Sunteți pe pagina 1din 40

------.~------ -

  • 1. mopel~ ~i zej~a dupa-atniezi i

''l~ ,e a intilnit-o ascazi In melancolica reverberare

a soar~ltli de amiaza

iernateca pe 0 zeit a , prietena lui,

pc fa~a ei treeeau pale ro~iatice ea ale aurului

_ vechi, picrzindu-se. aprinzindu-sc. ell 0 marc

ardere, sa-i illll11ineze faptu ra, a5a cum ea se oprisc tinga mopete, :ii, sudzlndu-i, mopete 0 privea _ 1nsa i se destdimau ~ndurile, lntr-o cea~a abia impinsa de palele soareTui spre rugina. i se

incetinisera ~i privirile lui

mopetc.

nu mai putca sa

Ie urec dincolo de pome\ii eu aur usca

sufla~i, ai zei~ei. ca capatase un

nemi$cat

gest de idol analllit. foarte lncetc amintiri i~i faceau drum in mopetc, a~a cum, in

fata ei,

se oprise privind-o, la haturik {arii lallntrice ell lei.

4

2. mo~te

~j

cimpul

pierdul

mopete a lipslt multa vreme de acasa.

ill

~i tntr-o diminea\a

s-a intors, sa-~i vada pl~JCa

era 0 dimineati Cll soare. in cune, Erica lui mopete de loeul acesta se strtosese, retrasa,

llnga florile palite de vara din brazda, la soare ­

avea acum ehipul pisicii, ~i II

privea

pe mopete cu ocm impasibili,

~i abia

decolora,i de lumina cu stdivezimi autulllnale. l1lopete, oprit 0 clipa sa 0 priveasdi. o slm~a, pe pisiea, foarte straina. ar fi vrut sa intre refede in easa. 0 nefireasdi ame\eala t legana pe trepte, fnspre pisidl, fnapoi. pina la urma, pisiea a pleeat. eu mersul greoi al plictiselii. SC vedCOl ca-i este urlt.

3. tsplica}ij

compJae

'" innopteanu a avut asuzi fericirea sa stea de 'orb~ eu bnma rowena. (mopete, retras in cohllri launtrice, tI invidia

~alben, in vremea asta)

-. pe in delete

" innopteanu Ii explica brunei rowena cum "cde el Ilicrurile. bruna rowena tl asclilta

uimita. afad!

ploua

lini~tit, ~i doar rar che un

disonant rnieunat din curtea interioadi urea

pina 1a camera unde v Innopteanu discuta ell bruna rowena. (mopete a ~i deschis 0 data u~a, dar nu

a indra7.nit sa intre.) ineet se destrama "remea. vorbele maSUrate ale hli v innopteanu capatau lumini minunate.

10

11

4.

plimbare

cu

impcrmeabiJul

5. vivtii

cu

micuna t

,

,"

'I

\'

v Innopteanu face 0 mare plimbare pe stdizi inguste

unde,

primre easele veehi,

prin cur~i batrlne~ti,

ploua

primavaratec ­

0

nostalgica lini~te l~ lasa cruste

fin spulberate pe impermeabilul cu bumbi englez~tj

al lui v innopteanu. v innopteanu nu suride 1;tndului sau, care distinge in~elesuri nenumarate In tot ceca ce risca sa ramina indistinct, ~i de nemasurat ahara. cu m1inile aparate

In buzunarele impermeabilului v innopteanu trece pc linga imuneeoasa gdidina a easei cu mulre ferestre cu draperii grele. 0 pulbere rece

se lasa pe ochelarii lui v innopte"lou, dar nu ii tulbura vederea p1hrunzatoare. eu globuri maruntc ~i incandescente ploaia saluta insa trecerea lui v innopteanu.

" innoptean u vine asdizi in easa cu multe

odai mi<:i In catul eel mai de

sus uncle \ iseaza mopete, la masa. adus

din spate pe che un

tOm -

sau sta sa ascult

cum insereaza lumina inca de diminea~a 0 data

Cll ploaia la gealllul strimt raspunztnd spre 0 curte interioara iotre ziduri, unde, oridnd

prive~te, ll10pete Indlne~te ochii ell lnciudadi

fixitate pindindu-l, ridica~i spre el,

ai pisicii care este spiritul acestui loc. or, v j'nnopteantl vine astazi tn easa aceasta, cu cel

lllai victorios pas rasuntnd pe scara, din Joc in loc sdqiind, anuntindu-i urcarea spre camerele uncle lini~tea lsi desavir~e~te asteptarca.

12

13

6. faJs n:amen de con~tlln~ n1u1 7. lJl o pcte are mo sclUit v innopreanu sustine
6.
faJs
n:amen
de con~tlln~
n1u1
7. lJl o pcte
are
mo
sclUit
v innopreanu sustine 1l11ine un
:nare examen -
$1 care
marelc prieten eu palhic al lui mopete vorbe~te
nll este numaidedt exclusiv de eo~tiinta _
dispunsu] pe care-I va adresa. eu eredinta
tn constantele sale launtriee. niei nu are
ca sa-i
rid icc ll10ralul lui mopete. care
e asediat
t,.1 ~ _
de mari paduri de tristeturi. to fiecare copac, sptnzurat
dte lin schelete al glndurilo r lui mopete plut~te
de altfel vreo importanta. mO~te. de pilda,
care
prin acr sprc bruna rowcna in dtc 0 sarabanda bizara.
invidicua egalitatea de spirit a lui v innopteanu,
marel
pri eten cu palirie nici nil stie ce drame
~tie dl exista indoieli, dar ca
va sta impotriva distinqiilor de mare
vremea nu
suHetesti e se produc in mopet e , ~i in rame
de indiferenta adtnci peisaje de suferin\a inconjoara.
hodlrlre yrin care v innopteanu va rezolva
si aceasta tncercare. mopete. ~adar.
si nici ehiar prietenullui mopete care
lsi c1ntareste, gtndindu-se la
v illl10pteanu,
nelinistea.
~I
a
tl citeaza pc pictorul vasile nu are-
o parere prea buna despre disperarile lui \11opete.
vrea sa-si f aea
si el eereetari de eonstiinta,
si nu poate, 1n seara asta eu eer plumburiu, si abia
lunednd spre ziua luptei dintre v innopteanu si net iint.1.
eu atit mai putin bunul si 10altul prielcn al lui
mopete. cit despre bruna rowena, ea lui
mopete nici nu-i acordi sunsurile ei ineerte.
l4
\5
8. moptle ~i laodele sullete~tj 9. JIlopete ,i jncongrueo\e1e bruna rowena a intrat astazi diminea~a ill
8. moptle
~i laodele sullete~tj
9. JIlopete ,i jncongrueo\e1e
bruna rowena a intrat astazi diminea~a ill odaic1
unde mopete arde in Wkari nemaipomenit
o,opete
triste\e
degeaba i~i face aCUIll aceasta mare
despre bruna rowena. este limpedc ca prietenul sau
care
de chinuitoare. ~i a clipa e un
uimn
citeaza din vasile k, privindu-l pe mopete. nu arc
timp de suspensie a iadului in l11opete. (pe foaia
inten~ionaljta\i suflete~ti ,congruente. prea rare
de temperatura sufleteasca a lui mopete Se lnscrie
o brusca ~i nelini$titoare cadere.) bruna rowena
vorb~te ffumos eu prietenullui mopete, care $tie
multe despre acestc convulsii in care serena
slnt acuma potrivirile tn cuburi eu scrieri
de semnifica1ii ~i lini$ti, pe care
ll10pete le-ar n1ai pute
tnccrca. bruna rowena, dincolo de acele sfieli
care-l orbeau pe mopete, acuma e altundeva
lini$te de alcldata a lui mopele s-a inchircit.
mopete sdi In picioare cu ochii plecaTi. nemijlocit
tmpins Intr-o mi$eare eireulara, gl'ndul posomori't
intr-un elmp
al sufletului, $i al min \u. lllopctC
e padlsit de inaltul sau prieten -
care
i-a cam ascuns
trecerea brunei rOwena in celalalt plan real. patrul1s
de refuzuri, mopete se trage tn sinc-$i (cete
allui mopete
0 Inconjoara
pe bruna rowena ~i face
de
ginduri tn lan~uri $i arpegii romanticc, insa seurilc,
in
jurul ei un cere de mare tacere.
a cobortt
mQpete intr-un
elmp
~ufJetese -mla$tinos,
cu
ierburi
sarace.
J bi'ntuie pe mopete sub privirile prietenului care ar putea
s3o-i vorbeasca desprc vasile).
16
!i"
· \ ' 10. mopete $i resenlimentelc LI. mopete ~i confuzia J J acuma mopere i~i
·
\
'
10. mopete
$i
resenlimentelc
LI. mopete
~i confuzia
J
J
acuma mopere i~i uda mig;;i1os ill glastra
sa sufleteasca un re5entirnent neplacut [ala de bruna
rowena. ~i prive~re fix: cum sub luna
[alsa a melancoliei se [cagana flori amarc. albastra
(mopete se Indlne~te ~cara Cll prefigurarc
duplH:ata a sa de peste mai mult titnp
este adid
ceca ee ei
-
numese fenomenul cu disjunqie ~i frid
de lnt ele s fonemie-. barbatul cu barba prea
adici ingenua -
acuma mopetc, sa fi fost
triste~e -
brunei rowena, hI spune
deci insela ttlare ?
a
noduros urclndll-i, 1nsa alba, spre oehi, ~i eel)i!alr
ell barba neagdi -
se c1atina amindoi foarte ee~o~i.
mopete lneearca,
destdtmat sl1flcte~te, din cioburi ran:
risipite in timpul sau Eillntrie sa-si mai adune
mopete li prive~te fascinat, Snsa hi
da seama ell cste 0 aLen\ie eonstienLa. lnalt.
semnifieall1 - ~i i se desfac intre degete.
bruna rowena astazi s-a indepartat
ell Inca 0 casula vremelnica de mopetc.
eel ell barba neagdi - ~i numeLe asemeni
disfrlngerii sale eu barba dirundi -
II prive~t~ sever
pe mopete -
~i din ce-i spune, uncle Lemeri
IllOpete, lndiit, lsi face un tnsingurat
drum launtric. nu vrea sa se mai gi'ndeasca
fa bruna rowena, la trecerea ei tn~ereasca.
urea si pe pomelii lui mopete. un ger
sufletesc Inchipuie acum pc ferestrele acestor doi mart
prefigurant i f10ri
opace,
mopete
ramine eu
perplexita~ile lui
III
oarecari.)
18
I"

