Primii paşi în Wordpress

Acest document se doreşte a fi un ghid rapid de instalare şi configurare a primului tău

blog sub Wordpress. Toate cele prezentate aici au fost testate de nenumărate ori şi
funcţionează garantat. Pentru eventuale nelămuriri vă puteţi adresa autorului printr-un
mail la mail@peugen.net.

Poţi redistribui acest document, îl poţi modifica cum crezi de cuviinţă atâta timp cât
atribui un link către Tutoriale Wordpress. Feedbackul este binevenit şi, probabil, pe
parcurs vor apărea noi versiuni îmbunătăţite. Mulţumesc pentru atenţia acordată şi
multă baftă.

Istoric versiuni

Versiunea 1.0 - iulie 2008

Versiunea 1.1 – noiembrie 2008
 Actualizarea imaginilor pentru wordpress 2.7
 Introducere noţiuni de bază despre structura permalinks
 Corectarea greşelilor gramaticale

Informaţii despre autor

Păun Eugen (unmicdrac) mail at peugen dot net

- membru fondator şi fost administrator nimic.org
- administrator part time blogoree.ro
- coordonatorul proiectului Instalare şi configurare gratuită wordpress self hosted

Mulțumiri

În primul rând lui redecs, cel care mi-a insuflat microbul blogging-ului și care mi-a
suportat cele mai multe dintre toanele mele de începător între ale internetului, împreună
cu care am fondat nimic.org, lui Hellspawn, al treilea membru fondator al nimic.org,
pentru că m-a ambiționat să pun cap la cap articolele mele și să creez acest e-book,
Ioanei, cea care mi-a domolit pornirile de mic dictator pe blogoree.ro (mulți ar trebui să
îi mulțumească pentru că nu au zburat încă de acolo) și mi-a dat întrucâtva ideea acestui
e-book, lui A.Faith, beta testerul meu de încredere, lui Andrei, care m-a lăsat să
experimentez pe blogul lui multe dintre ideile mele și, nu în ultimul rând, tuturor celor
care au dat link către blogul meu, celor care au găsit utile articolele mele, celor care m-
au sâcâit cu întrebări pe messenger sau pe mail (vouă vă este dedicat acest e-book, let
me do my damn job at work, please!).

Dacă măcar unul dintr-o sută dintre cei care vor citi acest e-book vor învăța ceva,
absolut orice din el, munca mea nu va fi fost în zadar. Enjoy it, people!

1
Cum să alegi un domeniu pentru blogul tău
Înainte de a începe să împărtăşeşti întregului internet ideile tale geniale vei avea
nevoie de un domeniu. De ce am spus domeniu şi nu subdomeniu? Pentru că merită să
ai o identitate bine definită încă de la început, ceea ce o platformă gratuită precum
wordpress.com sau haipa.ro (deși apreciez nespus munca depusă de Gabi și deși este o
alegere excelentă pentru un începător, haipa are limitările inerente platformei folosite ),
ca să numesc numai două, nu îţi pot oferi.

Dacă mai menţionăm ca un domeniu costă în jur de 10 euro pentru cele

internaţionale, înregistrat pe un an, si cam 40 euro unul .ro, înregistrat pe viaţă, chiar nu
cred că mai există nici un impediment major să nu ai şi tu unul, unic şi personal.

Domeniul în sine este un nume alfanumeric care identifică un singur site pe internet.
Poate conţine până la 67 de caractere, iar cele permise sunt cele 26 de litere ale
alfabetului englezesc, cifrele de la 0-9 şi liniuţa de unire. Un domeniul nu poate să
înceapă sau să se termine cu o liniuţă de unire, dar poate conţine una sau mai multe
liniuţe de unire.

Fiecare domeniu are un sufix sau o extensie denumită TLD (Top Level Domain). Cele
uzuale sunt com, net, org şi pentru România ro. Mai există şi alte extensii mai rar
folosite precum biz, bz, info, tv, name, etc. În momentul de faţă cele mai ieftine sunt
cele info pe care le poţi cumpăra pentru numai 3 euro fără obligaţia de a cumpăra
servicii complementare, cum ar fi găzduire.

