Cuprins

Cuprins ........................................................................................................................................... 1 1. Evaluarea ntreprinderilor mari .............................................................................................. 4 1.1. Activitile de evaluare ................................................................................................... 4 1.2. Piaa i necesitile evalurii............................................................................................... 4 1.3. Evaluarea ntreprinderilor mari .................................................................................... 5 2. Metode de evaluare a ntreprinderilor mari ........................................................................... 9 2.1. Metode patrimoniale....................................................................................................... 9 2.1.1. Fundamentele metodelor patrimoniale ......................................................................... 9 2.1.2. Etapele aplicrii metodelor patrimoniale ..................................................................... 9 2.1.3. Evaluarea elementelor patrimoniale ........................................................................... 10 2.1.3.1. Evaluarea terenului ............................................................................................... 13 2.1.3.1.1 Terenuri n exploatare ................................................................................... 14 2.1.3.1.2 Terenuri n exces ............................................................................................ 14 2.1.3.2. Evaluarea mijloacelor fixe.................................................................................... 15 2.1.3.2.1 Evaluarea construciilor................................................................................ 15 2.1.3.2. l. 1 Stabilirea valorii construciei noi ........................................................... 17 2.1.3.2.1.1.1 Metoda comparaiilor unitare .......................................................... 17 2.1.3.2.1.1.2 Metoda costurilor segregate............................................................. 19 2.1.3.2.1.1.3 Metoda devizelor .............................................................................. 19 2.1.3.2. l. 2 Estimarea deprecierii cumulate .............................................................. 19 2.1.3.2.1.2.1 Metoda duratei de via economic ................................................. 21 2.1.3.2.1.2.2 Metoda modificat a duratei de via economic ............................ 21 2.1.3.2.1.2.3 Metoda segregrii ............................................................................ 22 2.1.3.2.1.2.4 Metoda comparaiei.......................................................................... 22 2.1.3.2.2 Evaluarea echipamentelor............................................................................. 23 2.1.3.2.2.1 Evaluarea mijloacelor fixe operaionale .................................................. 24 2.1.3.2.2.1.1 Stabilirea valorii de nlocuire .......................................................... 24 2.1.3.2.2.1.2 Estimarea deprecierii ....................................................................... 25 2.1.3.2.2.2 Evaluarea mijloacelor fixe n afara exploatrii........................................ 26 2.1.3.3. Evaluarea imobilizrilor n curs ........................................................................... 26 2.1.3.4. Evaluarea imobilizrilor (activelor) necorporale.................................................. 27 2.1.3.5. Evaluarea imobilizrilor financiare ...................................................................... 30 2.1.3.6. Evaluarea activelor circulante .............................................................................. 31 2.1.3.6.1 Evaluarea stocurilor...................................................................................... 31 2.1.3.6.2 Evaluarea creanelor..................................................................................... 32 2.1.3.6.3 Evaluarea disponibilitilor .......................................................................... 32 2.1.3.7. Evaluarea obligaiilor ........................................................................................... 33 2.1.3.8. Evaluarea conturilor de regularizare..................................................................... 33 2.1.4. Aplicarea metodelor patrimoniale .............................................................................. 34 2.1.4.1. Activul net contabil (Anc) .................................................................................... 35 2.1.4.2. Activul net corectat (ANC)................................................................................... 35 2.1.5. Consideraii finale, avantaje i limite ale metodelor patrimoniale............................. 36

2.1.5.1. Consideraii finale................................................................................................. 36 2.1.5.2. Avantajele i limitele metodelor patrimoniale ..................................................... 37 2.2. Metode bazate pe venit (de randament) ....................................................................... 38 2.2.1. Fundamentele metodelor bazate pe venit .................................................................... 38 2.2.2. Clasificarea metodelor bazate pe venit ....................................................................... 40 2.2.2.1. Actualizarea .......................................................................................................... 41 2.2.2.2. Capitalizarea ......................................................................................................... 42 2.2.3. Aplicarea metodelor bazate pe venit ........................................................................... 44 2.2.3.1. Elaborarea previziunilor ....................................................................................... 44 2.2.3.2. Evaluarea prin metoda fluxurilor financiare actualizate....................................... 53 2.2.3.3. Evaluarea prin metoda capitalizrii ctigurilor................................................... 56 2.2.3.4. Consideraii finale................................................................................................. 58 2.3. Metode de comparaie................................................................................................... 59 2.3.1. Metode de evaluare a ntreprinderilor cotate ............................................................. 61 2.3.2. Metode de evaluare a ntreprinderilor necotate n comparaie cu cele cotate ........... 62 2.3.3. Limite de utilizare........................................................................................................ 64 2.4. Metode de comparaie........................................................................................................ 64 2.5. Reconcilierea valorilor. Opinia evaluatorului.................................................................. 66 3. Diagnosticul financiar al S.C. MEFIN S.A. Sinaia ............................................................... 68 3.1. Scurt prezentare a S.C. MEFIN S.A. Sinaia ............................................................. 68 3.1.1. Date de identificare a societii .................................................................................. 68 3.1.2. Scurt istoric ................................................................................................................. 69 3.2. Diagnostic economico-financiar .................................................................................. 70 3.2.1. Analiza potenialului financiar (indicatori de structur) ............................................ 71 Eficienta in gestiunea stocurilor si politica de ncasari si plati a societii ........ 74 Stocuri - total ......................................................................................................... 75 Creane total ....................................................................................................... 75 Patrimoniul net si sursele de acoperire......................................................................... 78 3.2.2. Analiza rezultatelor financiare.................................................................................... 78 Analiza cheltuieli venituri........................................................................................... 80 Analiza factoriala .......................................................................................................... 81 A (dec 2002) = 5,67 0,344 0,024 1,694 0,0025 = 3,6055 .......................... 82 Indicatorul astfel obinut, conduce la concluzia ca, in pofida dificultilor economice ntmpinate in ultima perioada, compania are resursele necesare pentru a-si continua activitatea............................................................................. 82 3.2.3. Analiza flexibilitii i performanelor financiare....................................................... 82 3.2.4. Analiza rentabilitii.................................................................................................... 85 VALOAREA ADAUGATA METODA SOLDURILOR INERMEDIARE DE GESTIUNE ............................................................................................................ 85 METODA PUNCTULUI CRITIC .......................................................................... 85 3.2.5. Concluzii...................................................................................................................... 88 3.3. Prognoza activitii 2004 - 2008................................................................................... 89 3.3.1. Premize generale ......................................................................................................... 89 3.3.2. Elemente ce stau la baza construirii scenariului ........................................................ 90 4. Evaluarea S.C. MEFIN S.A. Sinaia prin metode de evaluare patrimoniale...................... 94 4.1. Premise generale ale aplicrii metodelor ........................................................................ 94 4.2. Metode de evaluare utilizate............................................................................................. 95 2

4.2.1. Corecii bilaniere ....................................................................................................... 96 4.2.2. Evaluarea terenurilor .................................................................................................. 97 4.2.3. Evaluarea mijloacelor fixe .......................................................................................... 99 A) METODA COSTURILOR - Costul de nlocuire Net ....................................... 99 Masini, Utilaje, Mijloace de transport, Mobilier si inventar gospodaresc......... 100 Anexe ................................................................................................. Error! Bookmark not defined.

1. Evaluarea ntreprinderilor mari

1.1. Activitile de evaluare Evaluarea este o activitate din sfera serviciilor profesionale, cum ar fi: consultana, proiectarea, avocatura. Activitatea de evaluare este o profesiune fiind caracterizat prin faptul c experiena i cunotinele nsuite i transmise din generaie n generaie, se respect standarde profesionale i un cod deontologic specific. ntreprinderea, ca obiect al evalurii, poate fi privit din dou puncte de vedere diferite: o sum de mijloace fixe, deci o sum de valori patrimoniale, ct i din punct de vedere al capacitii de a produce profit. O alt distincie important ce trebuie fcut n legtur cu activitatea de evaluare este diferena dintre valoare i pre. Astfel, activitii ntreprinderii i se atribuie o valoare, element convenional atribuit ca urmare a unor judeci, calcule i expertize. Preul este o sum concret rezultat n urma unei tranzacii ntre vnztor i cumprtor i poate fi diferit de valoare care este o mrime estimat avnd o doz de subiectivism. Evaluarea este o activitate efectuat de profesioniti care respect nite principii, metode i standarde specifice prin care se determin o valoare pentru proprietatea respectiv, care s fie ct mai apropiat de valoare recunoscut de pia ca urmare a tranzaciilor. n funcie de domeniile specifice n care se poate desfura aceast activitatea, evaluarea poate fi: Evaluarea de ntreprindere Evaluarea de proprieti imobiliare Evaluarea de valori mobiliare (aciuni, obligaiuni, etc.)

1.2. Piaa i necesitile evalurii Piaa pentru control 100 % sau pentru participaiile de control ale ntreprinderilor este compus din vnztori i cumprtori. Pentru cele necotate tranzaciile sunt caracterizate de preuri obinute n urmtoarele condiii: 4

Inexistena unor repere sau referine de pre; Lipsa de informaii despre tranzaciile anterioare; Incertitudinea finalizrii negocierilor iniiate;

O aciune de marketing bine conceput i executat poate atenua aceste influene negative asupra preului. n acest caz cunotinele, competena i experiena n vnzarea ntreprinderilor, cunotinele financiar-contabile i fiscale, precum i puterea de negociere a consultanilor i intermediarilor pot juca un rol semnificativ n reuita tranzaciei. 1.3. Evaluarea ntreprinderilor mari Principalele abordri ale evalurii ntreprinderii se ncadreaz n urmtoarele trei categorii: abordarea patrimoniala sau pe baza de active; abordarea bazata pe venit; abordarea comparativ care ine seama de valorile de tranzacionare ale ntreprinderilor similare; In conformitate cu standardele internaionale metoda de evaluare este o cale specific de estimare a valorii n cadrul abordrilor. Principalele categorii de metode de evaluare sunt: A. METODE PATRIMONIALE denumite i metode de evaluare a afacerii bazate pe active [1] - se bazeaz pe evaluarea elementelor finanate de capitalul care urmeaz a fi tranzacional, respectiv pe evaluarea separat a tuturor "stocurilor" (n accepiunea de mai sus) de care dispune o ntreprindere la un moment dat. Metoda este fundamentat pe principiul substituiei - un activ nu valoreaz mai mult dect costul de nlocuire al tuturor prilor sale componente [1]. Abordarea patrimonial se sprijin pe conceptele de "valoare de schimb, "de nlocuire" i "valoare de utilizare" ataate tuturor elementelor care se afla la dispoziia ntreprinderii. Dintre metodele patrimoniale enumerm: Activul net contabil, Activ net corectat, Activul net reevaluat (corectarea valorii elementelor n funcie de efectele inflaiei) etc. B. METODE BAZATE PE VENIT denumite i metode de randament n evaluarea de afaceri [1] prin care se estimeaz valoarea unei afaceri, a unei participai! sau a unei aciuni prin calcularea valorii prezente a beneficiilor viitoare (anticipate). Metodele au n vedere abordarea dinamic a capitalurilor, respectiv fluxurile pe care acestea le genereaz pentru investitor. Aceste metode asimileaz valoarea unei ntreprinderi sumei fluxurilor de care poate dispune 5

proprietarul capitalului, prin utilizarea sa, ntr-o durat de timp rezonabil (n funcie de ateptarea investitorului) innd seama de riscurile asociate, de alternativele disponibile. Dintre metodele de randament enumerm: Metode bazate pe profit. Metode bazate pe fluxul de dividende, Metode bazate pe fluxul de disponibiliti. C. METODE DE COMPARAIE denumite i metode ale pieei n evaluarea de afaceri prin care se compara subiectul de evaluat cu alte afaceri similare, cu participaii la afaceri i aciuni care au fost vndute pe piaa liber. Dintre metodele de comparaii enumerm: Metoda multiplicatorului PER (comparaii bursiere), Metoda multiplicatorului PSR (compararea cifre de afaceri). Comparaii multifactoriale. n cazul primelor doua categorii de metode de evaluare un rol important n aplicarea aceti l dein nregistrrile n documentele de eviden contabila respectiv: - Elementele bilaniere pentru aplicarea metodelor patrimoniale; - Venituri, cheltuieli, rezultate, elemente patrimoniale care furnizeaz o serie de inform pertinente privind activitatea viitoare, pentru aplicarea metodelor de randament. n conformitate cu standardele internaionale de evaluare referitoare la evalurile de afaceri pentru o reflectare cat mai corect a realitii economice att n ceea ce privete rezultatele financiare ct i bilanul contabil, se impun unele ajustri ale nregistrrilor contabile. Astfel: coreciile asupra situaiilor financiare sunt fcute pentru a-l ajuta pe evaluator s emite concluzie n ceea ce privete evaluarea. Dac evaluatorul acioneaz ca si consultant cumprtorului sau al vnztorului ntr-o tranzacie, coreciile trebuie nelese de ctre client. De exemplu, cumprtorul hotrt s cumpere trebuie s neleag c valoarea rezulta dup aplicarea coreciilor poate reprezenta suma maxim care trebuie pltit. Dac un cumprtor nu crede c pot fi fcute mbuntiri financiare sau de exploatare, un pre mai sczut poate fi mai potrivit; coreciile efectuate trebuie s fie descrise i explicate n amnunt. Evaluatorul trebuie s fie foarte atent atunci cnd face corecii asupra nregistrrilor istorice. Astfel de corecii trebuie discutate n ntregime cu clientul. Evaluatorul trebuie s fac ajustri numai dup ce cunoate foarte bine afacerea respectiv, astfel nct s le poat susine validitate; ajustrile situaiilor financiare trebuie fcute asupra informaiilor financiare raportate elementelor care sunt relevante i semnificative pentru procesul de evaluare. Coreciile pot fi adecvate pentru urmtoarele motive:

 Pentru corectarea veniturilor i cheltuielilor la niveluri care sunt reprezentative i rezonabil pentru activitile de exploatare ateptate; Pentru prezentarea datelor financiare ale societii n cauza si principiilor directoare pentru compararea afacerilor pe o baza consistenta; Pentru a converti valorile raportate n valori de pia; Pentru a corecta activele din afara exploatrii i datoriile, precum i veniturile i cheltuielile aferente acestora; Pentru a corecta veniturile i cheltuielile neeconomice; Daca o corecie este adecvata sau nu. depinde de puterea de control aferent participaiei supuse evalurii. Pentru drepturile de control, inclusiv un drept de participaie de 100% majoritatea coreciilor pot fi adecvate dac deintorul poate face modificrile aferente coreciilor. Pentru evaluarea participaiilor minoritare, ai cror deintori nu au abilitatea de a modifica majoritatea elementelor, evaluatorul trebuie s fie atent, s reflecte realitatea atunci cne se fac ajustrile. Ajustrile uzuale includ: Eliminarea impactului din contul do profit i pierdere datorat unor evenimente ntmpltoare i a impactului acestora asupra bilanului contabil, dac acest impact exist. Din moment ce nu este do dorit ca aceste evenimente s se repete, un cumprtor al unei participaii nu va ine seama de ele i deci nu le va include n fluxurile de venituri. Pot fi fcute corecii i asupra impozitelor. Aceste tipuri de corecii sunt adecvate, n mod tipic, att pentru evaluarea pachetului de control, ct i pentru pachetele minoritare. Exemple de evenimente ntmpltoare pot fi: greve (daca nu sunt ceva obinuit), noi instalaii necesare la nceputul unei afaceri, fenomene meteorologice {inundaii, furtuni puternice, etc.). Eliminarea din bilan i din contul de profit i pierdere a impactului elementelor din afara exploatrii, n contextul evalurii participaiei deintorului pachetului de control. Exemple de elemente din afara explorrii si coreciile adecvate pentru acestea pot include: o Personal auxiliar. o Active auxiliare sau redundante (ex. Teren, Cantina, Bloc de locuine, Baz Sportiv, Avion etc.)

Deprecierea poate necesita a fi corectat fat de cea fiscal i cea contabil nscris situaia financiar raportat, pentru a estima deprecierea economica sau pentru a o p compara cu mai mult acuratee cu deprecierea utilizata la societi similare. Impozitele pot necesita de asemenea corecii.

Stocurile nregistrate n contabilitate pot necesita corecii pentru a le putea compara cu mai mare acuratee cu cele ale afacerilor similare, ale cror nregistrri contabile pot fi inute pe o baz diferit fa de cea a afacerii n discuie, sau pentru a reflecta realitatea economic cu mai mare acuratee.

Ajustri pot fi necesare i pentru compensarea muncii proprietarului (proprietarilor) pentru a reflecta costul de nlocuire pe pia al muncii lor. Poate fi necesar a fi luat n considerare i personalul auxiliar. Pot fi necesare corecii ale impozitelor. Costul elementelor n leasing, nchiriate sau contractate n orice alt mod cu prile n cauz poate necesita corecii pentru a reflecta valoarea de pia a plilor. Pot fi necesare coreei ale impozitelor. Unele corecii efectuate n contextul evalurii ntregii afaceri ar putea sa nu fie fcute i contextul evalum unei participaii minoritare la acea entitate dei aceasta nu ar avea dreptul s fac ajustarea.

Multe dintre activele valoroase ale unei firme pot s nu apar nregistrate in bilanul contabil. Aici se pot include ndeosebi activele intangibile, drepturi de proprietate intelectual. De obicei acest gen de active nu sunt nregistrate la costul istoric, n contabilitate, cu excepia cazurilor n care au fost achiziionate ca parte a afacerii.

Pot apare cazuri n care nu sunt nregistrate toate obligaiile firmei n bilanul contabil. Este vorba n principal de obligaiile probabile (care pot apare n urma unor reclamaii, litigii, etc.).

Conform acestor precizri operaiunea de evaluare este precedat de analiza minuioas a nregistrrilor contabile i selectarea aspectelor care urmeaz a fi supuse coreciilor

2. Metode de evaluare a ntreprinderilor mari

n acest capitol sunt prezentate detaliat principalele categorii de metode de evaluare, modul de alegere al metodelor i stabilirea opiniei evaluatorului dup reconcilierea rezultatelor obinute n urma aplicrii acestora.

2.1. Metode patrimoniale

2.1.1. Fundamentele metodelor patrimoniale

Aplicarea corect a metodelor de evaluare patrimonial transform aceast categorie de metode n cea mai complex, avnd n vedere n special cantitatea de munc necesar i numrul de specialiti n diverse domenii implicai n aplicarea metodei. Elementele principale necesare sunt componentele bilaniere de activ i pasiv. Pentru o aplicare corect situaiile financiar contabile bazate pe costul istoric reprezint doar un punct de plecare i nu rezultate finale.
2.1.2. Etapele aplicrii metodelor patrimoniale

Principalele etape ale aplicrii metodelor patrimoniale sunt: 1. Obinerea unui bilan contabil 2 Analizeaz selectarea posturilor din bilanul contabil care trebuie supuse coreciilor i reconsiderrii. Efectuarea coreciilor i completarea coloanei Valori contabile din bilanul economic. 3. Evaluarea elementelor bilanului economic. 4. Completarea bilanului economic pe baza rezultatelor din etapa 3. Referitor la acestea trebuie sa se in seama de urmtoarele considerente: obinerea unui bilan contabil nu reprezint o aciune suplimentara (peste cele efectuate pn n prezent n cadrul colectrii datelor) avnd ?n vedere c bilanul care va fi corectat i supus reconsiderrii este acelai cu ultimul bilan contabil din seria celor utilizate la analiza economico-financiar. Dac data evalurii nu se suprapune peste data reglementat de 9

ntocmire a situaiei patrimoniale (sfrit de an sau semestru) atunci se solicit clientului ntocmirea unui bilan la data evalurii sau acesta va fi ntocmit de ctre evaluator pe baza ultimei balane de verificare; corectarea i reconsiderarea elementelor bilaniere va fi efectuat (daca este cazul) avnd n vedere situaiile amintite anterior privind aceasta operaiune; bilanul economic va tine seama de rezultatele etapei anterioare i va avea aceeai form ca si bilanul contabil cu meniunea c vor apare n coloane distincte valorile contabile dup reconsiderare, coreciile i valorile corectate rezultate dup evaluare; evaluarea elementelor bilanului economic (patrimoniale) reprezint etapa cea mai consistent (att ca volum de munc ct i ca timp, necesar de resurse, experiena etc.) n aplicarea metodelor patrimoniale. innd seama de complexitatea i importana ei va fi tratat n detalii n continuare.
2.1.3. Evaluarea elementelor patrimoniale

nainte de a alege metodele de evaluare pentru fiecare categorie de active, evaluatorul trebuie s stabileasc standardul de valoare cel mai potrivit i cea mai potrivit ipotez de evaluare pentru fiecare element. De obicei (dar nu n toate cazurile) definiia pentru valoare aleas pentru diversele categorii este aceeai cu cea aleas pentru valoarea global, Definiia (standardul) valorii rspunde la ntrebarea "valoare pentru cine", premisele valorii rspund la ntrebarea "valoare n cadrul crui tip de tranzacie de pia". n ceea ce privete premisele, se poate opta pentru una dintre alternativele urmtoare: 1. Valoarea de pia este definit ca fiind: Suma estimat pentru care un mijloc fix ar fi schimbat la data evalurii, ntre un cumprtor hotrt i un vnztor hotrt, ntr-o tranzacie echilibrat, dup un marketing adecvat, n care fiecare parte acioneaz n cunotin de cauz, prudent i fr constrngeri. 2. Valoarea de pia pentru utilizarea actual este definit ca fiind: Valoarea de piaa a unui mijloc fix, bazata pe utilizarea n continuitate n acestuia, presupunnd c mijlocul fix va fi vndut pe o pia deschis, pentru utilizarea sa actual, innd cont n rest de definiia valoni de pitit, indiferent duc utilizai eu prezent este sau nu cea mai bun. 3. Costul de nlocuire net (CIN)

10

n cazul proprietilor speciale, care se vnd rar pe o pia deschis n afara cazului n cate fac parte dintr-o afacere i care, n concluzie, nu pot fi evaluate n concordan cu definiia valorii de pia, se aplica metoda costului de nlocuire depreciat (CIN). CIN se bazeaz pe estimarea valorii de pia a terenului pentru utilizarea sa curenta, la care se adaug costul de nlocuire (sau reproducere) a mbuntirilor minus estimatul deteriorrilor fizice sau a unor demodri sau optimizri. Rezultatul este estimarea valoni de preluare n ocupare a proprietii la data evalum, presupunnd continuarea activitii. Aceast estimare poate fi ajustat cu profitabilitatea potenial a ntreprinderii. 4. Valoare de lichidare In cazul aceste ipoteze, se presupune c activele evaluate se vnd bucat cu bucata i de asemenea c nu exist timp suficient pentru a fi expuse la vnzare pe piaa bunurilor uzate. Mai degrab, este posibil doar o durat scurt de expunere n cadrul unei licitaii, acceptat fiind preul cel mai mare oferit la licitaie (licitatorii pot fi sau nu reprezentativi pentru cererea global a pieei pentru activul respectiv). Datorita prezumiei de lichidare forat, n aceast abordare nu se ia n considerare nici un fel de legtura ntre active. 5. Valoare de stilizare alternativ Reprezint vicrea unei imobilizri, fr a avea n vedere cea mai bun utilizare, bazata pe utilizarea alternativ a acesteia, alta dect valoarea de utilizare n continuitate. Tipul valorii armate va fi ales n fiecare caz n parte n funcie de clasificarea elementului de activ n una din variantele: Elemente operaionale Elemente n afara exploatrii Elemente aflate n stadiu de investiii Elemente de dezvoltare Pe baza unei valori de pia sau pe o baza care presupune o perioad mai scurt expunere pe pia, dac acest lucru este adecvat. Toate costurile care au legtur cu vnzarea activelor sau nchiderea (lichidarea) afacerii trebuie s fie luate In considerare In acest tip evaluare. Activele necorporale cum ar fi goodwill-ul, pot s nu aib valoare n aceste condiii dup cum alte active necorporale cum ar fi brevetele, mrcile de fabric sau comerciale, pot: i pstreze valoarea.

11

Avnd n vedere clasificarea de mai sus repartizarea tipurilor de valori pe elemente componente este urmtoarea: Elementele operaionale se evalueaz avnd la baza; valoarea de piaa, valoarea de Elementele din afara exploatrii (active redundante) se evalueaz avnd la baza: utilizare (n continuitate sau alternativ) valoare de piaa, valoarea de utilizare alternativ, valoarea de lichidare, costul de nlocuire depreciat; Elementele aflate n stadiul de investiii se evalueaz pe baza: costului de nlocuire Elementele de dezvoltare: valoare de piaa; depreciat, valoare de piaa, valoare de lichidare; Evaluarea elementelor patrimoniale se efectueaz avnd n vedere structura bilanier i urmtoarele aciuni: Evaluarea terenului Evaluarea mijloacelor fixe Evaluarea imobilizrilor n curs Evaluarea elementelor intangibile Evaluarea imobilizrilor financiare Evaluarea activelor circulante stocuri creane disponibiliti Evaluarea obligaiilor Evaluarea conturilor de regularizare

Exist trei alternative privind aciunea de evaluare a elementelor patrimoniale: a) evaluare prin actualizare n mod global; b) evaluare prin actualizare discret (clement cu element); c) evaluare prin actualizare mixta (In practica se ntlnesc n general cazuri n care se aplic proceduri intermediare ntre primele doua cazuri considerate extreme respectiv unele active se analizeaz n cadrul categoriilor n mod global, altele discret).

