tratamentelor pacienilor dependeni de morfin. n acelai an Vassili von Anrep din Wrzburg descoper efectul analgezic al cocainei, acest efect analgezic i cel psihic este amintit n opera lui Sigmund Freud Despre Coca. In anul 1906 butura rcoritoare Coca-Cola coninea 250 mg cocain/litru, acest lucru nu este amintit n istoricul concernului. Pericolul de cauzare a dependenei fa de alcaloid a fost recunoscut numai treptat.

Frunzele de coca, dup ce sunt puse la uscat mai multe zile pe suprafee pardosite, sunt amestecate cu kerosen i carbonat de calciu, sodiu sau potasiu, dup care, timp de o noapte, sunt clcate cu picioarele. Cocaina, care este un eter, se transform n carbonat de cocain, care se dizolv n kerosen. Soluia este filtrat i se elimin reziduurile, dup care se amestec cu acid sulfuric. Se obine sulfatul de cocain sau pasta de baz care se precipit i se depune pe fundul vasului. Odat prelucrat, aceast past este pus la uscat nainte de a fi purificat, pentru eliminarea kerosenului i a altor impuriti reziduale. Pentru aceasta se adaug din nou acid sulfuric i permanganat de potasiu. Dup filtrare, produsul se amestec cu amoniac, nainte de a fi iari filtrat i uscat. Din pasta purificat obinut, cocaina este izolat prin adugare de aceton sau eter etilic, pentru distilarea sulfatului de cocain. n etapa final, se adaug acid clorhidric i alcool care duc la formarea unui precipitat de clorhidrat de cocain. Aceasta se cristalizeaz n timp, lund forma final n care se comercializeaz. Cocaina se gsete sub diverse forme:

Basuca - cocaina past (baza), cu o puritate de 35 %, rspndit n America de Sud, poate fi fumat ca atare sau n amestec cu tutun sau marijuana.

Cocaina hidrocloric cocaina de strad, cu o concentraie de aproximativ 25 - 35 %, este amestecat cu adulterani i diluani, uneori puritatea putnd atinge 100 %. Aceast substan poate fi injectat sau prizat i este solubil n ap. Cocaina baz liber (Crack) este obinut prin extracie cu solveni i are o puritate de 100 %. Este insolubil n ap i de aceea trebuie fumat. Frunzele de coca pot fi amestecate sau fierte sub form de ceai

Cocain

Cocaina este un inhibitor al dopaminei, noradrenalinei, serotoninei. El mpiedic transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapselor neuronale, prin ridicarea pragului de sensibilitate a receptorilor, o cretere a simpaticotoniei. Creeaz o stare de euforie i de dependen fa de cocain.

Structur caracter farmacologic Izolat structura chimic drog, stimulant SNC 1859 Albert Niemann 1898 Richard Willsttter (2R,3S)-3-BenzoyloxyCompoziie tropan-2-acid carbonicmethylester C17H21NO4 50-36-2 303,36 g/mol 195 C ap, alcali, liposolubil
format

Formula numr CAS masa molar punct de topire Solubil

Efect

Tolerana

Absorbia

Timp de njumtire

Doza letal LD50

oral 33 % nazal 19 % (1126 %) Inhibitor al Tahyphylaxie mestecat 25 % ca 1 or impulsului nervos intravenos 100 % fumat sau past 6-32 %

la cine oral 96 mg/kg oarece oral 13 mg/kg

IUPAC Name: N-metil-1-fenilpropan-2-hidroclorura aminica N-methyl-1-phenylpropan-2-amine hydro... CAS Number: 51-57-0 51-57-0 Chemical Formula: C10H16CIN

Structura 2D

Metamfetamina este un drog psihostimulent, care afecteaza neurochimic mecanismele responsabile pentru reglarea batailor inimii, temperatura corpului, presiunea sangelui, pofta de mancare si simturile. Altfel spus, metamfetamina se strecoara la nivelul neuronilor si sporeste cu mult cantitatea de dopamina eliberata in mod natural de creier. De aici starea de euforie si excitatie, dar si dependenta acuta, care se poate instala inca de la primul consum. Acest drog mai este cunoscut sub diverse denumiri argotice, precum: Meth, Crank, Speed, Ice, Crystal, Glass, Tweak, Poor Man's Cocaine, Yaba sau Snot. Efectul metamfetaminei este de 3 ori si jumatate mai puternic decat cel al cocainei si de 6 ori mai intens decat sistemul natural de functionare a organismului. Poate actiona pana la 12 ore sau mai mult, in functie de cantitate si mod de administrare. Se poate injecta, inghiti, fuma sau inhala. Metoda de administrare intravenoasa este folosita cu precadere de cei care consuma frecvent si au nevoie de doze mari. Senzatia de euforie se manifesta in primele secunde de la consum, iar in cazul in care drogul este fumat, efectul persista pana la 24 de ore. Fiind un puternic stimulent al Sistemului Nervos Central, chiar si in doze mici, poate spori concentrarea si energia fizica, dar scade apetitul si in timp provoaca leziuni cerebrale. In ceea ce priveste cantitatea produsa si traficata, metamfetamina este cel mai utilizat drog, atat pentru ca este ieftin, cat si pentru ca se poate fabrica aproape oriunde, prin amestecul unor substante la indemana oricui. Desi in Europa productia de metamfetamina este realizata la scara mai mica, in Asia de Est si in America de Nord au fost produse si confiscate cele mai mari cantitati in anul 2003, cand s-au descoperit laboratoare clandestine in mai multe tari. In Cehia se pare ca metamfetamina a inceput sa fie produsa inca de la inceputul