12. moptte ~ indjferen~

reversibllltate

dr cabalu sta

la

masa cu 0

zeila. mopete

felul to care se poate continua -

rnccrcarea

50 spatele Jor se consuma 10tr-o fJacadl singerie

de a gasi, pe fala care se intoarce de la noi

ca ~i parul

zeilei -

~i invidia Jui, stravezic,

a tim~ului, Linii ~tiute, reliefurile mun\ilor goi

se coboara ca un clopot de sticla peste ei. mici pete

cobormd selenari, singurateci, sprc marea

din iovidia lui mopete ie vor colora lor viziunea dod i~i vor intoarce ochii spre lume. vor vedea-o prin complcxele deformante pe care, anume, Je-a iasat pe stieE\ mopcte, fochis in lumea

despre care ~tim ca se continua ~i III partea noastra. sa ne oprim la lioia dintre umbra de diocolo }i lumina livida priotre stioeile cunoseute. daca Hecem acum in nO<lptea

de

afadl. mopete e

foane singur -

~i se gtnde5te

eu oisipul pierzindu-se catre apele stinse ...

ca prietenul

lui, dr cabalu, are tot ee-~i dore~te ­

ar iosemna ca am £lieut un pas mai adine

~i ehiar ~i pe~ti~orii aurii din

sera lui ar plltea sa inoate

aeum, sub globul invidiei lui 1l10pete. dr cahalu

nll lasa deioe sa se vacla d

simte bocalul

cohorh peste eJ -

ii slIride zci\ei cu bucle r05eate.

In

cunoa~terea mai reala a felei cu stnnse

pleoape refuzlodu-ni-se ? 0, dad arune o piana spre apa Intunecoasa, nici n-am cum sa aud eercurile sparte acolo, e 0 singuditate de tum

zc

21

Jrcvc:rsiblhlate

sce na

]11 fond,

de ce sa

nu

spui -

nu se rnai poate reincepe

noaptea prm cea~a -

asf altul lid, sllnetul

iara~i 0

scena ca asta, nu

rnai au adevar

rocurilor urdnd pe fatadcle oarbc,

geslurile facute demult, nu po~i, and trece pe

fa~a de aBituri lumina arzlndu-i In par

a~a CUIll

ai

Illai

vazut-o

ell

de

s-a oprit totu},

ca nu

ce

nu pOii

~a accept-i

atunci, nu po~ sa crezi mai urmeaza nimic ? ca din eercul amar

iar

unde s-a april il11aginea de-alcadata nimic

nu mai

treee

spre aeum ~i e totul schimbat :

$i gesturile slnt stdiinc, ~i ace} minunat

arc al luminii In jurul fiin~elor care

au stat altadadi alaluri nl! mai este aeulll dcdt 0 imagine rncremenidi

~ntr-o mare

neputin~a de a mai losemna

ceva, risipindu-se in fUIll ?

cercu} larg de lumina sub felinar, pe

ziduri

lImbrele leganindu-se ~i momcntul

lod La eapatul strazii farllrilc all aprins

un foe

de sdntei, mate -

ca lin pom de cdiciun.

~i acele mici

nesf1r~it val

de

de

ceaia

pe obraji, ~i un

tacere care a stins

pc

nesim~ite sunetele pa~jlor. Plna l11ergeal11

ca fntr-un vis, $i ruci Ilu-Illi Illai 31llinteam

de mina ei inerta. s-a facm apoi frig

$i towl era ea 0 scena demult uitaca. mergeam tneet. $tiam ca nu mai urmeaza nimic. ~i ceat-a nin~ind maruot pe faia ei aplecata ...

22

~3

hibernare

cite un oeol pe marginca tn~elegerii - am stat lntr-o dupa-amiaza privind cum se deeolora lent lumina iernatica pe tavanul camerei, ell ciudat

joe de linii ~ntretaindll-se, ~i absent,

~tiall1 ca fiecare din ele aI trebui sa-mi aduca aminte de che 0 clipa dnd Ie Intelesesem, demult. afara ningea. nll putealll sa mai giodesc tnainre. se decolora timpul ~i puteam sa-I ascult

risipindu-se 10 n~ii nemi~cate, dan sind, ea intr-o jucarie, eu glob colorat pe care arunei dnd tJ r:istomi oinge ell fulgi adinei

~i se acopera towl. se faeea seara, ~i dod nu se mai vedeau liniile nu s-a mai intlmplat nimic alteeva. am dimas nemiseat.

flo

....

like A Winter Has My Absence Been

1\

Abscnr a poate fi intr-adcvar ca () seadi

de iuna -

timpul se face un cristal strabatut

de 0 inlanruire meticuloasa de crengi, cu mohorh ll1t cles , pe eerul ca lin elopot de t;l.cere amara.

In timpul absente~ eei care ramin t~i pierd umbrele, ~i aluneca prin zapada ca ni~te vinturi dcspriose de tann -

~i

0

mare tagada

a oricarei dorinte eobeara 0 data. ell sea rele spin

~i se face 0

noapte polara. Cite llnul din ooi

mai facem capri in gheata -

dar oehiul verde

ai apei nu mai rasfrtnge dedt vintul greoi

~i nic.i 0

imagine. 1n timpul Eira de ea

lupii vin pina aproape de ziduri, ~i de sus, din turn, se aude zapada coberind, grea.

2

2~

Pierdere

de

timp

rlldep~rtare

Stam CD tOIii la masa seunda -.- apleca\i

 

Daca s-ar a~ela pe marginea scaunului,

 

peste pahare - ~j ea poveste~te cum aseadl

c~ erC'ina din cartea eu vorbele inl?he1ate,

a primit vizita unui tinar timid. (Ineiuda\i

in

.:are nu crede nici

autoruL -

(~l e asla

un

semn

o ascultiim -

paharul eu biiutura atlt de clara

dI

nici ea

nu crede ? ca

nici ea adid

 
 

nu cste sigura. ca

vorbele ei se a~a2a

ca chiciura pc gealUul alb prill care privim

 

sc face

0

oglindi In care se oglinde~te,

 

cum s-a facut

iarna afara -

~i noi,

linga foc

rnsa str1mb, seen a - tinarul sub\iratec

 

Incalzindu-ne miinile. F. asta un scmn ca ca dde

care lnainteaza pe vhful picioarclor, )i se opreste

in sinea ci, dnd

vorbe~te ell noi ?)

