SEMESTRUL al II-lea

ETAPA DEZBATERILOR FAZA ORAL GENERALITI Exist o activitate a instanei prealabil edinei publice, care se manifest prin atribuiile grefierului desemnat acesta verific procedurile legate de termenul de judecat i ntocmete o list a cauzelor, list care va trebui afiat la ua instanei cu cel puin 1 or naintea edinei de judecat. n practic aceste liste sunt stabilite cum mult nainte. n ntocmirea acestei liste, Regulamentul de ordine interioar prevede c se va da ntietate cauzelor n care sunt arestai. Dac nu sunt astfel de situaii, urmtorul criteriu de trecere pe list este urgena, vechimea etc. Regulamentul de ordine interioar prevede i posibilitatea stabilirii unui interval orar, acest lucru ns nu prea se regsete n instanele din Bucureti. n ceea ce privete edina de judecat, trebuie subliniat rolul preedintelui de complet (mai ales n cadrul unui complet format din 2 sau 3 judectori). Acesta este cel care deschide edina de judecat, el o suspend cnd consider de cuviin (nu exist o regul care s impun cnd i cum s dispun suspendarea), tot el ridic judecat. Mai are i rolul de a veghea asupra poliiei edinei de judecat : se verific ca n sal s nu fie minori, ndeprteaz persoanele turbulente etc. n msura n care persoana ndeprtat din sal nu are reprezentant n sal, dup edin va fi chemat ca s i se explice ce s-a petrecut n absena sa. Preedintele completului este cel care adreseaz ntrebri prilor, martorilor, experilor, reprezentanilor prilor. Ceilali membrii ai completului pun ntrebri prin intermediul preedintelui completului. Dac o parte dorete s pun ntrebri unui martor, trebuie s se adreseze preedintelui de complet, sau dac se ncuviineaz ntrebarea direct, poate s i adresesez ntrebarea personal. n ceea ce privete rolul preedintelui trebuie menionat c acesta trebuie s aib pe parcursul procesului un rol activ. Preedintele de complet este obligat s struiasc pentru rezolvarea amiabil a procesului, dac este posibil. Obligaia de a aminti prilor c exist la dispoziie i procedura medierii. n doctrina mai veche s-au dezvoltat o serie de atribute ale preedintelui de complet : atenia, moderaia, ngduina, urbanitatea, obiectivitatea, neprtinirea, fermitatea, exactitatea i discreia. ngduina s aib nelegere fa de percepia pe care o au diferitele persoane asupra fenomenului justiiei. Urbanitatea - nsuirea firilor alese manifestarea necontestat a culturii i a limbajului.

Desfurarea edinelor de judecat. edinele de judecat sunt publice, iar excepia trebuie prevzut expres. Totui instana poate s dispun ntr-o cauz edin secret, dac dezbaterea public ar vtma ordinea sau moralitatea public sau pe pri. edina secret presupune participarea prilor, alte 2 persoane alese de ele i reprezentanii prilor. Atunci cnd dezbatarea nu este public totui hotrrea se pronun n edin public . n NCPC acest regul a publicitii va fi estompat. Partea de cercetare juddectoreasc administrarea probelor se va face n camera de consiliu. Punerea de concluzii asupra fondului se va face n edin public. Acest prevedere de separare a celor dou faze : cercetarea judectoreasc i punerea de concluzii, va fi amnat deoarece nu exisit spaii pentru aceste camere de consiliu. Cum se desfoar edina? n primul rnd se strig cauzele care sufer amnare . Legea vorbete de cauze care se amn, iar Regulamentul spune de cauzele care se amn fr discuie. Lipsa de procedur intr ntre cauzele de amnare fr discuie (citarea nelegal refacerea procedurii de citare i n acest sens amnarea judecii). Imposibilitatea de a formula aprarea. Aceste amnri se pot lua chiar i n prezena unui singur judector chiar dac completul este compus din mai muli judectori. Att CPC ct i Regulamentul prevd c ordinea listei de strigare a cauzelor poate suferi modificri. Regulament : la cererea prilor se poate lsa cauza la urm fixnd o or la care cauza va fi strigat din nou. CPC n art. 125 alin. 3 prile pot cere schimbarea rndului dac cei avnd cauze naintea lor nu se mpotrivesc. Regulamentul nu prevede nimic n acest sens. Cele dou texte au n vedere ipoteze diferite. Astfel aducerea mai n fa a cauzei este condiionat de acordul celor din cauza aflat mai nainte i care se dorete a fi devansat. Strigarea cauzelor se face de ctre grefier. Ce se ntmpl dac la strigarea cauzei nu se prezint nici o persoan. Regulamentul prevede c dosarul va fi lsat la sfritul edinei cnd se va face o nou strigare. Dac prile se prezint : grefierul va face mai nti prezentarea prilor, obiectul litigiul, starea n care se afl litigiul i un referat al procedurilor de citare. Ulterior grefierul va nmna judectorului dosarul care va decide ce este de fcut judectorul cenzureaz astfel constatrile grefierului. Sunt posibile urmtoarele variante : se amn cauza, se suspend (ca urmare a nelegerii prilor), fie se administreaz probe sau se judec cauza n fond (se pun concluzii finale).

Pentru pstrarea solemnitii edinei prile i ceilali participani se vor adresa instanei numai din picioare. Mai nti se d cuvntul reclamantului, apoi prtului, iar ultimul va fi procurorul dac particip, cu excepia situaiei n care a introdus aciunea. Intervenienii : cel principal va lua cuvntul imediat dup reclamant; cel accesoriu va lua cuvntul dup persoana n favoarea celui care a intervenit. Chematul n judecat are poziia unui intervenient principal. Chematul n garanie ia cuvntul imediat dup partea care l-a chemat n garanie. La artarea titularului dreptului depinde de situaie : prtul iniial este scos din proces sau este pstrat. Prin legea de organizare a instanelor s-a stabilit c edinele se nregistreaz. Momentan funcioneaz cu caracter pilot la anumite instane. Pn la definitivarea sistemului : art. 149 CPC partea poate s solicite ncuviinrii stenografierii dezbaterilor. Dup dezbaterile finale, instana se retrage pentru deliberare urmnd faza deliberrii i a pronunrii hotrrii i a comunicrii ei prilor. Dac instana constat c dup nchiderea dezbaterilor mai sunt de lmurit anumite aspecte se va dispune repunerea cauzei pe rol. Un al doilea caz cazul completelor cu numr par dac cei doi judectori se afl n divergen. Revenirile se vor face cu citarea prilor. Prima zi de nfiare. Art. 134 prevede 2 condiii : prile s fie legal citate (condiie obiectiv), iar cea de-a doua condiie implic un grad de apreciere, adesea subiectiv prile pot pune concuzii. A pune concuzii atunci cnd instana a dat cuvntul asupra probelor. Faptul c nu se pot pune concuzii chiar atunci constituie ndeplinirea condiiei. Este important s existe posibilitatea punerii de concluzii chiar dac ele nu se pun n mod efectiv. Exemplu: Dac la respectivul termen se solicit un nou termen pentru timbrarea aciunii. Termenul acordat nu va constitui prima zi de nfiare, ci acesta va fi chiar termenul la care s-a solicitat termen pentru timbrarea aciunii (nu sunt sigur ?*).

Nu este considerat prima zi de nfiare termenul la care s-a dispus o amnare. Dac la primul termen partea se prezint dar nu are capacitate de exerciiu, aceasta nu poate pune concuzii fr reprezentant, astfel se va amna. Importana determinrii termenului primei zile de nfiare. Nu trebuie confundat prima zi de nfiare cu primul termen de judecat. Prima zi de nfiare este un termen limit pentru reclamant n vederea completrii sau modificrii cererii de chemare n judecat 132 CPC. Tot pn la acest moment reclamantul este n drept s

solicite dovezi noi. Modificarea cererii sau invocarea altor probe dup acest termen d dreptul prtului s invoce decderea, normele sunt de ordine privat constituind o modalitate de protecie a prtului. Sunt i cazuri n care legea declar anumite modificri ale cererii e chemare n judecat ca nefiind modificri, rezultnd c vor putea fie efectuate pn la nchiderea dezbaterilor art. 132 alin. 2 : Cnd se ndreapt greelile materiale din cuprinsul cererii. Cnd reclamantul mrete sau micoreaz ctimea obiectului cererii (nu se modific obiectul cererii, ci numai cuantificarea acestuia). Cnd se cerea valoare obiectului pierdut sau pierit. Cnd se nlocuiete cererea n constatare cu o cerere n realizare sau invers.

Pentru toate aceste patru cazuri : nu este necesar formularea unei cereri scrise, ci instana ia act de acestea n ncheierea de edin. n ceea ce-l privete pe prt : dac ntmpinarea nu este obligatorie , la prima zi de nfiare va trebui s i prezinte poziia cu privire la probe i excepii. De asemenea prima zi de nfiare reprezint termenul limit pn la care se pot formula de ctre prt: cerere de chemare n judecat a altor persoane , chemare n garanie, artarea titularului dreptului, cererea reconvenional. Dac ntmpinarea este obligatorie, i nu a fost formulat , prtul fiind neasistat, la prima zi de nfiare se va pune n vedere prtului s invoce excepiile relative i probele n aprarea sa i toate mijloacele de aprare. Aceast explicare este fcut sub sanciunea decderii. Importan pentru determinarea momentului limit pentru invocarea unor excepii, chiar de ordine public: excepia de necompeten material i teritorial exclusiv. NCPC expresia este nlocuit cu o alta : primul termen la care prile sunt legal citate. Art. 204 echivalentul lui 132 CPC. Tendina este de a scurta procesul. Activitatea ulterioar edinei de judecat. Deosebim dup cum avem de a face cu un proces amnat sau s-a judecat pe fond. n primul caz se va redacta o ncheiere de edin, n al doilea caz nu se mai redacteaz o ncheiere, ci o hotrre (decizie sau sentin), dar n care va exista o parte introductiv care arat cu o ncheiere. Dac se d cuvntul pe fond, dar se amn pronunarea (reprezint o situaie intermediar), se va face o ncheiere de dezbateri

se consemneaz cele petrecute n edina n care au avut loc dezbaterile, iar hotrrea judectoreasc nu va mai avea practicaua, ci se va meniona c dezbaterile au fost consemnate n ncheierea de dezbateri. n aceast situaie nulitatea ncheierii de dezbateri va atrage i nulitatea hotrrii. Dac la edin nu se d cuvntul asupra fondului, ci s-a dat un termen pentru continuare judecii, se va redacta o ncheiere care are natura unui proces verbal : ce s-a discutat, ce s-a dispus etc. Cum se redacteaz ncheierea? n timpul edinei grefierul de edin noteaz ntr-un caiet toate dezbaterile ce au loc n edina respectiv. Pe baza notelor din caiet, grefierul va redacta o ncheiere. Redactarea trebuie s se fac n urmtoarele 3 zile edinei de judecat. ncheierea va fi controlat, verificat i semnat de judector. ncheierile sunt de dou feluri: premergtoare (cele care se ntocmesc cu ocazia amnrii procesului) i finale (cele prin care se finalizeaz proceduri, dar nu fondul). n general proceduri care au caracter vremelnic, dar fr a atinge fondul. Majoritatea ncheierilor au caracter premergtor.

Fora ncheierilor conduce la o alt clasificare : ncherile premergtoare se mpart n : preparatorii i interlocutorii. Cele preparatorii sunt acelea care conin soluii care nu leag instana, care nu oblig la o consecven n legtur soluia, putnduse reveni. Cele interlocutorii leag instana pe tot cursul procesului. Legea ofer o definiie a ncheierilor interlocutorii : art. 268 alin 3 CPC judectorii sunt legai de acele ncheieri care fr a soluiona ntrutotul pricina pregtesc soluionarea ei. Sau ncheieri care stabilesc asupra unor elemente contradictorii ntre pri i care au o nsemntate deosebit n soluionarea pricinii. ncheieri interlocutorii : admiterea n principiu a unei cereri de intervenie, prin care se respinge excepia prescripiei, respingerea excepiei autoritii de lucru judecat, alte excepii ce in de calitatea procesual, capacitatea de exerciiu, actualitatea dreptului. ncheierea prin care se ncuviineaz probele: doctrina i jurisprudena ncheieri preparatorii, deoarece judectorul poate reveni asupra probelor, dac administrarea probatoriului face ca anumite probe s nu mai fie utile. ns acest motivare are legtur cu administrarea probelor. Trebuie s se analizeze sub aspectul legalitii nu al necesitrii, de aceea ncheierea ar trebui s fie interlocutorie. NCPC va folosi noiunea de ncheieri interlocutorii art. 235.

Regimul juridic sub aspectul cilor de atac. Regula este c acestea nu se atac n mod separat ci numai odat cu fondul. Apelul/recursul fcut mpotriva unei hotrri se consider facut i mpotriva ncheierilor. Excepii: anumite ncheieri se poat ataca separat art. 244 1 ncheierea dat pentru suspendare poate fi atacat separat. Recursul se poate face n tot cursul suspendrii pn la repunerea pe rol. Tot o excepie o reprezint i ncheierea prin care instana refuz repunere cauzei pe rol. Art. 282 alin 2 mpotriva ncheierilor premergtoare nu se poate face apel dect odat cu fondul n afar de cazul n care s-a ntrerupt cursul procesului, nu este o suspendare. ncheierile de suspendare i ntrerupere pot fi atacate cu recurs, repsectiv cu apel - numai dac procesul se afl ntr-o stare de judecat care permite o cale de atac. Dac avem o ntrerupere n apel se va ataca cu recurs. NCPC deschide calea recursului mpotriva ncheierilor pronunate n recurs. Nu este un recurs la recurs deoarece msura se ia pentru ntia dat. O alt excepie: ncheierile premergtoare care nu se atac deloc: admiterea cererii de recuzare, admiterea sau respingerea cererii de abinere. n ceea ce privete ncheierile finale ele se atac cu apel/recurs: sechestrul judiciar, asigurtor, ncheierea de asigurare a probelor etc.

EXCEPIILE PROCESUALE Excepiile sunt nite aprri. Aprrile sunt de dou feluri : Care vizeaz fondul (meniuni cu privire la aspectele de fapt i de drept) denumite aprri de fond. Aprri prin care prile fac obieciuni fie cu privire la condiiile de exerciiu ale aciunii, fie cu privire la ntocmirea / regularitatea ntocmirii actelor de procedur.