Încearcă să alegi un nume de domeniu cât mai uşor de reţinut si de pronunţat, pe cât
posibil evită liniuţa de unire şi nu folosi cifrele decât dacă este absolut necesar.

Exemplu negativ!!!

Încearcă să scrii următorul domeniu

traiminromaniasiastaneocupatottimpul.com

Nu e chiar aşa de uşor, nu? Se pare că si deţinătorul acestuia şi-a revenit din
entuziasmul alegerii acelui domeniu şi acum a ales unul mai scurt şi mai potrivit :
traiminromania.com. Mult mai bine!

Dacă nu ai inţeles prea bine ceea ce am vrut să spun fă un mic test. Alegeţi domeniul
dorit şi spune-l cuiva la telefon. Dacă persoana respectivă nu inţelege din prima cum se
scrie domeniul tău, mai fă un pic de brainstorming.

O unealtă utilă poti găsi aici. Cam atât despre cum alegem un domeniu, să discutăm un
pic despre găzduire.

2
Găzduire pentru blogul tău

Buun, am ales acel domeniu scurt şi la obiect şi mai ales uşor de reţinut. Dar nu ne
va ajuta la absolut nimic dacă nu avem un cont de găzduire în care să instalăm scriptul
nostru de blogging, în care să încărcăm imaginile, filmuleţele noastre, etc. Haideţi să
trecem rapid în revistă cele mai importante criterii pe care trebuie să le avem în minte în
momentul în care ne căutam un provider de hosting.

Uptime-ul reprezintă timpul total raportat la o perioadă de timp (lună sau an de cele
mai multe ori) în care serverul pe care eşti găzduit a fost accesibil întregului internet şi
se exprimă în procente. Cu alte cuvinte reprezintă cât timp blogul tău a fost up and
running. Nu îţi va fi de nici un folos să ai cel mai grozav plan de găzduire la cel mai mic
preţ posibil dacă blogul tău e mai tot timpul offline. Un uptime decent ar trebui să fie
mai mare sau egal cu 99.5% şi să fie garantat prin contractul dintre tine şi hosterul
respectiv. Nu cădeţi în capcanele celor care oferă uptime 100%, pur şi simplu nu există
aşa ceva în lumea reală.

Un alt factor important corelat cu uptime-ul este viteza de încărcare a paginilor.

Dacă blogul tău este în limba română fericeşte-ţi viitorii vizitatori alegând un hoster din
România, timpul de încărcare a paginilor va fi mult superior unuia din, să zicem, Statele
Unite. În plus prețurile găzdurii în .ro au scăzut simțitor. Dacă toate acestea se combină
cu un suport tehnic prompt şi de calitate vei fi scutit de multă bătaie de cap.

Spaţiul pe disc reprezintă totalitatea fişierelor găzduite pe server, fie că sunt

fişierele necesare unui script ca wordpress să funcţioneze, fie că sunt imaginile tale
preferate. Dacă vei folosi pentru găzduire imaginilor şi a filmelor un hoster extern
precum Flickr sau Youtube un maxim de 100 de mb pentru început va fi mai mult decât
suficient pentru fişierele wordpress, pentru câteva zeci de teme şi pluginuri.

Transferul de date reprezintă cantitatea de date transferată lunar între serverul pe

care eşti găzduit şi vizitatorii tăi. La fel ca şi în cazul spaţiului pe disc dacă mare parte
din fişierele mari sunt găzduite pe alte servicii un maxim de 5 gb va fi mai mult decât vei
putea consuma tu.