 

~n spatele ei eu un gest hieratec

a~e7.1ndu-sc ea acuma

pc scauo

-

~i rata ei

alba

 

pc care noi 0 privim, printr-o vreme de nestdl.batul

(cum e vremea strlnsa lotre noi), ea ercde

 

sa-i aeopere ochii, sa strige deodata "bau !"

 

di

nc-a

spUS 0

dl.utate -

~i noi,

tremura ca 0

f antoma

dnd

ne mi~cam noi

paharul

-

sal!

llmili1 i,

ne strtngem aserneni pisicii

 

dimpotriva, sc face deodatii un domn gras ~i barrin.

Numai ea ramine la fel de ?naldl. Suride. Noi bem repede scena tnecata 1n pahaT.) Tn astfel de jocuri ne trecem noi timpul. Si ea ride.

~i toarcem privind-o prin pleoapcle intredeschise.

:.(

27

Ireversibilitate

minora

Ireversibilitate minora Solitll oinc Daca s-ar putea schimba dintr-o data in~elesulllnui moment fn care ~intem aEhuri,

Solitll oinc

Daca s-ar putea schimba dintr-o data

in~elesulllnui moment fn care

~intem aEhuri, dad acca

clipa ciudatil

care se ~a7,a pc [a fa ei, eu 0 mare

lini~le, dnd unul sau altuJ diotre Doi o privim, s-ar putea modifiea, ~i altfel

1>-ar constill1i un portrel al ei, Cll greoi

euprinse volute in par -

eu

un

fel

de pieptanatura neinrcleasa, care sa-i fad

far a altfel

un

timp

(~i noi

sa n-o

mai cllnoa'1tem).

daca ar

fi

atlt de

simplu -

~i dad

am putea suinge sincerilatea sa recun03)tem

  • d acul11 til11pu I de aici are sa insemne

pentru noi 0 inrclegerc care sa dainuie intr-un ambru de limp ell insemne

hieraleee - dad in aceasla c1ipa, uncle nu e decit luminiscenra rasfdnta a lacerii noastre, am putea spune d. ineepem din nou,

s-ar invoi ca sa-~i opreasca

jiniile albastre

In jurul ochilor, sa fad un eeou schimbat. pentru 'orbele ei de pina aClIl11 ? Sau ~i pentru ea tolul ar ramlne la fel,

fluid. fara preten~ie de oprirc, ~i eum n-are sa Illai fie niciodata altfel ...

reind scarile trosnitoare de Icmn, ~i sus, din colo

dc

ll~a eu

patrate de stieHl,

Slifrageri:\ ei - masa pre~unga,

. in jur sC311nelc eu speteze 1.nalte de p,cl,e v

'

(noi ne-am pusea as;un.de In spa-tele onearUl.l

dintre ele -

sa 0 pmdlm,

insa ea e alit de adl'nc risfrirna 1n gindurile ci grave, ca ~te oglinzi care ;i lrag pc 0 tipsic alungicl, fa-plura, 1l1elt niei nu ne-ar au%i daca i-am spune eeva). Am putca sa ne a~ezam pc scaunln capul mesei. -

~i s-o privim

la capaull celalalt,

cum s-a opnt eu eoatcle sprijinite pe lcmnul mal sa-~i bea eeaiul, gtnditoare,

,

cre%'indu-se singura.

JO

}t

Falsa

simpUtate

Tatere

leroDoasa

Nu exista dezlegare - (sa-i spunern ­ presul?unmd ca ea ar vrea sa ne asculte), nl! eXlsu. pentru tristete, lnsingurarea

mai putin densa, clc care sa apuei sa tragi in jos, sa se destramc tot cereu] strins ca un nod, al apasatoarei retrageri nlll11ai 1n nne, care e tristc\ea. Trehuie sa la$i sa treaca vremea loeet

ma; departe (~i dl mlne , acolo

uncle ai

fast

rrista

lin nod, care sa-ti rnai aduca aminH'

ca ai

avut 0 data fatetelc altfel alungite

catre

lumina -

~i erau dlsfnngerilede alt fel

~eara, lntelegcai

altfel timpul).

(Alexandru eel Mare, trednd Intr-o seara

pe 'mar~inea mani albastre, a raiat eu sabia un nod diotrc accstea. Alexandnl era un tln~.r care-$i linea capul aplecat

intr-o parte -

dar

~te niei

pentro el

triste,ca nu era sil11pla.)

S~riam 0 data. pc limpul dnd mai eredeal11 d vorbcle schimba

oam -

de ce gestul inscinc.civ e mi~carea rupta

 

dmtrup, de apa.rare -

ridicarea nuinii -

a cuvintelor ­

 

asemenea clipei dod crupullntreg e 0 coloana gata sa cada

 

eu

mlna

claar,

In~a\adl, repede,

In

dreptul

ochilor,

sa

te

 

,

apen

de ce, intotdeauna, 'l~nirea spontana e cea de aparare • ia\a de ceea ce e inainte, sau, eu capu-ntre umeri,

de ce e in spate? Dar, uta, gestul spontan

al

ei

dnd

deodacl, dupa mult timp, s-a intors inspre mine. a f05t aproape de ura. In vremea noastra, into3rsa, nu mai siut deat mi~cari de trunchiuri de lemn intortocheate io ameniotari carre noi ­

~i eu, singur, raracit, poutre ~ipatul lor de

mare tacerc.

.?-2

33

Toamna la peril erie l' Toamna - nimic to spatele mlinilor ? Daca Slut numai Da.r
Toamna
la
peril erie
l'
Toamna
-
nimic to spatele mlinilor ? Daca Slut numai
Da.r dad. nu se poatc
oruclt al incerca -
sa ascun
fmi amintesc - Intr-o diminea~a am
[ost eu tramvaiul
intr-o periferie necunoscuta -
suhi, napadite de un cenu~ill
cobor1ndu-se 1ntr-o p1nza de apa
aminciri
noroi, ca ~i eerul
deasllpra -
~i lummi cenu~ii, ziJe
de ploaie, pe sorazi
de periferie. eu
garduri de lemn
putrezit, ~i fara trutuarc.
impro~cJndu-mi 1111inilc , fa~<l. Am mers
eu i<lfba eresdnd printre pietrele stdizii -
~i. sprc ,amiaza,
prinue pictrelc risipite la marginea gardurilor. Emu
la ora dod in eopilarie eu eram Intr-o earned!. lna}'di,
ci~l1lele murdare prin euni - case lngropate
pina-n fcrestre Lntr-\.ll1 pamint sparr. Nu vedeam
deloc oameni. Era 0 strada pustie.
~i eu mobila grC<l, ~i iochisa -
insa
aculU
pe str:izilc aCCstea mizcrc, pierdur.
ladi. 0 amiaza, ca acum, III care am fmc
In circiuma din
col~ era un
fum
ca al
pIoii to padure.
La capul uamvaiului, 5i pe stra7.i de sat am vazut
o pin7a de fum rididndu-se. Nu vroiam
sa mai stuu acolo. Afara, era a lumina decolorata.
Mi-crall miinilc ude - rUci nu Ie-am mal ridicat
ecrul
~i ploaia,
~i toamna
f1uida. eu ploaia
marunra ? Nici ll-am mai fost
dupa aceea pe
strada ell
gardul
de
lemn prabu~it. Mi-e writ.
~a-mi :;.terg fa~a.
sa ma
Nu mai
vreau
joe astfel,
~i lumina asra de plumb ...
35
34

Jama

s-

..

sfir~it toarona

Gnu

nu

~tii ce

SPUI,

S<1U

sa

scrii

-

spui, pur

_ cc

srraniu. Sj-a~ezi pe urma ni~te vorbe desprc cee:l

 

Ii s-a

parut, 0, nt!

~traniu -

ci asemenea crcngii

a~aau cr1stale

 

peste care,

ai

cirit, se

­

(dar nu

Ii

se

parea stranie clipa aeeea care

St: [acea

 

atunci ramura -

nici fasoinama ­

 

era doar un moment pc care-\

~tiai -

dar

peste car-.:

 

altackna ai fi pus interllii). Cc maniu,

 

ai

vrca

sa spui, a inccpm iaTna -

c-Ind ie~i

 

afara, in scuarul din

faia blocului, e eerul aspru ­

dar ~i moalc -

in miini. moale -

ca

~ Zapadd

­

~i simplu,

)i lumina, cCloasa doar atit elt lfcbuie sa oprea~d

in crengile gdldinilci din mijIocul pieiii &Jndul, sa nlJ-1 intinzi mai departc. dimpotr1va, sa-l nrinzi

de

amincirea dcspre cmc mai ~rie cc cani

pe care le ateai, in casa, pc covor in £ala sobel.

in camera dinspre cunea cea mira, lnuc 7idur1. Diminea\a de iama te IntOarce In timp

  • - poate ~i asta este cu adev:hat

lumina de iama, 0 lenevie de soare, moarta, lIrdnd aura de I'ncet, agailndtl-se ...