12

Actualizarea global a valorii activelor i obligaiilor societii La aplicarea acestei alternative, toate posturile de activ i obligaii (i deci indirect capitalul propriu) sunt actualizate din punct de vedere al valorii nete n cadrul unei analize i calculaii globale. De obicei aceasta manier de abordare este finalizat prin identificarea i cuantificarea valorii incrementale a firmei fa de valoarea contabila. Utiliznd aceast alternativ, corecia de evaluare este definita 'in mod global, prin intermediul surplusului (sau scderii) de valoare a firmei fa de valoarea contabil. Actualizarea discret a valorii activelor i obligaiilor societii In cazul acestei abordri, fiecare activ i fiecare obligaie este analizat i evaluata individual. Acest proces presupune identificarea i actualizarea valorii diferitelor categorii de posturi (teren, mijloace fixe, active c 'culante, obligaii). Selectarea mocului de abordare (global, discret, mixt) se face n funcie de urmtoarele criterii: - experiena i judecata evaluatorului; - cantitatea calitatea datelor disponibile; - scopul i obiectivele evalurii; - durata de timp i suma disponibila pentru ntocmirea raportului; 2.1.3.1. Evaluarea terenului Se evalueaz terenurile a cror situaie presupune c ele sunt n proprietatea societii comerciale de evaluat, iar dreptul de proprietate este transferat integral la data tranzaciei. Faza preliminar Aceast faz conine o serie de aciuni care se impun naintea aciunii de evaluare. se analizeaz nregistrrile contabile referitoare la teren i actele de proprietate asupra acestuia;

13

 se studiaz planurile amplasamentelor si se face o verificare referitoare la suprafaa scriptic i cea existent pe teren. La societile comerciale care au nregistrat valoarea terenurilor n evidenele contabile pe baza HG 834/1991, documentaia aferent conine aceste schie. din suprafaa total de teren se separ suprafeele care deservesc derularea activitii (teren construit, aferent reelelor, cilor do transport etc.) i suprafeele libere n exces care vor fi considerate n afara exploatrii; n funcie de amplasarea terenului n zona se culeg informaii de pia privind valorile de tranzacionare n zon, a terenurilor libere similare. se ntocmete o fi preliminar n care suprafeele terenurilor apar distinct n funcie de destinaia acestora (de exploatare sau libere) i de localizarea acestora care va conine i valorile de piaa ale terenurilor n zonele respective. Evaluarea propriu-zis. Dup ce aceste etape au fost parcurse evaluarea terenului se va face distinct pe cele dou categorii de terenuri.

2.1.3.1.1 Terenuri n exploatare Evaluarea va ine seama de faptul c terenurile contribuie la desfurarea activitii deci n aceasta perioad valoarea lor este diferita fa de valoarea de pia. Evaluarea va avea n vedere pe lng valoarea de pia a terenurilor n zonele respective faptul ca ele vor fi imobilizate nc un numr de ani egal cu durata de viaa rmas a obiectivului. Tipul de valoare care se obine nu este valoarea de pia.

2.1.3.1.2 Terenuri n exces Se evalueaz de regul la valoarea de pia n condiii n care exist suficiente informaii de pia poate fi aplicat una din urmtoarele proceduri: comparaia direct, proporia, extracia,

14

parcelarea, tehnica rezidual i capitalizarea rentei de baz. Proporia i extracia combin metoda costului cu metoda comparaiei directe. Tehnica rezidual combin metoda capitalizrii cu metoda costului, iar parcelarea combin cele trei metode.

2.1.3.2. Evaluarea mijloacelor fixe Din punct de vedere al evalurii aceast operaiune se mparte n dou mari grupe: evaluarea construciilor i evaluarea echipamentelor 2.1.3.2.1 Evaluarea construciilor Faza preliminar Este operaiunea care reclama cea mai mare cantitate de timp pe parcursul elabora aportului de evaluare avnd n vedere ca implic urmtoarele faze: preluarea de la beneficiar a unei liste de inventar cu construciile aflate n patrimoniul ntreprinderii de evaluat care s cuprind cel puin: numrul de inventar, data punerii n funciune(PIF), denumirea, valoarea de inventar, valoare rmas de amortizat la data evalurii i dac este posibil evoluia scriptic a valorii de inventar conform HG 945/1991 HG 26/1992. HG 500/1994 si HG 983/1998. preluarea de la beneficiar a documentaiilor de construcie respectiv ale planurile construciilor. Aceast etap este foarte important avnd n vedere c pentru operaiunea de evaluare sunt strict necesare informaiile legate de dimensiunile real ale construciilor (suprafeele construite, suprafeele desfurate, nlimi, etc.). dac nu exist documentaii individuale pentru fiecare construcie se solicit un plan d situaie n care s figureze construciile aflate pe amplasament. La majoritate ntreprinderilor care au elaborat documentaia pentru intabularea terenurilor conform HG 834/1991 exist aceste planuri de situaie care cuprind amplasamentul i conturi construciilor aflate pe acesta, respectiv suprafeele construite, n acest ca evaluatorul va trebui s verifice suprafeele nscrise n anexele documentaiei cu ceh din teren pentru a nu apare erori legate n special de suprafeele desfurate ah cldirilor.

15

dac nu exista nici un fel de documentaie trebuie efectuate msurtori la fiecare cldiri i ntocmit o schia a planului de situaie. Nivelul de complexitate al msurtorilor, care poate ajunge pn la ntocmirea unei antemsurtori, este reclamat de metoda de evaluare aplicata.

Avnd lista de inventar i planul de situaie urmeaz operaiunea de identificare i corelare ale acestora, respectiv identificarea fiecrei construcii de pe planul de situaie (de pe teren de fapt) pe baza numrului de inventar din evidenele contabile. Operaiunea este foarte important pentru corectitudinea evalurii i verificabilitatea acesteia, n aceast faz este posibil ea unele construcii aflate n inventar s nu se gseasc pe teren sau s se gseasc sub denumiri diferite dar i situaia n care unele construcii s existe pe teren i s nu figureze n evidenele contabile, din diverse motive. n aceasta situaie evaluatorul mpreun cu personal avizat din partea beneficiarului stabilesc forma scriptic a listei construciilor de evaluat avnd n vedere o regula important : sunt supuse evalurii toate construciile aflate pe amplasament care sunt declarate in proprietatea beneficiarului indiferent dac acestea sunt nregistrate n evidenele contabile sau nu. Valoarea rezultat trebuie s reflecte realitatea din teren i nu multiplicarea unor valori scriptice. fiind definitivate aceste etape urmeaz inspecia cldirilor si descrierea obiectivelor de evaluat. Etapa este foarte important pentru aciunea de evaluare avnd n vedere ca urmrete: o stabilirea structurii constructive (necesar pentru elaborarea devizelor, ncadrarea n cataloage etc.). n cadrul acesteia se identifica toate elementele constructive care se pot observa: fundaii, suprastructur, acoperi, finisaje, instalaii, dotri, anexe etc.; o elemente referitoare la starea fizic a construciei, reparaii curente sau capitale efectuate; o condiiile de exploatare prezente i viitoare; o vecinti i influenele acestora asupra construciei; Cu cat numrul cldirilor este mai mare cu att operaiunea necesit alocarea unei cantiti mai mari de timp. Aceste etape este de recomandat sa fie parcurse do un evaluator cu specialitatea construcii sau cu asistenta unui constructor. Evaluarea propriu-zisa

16

Principiul care st la baza evalurii construciilor const n: 1. Stabilirea valorii construciei noi (valoare de nlocuire sau valoare de reconstrucie) 2. Estimarea deprecierii acumulate. In urma acestora rezult valoarea rmasa actualizat a construciei la data evalurii. Principiul este simplu, dar apar dificulti n aplicarea celor doi pai avnd n vedere n general complexitatea i diversitatea construciilor. Fiecare construcie trebuie tratat separat. 2.1.3.2. l. 1 Stabilirea valorii construciei noi Urmrete stabilirea costului de reconstrucie sau a costului de nlocuire. Costul de reconstrucie - este costul estimat pentru a construi, la preurile curente la data evalurii, o copie, o replica exacta a cldirii evaluate, folosind aceleai materiale, normative de construcie, arhitectur, planuri, calitate, manoper i nglobnd toate deficienele, supradimensionrile i deprecierea cldirii evaluate. Costul de nlocuire - este costul estimat pentru fi construi, In preurile curente de la data evalurii unei cldiri cu utilitate echivalenta cu cea a cldirii evaluate, folosind materiale moderne, normative, arhitectur i planuri actualizate.

Metode de estimare a costului Se cunosc trei metode tradiionale de estimare a costului: metoda comparaiilor unitare, metoda costurilor segregate i metoda devizelor. In fiecare din acestea trebuie ca informaiile de pe piaa construciilor din zona respectiv s fie relevante.

2.1.3.2.1.1.1 Metoda comparaiilor unitare Metoda estimeaz costul sub forma de cost unitar - pe unitatea de suprafa sau de volum. Metoda utilizeaz costuri cunoscute ale unor structuri similare, costuri ajustate pentru condiii ale pieei sau eventuale diferene fizice. Costurile indirecte pot fi incluse n costul unitar sau calculate

17

separat, dac proprietile comparabile sunt localizate pe alte piee, evaluatorul va face o corecie pentru localizare. Costul unitar depinde de dimensiune i anume scade cu creterea suprafeei sau a volumului cldirii. Aceasta pentru c instalaiile, centrala termica, lifturile, uile, ferestrele i altele asemntoare, de regul nu costa proporional mai mult pentru o cldire mai mare. Metoda comparaiilor unitare este relativ simpl, practic i larg folosit. Cifrele de cost unitar se exprima de regula, la suprafaa desfurata construit sau volumul total construit. Costul total este estimat comparnd cldirea evaluat cu cldiri similare, construite recent pentru care sunt disponibile preurile de contract. Se va lua n consideraie evoluia preurilor ntre data contractului (sau execuiei) i data evalurii. In aplicarea corect a metodei, evaluatorul va calcula costul unitar pentru cldiri similare sau va corecta un cost unitar de barem, innd seama de diferenele de dimensiune, forma, finisaje, dotarea cu instalaii, precum i de diferena de timp intre data elaborrii costului de barem i data evalurii. Raportul ntre costul instalaiilor i echipamentelor ce doteaz cldirile i costul de baz al construciei a crescut semnificativ cle-a lungul timpului. Instalaiile i echipamentele au tendina s mreasc costul unitar i se uzeaz mai rapid dect elementele construciei propriu-zise. Costurile ar trebui mprite pe categoriile generale de construcie i separat pentru finisaje deosebite sau echipamente speciale. Defalcarea costurilor va ajuta pe evaluator la efectuarea coreciilor ce apar din cauza existenei sau absenei acestor elemente deosebite. Simplitatea aparent a metodei comparaiilor poate fi neltoare. Pentru a deine cifre de cost unitar sigure, evaluatorul trebuie s acioneze logic i sa compare cu atenie cldirea evaluata cu cldiri similare sau structuri standard catalogate. Varianta din urm este aplicat pe scara cea mai larg n prezent, fiind relativ simpl, dar care poate conduce la erori inacceptabile avnd n dificulti privind: corelarea ntre structura constructiv foarte diversificat a construciilor i preurile barem coninute n cataloage; aplicarea coreciilor cele mai adecvate; utilizarea unor indici de actualizare (care conin un grad ridicat de subiectivism) avnd n vedere ca preurile barem coninute de cataloage sunt la nivelul anului 1965;

18

faptul c au aprut construcii efectuate pe baz de tehnologii noi care nu sunt cuprinse n cataloage. 2.1.3.2.1.1.2 Metoda costurilor segregate In aceast metod se utilizeaz costuri unitare pentru diferite componente ale cldirii i

exprimate fata de uniai de msur adecvate. Utiliznd aceast metod, evaluatorul calculeaz un cost unitar bazat pe cantitatea real de materiale utilizate n construcie plus manoper, utilaje i transporturi legat de tehnologia lucrrilor de construcii, pentru fiecare metru ptrat de suprafa. De exemplu, costul se poate aplica pe baza unui mp de pardoseal, metru liniar de perete de o anumit nlime, etc. Costurile estimate se bazeaz pe costuri normate pentru diferite componente ale construciei. De exemplu, costul de lucrri de excavare se exprima de regula, n lei/m cub, costul fundaiei n lei/m liniar. Regia i profitul constructorului poate fi inclus n costul unitar sau pot fi calculate separat. Costurile indirecte, de regul se calculeaz separat. 2.1.3.2.1.1.3 Metoda devizelor Metoda cea mai complet i precisa este metoda devizelor, n cure se face un calcul ce reflect cantitatea i calitatea tuturor materialelor utilizate i toate categoriile de manoper necesar. Apoi se adaug cheltuielile conexe, regia i profitul. 2.1.3.2. l. 2 Estimarea deprecierii cumulate Deprecierea este o pierdere do valoare fa de costul do reconstrucie sau de nlocuire a construciilor ce poate apare din cauze fizice; funcionale sau externe. Teoretic, deprecierea poate ncepe s se acumuleze de Ia finalizarea construciei chiar dac reprezint cea mai bun utilizare a amplasamentului. Avnd n vedere clasificarea n una din categoriile: construcie necesar exploatrii, construcie n afar exploatrii, construcie n curs de execuie sau construcie de dezvoltare, deprecierile luate n calcul vor conduce la tipul de valoare care corespunde fiecrui caz n parte (valoare de pia, valoare de utilizare, valoare de investiie etc.) 19

Deprecierea este o pierdere de valoare a construciei din orice cauza, este diferena ntre costul de reconstrucie sau de nlocuire a construciei i valoarea ei de pia. Uzura fizic este evideniat de rosturi, czturi, fisuri, infestri sau defecte de structur. Neadecvarea funcional este dat de demodarea, neadecvarea sau supradimensionarea cldirii din punct de vedere al dimensiunilor, stilului sau instalaiilor i echipamentelor ataate. Deprecierea economic (din cauze externe) se datoreaz unor factori externi proprietii imobiliare, cum ar fi modificarea cererii, utilizarea proprietilor imobiliare n zon, urbanismul, finanarea i reglementrile legale. Uzura scriptic este o noiune contabil ce se refer 1a valoarea imobilizrilor reinut de proprietar. Uzura scriptic (amortisment) nu este o mrime dat de pia, ci este reglementat de autoritatea fiscal i se raporteaz la valoarea de intrare (de inventar) Durata de viaa economic este perioada de timp n care construciile contribuie la valoarea proprietii imobiliare. Durata de viat fizic poate depi durata de via economic, dar reparaiile i modernizrile aduse construciilor mai vechi pot extinde durata de via economic, care ns nu poate depi durata de viaa fizic. Durata de via economic rmas este perioada de timp estimat, n care construciile vor continua sa contribuie la valoarea proprietii imobiliare. Evaluatorul va estima durata do via economic rmas, interpretnd atitudinile i reaciile cumprtorilor de proprieti competitive. Vrsta scriptic, sau vrsta istorica sau calendaristic, este numrul de ani trecui de la terminarea construciei. Vrsta efectiva este vrsta dat de starea tehnic i utilitatea construciei. Vrsta efectiv poate diferi de vrsta scriptic, funcie de lucrrile de ntreinere realizate n trecut. Metode de estimare Exist mai multe metode de estimare a deprecierii acumulate. Oricare este acceptabil dac evaluatorul o aplica coerent i logic i dac ea reflect o reacie a unui cumprtor informat i prudent fa de situaia construciei evaluate. Pentru a avea o estimare corect i fundamentat a deprecierii acumulate, prin oricare din metode, evaluatorul trebuie s ia n considerare toate elementele ce ar putea diminua valoarea, dar s socoteasc Secare element numai o singur dat.

20

Metodele de estimare a deprecierii sunt: metoda duratei de viat economica, metoda modificat a durate de viata economic, metoda segregrii, tehnicile de comparare a veniturilor. Ca o metoda suplimentar, metoda duratei de viat fizic poate fi utilizat numai pentru a estima uzura fizica.

2.1.3.2.1.2.1 Metoda duratei de via economic Prin aceast metod, se aplic la costul construciilor un raport calculat ntre vrsta efectiva i durata total de v a economic, totul socotit la data evalurii. Formula este: DEPRECIEREA = (DU/DT) x costul de reconstrucie/nlocuire Metoda pare simpl, dar multe elemente ale deprecierii sunt ascunse din cauz c sunt grupate. Un punct slab major al metodei este faptul c elementele recuperabile ale deprecierii nu sunt tratate separat. Mai mult, metoda nu ia n considerare faptul c unele componente ale cldirii pot avea o durata de viata fizic mai scurta sau mai lunga. Durata de viata economic are semnificaie numai pentru uzura globala.

2.1.3.2.1.2.2 Metoda modificat a duratei de via economic In aplicarea acestei metode, evaluatorul estimeaz mai nti costul de a elimina toate elementele recuperabile ale uzurii fizice aprute ca urmare a ntreinerii necorespunztoare, precum i cele ale neadecvrii funcionale. Aceast sum se scade din costul cldirii estimat la data evalurii. Apoi evaluatorul va estima un procentaj sau o sum global oare s acopere toate elementele nerecuperabile. Aceast suma este raportul dintre vrsta efectiv/durata total de via economic aplicat la costul cldirii, minus toate elementele recuperabile ale uzurii fizice i funcionale. Este necesar s se in scama ca prin eliminarea elementelor recuperabile ale uzurii, durata de via economica va crete i/sau vrsta efectiv va scdea i aceast metod nu ia n considerare diferitele durate de via rmase pentru diferite elemente componente ale cldim.

21

Metoda presupune c utilitatea cldirii se reduce linear ceea ce face ca aplicarea sa fie simpl, dar poate nu totdeauna realist. Totui, metoda reprezint un mijloc convenabil de a face comparaii ntre diferite proprieti imobiliare.

2.1.3.2.1.2.3 Metoda segregrii Metoda solicita evaluatorului s analizeze separat fiecare cauz a deprecierii, s o cuantifice i apoi s totalizeze o suma globala. Dac evaluatorul utilizeaz costul de nlocuire, anumite forme ale deprecierii funcionale sunt eliminate automat. Cele 5 tipuri de depreciere care pot afecta o cldire, sunt: extern. uzura fizic recuperabil; uzura fizic nerecuperabil; neadecvarea funcional recuperabil; neadecvarea funcional nerecuperabil; deprecierea extern (ce poate fi i temporar)

In general se cuantific mai nti deprecierea recuperabil i apoi cea nerecuperabil i

2.1.3.2.1.2.4 Metoda comparaiei In aceasta metoda se consider c deprecierea acumulat este diferena ntre costul de reconstrucie sau de nlocuire i contribuia n valoare a construciilor, toate estimate la data evalurii. Metoda nu face distincie ntre diferite tipuri de depreciere: fizica, funcional sau extern. Limitele metodei sunt date de disponibilitatea datelor reale i corecte ale unor tranzacii de proprieti comparabile i prin urmare nu pot fi aplicate ntr-o pia limitata sau pentru anumite proprieti imobiliare cu destinaie special. Dup estimarea deprecierii i diminuarea acesteia din valoarea de reconstrucie/nlocuire rezult valoarea rmas actualizat, n condiiile n care exist n patrimoniul ntreprinderii de evaluat un numr mare de construcii rezultatele procedurii descrise anterior, aplicate fiecrei

22

construcii in parte i materializate ntr-o fi individual, vor fi coninute intr-un centralizator final. Acesta ar trebui s conin: denumirea, numrul do inventar, data PIF. suprafaa desfurata, valoarea de nlocuire/reconstrucie, deprecierea, valoarea rmas actualizat. Valoarea rmas totala actualizat va fi preluata n Bilanul economic n coloana Valori corectate la poziia construcii. In redactarea raportului de evaluare pentru a oferi explicaii suplimentare legate de procedura de evaluare, descrierea obiectivelor de evaluat, stabilirea deprecierii, rezultatele obinute, se elaboreaz un capitol intitulat Raport de evaluare a construciilor.

2.1.3.2.2 Evaluarea echipamentelor Faza preliminar const n urmtoarele activiti: punerea la dispoziia evaluatorului de ctre beneficiar a listei de inventar a mijloacelor fixe care sa conin: numrul de inventar, data punerii n funciune(PIF), denumirea, valoarea de inventar, valoarea rmas de amortizat la dala evalurii i dac este posibil evoluia scriptic a valorii de inventar conform HG 945/1990, HG 26/1992 i HG 500/1994. Lista de inventar ar trebui solicitat att pe suport de hrtie ct i pe suport magnetic. identificarea fizic a utilajelor i echipamentelor ce urmeaz a fi evaluate i compararea cu lista de inventar. compararea valorii de inventar totale coninut de lista de inventar cu valorile nregistrate n documentele contabile (balana, bilan). Operaiunea are rol de verificare pentru a nu fi omise mijloace fixe n operaiunea de evaluare, verificarea aspectelor legate de dreptul de proprietate asupra mijloacelor fixe i sesizarea unor aspecte deosebite sau limitri: identificarea utilajelor i echipamentelor ce nu mai sunt utilizate n activitatea societii (neoperaionale) sau a celor ce pot fi disponibilitate prin reorganizarea activitii. identificarea utilajelor i echipamentelor ce nu sunt utilizate n activitatea de baz a societii ci au destinaie social, de agrement. 23

identificarea utilajelor i echipamentelor ce nu sunt exploatate direct de societate ci sunt nchiriate la teri, n locaie.

Evaluarea propriu-zis Analiza tehnic din cadrul Diagnosticului Operaional, prin informaiile date i fiele tehnice ntocmite pentru principalele utilaje, constituie baza de pornire in evaluarea mainile i utilajelor. La acestea este necesar a se aduga informaii privind piaa secundara de maini i utilaje, n special posibilitile acesteia de absorbie a ofertei dar i a ofertei pe piaa primara (intern i extern). 2.1.3.2.2.1 Evaluarea mijloacelor fixe operaionale Principala metod este costul de nlocuire net care reprezint o procedur n afara pieei, rezultatul trebuind a fi condiionat de o profitabilitate potenial adecvat i de o viabilitate pe termen mediu sau lung. Metoda se aplic pentru cazul n care mijloacele fixe respective se vnd mpreuna cu ntreprinderea (afacerea) sau ntr-un ansamblu (activ) funcional. In legislaia autohtona, dar mai ales n normele departamentale referitoare Ia reevaluarea imobilizrilor corporale sunt elemente metodologice pe care evaluatorul se poate sprijinii n activitatea de estimare a valorii utilajelor i echipamentelor. Dintre acestea menionam normele de aplicare a HGR nr. 9457 J 990, care stabilete metode de evaluare valabile i n spiritul standardelor internaionale, pentru mijloacele fixe operaionale. Principiul care sta la baza evalurii pe baza acestei metode const n: 1. Stabilirea valorii de nlocuire 2. Estimarea deprecierii In urma acestora rezult valoarea rmasa actualizat a mijlocului fix la data evalurii. 2.1.3.2.2.1.1 Stabilirea valorii de nlocuire Valoarea de nlocuire (costul de nlocuire brut) reprezint totalitatea cheltuielilor ce ar trebui efectuate la data evalurii pentru achiziionarea i punerea n funciune a unui mijloc fix cu caracteristici tehnico-economice similare celui analizat.

24

Modaliti de estimare a valorii de nlocuire: 1. Metoda identificrii: - identificarea preului de livrare a utilajului la productor i estimarea cheltuielilor de transport, montaj i punere in funciune. 2. Metoda asimilrii - compararea cu unu sau mai multe utilaje cu parametri eseniali foarte apropiai care se cunosc preurile de achiziie, 3. Metoda corelrii - compararea cu unu sau mai multe utilaje relativ asemntoare constructiv i ca destinaie la oare se cunosc preurile de achiziie i estimarea valorii de nlocuire prin interpolarea sau proporionalitatea caracteristicilor. 4. Metoda indicial actualizarea valorilor de nregistrare contabil la data punerii in funciune pe baza indicelui de evoluie a preurilor. Cea mai recomandat metod este cea a identificrii. Ordinea n care sunt prezentate metodele de stabilire a valorii de nlocuire este descresctoare din punct de vedere a corectitudinii rezultatelor obinute. 2.1.3.2.2.1.2 Estimarea deprecierii Deprecierea mijlocului fix - cuprinde urmtoarele elemente: deprecierea economic - uzura (starea) tehnica, vechimea deprecierea funcional - uzura moral, adecvarea pentru utilizarea prezent deprecierea strategic reducerea duratei de funcionare prin modernizarea retehnologizarea activitii n viitorul apropiat. deprecierea generat de poluare - se va tino seama de legislaia in domeniu i de reducere? duratei de via sau cheltuielile necesare ncadrrii n normele de protecia mediul;!' Estimarea gradului de depreciere (uzura): Procedura standard const n estimarea duratei de funcionare minime rmase i calcularea gradului de uzur prin metoda liniar, conform relaiilor: x = (a x 100)/ (a t - b) sau x = s(c-b) x 100t/c , unde: a = vechimea utilajului - durata de via consumat (n ani] b = durata rmas estimat de viat economic util c = durata estimat de viaa economic util dac utilajul ar fi nou 25

x = deducerea procentual din costul de nlocuire brut pentru calculul costului de nlocuire net (sau mrimea procentual a deprecierii) Costul de nlocuire net sau Valoarea rmasa actualizat se calculeaz prin relaia: CIN (VRA) = CIB (VINL) * ( 1 - x/100) Valoare astfel calculat este corectat cu valoarea rezidual a mijlocului fix n cazul n care deprecierea strategic impune o durat de viaa rmas foarte mic n raport cu deprecierea economic i funcional. Valoarea rezidual este data de valoarea de lichidare forat. In condiiile n care se estimeaz cheltuieli pentru ncadrarea n normele de protecie a mediului, acestea vor fi deduse din costul de nlocuire depreciat.