Excepiile sunt nite aprri care se definesc prin faptul c prile invoc

obieciuni cu privire la dou aspecte : condiiile de exerciiu ale aciunii sau regulariatate actelor de procedur. Rezult astfel o clasificare : Excepiile de fond Excepiile de procedur

n doctrin au fost de-a lungul timpului ncercri de teoretizare a unor mijloace procedurale noi. Unii autori au zis c pe lng excepii exist i fine de neprimire. A fost dezvoltat i teoria inadmisibilitilor mijloace de aprare au carcater peremptoriu , dar nu pun n discuie fondul. Toate acestea au fost ns respinse deoarece ar putea fi ncadrate cu uurin n cele doua categorii mari de excepii. n practic exist i formularea : respinge cererea ca inadmisibil, dar ca efect al unei excepii. Astfel nu avem respingere pentru inadmisibilitate (ca i mijloc procedural) ci datorit invocrii unei excepii procedurale. Definiia excepiei procesuale : acel mijloc procedural prin care se invoc fie vicii privind exerciiu dreptului la aciune, fie vicii de procedur (pot viza forma actului sau aspecte extrinseci actului) i care au ca scop fie respingerea cererii fr analizarea fondului fie nlturarea efectelor unui act juridic cu consecina amnrii cauzei sau refacerii actului. Caracteristici : Reprezint o categorie de aprri , cealalt categorie o reprezint aprrile de fond. Excepiile nu i propun s traneze dreptul dedus judecii. Cel mult se poate discuta dac reclamantul este sau nu persoana care are dreptul sau nu s discute existena sau inexistena dreptului calitatea procesual. Importana deosebirii : instana se pronun asupra excepiilor n dispozitiv, iar asupra aprrilor de fond n considerente; excepiile se soluioneaz naintea fondului; excepia este o specie a aprrilor. Excepiile nu pun n discuie fondul. Obiectul se invoc fie vicii ale exerciiului dreptului la aciune, fie vicii de procedur. Excepiile dei majoritar nu pun capt judecii, cunosc i efectul peremptoriu (stoparea litigiului). Majoritatea provoac o amnare a judecii.

Diferenieri fa de alte instituii :

Aprrile de fond. Momentul invocrii: la excepii exist reguli stricte de invocare, n timp ce aprrile de fond pot fi de regul invocate oricnd, cu excepia celor relative. Sunt situaii n care este mai greu de distins ntre cele dou categorii : cnd se nvoc excepia nulitii actului juridic care st la baza dreptului dedus judecii reclamantul i ntemeiaz preteniile pe un act; prtul i opune excepia nulitii acelui act; C.civ prevede n art. 1247 c partea creiai i se cere executarea contractului poate impune oricnd nulitatea contractului; iar alin. (2) nulitatea absolut (...) poate fi invocat pe cale de aciune sau de excepie n aceast situaie nu vorbim de o excepie procesual folosirea noiunii de excepie nu duce n mod automat la calificarea ca excepie procesual este o aprare de fond, deoarece conduce la respingerea aciunii ca nefondat. n acest situaie dreptul nu exist pentru c se ntemeiaz pe un act nul. Este o excepie de drept material/ o aprare de fond poate fi invocat pn la nchiderea dezbaterilor n prim instan. Excepia de neexecutare a contractului art. 1556 C.civ. nu este o excepie procesual ci o aprare de fond. Exceptio mali processus se invoc n ipoteza n care, n caz de evingere n procesul principal, cel evins nu a chemat n garanie pe cel de la care a cumprat (art. 1705 C.civ.). Discuia este cu privire la vinovia vnztorului o aprare de fond, vnztorul poate dovedi c soarta procesului iniial ar fi fost alta dac ar fi fost chemat n proces. Compensaia legal aprare de fond nu excepie procesual. Incidentele de procedur. Excepia de neconstituionalitate - reprezint o chestiune prejudicial o problem incidental dar, care trebuie judecat de ctre o alt instan/organism din interiorul sau exteriorul sistemului judectoresc. Excepia de nelegalitate a unui act administrativ dac n cursul unui proces (civil, penal sau de constencios) se invoc nelegalitatea unui act administrativ incident n cauz, atunci instana va trimite excepia spre soluionare instanei de contencios administrativ, care o va soluiona, ulterior relundu-se procesul, care ntre timp a fost suspendat. Legea de degrevare a instanelor judectorul fondului este i judectorul acestui incident verificat dac a fost scos. Excepia trimiterii preliminare la CJUE - este o chestiune prejudicial nu o excepie. NCPC sesizarea CCJ pentru pronunarea unei hotrri prealabile n dezlegarea unor probleme de drept. O procedur nou introdus prin care se tinde la unificarea jurisprudenei art. 519 NCPC. Decizia CCj va fi obligatorie n toate pricinile. Judecat n fond se va suspenda. In

celelalte procese avnd obiecte asemntoare , pot fi suspendate. Situaii n care cerere se respinge ca inandmisibil, unii considernd ca reprezint o alt categorie de excepii : excepie de inadmisibilitate: Existena unei aciuni n realizare. Lipsa procedurii prealabile. Se face recurs fr a face apel omisio medio. Cazurile de inadmisibilitate a cererilor de recuzare.

Se poate discuta de inadmisibilitate ca efect dar nu ca mijloc pocesual .

CLASIFICAREA EXCEPIILOR PROCESUALE

Excepii procesuale de fond i de procedur. Excepiile de fond sunt cele care vizeaz viciul sau lipsa unor condiii de exerciiu ale aciunii civile: lipsa interesului, lipsa sau actualitatea dreptului, lipsa capacitii sau a calitii, dar i autoritatea de lucru judecat i prescripia. Cnd legea prevede condiii speciale : nerespectarea principiului subsidiaritii la aciunea n constatare. Excepiile de procedur tind la invocarea unor vicii ce in de forma actului de procedur sau de elemente extrinseci formei actului : competena, nerespectarea termenelor, neplata taxelor de timbru etc. Importana clasificrii : excepiile de fond au de regul caracter peremptoriu (duc la respingerea aciunii); n ceea ce privete excepiile de procedur, de regul tind la amnarea procesului sau refacerea unor acte (efect dilatoiu), dar sunt i excepii care duc la ncetarea procesului : excepia de perimare. Excepiile absolute i excepiile relative. Excepiile absolute sunt cele prin care cel care le invoc vizeaz semnalarea nclcrii unor norme de ordine public. Excepiile relative sunt cele prin care se vizeaz semnalarea nclcrii unor norme de ordine privat. Excepiile absolute pot fi invocate de orice participant la proces i n tot cursul procesului; excepiile relative se

propun astfel : fie prin ntmpinare dac sunt n legtur cu cererea de chemare n judecat, fie la prima zi de nfiare dac ntmpinarea nu este obligatorie, partea nu are aprtor sau dac excepia vizeaz aspecte survenite ulterior. Dac sunt vicii care apar n cursul judecii, excepia relativ se invoc la termenul de judecat urmtor celui la care a intervenit neregularitatea. Excepiile relative nu pot fi invocate de instan din oficiu, ci numai de ctre partea care este interesat. Excepii : exepia de ordine public de necompeten se invoc pn la prima zi de nfiare dar nainte de a ncepe dezbaterile n fond; lipsa capacitii de exerciiu; excepia prescripiei dei este vorba de o excepie care vizeaz dreptul la aciune, fiind o excepie de fond, nu mai are carcater de ordine public, potrivit C.civ. neputnd s mai fie invocat de instan i numai pn la prima zi de nfiare. Restul excepiilor privind exerciiul dreptului la aciune sunt reglementate prin norme de ordine public : lipsa dreptului, interesului, calitii, autoritatea de lucru judecat. Excepii peremptorii i dilatorii. Aceast clasificare este impotant pentru soluia dat. Excepiile de fond au caracter peremptoriu stopeaz procedura. Excepiile de procedur n cea mai mare parte amn cauza, dar exist i excepii. Excepia de necompeten ca regul amn cauza cnd se trimite dosarul instanei competente efect dilatoriu, dar dac este vorba de competena unui alt organ fr activitate jurisdicional, sau este de competena unei instane din alt ar efect peremptoriu. Excepia conexitii i a litispendenei efect dilatoriu. Perimarea excepie peremptorie. Sunt i excepii care au un carater mixt : excepia netimbrrii sau a lipsei taxei de timbru; lipsa capacitii de exerciiu; lipsa dovezii calitii de reprezentant;

MODUL DE SOLUIONARE AL EXCEPIILOR.

Excepiile se soluioneaz naintea soluionrii n fond a cauzei art. 137 CPC. Rmne problema unirii excepiei cu fondul. Acest procedeu este uzitat dar numai cu caracter excepional.

Cnd se poate uni o excepie cu fondul?

Pentru soluionarea acelei administrarea de probe. excepii s fie necesar

Aceste probe s fie comune cu cele necesare pentru dezlegarea fondului, pot fi total sau parial comune. Exempul clasic l reprezint excepia lipsei calitii procesuale active n aciunile reale; dac prescripia curge diferit dup cum cel cruia i se opune creana dup cum a fost de bun sau de rea credin; textul de la art. 137 alin. (2) nu trebuie interpretat n sensul c se unete excepia cu fondul numai atunci cnd este necesar administrarea probelor, ci este necesar ca aceste probe s fie comune cu cele ale fondului. Simpla necesitate a probelor nu determin unirea excepiei cu fondul. Faptul c excepia este unit cu fondul nu implic n mod necesar ca instana s se pronune asupra ei la sfritul procesului. Dac probele pentru excepie sunt mai puine i mai uor de administrat, judectorul se poate pronuna i nainte de pronunarea soluiei pe fond, de asemenea este posibil c excepia s fie peremptorie i s fie de prisos adiministrarea de probe n continuare. Atunci cnd se unete excepia cu fondul nu nseamn c judectorul nu se mai pronun n mod autonom asupra excepiei. Soluia va putea suna n felul urmtor : admite excepia i respinge aciunea. Atunci cnd se unete excepia cu fondul soluia asupra excepiei trebuie s se regseasc n dispozitivul hotrrii.

Ordinea de soluionare a excepiilor cnd se invoc mai multe exccepii n mod concomitent:

Legea nu prevede nicio ordine de soluionare. n ceea ce privete textele de lege : art. 137 alin. (1) : instana se pronun mai nti asupra excepiilor de procedur sau de fond, care ar face de prisos analiza fondului. Acest regul se

aplic i pentru soluionarea excepiilor : se vor soluioa mai nti excepiile care fac de prisos analiza celorlate. Exemplu: necompetena, autoritatea de lucru judecat, incompatibilitatea necompetena face inutil analiza autoritii de lucru judecat, dac judectorul este incompatibil actul va fi nul incompatibilitatea, necompetena, autoritatea de lucru judecat (cine? Unde? Cum?). Stabilirea prioritatea ntre excepia de necompeten i excepia netimbrrii. Aici exist o controvers existnd dou opinii. Prima este excepia de necompete deoarece instana trebuie s fie competent. Urmat de excepia de netimbrare. Punctul de vedere conform cruia netimbrarea este prioritar rezult din prevederea conform creia taxa de timbru de judiciar, stabilirea ei nu era un act de judecat, contestaiile cu privire la cuantum se rezolvau de administraia fiscal. n acest logic opinia era corect. Acest text a fost ns scos din lege. Curtea Constituional a stabilit c taxa de timbru este o activitate de judecat astfel nct punctul de vedere conform cruia netimbrarea este prioritar nu mai este de actualitate, deoarece fiind un act de judecat trebuie s avem o instan competent. Excepia autoritii de lucru judecat, a prescripiei, a conexitii trebuie ca nesoluionarea uneia s aib un efect negativ conexitatea, autoritatea de lucru judecat, prescripia extinctiv(prescirpia face ineficient dreptul la aciune).

Soluiile n caz de admitere

Pentru excepiile peremptorii: Anulare Declararea nulitii Respingere

Stoparea procedurii. Pentru excepiile dilatorii: Anulare i refacerea actului (completare)

Soluii n caz de respingere

Se ponun o ncheiere indiferent de felul excepiei. ncheierea se atac

odat cu fondul. Dac excepiile au fost unite cu fondul, instana se pronun prin hotrrea final i vor putea fi atacate cu apel sau recurs dup caz.

NCPC mparte procesul n dou faze : cercatarea procesului i dezbaterea n fond. Soluionarea excepiilor intr n cercetarea procesului, mai puin n cazul n care excepia este unit cu fondul. NCPC definete excepia : mijlocul prin care n condiiile legii, se invoc fr a pune n discuie fondul procesului (...)- art. 245 NCPC. Modul de invocare : excepiile absolute pot fi invocate n orice stare a procesului, dac nu se prevede altfel. n recurs pot fi invocate numai dac pentru soluionare sunt necesare doar nscrisuri. n recurs nu se admit alte probe dect nscrisurile. n materia recursului : art. 488 NCP motivele de recurs nu pot fi primite dect dac ele nu au putut fi invocate n apel sau n cursul apelului sau dei au fost invocate instana le-a respins sau instana nu s-a pronunat asupra ei. Prile sunt obligate s invoce toate mijloacele de aprare sau excepiile de ndat ce le sunt cunoscute. Textul nu se refer numai la excepiile relative. Prile rspund pentru pagubele produse prin neinvocare. Excepiile absolute vor fi luate n calcul dar partea va fi obligat la daune pentru amnare. Ordinea de soluionare : cele care fac inutil administrarea de probe sau cercetarea. Dac se invoc mai multe excepii, instana determin ordinea de soluionare a acestora tinnd cont de efectele pe care le produc. Se prevede i problema unirii cu fondul : vor fi unite cu administrarea probelor, sugernd posibilitatea pronunrii asupra excepiei nainte de soluionarea pe fond. Excepii individual determinate : n materia litispendenei i conexitate excepia litispendenei poate fi invocat de pri sau instan n orice stare a procesului n faa instanelor de fond. Excepia de conexitate poate fi invocat cel mai trziu la primul termen de judecat la instana ulterior sesizat (acum pn la nchiderea dezbaterilor). Acum excepia de conexitate poate fi opus i admis dac instanele sunt de acelai grad, n noul cod nu mai este acest condie. Soluia trebuie corelat cu regulile din materia competenei instana mai nalt n grad.