De acuma. incepe iar.na -Aac~asta fiU va mai fi

lCT .•

da~av c.erul

n:a 1 este

~c~ albastru

de tOt,

ca i'n copllanc) declt 0 ammnre care te doare

mai

mult sau cu

mult mai pUiin

(cum

te

face sa sufcri

aduecrea-aminte a nOPiiIor - desigur. de toamna.

pentru d'i era af~a vreme ploioasa. ~sfaltul ud ~i liniile tramvaIelor. galbene. alunecmd prin pia~a rotunda spre strazile din jurul Gcadinii BOlanice ­ cum Ie face sa suferi amintirca nOPiilor dnd plecai

de aeasa -

~i te

~ineau de

mlna ­

inseamna ca erai

foane mic inca -

spre ca~a bunic:ilor.

~i acolo, fa~ de masa pc

clblia

prelunga, in suf ra~eric.

eu farfuriile multe -

asta ~nsemna sarbatoarc.

Aceea~i masa, pe care, mul~i ani

mai

tirziu,

i-au intins trupul -

tu

nu

te-ai

dus sa

0

vezi).

(De ce vorbil11 uneori desprc amintirile c1ipelor pe care Ie-am

ca despre ale mai multora -

ale noastre ? _

trait

scmn ca vrem

s-a ne scururam de ele ?)

 

Soarc1e -

oricare clipa din

viala

ta

-

nu

mai este

dedt 0 amintire -

care te doare, sau dimpotriva.

I?ar pes~e dteva luni va veni primavara _

 

~~ alt~ zlIe eu

soarc adevarat.

~I deel

eu

a he

amintiri.

36

37

On

the Edge

Carte

cu

poze

Oprit 1a 1l1<"lrginea 11.1minii, aici. ca la marginea stdizi.i, ~j aT trebui sa cobori de pe bordura rrotllarului, dad vrei sa ueci dincolo,

sa cobori ca de pe 0 rrcapra [oarte seunda, dar cit de mult totu~i - oprit aici, 1a marginea soarelui eu lumina lui eaIda peste oehii inehi~i, ~i ~tiind ca dineolo, 0 data ee-am coborlt In aceastil marce neschimbatoare de umbra, 0 data ee am trecut

strada,

~i am sa ure lara~i 0

treapta marunta,

- lnvers, ea lntr-o oglindii, ITl umbra. Se C'L1 vine dcci sa Hisalll acwn sa creasca 1n noi valul accsta de somn - somn de cLlloarea adindi ~i calda a soarelui, sa adasdim la marginea lnceata a strazlii balJUle de soare - sa sdim astfeJ 0 c1ipa Jene~a, in lumina. Caci dad yom roborl de pe lreapta accasta, incepe limpu-n oglinda.

ar putea

fi

la

fel

nlllllai ca lntr-un timp disturnat

38

In tapiJa-ria mea nu a fost prea muIr soare. A$teptam uneori scara sa alunece lumina lui obosira

pe f aladele caselor, peste drum - pe strada soarelc ajungea greu - pTinlre bloeuri fnalte _

mea

am eopilarit printre umbre prea inalte. 0 dara,

irni amimesc, alll facut fara sa vreau c1riva pa~i

pe aJee, spre caparul ei

Inchis de un gard

poso~orit, ~i aeol?, intr::o aclincilU~ In ?re.a,1?ta,v

am vamt 0

cune l'!1gtISta, <:\1 0 terasa mal ndicata,

pe doua-trei tTepre - .$i multe, 0, Illulte [runzc.

Fra amia7.a spre rnceputul toamnei - soare1e

mi-a lrnpins dintr-o data, in culori cle febra, colvul acesta de frunze, de umbre, de timp nemi~eat

pe banca mica din fund. Am ramas sa privcsc,

o clipa, imaginea aceasta. N-arn mai facut dupa areea niriodaca, in copilarie, cei dOl san trei p

5

i

a Spre capatul orb a1 alcii, sa mai privcsc inca

0 dara

cunea aCCasta ca 0 imagine oprita in apa.

Mule mai

tl'rziu -

Cram mare, urh,

a.m fOSl, rot dirnjneai-<\, spre casa din fund, ~I am privit neatem sprc colrul Cll grad ina dc-odinioara.

~runze usc ate, vi~a sn~iacl aga~ata de gard _

~I .t1!?brc'i -

ca

ln

curtea mea, uncle pe

jos e

ci men l.

~ICI nu

mi-al11

Illaj amintit atllnci de amiaza de altadadL

39

Amintire

Joe

in

singurklte

t~i iotoarce timpul fa\a de la noi?

dteodau -

da.

Uneori insa nu -

- dilluoe privindu-ne

illsa atunci

liniile fe~ei acestui

timp care pe noi

 

ne fixcaza aluneea ~i se schimba pe nesim~ite,

 

~i mai

apoi

eSte

alta

fa~a aceasta,

dar nu straina, numai 0

alta. A~adar, sa inceream

 

sa oprim fa\a timpului,

sa

0

~inem intoarsa

spre noi ­

~i orieit de

mult s-ar schimba -

bawu de

vtnwn.

~i de

IUlluni

stinse,

~i de -

0, de amjotiri

­

tot fa~a aceea~i ramlne. (Demult, am mai fast

 

1n sala aceasta, eu scilpi ~i perdelc ­

 

~i In

eunea

din fund, prin tutunene ~i doata,

 

crau cltcv'a geamuri lununate galbui,

~i ineaperca cu ziduri muecdc ~i aburi reci era cufundata Intr-o nerni~care leganara, mcrell 10 aeela$i loco Acolo am stat

o vreme. Clnd

am ie~t ia~i in cune,

erau luminilc din ca'Sele ingropatc in ploaia murJara mai mortuare.) Asta a trecut de mult ­ '1nsa a ~i ramas, a ramas - am sa revan mereu clipa aeeea fara urmarc.

Noi n-am vazut-o dccit 0 Jata pe fata aceasu eu nume catifdat, ca al lunii aluncdnd lent

pe lunga

~i Inalta lumina intunecoasa a zodiei

de toamna pe ccrul sub care noi a~teptam

nemisc<l1-i. (Asta este 0

incantatie

despre lipsa noastra din lurnea ci.)

Noi 0

~tim doar in

treaeat, ea

un fulger 'loCet

 

pe care n uiti mai apoi - dici luminile al~

~i resfiratc ale fulgerului

nu

urea

pc ecr dcdt

c-Ite \) c1ipa.

Am ~i uitat-o. Acum nc mai vorb~tc dc c:\

cite

unul

din cci

carc se

a~aza de ceal-alta parte

 

a haqii, undc noi urmarim drumul obosilOr

 

dar continuu,

prin

fbcara

stdivczic -

ca

lin

<llcool

tan:

­

a vremii noastre lntoarse. Ne spline despre ochii ei adinciti, despre fa~a ci calma,

 

desprc spaimele ei - insa spaima aceaStcl am cLinoscut-o

fiecare din noi

(~i eel

care nc

povCStqtc ~tie desigur

 

~i asta). Dcspre vremca care eoboara artind

fira f1adlra pe miinilc dintre nai, stdiduindu-se sa mai urce pe trupul cellliialt, uncle noi

nll mai ajllngem - ~i nc sint ochii p1ccali -, desprc neputinta de a distuma tata ascunsa a vremii altor fiintc. de a 0 rasrurna Insprc noi, esprc asta noi al11 putea povesti. Nurnai ca nici

eel

din

fata

nOclstr3.,

vorbindu-nc

dC'Spre

0

dara

faptura

adta de str;lvezie bcit ne-am putea urlllari gindurilc

in spa tele ei - nici cI nu vrea sa ne aseul teo S.int dipe in care singuraratea nu se mai poate discuOlpara

$1 ce

spun ccila1ti c un joe, 5i sLntelll sinJ!;uri.

ti

Ab$en\a

"Daughter, the Colonel s:lld. When will you learn

tholt

1 may

make jokes against you because ~Now, she ~id I've lc.lrned it."