2.1.3.2.2.2 Evaluarea mijloacelor fixe n afara exploatrii Pentru acele categorii de mijloace fixe se impune estimarea valorii de pia, respectiv s se in seama de posibilitile de valorificare pe piaa secundar a acestor bunuri. Valoarea de pia este o procedur comparativ atunci cnd se estimeaz c exist posibiliti de absorbie pe pieele secundare pentru utilajele respective, iar deprecierea economic i funcional a acestora este redus. n cazul unor tranzacii rapide se poate lua n considerare i valoarea de lichidare forat, valoarea estimat n acest caz fiind mult mai mic pentru a spori atractivitatea. Finalul aciunii de evaluare a mijloacelor fixe se materializeaz ntr-un desfurtor care s conin: denumirea mijlocului fix, numrul de inventar, data PIF, valoarea de nlocuire, gradul de uzur, valoarea rmas actualizat. Mijloacele fixe sunt prezentate pe grupe. Valoarea rmas neactualizat total va fi preluat i se va regsi n Bilanul economic n coloana Valori corectate. n redactarea raportului de evaluare se elaboreaz un capitol intitulat Raport de evaluare a mijloacelor fixe.

2.1.3.3. Evaluarea imobilizrilor n curs

26

Imobilizrile n curs, ca sfer de cuprindere, conin active imobilizate n curs de execuie (realizare, construcie, materializare), care nu au fost puse n funciune (date n exploatare) pn la data evalurii. Activitatea premergtoare operaiunii de evaluare const n identificarea obiectivelor ncadrate n aceast categorie, care vor fi supuse evalurii. Pentru evaluarea lor se vor aplica metode specifice naturii constitutive a acestora, innd scama de urmtoarele: Tipul valorii estimate va fi seleciona! n funcie de obiectivul supus evalurii (Exemplu o construcie aflata intr-un anumit stadiu de execuie se evalueaz pe baza costului de nlocuire depreciat sau un utilaj nepus n funciune i care poate fi folosit n activitatea productiv va fi evaluat pe baza valorii de utilizare n continuitate etc.) Metoda de evaluare adecvat tipului de activ supus evalurii va fi selectat n funcie de specificitatea fiecruia n conformitate cu cele precizate n capitolele anterioare privind evaluarea cldirilor i a mijloacelor fixe. In urma acestei operaiuni rezult de regul valoarea actualizata a imobilizrilor n curs care se va regsi n Bilanul economic n coloana Valon corectate la rubrica Imobilizri n curs,

2.1.3.4. Evaluarea imobilizrilor (activelor) necorporale Imobilizrile necorporale sunt resurse deinute de ntreprindere care nu au substan fizic dar care asigur beneficii pentru o perioada mai lung de un an Ele pot fi clasificate astfel: Imobilizri necorporale identificabile distinct Imobilizri necorporale neidentificabile distinct (goodwill)

Sfera activelor necorporale: A. Active necorporale identificabile distinct Din aceast categorie fac parte: 1. Brevetul reprezint un drept exclusiv de a folosi, realiza sau vinde un produs sau serviciu. 2. Copyright-ul reprezint un drept de proprietate, garantat de stat i care asigur proprietarului su dreptul exclusiv de a produce sau vinde produse ale activitii literare sau artistice.

27

3. Marca i numele comercial: un cuvnt, o fraza, un simbol care distinge sau identific o anumit firm sau un anumit produs. 4. Franiza: un acord in caro una din pri (franizorul) ofer unei tere persoane dreptul exclusiv de a comercializa produse sau servicii, de a folosi o anumit marc, de a realiza anumite operaii, n cadrul unei piee determinate. 5. Contractul de leasing: acord prin care una din pri acorda celeilalte pri dreptul de a folosi o proprietate a sa, pentru o anumit perioad de timp, n schimbul unei sume de bani pltite periodic. 6. Cheltuielile de constituire (costurile organizrii), in cadrul procesului de organizare, firmele realizeaz cheltuieli pentru o varietate de scopuri, n linii generale, componentele acestei categorii de cost include: - taxele legate de nregistrare a companiei; - onorariul consultanilor (avocai, contabili etc.}; - comisioanele pltite pentru emisiunea de aciuni i/sau obligaiuni: - costurile cu promovarea; - diverse onorarii i taxe. 7. Cheltuielile de cercetare - dezvoltare B. Active necorporale neidentificabile distinct (goodwill) Goodwill-ul const n caracteristicile favorabile ale unei afaceri care sunt nemateriale i care nu pot fi identificate i evaluate separat. Din aceast categorie fac parte: - echipa de management; - punctele slabe ale managementului firmelor concurente ; - procese secrete de prelucrare; - relaiile bune de lucru ale salariailor; - rating de creditare favorabil; - apreciere favorabil n cadrul comunitii; - asocieri favorabile cu alte firme; - localizare strategic; - politica favorabil promovat de stat. n tabelul 2.1 sunt prezentate principalele baze de evaluare a activelor necorporale. Metode i tehnici de evaluare a activelor necorporale

28

A. Evaluarea imobilizrilor necorporale identificabile Metodele de evaluare sunt clasificate n 3 mari categorii i anume: Metode bazate pe profit, respectiv metode oare analizeaz avantajul deinerii acestor active prin prisma efectului favorabil pentru ntreprindere (profit); Metode bazate pe costul realizrii activelor necorporale; Metode bazate pe pia, respectiv pe tranzacii trecute, ncheiate in condiii i pentru active similare. B. Evaluarea goodwill-ului Din punct de vedere contabil, mrimea goodwill-ului se calculeaz n mod indirect i post-factum, respectiv n momentul cumprrii unei ntreprinderi, ca diferen ntre preul pltit i mrimea activului net corectat.

Tabelul 2.1. Principalele baze de evaluare a activelor necorporale Baza de evaluare Descriere 1. Valoarea de utilitate Valoarea care apare proprietarilor conform strategiilor operaionale, financiare i de comercializare. Acestea ignor programele neiniiate n noi domenii sau pentru dezvoltarea de noi produse 2. Valoarea de pia Suma care ar pute fi pltit de un cumprtor hotrt unui vnztor hotrt, ntr-o tranzacie echilibrat, dup un marketing adecvat, n care fiecare parte achiziioneaz n cunotin de cauz, prudent i fr constrngeri. 3. Valoarea de lichidare Activele sunt subiect al unei ntreprinderi n lichidare, fiind vndute ntr-o situaie de vnzare forat

Domeniu de aplicare - acorduri de licen; - fuziuni / achiziii; - litigii

- acorduri de licen; - fuziuni / achiziii; - estimarea preului transfer

de

- garanie credite; - estimarea valorii de lichidare a ntreprinderii; - colateral pentru asigurarea rambursrii datoriei

29

Una din metodele cele mai uzuale de evaluare a goodwill-ului este metoda capitalizrii supraprofitului care pornete de la capacitatea afacerii de a degaja un profit superior mediei ramurii din care face parte. Dezvoltarea metodei pornete de la: rata normala de recuperare a capitalului investit in acea industrie, profiturile ateptate la ntreprinderea considerata si valoarea de piaa a activelor identificabile. Pe baza acestor informaii, in cazul existentei unei rentabiliti nete a activelor identificabilo pote media ramurii, se va considera ca acest avantaj se datoreaz ansamblului de componente ce formeaz goodwill-ul.

2.1.3.5. Evaluarea imobilizrilor financiare Evaluarea titlurilor de participare n ultimul timp multe societi comerciale au investit n crearea unor societi mixte cu capital privat romnesc sau strin sau fac parte dintr-un sistem de participaie reciproc. Titlurile de participare sunt cele a cror posesie durabil este considerat utila pentru activitatea ntreprinderii si ele au fost achiziionate n scopul deinerii, nu n scopul revnzarii lor. Prin urmare titlurile de participare sunt cote de participare sau aciuni la societi mixte, aciuni schimbate reciproc, etc. Modul de evaluare depinde de cota de participaie. puterea de vot. natura titlurilor si posibilitatea de vnzare daca participarea nu mai prezint interes pentru activitatea ntreprinderii. n prima faz ne asigurm de existena materiala a titlurilor. Pentru titlurile deinute do teri {bnci, etc.) justificarea rezult din certificatele de depozite sau din atestri. Informaii se pot obine din verificarea drepturilor asociailor din statute, contracte de societate, contracte de asociere sau din hotrrile consiliilor de administraie sau adunrilor generale. Pentru a aprecia valoarea de piaa a titlurilor vom lua n consideraie urmtoarele elemente: elemente istorice: baza tranzaciei de origine; elemente actuale: activul nor si rentabilitatea ntreprinderii ce a emis titlul; elemente viitoare: perspective ale rentabilitii, conjunctura economica. participri majoritare pentru care procedm ca la evaluarea unei ntreprinderi; 30

Plin urmare va trebui sa mprim titlurile n doua mari grupe:

participri minoritare, unde se pornete de la valoarea de origine aplicnd o corecie ce ine de randament i de posibilitile de vnzare a acestor participaii.

Uneori prin statut i contract de asociere, puterea de vot nu este egal cu procentul do participare (aciuni prefereniale, alte aranjamente, etc.) i n aceste cazuri participaiile au alta valoare. Conform practicilor actuale n domeniul evalurii titlurilor de participare nu se acord o prim suplimentar pachetelor de aciuni majoritare ci se diminueaz valoarea participaiei minoritare Evaluarea titlurilor de credit Titlurile de credit (mprumuturi acordate, obligaiuni, cumprate) se iau n considerare n general la valoarea contabil rmas, corecii aprnd doar n cazul n care dobnzile nu se situeaz la nivelul celor practicate pe pia. n urma evalurii vor rezulta valorile actualizate la data evalurii imobilizrilor financiare care vor figura n bilanul economic n coloana Valori corectate la proziia Imobilizri financiare

2.1.3.6. Evaluarea activelor circulante Conine ca principale elemente componente evaluarea stocurilor, a creanelor i a disponibilitilor. 2.1.3.6.1 Evaluarea stocurilor Se efectueaz prin mai multe metode innd seama de urmtoarele considerente: stocurile de materii prime i materiale se evalueaz prin metodele consacrate FIFO, LIFO i CMC. In cazul n care exist unele stocuri depreciate sau inutilizabile pentru ntreprindere, evaluarea se face la preul posibil de valorificare a acestora din care se scad cheltuielile de valorificare. In cazul n care stocurile sunt nedepreciabile i valoarea preturilor de valorificare la aceast dat. stocurile de produse finite se evalueaz fie la costul do producie fie la preul de vnzare dac valorificarea acestora implic aplicarea unor discounturi (adaos comercial); . acestora la data pe baza evaluam este superioar celei de nregistrare, se efectueaz evaluarea acestora

31

stocurile de producie neterminat se evalueaz la costul de producie, avndu-se n vedere stadiul de fabricaie n care se afl, stocurile de mrfuri se evalueaz avnd n vedere vechimea acestora, depreciabilitatea lor, valorile de piaa la data evalurii, lichiditatea acestora etc. In urma evalurii pot apare sau valori actualizate ale diverselor tipuri de stocuri sau valoarea

coreciilor aplicabil acestora, n fiecare din cazuri rezultatele se vor regsi n Bilanul economic sau pe coloana Valori corectate sau pe coloana corecii la rubrica aferenta.

2.1.3.6.2 Evaluarea creanelor creanele pentru oare nu exist nici o ndoiala privind ncasarea se vor prelua la valoarea contabil; creanele exprimate ntr-o alta moneda dect cea naional vor fi actualizate n funcie de cursul de schimb valabil la data evalum (se vor nregistra corecii pozitive sau negative n funcie de evoluia cursului de schimb ntre data contractrii i data evalurii); creanele pentru care se apreciaz ca ncasarea va fi ntrziat mai mult de o lun. vor fi corectate n sensul diminurii valorii contabile n funcie de costul imobilizrii fondurilor pe perioada amnrii ncasrii (dobnda bancar pe termen scurt). creanele vechi (mai vechi de 6 luni) vor fi clasificate n funcie de vechime i discontate fa de valoarea contabil n funcie de probabilitatea ncasrii (se pot avea n vedere coeficieni de discontare ntre 25-100% din valoarea contabil): creanele pentru care exist o probabilitate redus de ncasare (debitorii nu mai exist, au dat faliment, etc.) vor fi evaluate la valoarea zero. Concomitent cu analiza creanelor se va face i analiza eventualelor rezerve (provizioane) constituite pentru deprecierea creanelor, care vor fi diminuate (in limita existentului) simultan ou coreciile aplicate creanelor. n general rezultatele evalurii sunt reprezentate de valoarea coreciilor de aplicat care vor figura n Bilanul economic la rubrica aferent.

2.1.3.6.3 Evaluarea disponibilitilor 32

Disponibilitile nu comport n general evaluare, cu excepia cazurilor n care sunt exprimate ntr-o alt moned i nu s-a efectuat actualizarea cursului de schimb la data evalurii.

2.1.3.7. Evaluarea obligaiilor n general obligaiile se preiau la costul de nregistrare n contabilitate, pornind de la premisa c terii i vor onora obligaiile aa cum s-au angajat Doua sunt situaiile n care pot aprea corecii: obligaiile care au fost contractate ntr-o alt moned dect cea naionala vor fi actualizate la cursul de schimb de la data evalurii; creditele contractate la un nivel al dobnzii diferit de nivelul practicat curent pe piaa, vor fi reconsiderate n funcie de diferena dintre cele doua niveluri. Un aspect important n cadrul evalurii obligaiilor identificate ca nefiind nregistrate n contabilitate. Este vorba despre: poteniale litigii de natura fiscal; poteniale cheltuieli legate de reclamaii n domeniul proteciei mediului sau proteciei consumatorilor; eventuale amenzi, penaliti iminente; anumite clauze contractuale privind unele avantaje acordate salariailor i alte situaii din aceast categorie.

2.1.3.8. Evaluarea conturilor de regularizare cheltuieli realizate cu anticipaie. Aceste cheltuieli vor fi analizate pe fiecare component, urmrindu-se separarea cheltuielilor care vot aduce profit (chirii pltite n avans, abonamente, facturi pentru consumuri de utiliti i care se vor prelua n bilanul evaluatorului la valoarea contabil, do acele cheltuieli care nu vor aduce profit (chirii pltite pentru spaii sau utilaje care nu vor mai fi exploatate, ex.) i care se evalueaz la valoarea zero.

33

amortizarea

inclus

pe

costuri

neutilizat

pentru

refacerea capacitii

utilajelor (nereinvestit) are valoarea zero (este o pierdere de capital rezultat n deprecierea valorii imobilizrilor). veniturile nregistrate in avans vor fi supuse incidenei fiscale (impozitul practicat) i vor fi reconsiderate, respectiv o parte va reveni ca i corecie pozitiv la categoria obligaii fa de stat. diferenele de conversie valutar vor fi analizate n funcie de natura lor (cheltuieli poteniale sau venituri poteniale) i vor fi incluse n bilanul economic astfel: o cheltuielile cu valoarea zero n activ, iar la obligaii se va efectua o corecie negativ corespunztoare reducerii aferente a impozitului pe profit. o veniturile se vor supune impozitrii, afectnd, astfel, obligaiile (cu impozitul aferent) i profitul net cu diferena. Menionm ca la tratarea diferenelor de conversie trebuie s se in seama de previziunile asupra evoluiei cursurilor de schimb. Astfel dac se anticipeaz o inversare a evoluiei, aceasta trebuie avut n vedere la aprecierea mrimii reale a diferenelor de conversie.

2.1.4. Aplicarea metodelor patrimoniale

Dup ce toate elementele de activ i pasiv (pentru care s-a impus acest lucru) au fost evaluate, urmeaz ntocmirea bilanului economic. Acesta se realizeaz n mod practic, astfel: se completeaz n coloana Valori corectate rezultatele evaluam pentru fiecare element de activ sau pasiv. n cazul posturilor bilaniere nesupuse evalurii n coloana valorilor corectate va figura aceeai valoare ca i n coloana valorilor contabile; se calculeaz coreciile ca fiind diferena dintre valorile corectate i valorile contabile; Obs. In unele cazuri n care cunoatem corecia necesar, vom determina valoarea corectat prin nsumarea dintre valorile contabile i corecii. se calculeaz totalul activelor i totalul pasivelor pe coloana valorilor corectat care n urma primelor doua etape vor avea valori diferite; se calculeaz totalul coreciilor elementelor de activ i a elementelor de pasiv; se echilibreaz bilanul prin corectarea capitalului propriu din coloana valorilor contabile cu diferena dintre elementele calculate anterior (total corecii activ - total corecii pasiv); 34

Fiind ntocmit bilanul economic pot fi aplicate metodele patrimoniale adecvate fiecrui caz n parte. In literatura de specialitate se pot ntlni numeroase metode cu denumiri diferite care n realitate se refer la metode puin diferite ntre ele. Astfel, metoda activului net, metoda valorii nete, metoda activului net corectat, metoda reconstruciei activelor sunt metode destul de apropiate ca mod de abordare. Principalele metode patrimoniale sunt:

2.1.4.1. Activul net contabil (Anc) Se determin pe baza datelor contabile din Bilanul contabil pe baza informaiilor din coloana Valori contabile, utiliznd relaia general de calcul: Anc = TOTAL ACTIV (CONTABIL) TOTAL OBLIGAII (CONTABIL) Valoarea rezultat nu are legtur cu valoarea economic sau cu procesul de evaluare, ci este o convenie contabil. Cu ct datele scriptice care stau la baza determinm activului net contabil difer semnificativ de valorile actualizate ale elementelor componente, cu att valoarea obinut prin aceast metod este mai puin relevant. Metoda d o informaie rapid privind valoarea contabil a unei afaceri care n majoritatea cazurilor nu spune nimic despre valoarea real a acesteia.

2.1.4.2. Activul net corectat (ANC) Se determin pe baza aceleiai relaii generale de calcul cu meniunea c informaiile sunt preluate din Bilanul economic din coloana Valori corectate. ANC = TOTAL ACTIV (CORECTAT) - TOTAL OBLIGAII (CORECTAT) n comparaie cu activul net contabil, activul net corectat include diferene (pozitive sau negative) care apar n urma aciunii de evaluare a activelor i obligaiilor din bilanul contabil.

35

2.1.5. Consideraii finale, avantaje i limite ale metodelor patrimoniale

2.1.5.1. Consideraii finale n evaluarea de afaceri metoda patrimonial poate fi similara eu metoda costului utilizat de evaluatorii diferitelor tipuri de active; metoda patrimonial este fundamentata pe principiul substituiei - un activ nu valoreaz mai mult dect costul de nlocuire al tuturor prilor sale componente; metoda patrimonial trebuie aplicat n evaluarea de participai! care dein pachetul de control al unor entiti care pot include una sau mai multe din urmtoarele: o o investiie sau o societate holding: o o afacere evaluat pe o alt baza dect cea a continurii activitii: metoda patrimonial nu trebuie s fie singura metod utilizat n evaluri care se refera la afaceri n derulare, evaluate n contextul continurii activitii, numai dac aceasta este folosit n mod uzual de ctre vnztori sau cumprtori. In astfel de cazuri evaluatorul este cel care trebuie s fac selectarea acestei metode. metodele patrimoniale sunt utilizate n general atunci cnd: o clientul este vnztorul; o cumprtorul vizeaz pachet majoritar de aciuni (controlul) pentru c poate dispune asupra activelor; o incertitudinile asupra evoluiei viitoare sunt foarte mari; o ntreprinderea evaluat este mic; metodele patrimoniale sunt statice i nglobeaz de multe ori active subutilizate sau neutilizate (deci nu produc fluxuri corespunztor valorii lor de schimb sau nlocuire). Pentru a putea compara o valoare patrimonial cu una de randament, cea dinti, trebuie defalcat n patrimoniu utilizat i patrimoniu neutilizat, crend astfel o baz comun; valoarea estimat de evaluator n conformitate cu prevederile i standardele de evaluare. poate fi egala cu valoarea contabil doar din ntmplare i oricum n cazuri foarte rare.

36

Nu exista nici o justificare conceptuala sau demonstraie teoretic, nici o statistic a rezultatelor practice care s susin aceast egalitate.

2.1.5.2. Avantajele i limitele metodelor patrimoniale Avantaje 1. rezultatele metodelor patrimoniale sunt prezentate ntr-un format cunoscut (bilan) i uor de neles: 2. descompun valoarea firmei pe componente (valoarea este suma valorilor activelor n oare a fost nvelit capitalul) identificnd astfel acele active care contribuie la valoarea firmei si proporia n care contribuie la aceasta; 3. este foarte util atunci cnd se urmrete segmentarea afacerii pentru a fi vndut; 4. este foarte bun pentru partenerii de negociere atunci cnd nu se convine asupra preului (se poate selecta de exemplu ceea ce cumprtorul nu dorete s cumpere); 5. dup tranzacie preul pltii pentru ntreprindere poate fi uor defalcat pe active; 6. este avantajoas pentru obinerea finanrii tranzaciei (se poate delimita ceea ce poate fi utilizat pentru garantarea finanrii); 7. este avantajoas pentru situaiile n care apar litigii sau dispute, permind msurarea uoar a impactului unor aciuni de acest gen (inclusiv n cazul disputelor ntre asociai pentru mprirea patrimoniului); 8. permite abordri diferite sub aspectul conceptului de valoare i premiselor de evaluare permind evaluatorilor sa evalueze aceeai afacere din perspectivei diferite: 9. necesit o analiz complex a activitii si activelor firmelor, ceea ce mbuntete calitatea evalurii. Limite 1. necesit foarte mult timp i muli experi pentru realizare; 2. reflect mai mult poziia vnztorului, deoarece alocarea capitalului (structura activelor) reflect decizii luate de acesta; 3. n unele variante, ia n considerare o abordare static, nsumnd valorile activelor componente, fr a ine seama n mod direct de capacitatea lor beneficiar (aceasta fiind mai 37

degrab un rezultat al activitii conjugate a activelor, dect rezultatul deinerii unui numr de active).

2.2. Metode bazate pe venit (de randament)

2.2.1. Fundamentele metodelor bazate pe venit

Prin aplicarea metodelor bazate pe venii se estimeaz valoarea unei afaceri, a unei participaii sau a unei aciuni prin calcularea valorii prezente a beneficiilor viitoare. Din acest punct de vedere valoarea unei ntreprinderi nu este dat de suma contribuiilor individuale necesare pentru realizarea ei, ci de valoarea rezistat din utilizarea factorilor componeni (capacitatea de producere a profitului). Valoarea reprezint n acest caz o valoare de funcionare, ce se atribuie activitii in condiiile viabilitii. Deci evaluarea unei ntreprinderi (afaceri), reflecta modul n care combinarea, determinat de contextul existent, a factorilor tangibili i intangibili, realizeaz funcionarea ansamblului. Obiectivul comun al factorilor implicai este generarea viitoarelor fluxuri de bani, distribuibile celor implicai n afacere (acetia avnd puncte de vedere diferite se pot considera diverse obiective, implicnd astfel mai Tiuite i variate estimri alo valorii), In activitatea de evaluare, se trateaz ntreprinderi reale si nu imaginare. La data evalurii este posibil deci evaluarea a ceea ce exist, cu alte cuvinte a capacitii beneficiare pe care o are respectiva ntreprindere i care rezult din activitatea combinata a tuturor activelor care constituie patrimoniul su, precum i a celorlali factori proprii de exploatare (personal, conducere, organizare, relaii cu exteriorul). Lund n considerare gradul de incertitudine inerent, ctigurile viitoare, care pot fi obinute, definise valoarea ntreprinderii. Definiia valorii de randament a unei societi comerciale se bazeaz pe capacitatea societii de a genera fluxuri pozitive de venituri pentru investitori. n aceast accepiune, VALOAREA DE RANDAMENT reprezint suma tuturor fluxurilor nete pe cure le poate genera o ntreprindere pentru deintorii capitalului propriu, lund in considerare factorul timp t factorul risc. Din definiie rezult ca o afacere are o valoare de randament exclusiv n cazul n care funcioneaz, este profitabil (capabila sa genereze venituri superioare cheltuielilor) i viabil

38

pentru un orizont de timp rezonabil. O ntreprindere care nu ndeplinete aceste condiii va fi evaluat prin alte metode. Principiile evalurii pe baz de venit a) Unitatea valorii - O firm trebuie evaluat ca un ansamblu, ca un tot unitar i nu ca sum a
UROI

valori individuale. Consecina acestui principiu este ca valoarea (marja de valori) estimat

exprim rezultatul aciunii conjugate a tuturor factorilor antrenai in obinerea rezultatelor estimate. Cu alte cuvinte, valoarea rezultat nu poate fi descompus pe componente. De exemplu, dac activele societii au urmtoarea structura: o cldire, 3 strunguri, un anumit volum ce stocuri i valoarea de randament este Vr, nu se poate face aprecierea ca: - x % din Vr revine cldirii - y % din Vr revine strungului l - z % din Vr revine strungului 2 - t % din Vr revine stocurilor folosind chei de repartizare. Valoarea este unic i unitara, valabila doar pentru ansamblu. Pentru a se estima valoarea componentelor, este necesar s se separe economic (ca venituri, cheltuieli) aceste componente. b) Evaluarea este orientat spre viitor. Valoarea unei afaceri se bazeaz ntotdeauna pe ateptri, pe pi e vizi uni, privind evoluia afacerii; ea depinde de profiturile viitoare anticipate, de fluxurile nete de disponibiliti, de structura viitoare a activelor i capitalului societii. Rezultatele trecutului i valoarea net a activelor la dala evalurii constituie doar un sprijin util pentru orientarea n viitor, c) Formularea unor ipoteze clare, neambigue, de evaluare. Calculele de evaluare trebuie s aib ia baza ipoteze clare, coerente asupra strii economice interne si externe, asupra strii financiare a ntreprinderii. Ipotezele evalurii trebuie explicitate foarte clar astfel nct s nu poat crea o imagine eronat celor care analizeaz raportul. d) Posibilitatea distribuirii profiturilor viitoare. n estimarea profiturilor viitoare, scopul fundamental este eti mai ea ctigurilor care vor fi la dispoziia investitorului, In cadrul fluxurilor care stau la baza calculului valorii de randament vor fi incluse doar acele elemente de care poate s dispun proprietarul. Astfel, dac investitorul este acionar minoritar se vor avea n

39

vedere dividendele i preul de revnzare, dac este acionar majoritar - profitul net si valoarea de revnzare. .a.m.d. O alta consecina este faptul c din rezultate se vor scdea toate acele cheltuieli necesare pentru meninerea viabilitii societii. e) Analiza sinergiilor. Evaluatorul trebuie s aprecieze dac la nivelul costurilor sau veniturile: pot apare efecte sinergice n legtur cu relaiile dintre firma evaluat i un grup sau dac exist n prezent efecte sinergice datorate relaiilor firmei cu alte firme/grupuri. f) Management. Se va analiza ce implicaii semnificative pentru dezvoltarea viitoare a firmei ar avea o schimbare de management. Aceast problema trebuie luata n considerare n cadrul raportului de evaluare. g) Meninerea capacitii de generare a venitului de ctre activele societii. In cadrul aprecierii veniturilor viitoare trebuie s se presupun rmnerea intact a capacitii de generare de venit a activelor. In virtutea acestuia toate cheltuielile legate de meninerea activelor societii n starea de funcionare corespunztoare trebuie sczute nainte de calcularea fluxurilor disponibile pentru investitor. Este vorba despre cheltuielile de ntreinere, reparaii i nlocuire a utilajelor (acestea din urm fiind de natura investiiilor) de cheltuieli de constituire i meninere a fondului de rulment la un nivel optim din punct de vedere al eficienei, este de asemenea vorba de prelevarea dividendelor cuvenite aciunilor prefereniale (dac este cazul) etc. h) Evaluarea este valabila la data efecturii ei, dat care semnific inspectarea ntreprinderii i elaborarea previziunilor n contextul existent n momentul respectiv (reglementari n vigoare, anticipri legate de tendine manifestate pn la data respectiv). i) Separarea activelor din afara exploatrii numite i redundante i evaluarea lor separat. Activele din afara exploatrii sunt acele active a cror drept de proprietate nu este o condiie necesar pentru desfurarea activitii firmei. Aceste active vor fi evaluate separat. Valoarea net de lichidare este de regul, criteriul principal de evaluare n aceste cazuri.