Nu uita totuşi să ai în vedere creşterea limitelor de mai sus în timp, odată ce blogul
tău va deveni mai cunoscut şi mai vizitat. Nu te arunca la cel mai ieftin plan pe care îl
gaseşti care la un preţ ridicol îţi oferă resurse nelimitate sau nişte cifre astronomice. Un
exemplu tipic este oferta de aici. 20 gb spaţiu şi 300 gb transfer pentru mai puţin de 10
ron pe lună e destul de tentant, dar în acelaşi timp înşelator pentru cineva care nu a
avut de a face până acum cu găzduirea. Practica aceasta se numeşte overselling şi este
o idee bună să vă feriţi de astfel de firme.

Alte caracteristici importante ale unui plan de găzduire pe care ar trebui să le ai în

vedere sunt numărul de baze de date (cel mai ieftin plan ar trebui să aibă cel puţin
una inclusă), numărul de conturi de FTP permise (este absolut obligatoriu să ai unul,
mai multe este un bonus binevenit pentru planul de start), versiunile de PHP si Mysql
instalate pe server ar trebui să fie cât mai aproape de ultimele actualizări disponibile. Ar
mai fi câteva caracteristici de o mai mică importanţă precum panoul de control folosit,

3
suportul software pentru Ruby on Rails, Perl, Tomcat sau prezenţa unui program de
statistici vizitatori precum AW Stats, dar deja ar însemna să intrăm în detalii mult prea
stufoase pentru un utilizator cu un nivel redus de pregătire tehnică.

În final o mică comparaţie între planurile de găzduire cele mai ieftine oferite de câţiva
hosteri din .ro. Bineînţeles tu poţi alege suma pe care eşti dispus să o cheltuieşti şi
planul care consideri că ţi se potriveşte cel mai bine. De reţinut că simpla menţionare a
firmelor de mai jos nu reprezintă o recomandare a serviciilor acestora şi că este bine să
vă documentaţi, fie şi numai printr-un simplu search pe Google sau un ochi aruncat pe
gazduire.info, înainte de a comanda.

Firma Spaţiul pe Transfer Baze de Domenii Preţ lunar Perioada

disc lunar date găzduite minină
MySql de plată
Webfactor 100 Mb 20 Gb 5 1 1 euro 12 luni
Hangar 128Mb 2 Gb 2 1 35 lei / 6 6 / 12 luni
Hosting luni
RoHost 200 Mb 3 Gb 2 1 3, 99 euro nemenţionat
*
Organic 25 Mb 1 Gb 0 1 1 euro 12 luni
Mxhost 30 Mb 5 Gb 3 1 1 euro 12 luni
Elvsoft 500 Mb 25 Gb nelimitate 1 4 euro * 1 lună

* preţ pentru plata lunară

Cum se adaugă un domeniu în Plesk

Avem domeniul şi un cont de găzduire, iar suportul tehnic al hosterului ne-a trimis un
mail cu datele de autentificare pentru control panelul contului nostru de găzduire. Acum
trebuie să adaugăm domeniul nostru în cont. În exemplul de mai jos vom folosi Plesk,
procedura este asemănătoare pentru Cpanel şi o voi detalia dacă exista cereri.

Pasul 1. Ne logăm în cont cu datele primite. Primul ecran ar trebui să arate precum cel
de mai jos.

4
Pasul 2. Apăsăm pe Add New Domain. Domeniul nostru exemplu se numeşte
instalatiielectrice.net. În ecranul următor introducem numele nostru de domeniu, inclusiv
TLD, şi apăsăm pe OK.

Pasul 3. Ni se oferă posibilitatea de a alege tipul de găzduire pe care îl dorim. Cum pe

moment intenţia noastră e să găzduim domeniul pe contul de hosting primit selectăm
prima variantă, adică Physical hosting, şi apăsăm OK.

Pasul 4. Avem acum posibilitatea de a configura găzduirea. Putem să setăm utilizatorul

şi parola pentru contul de FTP, să selectăm serviciile de care avem nevoie (vom selecta
PHP si vom debifa safe_mode on; de asemenea vom activa suportul pentru CGI şi
FastCGI, deşi pentru un blog bazat pe Wordpress nu le vom folosi), să alegem un
program de statistici pentru blogul nostru, vom selecta AWstats ce oferă nişte statistici
destul de interesante şi detaliate şi, având în vedere că analizează logurile serverului, cel

5
puţin teoretic, ar trebui să fie mai precis decât oricare altul extern. Odată toate opţiunile
selectate vom apăsa OK.