I love

you )"

 

Hemingway

Clteodat1i tavanul coboadl aUl de mult

apaslndu-ne glndurilc, ~i e 0 lumina scazuta

(In

care 11U mai

erezi,

-

sigur -

nici ea.

Ce

e afara - ~trad:l, ecrul de seoid, vinwl

eu spulbediri miei de picaluri - e ireal,

 

nu

l11ai arC

niei

0

Icgatudi ell

tine, ell

ea

­

nici

cit 0

seena de carte pc care a~i fi citit-o aIl1Jndoi).

o privc~ti 0 yingura J.ua - are rata

 

incecill.ila, ea

~i ctlm

ar

merge,

sil1gura,

 

pe 0 strada necunoscudi tntr-o dupa-amiaza de ploaie ­

altil dupa-:lmia7a, deIllult. ~i apoi, ell oehii plecati

(rcgase~li un joe uit:lt, eu

p:lharul, pc masa ­

ceremile pe care Ie niecai eu 0 alta ingindurare de1l1ult),

  • ii spui dteva vorbe - .~j eu buna ~tiin\a aluneci spre ~inguditatca ta veehe,

ea 0

rana pe care ape~i mereu

ell

degctele calde

(e ca ~i cum ati merge, tinlndu-i strlns antebraru1, prin gdidina, scara, pc ploaie. ~i ai da deopane

crengile

Si aeolo

unui

desi~ -

sa-; ara\i

ai recunoa~tc im:lginile

lumini~ul.

disf rime In lacul mic

Cll apa murdara de icrbllri Iinga arborele Cll scorbudi,

~i ai lIita-o pc ea - ai scapa erean~a,

~i frunzele ude ar pioua

peste

fa~a el

­

 

tu

nici

n-ai sa ~lii, nici

n-ai

sa ~tii).

Pe urma, dupa 0

dicere, dnd j~i vei ridica ochii,

o vei vedea, schimbadi la fata, ~i ai sa-i spui, nehodirh, \'orbe lnccte.

Surlsul ei sfi~iat awnei ...

..

2

Portretul

unei

Doamne

.1.­

seris 0 Carte groasa ca sa povcsteasea despre 0

plllin cam ironiea, ~i eu multe umbre

pe [ala

fata,

romanul s-a numit Ponretul unei Doamne. Pentru noi 1m:!

ar putea fi

rnai

simplu -

Ii apucam tncheietura

adt de subtire a

Inlinii

(de dnd

s-a Imbolna vit

a slabit inuit)

Si

0

tragem lncet spre fereastra.

Mai e mea soare - ~ In cubuI nevaztlt de lumina

- e alb, pentrLl ca bale astfel lumina? Am putea [ace

i se

face

obrazul de aur

sprc tlmple parul e.i lenl

portretul ei dimr-o singura scena ? ea in picioare

in rata fercstrei, soare de ~eara tomnatcca -

Viol

afar.!, pein

strada

-

prin

frunzelc

 

ochii ei Ingustati -

 

iara~i a pllns ? -

pomilor peste drum care nu ne privesc.

~j mlna ei, Ingusta, intr-a

noastra. Nu 3$3,

 

nu

se poate

a$a

-

dar

$-0

mai

onvim inca,

0

clipa

[ara

 

urllla re

  • - ne vom maj aminti mai tirziu de et"asul acesta.

~3

Tntuncric

Diminea{a

fa

munte

Tntr-o noaple a pIouat, foarte tare, eu fulgerc,

~i dnd

am

ie!;iit din

casa uncle a~teptasem zadamic. s-a

lumina e1eetrica ill tOt

satul. Am

mers pe ~

suns

dupa un timp, niei nu ne-am mai gcibir.

Dupa c1~iva pa~i, ea ~i-a seos sandalele -

~i

a

mers

in picioarele goal~ pe asfaltul cald al ~oselei.

PIoua foarte

tare

-

Ile rineam

de

nUlla

-

tntr-un t1mp am

 

fU?;1l.

Ea

ride."\ -

se bucura mult -

eu eram

serios ­

 

dar fugeam rinlnd-o de brat. $i doar rnai drziu.

c1nd a

fulgerat 5i s-a

facut 0 scurta

zi alba,

alll

vazut

d

treCLlscm Cll mult de curtea noastra.

«

In zorj, dnd ~-a intors in camera,

avca picioareJe ingheiate -

i Ie-am

simtit pc sub patura

 

reci ca

~i apa

de afad, de sub

fereastra. Rldea.

 

Mi-a

peste

spus :

Rasare acum soarele. Nu -

e de stie!:i

munti, dar aerul

0

s-a ridicat Inca scicla r05iatica

~i apa,

asa

cum se rasfringe

lumina

de

5Oart! In

ea, pard

a-rde

ca 0 fJacad Junga, ca UD ~arpe de foe care se srrccoadi

 

la

vale.

Nu

,ii ? E

un

lucrd

pe care n-am

sao! mai

"ad niciodata.

N-am sa mai Vill niciodata aici." Eu niei nu dormealll.

 

Sedeam in

pat

ell ochii lnchi~i. Nu

ma glndeam 1a nimi!"

 

Mai

nrziu, dndam

ie~it ~i eu

pe poiana

ell

e,1, era

soare1e sus,

muntele era acopcrit de un abur. Apa era acuma l1lurdadi

 

de

la ploaia de ieri. Era

cald. Si

In

sala de mcse

 

erau

tOI

eei de

aseara -

acuma beau ceai.

 

045

Ploaie

la

munte

Vacan~a

.Jlnd am

iC$it pe

veranda,

~ram ca in

cerdacul ('u

ploaic 1J

Diminea~) ea se scula foarte dcvremc,

 

munte.

sa vada cum dlsarea soan.·le. Eu dormeam -

~i prln

Somn

tn carc barbatul acela meditativ se plimba nehourlt

o auzeam rididndu-se in pat, fumlnd, sau citind,

tn

faia

ferestrelor ei, $i .aspira lent parfumul

manusii

uit.ne

$i intorcea atlt de r~pede paginilc lndt cram siRur

de ea 1a pJecare - (atunci clnd incepe treCtltlll

ca dormeam intre [iecare din cleo

~i el a

dimas singur). Acuma ploua imens

Lainceput, imi cerea sa merg ell ca. Pc urma a renun~at.

_

0 perdea nelntrerupta de apa ne invaluia lent fO$nind,

Se ducea singur.l, undeva In pitcJure -

cu vreo carte.

$i apele sc revarsasera peste albia torentului, inconjul.\u cabana de lemn de dincolo - treceau priutre camere

unindll-sc sub usa Intr-un singur $uvoi. Un dine se auzea iipind pe undeva, inaumru. Clnd sc schimba vinrul,

ploaia ne trecea pc

faia

-

ne trageam illapoi pc cerdac ­

de acolo n1.l se mai vedoou decit brazii de la poalele muntellli,

$i apele tulburi, pretutindeni in jurul nostrtl. In camera

dnd

am intrat 0 c1ipa, se Heme noapte -

fa~a ei,

dnd

s-a in tors spre mine de

la fereastra, era a flacara cc­

nU$ie - daca tn-as fi intins pe pat ar fi plutit peste mine

ascunnndu-mi liniile sapale in tavan - doar pentru mine?

,Clnd am iesit iar pe cerdac, ploua tot aut de

tare

$i apa revarsat:l prin iarba urease Inca spre treptele ~urpate

..

de

lemn, spre veranda. Se

facuse

~i frig.

sau doar a~a, singura, ell oehii lnchisi, stint! la soarele timpuriu. Eu donneam. Mit duceam mai tirzlU sa 0 cam. C1teodadi 1mi suridea Va%lncJu-l11a. Alteori raminea serioasa.

46

.7

PCnlru

mine 0 ra7a

de soarc

e~le (3

un dine

penlru un

biitrin

1.