anilor '80, iar o parte a fost apoi introdusa ilegal in tari precum Germania si Austria. In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial japonezii au folosit pentru prima data metamfetamina, pentru a-si "motiva" pilotii kamikaze. Astazi, 60% dintre consumatorii de metamfetamina sunt oameni de rand din Asia. In Thailanda, drogul devenise atat de popular incat unii angajatori il ofereau angajatilor pentru ca acestia sa munceasca mai mult. In 2003 guvernul Thailandei a eradicat mai mult de 3.000 de traficanti si consumatori de YaBa (denumirea asiatica "de strada" a metamfetaminei). Pentru ca unele substante folosite pentru crearea metamfetaminei se gaseau in mai multe medicamente disponibile in farmaciile de pretutindeni, ulterior a fost restrictionat accesul la aceste medicamente si la anumite tipuri de picaturi nazale, care contineau substante precum efedrina, benzadrina, dexadrina etc.

LSD (acid lisergic dietilamid, acid, timbru, microdot, zahr, soare galben, LSD25) este un produs chimic care a fost sintetizat pentru prima oar n 1938 de ctre Albert Hofmann - un chimist care lucra pentru compania elveian de farmaceutice Sandoz i care, de fapt, cuta s obin un produs care s stimuleze activitatea sangvin.

LSD este iniial produs sub form de cristale, care ulterior sunt zdrobite i transformate n pudr. Din pudra de LSD (amestecat cu alte substane cu rol de liant) sunt produse pastile numite "micropuncte" sau mici ptrate gelatinoase ("ochiuri de geam"). Cel mai adesea nsa, LSD este dizolvat, diluat i aplicat pe mici ptrate din hrtie perforat i colorat ("timbre"). Pastilele se administreaz oral, iar timbrele se lipesc pe piele sau se in sub limb.

Exist mai multe feluri de LSD (n diverse compoziii), coninnd de cele mai multe ori i alte substane cum ar fi amfetaminele, ecstasy sau stricnina. Compoziia LSD influeneaz i efectul pe care drogul l va avea asupra utilizatorului. Reacia toxic specific halucinogenelor se numete trip (engl. excursie, cltorie). "Cltoria" se instaleaz cu o stare de anxietate, o senzaie slab de energie n corp sau pur i simplu cu un sentiment c lucrurile sunt altfel dect de obicei. Pe msur ce efectul drogului se intensific, pot aprea i modificri ale percepiei (vizual, auditiv etc.), modificri brute ale emoiilor (trecere de la fericire la fric, furie, iritare etc.) sau paranoia. Nu se poate spune c exist efecte standard ale utilizrii acizilor. Efectele depind de personalitatea utilizatorului i de context (doz, ambient, mod de administrare). Orice utilizator de LSD trebuie de aceea s fie pregtit s nfrunte cele mai neateptate efecte psihologice (unele dintre ele pot fi nspimnttoare); n acest caz se vorbete despre bad trip (engl.). Efectele LSD pot dura ntre 4 i 12 ore, dar uneori se pot prelungi la cteva zile sau luni. Substanele halucinogene (inclusiv LSD) sunt liposolubile, adic rmn pentru un timp n esutul adipos al organismului. Unii utilizatori declar c au retrit aceleai senzaii din timpul "cltoriei" chiar i la cteva luni dup ce consumaser ultima oar un produs halucinogen. Utilizarea ndelungat a acizilor poate duce la psihoze, iar persoanele cu un psihic slab pot suferi afeciuni psihice ireparabile.

Ameeal, slbiciune, somnolen Grea Sinestezie (senzaia de a "mirosi/vedea" sunete, de a "auzi/mirosi" culori) Eliberarea de stres prin rs sau plns Halucinaii vizuale Repetarea unor percepii mai vechi Hipervigilen i hiperactivitate muscular reflex Hipertensiune i hipotermie Transpiraie i tremur Contracii ale uterului.