2.2.2. Clasificarea metodelor bazate pe venit

Cele mai uzuale metode bazate pe venit sunt actualizarea cash flow-ului sau dividendelor i capitalizarea ctigurilor (venitului, profitului etc.).Conform recomandrilor standardelor 40

internaionale cea mai importanta metoda de evaluare este metoda fluxurilor financiare libere de disponibiliti free cash flow). In cazul metodelor actualizrii cash flow-ului viitor i/sau al dividendelor, acest indicator este estimat pentru fiecare din perioadele viitoare, Aceste sume sunt convertite n valoare prin aplicarea unei rate de actualizare utiliznd tehnicile valorii prezente. Pot ti utilizate multe definiii pentru cash-flow, In practic, sunt utilizate n mod frecvent cash-flow-ul net (care poate fi distribuit acionarilor) sau dividendele actuale (n cazul acionarilor majoritari). In cazul metodelor de capitalizare a ctigurilor, un nivel reprezentativ al acestora este mprit cu o rat de capitalizare sau este nmulit cu un multiplu al ctigului, pentru a-l converti n valoare. n teorie, ctigul poate fi neles printr-o mulime de interpretri ale venitului i cashflow-ului. In practic ctigul uzual utilizat este cel nainte de impozitare i cel dup impozitare. Dup cum se observa o clasificare principal a metodelor de randament este n funcie de tehnica de aplicare a acestora respectiv; metode bazate pe actualizare; metode bazate pe capitalizare.

2.2.2.1. Actualizarea Actualizarea este o metod utilizat pentru transformarea unor ctiguri viitoare n valon prezente, prin ajustarea ctigului din fiecare an viitor cu o rat de randament adecvat sau prin selectarea unei rate unitare de actualizare, care s reflecte n mod explicit coninutul venitului generat de ntreprindere, schimbrile poteniale de valoare i randamentul ateptat. Procedeul de transformare a unor venituri periodice n valoare prezent se numete actualizare; randamentul ateptat al investiiei poart denumirea de rat de actualizare. Actualizarea pornete de la premisa c investitorul va beneficia de o fructificare satisfctoare a investiiei fcute (inclusiv de recuperarea integral a capitalului iniial mobilizat). Actualizarea este o metod orientat spre rezultate, caro simuleaz ateptrile investitorului mediu prin intermediul formulelor care calculeaz valoarea prezent a ctigurilor ateptate in condiiile asumrii unui anumit nivel de risc.

41

Aceast metod analizeaz capacitatea investiiei de a realiza un anumit nivel, considerat acceptabil de pia, de fructificare a capitalului. Valoarea prezent a unor beneficii viitoare este mai redus dect valoarea lor viitoare. O plat viitoare este discontat n valoare prezent prin calcularea sumei care, dac ar fi investit azi. va crete cu o rat de cretere compus care s egalizeze plile viitoare. Formula standard pentru actualizarea fluxurilor viitoare este:

Valoarea prezent = unde:

valoarea viitoare (1 + a ) n

a = randamentul ateptat al capitalului n perioada de previziune n = numrul de perioade dup care va fi obinut ctigul. Se vede din formul c: valoarea viitoare = valoarea prezent * (1+a)n, a, n acest caz reprezentnd rata compus de cretere. Dac se sconteaz pe o serie de ctiguri anuale viitoare, fiecare flux va fi actualizat ou formula standard, iar valoarea prezent a plailor este suma valorilor prezente. Aceast procedura standard de actualizare reprezint fundamentul tuturor metodelor de randament bazate pe actualizare. Suma depus sau primit n viitor poate lua forma unei recuperri integrale, la un anumit moment, forma unei suite de ctiguri (ca n cazul chiriei) sau o combinaie a celor doua. Compunerea sau actualizarea fluxurilor se face la o rat care reprezint rata efectiv a randamentului ateptat; la nivelul unui an, rata este echivalentul ratei nominale de fructificare. Dac sumele sunt compuse sau actualizate la perioade mai scurte de un an (semestrial, trimestrial, etc.), rata anual trebuie mprit la numrul de perioade.

2.2.2.2. Capitalizarea

Capitalizarea reprezint tehnica de transformare a unui venit anual constant sau care creste cu o rata anuala constanta in capital spre deosebire de actualizare, care nsumeaz fluxuri anuale pe o perioada stabilit).

42

Generic, capitalizarea se exprim astfel : V =

F c

unde:

Vcap = valoarea de randament F = fluxul anual luat n considerare c = rata de capitalizare Lund n considerare un singur flux, este foarte important ca acesta sa fie intr-adevr reprezentativ pentru perioada de previziune, n acest sens se poate opta pentru : - profilul mediu anual ce poate fi obinut - profitul din primul an al previziunii i o cretere anual constant Relaia matematic dintr-o rata de actualizare i rata de capitalizare este urmtoarea:

a=c+g
unde, a = rata actualizare c = rata capitalizare g = rata anual de cretere n cazul n care se apreciaz un profit mediu sau constant pentru perioada do previziune, g=0 (rata de cretere) i rata de capitalizare este egal cu rata de actualizare. De menionat ca n literatura de specialitate se accept c n cazul n care se capitalizeaz un profit constant, att profitul ct si rata de capitalizare trebuie exprimate n termeni reali (fr includerea efectelor inflaiei). Tot n domeniul capitalizrii, este important de reinut i legtura dintre rata de capitalizare i durata de recuperare a investiiei (sau coeficienii multiplicatori utilizai n evaluare). Revenind la formula standard : V = F x (1 / c), cu alte cuvinte inversul ratei de capitalizare reprezint multiplicatorul fluxului anual generat pentru investitor, sau durata n care se va recupera investiia.

43

Exemplu : pentru o rat de capitalizare c = 20 %, corespunde o durata de 5 ani, sau pentru o durata de 3 ani, corespunde o rat de capitalizare de 33,33 %.

2.2.3. Aplicarea metodelor bazate pe venit

Conform celor amintite anterior principalele metode bazate pe venit si etapele teoretice de aplicare ale acestora sunt:
Metoda fluxurilor financiare (dividendelor) actualizate

Etape de aplicare: estimarea fluxurilor viitoare; aplicarea relaiei de calcul dup stabilirea tuturor componentelor acesteia (rata de actualizare valoare rezidual);

Metoda capitalizrii ctigurilor

Etape de aplicare: estimarea ctigului viitor; aplicarea relaiei de calcul dup stabilirea ratei de capitalizare. Dup cum se observ un rol esenial n aplicarea metodelor bazate pe venit l au ctigurile viitoare fapt pentru care elaborarea previziunilor este una din etapele foarte importante. Toate netedele bazate pe venit ncearc s previzioneze fluxurile viitoare i s determine valoarea prezent a acestora. Aceste metode implica pe de o parte anticiparea fluxurilor viitoare pe de alt parte selectarea unei rate de actualizare i capitalizare, care reflect implicit modelul de evoluie sau schimbarea anticipata n evoluia veniturilor, n cele ce urmeaz vom prezenta cteva aspecte legate de previziuni si modul de elaborarea al acestora. Dup adast vom analiza modul practic de obinere a rezultatelor prin aplicarea celor dou metode.

2.2.3.1. Elaborarea previziunilor

44

Principiul abordrii previzionale este fundamental pentru metodele bazate pe venit, ntruct valoarea rezultat din ateptri legate de ctigurile care pot fi obinute n viitor, valoarea este definit ca suma prezent a dreptului de a obine ctiguri n viitor. Pentru realizarea evalurii unei ntreprinderi este necesar elaborai ea unui set de ipoteze care delimiteaz cadrul do valabilitate a valorilor rezultate, n cazul aplicrii metodelor bazate pe randament (care au ca punct de plecare estimri privind cele mai probabile evoluii ale fluxurilor financiare n perioada de previziune aleas) este foarte important s se urmreasc coerena acestor ipoteze n toate fazele de elaborare a previziunilor. Ipotezele se pot referi la evoluia unor indicatori macroeconomici (rata de schimb. rata inflaiei, evoluia sectorului din care face parte ntreprinderea, nivelul veniturilor populaiei), sau la evoluia unor situaii specifice ntreprinderii (concurena, capacitatea de conducere, contracte importante, structura de finanare, structura patrimoniului, dezvoltri tehnologice, ipotezele care sprijin evoluia ratei profilului, etc.). Odat stabilite, ele trebuiesc avute n vedere n toate etapele implicate de calculul valoni (intervalului de valori). Activitatea de previzionare va trebui efectuat n concordan cu rezultatele i concluziile stabilite n urma parcurgem primei faze din elaborarea raportului de evaluare (diagnosticarea strii actuale) i sintetizate n Analiza SWOT. O condiie necesar pentru corectitudinea unei previziuni o reprezint ncadrarea acesteia pe o tendina fireasc i fundamentat, bazat att pe rezultatele trecute (punctele tari i punctele slabe) ct i pe factorii previzibili care vor influena activitatea viitoare (oportunitile i riscurile). Elaborarea previziunilor se poate baza pe unul din urmtoarele modele: Modelul determinat de pia - care pornete de la evoluia cifrei de afaceri i a structurii costurilor. Modelul se aplic ntreprinderilor independente. Modelul determinat de randamentul capitalului investit - care pornete de la rata rentabilitii capitalului investit. Modelul se aplica ntreprinderilor care fac parte dintr-un holding. Reprezentativ este modelul DU PONT Principalele tipuri de abordri n cadrul previzionrii sunt: Determinist; In condiii de risc (probabilistice); In condiii de incertitudine;

45

Abordarea determinist este caracterizat de urmtoarele elemente componente:

Se cunosc exact variabilele care se vor modifica; Se cunoate exact variaia acestora; Condiiile impuse de aceast abordare sunt foarte restrictive aa nct situaiile n care se

poate aplica sunt rare. Abordarea este oportuna cnd: mediul extern este stabil (inflaie, curs de schimb, progres economic etc.). numrul variabilelor este redus, exist informaii suficiente (cantitativ i calitativ) privind sectorul de activitate respectiv, etc. In cadrul rapoartelor de evaluare realizate pn n prezent, n general, nu au fost ndeplinite condiiile amintite mai sus aa nct i frecvena a fost redus.
Abordarea n condiii de risc (probabilistic) este caracterizat de urmtoarele

elemente componente: Se cunosc exact variabilele care se vor modifica; Se cunoate variaia acestora cu o anumit probabilitate;

Cerinele abordrii permit utilizarea acesteia n majoritatea cazurilor avnd n vedere c ele se apropie cel mai mult de situaiile concrete ntlnite n operaiunea de evaluare.
Abordarea n condiii de incertitudine este caracterizat de urmtoarele elemente

componente: Nu se cunosc variabilele oare se vor modifica; Nu se c-noaste variaia acestora;

In aceast situaie se folosete simularea pentru elaborarea previziunilor i rezultatele conin un grad ridicat de subiectivism. Abordarea este cel mai puin recomandat. Pornind de la aceste considerente, abordarea care se utilizeaz pentru previziuni n domeniul evalurii este metoda scenariilor (metoda probabilistic). Baza de plecare a acestei metode o reprezint elaborarea a cel puin dou scenarii asupra evoluiei viitoare a unei afaceri i cuantificarea riscurilor asociate realizrii scenariilor prin intermediul coeficienilor de probabilitate. Dificultile de previzionare sunt generate n principal de urmtoarele cauze. instabilitatea mediului extern (piaa, reglementri, legislaie, etc.); lipsa unor previziuni detaliate la nivelul ntreprinderilor (practicarea unei conduceri prin rspuns ia fenomene i nu bazate pe anticipare);

46

decalaje temporale ntre fluxurile de venituri i cele de ncasri.

De regul se utilizeaz variantele extreme ale evoluiei probabile: varianta conservatoare (care ine seama de riscurile maxime pe care le poate genera mediul extern); varianta dinamic (ia n considerare fructificarea oportunitilor oferite de mediul extern).

Datorit faptului c aceast metoda reflect situaii de risc i nu de incertitudine, se consider c evoluia cea mai probabil a societii se va situa n cadrul marcat de scenariile elaborate, n funcie de incidena factorilor de risc estimai (oportunitile sau riscurile mediului, manifestarea lor. intensitatea influentei asupra evoluiei societii). Reamintim c previziunile n scopul evalurii iau n considerare o funcionare normal. Fr restructurri majore n cadrul societii (continuitatea activitii fr schimbri majore) Etapele de elaborare a previziunilor n modelul determinat de pia, sunt urmtoarele: 1. analiza situaiei istorice; 2. stabilirea obiectivelor i resurselor necesare pentru obinerea lor; 3. estimarea riscurilor de realizare a obiectivelor stabilite; 4. previzionarea fluxurilor nete disponibile,
1. Analiza situaiei istorice trebuie sa rspund urmtoarelor cerine:

asigurarea comparabilitii datelor prin utilizarea unor coeficieni de corecie a indicatorilor contabili (care n general reflect preuri curente, venituri cumulate, obinute n condiii diferite); extragerea unor evoluii reale, a unor tendine de evoluii care s poat fi continuate n viitor (pe termen mediu cel puin); interpretarea acestora n contextul concluziilor analizei diagnostic n toate componentele sale (comerciala, industrial, resurse umane, etc.,); separarea costurilor de natura variabila, care vor putea fi previzionate n corelaie direct cu previziunile asupra volumului de activitate (pe baza unor cote procentuale specifice); separarea costurilor de natur constant, care vor fi previzionate n volum, pe baza elementelor componente;

47

 selectarea i eliminarea elementelor excepionale (de venituri sau consumuri), irepetabile.

2. Stabilirea obiectivelor i resurselor necesare pentru atingerea acestora.

Obiectivele societii se exprim n general n termeni de profitabilitate i echilibru financiar. In condiiile actuale, specificul perioadei pe care o traversm impune orientarea obiectivelor fie spre supravieuire (dac ntreprinderea se afl nc n faza de criz), fie spre relansare - dezvoltare (dac s-a depit momentul scderii). Obiectivele societii se refer la: obiective comerciale (volum vnzri, cot pia, etc.); obiective de producie (grad utilizare capacitate, productivitate, eficien utilizare resurse, structura producie); obiective financiare (asigurarea echilibrului, structura finanrii). Resursele necesare atingerii obiectivelor se refer la estimarea consumurilor si costurilor acestora: consumuri de materii prime, materiale; consumuri de utiliti; consumuri de munc; alte consumuri necesare.
3. Estimarea riscurilor de nerealizare (sau probabiliti de realizare) a scenariilor se face innd

seama de toate tipurile de risc asociate unei afaceri. In cazul evalurii, riscurile sunt cuantificate prin ratele de actualizare. Pentru scenariul conservator, riscurile de nerealizare sunt mai mici, deci rata de actualizare va fi mai mica, pentru cel dinamic se va recurge la o rat mai mare.
4. Fluxurile necesare pentru estimarea valorii unei societi sunt urmtoarele:

profitul net :pe baza previzionrii cifrei de afaceri i cheltuielilor de exploatare aferente); de investiii (pe baza previzionrii utilajelor care vor trebui nlocuite): de acoperire a necesarului optim de fond de rulment pe baza duratelor de rotaie optime, specifice elementelor componente; a) Estimarea profitului net de obinut n perioada de previziune presupune parcurgerea urmtorilor pai: analiza veniturilor viitoare prin prisma tuturor elementelor care concur la realizarea lor, printre care. capacitate de producie disponibil, capacitate de absorbie a pieei (n volum i

48

structur), resurse disponibile la momentul evalurii (umane, tehnice, etc.). Orice modificare semnificativ faa de performanele realizate n trecut trebuie fundamentat n cadrul raportului de evaluare. analiza cheltuielilor corespunztoare obinem veniturilor previzionale, pornind de la volumul resurselor necesare (materiale, umane, tehnice, etc.) de la structura normal a cheltuielilor de exploatare n sectorul respectiv, de la costul actual i previzional al resurselor (preuri materii prime, energie, salarii), fr a neglija incidena contribuiilor sociale i fiscale asupra acestor cheltuieli; nlturarea oricror elemente excepionale din baza de calcul atunci cnd previzionarea fluxurilor pornete de la rezultatele istorice (rezerve, cheltuieli i venituri nerepetabile, supradimensionarea numrului de personal, diferene de curs valutar, etc.); determinarea tuturor cheltuielilor de capital (investiii in imobilizri) necesare pentru meninerea capacitii beneficiare previzionale (pentru nlocuirea mijloacelor fixe uzate i scoase din funciune, pentru meninerea n stare de funcionare a utilajelor, etc.) avnd ca surs prelevarea de amortisment. b) Fluxul de investiii se previzioneaz innd seama de; operaiunile de capital necesare i

probabile n perioada de previziune: achiziii necesare (pentru nlocuire, meninerea capacitii n stare de funcionare); poteniale vnzri (legate de disponibilizarea unor imobilizri care nu sunt necesare). c) Necesarul optim (mediu anual) de fond de rulment se stabilete n funcie de volumul optim al stocurilor (pentru a nu conduce la perturbarea procesului de producie i desfacere) n funcie de durata medie de ncasare a facturilor i de durata optim de plat a obligaiilor curente (furnizori, salarii, etc.) Estimarea necesarului optim do fond de rulment ine seama de urmtoarele restricii: posibilitile oferite de mediu (ct dureaz n mod normal decontrile, care este posibilitatea de aprovizionare - ritmic sau n cantiti mari, etc.); realizarea unui cost ct mai redus de finanare (echilibrarea creditelor comerciale primite cu creditele comerciale acordate). Ca i relaii de calcul necesarul de fond de rulment se previzioneaz astfel:

49

1 NFR optim = Nivelul optim valoric al stocurilor + Nivelul optim posibil al creanelor Nivelul optim posibil al obligaiilor curente durata de rotaie element "X" = (X / CA) ( 360 ("X" = stocuri materii prime, produse, creane, etc.) 2 NFR exprimat valoric = (CA / 360) ( durata rotaie NFR Durata de rotaie a NFR (exprimat n zile) este format din: + durata media de stocare a materiilor prime + durata medie de stocare a produciei neterminate + durata medie de stocare a produselor + durata medie de ncasare a clienilor + durata medie de ncasare a altor creane ---------------------------------------------------- durata medie de plat a furnizorilor - durata medie de plat a salariilor - durata medie de plat a obligaiilor ctre stat --------------------------------------------------Deoarece n mod uzual duratele de rotaie ale elementelor prezentate se exprim n costuri de realizare (de ex. la materii prime n preturi de achiziie, la facturi n pre de vnzare + TVA, la produse finite n costuri de producie), n practic se apeleaz la coeficieni de transformare a acestor durate specifice ntr-o unitate comun de msur, respectiv preuri de vnzare (cifra de afaceri la nivel de ntreprindere) exclusiv TVA. Aceti coeficieni reflect raportul dintre costul respectiv i preul de vnzare. De exemplu, pentru materii prime, coef. = (cost anual materii prime / CA neta). Reamintim c previzionarea acestor fluxuri trebuie sa se fac n acord cu standardele europene, respectiv innd seama de segmentarea perioadei de previziune.
Durata previziunii

Stabilirea duratei de previziune este o decizie a evaluatorului. Se pot ntlni trei variante:

50

perioada nelimitata (din punct de vedere economic aceasta nseamn durata de existen a afacerii, deci 10-12 ani) i alegerea acestei alternative ne conduce la utilizarea tehnicii de capitalizare;

perioada limitat unitar; perioada limitat, segmentat in subperioade cu caracteristici diferite. Factorii care pot influena alegerea duratei de previziune sunt: ciclul de via al produselor societii (se afl n perioada de dezvoltare - durata mai extins, iar dac se afl la maturitate se alege o durata mai restrns): disponibilitatea informaiilor; durata medie rmas de via a dotrilor (durata mic nseamn iminena unor modificri importante, structurale); termenul estimat de recuperare a investiiei. ncepnd cu situaia istoric, previziunile pot fi relaionale cu un orizont de timp teoretic infinit, n concordan cu metoda segmentrii, i anume: perioada apropiat (de la 1 la 3 ani) pentru care se previzioneaz detaliat fluxurile n 3 variante diferite (cu posibiliti diferite de realizare); perioada intermediar (2 la 5 ani) care extrapoleaz tendina rezultat n perioada apropiat; perioada ndeprtat, care este att de ndeprtat nct pot fi fcute doar estimri grosiere, la nivelul ultimelor realizri ale perioadei intermediare.

Consideraii finale privind elaborarea previziunilor

Un aspect foarte important de care trebuie s se in seama la elaborarea previziunilor este cel referitor la preurile utilizate n cuantificare. Regula de baza este uniformitatea modului de previzionare a preurilor do intrare i ieire. Astfel, n acest sens, exist doua alternative principale si anume: 1. se utilizeaz preuri curente, deci se ine seama de inflaie. In acest caz intervine i o estimare suplimentar: estimarea evoluiei inflaiei n perioada de previziune, respectiv a influenelor sale asupra tuturor componentelor (de exemplu la salarii se ine seama do previzionarea evoluiei putem de cumprare). De reinut c dac se include inflaia n venituri, ea trebuie inclus la nivelul tuturor fluxurilor previzionale si, implicit, n factorul de actualizare. 51

2. fie se "nghea" inflaia la momentul evalurii, evoluiile indicatorilor de fluxuri n perioada de previziune reprezentnd doar evoluii reale, curate de inflaie. In acest caz, toate fluxurile vor fi fluxuri reale, exprimate ntr-o moned denumit convenional constant i care exprim puterea de cumprare la data evalurii. Utilizarea unor previziuni neinflaioniste nseamn i aplicarea unei rate de actualizare de acelai tip, care nu include inflaie. este absolut necesara respectarea concordanei ntre ipotezele de previzionare a diverselor fluxuri, ntre ipotezele de estimare a fluxurilor i cele do estimare a riscurilor: previzionarea investiiilor presupune i luarea n considerare a efectelor lor asupra rezultatelor; depirea unei perioade de criz este ntotdeauna mai dificila dect cderea n criz (ca ritmuri de evoluie, etc.); momentul inversrii de tendin (ieirii din criz) depinde de civa factori obiectivi:
o sectorul din care face parte (cererea se relanseaz diferit pentru bunuri din

categorii diferite, n funcie de gradul de necesitai pe care o satisfac bunurile / serviciile);

o poziia societii n cadrul sectorului; o calitatea managementului, organizrii.