PROBELE REGIMUL PROBELOR IN PROCESUL CIVIL Art. 26 NCPC se prevede ca legea care reglementeaza conditiile de admisibilitate si puterea doveditoare a probelor este fie cea de la data intrarii in vigoare, la data procducerii, dupa caz, a savarsirii faptelor care fac obiectul probatiunii. Ain. 2 este cel generator de dificultati si anume: "Administrarea probelor se face potrivit legii in vigoare la data administrarii lor de unde si ideea ca dupa intrarea in vigoare a NCPC, administrarea probelor chiar si pt procesele anterioare ar trebui sa se faca dupa regulile din NCPC ceea ce inseamna ca sediul materiei ar fi NCPC. Lucrurile nu stau nici pe departe asa. Art. 26 vizeaza o problema de drept temporala, care clarifica conflictul dintre NCPC si legi ce vor surveni lui, adica daca dupa intrarea in vigoare a NCPC vor aparea legi care vor modifica regimul de administrare a probelor, ele se vor aplica de indata, chiar si in cursul procesului deja inceput. CPC mentioneaza acest lucru in dispozitiile de aplicare a legii in timp si acest lucru vizeaza situatiile viitoare. Conflictele dintre cod si legile ulterioare . In ce priveste confictlul dintre cod si legile anterioare, nu CPC este cel care clarifica problema, ci legea de punere in aplicare a NCPC care, spre deosebire de art. 26, are un text destul de categoric, care nu lasa loc de alte interpretari, spunand ca procesele incepute anterior sunt guvernate exclusiv de legea veche, adica de CPC, fara nicio prevedere contrara sau orice alta precizare -> atunci cand vorbim de legea pe care o vom aplica procesele incepute sub CPC, chiar si sub aspectul administrarii probelor, vom aplica CPC si nu NCPC. Nu s-a dorit, sub nicio forma, sa asistam la combinarea CPC cu NCPC. Vom avea in vedere, la curs, CPC. Textele referitoare la probe din CPC au fost abogate de la intrarea in vigoare a NCPC, dar sub imperiul vechiului CPC, ele sunt in vigoare, si se vor aplica tuturor proceselor care au inceput sub imperiul CPC. Dispozitiile CPC au fost abrogate la intrarea in vigoare a NCPC, dar in mare masura, ele se regasesc in NCPC, care le-a preluat. Pe langa acestea, sunt si dispozitii pe care o sa le aplicam din NCPC, si legislatia

speciala (legea privind activitatea de expertiza judiciara sau extra judiciara sau alte dispozitii cu caracter special).

Natura normelor care reglementeaza probele

De regula, probele sunt reglementate sub aspectul admisibilitatii si puterii doveditoare, prin norme dispozitive de la care partile pot deroga. Conventiile asupra probelor, adica conventii prin care partile inteleg sa administreze o proba pe care legea o considera inadmsiibila, sunt, in principiu, valabile. Sunt insa si situatii in care partile nu pot deroga de la regulile probelor, atunci cand acestea sunt dispuse prin norme de ordine publica (interogatoriul in cazul recuzarii; prezumtia puterii de lucru judecat - partile nu pot deroga in acest caz de la astfel de prezumtii; exista si prezumtii absolute care se pot combate, prin marturisirea a insasi partii). In ce priveste insa regulile privind administrarea probelor, derogarea din conventia partilor este exceptionala. Regula este imposibilitatea derogarii. Totusi, sunt si aici posibile unele derogari, prevazute expres de lege (procedura de administrare a probelor de catre avocati - neuzitata, dar exista si in CPC si in NCPC; la numirea expertului). Cu privire la conventia partilor, indiferent ce ar conveni partile, sa reduca sau sa mareasca elementul probator, ramane totusi rolul activ al judecatorului de la art. 129, in cele din urma judecatorul putand sa administreze probe din oficiu, chiar daca partile nu se opun. Conventiile de restrangere a probelor nu sunt opozabile judecatorului. Totusi, nici nu trebuie extrapolat acest drept al judecatorului. Daca judecatorul, in ciuda faptului ca are acest drept, nu va face acest lucru si nu va administra dovezi din oficiu, art, 129 alin. 5 prevede ca partile nu pot invoca, prin caile de atac, aceasta omisiune a instantei -> ele pot beneficia de un rol activ al judectorului, dar nu pot critica in caile de atac faptul ca judecatorul nu a administrat niste probe pe cate ele nu le-au propus, in conditiile legale. SUBIECTUL, OBIECTUL SI SARCINA PROBEI Subiectul. Ar fi judecatorul, pentru ca acesta trebuie lamurit cu privire la faptele sau actele ce fac obiectul probei. Obiectul - Actele sau faptele ce trebuie dovedite. Ca regula, faptele pot fi pozitive sau negative, dar faptele negative nu se pot dovedi decat prin faptele pozitive contrare, iar faptele negative nedeterminate nu sunt admise ca probe. In general, legea nu poate sa fie obiect al probelor, pentru ca se

prezuma ca judecatorul cunoaste legea respectiva, deci nu are de ce sa o probeze. Daca vorbim de legea straina, atunci cand judecatorul roman ar fi chemat sa judece, aceasta poate face obiectul probei, in sensul ca ea va trebui dovedita si in privinta modului de aplicare, inclusiv prin intermediul unor experti in dreptul strain, care sa expuna modul de interpretare a acelor legi. Se procedeaza la fel si in cazul uzantelor sau practicilor intre profesionisti, cre pot fi dovedite fie prin certificate ale asociatiilor acestora, prin regulamente, practici ale arbitrajului intre profesionisti. !!! Nu pot face obiectul probei faptele notorii (cele cunoscute de toata lumea) a nu se face confuzia ca judecatorul ar putea sa-si intemeieze hotararea prin fapte cunoscute de el dar care nu sunt notorii !!!! Nu pot face obiectul probei faptele necontestate de parti. Precizare: proba ar fi inutila, dar cu toate acestea, trebuie mentionat ca, atunci cand judecatorul are suspiciuni ca partile ar dori sa fraudeze un text de lege, va putea sa administreze probe, inclusiv cu privire la faptele necontestate de parti. Sarcina probei. Aici lucrurile, sunt in principiu, cunoscute, sarcina revenind celui care reclama un fapt sau un act, de obicei, regula este ca reclamantul, insa afirmatia trebuia luata intr un context mai larg, in sensul ca daca paratul formuleaza o cerere reconventionala, paratul devine reclamant, daca paratul invoca o exceptie, el nu devine reclamant, dar va fi cel care va trebui sa faca arcina probei in dovedirea acelei exceptii. Exceptia (relativa/partiala) de la regula sarcinii probei care cade asupra reclamantului o constituie, in general, existenta unei prezumtii legale, atunci cand in realitatea instanta considera ca fiind dovedite anumite fapte, care au numei legatura cu un fapt conex. Exista un fapt conex care nu trebuie in general dovedit ssu care este dovedit deja, de unde legea extrage conclucia ca si un alt fapt, conex acestuia, ar fi dovedit, desi el, in sine, nu este (regimul legal al bunurilor comune - daca bunul s a dovedit in timpul casatoriei si nu exista conventie matrimoniala, se prezuma ca este bun comun, pana la proba contrara). El e absolvit de dovada caracterului de bun comun, dar el va trebui sa dovedeasa ca a fost dobandit in timpul casatoriei - exceptie partiala, el nu va fi absolvit de orice dovada. Art. 420 C.Civ. - rasturnare a sarcinii probei - cel care s-a declarat tata va trebui sa faca dovada faptului ca el este, intradevar tatal copilului - textul vizeaza ipoteza in care o persoana se declara tata al copilului, in vederea obtinerii unor foloase financiare, pe care ceilalti le elimina. In materia litigiilor de munca, sarcina probei revine angajatorului - iar o rastunare a sarcinii probei.

REGULI COMUNE IN CE PRIVESTE ADMISIBILITATEA, INCUVIINTAREA

SI ADMINISTRAREA PROBELOR Conditiile de admisibilitate a probei Sunt cuprinse in doctrina si jurisprudenta urmatoarele conditii: 1. Proba sa fie legala 2. Proba sa fie credibila 3. Proba sa fie pertinenta, adica sa aiba legatura cu pricina 4. Proba sa fie concludenta, adica nu numai sa aiba legatura cu pricina, ci prin administrarea ei, sa contina aptitudinea de a dovedi faptele puse in discutie. Pot fi si probe care sunt pertinente dar, fie ca s-ar dovedi, fie ca nu s-ar dovedi obiectul respectivei probe, pricina ar ramane la fel de solutionata sau nesolutionata ca inainte. De multe ori, concludenta trebuie raportata la obiectul pricinii. Probele neconcludente dar pertinente pot fi incuviintate, numai in cazul in care exista o primejdie ca ele ar putea sa se piarda ulterior, astfel incat instanta decide incuviintarea lor in vederea conservarii utilizarii lor viitoare. In ce priveste propunerea probei, reclamantul poate propune probe prin cererea de chemare in judecata - art. 112 pct. 5. Tot reclamantul poate, potrivit art. 132 sa propuna noi dovezi si la prima zi de infatisare. Aici, aceste noi dovezi vizeaza exclusiv ip in care reckamantul a indicat anumite probe, dar in functie de intimpainarea depusa de parat, constata ca sunt insuficiente si propune altele, nu cand cere pt intaia data probe la prima zi de infatisare. In ce-l priveste pe parat, acesta va putea sa propuna probe numai odata cu intampinarea, iar daca aceasta nu este obligtorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare, totusi, in cazul paratului, exista si o prevedere speciala in art. 118 care spune ca daca paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat si nu a depus intampinare, presedintele completului ii va pune in vedere ca la prima zi de infatisare sa...". Daca partile nu au invocat in aceste termene, atunci ele sunt decazute din dreptul de a mai solicita probe, iar cand o parte este decazuta din dr de a mai solicita probe, art. 171 prevede ca ea va putea totusi sa se apere, discutand in fapt si in drept temeinicia sustinerii si a dovezilor partii potrivnice - are dreptul sa si dea cu parerea daca probele solicitate de partea adversa sunt sau nu admisibile. Totusi, desi se fixeaza niste limite destul de exacte in ce priveste propunerea probelor, exista art. 138 care permite, in mod exceptional partilor, sa solicite probe si peste termenele legale: "dovezile care nu au fost cerute in conditiile...". Indica 3 cazuri: - cand nevoia dovezi ar reiesi din dezbateri si partea sa nu fi prevazut ca ea ar

putea sa devina necesara - cand administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii - cand dovada nu a fost ceruta in conditiile legii din nestiinta.... . Acest punct intra intr-un conflict cu art. 118 alin. 2 pentru ca instanta i-a pus in vedere, la prima zi de infatisare, sa indice dovezile, oricat de nestiutoare ar fi partea. Daca proba este ceruta in aceste conditii extraordinare, dupa ce s-a depasit prima zi de infatisare, mai putin in cazul de la pct. 3, cand pricina nu suferea amanare, partea adversa are dreptul la contraproba, exclusiv pe acelasi aspect. Ca regula, proba si contraproba vor fi solicitate in aceeasi sedinta, daca partea impotriva careia s-a solicitat o proba nu este prezenta in sedinta respectiva, va putea sa solicite proba contrarie in sedinta urmatoare, iar in caz de impiedicare justificata de reprezentare, la prima zi de infatisare, textul e aplicabil in ipoteza in care se cere o proba intempestiva. In ce priveste actul prin care se incuviinteaza proba, instante se pronunta printro incheiere. Incheierea mentioneaza atat probele incuviintate pentru fiecare parte, cat si faptele ce urmeaza a fi dovedite. Prin urmare, nu e suficienta o incheiere prin care se arata ca s-au incuviintat martori, trebuie aratat asupra caror fapte urmeaza a fi chestionati martorii respectivi. Incheierea se motiveaza. Din punct de vedere al naturii incheierii, ea este tratata in doctrina ca fiind preparatorie, in sensul ca instanta va putea reveni asupra probelor, motivat, daca considera ca ele au devenit inutile, in functie de administrarea altor probe sau de evolutia dosarului. In ce priveste legalitatea probei, incheierea are caracter interlocutoriu. Chiar si preparatorie, incheierea de revenire asupra unei probe trebuie motivata. In ce priveste locul administrarii probelor, acesta este, de regula, locul in care se judeca procesul (principiul nemijlocirii probelor). Totusi, sunt anumite probe care, prin natura lor, nu pot fi administrate in acest loc (cercetarea la fata locului) dar sunt si alte derogari prevazute in mod expres: - ipoteza comisiei rogatorii, atunci cand administrarea probelor urmeaza sa se faca in alta localitate, ea putand fi indeplinita prin delegatie, de catre alta instanta de acelasi grad cu cea care judeca procesul, sau chiar mai mica in grad, daca in localitatea respectiva nu e o instanta de grad egal - partile pot decide ca administrarea acestei probe la instanta delegata sa se faca fara citarea lor - asigurarea de dovezi - atunci cand, in mod atipic, proba nu se administreaza in cursul procesului, ci inainte de a incepe procesul - cazul instantei declarate necompetenta -> toate actele facute la acea instanta sunt nule, dar probele raman castigate cauzei si nu se vor mai readministra decat daca instanta competenta solciita acest lucru, daca nu, le va lua de bune -> se va intemeia pe

niste probe care nu s-au administrat in mod nemijlocit - perimarea - presupune, practic, desfiintarea tuturor efectelor unui proces, ca urmare a faptului ca a ramas o perioada lunga de timp in nelucrare. In ipoteza in care o cerere se perima, o noua cerere poate fi introdusa si in noua cerere se pot introduce dovezile administrate in prima faza. S-a decis in practica ca instanta nu se poate baza pe declaratia unor martori luata in cadrul altui proces penal, chiar daca ea are legatura cu cauza civila. Ei vor fi audiati in fata instantei civile.

Asigurarea dovezilor

Exista si o procedura - asigurarea dovezilor - in care probele pot fi administrate chiar inainte de inceperea procesului. In realitate, aceasta procedura cu caracter exceptional permite ca anumite probe sa fie administrate chiar si inainte de declansarea unui litigiu, sau dupa declansarea unui litigiu, dar inainte ca el sa ajunga in faza administrarii probelor, atunci cand exista o primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor. Ipoteze: - situatia plecarii in strainatate a unui martor, si in cazul in care comisia rogatorie ar fi greu de constituit - situatia bolii grave a unui martor - situatia unor lucruri a caror stare este pe cale sa se schimbe (in materia constructiilor)

Inca de la inceput, exista o dualitate a asigurarii de dovezi:

1. se pot cere inainte de inceperea procesului - cerere de asigurare de dovezi pe cale principala 2. in cursul procesului, inainte de faza necesara administrarii probelor - pe cale incidentala

Aceasta distinctie are logica in ceea ce priveste competenta. La 1, competenta

materiala apartine judecatoriei, indiferent de competent pe fond. Dpdv teritorial, este judecatoria in circumsctiptia careia se afla proba ('martor, obiect). In cazul 2, competenta va fi in cazul instantei investita cu judecarea pricinii in fond. Conditiile de admisibilitate

Trebuie sa se dovedeasca primejdia de intarziere, adica faptul ca proba ar urma sa dispara in viitor sau sa fie greu de administrat, si trebuie sa se dovedeasca urgenta, adica faptul ca disparitia ar putea sa aiba loc chiar si pana la administrarea lor in fata instantei. Urgenta poate fi suprimata daca partile convin. Ar putea decurge si ipoteza ca partile ar putea sa inteleaga sa administreze o proba inainte de un proces, daca ambele sunt de buna-credinta, iar disputa lor este de ordin tehnic.