Confuzii de percepie i cognitive Imposibilitatea de a ndeplini sarcini de rutin Pierderea percepiei timpului Dificultate n distingerea diferenelor dintre ficiune i realitate Senzaii intense i imagini de beatitudine Atacuri de panic Schimbri de dispoziie

Utilizarea frecvent de LSD poate duce la apariia spasmului laringelui, a crizelor de hipertensiune arterial, a convulsiilor, dar i a riscului de sinucidere. n cazul supradozei de LSD i de alte halucinogene, utilizatorul sufer puternice alterri ale percepiei asupra mediului nconjurtor. Aceste alterri pot mpinge consumatorul la aciuni necontrolate care duc de multe ori la accidente n urma crora survine moartea. n afar de comportamentul autodistructiv, supradoza de halucinogene poate provoca : creterea temperaturii corpului, hemoragie, com.

Heroina sau diacetilmorfina este un derivat semisintetic opioid, obinut la sfritul secolului 19 prin sintetizarea morfinei. Produs de compania de medicamente Bayer AG, heroina a fost exportat n 1898 n 23 de ri din lume i folosit un timp n tratamentul afeciunilor respiratorii. Ulterior dovedindu-se riscurile ei de abuz i grava adicie (dependen) a fost inclus pe lista drogurilor narcotice de abuz i interzis n numeroase state.

Heroina a fost sintetizat prima oar n 1874 de ctre C.R. Alder Wright, un chimist englez care lucra la spitalul St.Mary. El a combinat morfina cu diferii acizi sau derivai ai acestora, iar atunci cnd a nclzit morfina n prezena anhidridei acetice timp de mai multe ore a obinut un produs pe care el l-a numit diacetilmorfina (heroina). Felix Hoffmann de la Bayer, a sintetizat heroina la 11 zile de la obinerea aspirinei. Temndu-se de eventualele efecte adverse ale aspirinei, Bayer nregistreaz compusul sub denumirea de Heroin ca trademark (marca fabricii). Din anul 1898 pn n 1910 a fost etichetat ca fiind un derivat substituit al morfinei, utilizat pentru tratarea tusei iritative la copii. 1914 Legea produselor narcotice, introdus n Congresul American de Harrison stipuleaz ca ilegal producerea i posesia heroinei n SUA. Spre deosebire de SUA i alte state, heroina are nc indicaii legale n Marea Britanie (sub denumirea de diacetilmorfin), pentru tratarea durerilor acute, a infarctului de miocard, a edemului pulmonar i a durerii cronice.

nr.1: heroina nr.2: amestec de morfina si heroina nr.3: heroina cristalizata cu puritate de 30-60% (Hongkong Rocks) nr.4: heroina deosebit de concentrata din Turcia, de puritate de pana la 90% ("miere turceasca")

Heroina pura, "neintinsa" ajunge foarte rar pe piata. De multe ori, laboratoarele de preparare adauga inca din productie anumite substante, cu intentia de a produce anumite efecte. Astfel, s-a constatat adaosul de stricnina. Aceasta substanta, utilizata printre altele ca rodenticid, are efect stimulator, administrata in cantitati mici. Consumatorul ar putea, astfel, constientiza mai bine trairile din timpul starii de euforie. Acelasi efect stimulator il are si cafeina, frecvent adaugata heroinei. Facand abstractie de aceste amestecuri preparatei n laborator, traficantul "intinde" adesea marfa cu glucoza, lactoza, acid citric sau substante farmaceutice (de ex. paracetamol - subst. activa: acetaminophen). Daca traficantul insa nu are la dispozitie nici unul din acesti excipienti, nu ezita sa utilizeze alte substante, deosebit de periculoase (detergenti, insectidice, var).

Ca materie prim pentru obinerea heroinei este opiul obinut prin procesele de rafinare. Spre deosebire de LSD (diamida acidului lisergic), sinteza heroinei nu presupune solide cunotine de sintez chimic i de chimie. O heroin pur este foarte greu de obinut n primul rnd datorit faptului c substanele care intr n sinteza heroinei sunt din ce n ce mai greu de obinut din cauza reglementrilor drastice, dar i datorit faptului c ultima faz din sinteza heroinei este foarte greu de produs avnd i un potenial periculos foarte mare. Etapele de lucru sunt: morfina este izolat din opiul brut (prin dizolvare n ap n prezena de carbonat de calciu, iar precipitatul este tratat cu amoniac). morfina este tratat cu anhidrid acetic n cantiti egale, timp de circa 6 ore la temperatura de 850 purificarea moderat n prezen de ap i acid clorhidric, cu ada os de carbonat de calciu(momentul introducerii carbonatului de calciu depinde de chimistul care execut purificarea) nclzirea heroinei rezultate cu un amestec de alcool i crbune activat pn la evaporarea alcoolului acest al 5-lea pas este opional datorit periculozitii sale. Prin acest pas se obine heroina pur destinata uzului injectabil ( aa numita heroin nr 4). Heroina deja purificat este supus (dup prealabila dizolvare n alcool) aciunii unui amestec format din eter i acid clorhidric. Pericolul este dat de volatilitatea eterului i de potenialul su exploziv. De obicei heroina pentru uz este diluat cu lactoz , amidon, pentru a crete numrul de doze.