Pasul 5. Cam asta a fost tot. Dacă nu am completat greşit nici un câmp vom fi
întâmpinaţi de un ecran precum cel de mai jos. Dacă apare vreo eroare corectaţi-le!

Am folosit destul de mult cuvântul posibilitate mai sus tocmai pentru că poţi modifica
o mulţime de opţiuni în acest pas (serviciile activate, utilizatorul şi parola pentru FTP,
spaţiul pe disc şi traficul alocat). Vom continua prin a învăţa cum se crează o bază de
date indispensabilă pentru blogul nostru.

Adaugă o bază de date în Plesk

Avem un domeniu adăugat în Plesk, dar mai toate platformele de blogging, inclusiv
wordpress au nevoie de o bază de date pentru a funcţiona. Haideţi să învăţăm cum se
crează una.

6
Pasul 1. Ne logăm în Plesk şi navigăm până la Services. Vom ignora, pentru moment,
celelalte servicii disponibile şi vom alege Databases.

Pasul 2. Momentan nu avem nicio bază de date aşa că facem un click pe Add New
Database.

Pasul 3. În ecranul următor alegem o denumire pentru noua noastră bază de date. Dacă
avem posibilitatea, precum în imaginea de mai jos, selectăm tipul bazei de date, în cazul
nostru vom alege mysql şi apoi apăsăm OK.

Pasul 4. Baza de date a fost creată cu succes, dar pentru ca orice aplicaţie să o poată
folosi trebuie să definim un utilizator şi o parola pentru acesta. Ceea ce vom şi face
apăsând pe butonul Add New Database User.

7
Pasul 5. Alegem un utilizator şi o parolă cât mai bună (atât cifre cât şi litere într-o ordine
aleatorie). Nu uita să introduci de două ori aceeaşi parola. Apasă OK.

Pasul 6. Asta a fost tot! Ai acum o bază de date pentru blogul tău pe care vom învăţa
cât de curând cum să îl instalăm.

Ce este un client FTP şi cum se foloseşte. Elemente de bază

Avem domeniul şi o bază de date până acum, trebuie să deprindem câteva

cunoştiinţe esenţiale despre cum să transferăm fişierele wordpress, de exemplu, pe un
server web. Un client FTP foloseşte la transferul fişierelor de orice fel între calculatorul
tău şi un server web pe care este găzduit siteul/blogul tău. Sunt multe alternative, unele
mai bune, unele sub orice critică, unele gratuite, unele cu plată. Fiecare cu preferinţa lui
personală, oricum diferenţă mare de funcţii nu există. E vorba mai mult de ceva de eye
candy în plus sau de obişnuinţă. Mie îmi place UltraFXP pe care îl puteţi downloada de
aici.

UltraFXP este destul de uşor de folosit şi configurat, ştie de multi-tabbing, dacă este
nevoie, de conexiuni securizate, are Anti Idle pentru serverele acelea care vă închid
conexiunea după o anumită perioadă de timp şi multe altele. Nu le vom detalia acum,
doar vom explica câteva noţiuni de bază. Se instalează programul şi se lansează. Ecranul
clasic arată cam aşa. Am setat deja datele de conectare pentru contul de FTP, le vom
introduce precum în figura de mai jos.

8
 Odată conectaţi la server ecranul din stânga va afişa o serie de foldere. Momentan le
vom ignora pe toate mai puţin pe cel denumit httpdocs. Acesta este folderul în care
trebuie să încărcăm toate fişierele pe care dorim să fie vizualizate de toată naţiunea. Al
tău poate avea altă denumire de ex. public_html sau htdocs. Dacă nu eşti sigur care
este acesta întrebă-i pe cei ce îţi oferă găzduire.