Procedura de judecata

Judecata, ca regula, are loc cu citarea partilor, in camera de consiliu. In mod exceptional, daca judecatorul apreciaza ca urgenta este una maxima, iar primejdia de intarziere este practic mai mare decat in mod obisnuit, ar fi ca n-ar suferi nici macar procedurile de citare, atunci ea se poate desfasura chiar si fara citarea partilor, acest lucru fiind lasat la aprecierea judecatorului. Intampinarea nu este obligatorie. Instanta se va pronunta asupra cererii de asigurare de dovezi, printr-o incheiere executorie de indata si prin care va dispune administrarea probei respective. Incheierea este supusa cailor de atac diferit, dupa cum vorbim de o procedura principala sau incidentala. Daca e principala, incheierea e cu recurs in cinci zile de la pronuntare daca partile au fost citate, si de la comunicare, daca partile nu au fost citate. Daca e vb de una incidentala, atunci incheierea se ataca odata cu fondul. Proba administrata in acest fel va fi utilizata in cadrul procesului de fond, fie cand acesta a fost declansat, fie cand a ajuns in faza administrarii probelor. Pe langa aceasta procedura, legiuitorul mai reglementeaza si o procedura mai simpla, de constatare a unor situatii de fapt. Aici nu vorbim de o proba in sensul clasic, ci numai de constatare a starii unor lucruri de catre executorul judecatoresc. Astfel, o persoana care sustine ca exista o maxima urgenta in a se constata o stare de fapt ce ar putea sa se schimbe sau sa inceteze in viitor, pana la admin probatoriului, va putea solicita judecatoriei in circumsctiptia careia urmeaza sa se faca constatarea, sa delege un executor judecatoresc care sa constate respectiva situatie de fapt. Instanta se va pronunta printr o incheiere asupra acestei cereri, incheiere executorie. Aici nu vorbim de o proba pentru ca executorul nu se va duce si va aprecia

asupra starii de fapt, el doar o va constata, adica nu se poate cere executorului sa constate daca exista vicii la o constructie, pentru ca el nu este expert. Aceasta procedura este una foarte simpla, se judeca fara citarea partilor, in camera de consiliu. In cazul acesta, legea nu preved sub nicio forma cum se poate ataca aceasta incheiere. Majoritatea considera ca este irevocabila, nu se ataca, altele considera ca nici macar nu e o incheiere, si un act administrativ, deci e o rezolutie. In caz de urgenta, aceasta deplasare a executorului se poate face chiar in zilele de sarbatoare sau libere, dpdv legal, sambata, duminica, neexistand restrictii in aceasta privinta. INSCRISURILE Proba prin inscrisuri pe departe e cea mai solicitata si incuviintata la ora actuala, avand o virtute aparte, un caracter greu de schimbat si in general este o proba constituita intr-un moment in care partile nu se afla in conflict, ceea ce ii da o credibilitate anume. Inscrisurile se impart din perspectiva probatorie in:

1. Inscrisuri autentice.

Definitia lor nu identifica inscrisurile autentice cu cele notariale, acestea fiind numai unele dintre inscrisurile autentice, acestea din urma fiind facute de un functional care are dreptul potrivit legii sa indeplineasca, sa efectueze acel inscris. !!! Potrivit art. 79 din legea 36/1995 a notarilor publici, inscrisurile pentru care legea prevede forma autentica ad validitatem sunt, in mod obligatoriu, redactate numai de notarii publici !!! -> scrisurile autentice nu se reduc numai la cele notariale dar atunci cand legea prevede forma autentica ad valdiitatem, ele trebuie sa fie notariale. Avantajele inscrisurilor autentice: Existenta sa indiferent ca vorbim de o conditie ad validitatem sau nu, simpla existenta prezinta avantaje precum: - imprejurarea faptului ca data mentionata face dovada pana la inscrierea in fals atat pentru parti cat si pt terte persoane -> esti absolvit de orice dovada cu privire la data inscrisurlui atunci cand el este autentic. - el se bucura de o prezumtie de legalitate. Cel caruia i se opune va trebui sa dovedeasca contrariul.

- in ce priveste constatarile personale facute de cel care a efectuat actul, inscrisul autentic face dovada pana la inscrierea in fals. Legea notarilor publici defineste drept aspecte pe care agentul instrumentator le a putut analiza in mdo direct, pe langa data inscrisului si exprimarea consimtamantului in sensul de exteriorizare a lui si prezenta partilor, precum si identitatea lor in fata agentului instrumentator. -> aceasta prezumtie care mergepana la inscrierea in fals nu se aplica si existentei consimtamantului, ci numai exteriorizarii. In ce priveste declaratiile pe care partile le fac in act, inscrisul face dovada numai pana la proba contrarie, chiar si autentic fiind. - in legatura cu actle autentificate de notarul public, care constata creante certe lichide si ajunse la scadenta, constituie titluri executorii, ceea ce inseamna ca acele sume de bani sau alte creante vor putea fi executate fara a mai fi necesar un proces, in sensul de prima faza de cognitio. - !!! Printr-o modificare recenta la legea notarilor publici, s a prevazut ca actele autentice notariale se intocmesc intr un singur exemplar, care se pastreaza la notar. Partilor li se elibereaza numai duplicate. Insa, duplicatele au aceeasi putere doveditoare ca si originalul - prevedere expresa. !!!! 2. Inscrisuri sub semnatura privata

Inscrisul sub semnatura privata este orice inscris singura conditia fiind sa poarte semnatura partilor. Conditii speciale: 1. Conditia multiplului exemplar - art. 1179 C.civ. Cuza Se aplica inscrisurilor care constata contracte sinalagmatice. Aceasta conditie solicita ca, pe langa semnatura, care oricum e o conditie pt toate inscrusirile, ele sa fie redactate in atatea exemplare cate parti sunt si sa se mentioneze pe fiecare cate exemplare sunt, in lipsa acestei codnitii inscrisul ar fi nul, din perspectiva fortei sale probatorii, dar nu se va aduce atingere operatiunii juridice. Nu s-ar putea opune neindeplinirea obligatiei multiplului exemplar de catre partea care a executat, chiar si in parte, obligatiile prevazute in inscris. 2 Conditia bun si aprobat - art. 1180 C.civ. Cuza Este aplicabila numai in cazul inscrisurilor care constata obligatii unilaterale. Mai mult de atat, aceste obligatii trebuie sa vizeze plata unei sume de bani sau bunuri nedeterminate. Prin urmare, ea nu se aplica in cazul obligatiilor de a face sau de a nu face sau obligatiilor de a da bunuri individual determinate.

Aceasta conditie cere ca, pe langa semnatura, inscrisul sa fie redactat in intregime de cel care se obliga (olograf) sau, daca nu este olograf, atunci inainte de semnatura, sa se treaca de cel care se obliga, tot in mod olograf, mentiunea "bun si aprobat pentru suma de..." scrisa in cifre si in litere. Aceasta conditie are ca scop protectia debitorului, evitand situatia inscrisurilor in alb. Aceasta conditie nu este solicitata in cazul in care avem de a face cu obligatiile de mai sus, dar si in cazul in care ar fi in discutie chitante liberatorii, pentru ca prin ele partea nu se pbliga sa dea in viitor ceva, ci se constata ca a platit deja. Prin urmare, daca dai un inscris in alb, nu va putea fi folosit ca da se considere ca esti dator, dar va putea fi folosit pentru a pierde toate creantele pe care le ai -> protectia nu merge pana la capat. La fel ca si in cazul multiplului exemplar, neindeplinirea conditiie bun si aprobat conduce la nulitatea inscrisului din perspectiva fortei probatorii, dar operatiunea nu va fi afectata. Puterea doveditoare Acestea nu se mai bucura ca cele autentice. Teoretic, ele au aceeasi putere intre parti, dar nu se bucura de prezumtia de legalitate. E posibil ca paratul sa nu fie cel care a semnat, sa fie un mostenitor al lui, si atunci el va putea fie sa nu recunoasca semnatura, fie sa spuna ca nu o cunoaste -> etapa verificarii de scripte. Fata de terti, data inscrisului sub semnatura privata nu produce efecte, decat daca inscrisul a obtinut data certa, care se da fie prin prezentarea inscrisului la notar (nu reprezinta o autentificare), prin trecerea intr-un registru anume prevazut de lege, tinut de avocati. Moartea unei parti semnatare poate sa genereze data certa, sau mentionarea inscrisului respectiv chiar si numai prin simpla mentiune, in registre publice. Si NCPC contine prevederi exprese cu privire la data certa, pe langa acestea adaugand si altele.

Administrarea probei prin inscrisuri

Inscrisurile se depun, de regula, odata cu cererea de chemare in judecata sau cu intampinarea. Ele nu se depun in original !! La instanta de depun inscrisuri in copie certificata (fotocopie pe care partea sau reprezentantul legal semneaza si scrie "conform cu originalul" =/= copie legalizata). In tot cursul procesului, partea care a depus copii certificate este obligata sa aiba asupra ei originalul atului deoarece in orice moment instnta, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti, poate obliga la infatisarea originalului.

In cazul in care inscrisurile sunt redactate intr-o limba straina, atunci partea este obligata sa depuna traducerea inscrisului respectiv. Ea nu trebuie sa fie facuta de un traducator autorizat, decat in cazul in care partea adversa contesta traducerea. Daca inscrisurile sunt solicitate in conditiile speciale ale art. 138, pct. 2 si 4 CPC (in cazul pct. 3 nu se da niciun termen), adica dupa prima zi de infatisare, ele vor trebui depuse cel mai tarziu, cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata, sanctiunea fiind decaderea. In legatura cu inscrisurile, sunt 2 proceduri incidentale: 1. Verificarea de scripte - se foloseste pentru inscrisurile sub semnatura privata. Ea este o procedura care apare atunci cand partea careia i se opune un inscris sub semnatura privata fie sustine ca nu recunoaste scrisul sau semnatura, fie sustine ca nu cunoaste scrisul sau semnatura. In asemenea situatii, instanta nu poate folosi inscrisul respectiv, decat daca se procedeaza la verificarea de scripte pt ca inscrisul nu beneficiaza de prezumtie de legalitate. Aceasta procedura va fi facuta e instanta de judecata. Mai intai, instanta va obliga pe cel care se pretinde ca a scris sau a semnat inscrisul respectiv, sa scrie in fata sa, din mai multe unghiuri, pozitii, astfel incat sa fie cat mai relevant. Pe langa aceasta scriere, se mai folosesc scripte de comparatie. Acestea sunt: - inscrisuri autentice care ar fi semnate de catre parte - inscrisuri sub semnatura privata, dar pe care partea le recunoaste - partea din inscrisul tagaduit, dar care este recunoscuta - scrierea facuta in fata instantei Apare si situatia in care partea refuza sa se prezinte in fata instantei pentru a semna -> se considera recunoasterea inscrisului respectiv. Instanta este suverana in a aprecia daca aplica aceasta sanctiune sau nu. Instanta va compara scrierea facuta in fata ei cu cea care apare in scriptele de comparatie si va aprecia daca scrisul apartine sau nu persoanei care se pretinde semnatar. Daca instanta nu poate ajunge la o asemenea concluzie, se dispune efectuarea unei expertize. In functie de raportul expertizei, instanta va decide pastrarea inscrisului sau inlaturarea lui din dosar. 2. Procedura falsului Se foloseste fie pentru incrisuri sub semnatura privata, dar atunci cand partea nu numai ca spune ca nu recunoate semnatura, ci practic considera ca ea a fost falsificata si indica autorul sau complicele falsului, sau in cazul inscrisurilor autentice, in legatura cu acele aspecte care fac dovada pana la inscrierea in fals: data, locul, identitatea oersoanelor, prezenta lor la o anumita data di la un anumit loc sau

exteriorizarea consimtamantului, nu si aspecte precum existenta consimtamantului si capacitatea persoanei. Daca se contesta aceste aspecte, partea care vrea sa le conteste trebuie sa faca procedura inscrierii in fals. Procedura falsului incepe printr-o declaratie de inscriere in fals, din partea partii careia i se opune inscrisul, daca se declara ca fals inscrisul, instanta va dispune citarea partilor persoanal, si depunerea inscrisului in original. La acest tetmen acordat de instanta in vederea discutarii rocedurii falsului, partile nu se pot preznta decat personal sau prin reprezentant cu procura speciala, dar numai daca dovedesc un motiv serios pentru a nu putea partiicpa la proces. La acest tetmen acordat, sunt mai multe psoibilitat: - partea care a defaimat inscrisul ca fals, sa nu se prezinte, caz in care se considera ca procedura a fost delasata, nus e mai insista. - partea sa se prezinte si sa sustina in fata instantei si sa zica ca renunta la proceudra falsului - partea sa se prezinte si sa sustina in continuare procedura faldului -> instanta va primi inscrisul, il va semna si il va depune la casa de valori a instantei care se afla in grija grefierului, se va face un proces verbal semnat att de instanta cat si de parti. Partea care a folosit inscrisul are ultima posibilitate sa sustina ca renunta la utilizarea inscrisului in proces, cu ocazia acestei dezbateri. Instanta este bine sa avertizeze partea ca are posibilitatea sa renunte la utilizarea inscrsiului, in acest caz procedura falsului se va opri iar inscrisul va fi scos din proces. In caz contrar, instanta va trimite inscrisul la organele de urmarire penala, care vor trebui sa analizeze inscrisul. In procesul civil, in timp ce cauza e trimisa la procuror, se pune problema daca continua sau se suspenda. Acesta continua, in principiu, el poate fi suspendat, numai daca cel care a defaimat inscrisul ca fals indica nu numai falsul, ori si autorul sau complicele acestuia (elemente circumstantiale). Suspendarea va interveni de drept, daca va fi pusa in miscare actiunea penala. In ipoteza in care, in urma procesului penal nu a fost achitata partea, ci actiunea penala n a mai putut fi puse in miscare din cauza unor motive precum moartea autorului, prescriptia, etc, care nu conduc la pronuntarea vinovatiei se va putea cerceta falsul pe cale incidentala, fie in aceeasi cauza, daca aceasta mai exista, fie in cadrul unor eventuale revizuiri, pe temeiul art. 322 pct. 4.