Dependenta de la prima doza doz crescut de heroin (aa numita supradoz) este fatal. Datorit schimbului de materiale (seringi) n special ntre consumatorii de heroin, exist un risc de contaminare cu HIV sau virusul hepatitei. Moartea din cauza introducerii substanelor de diluare (chinin, zaharoz, ta lc).

Marijuana este de cele mai multe ori consumata, fumata, sub forma de tigari facute manual, cu ajutorul unor filtre improvizate si foite. Insa se poate fuma marijuana si prin pipe normale sau pipe cu apa. Majoritatea inlocuiesc tutunul cu marijuana si o transforma in tigara, altii adauga si alte substrante stupefiante. Totodata, marijuana poate sa fie consumata si sub forma de infuzie, ceai ori amestecata cu mancaruri sau in prajituri. In unele tari, marijuana a ajuns sa fie consumata si in unele scopuri medicale, in special cand vine vorba de tratamentul cancerului ori pentru bolnavii de Sida. Pentru ca marijuana duce la o stare de pofta de mancare destul de intensa, acest drog le este recomandat bolnavilor de Sida, deoarece acestia au o pofta de mancare scazuta. Astfel, bolnavii pot sa isi pastreze o greutate a corpului normala.

Se pare ca efectele imediate care survin consumului de marijuana nu sunt atat de puternice precum transmite media, dar pot sa fie influentate de variati factori, precum: cantitatea folosita, varsta celui care le foloseste, modul in care le utilizeaza, starea sa psihologica, scopul si locul unde sunt administrate. Pentru cei care si-au facut un obicei din consumul de marijuana si, desi sustin ca nu sunt dependenti, au nevoie aproape zilnic de cate un cui", efectele acestui drog se transforma. Experienta placuta prin care acestia trec se refera la relaxare, se reduce stresul, dar se si intensifica senzatiile de gust, miros si auz. Totodata, creativitatea este crescuta, sunt diminuate durerile precum crampele, migrenele, creste pofta de mancare si starea de euforie, iar timpul parca trece tot mai greu.

Daca se consuma marijuana prea mult timp, efectele psihologie si fiziologice care apar pot fi adverse si extrem de neplacute. Cele mai intalnite efecte fiziologice sunt reprezentate de salivatie abundenta, insomnie, nas infundat, conjunctivita, bronsita si o imunitate tot mai scazuta. Cat despre efectele psihologice, acestea pot fi: lipsa de motivatie si de interes pentru mai multe activitati, modificarile de dispozitie, performante reduse pe plan educational sau la munca, miscari lente, reducerea capacitatii de memorare sau de concentrare. Daca sunt cazuri de intoxicatie cu marijuana, cei care o folosesc pot deveni maniaci, paranoici, incoerenti in vorbire, pot avea parte de anxietate, depresii, reactii dese de panica, halucinatii vizuale, delir, confuzie. In Statele Unite, marijuana este cel mai folosit drog ilegal, iar toate formele de canabis reprezinta droguri ce afecteaza creierul, toate contin THC, care este principala substanta chimica activa din marijuana. In canema exista aproximativ 400 de substante chimice, insa THC afecteaza cel mai puternic creierul. Pentru ca este o substanta controversata, defapt, o compozitie de substante, marijuana a capatat mai multe denumiri, in functie de zonele unde se discuta despre acest drog. Revenind la THC, aceasta substanta este si cea care te face sa te simti bine. THC ul se gaseste mai mult in florile sau mugurii plantei decat in tulpina, iar cand "iarba" este fumata, substanta amintita ajunge foarte repede la creier, prin plamani. Pentru starea de bine si pentru felul in care te face sa gandesti, "pentru ca iarba deschide", ajung multi dupa gratii sau, mai rau ajung sa fure ori sa ucida.

http://www.roportal.ro/articole/despre-marijuana-4608.htm http://www.sfatulmedicului.ro/Morfinomimetice--Euforice-si-stupefiante/heroina_4268 http://ro.wikipedia.org/ http://www.roportal.ro/articole/despre-marijuana-4608.htm https://www.google.ro/imghp?hl=en&tab=wi