Dadt am trai pe () peninsula, leganati de apele ell "pane lumini cenu~ii ale oeeanului.

dad arunc1 cind 1e~im sa pnvim spre lo<;:UI

unde marca se distoarna pc cef ~i lneerdinati

aT

f1

oehii

ei

clnd

am pnvi-o, seurt, pe aSCllns j

daca am

nllmai noaptea sa ascultam fo~nctul

 

mhii pc stinci - Hira sa eredc

ca slntem prea

singuri -

deplin ixolati

 

de cei de dincolo, din spate, de pe coastele adevarate ale continentului, unde oamenij stnt ai vremii u5caUilui

 

(si am spune ca ne putcm rcfugia 3colo inaintc ca

 

sa se

sparga sUncjJc care ne

kaga

ue iarm)

­

dad am fj pc aceasta pcninsuhl, de 3ttU ele mult timp, lmproscat de sare, Inch nici n-3111 mai ~ti

care e marca, sau cen.JI - am putea, a~exaii, eu picioarcle leganate In gal. la marginea stinc1Jor.

sa

a~teptam sa se fad

lnret dimincata. ~i aLUnci,

ciildura soarelui peste pietre, Ca un ciine straveziu ndiclno

bowl spre noi

Dar sa traie~ti pe 0 peninsula,

... pe 0 palma una~a, deschisa,

mergind pe linia vietij.

deasupra stincilor barute de ape - 5i dnd

liniile aces tea se despan ...

2.

Uneori soarele estc fara putere

  • - un astru mOrl, nemi~t, deasupra.

Nu mai exista

niei rasarirul, nici amiaza - a dimas

dintr-o aldi vreme pe eer, meTeu in acela!ii

loe

-

II

mai

putem privi deci -

Jl1sa daar

ca pe

un

glo

4

de lumina mara Intr-o J11jniatura. sau ea

(l amintire. In drulllul nostru nu 5e arata vreo tinta. (Sau putem sta, la lumina lui, acuma iematica,

fira

sa

ne

mai

incalzim

-

uoar

a~

_

pentru ca ~til1l

ca odata 50arele aVCa 0 caldura bUnda, !ii adinca, asemenea blanii dinelui credincios.) Asta sa insemne

ca s-a oprit tiOlpuJ ? Timpul nu

se opre!i te ,

noi mergem mereu mai depane. Dar soarele

acesta, deasupra

...

Mergem, a runci. In vis?

indiStinct

mereu in aecla!ii loc ? Si IOCtlnle uncle ajungem

IIU sint adevarate delo e -

niei fiin~ele

catre rata carora ridicam Ollna?

3.

Se poate

spune atlt

de

c.iudat -

am sa e;Witorese eatre .soare,

catre tara unde e lumina de aur, ca In miniatunle vechi, ~i oameni eu gesturi stlngace _ fnsa femclle

slnt Inalte, sub~irj 5i In parul lor e 0 lumina arzind

In

aer, deasupra, de jur Imprejur -

fneonjoara

lOare fiill{eJe.

~i in ecru!

rumun ~i zjduri

marume

Si am putea loeuj In parul acestor funic _

care eoboara Sprc

!ii eu iarba

de, lntr-o lumc cu

de aur. Daca se poate Spune

atft de

c1udat -

1n palma

ta

-

jubiro, lasa-ma acum sa cal:itoresc (am ejtit undeva

asta). Dar dad ea ridid rnina spre soare

e stravezle arunci palma ei -

noi umbJam

.lntr-o tara eu aerul ~i fondul liniaturilo

r

slngeriu _

un singe decolorat, do

arde in

lumina de

_

sau se pOate face rotunda lurnea aceasta de singe stillS,

ea

~i globurile care

n1 se leagana

noua 1n

fa~ _

fnd Stam, unul de-o parte, celalalt dineolo de tiiblia

eu

scare uscat, a

mcsei, ~i nu indraznim

 

sa

ne ridicam

ochjj

-

atunei spun em

  • di acum diJatorim intr-un timp ascuns, ~i filra adcvaracii

lumina de soare. S-ar putea povesti in multe feluri calatoria aeeasta a noastra _

POate C'U Un dine alaturi, dci orbii Slot tra!ii etteoclat5 de dinele lor eredincios spre \inutul de soare.

49

4.

Alunccate -

dar atit

de

len

lmi slnt glndurile. dupa schlmbarea haqii pe care stelele tree 1n drumul

lor alb

~i se

a~aza a Itfel imaginea

dcasupra. Si rna gindcsc

ca ~i eu a~ putea stirni drumu\ ~oplrlei

din soare spre Vlnt. tnsa acum nll despre asm c vorba. rn~e1cP\ii. cu fc\ele a~ezate In al'c

suitor -

de 0

parte, de alta (~i eu imi Inchipuia1l1

ca aSta Illseamna eeva, msa

v

...

v

,.,

...

,

nu ~tiam ce) murmurau ca e oarba prirea, sau cruar eontinuarea drumului lor.

Batrinii

de mai demult cuno~teau. pc pielea tic om,

locllri III care se casfnngeau stelele, ~i apoj se refractau in difer-ite paqi

ale trupului -­

~i dad

infigeai acolo

1Ul

aC

-

spuneau ­

se vindeca organul bolnav. A~adar,

sa dlutal1l acuma punctul -

nu

locul unde nc d0arc ­

punctul uncle constelalia aceasta tomnateca se clatina, se rastoarna, dincolo de marginea ccruilli.

~i nu sc mai

vede, ~i nici

mai credem

ca 0 vom mai vedea vrcodaU. Sa Incercam dcci

nu

sa oprim chemarea aceast,3. a stelelor, sa infigem aculln locul in care sa se opreasca, poat~,

chiar timDul.

 

Da, Sint mstc

liniile care se tem de disfringere ­ ~i pe pielea fiecaruia dintre noi

 

slot astfel de linii.

 

Si poate zadamic

eu

vrcau sa urmaresc ell degetul 0

astfei de lime

pe mine, pe

tnJpul clliva, aBituri de mine ­

saU chiar sa infig acolo un ac. Poate c<;te zamrnir.

Dar dad crezi eu adevarat totllsi trebuie sa incerci.

Frigul

~i sclteletul

sau

Catedralele se eonstruiesc in cite 0 suta de ani -

frigul

vinc, revine -

ea fluxul,

~i zbate~a lui

[oarte inccata

pe ~ann - sau, in lumina lui alba

pnntre zidurile, care se lnal~a trepra ~ische1etul bohilor, dearupra, suffind lnure scheletuI zidurilor, peste oervurile arcadelor, un vint nemi~cat - sa mergi

primr-o catedraIa de frig, care acuma se lnaJta _ si c}nd se va fncheia bolta, sa-ri rastomi IncCt capul, sa te prabuse~ti lotr-o imens

de lenta cadere in

frigul

de sus _

SI

Dramatis Personae Roman ncgru Sau, sa scriem aeum indicarille de s<:ena Pe Urlna, dimineava" mergind alaturi
Dramatis
Personae
Roman
ncgru
Sau, sa scriem aeum indicarille de s<:ena
Pe Urlna, dimineava"
mergind alaturi de ea pe Nricloarele lungi,
dintr-o piesa de rearru -
pe carC
ea
acum
~i umbre iscindu-se in jurul nostrU -
ca
in
iocul
.
5-0 oleasca (nu a~a cum, demutt,
dc-a
baJadcle vechi,
uncle ,i$nesc
sub
piclcmrele
ferci ·m.din
prelungi
n-a vrur sa cireasca, sa rread primre parantezelt' melt',
cum Je ridieasem eu :ltunei Intre min
si-o Imping alaturi de calugarul care 0
ducc spre locul
~i f ala
din ponret -
supliciului -
mergind alaturi de ea, ascultind
de ee vroiam
eu
sa spun)
~j a ramas dincoace
-
sa spunem cum Sditeau
cllm 0 infa$oara triste\ea intr-o rochic fo~nito"re
de
singuratate
- ca nici nu ~me - a~teplJnd .
.
to~i In jurul lUl11inii scunde <l aparatului de radio
desch.is la corul de vorbe latincgi,
c.a atunci dnd ea are sa se Intoarca
lncet cu
0
intrebatc
~i ascultau. Scena vazuta
de
sus _
spre
noi, sa
v-ada deodata ca
nici
nu mai
e
.
aHituri .de Jloi,
ca a
ramas singura, sa i
se
fadi iar f rica
­
mcrgem pe coridoarele Intunecoase, cain
pove~tijc ell strigol,
ea lotti. fata ell parul'inalr ~j ochi reci,
~i Cll mi"inile 'in poala - cuminte pc scaun
(atitudine de adoJescel1la cue nll crede
ne gtnclim ca am vrea s-o speriem ,iptndu-i deodata tn ureehe d
di
eSle ea
Insa~), ~i, mai
departe, sprc
geam,
am raucil drumuI. Ea nici nu $t.ic
cum tristc\ea 0 infa$oara fo~nind, ~travezle...
cel-eu-fara-prelunga, acuma eu barbia in picpt,
medidnd gtnduri ~prjjinjte In pumnul de sub barbie.
~i alunedndu-~i privirile dupa linia suiroare
a ci'ntecului. Mai Incolo, povcstirorul
gindindu-sc ca intr-o carte de un nordic eu VOl uscata
~j lunecare de ginduri lungi ca ale cozji de ~obolan
se poveSlea Cllm se stdnsesera al~i oameni demult
intr-o camera, sa asculre muziea,
..
C
$i unul
din ei spunea
-
.,nu este asta dovada,
nu este dovada -
de
ce
nu spui
-
cia ?"
(pina clnd salanicul cu och i Ingheta~i a dlspllns _
"aproape di m-ai convins" -
~ s-a
facllt
noapte
$i pentru
el, dod
au sunat la
u$a
$~
desch.izindu-le, ei au tras cu revolverul
$1 s-atncheiat c<lnea). Povestitorul acum
d
s~ ~i 0 plnde~te pe rata cu picioarele Incruci~arc
~I eu ochii absenti. Pe urma se ma.i deschide
~3
52

l1$a, ~i apare forma inaltil. eu falcik mi$dtoare

~i de .,iei

se face

0

piesa tic

teatru ­

-

l10i i-a sugeram.

numai, ei

~ ea nici

nu ne ·ia-n seama.