Curs IV 27.02.2013

PROBA CU MARTORI Depozitiile martorilor. Anul 1890, un curs francez definea marturia ca fiind : informatii comunicate de persoana chemata in instanta cu privire la faptele care stau la baza actiunii apararii precum si alte acte cu valoare in cauza. In anii `60 se considera ca martorii sunt persoane straine de proces care au cunostinte personale despre fapte care sunt concludente in rezolvarea pricinii. Prof Eliescu, anii `70 considera ca este o declaratie prin viu grai pe care o face o persoana in fata instantei, despre fapte pe care le-a cunoscut prin simturile proprii, si nu o cunoastere indirecta. Admisibilitatea probei cu martori Sediul materiei. Vechiul cod civil, pana la intrarea in vigoare a NCC. Admisibilitatea probei de la momentul nasterii raportului juridic si nu de la momentul introducerii actiunii sau momentul judecatii. Reguli de admisibilitate. Distinctie in faptele juridice si actele juridice. In ce priveste faptele juridice, proba cu martori este acceptata, insa, in ce privetse actele juridice exista o restrictionare impusa de doua reguli: Nu pot fi dovedite prin proba cu depozitia martorilor actele al caror obiect depaseste valoarea de 250 lei. Art 1191 alin 1. Exceptie in art 343 C.civ se mentioneaza ca i nce priveste dovada ca un bun este propriu, aceasta se poate face prin orice mijloc de proba.

Proba cu martori nu va putea si acceptata in contra unui inscris sau cu privire la completarea unui inscris indiferent de valoarea acestuia. Art 1191 alin 2 CPP

Este posibil totusi sa ai o dispozitie care deroga de la prima regula, insa nu si de la alineatul 2. A doua regula vizeaza o conventie a partilor, partile cand au facut un inscris fie ca legea le obliga fie ca nu le obliga dar l-au facut totusi, intre ele exista un pact tacit ca tot ce vor avea de discutat in legatura cu acea actiune se va reduce la incheierea unui inscris.

Situatii. Ambele reguli de restrictionare a probei cu martori nu se aplica decat partilor actului uridic, pentru terti regula nu este aplicabila, pentru ca pentru terti actul juridic este un simplu fapt, deci nu este o exceptie de la regula, ci o delimitare. Ambele reguli au in vedere numai inscrisurile preconstituite. [inscrisurile autentice si cele sub semnatura privata sunt considerate inscrisuri preconstituite] Nu se aplica aceste reguli atunci cand se tinde a se dovedi frauda in incheierea unui act juridic, pentru ca frauda, chiar daca intervine in legatura cu un act, este considerata un fapt juridic. Este o problema interna a partilor frauda, aceasta nu se materializeaza. De asemenea o alta precizare ar fi aceea ca regulile nu se aplica atunci cand se tinde la dovedirea sensului unor clauze obscure sau echivoce existente intr-un inscris, in acest caz exista posibilitatea administrarii probei cu martori, dar numai pentru deslusirea sensului obscur si nu pentru adaugarea la inscris sau combaterea inscrisului. Regula de la 1191 alin 2 Exceptii Existenta unui inceput de dovada scrisa. Acesta permite completarea prin proba cu depozitiile martorului, chiar si pentru operatiuni care depasesc valoarea de 250 lei, insa derogarea nu pare a fi exceptie si de la cea de-a doua decat de la prima regula. Inceputul de dovada scrisa este : o scriere care provine de la partea careia i se opune pretentia si face credibil faptul pretins. Contine 2 elemente: sa fie o scriere si sa provina de la partea care i se opune, si sa aiba aptitudinea de a face credibila pretentia

Intra in aceasta categorie inscrisurile sub semnatura privata care nu indeplinesc conditia bun si aprobat sau conditia multiplului exemplar. De asemenea un alt caz il gasim in ipoteza unor scrieri ale celui care se opune dar care nu cuprind elementul principal, adica semnatura. Daca analizam dispozitiile art 225: daca partea fara motive temeinice refuza sa raspunda la interogatoriu sau nu se infatiseaza, instanta poate socoti aceste imprejurari ca o marturisire deplina sau numai ca un inceput de dovada in folosul partii potrivnice. In ce priveste credibilitatea faptului pretins se tine exclusiv cont de aprecierea facuta de instanta de fond si nu de instanta de recurs. Prin urmare inst de recurs ar putea

sa judece daca un anumit act a fost sau nu a fost o scriere si sa spuna ca hotararea este nelegala pt ca s-a intemeiat pe un inceput de dovada scrisa care nu era o scriere, sau invers, in mod gresit s-a refuzat o proba desi exista o scriere, dar niciodata inst de recurs nu ar putea sa spuna ca solutia e gresita pt ca inst de fond a apreciat ca faptul nu este credibil sau din contra a apreciat ca este credibil si de fapt nu era cazul. Imposibilitatea de preconstituire a probei prin inscrisuri. Cazuri de delicte sau cvasidelicte. 2 categorii de imposibilitati: materiale morale de preconstituire a unui inscris.

Acestea pot sa derive, potriv jurisprudentei, fie din apropierea, rudenia partilor, fie dintr-un raport de intimitate in care se afla, fie dintr-un raport de subordonare.

Regula este ca inst trebuie sa verifice mai intai natura raportului, sa vada daca e cazul unei imposibilitati si apoi sa verifice validitatea marturiei. Situatia in care inscrisul nu a putut fi pastrat. Acesta a existat insa s-a pierdut. In acest caz se impune conditia ca pierderea inscrisului sa nu fie din culpa celui care pretinde proba, sa fi fost ori prin forta majora ori din cauza celeilalte parti. In ce priveste imposibilitatea de pastrare, jurisprudenta face o precizare, cum sa trebuie mai intai dovedita existenta inscrisurului, faptul ca la data la care exista indeplinea conditiile de forma cerute de lege si abia ulterior sa se faca dovada continutului acelui inscris. Aceste ultime doua exceptii au in vedere numai acele inscrisuri care erau solicitate ad probationem nu si inscrisurile ad validitatem. Ce persoane pot fi martori? In principiu cam toata lumea , legea este destul de lejera, insa totusi exista anumite delimitari. Minorul. Nu se tine cont de varsta, minorul poate fi martor, este admisibila marturia, insa, instanta va tine seama de situatia speciala a acestuia. Cel pus sub interdictie. Acesta poate fi audiat ca martor, dar la fel se spune ca in aprecierea depozitiei sale instanta va avea in vedere situatia lui speciala.

Sunt stabilite 4 categorii de persoane a caror marturie este interzisa: rudele si afinii pana la gradul al 3-lea, sotul, chiar despartit, cei pusi sub interdictie, condamnatii pentru marturie mincinoasa. Acasta ultima categorie este reglementata prin ordine publica, sub nicio forma acestuia nu pot fi audiati. Partile pot conveni fie expres, fie tacit la audierea celor din prima categorie. Se face o exceptie in ce priveste rudele, astfel incat in materie de divort si in materie de stare civila se vor putea audia rudele in afara de descendenti. Textul nu acopera si ipoteza sotului, acesta nefiind ruda. Depozitia nu este un act pe care il poti accepta sau nu, ci este o obligatie civila, devenita si procesuala. Totusi sunt persoane care pot deroga de la aceasta situatia daca invoca anumite aspecte: slujitorii lacaselor de culte, doctorii, avocatii, notarii.. orice persoane care sunt obligate prin lege sa pastreze secretul exercitiului de profesie. Daca totusi se duc si depun marturie fara sa se prevaleze de acest lucru, in acest caz marturia se considera a fi valabila. Astfel ca de fapt acestora li se da o posibilitate de a alege. Art 1191 mai prevede ca: cei care prin raspunsurile lor s-a expune ei insisi sau ar expune rudele sau sotul/ fostul sot la o pedeapsa penala sau dispretului public. Trebuie aratat ca in afara de slujitorii cultelor, ceilalti ar putea fi dezlegati de la secretul profesional de catre cel fata de care sunt obligati sa il pastreze, caz in care ar putea fi obligat sa depuna marturia.

Administrarea probei prin depozitiile martorilor Solicitarea probei prin depozitia martorilor se face fie prin : cerere de chemare in judecata, fie prin intampinare ori cerere reconventionala. Se poate accepta proba si in conditiile prevazute la art 138 CPC, acele conditii in care proba se poate solicita peste termen. Daca proba cu martori se sol in conditii art 112, 115, 119 sau 132, adica prin cere de chemare in judecata, intampinare sau prima zi de infatisare trebuie facuta prin procedura de citare. Este gresita interpetarea instantelor care admit proba si solicita depunerea numelui si adresei acestora intr-un termen de 5 zile. In momentul in care se incuviinteaza proba prin depozitia martorilor, a unor martori care nu mai pot fi schimbati decat pentru motive temeinic justificate, astfel ca martorul trebuie sa fie individualizat de la bun inceput. Se afirma ca sol probei cu martori fara individualizarea acestuia atragea respingerea acestei probe. Exceptie! Solicitarea probei in contextul aplicarii art 138 pct 2 si 4, adica atunci cand nevoia probei cu martori reiese din dezbateri sau in cazul in care dovada nu a fost ceruta din pricina nestiintei si lipsa pregatirii partii neasistate de avocat. La art 186 se prevede ca lista martorilor se va depune, sub pedapsa decaderii, in termen de 5 zile de la

incuviintare. Instanta va incuviinta proba prin depozitiile martorilor prin incheiere fixand totodata aspectele asupra carora martorii vor fi chemati, se stabileste obiectul acestei depozitii. Instanta poate fixa si suma necesara pentru cheltuiala privind drumul sau alte despagubiri si va stabili si sumele ce vor avansa. Incheierea este executorie, iar nedepunerea sumelor stabilite pentru despagubirea martorilor atrage decaderea celui care a propus proba din proba cu depozitia martorilor. Legea spune ca desi daca nu depune in 5 zile, si totusi martorii se prezinta la proces, in ciuda faptului ca nu le-a fost platit drumul sau altceva, martorii vor fi totusi audiati. Pentru a fi audiati, martorii trebuie citati, nu este acceptabila solutia gasita de unele instante, si anume aceea de a obliga partile sa ii aduca, pentru ca legea impune citarea, iar partea nu are posibilitatea de a aduce martorii. Daca martorul nu se prezinta, desi a fost legal citat, instanta poate sa dispuna aducerea lui cu mandat. Poate sa ii aplice de sigur si o amenda. Aducerea cu mandat se poate dispune chiar si de la prima citare daca exista urgenta. Aducerea cu mandat ar insemna aducerea manu militari, insa acest lucru nu se poate pt ca politisitul care este insarcinat cu mandatul de aducere nu are si mandat de retinere a martorului, astfel ca acesta nu poate decat sa il roage politicos. Desi s-a dat mandat de aducere si martorul nu vine, fie ca nu doreste fie ca nu este gasit, in acest caz, instanta va judeca procesul fara a mai audia martorul, sigur ca partea va putea sa decida suplimentarea probei, sau inlocuirea martorului. Daca, totusi, suntem in ipoteza in care martorul se prezinta: ordinea de audierea a martorilor este stabilita de instanta dejudecata, dar de principiu martorii vor fi audiati mai intai cei propusi de reclamant, si apoi martorii paratului. Cat timp se audiaza un martor, cei neaudiati raman in afara salii, dupa audiere el ramane in sala pentru ca ar putea fi reaudiat sau confruntat cu un alt martor, daca depozitiile lor nu se potrivesc. Inainte de a fi audiat martorul, inst este obligata sa ii puna o serie de intrebari acestuia, intrebari menite sa contureze profilul acestuia si care vor putea ajuta la aprecierea marturiei. Martorul va depune juramant, o formula sacramentala prev in art 193 CPC,insa al carui continut poate fi modificat daca martorul are o alta religie decat cea crestina, poate fi un martor fara confesiune, sau sunt martori care au confesiune dar a caror confesiune le interzice sa jure. Martorii sunt intrebati mai intai de instanta, apoi de partea care i-a propus, apoi de parat. Grefierul nu scrie ce crede de cuviinta din ce spune martorul, ci martorul spune iar presedintele spune grefierului ce anume trebuie sa consemneze. Intrebarile nu sunt adresate direct ci sunt adresate prin intermediul presedintelui de complet care le poate cenzura, sau anula daca le considera inutile. Partile pot solicita sa puna si intrebari directe martorului si instanta poate incuviinta.

Depozitia se ia in scris dupa ce se consemneaza de grefier, apoi se semneaza dupa ce este citita de catre martor, si acesta poate face si anumite consemnari. Sunt situatii in care martorul nu poate fi deplasat, in acest caz se ia depozitia prin deplasarea judecatorului, sau se va recurge la o comisie rogatorie, daca deplasarea nu este posibila. Aprecierea probei cu martori. Acelasi continut ca si proba cu inscris. Marturia trebuie sa aiba la baza aspecte constatate personal de martori, si nu marturia indirecta, se vor avea in vedere alte reguli scrise sau nescrise: testis unus testis nullus-un singur martor echivaleaza cu nici un martor.

MARTURISIREA

Judiciara sau Extrajudiciara Simpla sau pur si simpla Complexa sau compusa

Ea poate fi revocata numai pentru eroarea de fapt. Fiind un act unilateral, este considerat un act de dispozitie al partilor, si poate fi facuta numai de persoanele care au capacitate deplina de exercitiu, de asemenea trebuie facuta in legatura cu aspecte de care partile pot sa dispuna. Interogatoriul este mijlocul procesual prin care se obtine marturisirea judiciara. Marturisirea judiciara poate fi una spontana, sau, cel mai des, este smulsa. Conditiile art 138, cu mentiunea ca la pct 3 este putin probabil sa fie aplicabil pt ca daca nu e prezenta trebuie sa fie citata. Atunci cand se solicitap roba cu interogatoriul partea chemata va fi citata cu mentiunea de a se prezenta personal la interogatoriu. Regula interogatoriul se ia personal partii, nu in scris, ci personal in fata inst de judecata. regula instituita in primul rand pentru a se surprinde partea, surpriza fiind si o garantie a sinceritatii acestuia, iar pt ca judec sa analizeze in mod direct comportamentul, reactiei partii la intrebari. Interogatoriul se ia prin intrebarea in fata instantei acelui chemat. Exceptii Situatia in care partea are domiciliul in strainatate: in acest caz interogatoriul se ia in scris prin comunicarea intrebarilor partii, iar aceasta va depune raspunsurile prin mandatar special, procura mentionand si raspunsurile pe care intelege sa le depuna. A doua conditie o constituie pers juridice , i nacest caz se va transmite in scris pers juridice care va raspunde prin persoana care are dreptul de a reprezenta legal persoana juridica. In cazul societatilor de persoane insa, asociatii cu drept de reprezentare

vor raspunde la fel ca si persoanele fizice, prin prezenta lor in fata instantei. Daca partea nu se prezinta la interogatoriu, desi legal citata? Instanta va putea considera aceasta absenta nejustificata fie ca un inceput de dovada scrisa, fie chiar ca o marturisire deplina. Doctrina: De principiu instantele trebuie sa considere un inceput de dovada scrisa si sa nu mearga pe ideea unei marturii depline. Daca partea se prezinta si totusi refuza sa raspunda, justificat, la unele intrebari, situatia este aceeasi. Daca insa partea se prezinta si raspunde negativ la toate intrebarile adresate, in acest caz interogatoriul nu va putea fi utilizat ca proba. Daca partea se prezinta si marturiseste, avem doua ipoteze: Interogatoriul poate fi utilizat ca proba deplina, in functie de importanta marturiei, daca inst are dubii o poate suplimenta si corobora cu alte probe Este posibil ca partea sa marturiseasca faptul pretins, dar sa mai adauge un fapt conex cu el si concomitent cu acesta, dar ulterior acestuia, in acest caz inst poate sa separe si sa solicite celui care a recunoscut sa faca proba celui de-al doilea fapt pretins; este permisa divizarea marturisirii intre cele doua parti.