9
 Pentru a transfera un fişier pe server nu trebuie decât să îl tragem, drag&drop adică,
în fereastra din stânga.

Pentru a crea un folder nou nu trebuie decât să apăsăm tasta Insert de pe tastatură.
În fereastra nou apărută vom introduce numele noului folder şi vom apăsa OK. Voila,
avem un folder nou!

De multe ori vi se va cere în instrucţiunile unui plugin să setaţi permisiuni pentru un

folder sau fişier. Click dreapta pe folderul respectiv şi selectaţi Attributes.

10
 În prompt-ul care apare setează valoarea cerută şi apasă OK.

Pentru a şterge un folder sau fişier selectând cu un click dreapta şi apoi apăsând
Delete. Cam atât pentru moment, experimentează un pic cu meniul Ultra FXP, imediat
vom învăţa cum se instalează wordpress. În sfârşit. :p

11
Cum se instalează Wordpress

Avem domeniu, avem o bază de date pentru wordpress şi am învăţat cât de cât cum
se foloseşte un client FTP. Acum e timpul să punem în aplicare toate cunoştiinţele
acumulate şi să instalăm wordpress.

Pasul 1. Downloadăm ultima versiune de wordpress şi o dezarhivăm local. Recomandare

program dezarhivare 7zip, dar puteţi folosi orice aveţi instalat.

Pasul 2. În folderul rezultat denumit sugestiv wordpress căutăm fişierul wp-config-

sample.php şi îl redenumim în wp-config.php. Fişierul astfel redenumit îl deschidem cu
Wordpad sau Notepad, oricare dintre ele este bun. Conţinutul acestuia este cel de mai
jos.

<?php
// ** MySQL settings ** //
define(’DB_NAME’, ‘putyourdbnamehere’); // The name of the database
define(’DB_USER’, ‘usernamehere’); // Your MySQL username
define(’DB_PASSWORD’, ‘yourpasswordhere’); // …and password
define(’DB_HOST’, ‘localhost’); // 99% chance you won’t need to change this value
define(’DB_CHARSET’, ‘utf8′);
define(’DB_COLLATE’, ”);
// You can have multiple installations in one database if you give each a unique prefix
$table_prefix = ‘wp_’; // Only numbers, letters, and underscores please!
// Change this to localize WordPress. A corresponding MO file for the
// chosen language must be installed to wp-content/languages.
// For example, install de.mo to wp-content/languages and set WPLANG to ‘de’
// to enable German language support.
define (’WPLANG’, ”);
/* That’s all, stop editing! Happy blogging. */
define(’ABSPATH’, dirname(__FILE__).’/');
require_once(ABSPATH.’wp-settings.php’);
?>

Am evidenţiat cu roşu liniile de cod pe care le vom modifica., adică exact datele de
conectare la baza de date. Eu voi folosi datele pe care le-am setat în articolul despre
crearea unei baze de date, mai aruncă un ochi pe el ca să înţelegi despre ce este vorba.
Drept urmare liniile de cod respective se vor modifica astfel

define(’DB_NAME’, ‘peugen_instal’); // The name of the database

define(’DB_USER’, ‘peugen_instal’); // Your MySQL username
define(’DB_PASSWORD’, ‘parola’); // …and password
define(’DB_HOST’, ‘mysql5.hostbase.net’); // 99% chance you won’t need to change this
value

Nu uita să salvezi fişierul!

12
Pasul 3. Uploadează conţinutul folderului wordpress pe serverul FTP.

Această operaţiune poate dura ceva timp în funcţie de conexiunea ta la internet şi viteză
maximă de upload pe server aşa că ai ceva timp la dispoziţie să te gândeşti la titlul
blogului tău. Nu, nu e o glumă, sunt cam sătul de tot felul de denumiri care de care mai
ciudate, să nu spun că sintagma ‘Blogu’ lu’ Cutărică’ mă calcă pe nervi. Idioţi agramaţi!