Dar e pentru noi

inca

un

cere in

jurul ei

cum au pomii, $i dnd

bate etl ciocu

 

ciocanitoarea, suna lIscat ~i pentrl1 eiod'initoare e ade·,arat.

Wimer

Light

I-am vorbit d~spre asra mai ,tlrziu tot m.ai rar _ absenta, 111 fa~a mea, j'~i continua loginduracii singuditatea de dincolo, caei tOt ec nu mai era acum

era

~tiut de

mine era 0 singuratate. Dad a$ fi Vru!

sa scriu despre vremea care a urmaL indepardirij noastrc, a$ fi copia! eu Hiint:i

"

poemul acela frumos dcspre Inceputul unel iubiri,

dar r.l9turnlnd termenii -

ca ~i cum

a~ fi

privit piesajul

eu lennilele inversatc. [-am yorbit tot mai rar despre asta, ea era 1J1totdeauna indiferenGi, ca 0 eroina

1ntr-o carte unde S-a treCUt de £cena ceo. marc.

Rar, mai lncerca sa creada in vorbele ei dcspre mine _

eu

0

priveam -

vroiam sa-i rccunosc arum pe fata

jocul ameti!or de lent altrasarurilor ei de demult _

Ie regaseam dte 0

clipa,

~i era ca

a

plccare, seara,

1ntr-Q calatorie prin timpul i'nceLinit ca al iernii.

Pe urma, ramSneam singur, ~i desfaeeam lneet amintirea

In

Iinii,

oa pe

un

desen scingaci,

amintirea treeerii ei, a cufundam In zapada. Era 0 lumina inghe\adi, de dimineata iernatcca, ~i ningea deasupra pina cc sc )terg<"au taate umbrele.

§

If

55

Leqia de anatOml e Urme pe zapadi '" . t a 10 tabloul acel-a unde cadavrul
Leqia
de
anatOml e
Urme
pe zapadi
'"
. t
a 10 tabloul acel-a unde cadavrul
pale atita
d~ scurt
Daca In ficeare diminca\a privind pe fercastra
a1 vedea, to zapada, tot mai impu\inata (ca 0 eoaja
de portocala, ehircindu-se tneet, in trecerea vremil).
ai vedea un ~ir de urme, taind-o de-a lungul,
insa ou lospre poarta. spre un loc ne~tiut
din fundul gradinii. aruma uscata. Si llfmcle
acestea, 10 grupllri, dar in grupuri de cite trei,
~i aproape rotllode - repctlndu-.sc mereu. cite trei ­
~j mereu, dimineap, ai vedea~irllri lungi, atingindu-sc.
intreta.i.ndu-se cu cde mai vechi (caci nimeni aici
pCOLru ca e privit
~.i.ntr-un unghi ~:rimb,
am sa chern
toatc i11O\elc ascunsc 111 ea
la 0
leqie de anatomic. Cea eu och.i mic~ora~i,
dod clreapra la marginca mcsei, privincl
cUIl1 ~1~oe~le mata disf r1ngcrea becului de deasupra
_
pc pielea livida. Cea ell buzelc srrlnse
-
scmn
de alcD~ie ?
pindintl eu palmele .sprijinite pe mjsa,
aplecata spre umbra Icganatoarc a foarfecii.
Cea care lnu-o scara, demult, Dc-a privir cu ochi morti
fan
sa
~cie ca sint
alaruri,
~i
a
vorbit
nu C\lra\a 7apada -
~i iama e pe sflr5ite
-
nu nin~e
apoi despre altcc"a -
acum, la margioe," ccreului de lumina
$i
n-arc sa
mai ninga de-acum inaio re aproape un an
care inconjoari
masa,
privind
0
clipa
~i apoi
intorcindu-se
_
eSlC
~i asta
un sflqir -
al iernii, al athor lucruri),
de
la
scena aceana
~i loehiiindu-sc
!otr-un
limp
al
ei.
de
indifcren~a.
daca ai vedea
mereu lan~uri din urmele aceste.:"l,
mereu che trei -
nu
ai incepe intr-o 2i. cu capul
Hi,at
era care $i-a raSlurnat intr-o scadi SUrlsu\,
gol de ginduri
pe
lab Ii a
ferestrei, sa crezi cl oricare
ca un
trup dezgolit, ioue noi -
$i
eu
am
fugit ­
riine din lume are daar trei picioare ? Sa crezi
insa cu adevarat, sa sim\i, 10 cine tosu~i, cum
acuma Oprila to umbra, cu I11lna la frLlote ­
to\i
~i pe. rnasa
de
marmura, eu
iosumi,
al ungi t,
dinii aU cloar trei picioare, ~i umbla in sa Ituri Slln~ace,
')i ell insumi. 10 picioare, eu LiDia 10 mlna, aratind
nauci prin zapada -. (Dar dad
urmele acestea nu sint scrise in zapada, ci chiar
pe coaja, inchircindu-se 10 vreme, a unci ponocalc,
cum mi-au 'in~epenit mu~chii, ~i alingtnd-o apoi
pestc LUnar
ca
$i
Cll
0
baghcta, pc una din cle,
pe
Inveli~ul uscat a ceea
ce
a
fost odata un
glob
~~ lumina alba a becului de. Jcasupra,
I apoi, una dio elc. rididnd ochii, privindu-ma ...
cu
lumina ~i timp dens, ~i intimplari, moarte acum ­
urmele acestea ale unui dine eu trei picioare
ar fi
numai un simbol ca ttl, ttl insu\i ~chioparezi.
nll
lO~i ciinii
din
lume
)
57
56

Malte

Laurids

Brigge

Ilca, Maire

I mai simplu lueru, atunci,

ar fi

sa nc

adica

lua-m cu nuinilc de cap, sa ne ascundem

£a~aln miini. ~i, atunei, ceea

ce se ascunde

inapoia mJ'inilor ar

£i ehiar fa~a noastra.

Dar £iccare din noi avem mai multe fele (am citit i lntr-o carte despre chipuvile uzate, cr:lpate, purtate prea mult, pe eare ~i Ie pun de acasa

~i uoii

chiar uita

sa ~i Ie

a~cze 1n

cite

0

dirnincaia

~i ies fara

faTa

pe strada. Numai di. asta

estc, spWlem noi, literarura). M; s-ar aseunde deei fata

fnapoia mfiniJor, daca-mi iau capul in palme.

Si putem

sa 5i

rldem

asa,

eu capul ascum.

Daca ~i-ai ingropat fa~a tn nisip, camille acolo

mas<:a ta, ell reliefuri inverse -

e ca

~i cum

eei care 0 priwsc hi 'lad chipul pe dinauntru,

cum tu insu~i Dici nu ~i-l ~tii.