Principiile enunate anterior privind elaborarea previziunilor vor fi utilizate pentru a pune la dispoziia evaluatorului informaiile necesare aplicrii metodelor de randament. Documentele care vor fi elaborate si care vor fi prezentate n cadrul raportului de evaluare pentru susinerea i fundamentarea valorilor obinute difer n funcie de metoda aplicat. Principalele situaii care vor rezulta pot fi:
o Bugetul previzional - va conine situaia veniturilor, a cheltuielilor defalcate pe

elemente componente i implicit a profitului. Numrul de ani pentru care va fi ntocmit va coincide cu perioada de previziune.
o Bilanul previzional - va conine structura elementelor bilaniere pe perioada de

previziune. Elaborarea sa are un grad mai ridicat de dificultate i va fi folosit atunci cnd n evaluare vor fi folosite informaii coninute de acesta. Indicatori previzionali - conine valori ale indicatorilor financiari considerai relevani pentru evoluia viitoare si calculai n general pe baza informaiilor coninute n situaiile amintite mai sus. Rolul lor este pe do o parte de fundamentare a rezultatelor obinute si pe de alta parte do verificare a acestora;

52

Fluxuri financiare - va rezulta din situaiile alctuite anterior. Dup parcurgerea urmtoarelor etape do calcul va sta la baza determinrii valorii ntreprinderii prin metode de randament.

Pot exista si alte situaii previzionale n funcie de situaia concret supus evalurii i de metoda utilizat. Dac evaluarea a avut loc utiliznd mai multe scenarii de evaluare vor fi elaborate aceste situaii pentru fiecare scenariu n parte.

2.2.3.2. Evaluarea prin metoda fluxurilor financiare actualizate

Fluxurile financiare (cash-flow) care reprezint diferenele temporale ntre venituri i ncasri pe de o parte, ntre cheltuieli i plat corespunztoare pe de alfa parte, concretizate adesea n "conflicte" ntre obiectivul profitabilitii i cel al lichiditii, au condus la necesitatea abordrii investiiilor din punctul de vedere al fluxurilor de ncasri i plti - ca abordare alternativ a celei bazate pe profit. Cash-flow este diferena ntre intrrile i ieirile de bani, raportate la o perioada de timp. Valoarea financiar a unei firme poate fi definit ca fund "diferena neta ntre fluxul ipotetic al tuturor intrrilor de numerar i fluxul ipotetic al tuturor ieirilor de numerar, raportate la perioade viitoare". In literatura de specialitate forma de prezentare a fluxului de numerar este foarte variat. Una din aceasta, relevant pentru activitatea de evaluare este defalcarea fluxului total pe baza celor trei categorii importante de funcii ale ntreprinderii, respectiv: - Cash flow din exploatare (activitate) CFE - Cash flow din investiii - CFI - Cash flow din finanare CFF Fluxul de numerar aferent exploatrii (CFE) este format astfel: CFE = Profit net - NFR Unde (NFR = variaia necesarului de fond de rulment, care se calculeaz astfel: NFR = NFR (n )- NFR (n-1 ) unde NFR = Stocuri + Creane - Obligaii termen scurt n = anul curent n-1 = anul anterior. Deci este elementul de corecie care ine seama de imobilizrile de numerar n producia stocat, de facturi emise (veniturile nencasate), de cheltuielile nepltite. Calculul efectiv al \NFR se face pe baza cifrei de afaceri previzionate i a duratelor de rotaie conform cap 4.3.3.1 O valoare negativ a variaiei necesarului de fond de rulment reprezint o eliberare de resurse deci o cretere a fluxului din exploatare. O valoare pozitiv a acestei variaii conduce la o

53

scdere a fluxului de numerar care poate fi interpretat ca i o imobilizare suplimentar de fonduri. Acest indicator difereniaz fluxul din exploatare de profitul net. O abordare corect i complex a fluxurilor financiare implic utilizarea acestui indicator. Fluxul de numerar aferent activitii investiionale este format astfel: CFI = Amortizare + Vnzri mijloace fixe - Achiziii de mijloace fixe Fluxul se refer la activitile investiionale i are ca intrri amortizarea (sume provenite din recuperarea activelor amortizabile i destinate reinvestirii) i veniturile provenite din vnzrile de mijloace fixe (considerate resurse pentru investiii noi) iar ca ieiri valoarea aferenta mijloacelor fixe achiziionate. O valoare pozitiv a fluxului din finanare denot faptul c sursele de finanare amintite au fost suficiente pentru acoperirea necesarului de investiii. O valoare negativ a fluxului denot faptul ca noile achiziii au utilizat surse i din activitile de exploatare sau finanare. Fluxul de numerar aferent activitii de finanare cuprinde n general: CFF Majorri capital + Intrri de credite pe termen lung - Dividende - Rambursri rate Fluxul se refer cu predilecie la operaiunile de finanare (capital propriu sau permanent) avnd ca intrri eventualele majorri de capital prin aportul acionarilor (asociailor), intrri de
credite pe termen lung iar ca ieiri rate rambursate (care reprezint o operaiune de finanare i

nu o cheltuiala de exploatare) i dividendele acordate. Fluxul de numerar rezultat este fluxul de numerar aferent ntregii societi, deci ntregului capital. In cazul n care se utilizeaz credite pe termen mediu sau lung, trebuie considerate numai acele fluxuri care sunt disponibile pentru investitor (deci se vor scdea cele referitoare la credite), Relaia de calcul a valorii ntreprinderii prin metoda fluxurilor financiare actualizate este:
V = CFk 1 + Vr k (1 + a ) n k =1 (1 + a )
n

unde: CFk - reprezint fluxul financiar total n anul k; a - rata de actualizare; n - durata previziuni (ani); Vr - valoarea rezidual

54

Relaia reprezint valoarea do randament care se obine prin nsumarea fluxurilor financiare actualizate la care se va aduga valoarea rezidual actualizat la nivelul ultimului an al perioadei de previziune. Pentru aplicarea acestei metode se impune cunoaterea tuturor componentelor relaiei amintite anterior. Astfel: CFk - fluxul financiar total n anul k va rezulta din situaia fluxului financiar ntocmit pe baza Bugetului previzional, Bilanului previzional (eventual) i innd seama de toate elementele amintite anterior privind fluxul total. Rata de actualizare (a) - estimarea ratei de actualizare va ine scama n primul rnd de urmtoarea regul de baz: dac previziunile sunt exprimate in moned curent, actualizarea se face cu rata nominal i dac ele sunt exprimate n moneda constant, actualizarea se face cu rata real. Relaia ntre cele dou rate este: ir = (in - f) / (1 + f) ir = rata real in = rata nominal f = rata anual a inflaiei Conform standardelor internaionale, ratele de actualizare sunt extrase de pe pia i sunt exprimate ca o rat a rentabilitii derivat din informaiile despre investiiile alternative, n condiiile n care piaa nu ofer informaii suficiente avnd n vedere nivelul destul de redus al tranzaciilor i accesul dificil la informaii rata de actualizare se determin ca o rat a dobnzii fr risc (certificate de trezorerie, depozite n valut etc.) la care se adug o sum de riscuri suplimentare. Dintre aceste metode prima este cea mai recomandat. Daca informaiile necesare aplicrii ei suni insuficiente, se utilizeaz cea de a doua varianta (cel mai des ntlnit n prezent). In acest caz rezultatele obinute conduc la valori apropiate de realitate dac se ine seama de riscurile suplimentare adecvate i dac cuantificarea acestora este fundamentat. Exista mai multe modaliti de estimare a ratei de actualizare n aceasta a doua variant . Toate au ca element comun o rat de baz la care se aduga riscuri suplimentare, n cele ce urmeaz vom prezenta aplicarea acestora respectiv (1) selectarea ratei de baz fr risc i (2) estimarea riscurilor suplimentare n trei variante diferite. Informaiile. Rata de baza fr risc poate fi reprezentat de: unde:

55

o rata anuala deflatat a dobnzii obligaiunilor de stat i ale administraiei publice

(3-6%);
o rata profitului net a investiiilor n domeniul afacerilor imobiliare;

Riscurile suplimentare pot fi determinate n diverse variante.

O referina privind nivelul ratei de actualizare poate fi considerata rentabilitatea capitalurilor proprii. S-a determinat c majoritatea ntreprinderilor americane se actualizeaz cu o rata neinflaionist de 10% ia 15% pentru a realiza un nivel bun do rentabilitate a fondurilor proprii. durata previziunii (n) - este durata exprimat In ani care a fost stabilit n momentul elaborrii previziunilor. valoarea reziduala (VR) - reprezint ct mai valoreaz ntreprinderea la sfritul perioadei de previziune. Determinarea acesteia se poate face astfel: a) b) daca aciunile societii sunt cotate la bursa, valoarea reziduala este preul do daca previziunea s-a fcut pe termen nelimitat (M-(), 1/{1+a)n ZO deci valoarea revnzare (de obicei considerat egal ou preul de cumprare); rezidual este 0. c) dac previziunea s-a fcut pe termen limitat, valoarea rezidual poate fi: valoarea fluxurilor note rezultate din exploatarea n continuare a afacerii, deci: Vrez = Pn /c unde: Pn = profitul net obinut n anul n c = rata de capitalizare c = a-g valoarea capitalului propriu (activul net) la sfritul duratei de previziune (n anul n) Fiind cunoscute toate aceste elemente valoarea de randament rezult prin utilizarea relaiei prezentate anterior.
2.2.3.3. Evaluarea prin metoda capitalizrii ctigurilor

56

Este o metoda de evaluare care are ca i relaie de calcul formula capitalizrii respectiv: V=F/c unde: F - reprezint fluxul (ctigul luat n calcul); c - reprezint rata de capitalizare; Determinarea acestor mrimi conduce la aplicarea metodei.
Fluxul reproductibil - utilizat la aplicarea metodei poate fi: profitul net, profitul brut,

dividendele, fluxul financiar etc. Este foarte important de reinut c valoarea utilizata la numrtorul fraciei reprezint valoarea anual a fluxului selectat. Aceasta este preluat din situaiile alctuite n urma elaborrii previziunilor.
Rata de capitalizare (c) - Fie c este o rat de capitalizare sau o rata de actualizare, rata

utilizat la conversia venitului n valoare trebuie s reprezinte rata anual de fructificare necesar pentru a atrage investitorii. Rata este influenat de mai muli factori, inclusiv de gradul aparent de risc, atitudinile pieei fata de evoluia inflaiei n viitor, ratele de fructificare ateptate pentru investiii alternative, randamentul realizat n trecut de proprieti similare, cererea i oferta de bani si de capital, nivelurile de impozitare. ntruct ratele utilizate n metodele de randament sunt rate previzionale i nu istorice, percepia pieei asupra riscurilor i schimbrilor viitoare sunt factori extrem de importani. Adecvarea unei anumite rate utilizate nu poate fi demonstrat direct de pia, dar rata selectat trebuie neaprat s fie coerent cu datele analizate disponibile pe piaa. Ratele de capitalizare sunt exprimate ca un multiplu de pre derivat din informaiile despre afacerile tranzacionate n mod public. Dac informaie de pia sunt insuficiente determinarea ratei de capitalizare se va face avnd n vedere considerentele estimrii ratei de actualizare i rata de cretere ateptat. Un caz particular i complex al capitalizrii este acela n oare se previzioneaz generarea unui supraprofit (supraprofitul = diferena ntre profitul obinui i profitul mediu realizabil n sector), n acest caz se recomand segmentarea perioadei de previziune datorita faptului c supraprofitul nu poate dura dect o perioad limitat de timp (se datoreaz unor avantaje care nu pot fi meninute perioade lungi dect n caz de monopol). Astfel, pentru prima perioada se va stabili o

57

rata de capitalizare adecvat existenei supraprofitului (mai mic, riscurile fiind mai mici), iar pentru cea de-a doua o rata de capitalizare mai mare (dup dispariia supraprofitului).

2.2.3.4. Consideraii finale

valoarea de

randament

este

corespunztoare investitor.

doar

elementelor

care

concur

la

degajarea fluxurilor nete pentru

Pentru asigurarea comparabilitii valorilor

obinute prin metode diferite se calculeaz valoarea global, adugndu-se la valoarea de randament, valoarea de lichidare a elementelor din afara exploatrii. veniturile sau beneficiile anticipate sunt convertite n valoare utiliznd calcule care iau n considerare creterea ateptat a beneficiilor i programarea lor n timp, riscul asociat cu fluxul beneficiilor i valoarea banilor n timp; pentru estimarea ratei adecvate de actualizare sau capitalizare, evaluatorul trebuie sa ia n considerare factori cum ar fi nivelul ratelor dobnzii, ratele de rentabilitate ateptate de investitori din investiii similare i riscul inerent fluxurilor de beneficii ateptate; n metodele de capitalizare, creterea ateptat este o corecie pentru rata de capitalizare. Relaia, stabilit ca formul, este: rata de actualizare minus rata ateptata de cretere pe termen lung este egal cu rata de capitalizare (a g = c). rata de capitalizare i rata de actualizare trebuie sa fie n concordan cu tipul de venituri anticipate utilizat. De exemplu: ratele nainte de impozitare trebuie utilizate pentru ctigurile nainte de impozitare, ratele dup impozitare trebuie utilizate pentru fluxul de venit net. De asemenea ratele aplicabile la cash-flow-ul net trebuie sa ie tot cele dup impozitare. metodele bazate pe venit se orienteaz spre viitorul ntreprinderii. Schimbrile semnificative ale activitii (modernizarea, infuzie capital, cretere/reducere a numrului de personal, etc.) nu pot fi luate foarte exact n considerare, deci n acest gen de cazuri s-ar recomanda accentul pe valori patrimoniale.

58

metodele bazate pe venit care folosesc; fluxuri medii (anuale) sunt aplicabile societilor aflate n faza de maturitate sau ntr-o faz de cretere constant. Pentru o ntreprindere aflata n criza nu sunt adecvate aceste metode.

pentru ntreprinderile intens capitalizate, la care amortizarea este foarte mare (datorit valoni capitalului imobilizat sau politicii de amortizare) nu se recomand metode bazate pe profit ci metode bazate de fluxul de lichiditi.

pentru ntreprinderi noi se recomand metode de randament; metoda fluxurilor viitoare actualizate se recomand pentru evaluarea n scopul achiziiei ntregii ntreprinderi sau a unui pachet de control, cazuri n care investitorul are posibilitatea de a stabili distribuia profitului. De asemenea este recomandat n cazul ntreprinderilor n care predomin elementele intangibile, ca factori de baza ai performanelor.

daca nsumarea valorilor obinute din vnzarea activelor (valoarea de lichidare - costul de lichidare) ar depi valoarea de randament noiunea unor venituri viitoare (profituri de distribuit) i pierde semnificaia economica. Valoarea neta de lichidare devine n acest caz valoarea maxim distribuibil (care s recompenseze investiia) i, lund n considerare exclusiv obiective financiare, limita valorii firmei. In aceste condiii lichidarea devine opiunea preferabil.

evaluarea unor msuri ulterioare, n cazul unei determinri obiective, este restricionat la acelea care nu depesc scopul ntreprinderii existente. Msurile ce au fost luate (de ex. o investiie) se vor lua n considerare la generarea veniturilor. Dar dac realizarea msurilor planificate depinde de evenimente care nu sunt sigure sau suficient de probabile, nu exist o baz concret de includere a lor n evaluare. Oricum aceste aspecte trebuie menionate n raportul de evaluare.

2.3. Metode de comparaie Fundamentele metodelor de comparaie

prin metoda de comparaie se compar subiectul evaluat cu alte afaceri similare, cu participai! la afaceri i cu aciuni care au fost vndute pe piaa liber; sursele de informaii cele mai uzuale folosite n metodele de comparaie sunt pieele publice de valori mobiliare unde sunt tranzacionate participaii pentru afaceri similare, 59

piaa achiziiilor unde sunt cumprate si vndute afaceri n ntregime i tranzaciile anterioare ale proprietii subiect al evalurii; pentru aplicarea acestor metode trebuie s existe o baz rezonabil de comparaie cu i despre afaceri similare. Aceste afaceri similare trebuie s funcioneze \r\ acelai domeniu de activitate ca i subiectul evaluat sau ntr-un domeniu care rspunde acelorai variabile economice. Comparaia trebuie fcut n sens logic i nu trebuie s conduc la concluzii greite. Factorii luai n considerare pentru stabilirea existenei unei baze rezonabile de comparaie cuprind: asemnarea cu afacerea n discuie, n termeni de caracteristici cantitative i calitative ale afacerii: dimensiunea i gradul de verificabilitate a informaiilor referitoare la afaceri similare; daca preul afacerii similare reprezint preul rezultat dintr-o tranzacie liber i neprtinitoare este necesar o cercetare minuioas, fr prejudeci, a afacerilor similare pentru a asigura independena i fiabilitatea evalurii. Cercetarea trebuie s includ criterii simple, obiective, de selectare a afacerilor similare. trebuie fcut o analiz comparativ din punct de vedere cantitativ i similitudinilor i diferenelor dintre afacerile similare i afacerea n cauz; prin intermediul analizei tranzaciilor publice sau achiziiilor de afaceri, evaluatorul calculeaz rate de evaluare, care n general sunt rapoarte ntre preuri i indicatori, ca de exemplu venitul sau activele nete. Trebuie acordat o mare grij n calcularea i selectarea acestor rate. Astfel:
o calcularea ratelor trebuie s fie exact; o dac datele reprezint medii, perioada de timp considerat i metoda de calcularea

calitativ a

mediilor trebuie s fie cele adecvate;

o toate calculele trebuie s fie fcute n acelai mod pentru societatea n cauza i

pentru afacerile similare;

o informaiile n legtura cu preurile utilizate n calcularea ratelor trebuie s fie

valabile la data evalurii;

o dac este cazul, ar putea fi necesare corecii, pentru a aduce afacerea n cauz i

afacerile similare la un grad mai mare de comparabilitate;

60

o ar putea fi necesare corecii pentru elementele neobinuite, ntmpltoare sau

pentru cele din afara exploatrii;

o ratele selectate trebuie s fie cele adecvate, avnd n vedere diferenele de risc i

de ateptri dintre afacerea n cauza i cele similare;

o n cazul n care civa multipli de evaluare pot fi selectai i aplicai la afacerea n

discuie, pot fi calculate cteva valori diferite;

o dac este cazul, trebuie fcute corecii aferente diferenelor dintre participaiile n

societatea n discuie i cele din afacerile similare, cu privire la existena sau la lipsa controlului, la vandabilitate sau la lipsa de vandabilitate. Cnd sunt utilizate informaii despre tranzaciile anterioare ale afacerii n discuie pentru a furniza un ghid n evaluare, pot fi necesare corecii datorita trecerii timpului i a modificrii condiiilor din economie, din domeniul respectiv i al celor n care acioneaz afacerea. Reguli de evaluare empirice sau uzane pot fi folositoare n evaluarea unei afaceri, unei participaii sau unei aciuni. Totui, indicatorilor de valoare obinui prin folosirea unor astfel de reguli nu trebuie s li se dea prea mare greutate, dect n cazul n care vnztorii i cumprtorii au maro ncredere n acetia. Avnd n vedere stadiul incipient de dezvoltare al principalelor surse de informaii necesare pentru aplicare acestor metode, n prezent gradul de utilizare al acestora n cadrul evalurilor de ntreprinderi este foarte redus. Pe msur ce consistena informaiilor va crete i vor fi aplicabile tot mai multe din prevederile standardelor internaionale amintite mai sus, metodele de comparaie vor avea n cadrul evalurii o important tot mai ridicat. innd seama c n Romnia funcioneaz operatorii principali ai pieei de capital Bursa de Valori i Piaa extrabursier RASDAQ exist premise ca pe viitor metodele de comparaie s poat fi utilizate ou succes n cadrul lucrrilor de evaluare.

2.3.1. Metode de evaluare a ntreprinderilor cotate

Cotarea bursier reprezint un deziderat pentru foarte multe ntreprinderi aflate n expansiune datorit multiplelor avantaje pe care le ofer: 61

Acces mai uor la piaa capitalului; Transparen i lichiditate; Difuzarea proprietii, deci a riscurilor. ntreprinderile cotate sunt tranzacionate zilnic, prin mecanismul cererii i ofertei, prin

intermediul cotaiei aciunilor. Trebuie menionat faptul c preul la burs se refer ntotdeauna la o aciune dintr-un pachet minoritar (care nu asigur dreptul de control n administrarea societii). Pe baza cotaiilor i celorlalte informaii financiare furnizate de ctre firmele nscrise la burs, se calculeaz zilnic numeroi indicatori de cretere, de eficien, de echilibru, indicatori care constituie o veritabil baz de informaii ce pot fi utilizate n evaluare. Deoarece conin influenele a numeroase tranzacii, precum i efectele percepiei deintorilor actuali i poteniali de aciuni asupra evoluiei viitoare a firmelor, aceti indicatori bursieri sunt folosii i pentru evaluarea ntreprinderilor necotate. Evaluarea ntreprinderilor cotate poate fi efectuat prin analiza fundamental i analiza tehnic. Principalele metode din aceast categorie sunt metodele GORDOM-SHAPIRO i BATES.

2.3.2. Metode de evaluare a ntreprinderilor necotate n comparaie cu cele cotate

Cea mai utilizat metod din aceast categorie este PER. PER este un indicator bursier calculat ca raport ntre preul aciunii i ctigul adus, conform formulei:

PER =

price earnings

cursul actiunii profitul net / actiune

Cu alte cuvinte PER este un coeficient de multiplicare ce indic de cte ori profitul acoper achiziia unei aciuni, respectiv:

Preul aciunii = profitul net / aciune x PER

62

Fundamentarea teoretic a acestui indicator rezid in teoria actualizrii, de unde se pot face si cteva analogii: se consider c ntregul profit net revine acionarilor, nu doar dividendele. rezultatele sunt considerate constante. actualizarea este fcut pentru o perioada nelimitat (n ) Astfel:
V =
t =1 n

Vn Pt + t (1 + a ) (1 + a ) n

Din Pt = P1 = P2 = P = constant rezult urmtoarea formul:

V = P
t =1 n

Vn 1 + t (1 + a ) (1 + a ) n

Pentru n , 1+a > 1 i Vn 0 rezult Vn / (1+a)n 0

1 1 1 (1 + a ) n 1 = = t 1 1+ a a t =1 (1 + a ) 1 1+ a
n

V = P x 1/a, V = P/a, V = PER x P, rezult PER = 1/a Deci coeficientul multiplicator PER este analog inversului ratei de actualizare. PER variaz n funcie de natura i caracteristicile aciunilor. Pentru a putea face comparaii, trebuie ca subiectele comparaiilor (societatea al crui PER se ia de referina i societatea evaluat) s fie comparabile. Aceasta nseamn c trebuie analizate elementele luate n considerare i nlturate eventualele diferene la: politica de amortizare; existenta unor elemente intangibile; structurile de capital practicate; metodele contabile (s fie similare, sau s se efectueze retratrile necesare). calcularea beneficiului (sa fie similar).

De asemenea, ntreprinderile comparate nu trebuie s fie similare doar din punct de vedere al prezentului ci i din punct do vedere al perspectivelor de evoluie (PER bursier fiind influenat de ateptrile asupra viitorului).
63

Aprecierea PER se face pornind de la trei criterii importante: randamentul obinut n condiii de risc nul (obligaiuni de stat); creterea previzionat a ntreprinderii; estimarea riscurilor.

In general pentru utilizarea PER n evaluare, tehnica cea mai puin contestat este compararea mai multor indicatori. Astfel, utilizarea PER poate fi completat prin compararea unor indicatori cum ar fi: - raportul curs/cash flow/aciune - raportul curs/cifra afaceri - raportul dividende/curs Pentru ca societile nu pot fi similare n realitate, se recomanda i utilizarea unui eantion de referin, prin medii eliminndu-se distorsiunile individuale i cazurile aberante. in ceea ce privete PER, trebuie neaprat reinute pentru comparaii ntreprinderi cu rate de cretere similare pentru un orizont de cel puin 2-3 ani. Impactul creterii profitului este foarte puternic, dac se compar doua valori pentru care PER=20, dar pentru una dintre ele se estimeaz o dublare a rezultatelor n anul urmtor, n timp ce pentru cealalt ntreprindere se previzioneaz o cretere de 50% a profitului, se vor obine pentru anul urmtor: - PER de 10 pentru prima ntreprindere si - PER de 15 pentru cea de-a doua
2.3.3. Limite de utilizare

Principala limit a indicatorului bursier PER este luarea In considerare a informaiilor de pia la un moment dat. asumnd astfel riscurile unei evoluii ulterioare contradictorii. Din acest motiv, dei aparent metoda este foarte simpla, fundamentarea PER ales pentru referin trebuie s fie foarte riguroas, iar evoluia istorica a PER ales (la nivel de ntreprindere, sector, pia) trebuie atent analizat pentru a putea separa eventualele influente conjuncturale, nerepetabile.

2.4. Metode de comparaie

64

Nu exista "reete" infailibile de genul n cazul X - folosii metoda Y", dar exista cteva criterii de care trebuie s se in seama pentru asigurarea comparabilitii rezultatelor obinute prin metode diferite, dar i pentru evitarea situaiilor de incompatibilitate. Alegerea unui set de metode de evaluare pentru un anumit caz concret este o decizie important pe care o ia evaluatorul. Selecia este condiionata att de factori obiectivi ct ai de factori subiectivi, cum ar fi: Factori obiectivi: sectorul de activitate al ntreprinderii evaluate, disponibilitatea informaiilor referitoare la tranzacii privind ntreprinderi similare scopul evalurii (vnzare, fuziune, etc.) solicitri exprese (legislative, ale clientului) mrimea i structura capitalului, natura activelor societii; interesele celor implicai n tranzacie (de exemplu interes financiar exclusiv sau obinerea controlului), disponibilitatea informaiilor asupra societii evaluate. logistica evaluatorului, experiena sa, n general, rezultatele diagnosticului.