Odată terminat uploadul, înainte de a începe procesul propriu zis de instalare, și pentru
că tot avem clientul FTP deschis, ar trebui să creăm și sî setăm proprietățile CHMOD
corespunzătoare folderului ce va găzdui imaginile, filmele și celelalte fișiere ce le vom
încărca pentru articolele noastre. Navighează până la wp-content, iar în interiorul acestui
folder crează un altul numit uploads căruia îî vom seta permisiunile 777. Pentru a
împiedica browsingul prin folder unora mai curioși crează un fișier index.php gol și
uploadează-l în acest folder.

Pasul 4. Deschide browserul tău preferat şi navighează la http://domeniul-tau.com/wp-

admin/install.php. Pagina de mai jos este rezultatul.

Completează datele cerute, anume Titlul blogului tău şi o adresă de mail validă. Dacă
doreşti ca blogul tău să fie indexat de motoarele de căutare, şi vei dori asta dacă blogul
tău nu se adresează unui grup restrâns de persoane şi dacă vrei să ajungi mai celebru
ca zoso, bifează opţiunea respectivă. Odată aceste date completate apasă pe Install
Wordpress.

13
Pasul 5. The magic will do her stuff şi voila, wordpress este instalat.

Utilizatorul default pentru wordpress este admin, iar parola va fi afişată mai jos. De
asemenea, vei primi pe mail aceste date, de aceea am menţionat adresa de mail validă

14
în pasul anterior. Folosind datele furnizate haideţi să ne logăm pentru prima dată în
wordpress. Navighează la domeniul-tau.com/wp-login.php, introdu datele şi apasă login.

Dacă totul a decurs bine ar trebui să ai un ecran precum cel de mai jos.

Ai instalat wordpress, felicită-te, eşti bun! Mai avem de făcut câteva configurări de bază
ale noului nostru blog.

15
Configurare de bază Wordpress. Akismet

Avem blogul instalat, dar nu ne putem apuca de scris încă. Nu neaparat pentru că nu
avem inspiraţie, nu de asta. Dar trebuie mai întâi să facem câteva configurări de bază ce
ne vor face cariera de blogger mai uşoară, indexarea în motoarele de căutare mai
rapidă, scrisul, o adevărată plăcere.

Dacă nu eşti genul sado-maso care este entuziasmat şi sare în sus de bucurie când
are plină căsuţa de mail de spam, primul plugin pe care îl vom activa va fi Akismet.
Akismet este probabil unul dintre cele mai bune pluginuri antispam, este foarte uşor de
configurat şi, pentru mare parte dintre voi, îşi face treaba destul de bine. Vine instalat cu
wordpress aşa că nu trebuie să mai downloadezi nimic, doar să faci câteva clickuri. Hai
să explicăm rapid cum.

Pasul 1. Navighează în meniu până la Plugins, ecranul de mai jos ar trebui să fie
rezultatul.

Pasul 2. Akismet nu este activat, aşa că vom apăsa pe Activate în dreptul lui.

Pasul 3. Deşi activat, Akismet va afişa o eroare precum în imaginea de mai sus. Pentru a
funcţiona în parametri normali avem nevoie de un Akismet API. Pe acesta îl poţi obţine
dacă ai un blog pe wordpress.com sau, mai simplu şi mai comod, îl poţi folosi pe cel de
mai jos. Ştiu, nu este chiar moral, dar fie.

Akismet API 28c742c4fac8

16
Pasul 4. Introdu Akismet API, nu uita să bifezi ‘Automatically discard spam comments on
posts older than a month.’ şi apasă o dată Update options. Asta-i tot, acum eşti protejat
de spam. Mă rog, de mare parte din el cel puţin.

Configurare de bază Wordpress. Permalinks

Ce sunt permalinks?

Permalinks sunt link-uri permanente (adică nu se schimbă niciodată şi sunt unice)

către articolele tale, către categoriile blogului tău sau către paginile create de tine, cum
este cea către pagina de contact a blogului meu, de exemplu.