EXPERTIZA Dpdv al naturii sale aceasta nu este o proba, insa dpdv al procedurii civile este considerata o proba. Art 201 alin 1 At cand este necesara lamurirea unei imprejurari de fapt este necesar ca inst sa cunoasca parerea unor specialisti, va desemna 1 sau 3 experti. Sunt situatii in care legea spune ca expertiza este obligatorie. Domeniile pot fi tehnice, contabile, grafoscopice, de ADN, in materia operelor de arta. In orice caz, exista un catalog in care sunt trecuti toti expertii tehnici dupa categorii. Procedura de desemnare. Solicitarea expertizei se supune acelorasi reguli + cond de la art 138, exceptand pct 3, pt ca prin natura ei expertiza amana. Instanta, daca considera ca este utila proba, va incuviinta proba desemnand un expert sau 3 experti, depinde de complexitatea domeniului respectiv si a problemei ridicate. Inst va stabili si obiectivele asupra carora expertii trebuie sa isi puna punctul de vedere. Prin aceeasi incheiere de desemnare a expertilor, de desemnare a obiectivelor, inst va stabili si onorariul provizoriu al expertilor, urmand ca la finalul administrarii probei sa vizeze sumele definitive de plata.

Art 201 CPC modif prin legea 202/2010 prevede ca inst va putea convoca o audiere in camera de consiliu, in cadrul careia va putea chema expertul sa se pronunta asupra costului si duratei necesare, si in functie de pozitia expertului si a partilor va fixa onorariul si durata. Daca partea nu plateste onorariul stabilit in sarcina ei de catre instanta, atunci va fi decazut din proba. Pot fi expertii recuzati? Raspunsul este da, acestia pot fi recuzati in termenul de 5 zile de la numirea expertului daca motivele existau la data numirii, daca motivele au aparut ulterior numirii, termenul ramane de 5 zile dar curge de la data aparitiei, ivirii motivului. In practica de multe ori inst spun ca da momentul ivirii, dar de fapt este cel al cunoasterii motivului respectiv. Spre deosebire de recuzarile judecatorilor, recuzarea expertului se judeca cu citarea partilor, in sedinta publica, de asemenea se citeaza si expertul, inst se pronunta prin incheire care se ataca odata cu fondul. Daca admite cererea, va fi inlocuit expertul si spune in ce masura raman valabile actele facute pana la mom respectiv de expert. In ce priveste procedura de expertiza, o problema estentiala este aceea de a se stabili daca se produce cu citarea partilor sau nu? Este obligatorie citarea partilor, dar numai daca este vorba de o expertiza care pp o lucrare la fata locului lasand insa la aprecierea expertului ceea ce pp sau nu o lucrare la fata locului, in orice caz sunt si expertize care, mai presus de orice indoiala, pp vizionarea. Citarea se face prin scrisoare de recomandare confirmata prin primire, nu se aplica un termen, dar totusi trebuie sa fie un termen rezonabil. Rezonabil insa nu este definit. In ce priveste depunerea, rap de expertiza este lucrarea in care expertul isi exprima parerea. Acesta trebuie depus in termenul stabilit de catre instanta, iar termenul legal este cu 5 zile inainte de judecata pt ca partile sa ia cunostinta de raportul de expertiza. Partile pot formula obiectii, cereri de lamurire, sau cereri de refacere sau completare a raportului. De asemenea se pot face cereri de anulare daca partile nu au fost citate. Instanta poate cere oricand refacerea raportului, obiectiuni, completari, in functie de pozitia pe care aceasta o are. Instanta poate dispune chiar si o expertiza contrara, prin desemnarea unui alt expert pentru a efectua aceeasi dispozitie, ea va trebui ca in cele din urma sa motiveze de ce anume a ales una dintre cele doua expertize si nu va putea sa faca o medie a acestor expertize. Orice plata facuta de catre parti direct expertilor fara inchiere data de instata, fara a fi stabilita de instanta, este considerata ca dare de mita. In masura in care partea nu plateste, incheierile prin care inst a stabilit onorariile sunt incheieri executorii. Daca instanta a omis sa se pronunte asupra onorariului unui expert, acesta poate solicita pronuntarea asupra onorariului. Aprecierea probelor. Expertiza nu este imbatabila, aceasta poate fi ignorata,

insa cu obligatia de a se motiva de ce nu accepta inst concluziile rap de expertiza. Fostul tribunal suprem a aratat ca nu este suficient ca inst sa motiveze de ce a respins propunerile din rap de expertiza, ci este necesar ca argumentele instantei sa aiba natura tehnica compatibila cu cele folosite de expert. CERCETAREA LA FATA LOCULUI. Dpdv procedural este si ea trecuta in randul probelor. Notiune. Vizionarea de catre judecatori a starii unor lucruri, a unor imprejurari de fapt, cunoasterea prin propriile simturi. Din activitatea practica s-au adminsitrat astfel de probe in materie de vecinatate, de servituti. Se cere la fel ca si celelalte probe, in conditiile speciale art 138 fara pct 3. Procedural. Aceasta se face cu citarea partilor, se fixeaza un termen, se stabileste modalitatea de transport pe care o fol instanta, in general se pune in sarcina unei parti. Trebuie retinut ca partile vor fi citate. Daca participa si procurorul la proces, at si acesta va fi citat. Uneori daca sunt si martori de audiat, iar marturia este in stransa legatura cu starea lucrurilor respective, se pot lua si marturii la fata locului. Se intocmeste un proces verbal in care judecatorul poate descrie ce a vazut la fata locului si ce au spus partile cu ocazia infatisarii la fata locului. Procesul verbal se pune la dosar si va constitui proba, in masura in care, cele constatate la fata locului vor fi relevante. Prezumtia Notiune. Ea, in sine, este absolvirea de necesitatea unei probe in natura ei, de aceea se considera cu greu ca ar fi proba, insa dpdv procedural este incadrata ca fiind o proba. Desigur sunt si anumite prezumtii instuite prin lege.

PREZUMIILE Erau cuprise n vechiul Cod civil. Acum sunt reglementate n materia probelor n NCPC art. 327. Se schimb prezumiile n sine, dac anterior se fixa ce este prezumia. Dei NCPC definete prezumia i modalitatea de utilizare, n realitate ele sunt reglementate n noul Cod civil. Prezumia un silogism prin care cunoscndu-se un fapt se trage concluzia faptului c un fapt conex i vecin cu primul ar fi adevrat. Este o extindere a unei realiti cunoscute ctre alte realiti vecine i conexe necunoscute.

Prezumia nltur numai dovada faptului pe care se urmrete a fi dovedit, dar nu i a faptului vecin i conex. Acest silogism l poate face fie legea prezumie legal, fie judectorul prezumie simpl sau judectoreasc. n Codul Civil art. 414 prezumia de paternitate a copilului din cstoriei; art. 1112 prezumat c a renunat la motenire succesibilul care nu accept motenirea n termenul de acceptare, dac a fost citat, a cunoscut deschiderea motenirii i calitatea sa de motenitor; art. 1501 chitana n care se consemneaz executarea prestaiei principale face s se prezume pn la proba contrar i executarea prestaiilor accesorii; art. 1502; art. 1503; Clasificare judectoreti i legale, iar cele legale se mpart n absolute (nu se poate face proba contrar) i relative. ntre cele absolute i relative mai exist i prezumiile legale mixte permit proba contrar dar numai anumite probe, art. 412 C.civ. timpul legal de concepie. Prezumiile judectoreti silogisme logice prin care judectorul trage consecina unui fapt din alte fapt vecin i conex, numai c legiuitorul nu mai d judectorului nici un indiciu . Cnd se pot folosi aceste pezumii? Att n NCPC ct i n CPC vechi: 1) prezumia judectoreasc poate fi utilizat dac are suficient greutate i putere nct s nasc probabilitatea faptului pretins (nu numai s fie verosimin dar i credibil),2) pentru faptul respectiv s se admit proba cu martori. n ceea ce privete puterea este lsat la aprecierea instanelor de fond, n timp ce cea de-a doua condiie poate fi verificat sub aspectul legalitii de instana de recurs. Prezumiile se mai numeau probe cu meteug.

INCIDENTE PROCEDURALE 1. SUSPENDAREA JUDECII Suspendarea este : Voluntar. Art. 242 CPC i la art. 414 NCPC reglementarea este identic. Sunt dou cazuri : cnd ambele pri cer suspendarea avem de a face cu o ncetare temporar a principiului contradictorialitii; judectorul nu are drept de apreciere ci numai ia act de voina prilor. Niciuna dintre pri nu se prezint la judecarea cauzei dei au fost legal citate i nici unauna nu a cerut judecarea n lips. Exist i o ipotez special prevzut n legea 193/2006 cnd prile cer suspendarea procesului pentru a ncerca soluionarea

procesului prin mediere. Dac prin pri s-ar nelege i intervenienii accesorii. n principiu se va suspenda procesul dac prile nu se prezint i nu au cerut judecarea n lips. n materia divorului art. 616 CPC dac reclamantul nu se prezin la primul termen cererea se respinge ca nesusinut. Dar dac nu se prezint nici prtul? va opera suspendarea, astfel nu mai poate fi fcut nici un act de judecat incluznd respingerea ca nesusinut. Participarea procurorului la proces. Se aplic regula i procurorului? Teoretic ele este parte n proces. n doctrin i jurispruden se recunoate posibilitate procurorului de a continua procesul n ipoteza n care s-ar prejudicia intresele, drepturile minorilor sau celor pui sub interdicie sau dispruilor. Cererea de judecare n lips produce efecte numai n faza procesual n care a fost fcut. O cerere fcut n prim instan nu produce efecte n apel sau recurs. Instana dispune suspendarea prin ncheiere. Cauza se poate repune pe rol la solicitarea prilor / procurorului. Partea care solicit repunerea pe rol va trebui s plteasc o tax de 50% din valoarea dat pentru cererea de chemare n judecat. Dac suspendarea voluntar s-a produs conform legii medierii repunerea pe rol este scutit de plata taxei de timbru. Legal.

Avem dou forme de suspendare legal : de drept i facultativ. Suspendarea legal de drept. Sunt prevzute de lege i nu dau drept de apreciere judectorului. Sediul materiei : art. 243 CPC. Cel mai important caz : moartea uneia dintre pri. Se poate evita suspendarea numai dac una dintre prile interesate solicit introducerea n cauz a motenitorilor. Instana poate acorda un termen n acest sens, iar apoi va dispune citarea acestora n cauz. Un alt caz de suspendare de drept punerea sub interdicie a uneia dintre pri pnla numirea tutorelui sau curatorului. Moartea manadatarului dar numai dac intervine cu mai puin de 15 zile de termenul de judecat. Moartea tutorelui sau curatorului. Deschiderea procedurii reorganizrii judiciare i a falimentului asupra reclamantului printr-o hotrre irevicabil pn la numirea administratorului sau a lichidatorului. Pe lng aceste cazuri mai sunt i altele prevzute fie n CPC, fie n legi speciale : legea 85/2006 se suspend de drept toate procesele pornite n contra debitorului i care vizeaz recuperarea de ccreane de la acesta, pn la finalizarea procedurii de insolven.

CPP regula penalul ine loc civilului o suspendare a procesului civil atunc cnd este sesizat instana penal. Un alt caz l gsim n CPC n materia conflictelor de competen pn la soluionarea conflictului de competen prin regulatorul de competen nu se fac acte de procedur. n materia recuzrii dac se formuleaz cererea de recuzare nu se face nici un act de procedur pn la soluionarea acesteia. Art. 155 alin. (2) din CPC dac dup o amnare prin voina prilor, acestea nu struiesc n judecata pricinii suspendare legal de drept. Nu mai sunt cazuri de suspendare de drept trimiterea la Curtea Constituional a unei excepii de neconstituionalitate de ctre instan, procesul va continua, iar dac se declar neconstituional dispoziia va putea fi revizuit hotrrea. Dac se invoc excepia de nelegalitate a unui act administrativ n faa unei instane civile regula era sespendarea procesului i trimiterea la instana de contencios admistrativ, dar dup intrarea n vigoare a NCPC a fost modificat i legea 554/2004 excepia va fi soluionat de instana n care se ridic nu ne mai afl n faa unei chestiuni prejudiciale. n NCPC n ceea ce privete recuzarea sau abinerea nu este provocat suspendarea judecii. Apare un nou caz de suspendare cnd se formuleaz o cerere de intervenie, iar instana nu o admite n princiiu ncheierea se va putea ataca dde ndat, pn la soluionare suspendndu-se cauza. Un alt caz instana formuleaz o ntrebare preliminar adresat CJUE. n materia sesizrii CCJ n vederea pronunrii unei hotrri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept permite unei instane care judec n ultim instan, are o problem ce necesit dezlegare poate solicita acest lucru CCJ procesul suspendndu-se pn la dezlegare. Hotrrea naltei curi va deveni obligatorie pentru toate instanele i pentru viitor, pentru instana care a sesizat CCJ se aplic chiar la procesul respectiv.