Factori subiectivi:

In continuare sunt prezentate unele detalii privind o parte din cei mai importani factori de care trebuie s se tina seama la selectarea metodelor de evaluare. Cantitatea i calitatea datelor (informaiilor) disponibile reprezint practic cel mai important factor al seleciei metodelor. Accesul !a informaii al evaluatorului condiioneaz de asemenea procesul de selectare a metodelor, n lucrrile de evaluare realizate pentru soluionarea unor litigii sau dispute este posibil ca evaluatorul sa nu aib acces liber la informaii despre firm, despre management etc. Existena unei cantiti mari de informaii asupra unor tranzacii anterioare de societi din sectorul de activitate al societii comerciale evaluate constituie un motiv foarte important pentru ca evaluatorul s abordeze prioritar metode comparative.

65

Tipul afacerii, natura activelor, sectorul de activitate n care activeaz ntreprinderea evaluat reprezint un alt factor foarte important. In anumite sectoare de activitate acioneaz "reguli empirice", folosite ca suport pentru estimarea rapid a valoni afacerilor. Dei aceste reguli empirice, (convenii, cutume) nu trebuie s reprezinte metoda forte a evaluam, ele nu trebuie nici sa fie complet ignorate. De asemenea, n funcie de specificul sectorului (capital intensiv sau preponderent influenate de elemente intangibile) se vor alege metodele cele mai potrivite de evaluare.

Interesul clientului n afacerea evaluat este un alt aspect care nu trebuie neglijat. Evaluarea unui pachet majoritar de aciuni al unei societi cotate necesita o abordare foarte diferita de evaluarea unui pachet minoritar de aciuni curo nici nu au o piaa, sau nu asigur i drept de vot. In procesul de selectare a metodelor, evaluatorul trebuie s tin seama de faptul c unele metode sunt mai potrivite pentru evaluarea afacerii n ansamblu (a ntregului capital), iar alte metode se preteaz mai degrab pentru evaluarea anumitor tipuri de aciuni.

In mod clar, nu exist metode corecte sau greite i nu exist metodologii precise sau formule cantitative pentru a selecta metodele cele mai potrivite ntr-o anumit situaie de evaluare. Selectarea i coerenta abordrilor, metodelor i calculelor adecvate depind de judecata evaluatorului.

2.5. Reconcilierea valorilor. Opinia evaluatorului

In urma aplicrii diferitelor metode se obin mai multe rezultate repartizate pe o plaj de valori. De multe ori, unele dintre rezultate apar ca fiind din afara unui grup i n acest caz: se pot elimina pe motivul simplu c nu convin; se acord o pondere mica n raport cu alte rezultate tot pe motivul c nu convin; se analizeaz de ce metoda ce iniial a fost considerat adecvat a dus la un rezultat mult diferit de alte metode. In acest caz este posibil s se descopere o eroare n analiza i aplicarea metodei sau exista o explicaie corect a diferenelor. Este evident c ultima abordare a diferenelor In rezultate este cea recomandat. Concluzia n ceea ce privete valoarea trebuie s se bazeze pe: 66

Definiia valorii; Scopul i intenia de utilizare a evalurii; Toate informaiile relevante i necesare;

Concluzia n ceea ce privete valoarea se va baza, de asemenea, pe estimrile valorii rezultate din metodele de evaluare folosite. Evaluatorul trebuie s-i foloseasc judecata atunci cnd apreciaz importana care trebuie sa o acorde fiecreia dintre valorile estimate la care a ajuns n procesul de evaluare. Evaluatorul ar trebui s furnizeze raiunea i justificarea pentru alegerea metodelor de evaluare folosite i pentru importana acordat metodelor folosite pentru ajungerea la reconcilierea valorilor obinute. Rezultatul activitii de evaluare se concretizeaz prin exprimarea de ctre evaluator a unei opinii referitoare ia valoarea ntreprinderii. Opinia evaluatorului va rezulta in urma reconcilierii i n nici un caz prin medierea (ponderarea) valorilor rezultate prin metodele de evaluare aplicate. n general dac evaluatorul a ntocmit raportul de pe poziia de consultant, el va estima o valoare minima i o valoare maxim care au semnificaii diferite pentru vnztor sau pentru cumprtor. Chiar i n aceasta situaie, clientul solicit uneori i o valoare la care evaluatorul crede c este posibil s se ncheie tranzacia. Dac evaluatorul a ntocmit evaluarea de poziia de arbitru sau de expert neutru, de regula se solicita o opinie privind o singura valoare i anume cea care duce la preul cel mai probabil.

67

3. Diagnosticul financiar al S.C. MEFIN S.A. Sinaia

3.1. Scurt prezentare a S.C. MEFIN S.A. Sinaia

3.1.1. Date de identificare a societii

Denumirea completa S.C. MEFIN S.A. Adresa

106100 - Sinaia, Jud. Prahova B-dul Republicii nr. 41-43 Telefon : +4(0244) Telefax : +4(0244)
Forma juridica: Societate pe aciuni Numr de nmatriculare la Registrul Comerului: J 29/105 din 05.03.1991/vol.2

31.33.51/ 31.43.51/ 31.13.51 31.02.98

In conformitate cu OUG 76/ 2001 cu modificrile si completrile ulterioare, SC MEFIN SA Sinaia este nregistrata la Oficiul Registrului Comerului de pe lng Tribunalul Prahova, avnd cod unic de nregistrare (CUI) 1332032 nr. de ordine J29/105/05.03.1991, atribuit fiscal R.
Cod CAEN: 3430 Producia de piese si accesorii pentru autovehicule si motoare de

autovehicule.
Obiect de activitate: Concepia si producia de echipamente de injecie pentru motoare Diesel,

componente si piese de schimb aferente, componente pentru industria auto, piese turnate si extrudate, alte echipamente, instalaii, S.D.V.-uri; comercializarea produselor susmenionate; efectuarea de prestaii sub forma de asistenta tehnica, service si reparaii pentru produsele proprii sau similare, de alta proveniena, in tara si strintate; import de utilaje, echipamente, S.D.V.-uri, materii prime si materiale necesare procesului de producie, licene de fabricaie, tehnologii, know-how si tehnica de calcul, export produse proprii si servicii.

68

3.1.2. Scurt istoric

In anul 1892, Emil Costinescu (remarcabil om de afaceri romn, fost ministru de finane intre 1914 - 1916) construiete o fabrica de cuie si uruburi la periferia localitii Sinaia. 1892: Fondarea societii de ctre industriaul roman Emil Costinescu. Obiect de activitate iniial: fabricarea de cuie si uruburi. 1913: ntreprinderile Emil Costinescu devin societate anonima pe aciuni. Administrarea societii este ncredinata succesiv membrilor familiei Costinescu. 1937: ncepe producia de muniii pentru armata. 1945: nceteaz producia de rzboi. Fabrica trece la producia de piese de schimb pentru automobile, precum si la cea de unelte agricole. 1948: Naionalizarea fabricii, care se va numi Uzinele I.C. Frimu Sinaia. 1953: ncepe fabricaia de pompe de injecie diesel, dup proiecte sovietice. 1967: 1969: DPA. 1980: 1982: 1983: Fabricarea de injectoare, pulverizatoare si pompe hidraulice se transfera la Breaza. Este pusa n funciune o noua hala multietajat pentru fabricaia pompelor DPA si a Se accentueaz declinul tehnologic al fabricaiei echipamentelor de injecie, datorita lipsei Achiziionarea unei licene BOSCH pentru fabricarea pompelor de injecie n linie, Achiziionarea licenei LUCAS CAV pentru fabricarea pompelor de injecie rotative tip injectoarelor si pulverizatoarelor.

elemenilor si supapelor pentru pompele n linie. devizelor liber convertibile. 1989: Revoluia din Decembrie pune bazele reorientrii economice a Romniei, principalul obiectiv fiind trecerea la economia de piaa. 1990: Fabrica de la Breaza se separa de MEFIN devenind persoana juridica independenta (HIDROJET S.A.) 1995: Lipsa cererilor de pe piaa interna si externa conduce la o scdere continua a cifrei de afaceri. Cresc, n schimb, livrrile la export. 1997: Certificarea sistemului ISO 9001 de asigurare a calitii de ctre Institutul European S.G.S. Belgia. MEFIN devine membru al Asociaiei Specialitilor n Echipamente Diesel (ADS) din S.U.A.

69

2000: Se nregistreaz o nviorare a produciei, ca urmare a ptrunderii pe noi segmente ale pieei externe. Concurenta puternica din partea unor firme similare din Est. 2001: Societatea trece la sistemul contabil conform normelor internaionale IAS si are loc reevaluarea activelor deinute. 2003: Primul an in care societatea comerciala nregistreaz pierderi, ca urmare a restrngerii pieelor externe, datorata in principal consecinelor politice si economice generate de evenimentele din 11 sept. 2001 i conflictele din Orientul Mijlociu. Certificarea sistemului ISO 9001:2000 de asigurare a calitii de ctre Lloyds Register Marea Britanie.
3.2. Diagnostic economico-financiar

Europa Centrala si de

Pentru realizarea analizei economico-financiare s-au calculat indicatorii de structura, eficienta si gestiune pentru anii 2001, 2002 si 2003 pe baza bilanului contabil si a anexelor sale, datelor din evidenta financiar-contabila si de gestiune, balanelor de verificare, rapoartelor de verificare a bilanului, rapoartelor de gestiune. Acolo unde a fost posibil, analiza a fost efectuata pe mai muli ani in urma, dar trebuie sa menionam ca, ncepnd cu anul 2000 societatea comerciala a trecut la raportarea situaiilor economice in conformitate cu standardele internaionale de contabilitate (IAS), conform prevederilor Ordinului Ministerului Finanelor nr. 94/ 2000 si totodat, au fost reevaluate activele imobilizate in conformitate cu H.G. 403/ 2000, ceea ce afecteaz in oarecare msura comparabilitatea datelor economice. Problemele de baza urmrite vizeaz: Analiza potenialului financiar (mijloace si surse economice ale societii) Analiza rezultatelor financiare Analiza flexibilitii si performantelor financiare Concluzii puncte tari si puncte slabe, in scopul realizrii diagnosticului economicofinanciar, estimrii oportunitilor si riscurilor determinate de mediul extern apropiat (piaa si concurenta) si cel ndeprtat (definit de factorii sociali, tehnologici, economici, politici, ecologici).

70

Analiza economico-financiara tine cont de particularitile tipului de afacere, acestea fiind determinate in primul rnd de dimensiunea, profilul de activitate al societii si mediul economic specific. Pentru a putea analiza pe o baza comparabila indicatorii economici cuprini in documentele puse la dispoziie de conducerea societii, am optat pentru conversia acestora in USD, dup cum urmeaz: Valorile prezentate in Bilanul contabil au fost transformate in USD la cursul ultimei zile a fiecrui an / perioade; Valorile prezentate in Cotul de profit si pierderi au fost transformate in USD la cursul mediu al fiecrui an / perioade;
Tabel 3.1: Curs de schimb Lei/ USD conform datelor furnizate de

Banca Naionala a Romniei si inflaia, conform Comisiei Naionale de Statistica

Anul Sfritul perioadei lei/USD Curs lei/USD mediu Inflaia (conform CNS)

1999 2000 2001 2002 2003

18.255 25.926 31.597 33.500 32.595

15.380 21.657
29.047 33.055 33.200

54,8 40,7
30,3

17,89 15,3

3.2.1. Analiza potenialului financiar (indicatori de structur)

A. ANALIZA ACTIVELOR SOCIETII COMERCIALE Tabel 3.2: evoluia activului in perioada 2001- 2003 TOTAL ACTIV 2001 2002 2003

Mil. lei Mii USD

234.039 7.941

279.550 8.457

259.889 7.827

71

In termeni reali se constata reducerea valorii activului total al societii exprimat in USD ca urmare a gradului redus de nnoire a mijloacelor fixe si a lipsei fondurilor de dezvoltare. Cu toate ca in lei activul total a cres1cut in 2002 fata de 2001, aceasta s-a datorat creterii stocurilor si creanelor si mai puin a activelor imobilizate (pe baza investiiilor). Scderea activului in anul 2003 fata de 2002 s-a datorat unui management mai bun al stocurilor. Este de remarcat deteriorarea accentuata a situaiei patrimoniului, in termeni reali activul firmei scznd de la o valoare de 10143 mii USD in 2001, la 9941 mii USD in 2002 pentru ca la sfritul anului 2003 sa ajung la 8716 mii USD. Dinamica patrimoniului total al societii comerciale a fost influenata de evoluia diferita a celor doua mari categorii de active: activele imobilizate, in scdere cu 17% (2002 fata de 2001) si respectiv 10% (2003 fata de 2002); activele circulante, unde remarcam schimbri pozitive in politica stocurilor in anul 2003 si reducerea creanelor clienilor, aceasta datorndu-se mai degrab scderii cifrei de afaceri dect optimizrii perioadei de ncasare a sumelor cuvenite.
Tabel 3.3 Dinamica activelor societii Elemente patrimoniale 2001 2002/ 2001 2003/ 2002

I Active imobilizate TOTAL II. Active circulante TOTAL, din care Stocuri Disponibiliti bneti Clieni si conturi asimilate Alte creane

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

-17% 23% 54% 0% -9% 45% -2%

-14% -10% -11% -8% -13% 23% -12%

TOTAL ACTIV (I+II+III+IV)

Ponderea grupelor de active in total (vezi tabel 3.4), reflecta faptul c: i) Imobilizrile au sczut in perioada analizata, de la cca. 61% la 51% din totalul activelor, fiind influenata de evoluia tuturor categoriilor de imobilizri, aa cum este prezentat si in tabelul 3.5

72

Tabel 3.4: Ponderea grupelor de activ in total active pondere in total active elemente patrimoniale 2001 % 2002 % 2003 %

I Active imobilizate TOTAL II Active circulante TOTAL, din care - Stocuri - Disponibiliti bneti - Clieni si conturi asimilate - Alte creane III. Cheltuieli in avans
TOTAL ACTIV Tabel 3.5: Evoluia activelor imobilizate Denumire

61,04 38,38 18,03 5,00 14,36 0,98 0,59

100,00

51,47 48,14 28,30 5,12 13,28 1,45 0,39

100,00

50,43 49,24 28,61 5,40 13,20 2,02 0,33

100,00

31.12.2001 mil. lei mii USD

31.12. 2002 mil. lei mii USD

31.12.2003 mil. lei mii USD

Active imobilizate total, 142.854 din care

Imobilizri necorporale la valoarea rmasa

4.521 0 4.325 195 0

143.892 484 126.349 17.057 0

4.295 14 3.771 509 0

131.067 291 129.931 844 0

4.021 9 3.986 25 0

Terenuri si mijloace fixe 136.663 la val. rmasa Imobilizri necorporale 6.189 si corporale in curs Imobilizri financiare

Se remarca scderea importanta a Imobilizrilor in curs, datorat faptului ca societatea comerciala a pus in funciune in 2003 o serie de investiii iniiate in anii anteriori. In analiza structurii activelor imobilizate menionam ponderea majoritara a mijloacelor fixe nete (grupele I IV) celelalte categorii de Imobilizri ajungnd in anul 2003 la ponderi nesemnificative. Se remarca faptul ca in 2002 au fost finalizate si puse in funciune o serie de investiii in curs, ponderea acestui indicator evolund de la 12% in 2002 la 1 % in 2003. (vezi tabel 3.6)

73

Tabel 3.6: Analiza structurii activelor imobilizate Structura Imobilizrilor 2001 Active imobilizate -total 100% Imobilizri necorporale la 0% valoarea rmasa Terenuri si mijloace fixe 96% la valoarea rmasa Imobilizri necorporale si 4% corporale in curs 0% Imobilizri financiare

2002 100% 0.34%

2003 100% 0.22%

88% 12% 0%

99% 1% 0%

ii)

activele circulante au crescut de la 38,4% in 2001 la aprox. 48% in 2002, valoare care rmne aproape constanta in 2003; modificrile se datoreaz in principal variaiei stocurilor (cretere de la 18% in total active in 2001 la 28,3% in 2002, ajungnd la 28.1% in 2003). (vezi tabel 3.7)

Tabel 3.7: Analiza activelor circulante (mii USD) Elemente patrimoniale (mii USD) 31.12.2001 II. Active circulante TOTAL, din care 3.463 1.627 Stocuri 452 Disponibiliti bneti 1.296 Clieni si conturi asimilate 88 Alte creane

31.12.2002 4.259 2.503 453 1.174 128

31.12.2003 3.819 2.219 418 1.024 157

Eficienta in gestiunea stocurilor si politica de ncasri si plai a societii Indicatorii de gestiune msoar att viteza de transformare a activelor in lichiditi cat si cea de rennoire a datoriilor.

Formula generala:

element de activ sau de pasiv T cifra de afaceri

unde T = 30, 60, 120, . 360 zile Au fost calculate vitezele de rotaie, prezentate in tabelul 3.8

74

Tabel 3.8: viteze de rotaie DURATA (zile CA)

Stocuri - total

2001 64,32

2002 85,05

2003 80,87

Materii prime Producie in curs Produse finite si mrfuri

Creane total

28,15 16,45 19,72 54,70 51,22 3,48 95,66 8,53 41,39 32,17 13,57

29,77 30,72 24,56 44,26 39,91 4,34 91,08 19,38 29,42 36,52 5,76

28,78 18,42 33,67 43,02 37,31 5,71 93,14

16,01 26,30 32,39 18,44

Clieni Alte creane Datorii exigibile - total

Furnizori Stat Alte datorii Financiare

Durata de rotaie a stocurilor reprezint durata medie in care se realizeaz transformarea stocurilor in creane sau lichiditi. Din analiza datelor prezentate se observa ca durata de rotaie a stocurilor a crescut in anul 2002, ndeosebi datorita creterii stocurilor de produse finite si mrfuri. In anul 2002 s-a nregistrat un volum aproape dublu al produciei in curs si o durata de rotaie a creanelor sensibil mbuntita, ceea ce conduce la concluzia ca, in perioada respectiva s-a realizat un volum mai mare de producie si conducerea societii a urmrit vnzarea de produse ctre clieni solvabili. Durata de ncasare a creanelor exprima viteza de transformare a acestora in lichiditi (realizarea veniturilor). Durata medie de ncasare a creanelor a sczut in 2002 fata de anul 2001 cu aprox. 10 zile si s-a meninut la valori similare in anul 2003, datorita unei politici mai permisive privind achitarea datoriilor de ctre clienii societii. Durata de achitare a obligaiilor se interpreteaz, de regula, in paralel cu durata de ncasare a creanelor. Se remarca: creterea duratei de achitare a furnizorilor determinata in principal de evoluia soldului la acetia; in anul 2003, durata medie de recuperare a creanelor de la clieni a fost de 37,31 zile in timp ce durata medie de plata a furnizorilor a fost de 16,01 zile; societatea comerciala nu

75

are o politica adecvata in acest domeniu si este nevoita sa apeleze la alte forme de finanare a activitii curente; reducerea duratei de achitare a datoriei fata de stat, societatea apelnd la alte surse atrase precum furnizorii si acionarii, prin ntrzierea pltii datoriilor ctre acetia; creterea permanenta a datoriilor fata de teri si a duratei de achitare a acestora, in cadrul lor, datoriile fata de acionari (dividende) reprezentnd 65% din aceste datorii. societatea apeleaz la credite bancare in vederea desfurrii activitii curente si finanrii unei pri din investiiile realizate; analiznd comparativ durata de ncasare a creanelor si cea de achitare a datoriilor se poate remarca ca societatea utilizeaz resurse atrase pentru finanarea activitii pentru o perioada de cca. 50 zile in 2003 fata de 41 zile in 2002 si 47 zile in 2001.
B. ANALIZA SURSELOR DE FINANTARE Capitalurile proprii Tabel 3.9: Evoluie capitaluri proprii Capital propriu 2001 2002 2003

Mil. lei Mii USD

166.129 5.719

187.593 5.675

166.233 5.007

Capitalurile proprii exprimate in termeni comparabili (USD) (vezi tabel 3.9.) au nregistrat in perioada analizata o evoluie nefavorabila, scznd de la cca. 5.719 mii USD in anul 2001 la cca. 5.007 mii USD in 2003, aceasta scdere fiind datorata in principal mediului inflaionist in care i desfoar activitatea societatea, cadrului legislativ financiar contabil in vigoare, precum si lipsei resurselor financiare necesare efecturii de investiii semnificative in mbuntirii capacitii de producie si asimilrii in fabricaie de produse noi. La nivelul anului 2003, capitalul propriu reprezint 65% din totalul surselor de finanare.(vezi tabel 3.10) Din analiza datelor prezentate, se poate constata ca societatea utilizeaz in desfurarea activitii surse atrase pe termen scurt, in perioada respectiva observndu-se o cretere a soldului la furnizori si a altor datorii (acionari) dar si o scdere a datoriilor fata de instituiile statului. Societatea a utilizat in perioada analizata credite bancare necesare desfurrii activitii si

76

finanrii unei pari din investiiile efectuate in aceasta perioada. Societatea a achitat in anul 2002 si semestrul I 2003 la termenele scadente toate datoriile curente la bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale si bugetul local.
Tabel 3.10: Surse temporar atrase Indicator (mii USD) Datorii - total, din care : a) mprumuturi si datorii asimilate b) Furnizori si conturi asimilate c) clieni creditori d) alte datorii Plai restante - total , din care : a) furnizori b) creditori c) ali creditori (acionari) d) impozite si taxe la bugetul de stat 2001 2.420 342 216 63 1.798 554 108 0 279 166 2002 2.680 89 570 64 1.876 590 139 0 450 0 2003 2.556 506 439 44 1.566 1055 174 0 881 0

Tabel 3.11: Evoluie surse temporar atrase Indicator Datorii - total, din care : 2001 100% 2002 100% 2003 100%

a) mprumuturi si datorii asimilate b) Furnizori si conturi asimilate c) clieni creditori d) alte datorii
Plai restante - total , din care :

14% 9% 3% 74% 23% 4% 0 12%

6% 21% 2% 70% 22% 5% 0 17% 0

30%

22% 14% 1% 63% 33% 5% 0 27% 0

33%

a) furnizori b) creditori c) ali creditori

d) impozite si taxe la bugetul de stat 7% Datorii total/ total activ

27%

Din analiza datelor furnizate (tabel 3.10 i tabel 3.11) se constata creterea accentuata a ponderii datoriilor ctre furnizori si acionari, societatea fiind preocupata in achitarea datoriilor fata de stat curente si ealonate si instituiile de credit.

77

Ponderea datoriilor totale in total pasiv a crescut de la 27% in 2001 la 30% in anul 2002 respectiv 33% in 2003. De remarcat creterea ponderii plilor restante de la 23% in anul 2001, la 33% in anul 2003. Din analiza datelor prezentate se constata: creterea ponderii furnizorilor in total datorii, urmrindu-se creterea duratei de utilizare a creditului furnizor reducerea semnificativa a ponderii datoriilor fata de stat, societatea urmrind achitarea la timp a acestor obligaii; creterea ponderii datoriilor fata de teri, in special acionari. Analiznd comparativ durata de ncasare a creanelor cu cea de plata a datoriilor se observa ca, durata de achitare a datoriilor este mai mica dect cea de ncasare a creanelor, ceea ce semnifica faptul ca societatea utilizeaz resurse externe (furnizori, acionari, stat) pentru finanarea activitii si efectuarea de investiii.
Patrimoniul net si sursele de acoperire

Patrimoniul societii comerciale exprimat in date comparabile nu a nregistrat variaii importante, scderea nregistrata datorndu-se investiiilor modeste realizate in ultima perioada. Gradul de imobilizare a activului s-a meninut in perioada analizata in jurul valorii de 51% din total, observndu-se totui o tendina de scdere a acestuia datorata in principal nivelului redus al investiiilor realizate de societate, sub necesar, precum si a creterii accentuate a nivelului stocurilor in 2002, corectat in mare parte, in anul 2003. Rata datoriilor totale (obligatii/ active) reflecta capacitatea activelor societii de a acoperi sursele temporar atrase si creditele. Se constata nrutirea acestui indicator, ajungnd in 2003 la 33%.
3.2.2. Analiza rezultatelor financiare

Perioada analizata prezint instabilitatea pieei si ca urmare, fluctuaii in rezultatele din exploatare. Daca pana in anul 2001 societatea a nregistrat profit, anul 2003 este primul an in care societatea comerciala nregistreaz pierdere.