Dadl-P lngropi 1':1\a in

pt.null cinc te pn ve$te

ramine In aer, din fa~a,

aer -

stra vezie, pe fata, mereu.

a masea

privindu-nu -

5i

~i apoi. clnd

ehipul £lIra chip -

~i ~i-o poqi

ii erau ochii

(5-a aplccat pt:Ste m3sa

marj, imi

vedea

pentrll india oara masca de aer,

~i-a sCllturat capul, era ca ~i eulll

ar £i vrut s-o dea la 0 parte, sa-mi vada

dezgoLit, dar atunei

am vorbi! desprc alteen, repede ­

~i mi-am Ingropat fata in alta data, demul t).

aer din

nOll, ,asta a

[O<;T

"fI

59

tn~depciuoea pisicjj

j o\clcpciunca pisicii - cu tOlii sin t de: 'acord ca pisica e-un io\elcpt. Si ea insa~i lot.rc\ine aceasta legenda. (Cu .multa ntelepciune l~i creeaza :ltitudinile, ~i prive'ite cu ochii lngusta~i oamenii, Hacarile, jowl luminii pc sllprafe~ele lucioase.) Insa

-

mi-a spus 0

data -

pisicile Slut mioape.

Asta sa-nsemne cii privirea in\eleapta

 

eSle numai

0 masca

sau verzi, pjsica nu

? ca in spatele ochilor ei

galbui

dntare~te ch.ipuri,

nu vedc nuantele ? (Dar poate nici nu are drept<ltt:,

~i pisicile vad mai Sa-ncerd.1ll altfel. -

bine ca

noi, chiar ~i ziua.)

Socrate era un in\elept.

avca nasul

te~it, ~i barba i se

revarsa. tndlcidi

parca tn algc, pe piept - era udt, ~i parea

murdar, cum par -

~i sint -

oamenii negujenli

cu-mbdicamintea, ~i purtarea lor vizibil:l 1n afara.

Tosa, dad-i deschideai fala, dind Ia 0 parte

urltul, descopereai 0

mllitime marunta

de figurine, adt de precis sculptate, loch

amC\-eai ckca-ncercai sa Ie pJ'ive$ti, ~i-ti pierckai ginduri Ie. Si cI lua cite una din statuetele-acestea

:In m:i:na, li-o pentru intiia

a rata

$i vcdeai, asculundu-I,

- data raporturi noi lntre volume ~i linii

$i intelegeri, ~i rasf rlngeri, ~i a$teptari.

Dar Socrate

i'llSu$i era

batrln. Poate ~i eI _

ca $i pisica -

nu vedea foarte bine -

in afara

D~i -

se poate raspunde -

percepea

mi~dirile luminii ~i umbrelor. ~i asta Ii era deajuns.

60

Lumina

ioserata

Ce ll1ohorita lumina -

are sa ninga dupa-amiaza,

*i

a~ezat pe marginea larga

a

ferestrci dcgcaba am In camera privegheaza.

sa vina umbrele, care in spate

.. ~-~i lase capetele de aer greu peste umarul meu drept,

~a a~tept

privilld afara, spre arderea de globuri desrailluite

In fulgi, nidI. culoare, ~i fara vim, care acopera zidul gradinii. Curlnd se face noapte. Am sa inchid ochii. (Tl"

pot sili ei sa-i deschizi. sa-i privc~ti.

lmi suml. tn

ureche 0

voce de

aeT

~i umbra.)

!'\11 ma intorc. E:.te 0 inserare cu ingere~ti

retrageri spre camera un de mobile ,umbrc str1ng C(:ourile f uJgilor spar~i de afara, tn leganare pe prichiciul ferestrei densa, radl ..

t-J

r ..Isa Joe strtmb evanescen~a .\­ Tmr-o noa-ptc am fost In camcrea aceasta prelunga. Dispa r
r
..Isa
Joe strtmb
evanescen~a
.\­
Tmr-o noa-ptc am fost In camcrea aceasta prelunga.
Dispa r
tot felul
de
lucruri
in
jllful
nostfll
-
si ~cntilllente,
S-au stins mai ttrziu luminile -
era un timp inlcmni t
~i fiin~e -
~i noi, eei care
stam
la
mijloc,
~i ne
uidi:m
sub 11l1inilc noastrc, pe l11asa, ~i lInga
fa~a ei IUl11inisccn~ele din afara ardeau mocnit
cum pier, ~i lasa goluri, si cum golurile se ul11plu
ca Il i ste stide, Cll arnintiri care iau forma acestor I?;oluri,
adidi:
a
acestor
sentimente
pierdute
(sau
numai
0
aparenti
a acelor
nu se face
fiin~c care au
pierit -
pentru d. 0 fiin~a
pe geam. Stiu ca am tras perdeaua cleopanc.
Era foarte tlrziu, si bulevardul pusti
clin nou
din
amintiri -)
noi cei care stam
la l1lijloc ram'tnem mereu singuri.
cu lumini moarte -
si Ie stiam, rasfdngerile sparte
pri veam. (Am sa scriu
Numai ca amintirile -
ni st:
pare noua -
ne fa~
pc
fa~a ei -
sa uitam cit de singuri, si tnca mai singuri diminem.
Ill!
0
-
imi spuneam -
odadi desprc momentlll acesta.)
Am
pri vit-o in sf/rsit. 1\ yea
f a~a incetinidi _
si ochii pleca~i. Astfel ca celesta
luminozitate a privirilor ei, sllflate Cll crida,
de la becurilc de afad., se pierdea, carboniz3ta.
C1nd am lasat atunci percleaua sa cada.
s-au d.sturnat pe fa~a ei llloarta
umbre f1uide. apoast'.
6~
Q

Despre

mersul

spre

luna

., ..

PeislIj

l;Juntric

Toata IUilica ~lie ca atunci dod e luna

plina, unii copii se scoala din paturile lor

~i se pnmba, hieratic, pe aeoperi~,

pe

margine chiar, Llci'ndu-i sa-~i mu~te miinile

pc

eei

rama~i )os.

(Aeegia nu

rrehuie sa strige,

caci 10. eel 11131 mic zgOl11ot eopiii de sus

se trezese

~i eoboara pe pamlnt

ell graliile lor mai stingaee

  • - insa repede.)

 

Am citit ~i 0

poveste

In feluL ace~ta

  • - ell

~i era, ea ~i cum

Insumi

(pentru ca Inuldi vreme

traisem alamri de eel care 0

scrisese) a~ fi visat-o,

In acelca~i loell ri latlntriee, exterioare -

0

dala ell eI ­

era co. 0 oglinda - dar ~parta, fadi tlrmare In timp ­

a Inchipuirii mele.

$i ee inseamna asta ? S'lnr aliltea de l11ulte

lucrurile pe care eu Ie intllnese -

~i eu ~tiu

desprc elc -

am trecut prio ele ell lnsumi

­

~i

?

Cei care, fara sa ~tie nimie,

merg pc marginea strea~inii in nop~ile clare.

tnfiptuiesc

(eva.

Eu ~tiu din

afara

~i ce

fac ei,

~i inca

ceva pc deasupra ­

?i mi-e f rica

-

de?i eu stall net1li~cat

pe un scaun.

66

 

r~'''''\1 este eelmai

~~or de gasit -

ajunge

 

st' v.

.

111'llle~ti cam pnn ce IDe

d

A

 

..

 

.

,

din tine insuti ai <lcopcnt urn~a

e. s!ngc

 

a

\ . rcunt

I'

I

tl'lllP

10. care nll

mal vrOlal

.'

,

deloe

'I

 

sa

te

indeSli -

~i cum

0.1 revemt, .upt] :

v

sa 0 lezgropi inu-o I!.?ap}e (n.un: a . 1 ? clipa -

 

,

co.

• 1 nuvelele eu

If

statu, so. mal

ndlcl trupul subttl

. d'

.

,

_

al vremii dc·atunci, tn brate -

I~ aeea

nSlpa

sa m.li jei inapoi 0 nuanta -

~a a fae~~ -:

1I11 ? - ~i lin mare poet, deshumtnd~I-~~ lUblta

~a-~i reia

manuscriptlll din groapa el, ~1 pe ea

p0ate nici rill

0

a mai vazul)

..

v

'\~adar, ~i tll, Intorc1ndll-te, 0.1 sapar,

,

pe fun~,

s-o regase~i -

Illlmai ca 10clIi nu mal era acela~i

~i n-ai mai gasit aimic,

A ramas insa eraterlll ­

sfrcdelit fara rosr -

atunci nu ai gasit chiar nimic.

Sa tnehi7.i ochii .Kuma, 0 data ajuns

dcasupra accstei gropi fara fund pe care In tine

tll tnSlI\i ai desfacut-o. $i poate ca, cine gie,

ai sa-\i adllci aminte, privind ochiul acela cascat

din pamint, din noaptea de atunci - ~i are sa insemne

l11uh rna! mliit decit conul de timp, naclait ell pamlnt

d~ ~tlJnCl, dccit cadavrul, uitar de muir,

~i pe care

r>lCI