Permalinks default pentru wordpress, cele pe care le primeşti odată cu instalarea

scriptului, arată cam aşa

www.blogul-tau.ro/?p=N

unde N reprezintă numărul postului respectiv.

Nu prea drăguţe, nu-i aşa? Ideea este să le schimbăm în ceva de genul www.blogul-
tău.ro/categorie/numele-postului.html sau www.blogul-tău.ro/an/lună/zi/numele-
postului.html. Toate bune şi frumoase până acum, dar cum schimbăm structura default?
Eh, nu e complicat, doar un pic de atenţie la ce voi explica mai jos.

17
Pasul 1. Navighează la Settings  Permalinks, rezultatul fiind cel de mai jos.

Pasul 2. Dacă nu ai modificat nimic până acum ar trebui să ai selectată prima opţiune.
Trebuie menţionat că modificarea permalinks se bazează pe structure tags în principal şi
cele mai folosite sunt

%year% Anul postului, patru cifre, de exemplu 2008

%monthnum% Luna, de exemplu 05
%day% Ziua, de exemplu 20
%postname% Descrierea postului, de exemplu ''Primul post'' devine primul-post
%post_id% Numărul unic al unui post, de exemplu 440
%category% Categoria postului

'Buun, ne-ai dat o listă din care nu înţelegem mai nimic!' veţi spune unii. Haideți să
explicăm practic atunci. Structura permalinks tags pentru blogul meu era cândva

/%year%/%monthnum%/%day%/%postname%/

iar URL era www.peugen.net/2008/04/30/permalinks-in-wordpress.html/.

Acum URLs sunt de genul http://peugen.net/start/permalinks-in-wordpress/

atunci structura permalinks tags va deveni

%category%/%postname%/.

18
Joacă-te cu ele până ai obţinut ceea ce doreai sau, dacă nu eşti prea aventuros din fire,
poți folosi una din opţiunile sugerate de mine mai sus. Odată găsită configuraţia perfectă
click pe Save Changes.

Pasul 3. În partea de jos a paginii într-o căsuţă va apărea un cod. Nu contează prea
mult sintaxa acelui cod, dar contează ce vom face cu el. Copiază codul şi apoi paste
într-un fişier Notepad, de exemplu. Salvează fişierul cu numele .htaccess (da, cu punct
înainte de denumire şi fără extensia .txt – extrem de important!). Se uploadează acest
fişier în acelaşi folder de pe server ce conţine şi wp-config.php şi acum permalinks
setate de noi vor funcţiona corect.

Pasul 3b. Mai devreme sau mai târziu vei dori să modifici structura permalinks. Deşi nu
se recomandă să o faci prea des, afectează pe termen scurt destul de mult indexările în
motoarele de căutare, pentru o mai comodă modificare CHMOD 666 pentru fişierul
.htaccess.

Asta a fost tot!

Dacă ai parcurs toți pașii din acest document vei avea o instalare minimală, dar complet
funcțională de wordpress căreia îi poți adăuga funcționalități noi prin intermediul
pluginurilor sau îi poți schimba aspectul prin adăugarea de noi teme. Depinde doar de
puterea și dorința ta de a învăța, de timpul tău și de ajutorul pe care îl vei primi.

De fiecare dată când vei avea nevoie de ajutor și explicații încearcă cu încredere
Forumul bloggerilor. În ciuda a ceea ce probabil ai auzit (“Oamenii ăia se cred superiori
și îi iau cu fulgi cu tot pe cei mai noi!”) de la mai mulți “binevoitori” nu este chiar așa.
Doar nu uita să folosești butonul de căutare înainte, poate s-a răspuns deja la întrebarea
ta, și nu uita acasă nici buna cuviință. Nu îți cere nimeni să te ploconești, nu mă înțelege
greșit, personal îmi displac genul acesta de persoane, dar să vorbești clar, politicos și pe
înțelesul tuturor este un lucru oricând de apreciat. Și, din păcate, din ce în ce mai rar de
găsit în internetul românesc.

19