78

Tabel 3.12: Cifra de afaceri nregistrat de societate Realizri (mil. lei) Denumirea indicatorilor 1999 2000 Venituri totale din care 113.365 151.686 - Venituri exploatare 108.912 148.193 - Cifra de afaceri 104.097 140.219 -Venituri financiare 2.369 1.987 -Venituri excepionale 2.083 1.504 Cifra de afaceri in total venituri (%) 91,83 92,44

2001 258.566 255.957 236.226 2.608 0

2002 380.588 373.972 334.830 6.615 0

2003 346.042 342.913 331.062 3.129 0

91,36

87,98

95,67

Ca pondere in total venituri, cifra de afaceri variaz (vezi tabel 3.12) intre 91.3% (2001), la 88% (2002) respectiv 95.67% (2003), aceasta fiind influenata in principal de veniturile din producia stocata (produse fabricate si nevndute in 2002, vndute ulterior in 2003) dar si de celelalte categorii de venituri (din vnzarea mrfurilor practica folosita mai mult in 2002, sau din afara exploatrii). Cheltuielile totale ale societii au fost in anul 2003 in suma de 409.856 mil. lei reprezentnd 106% din veniturile totale. Cheltuielile de exploatare au reprezentat 104% din total venituri. Ca urmare, societatea a nregistrat la 31.12.2003 o pierdere de 18.728 mil. lei.
Tabel 3.13: Ponderea cheltuielilor: Denumirea indicatorilor Realizri 1999 100% 95% 87% 3% 7% 2000 100% 94% 89% 4% 1% 2001 100% 87% 81% 6% 0% 2002 100% 87% 86% 1% 0% 2003 100% 106% 104% 2% 0%

Venituri din exploatare Cheltuieli totale , din care : a) de exploatare , din care : b) financiare c) excepionale
Cheltuieli exploatare - cheltuieli cu materii prime si materiale - cheltuieli cu energia si apa - cheltuieli cu lucrri si serv. exec. de teri - cheltuieli cu personalul - cheltuieli cu amortizrile - alte cheltuieli

100% 32% 8% 8% 45% 4% 3%

100% 25% 7% 7% 47% 9% 5%

100% 26% 7% 11% 39% 3% 14%

100% 27% 7% 11% 38% 6% 11%

100% 27% 8% 11% 41% 5% 8%

Din analiza datelor prezentate n tabelul 3.13 rezulta creterea cheltuielilor cu personalul si a cheltuielilor cu serviciile executate de teri. Cu toate ca resursele umane sunt supradimensionate (cu cca. 20%), pentru efectuarea unor lucrri de ntreinere si reparaii se 79

apeleaz la surse externe (teri). Cheltuielile cu personalul reprezint un cost fix, deoarece politica de salarizare a firmei prevede remunerarea factorului uman in sistem ZMM (zi de munca msurata). Se remarca ponderea aproape constanta pe ultimii ani pentru cheltuielile cu materiile prime si materialele si pentru cheltuielile cu utilitile. Un salt important l-au nregistrat cheltuielile cu amortizrile, in special in anul 2001, datorita reevalurii mijloacelor fixe, si ca urmare a creterii valorii ramase de amortizat si a amortizrilor.
Analiza cheltuieli venituri

In ceea ce privete ponderarea categoriilor de cheltuieli in venituri, se remarca urmtoarea evoluie:

Tabel 3.14: Evoluie venituri-cheltuieli Denumirea indicatorilor Venituri totale Cheltuieli totale, din care : a) de exploatare b) financiare c) excepionale Rezultatul brut Rezultatul net 1999 113.365 103.904 94.777 3.592 5.534 9.460 4.073 2000 151.686 138.644 131.517 5.890 1.236 13.042 9.440 2001 258.566 222.839 208.510 14.329 0 35.726 26.869 2002 380.588 327.374 322.034 4.647 0 53.905 43.415 2003 346.042 364.771 357.808 6.963 0 -18.728 -18.728

Rezultatul net nregistrat de societate este negativ, respectiv pierdere. Cu toate ca in anii anteriori societatea a nregistrat profit, scderea cifrei de afaceri cu aproximativ 18% a condus la trecerea societii pe pierdere, situndu-se sub pragul de rentabilitate. Rezultatul exploatrii este de asemenea - pentru prima data negativ in anul 2003. Evoluia buna din anii anteriori nu a fost egalata datorita scderii cererii pe piee importante pentru societate. Influenta rezultatului financiar este nefavorabila pentru toata perioada analizata, aceasta fiind determinata de creditele contractate de societate precum si de evoluia cursului de schimb al leului fata de alte valute ce a determinat nregistrarea de diferene de curs in urma activitii de import-export desfurata de societate. Rezultatul excepional nu influeneaz rezultatul brut, fiind nul in ultimii trei ani.

80

Analiza factorial

Analiza factorial se utilizeaz pentru a afla daca variaia profitului se datoreaz influentei variaiei cifrei de afaceri sau variaiei rentabilitii.

Tabel 3.15: Analiza factorial Denumirea indicatorilor 1999 11.725 459 2000 9.117 614 174 7% -115 289 Realizri 2001 10.907 1.240 626 11% 135 569 2002 11.527 1.494 254 13% 79 206 2003 10.015 -566 -2.060 -6% -220 -2.096

Cifra de afaceri (mii USD) Profit net (mii USD) variaie profit - P (mii USD) Marja rentabilitii m (%) P (CA) (mii USD) P (m) (mii USD) Unde:

4%

P variaia profitului intre anii n si n-1, respectiv P n - Pn-1 m marja rentabilitii, m = P/ CA CA cifra de afaceri P (CA) = (CA n - CAn-1) * m n-1 P (m) = CAn (m n - mn-1) P (CA) exprima variaia profitului daca marja profitului ar fi rmas aceeai cu cea a anului precedent P (m) exprima variaia de profit datorata variaie randamentului Astfel, pentru anul 2002 comparativ cu 2001, creterea de profit s-a datorat att creterii cifrei de afaceri cat si majorrii rentabilitii de la 11% la 13%, in timp ce comparnd anul 2003 fata de 2002, pierderea nregistrata in 2003, s-a datorat scderii cifrei de afaceri sub pragul de rentabilitate.
METODA analizei discriminante

O metoda uzuala prin care se evalueaz riscul investiional si se determina pericolul de faliment al ntreprinderii este metoda analizei discriminante sau metoda scor.

81

Metoda se bazeaz pe calculul unui punctaj (scor) ce are la baza anumite constante determinate statistic, pe baza indicatorilor comuni care caracterizeaz si disociaz ntreprinderile falimentare de cele nefalimentare. Metoda este caracteristica economiei naionale pentru un interval limitat de timp, deoarece transformrile impuse de mediul economic, vor conduce la schimbarea mecanismelor care regleaz falimentul firmelor si ca urmare, conduce la schimbarea constantelor. A = 5,67 + 6,37 X1 + 5,39X2 - 5,14X3 0,01 X4. Unde:
o X1 = Profitul net/ Venituri [%] o X2 = (Profitul Net + Amortizarea)/ Datorii o X3 = Datorii/ Total Active

[%] [zile]

[%]

o X4 = (Obligatii/ Cifra de Afaceri) x 360

A < 0 probabilitate ridicata de faliment A > 2,05 probabilitate mare ca firma sa fie sntoas. A = 5,67 + 6,37 (-18.728/346.042)+ 5,39(-18.728+20.615)/85.655 - 5,14 (85.655 / 259.889) 0,01 (83.261/331.062). A (dec 2002) = 5,67 0,344 0,024 1,694 0,0025 = 3,6055 Indicatorul astfel obinut, conduce la concluzia ca, in pofida dificultilor economice ntmpinate in ultima perioada, compania are resursele necesare pentru a-si continua activitatea.
3.2.3. Analiza flexibilitii i performanelor financiare

Analiza lichiditii financiare a ntreprinderii se sprijin pe bilanul contabil, ca expresie la un moment dat a patrimoniului. Activele unei ntreprinderi sunt cu att mai lichide cu cat pot fi transformate mai repede in bani. La rndul lor, datoriile sunt cu att mai exigibile cu cat au scadente mai apropiate. Aprecierea lichiditii globale se face prin fondul de rulment si diveri coeficieni de lichiditate.

82

i)

Structura si utilizarea capitalului de lucru (Fond de rulment)

Realizarea echilibrului financiar presupune capacitatea ntreprinderii de a genera disponibiliti. Principalii indicatori folosii in acest sens sunt: Fondul de rulment, reprezint volumul resurselor permanente de finanare a activitii de exploatare, o valoare pozitiva atesta participarea capitalului propriu la riscul afacerii
O FR propriu = CAPITAL PROPRIU - ACTIVE IMOBILIZATE sau O FR permanent = CAPITAL PERMANENT ACTIVE IMOBILIZATE O FR (zile) = FR x 360/ CA, unde CA este cifra de afaceri

Necesarul de fond de rulment, reprezint nevoia de capital pentru finanarea ciclului de exploatare,
o NFR = STOCURI +CREANE DATORII (OBLIGATII TERMEN SC) NEBANCARE

Trezoreria neta, reprezint surplusul sau deficitul generat de activitatea firmei, fiind o corelaie intre disponibilitile bneti necesarului de mijloace circulante
o TN = FR NFR o TN = DISPONIBILITI DATORII

si contribuia bncilor prin credit la acoperirea

Tabel 3.16: Diagnostic financiar patrimonial Indicator Active totale Active imobilizate Stocuri Creane Capital propriu Datorii nebancare mprumuturi si datorii asimilate Cifra de afaceri Patrimoniul net Fond de rulment (FR) Necesarul de fond de rulment (NFR) Trezoreria neta (TN) Viteza de rotaie a NFR= (NFR/CA)*T 1999 99.055 52.809 22.907 14.188 64.827 29.925 3.724 104.097 77.674 13.503 8.057 5.446 2000 123.831 53.620 27.990 24.630 71.622 46.846 11.182 140.219 86.499 20.227 19.053 1.174 2001 2002 234.039 279.550 142.854 143.892 42.204 79.106 35.896 41.162 166.129 187.593 62.769 84.708 8.907 5.357 236.226 334.830 192.438 218.924 26.153 49.103 38.139 57.638 (11.986) (8.535) mil. lei 2003 259.889 131.067 74.366 39.564 166.233 85.655 16.953 331.062 195.769 39.512 51.467 (11.955)

Viteza de rotaie a FR = (FR/CA)*T (zile) 41,6

46,2 24,8 43,5

35,5 51,7

47,0 55,2

38,2 49,8

83

In toata perioada analizata societatea a avut un fond de rulment (capital propriu active imobilizate) pozitiv, acoperindu-si necesarul de finanare a activelor imobilizate din resurse proprii si credite pe termen mediu si lung. Trezoreria negativa din ultimii trei ani, conduce la concluzia ca, acoperirea necesarului de finanare a activitii curente se realizeaz att pe baza resurselor proprii cat si a celor atrase; in ultima perioada a crescut semnificativ ponderea resurselor atrase in finanarea activitii curente, in special prin mprumuturi bancare. ii) Diagnosticul financiar pe baza ratelor de gestiune. Lichiditatea firmei a. Lichiditatea generala = Active curente/ Pasive curente indicatorul se bazeaz pe ipoteza ca stocurile pot fi lichide in orice moment, ceea ce nu corespunde realitii b. Lichiditatea curenta = (Active curente Stocuri)/ Pasive curente c. Lichiditatea imediata = Disponibiliti banesti/ datorii pe termen scurt.
Tabel 3.17: Diagnosticul lichiditii i solvabilitii Indicator 1999 Active curente 42.363 Pasive curente 31.735 Disponibiliti 5.267 Stocuri 22.907 Rata lichiditii generale (= 1,2 1,8) 1.33 Rata lichiditii curente (= 0.65 - 1) 0,61 Rata lichiditii imediate (= 0,15 0,2) 0,17 Capital propriu 64.827 Credite totale 3.726 Active totale 99.055 Datorii totale 29.925 Rata solvabilitii patrimoniale ( > 0,95 30%) Rata solvabilitii generale ( > 1) 3,31 2000 60.232 41.748 7.611 27.990 1.44 0,77 0,18 71.622 11.182 123.831 46.846 0,86 2,64 3,73 2001 89.813 51.836 11.712 42.204 1.73 0,92 0,23 166.129 8.907 234.039 62.769 0,95 3,30 2002 134.582 73.817 14.312 79.106 1.82 0,75 0,19 187.593 5.357 279.550 84.708 0,97 mil. lei 2003 127.957 83.261 14.024 74.366 1.54 0,64 0,17 166.233 16.953 259.889 85.655 0,91 3,03

Din datele prezentate in tabelul 3.17 se poate observa ca lichiditatea firmei a nregistrat niveluri satisfctoare in perioada analizata, indicatorul avnd valori in limitele recomandate de literatura de specialitate.

84

Solvabilitatea firmei nregistreaz niveluri apropiate sau chiar le depete pe cele recomandate de literatura de specialitate.
3.2.4. Analiza rentabilitii

VALOAREA ADAUGATA METODA SOLDURILOR INERMEDIARE DE GESTIUNE Valoarea adugata reprezint diferena intre producia exerciiului si plile efectuate, in afara, pentru realizarea acestuia. Valoarea adugata se redistribuie apoi ctre salariai, ntreprindere, stat (prin diversele taxe si impozite), acionari. Pe baza acestui indicator se pot calcula apoi productivitatea muncii, remunerarea factorului uman, remunerarea macro-economiei, indicatori care prezint modul de distribuire a plusvalorii realizate de unitatea economica. Din analiza datelor prezentate in tabelul 3.18 rezulta: scderea indicatorului valoare adugata, in procente, de la 63% in anul 2001, la 60% in anul 2002, ajungnd la 50% in anul 2003, ceea ce demonstreaz o deteriorare a activitii unitii; scderea productivitii muncii, de la 4292 USD/ salariat in anul 2002 la 2951 USD/ salariat in 2003, ca urmare a scderii produciei si meninerii aproximativ aceluiai numr de angajai, cu o salarizare aproximativ constanta si ca urmare, creterea remunerrii factorului munca si a macroeconomiei, fr fundamentare in producia realizata. METODA PUNCTULUI CRITIC Calculul pragului de rentabilitate Din datele economice rezulta ca societatea comerciala a nregistrat pierdere in anul 2003. Prin calcului pragului de rentabilitate pentru principalele secii de producie si pentru ntreaga companie, ne propunem sa identificam volumul de producie minim necesar a fi realizat si vndut, astfel nct societatea comerciala sa nregistreze profit. Pentru calculul pragului de rentabilitate au fost luat n studiu Secia Pompe de injecie rotative (DPA), folosindu-se urmtorul produs echivalent : Pompa de injecie 3842F020 Costul fix, calculat ca medie lunar aferent perioadei ianuarie-decembrie 2003 este CF = 7.694.295 mii lei/luna

85

Venituri Specificaie
Vnzarea mrfurilor Venituri din prod. vnduta Venituri din prod stocata Alte venituri din exploatare Venituri din prod. de imobilizri Mria comerciala Producia exerciiului

mii lei
2001 11.032 225.195 15.059 4.139 534 1.283 246.210 154.918 0 67.568 2002 20.748 314.084 34.824 4.220 97 3.305 356.530 213.260 0 83.368 2003

Cheltuieli Specificaie
2001 9.748 0 2002

mii lei
2003 0

SOLDURI INTERMEDIARE DE GESTIUNE

mii lei

Specificaie
0 Producia exerciiului

2001 1.283 88% 244.927

2002 3.305 353.225 84%

2003 1.480 328.315 91%

Cheltuieli cu marfa 16.078 vnd 314.984 Cheltuieli cu stocarea

17.443

14.598 Marja comerciala

7.589 3.357 904 1.480 Utiliti 328.315 materiale 165.641 si taxe 0 Cheltuieli cu personalul 11.279 amortizarea
Cheltuieli cu Alte cheltuieli de exploatare -148.951 Cheltuieli financiare serv teri Cheltuieli cu irnobilizri

14.108 55.183 22.002 5.396 81.954 5.519 14.601 14.329 0 8.856

21.433 86.170 35.667 6.858 123.034 19.712 11.719 4.648 0 10.490

27.788 Val adugat 96.784 38.101 7.270 exploatare 147.093 18.289 exploatare 7.885 6.963 Rezultat curent 0 Rezultat brut 0 Rezultatul net
Excedent brut de

154.918 63%

213.260

60%

165.641

50%

Valoarea adugata Subvenii de exploatare Excedent brut de exploatare

67.568 27% 47.448 19%

83.368 51.938

23% 15%

11.279 -14.895

3% -5%

Rezultat din

Rezultat din exploatare Venituri financiare Rez curent Venituri excepionale Rezultat brut

47.448 2.609 35.727 0 35.727 2001 57.319 24.634 5.396 30.030 1.780 19.275 80,02 3.695 33 17,25 1.723

51.938 6.615 53.906 0 53.906 2001 89.935 33.098 6.858 39.957 1.781 25.852 110,96 3.820 38 16,68 1.711

35.727 15% 35.727 15% 26.872 11%

53.906 53.906 43.416

15% 15% 12%

-18.728 -18.728 -18.728

-6% -6% -6%

3.130 -18.728 Cheltuieli excepionale 0 -18.728 Impozit pe profit 2003 107.396 39.698 7.270 46.967 1.782 29.419 86,81 2.626 58 25,23 1.698

Indicator Chelt cu salariile

Chelt imoozi asimilate sal?

Evoluia valorii adugate (% )

80,00% 60,00% 50,00% 40,00% 20,00% 0,00% 2001 2002 2003 63,00%

Tabelul 3.18

Alte impoz ... Total impozite Specificaie Curs mediu USD Productivitatea muncii (mii lei/ angajat) Productivitatea muncii (mii USD/ angajat) Remunerarea factorului munca % Remunerarea macroeconomiei % Nr. mediu angajai

60,00%

Costul variabil pentru produsul reprezentativ (echivalent) este CV = 979.220 lei / unitatea de produs Preul de vnzare mediu ce se estimeaz ca va putea fi practicat n anul 2004 este P = 5.440.000 lei / unitatea de produs Calculul pragului de rentabilitate : Pentru calculul pragului de rentabilitate am folosit formulele algebrice : n = CF/ (P CV) (buc) i q = CF/ (1- CV / P) (mii lei) n care: n numrul minim de uniti reprezentative (echivalente) ce trebuie fabricate lunar, pentru ca secia sa nu nregistreze pierdere; q volumul minim al vnzrilor, n uniti monetare, ce trebuie realizat lunar, pentru ca secia sa nu nregistreze pierdere; CF cuantumul costurilor fixe lunare nregistrate de secie ; CV - costurile variabile pe unitatea de produs; P preul mediu de vnzare estimat pe unitatea de produs Rezultatele sunt redate n cele ce urmeaz : n = CF/ (P CV) = 7.694.295 / (5.440 979,22)= 1.725 buc/luna q = CF/ (1- CV / P) = 7.694.295 / (1 - 979,22 / 5.440) = 9.384.000 mii lei/luna Fig. 3.1 Pragul de rentabilitate pentru Secia Pompe rotative
12000000
10880000

10000000

9,383,329

9652735

mii lei / luna

8000000 6000000 4000000 2000000 0 0 500 1000

7694295

1725
1500 2000 2500

buc / luna

n concluzie, pentru a acoperi cheltuielile de exploatare care se realizeaz la nivelul seciei, si cheltuielile de regie generala, secia ar trebui sa produc i sa vnd lunar 1725 pompe echivalente n valoare de 9,4 miliarde lei
La nivelul ntregii societi comerciale, lund n calcul media lunara a anului 2003 a

urmtoarelor venituri i cheltuieli: Venituri totale (PT) = 32.400 mil. lei/luna Costuri fixe (CFT) = 26.915 mil. lei/luna Costuri variabile (CVT) = 7.240 mil. lei/luna rezulta un prag de rentabilitate : QT = CFT/(1- CVT/PT) = 26.915/ (1 7.240/32.400) = 34.660 mil. lei/luna Aceasta este producia lunara minima ce ar trebui sa fie realizata pentru ca societatea comerciala sa nu nregistreze pierderi.

3.2.5. Concluzii

Valoarea activului societii a sczut continuu in ultimii ani, ca urmare a gradului redus de nnoire a mijloacelor fixe si a lipsei fondurilor de dezvoltare. Evoluia creanelor a nregistrat o scdere nesemnificativa, datorata in principal scderii cifrei de afaceri. Se remarca o mbuntire a gestiunii stocurilor, in special pentru materii prime si producie in curs. Societatea nregistreaz plai restante ctre furnizori si acionari si si-a achitat in termen datoriile ctre bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale si bugetul local. Din analiza comparativa a duratelor de ncasare a clienilor si a celor de achitare a datoriilor se poate observa ca societatea utilizeaz resurse atrase (furnizori, acionari, stat, ali teri ) in finanarea activitii. Societate utilizeaz credite bancare pe termen scurt si mediu, credite necesare desfurrii activitii si cofinanrii investiiilor necesare meninerii capacitii de producie, creterii calitii produselor si reducerii consumurilor specifice; achitarea acestor credite se realizeaz conform termenelor scadente. Rezultatul exploatrii a avut o evoluie pozitiva pana in anul 2002, firma nregistrnd pentru prima data pierdere in anul 2003. Principalele cheltuieli care nu au fost corelate cu producia realizata sunt cheltuielile salariale si cheltuielile cu lucrri si servicii executate de teri.

88

Rezultatul financiar este influenat de credite bancare contractate de societate, evoluia ratelor de schimb leu/ alte valute . Rentabilitatea globala a nregistrat cretere pana in 2002, pentru ca in 2003 societatea sa funcioneze sub pragul de rentabilitate. Trebuie precizat ca toi indicatorii financiari au suferit modificri negative in anul 2003, ceea ce semnaleaz pericolul ridicat de faliment al firmei. Resursele totale ale companiei sunt prea mari pentru volumul de producie realizat in prezent. Gradul redus de utilizare a capacitilor si nivelul relativ extrem de mare al cheltuielilor indirecte (cu o componenta mare pe costuri fixe) fata de valoarea produciei conduc la necesitatea unei restructurri a resurselor (dotri productive, spatii administrative, fora de munca, etc.). Restructurarea poate viza att schimbarea structurii de producie prin gsirea unor soluii de realizare a unor produse noi care au piaa (creterea gradului de utilizare) , cat si concentrarea produciei actuale in capaciti adecvate si disponibilizarea resurselor neutilizabile (sau utilizarea lor alternativa). n Anexele 1 i 2 sunt prezentate bilanul sintetic i evoluia principalilor indicatori economico-financiari i bilanul economic la 31.12.2003

3.3. Prognoza activitii 2004 - 2008 3.3.1. remize generale

Metoda de evaluare prin capitalizarea fluxurilor financiare actualizate (discounted cashflow - DCF) se bazeaz pe capacitatea activelor ntreprinderii de a genera fluxuri pozitive de numerar care in final, rmn la dispoziia proprietarului. Alegerea metodei este justificata de situaia economico-financiara a ntreprinderii evaluate, de modul de organizare a activitii de producie si de informaiile disponibile. Premizele aplicrii metodei sunt: definirea condiiilor normale de exploatare si funcionarea pe baza tendinelor extrase din rezultatele analizei diagnostic; in funcie de durata de viata rmasa pentru produsele realizate de societate si pe baza estimrilor echipei manageriale din cadrul societii in ceea ce privete perspectivele societii pe urmtorii 5 ani, s-a realizat un scenariu de evoluie a vnzrilor produselor si implicit a rezultatelor financiare; deducerea din profitul net obinut din exploatare a cheltuielilor de investiii (imobilizri sau fond de rulment) necesare susinerii programelor de fabricaie in cele doua scenarii;

89

valoarea rezultata exprima efectul utilizrii acelor elemente de patrimoniu care participa la desfurarea activitii, chiar daca sunt subutilizate, excluznd deci acele imobilizri nenecesare (neoperaionale, disponibile, );

Instabilitatea monedei si dificultile de previzionare a ratei inflaiei au dus la necesitatea exprimrii tuturor indicatorilor in moneda constanta, ce reflecta nivelul de preturi din luna decembrie 2003;

continuitatea activitii societii comerciale fr a lua in considerare restructurri majore; determinarea fluxurilor nete de numerar s-a realizat pentru ntreprinderea neindatorata, respective fr a lua in considerare contractarea de credite pe termen lung si cheltuielile aferente acestora;

3.3.2. Elemente ce stau la baza construirii scenariului

evoluia vnzrilor va fi in declin datorita uzurii morale a produselor aflate in prezent in fabricaie. Scenariul tine seama si de poziia riscanta a societii pe piaa, dependenta de clieni unici pe anumite piee la export, precum si dificultile financiare ale principalilor clieni interni;

armonizarea legislaia din domeniul proteciei mediului cu cea europeana, va impune realizarea de mijloace de transport la nivel EURO 3, situaie in care produsele societii MEFIN SA nu corespund acestor cerine;

vulnerabilitatea pieelor externe, in condiiile in care principalii clieni externi sunt din Pakistan si Iran; anul 2002 in care vnzrile ctre Pakistan au nregistrat o scdere de 35% fata de anul precedent si societatea a nregistrat pentru prima data pierderi a fost considerat un an ale crei rezultate au fost afectate de situaii de excepie; daca aceasta situaie se menine, sau se agraveaz, societatea va ajunge in dificultate financiara mult mai devreme dect anul 2006, cum este previzionat in scenariul de evoluie.