Suspendarea legal facultativ. Cazurile sunt impuse de legiuitor, dar se las judectorului aprecierea de a suspenda sau nu procesul. Trebuie fcut o distincie ntre aprecierea privind existena cazului de suspendare (care exist i la suspendarea legal obligatorie) i privind oportunitatea suspendrii. Cnd dezlegarea pricinii atrn n tot sau n parte de existena sau inexistena unui drept ce face obiectul unei alte judeci. A nceput urmrirea penal pentru o infraciune care ar fi determinant asupra hotrrii ce urmeaz s se dea. Este obligatoriu s se fi nceput urmrirea penal, dar pn la punerea n micare a aciunii penale cnd intervine suspendare de drept. Alte cazuri : strmutarea; n C.civ. n materia partajului suspendarea pronunrii/judecii cnd aprecieaz c datorit condiiilor pricinii partajarea n acel moment ar putea cauza pierderi econommice prilor pot suspenda cel mult un an. art. 1551CPC cnd desfurarea normal a procesului este miedicat de partea reclamant

prin nendeplinirea unor obligaii. n cazul procedurii nscrierii n fals. n NCPC orice alt instan care ar putea s aibe ntr-o spe o problem similar cu cea care a fost solicitat CCJ va putea s suspende judecata pn la hotrrea CCJ. Durata - art. 244 CPC pn la data pronunrii unei hotrri irevocabile n civil sau definitive n penal. n cazul art. 155 1 CPC pn la realizarea obligaiilor, n cazul strmutrii pn la rezolvarea acesteia. Suspendarea se dispune printr-o ncheiere, care poate fi atacat cu recurs pe tot parcursul suspendrii. ncheierea prin care se respinge cererea de repunere pe rol poate fi atacat n tot cursul suspendrii cu recurs. Potrivit CPC ar rezulta c dac suspedarea intervine ntr-un proces de recurs ncheierea nu ar putea fi atacat cu recurs. Dei codul nou este mai inovator art. 414 NCPC dac hotrrea este dat numai cu drept de apel i se suspend, iar n apel se suspend apelul se poate face recurs, acum nu se poate deoarece hotrrea final nu ar putea fi atacat cu recurs. Dac se afl n recurs ea este definitiv. Rmne deschis ipoteza unui recurs la o alt instan dect CCJ. Efectele. Pe durata suspendrii nu se efectueaz nici un act dde procedur, dac se efectueaz atunci va fi nul. Repunerea pe rol. La cererea prii interesate, n ipoteza lui 155 1 CPC se va plti 50 % din taxa de timbru pentru introducerea cererii, n restul cauzelor nu se pltete deoarece nu este o culp a prilor.

2. PERIMAREA. Natura juridic. Ar putea fi o sanciune ideea c pentru a se aplica regulile perimrii este nevoie de culpa prii. Sunt autori care susin c are o natur hibrid o sanciune sau mai degrab o msur de degrevare a instanei prile nu insist n judecat, o prezumie de desistare. Domeniul de aplicare. Se aplic att cererilor de chemare n judecat dar i cererilor din cilor de atac. Se aplic i atunci cnd una dintre pri este un incapabil, cu

greu va putea fi ns considerat n culp, dar va fi considerat reprezentantul. Nu se aplic n aciunile civile care au fost separate de un proces penal i continuate n instana civil. Nu va opera n acele cazuri n care pe calea unei perimri s-ar face acte de dispoziie interzise prilor. Condiiile de operare: Termenul. Procesul s rmn n nelucrare timp de un an. termenul de un an este susceptibil de suspendri i ntreruperi, dar se aplic regulile specifice perimrii. ntreruperea - dac se face un act de procedur de ctre partea interesat iar actul a fost fcut n scopul judecrii pricinii. Nu ar fi acte de ntrerupere un act al instanei, al prtului (dac nu are o cerere reconvenional), al unui interveninet accesoriu al prtului, un ghemat n garanie al prtului sau reclamantului, un act nul al reclamantului. Acte care nu vizeaz scopul judecrii cauza se repune pe rol iar la urmtorul termen se cere suspendarea, n acest caz judectorul ar trebui s considere c termenul de perimare a curs; repunerea pe rol pentru a vedea stadiul soluionrii pricinilor paralele care au determinat suspendarea. n msura n care se face un act ntreruptiv de perimare el va produce efecte pentru toate prile din proces dac prtul care are o cerere reconvenional face un act ntreruptiv de perimare, acesta va profita i cererii de chemare n judecat a reclamantului o excepie de la principiul independenei procesuale. Suspendarea 1) pe durata suspendrii judecii atunci cnd ne aflm ntr-un caz de suspendare legal facultativ art. 244 CPC 250.Suspendarea dinuie ct timp exist cauza de suspendare, dar cnd ea nu mai exist ncepe s curg termenul de perimare, partea trebuie s cear repunerea pe rol. n cazurile de suspendare de drept a judecii pentru ipotezele din art. 243 CPC intervine suspendarea termenului de perimare, dac acele cauze au intervenit n ultimile 6 luni ale termenului de perimare, dar suspendarea va dinuii numai 3 luni de le interenia cazului de suspendare a procesului. n alte cazuri e suspendare de drept se aplic regula anterioar. 2) intervine pe toat durata ct partea este mpiedicat s struie n judecata picinii din motive mai presusu de voina ei. 3) prile solicit suspendarea procesului civil ca urmare a faptului c doresc s sting procesul pe calea unei medieri procesul civil se suspend, se suspend i termenul de perimare dar numai pentru 3 luni. n cazul ntreruperii ncepe s curg un nou termen, n cazul suspendrii se reia cursul de unde a rmas. Culpa prii. Cazuri n care partea nu este considerat n culp

(exemplificativ) : 1) atunci cnd actul de procedur urma s fie ndeplinit din oficiu s-a suspendat procesul pentru recuzare instana trebuia s renceap procesul i s citeze prile; prile nu sunt legal citate i suspend judecata; 2) cnd cererea nu a ajuns la instaa competent fr culpa prii, sau instana nu poate fixa termen pentru judecat tot fr culpa prii. Procedura. Perimarea poate fi invocat fie la cerere fie prin excepie . La cerere : dosarul este suspendat iar partea cere rerpunerea pe rol pentru constatarea perimrii. Natura este de ordine public : poate fi invocat de pri, de instan din oficiu i de procuror. Trebuie totui reinut c excepia perimrii nu poate fi invocat direct n apel sau recurs. Procedura este una contradictorie, cu citarea n terme scurt a prilor. Instana va urmrii: existena termenului de un an, culpa prii, inexsitena unui caz de suspendare sau ntrerupere i s nu existe un alt caz de ncetare al procesului civil mai presus de perimare moartea uneia dintre pri, mpcarea pilor; Actul de procedur prin care instana se pronun. Dac respinge cererea sau excepia de perimare ncheiere care se atac odat cu fondul. Dax admite cererea sau excepie de perimare hotrre sentin sau decizie supus recursului n 5 zile de la pronunare. Doctrin recursul poate s intervin doar dac avem o hotrre dat n apel sau n prim instan. Art. 421 NCPC hotrrea care constat perimare este suspus recursului (...) perimarea se constat de CCJ de completul de 5 judectori se admite ideea de recurs la recurs. Efectele perimrii: nlturarea efectelor tuturor actelor de procedur efectuate n cadrul acelei cereri, nu a ntregului proces. Perimarea nu atinge dreptul subiectiv, dar numai sub aspect direct dar sub aspect indirect dac se perim apelul/recursul hotrrea primei instanei devine definitiv i irevocabil; ntreruprea prescripiei. Dac aciunea este imprescriptibil sau nu s-a mplinit termenul de prescripie sau ipoteza termenului de 6 luni din noul cod civil hotrrea de perimare nu va putea fi opus cu autoritate de lucru judecat pentru c nu a judecat fondul, iar probele administrate vor putea fi utilizate.

ACTELE PROCESUALE DE DISPOZIIE ALE PRILOR Actele de dispoziie prevzute de CPC:

Renunarea la judecat. Renunarea la drept. Achiesarea la preteniile reclamantului. Achiesarea la hotrrea de judecat. Tranzacia.

RENUNAREA LA JUDECAT. Este prevzut n art. 246 CPC. Este un act specific reclamantului ( lato sensu). Momentul pn la care se poate formula. Poate fi formulat fr a fi necesar acordul prii adverse att timp ct prile nu au intrat n dezbaterea fondului. Dac s-a intrat n dezbaterea fondului, renunarea se poate face dac exist acordul celeilalte pri. Prin intrare n dezbaterea fondului unii consider c nseamn punerea de conculzii finale, alii consider c se refer la orice momet care trece dup ncuviinarea probelor de ctre instan. Forma. Se poate face fie verbal n faa instanei fie n scris sub semntur privat sau nscris autentic. n practic se verific dac a fost depus de partea care a semnat. Registratorul este o autoritate public astfel nct actul devine autentic grefierul are calitatea de funcionar public. Mandat. Dac se face prin mandat este nevoie de o procur special i autentic. Prin ce se ia act de renunare. Instana dispune prin ncheiere nchiderea dosarului. ncheierea este dat fr drept de apel, ea se atac numai cu recurs. Efectele renunrii. Cererea de renunare produce efecte numai n ceea ce privete cererea la care se renun. Dac mai sunt i alte cereri procesul va continua pentru acestea, de principiu. Cheltuielile de judecat. legea opereaz o distincie : dac se renun pn la momentul n care cererea ajunge s fie comunicat prtului nu se vor percepe cheltuieli de judecat. dac renunarea se face dup comunicarea cererii de chemare n judecat prtului, atunci acesta este ndreptit la cheltuieli de judecat. de la caz la caz instana poate analiza dac cheltuilelie sunt disproporionale. Ce se ntmpl dac renunarea are loc n calea de atac? Exist o

diferen ntre renunarea la judecat i renunarea la calea de atac. dac vrei s renuni la judecat n calea de atac, instana va trebui s desfiineze hotrrile anterioare : admite apelul schimb n tot sentina n sensul c ia act de renunarea la judecat. dac se constat renunarea la calea de atac rmnerea definitiv a hotrrilor anterioar. Dac renun la judecat nu mai exist autoritate de lucru judecat. Renunarea la calea de atac este de fapt achiesarea la hotrrea pronunat art. 267 CPC. Ca urmare a reunrii la judecat reclamantul are posibilitatea s reintroduc cererea de chemare n judecat, deoarece ncheierea respectiv nu are autoritate de lucru judecat. aceast cerere este condiionat de introducerea n termenul de prescripie. Aciunea iniial nu are efect ntreruptiv de prescripie.

REUNAREA LA DREPTUL SUBIECTIV DEDUS JUDECII. Reclamantul renun chiar la dreptul dedus judecii. Instana va pronuna o hotrre prin care va respinge aciunea ca nefondat. n acest caz reclmantul nu va mai putea reitera cererea opunndu-i-se cu succes autoritatea de lucru judecat. Termen. Se poate face n tot cursul procesului fr a fi nevoie de consimmntul prtului. Dac la renunarea la judecat prtul putea s-i aprecieze ansele, n acest caz prtul nu mai are interes el urmnd s ctige procesul. Forma. Oral sau prin nscris autentic. Dac avem un mandat procur special i autentic. Dac este un mandatar avocat mputernicirea, i meniunea n contract a actelor pe care are voie s le efectueze. Instana va pronuna o hotrre care se atac numai cu recurs. Dac se renun ntr-o cale de atac instana trebuie s resping n tot sau n parte hotrrile anterioare s s resping cererea ca nefondat. Renunarea la drept nu proceduce efecte asupra altor cereri dect indirect ca urmare a legturii cu cererea principal. Produce efecte asupra cererilor de intervenie n favoarea reclamantului. La renunarea la judecat art. 406 alin. (4) termenul este primul termen de judecat la care prile sunt legal citate, dup este nevoie de consimmnt, care poate fi expres sau tacit. Lipsa unui rspuns se consider consimmnt tacit.

Nu se mai d o ncheiere ci o sentin. Se va ataca cu recurs. Dac se ia act n recurs se poate ataca cu recurs ceea ce nu este posibil sub imperiul vechiului cod. Renunarea la drept se poate ataca cu recurs chiar i atunci cnd se ia act n recurs.

ACHIESAREA LA PRETENIILE RECLAMANTULUI. Acesta este un act al prtului ( lato sensu). Se va pronuna o hotrre. Achiesarea poate fi total sau parial. Dac se renun parial instana va da o hotrre parial continund procesul pentru restul preteniilor. Dac hotrrea prin care se ia act de achiesare este executorie de ndat (cile de atac au mici anse s schimbe ceva) hotrrea este supus numai recursului. Sunt aplicabile regulile privind mandatul.

ACHIESAREA LA HOTRREA PONUNAT. Poate avea loc fie nainte de declararea cii de atac partea care a achiesat nu mai poate invoca calea de atac, fie prin retragerea cii de atac. mijlocul de ndeplinire a achiesrii este retragerea. Forma. Declaraia verbal n faa instanei care a pronunat hotrrea la momentul pronunrii, fie printr-un act autentic ulterior. Prevederile privind mandatul rmn aceleai. Renunarea poate fi expres, dar i tacit. Renunarea tacit trebuie s rezulte din acte neechivoce de renunare.

TRANZACIA. Poate fi judiciar sau extrajudiciar. Prile rin concesii i renunri reciproce prentmpin un litigiu sau pun capt unui litigu. Tranzacia care stinge un litigiu se numete trazacie judiciar i este un contract judiciar. ea se face n scris i cuprinde reunrile sau concesiile pe care prile le fac i se depune la instan. Se poate depune n ziua stabilit pentru instan sau n alt zi. Ea poate fi primit chiar de un singur judector. Instana se pronun asupra ei se face n edin public. Se poate face oricnd n cursul procesului.

Hotrrea se numete hotrre de expedient. Ea are ca dispozitiv coninutul tranzaciei dintre pri. Acest hotrre va produce efecte va stinge litigiul. Hotrrea de expedient poate fi atacat numai cu recurs. n doctrin s-a artat c hotrrea poate fi atacat numai cu recus, convenia n sine poate fi atacat cu aciune n anulare sau aciune n rezoluiune. La nulitate se creeaz un paralelism al cilor de atac instana dei ia act de instana prilor trebuie s fac anummite evrificri este un contract judiciar dar asta nu exclude ativitatea juridicional. NCPC calea de atac a recursului se face numai pe aspecte procedurale, n timp ce toate celelalte aspecte se atac prin aciunea n anulare se elimin paralelismul.