In Anexa 3 sunt prezentate in evoluie pe perioada 2004 2008 vnzrile produselor tradiionale ale SC MEFIN SA Sinaia, conform estimrilor direciei de marketing. Se constata ca evoluia

90

acestor vnzri, att fizic cat si valoric are o tendina defavorabila, estimndu-se o scdere a vnzrilor intre 13% si 15% anual. Previziunea bugetului de venituri si cheltuieli conform datelor din Anexa 4este prezentata in Anexa 5si se bazeaz pe meninerea structurii costurilor directe de producie realizate de societate in perioada anterioara. Metoda se aplica sub rezerva certitudinii informaiilor si estimrilor puse la dispoziie de compartimentele de specialitate si anume: situaiile economico-financiare (bilanuri, contul de profit si pierderi, balanele de verificare pe anii 2001 2003); estimrile privind evoluia cifrei de afaceri, a capacitii de absorbie a pieei si structurii veniturilor pe tipuri de activiti, in perioada previzionat realizata de direcia de marketing a societii comerciale; estimrile privind structura costurilor si a programului de investiii pentru a susine evoluia previzionat a veniturilor societii; amortizarea luata in calcul este estimata la nivelul celei nregistrate in anul 2002, innd cont ca nu se vor realiza investiii majore; costurile salariale se vor diminua datorita reducerii produciei, impunndu-se restructurarea personalului in conformitate cu producia estimata, de la 1908 angajai in 2002 la 1600 in 2003 si progresiv pana la 1000 angajai in 2006;
1. Rata de actualizare

Determinarea ratei de actualizare utilizata in calculele aferente metodei s-a fcut pe baza estimrii riscurilor asociate activitii SC MEFIN SA, a riscului sectorului de activitate in care acioneaz, a riscurilor la nivel macroeconomic, precum si a riscurilor in ce privete posibilitile de realizare a previziunilor celor doua scenarii. Structura factorului de actualizare (a) este urmtoarea: 6% - rata deflatat a dobnzii obligaiunilor de stat 5% - riscul pieei pe care acioneaz societatea, risc mare datorat pieelor externe reprezentate de zona orientului mijlociu;

91

3% - riscul de activitate al SC MEFIN SA exprimat prin ansele de realizare a valorilor previzionate, difereniat pentru cele doua scenarii; Scenariul 2 este considerat mai riscant datorita faptului ca se bazeaz pe produse ce nu au fost nc testate pe piaa

4% - riscul investiional (riscul pe care si-l asuma investitorul, care cuprinde riscul de faliment si riscul de lichiditate) ce este de asemenea mare datorita riscurilor mediului de afaceri autohton si a legislaiei, nc instabila. Rezulta o rata de actualizare de 18%, nivel care indica un risc mediu in ceea ce privete

realizarea scenariului de evoluie.

2. Durata de previziune

Durata de previziune a fost stabilita la 5 ani (2004 2008), fiind vorba de o activitate cu cerere previzibila pe o perioada limitata in viitor. Durata de previziune tine seama, de asemenea, de ciclul normal de investire.
3. Valoarea reziduala

Valoarea reziduala luata in calcul pentru estimarea valorii de randament a societii si implicit a valorii capitalului deinut de acionari este determinata pe baze financiare, pentru cazul in care situaia financiara tinde sa se stabilizeze, chiar la un nivel de profitabilitate redus. Valoarea reziduala ia in considerare continuarea activitii la nivelul de rentabilitate din ultimul an previzionat. Valoarea reziduala se estimeaz prin capitalizarea fluxului financiar net din anul 2007 la o rata egala cu rata de actualizare.
4. Determinarea fluxurilor nete de numerar

Pe baza programului de producie si de vnzri prezentate in Anexa 6 -a realizat bugetul de venituri si cheltuieli si s-au estimat rezultatele financiare (profitul net) pe perioada previzionat (2004 2008). Costurile s-au estimat prin luarea in considerare a structurii costurilor realizate in perioadele anterioare pentru

92

5. Calculul valorii de randament

Determinarea Valorii de randament (Utilizare) a SC MEFIN SA se face prin tehnica actualizrii fluxurilor financiare de numerar conform relaiei:
n

V =

(1 + a )
k k =1

CF

+ Vr

1 (1 + a )n

unde:

CFk - reprezint fluxul financiar total in anul k;

a rata de actualizare; a = 18% n durata previziunii (ani); n=5 Vr valoarea reziduala Relaia reprezint valoarea de randament care se obine prin nsumarea fluxurilor financiare actualizate la care se adaug valoarea reziduala actualizata la nivelul ultimului an al perioadei de previziune. Vr -valoarea reziduala - reprezint capitalizarea fluxului financiar net din anul 2007, la rata de actualizare de 18% VALOAREA DE UTILITATE A CAPITALULUI ACTIONARILOR V = 123.994 mil. lei

93

4. Evaluarea S.C. MEFIN S.A. Sinaia prin metode de evaluare patrimoniale

4.1. Premise generale ale aplicrii metodelor

In conformitate cu standardele internaionale de evaluare referitoare la evalurile de afaceri pentru o reflectare cat mai corecta a realitii economice att in ceea ce privete in concordanta cu rezultatele financiare cat si bilanul contabil se impun unele ajustri corecii ale nregistrrilor contabile. Toate activele si obligaiile (pasivele) vor fi reconsiderate standardul de valoare adecvat. Rezultatele sunt sintetizate in Bilanul economic si dup analiza tuturor elementelor, se obine valoarea capitalului propriu prin deducerea obligaiilor din totalul activelor. Determinarea valorii patrimoniale prin metoda activului net corectat are la baza elemente de bilan ale societii comerciale la data de 31.12.2002 analizate si corectate funcie de Costul
de nlocuire Net bazat pe Valoarea de Utilitate si Valoarea de Piaa, in concordanta cu piaa

actuala in domeniul activelor industriale. Utilizarea metodei are la baza :

Planurile de amplasament al terenurilor; Inventarul mijloacelor fixe; Bilanul si balanele contabile pentru anii 2001, 2002, 2003; Inventarierea la fata locului si analiza tehnica construcii, utilaje si echipamente tehnologice; Estimarea valorii actualizate a acestor active prin aplicarea metodelor de evaluare conform celor trei baze enunate la cap.2 Identificarea elementelor patrimoniale aflate in afara exploatrii (neoperaionale) si determinarea valorii de piaa pentru aceste obiective, funcie de echilibrul dintre cerere si oferta; a activelor imobilizate terenuri,

Verificarea existentei stocurilor materiale cu micare lenta sau deteriorate, a facturilor nencasate si a debitorilor inceri si gradul in care acestea pot fi recuperate; Analiza datoriilor societii si corectarea lor funcie de natura acestora si de scopul evalurii.

94

4.2. Metode de evaluare utilizate

Metoda Costurilor (Costul de nlocuire Net CIN) pentru activele ce contribuie la

valoarea afacerii (ntreprinderii) la un nivel adecvat acestei valori. Pentru cazul de fata, metoda este aplicata tuturor activelor imobilizate ce sunt utilizate in cadrul activitii economice specifice (active operaionale), cu excepia terenurilor cu destinaia curi si construcii. Aplicarea metodei cuprinde determinarea costului de nlocuire brut (CIB sau valoarea de nlocuire) in preturi valabile la sfritul lunii decembrie 2003 si estimarea deprecierii globale innd cont de uzura fizica - datorata exploatrii in perioada trecuta, cat si de deprecierea data de utilitatea acestor active in cadrul activitii economice desfurate de societate (deprecierea economica a respectivelor active). Costul de nlocuire Net pentru activele operaionale este deci corectat funcie de valoarea de utilitate a respectivelor active. CIN (sau valoarea rmasa actualizata) este determinata prin deducerea deprecierii fizice si economice din CIB prin relaia: CIN = CIB x (1- Uzura fizica) x (1-Deprecierea economica). Analiza activelor imobilizate si rezultatele aplicrii metodei bazate pe costuri sunt prezentate in anexele MF. Pentru construcii s-au ntocmit fise tehnice ce cuprind descrierea si evaluarea acestor mijloace.

Metoda Comparaiei Directe

Metoda comparaiilor de piaa metoda directa, ce se aplica activelor ce se tranzacioneaz pe piaa si la care se cunosc preturi de valorificare sau pentru activele ce nu au piaa prin determinarea valorii de casare (valorificare prin dezmembrare). Terenurile cu destinaie curi si construcii, precum si activele neoperaionale (ce nu mai sunt utilizate in activitatea de baza) sunt evaluate exclusiv prin aceasta metoda. Datorita dezechilibrului intre cerere si oferta pentru activele din domeniul construciei de maini, pentru activele operaionale metoda este valabila numai atunci cnd potenialul de profitabilitate este redus si prin vnzarea la lichidare se obine o valoare superioara valorii de utilitate.

95

Metoda Fluxurilor Financiare Actualizate

Corelarea valorii activelor operaionale estimate pe baza costurilor cu valoarea de utilitate se poate realiza dup aplicarea metodelor de evaluare bazate pe venituri, respectiv metoda fluxurilor financiare actualizate prezentat in capitolul urmtor. La stabilirea utilitii bunurilor s-a avut in vedere posibilitatea ca in exerciiile financiare viitoare, pentru imobilizrile corporale respective sa existe o ncrcare corespunztoare cu comenzi si contracte, astfel nct prin vnzarea produciei realizate sa se asigure recuperarea plusului de amortizare generat de reevaluare.
Anexa 7 rezint centralizat si analitic (pe fiecare poziie a mijloacelor fixe) estimarea

valorilor pentru construciile, utilajele si echipamentele din patrimonial societii prin aplicarea metodei costurilor.

4.2.1. Corecii bilaniere

Pentru determinarea activului net corectat (ANC) s-au folosit tehnici specifice, adecvate naturii bilaniere analizate. Coreciile care au fost aplicate valorilor din bilan sunt structurate pe capitole si posturi bilaniere si cuprind principalele active ce intra in componenta patrimoniului societii, sau se intenioneaz a fi cuprinse in patrimoniu. Coreciile estimate prin aceasta abordare sunt prezentate in BILANUL ECONOMIC (partea de ACTIV) din Anexa 8 Astfel: a. Imobilizri Necorporale Valoarea evideniata a acestui capitol bilanier are o pondere nesemnificativa in totalul activelor; elementele intangibile reprezint licene de programe soft achiziionate in ultima perioada. Nu s-au fcut corecii. Menionam ca brevetele deinute de societate nu au corespondent valoric in randamentul activitii (valoarea de randament este mai mica dect cea patrimoniala). b. Imobilizri corporale Valoarea evideniata in contabilitate reprezint cca. 49% din totalul activelor, valorile nregistrate fiind conform H.G. 403/2000 sau a costurilor istorice de achiziie - pentru cele achiziionate in cursul anilor 2001, 2002 si in

96

consecina, asupra elementelor patrimoniale respective s-au realizat analize si corecii valorice pentru fiecare post bilanier.

4.2.2. Evaluarea terenurilor

Terenurile ce aparin SC MEFIN SA Sinaia au suprafaa totala de 104.003,94 m.p. din care, 21.725 m.p. au fost revendicai de Consiliul Local Sinaia. In proprietatea societii comerciale ntlnim doua categorii de terenuri: Terenuri in exploatare, la a cror evaluare s-a inut cont de faptul ca acestea contribuie la

desfurarea activitii si deci, in aceasta perioada valoarea lor este diferita fata de valoarea de piaa. S-a avut in vedere pe lng valoare de piaa a terenurilor in zonele respective faptul ca ele vor fi imobilizate nc un numr de ani egal cu durata de viata rmasa a obiectivului. Terenuri in exces s-au evaluat la valoarea de piaa utiliznd procedura comparaiei directe,

pe baza datelor comparabile existente. Valoarea contabila a terenurilor este de 17.335.307 mii lei, pentru 12 amplasamente. Analiza pieei specifice indica faptul ca pentru terenuri situate in zona Oraului Sinaia preturile sunt situate intre 12 si 30 USD/ mp. Aceste valori sunt valabile pentru terenuri libere, cu destinaie rezideniala sau pentru construcii comerciale. Terenurile tranzacionate in aceasta zona sunt de regula de dimensiuni reduse, sub 1000 mp. Nu se cunosc tranzacii realizate pentru terenuri de dimensiuni mari si cu destinaie industriala, fapt pentru care comparaiile directe sunt dificil de realizat. Terenuri de dimensiuni mari si cu destinaie industriala tranzacionate in alte localitati (de regula municipii cu activitate industriala mai intensa) sunt cuprinse intre 5 10 USD/ mp in Bucureti (soseaua de centura) 3-5 USD/mp in municipiul Ploieti, sau sub 3 USD/mp in localitatile mai mici. La preul de 3 5 USD/mp sunt cotate si terenurile cu destinaii industriale cu suprafee mari, constituite prin scoaterea din circuitul agricol a unor suprafee cu amplasament favorabil si cu rentabilitate agricola redusa, sau prin recuperarea unor terenuri neutilizabile prin lucrari de amenajare (cazul amplasamentelor MEFIN pe malul rului Prahova).

97

In aceste condiii, evaluatorul a estimat valoarea de piaa a terenurilor din patrimonial SC MEFIN SA Sinaia in principal funcie de amplasamentul acestora, de posibilitile de utilizare alternativa, dar si in corelare cu preturile terenurilor in zona, ce sunt mai ridicate dect in cazul unor localitati de aceeai mrime datorita interesului turistic. Estimarea valorilor unitare si totale pentru fiecare amplasament in parte este data in Anexa 9 aracteristicile luate in considerare fiind: 1. Amplasament rezervoare de apa teren izolat in pdure, zona greu accesibila fr utilizare alternativa. Valoare unitara estimata, 1USD/mp. 2. Amplasament staie tratare apa zona izolata pe malul rului, teren supus eroziunii apelor. Valoare estimata 3 USD/mp. 3. Pavilion Tehnico Administrativ teren situat intre DN1 si soseau de centura, zona de trafic intens, in apropierea caii ferate si a terenurilor cu destinaie industriala ale MEFIN. Utilizarea actuala cldire de birouri - cea mai buna utilizare. Valoare unitara estimata 15 USD/ mp. 4. Sector C teren cu destinaie industriala amplasat intre DN1 si rul Prahova, cu cca. 5 8 m sub nivelul oselei, zona inundabila, protejata de amenajri ale malurilor cursului de apa. Valoare unitara estimata 5 USD/ m.p. 5. Club Muncitoresc teren cu destinaie sociala si de agrement in zona semicentrala a oraului. Valoare unitara estimata 20 USD/ mp. 6. Sector A nord teren cu destinaie industriala, amplasat intre rul Prahova si calea ferata, in partea de nord a platformei industriale MEFIN. Accesul se face prin intermediul unui pod peste soseaua de centura si peste linia ferata, pod ce aparine societii. Malurile rului Prahova au fost amenajate cu ziduri de sprijin. Terenul nu poate avea utilizare rezideniala sau comerciala. Valoarea unitara estimata 5 USD/mp. 7. Sector A sud teren cu destinaie industriala si administrativa amplasat intre rul Prahova si DN1. Accesul se face direct din sosea. Zona este slab dezvoltata din punct de vedere comercial si turistic, terenul poate avea si utilizare alternativa (rezideniala) dar forma terenului este neregulata si nu permite o utilizare eficienta. Terenul este protejat cu ziduri de sprijin pe malul Prahovei. Valoarea unitara estimata 6 USD/ mp. 8. Sector B teren cu destinaie industriala amplasat pe malul stng al rului Prahova, intre cursul de apa si calea ferata. Accesul se face prin intermediul sectorului A sud, prin

98

intermediul unui pod peste rul Prahova. Malurile rului Prahova sunt protejate cu ziduri de sprijin. Terenul nu poate avea utilizare rezideniala sau comerciala. Valoarea unitara estimata 5 USD/ mp. Valoarea estimata pentru terenurile aflate in patrimonial societii la luna decembrie 2003 este de 15.374.234 mii lei respectiv 514 mii USD la un curs de 32.595 lei/ USD, rezultnd o corecie negativa de 1.961.073 mii lei.

4.2.3. Evaluarea mijloacelor fixe

Baza evalurii a constituit-o valoare reevaluata a mijloacelor fixe la data de 31.12.2001 si nregistrate in contabilitatea S.C. MEFIN S.A. Sinaia. In baza prevederilor H.G. 403/ 2000, s-a procedat la reevaluarea mijloacelor fixe pe baza actualizrii valorilor de intrare cu indicii de inflaie comunicai de CNS pentru anii 2001 si 2002 si corelarea cu utilitatea bunurilor si valoarea de piaa a acestora. Pentru aceste active imobilizate s-au aplicat toate cele trei metode pentru a se putea determina Valoarea recuperabila; Astfel:

A) METODA COSTURILOR - Costul de nlocuire Net

Evaluarea mijloacelor fixe Construcii: Metoda care a fost utilizata pentru evaluarea construciilor existente in evidentele contabile ale societii la data de 31.12.2001, a fost metoda valorii de nlocuire, conform Metodologiei MLPAT indicativ GV 001/0 95, ordin 32N/ 16.10.1995, conform Cataloagelor de reevaluare editate de Comisia Centrala pentru inventarierea si reevaluarea mijloacelor fixe in anul 1964. Actualizarea la nivelul de preturi valabile la 31.12.2001, s-a realizat prin aplicarea indicilor medii de actualizare elaborai de Corpul Experilor Contabili si publicai in Expertiza Tehnica nr. 60. Metodologia a avut urmtoarea derulare:

99

Determinarea Costului de nlocuire Brut (Valoarea de nlocuire) CIB;

CIB 2001 = Vu x Ad x K (mii lei) Unde: Vu = valoare unitara in lei/ mp. (conf. Cataloagelor de reevaluare) Ad = suprafaa desfurata in mp K = coeficient de actualizare de la nivelul 01.01.1965 la 31.12.2001. Pentru determinarea gradului de uzura fizica s-a inut seama de recomandrile INCERC privind coeficienii de uzura fizica normala la Construcii, aprobai prin MLPAT cu Avizul nr.67/ 23.08.1999. Pentru determinarea costului de nlocuire brut la nivelul anului 2003, a fost folosita urmtoarea metodologie: CIB 2003 = CIB 2001 K2 (mii lei) K2 = coeficient de actualizare pentru perioada 31.12.2001 31.12.2003 Pentru determinarea deprecierii datorate utilizrii activelor s-a luat in considerare faptul ca, utilizarea capacitilor de producie la nivelul anului 2003 a fost de cca. 28,6%, procent difereniat pe cele 3 secii principale de producie, respectiv cca. 24% la secia de pompe in linie si pompe de alimentare, iar la pompe rotative si elemente de precizie utilizarea creste la cca. 45%.

Estimarea Costului de nlocuire Net CIN:

CIN 2003 = CIB2003 x (1- Uz.fiz %) x (1- Dep.ec. %)

Evaluarea mijloacelor fixe

Maini, Utilaje, Mijloace de transport, Mobilier si inventar gospodresc

100

Echipamentele de lucru, respective mijloacele fixe care aparin grupelor de clasificare 2 6, au fost identificate pe teren in prezenta reprezentantului societii. Identificarea s-a efectuat conform listelor de mijloace fixe puse la dispoziie de beneficiarul lucrrii, verificndu-se existenta acestora prin sondaj si analiznd starea tehnica si funcionala, respectiv durata rmasa de exploatare (DUR) in ani. Pentru mijloacele fixe operaionale, pentru evaluare a fost folosita metoda costului de nlocuire net, iar ca modaliti de evaluare a valorii de nlocuire au fost folosite Metoda identificrii identificarea preului de livrare la productor si estimarea cheltuielilor de transport, montaj si punere in funciune si Metoda indiceala actualizarea valorilor de nregistrare contabila la data punerii in funciune pe baza indicelui de evoluie al preturilor. Pentru mijloacele fixe aflate in afara exploatrii s-au estimat, in funcie de informaiile deinute: valoarea de piaa s-a inut seama de posibilitile de valorificare pe piaa secundara a cestor bunuri; valoarea de lichidare sau valoarea de utilizare alternativa, pentru utilajele cu un grad sporit de universalitate si pentru care exista suficienta cerere pe piaa. Pentru a stabili Costul de nlocuire Brut (CIB) s-a luat in considerare preul de achiziie fr TVA pe baza informaiilor de la societile care produc sau comercializeaz astfel de mijloace fixe. La utilajele pentru care nu mai sunt disponibile informaii de pre, in general cele ce nu mai sunt fabricate cu aceleai caracteristici, costul brut de nlocuire s-a stabilit prin asimilarea cu utilaje de acelai tip sau s-au folosit indicii medii de cretere a preturilor publicai in buletinele statistice de preturi. Pentru stabilirea Costului de nlocuire net (CIN) s-a estimat uzura fizica in funcie de vechimea si starea efectiva a utilajelor, iar deprecierea economica s-a apreciat ca si in cazul construciilor, in funcie de utilizarea capacitilor de producie. Menionam ca pentru anumite utilaje la care s-au constatat utilizri mai intense dect media s-au redus deprecierile economice.

101

B) METODA COMPARATIILOR Metoda este destinata estimrii preului net de vnzare si a fost aplicata in principal acelor mijloace fixe ca pot fi tranzacionate pe piaa si pentru care exista informaii privind preturile de ofertare maini unelte universale, aparate, birotica Mare parte din mijloacele fixe existente in patrimonial societii sunt specifice domeniului de activitate si se vnd foarte greu pe piaa secundara de utilaje datorita cererii reduse. Analiza pieei specifice indica un dezechilibru important in sensul ca, reducerea activitii din industria constructoare de maini a fcut ca oferta de utilaje second-hand sa fie foarte mare, iar cererea aproape inexistenta. Multe din echipamentele specializate din patrimoniul societii nu vor putea fi valorificate dect prin dezmembrare si recuperare a subansamblelor sau materialelor metalice. Preul net de vnzare a fost determinat in multe situaii ca procent din Costul de nlocuire Brut, datorita faptului ca, din analiza pieei a rezultat un nivel de valorificare de maxim 5 10% din aceasta valoare. Pentru mijloacele fixe operaionale, preul net de vnzare nu are mare relevanta pentru ca valoarea de utilizare este superioara pentru mare parte din acestea, dar pentru cele neoperaionale s-a analizat fiecare poziie in parte pentru determinarea valorilor la care acestea pot fi valorificate pe piaa. In cazul construciilor industriale, si mai ales a construciilor speciale, preul net de vnzare nu este relevant, aceste construcii speciale dau valoare ansamblului unitii, iar in cazul ncetrii activitii sunt foarte rar vndute. De asemenea, cldirile cu destinaii speciale turnatorie, acoperiri metalice, sau cele foarte vechi se vnd cu mare greutate si la preturi reduse fata de costurile de nlocuire. In Tabelul centralizator sunt date valori pentru fiecare grupa de mijloace fixe, analiza acestora punnd in evidenta urmtoarele elemente : Valoare de utilizare a mijloacelor fixe este de 105.578 mil. lei, cca. 3.150 mii USD. Valoarea este destul de redusa fata de costul de nlocuire de cca. 34.644 mii USD si se explica prin faptul ca majoritatea echipamentelor sunt vechi si uzate fizic si moral, iar gradul de utilizare a capacitilor de producie este redus. Coreciile la valorile contabile se fac in funcie de valoarea de utilizare (a se vedea bilanul economic din Anexa 7);

102

Corecia totala fata de valoarea contabila a mijloacelor fixe este de 21.970 mil. lei, ceea ce reprezint o descretere cu 15 %. Daca se tine seama ca aceste active au fost reevaluate conform HG 403/2000 la nivelul de preturi de la 31.12.2001 se constata ca aceasta corecie a fost influenata att de inflaia medie din anii 2002 2003, de amortizrile nregistrate in cei doi ani, dar si de scderea importanta a capacitii de producie din anul 2003.

Imobilizri in curs si imobilizrile necorporale au fost luate in considerare la valoarea nominala, nu au suferit corecii. Societatea nu are imobilizri financiare.

Evaluarea Activele Circulante: Evaluarea stocurilor: avnd in vedere ultimele masuri ntreprinse in managementul

stocurilor (valorificare prin vnzare sau casare unor stocuri de materii prime / marfuri/ produse inutilizabile, fr micare sau cu micare lenta) se considera ca nregistrrile contabile reflecta valoarea reala a valorii stocurilor la categoriile: materii prime si materiale se utilizeaz metoda FIFO; producie neterminat se nregistreaz la costul de producie; mrfuri

Singura categorie la care se impun corecii sunt produsele finite care sunt nregistrate la costul de producie. Avnd in vedere existenta unor stocuri nevandabile constituite in perioada 1994 - 1998, pentru care nu mai exista cerere si care prezint si uzura fizica accentuata, acest post bilanier se corecteaz in minus cu valoarea de 4.945.952 mii lei.
Evaluare creanelor:

In evaluarea creanelor s-a inut cont de vechimea acestora si probabilitatea de ncasare a creanelor mai vechi de 6 luni. Pentru creane vechi, in funcie de probabilitatea de ncasare, acestea au fost discontate cu valori intre 25 100%. O categorie aparte o reprezint creanele in litigiu cca. 12.5 mld lei, pentru care se estimeaz ncasarea a aprox. 35% .

103

Societatea a nregistrat in contul 491 provizioane pentru deprecierea creanelor suma de 5.374 mil. lei Corecia totala fata de valoarea contabila a creanelor este de + 2.435 mil. lei.
Evaluare datoriilor:

Societatea comerciala nu a constituit provizioane pentru cheltuielile privind protecia mediului, cheltuieli legate de conformarea la condiiile impuse de legislaia de mediu si cuprinse in programul de conformare ntocmit de autoritatea competenta. Trebuie remarcat faptul ca, ndeplinirea programelor de masuri este ntrziata, datorita lipsei fondurilor necesare. Valorile actualizate ale programelor respective, conduc la cifra de 22.606 mil. lei, suma cu care se corecteaz postul bilanier provizioane. Au fost analizate datoriile societii comerciale, att pe termen scurt cat si pe termen lung si asupra acestui post bilanier nu se fac corecii. Pe baza Bilanului Economic se obine
Valoarea totala ACTIV NET CORECTAT: ANCC = 125.708 mil. lei, respectiv 3.752 mii USD

104