HOTRREA JUDECTOREASC. Deliberarea are loc dup nchiderea dezbaterilor. Prerea fiecrui judector se ia de ctre preedintele completului ncepnd cu cel mai tnr membru al completului i terminnd cu preedintele completului. Dac nu se ajunge la un punct de vedere comun n cazul completurilor cu numr par, judectorii avnd opinii diferite, se va forma un complet de divergen. La numrul de judectori se va aduga un judector : preedintele instanei, vicepreedintele sau un judector desemnat, dar n practic judectorul de permanen. Procesul se va rejudeca numai n ceea ce privete aspectele aflate n divergen fie la acelai termen sau la un termen diferit (prile se citeaz). Pn la termenul acordat cei doi judectori aflai n divergen vor trebui s i motiveze prerile. Dup formarea completului de divergen judectorii i vor putea schimba

opiniile ei nefiind inui de opiniile iniiale. n urma acestui proces se poate ajunge la o soluie luat cu unanimitate sau cu majoritate. Ce se va ntmpla dac vor exista 3 opinii? Judectorii care au opinii apropiate sunt obligai s susin o opinie comun. Aceast regul se aplic i n copletele cu numr impar. n legea de organizare a instanelor exist principiul secretului deliberrilor . Exist i situaia opiniei separate, hotrrea va cuprinde i acest opinie separat a celor aflai n minoritate. Dup ce se ajunge la o opinie fie n complet simplu, fie n complet de divergen se va redacta o minut. Este un act de judecat care se redacteaz pe verso ul cererii de chemare n judecat i reprezint soluia instanei pe scurt. Regula este c minuta trebuie s curpind ntreaga soluie, dar fr identificarea prilor. Minuta se semneaz de judectori, ns la CCJ magistraii asisteni ar trebui s semneze deoarece particip, la fel i n litigiile de munc. Minuta se va citi n edin public. Pronunarea n edin public pare a fi o condiie de valabilitate a hotrrii cu att mai mult cu ct exist meniunea n cod c dup pronunarea n edin public judectorii nu mai pot modifica hotrrea. Ea poate fi modificat prin calea de atac sau prin modificarea erorilor chiar din oficiu. CEDO nu impune formalitatea pronunrii n edin public, ci numai aducerea la cunotin public a hotrrii. n NCPC regula rmne pronunarea n edin public a hotrrii, singura derogare fiind situaia amnrii pronunrii hotrrii preedintele odat cu anunarea termenului pentru care a fost amnat pronunarea va putea anuna c pronunarea se va face prin punerea la dispoziia prilor la grefa instanei. Pronunarea n edin public are loc chiar i atunci cnd judecata are loc n camera de consiliu. CLASIFICAREA HOTRRILOR : Sentine. Decizii. ncheieri.

Deseori se vorbete despre hotrri i ncheieri, dar ncheierile sunt hotrri judectoreti. n art. 255 CPC : sentinele sunt cele prin care se rezolv fondul cauzei n prim instan. Deciziile sunt cele prin care se soluioneaz apelul, recursul, recursul n interesul legii. Dar nu prin toate sentineles e rezolv fondul cauzei. NCPC sentinele sunt hotrrile date n prim instan prin care acesta se deznvestete. Deciziile sunt cele date n cile de atac. Toate celelalte hotrri date de instan sunt ncheieri. La renunarea la judecat nu mai folosete ncheiere ci sentin.

Hotrri cu caracter nelimitat n timp. Cu caracter provizoriu. Cele date n cursul judecatii cu un caracter vremelnic : ordonana preedinial. Hotrri definitive. Hotrre dat n prim instan susceptibil de recurs; Neatacat cu apel; atacat cu apel dar respins; hotrrile date n apel. Sunt hotrri ce pot fi atacate cu recurs. Hotrri nedefinitive. Hotrri irevocabile. Hotrri date n prim instan fr drept de apel dar nerecurate; hotrri care nu au fost atacate cu apel; hotrrile date n apel nerecurate; hotrrile date n recurs chiar dac nu s-a soluionat fondul pricinii ; alte hotrri care nu pot fi atacate cu recurs.

NCPC art. 633 i 634 dispare din terminologie noiunea de hotrre irevocabil. Locul ei este luat de hotrrea definitiv, iar locul acesteia este luat de hotrrea executorie (hotrrea dat n apel; hotrrea din prim instan ). Hotrrile executorii din vechiul cod hotrri susceptibile de executare. Hotrri executorii. Susceptibile de executare. Hotrri neexecutorii. Nesusceptibile de executare. Hotrri totale. Hotrri pariale. Hotrri cu condamnare. Hotrri cu condamnare alternativ. Prtul este obligat s dea un bun, iar dac bunul nu se va gsi prtul va trebui s dea alt bun. Avantajul este c reclamantul nu trebuie s fac o nou cerere pentru schimbarea n dezdunri.

REDACTAREA HOTRRII. Hotrrea se redacteaz n termen de 30 de zile de la pronunare. Acest termen este de recomandare, putnd duce la cel mult sanciuni disciplinare. Hotrrea se redacteaz de judectorul unic, sau de judectorul desemnat de preedintele completului. Forma hotrrii art. 261 cuprinde trei pri: Practicaua / expunerea. Artarea instanei, numele judectorilor, numele i datele de identificare ale prilor i

mandatarilor, obiectul i susinerile prilor, ale procurorului. Considerentele. Motivele de fapt i de drept care au format convingerile instanei. Dispozitivul. Cuprinde decizia, el este oglinda minutei, dar se adaug numele prilor, calea de atac, termenul i faptul c hotrrea s-a pronunat n edin public.

Hotrrea se semneaz de judectori i de grefier. 1) Practicaua hotrrii. Meniunea legat de numele judectorilor este important : verificarea de ctre instana de control judiciar a incompatibilitii. Verificarea de ctre instana de control judiciar a regulilor de continuitate a competului art. 304 pct. 2 CPC. Se compar semnturile de pe minut cu cele ale judectorilor menionai n practicaua hotrrii. Judectorul care a participat la dezbateri este ndreptri s participe la deliberare i pronunate chiar dac este avansat la alt instan. Susinerile prilor : dac una din pri a invocat o excepie n edina cnd a avut loc judecata. Dac instana de judecat amn pronunarea ea va da o ncheiere de dezbateri care va cuprinde toate meniunile pe care legea le indic ca aparinnd practicalei hotrrii, astfel hotrrea care se va redacta va cuprinde meniunea c ceea ce trebuie s se regseasc n practicau se regsete n ncheierea de dezbateri care face corp comun cu hotrrea. Dac ncheierea de dezbateri nu este semnat hotrrea va fi nul. 2) Considerentele. Reprezint cea mai important parte sub aspectul cantitii. Instana trebuie s arate probele, textele de lege pe care le consider incidente, sau principiile incidente. De ce situaia de fapt a fost ncadrat astfel. Uneori judectorul este obligat s se pronune pe chetiuni de larg apreciere : buna credin, tremen rezonabil, prezumiile etc acest lucru nu nseamn c nu trebuie s le motiveze. Judectorul nu este obligat s rspund la toate argumentele nfiate de parte, fiind obligat s rspund numai la motive (un motiv poate curpinde mai multe argumente). Unele probleme pot fi dezlegate n considerente n mod implicit. n doctrin : motivarea trebuie s fie concis s nu cuprind elemente superfluue. Trimiterile din hotrre la doctrin nu trebuie s se regseasc. 3) Dispozitivul. Trebuie s fie clar i s curpind soluia la toate cererile formulate n instan : cererea principal, cererea reconvenional, de intervenie. Nu sunt cereri : excepiile, probleme care au cptat rezolvare prin ncheieri. Dac o excepie a fost unit cu fondul instana se va pronuna asupra ei n dispozitiv mai nainte de a dat soluia pe fond. Neexistena unui capt de cerere n dispozitiv atrage posibilitatea completrii hotrrii minus petita. n cazul dispozitivului nu se mai accept rezolvarea n

mod implicit. Dac se respinge cererea n totalitate nu trebuie s te mai pronuni separat asupra tuturor capetelor accesorii ale cererii. Meniunea legat de calea de atac i termenul de execitare. Adesea judectorii indic o alt cale de atac sau un alt termen partea trebuie s execite calea de atac prevzut de lege i n termenul prevzut de acesta. Meniunea greit n dispozitiv nu conduce la admisibilitatea acelei ci de atac. Dac legea este confuz sau neclar partea poate fi tentat s se ia dup hotrrea judectoreasc. NCPC dac partea execit greit o cale de atac, acesta va fi respins ca inadmisibil, dar de la acest moment curge un nou termen pentru calea de atac prevzut de lege. Semnturile judectorului i grefierului . n ce msur hotrrea nesemnat trebuie sau nu anulat hotrrea nesemnat nu presupune vtmare, doarece este semnat minuta. Hotrrea poate fi semnat ulterior. Dac unul dintre judectori se afl n imposibilitate de a semna se semneaz de preedintele instanei artnd i motivul imposibilitii. Dac nu poate semna grefierul va semna grefierul ef. Dac apar diferene ntre dispozitiv i minut unii spun c trebuie anulat hotrrea, majoritatea ns mpumut opinia doctrinei refacerea dispozitivului hotrrii dup minut, dac s-ar anula se admite indirect ca judectorii s revin asupra deciziei luate. Hotrrea se va comminica prilor. n vechiul cod nu toate hotrrile se comunic ci numai acelea pentru care comunicarea este necesar n vederea curgerii teremnului pentru calea de atac. Dac legea prevede c teremeul curge de la pronunare sau c nu avem cale de atac hotrrea nu se comunic. NCPC se comunic toate hotrrile. Hotrrea se face n dou originale - unul la dosar i unul la mapa de hotrri a instanei. Pilor li se comunic copii. Acordarea termenului de graie. Art. 262 CPC se acorda numai la cererea prii interesate i putea fi acordat n faa instanelor de fond. Se arat situaii n care nu se acord termen de graie : bunurile debitorului se vnd la cererea altui creditor; dac debitorul se afl n faliment sau insolvabilitate; dac a micorat garaniile sau nu le-a dat. Se menioneaz o procedur legat de decderea din termenul de graie la executarea silit art. 382 CPC formularea unei cereri n faa instanei de executare. NCPC - art. 397 NCPC se poate da termen de graie; sunt cazuri n care nu se poate da apare un caz nou : cnd debitorul a fost pus n ntrziere sau s-a acordat n timpul procesului un termen rezonabil. Nu se poate da termen cnd debitorul se afl ntr-o situaie de decdere din termenul de graie. Art. 674 NCPC decderea. Nu se acord termen de graie n materia cambiei, cecului sau biletului la ordin. Se poate acorda un termen de graie (chiar i n situaia punerii n ntrziere) dac un text special dispune

asta ordonana de plat art. 1021 NCPC plata cotelor de ntreinere.

CHELTUIEILE DE JUDECAT Ce reprezint? Taxele judiciare de timbru, onorariile avocailor, cheltuieli pentru administrarea probelor, pentru deplasarea martorilor, etc. Regula este c instana nu poate micora cheltuielile pentru taxa de timbru, plata experilor, deplasarea martorilor sau alte cheltuieli pe care partea dovedete c le-a efectuat. Singura cheltuial semnificativ ce poate suferi modificri art. 274 alin. (2) onorariile avocailor. Textul este insuficient : instana nu poate s reduc onorariul aa cum spune textul, de aceea iniial n jurisprudena CCJ a fost abrogat implicit. Ulterior CCJ i-a reconsiderat poziia textul nu se refer la reducerea onorariului ci la reducerea chetuielilor de judecat referitoare la onorariu, neafectnd raporturile dintre parte i avocat. n ceea ce privete mrirea onorariului nu i mai gsete aplicarea astzi. Exist un principiu al justei aezri a chetuielilor de judecat . Textul trebuie interpretat n sensul unei vdite depiri a unei cheltuieli normale abuz de drept. NCPC reducerea cheltuielilor privind onorariu. Se vorbete de reducerea motivat, cnd valoarea onorariului este vdit disproporionat n raport cu valoarea sau complexitatea cauzei. n plan european exist aceast practic : sistemul francez merge pn la reducerea onorariilor; sistemul germen care stabilete nite limite pentru onorariu. Sistemul neintervenionist : Marea Britanie, rile nordice, SUA. Cine pltete? Regula este c pltete partea care pierde procesul. De la aceast regul exist i excepii : cnd reclamantul a pierdut procesul dar primete cheltuieli de la prt acesta execut obligaia n cursul procesului, iar cererea se respinge ca rmas fr obiect. Dac prtul depune un nscris doveditor n faza recursului dei se dovedete c l avea din faa primei instane prtul va plti cheltuieli de judecat datorit relei credine. Exist i o excepie de exonerare a prtului art. 275 CPC dac prtul recunoate la prima zi de nfiare va putea fi exonerat dac nu a fost pus n ntrziere sau dac nu era pus de drept n ntrziere : prtul trebuie s fac o recunoatere pur i simplu; recunoaterea s aib loc spontan, iar nu provocat; ea trebuie s intervin la prima zi de nfiare; prtul s nu fie n ntrzire. Trebuie fcut o corelaie cu art. 1552 C.civ. dac creditorul face cererea de chemare n judecat fr ca debitorul s fie pus n ntrziere, nu va primi cheltuielile de

judecat dac debitorul va executa obligaia ntr-un termen rezonabil de la comunicarea cererii de chemare n judecat. Soluiile sunt diferite : CPC spune c este suficient s recunoti, C.civ. trebuie s recunoasc i s execute obligaia ntr-un termen considerat de instan rezonabil. Odat cu intrarea n vigoare a C.civ. pentru obligaiile devenite scadente dup acest moment sunt aplicabile dispoziiile C.civ.; CPC rmne aplicabil n afara materiei obligaiilor, deoarece art. 1552 C.civ. se aplic numai obligaiilor. n practica Tribunalului Suprem punere n ntrziere: orice lucru care dovedete c ai cerut i c ai pus n vedere prii; nu se nelegea noiunea din C.civ. ci o ntiinare. Ce se ntmpl dac reclamantul ctig procesul numai n parte? Se vor admite cheltuieli procesuale proporional cu limita admis. Dac sunt mai multe capete de cerere, sau prtul are o cerere reconvenional admis cheltuielile se vor compensa parial, mai rar total. Dac sunt mai muli reclamani sau pri egal, proporional sau solidar dup natura raportului dedus judecii. Chiar i n acest caz se arat c dac una dintre pri face chetuieli exorbitante va suporta singur cheltuielile. Din punct de vedere procedural cheltuielile se solicit pn la nchiderea dezbaterilor. Se acord numai la cerere, dar instana este obligat s pun acest lucru n vedere prilor. Dac partea care a ctigat omite s le solicite , va putea s le solicite pe cale separat. Dac partea cere i instana a omis s se pronune : pe cale separat, completarea hotrrii sau revizuirea. Nu se poate cere pe calea apelului. Dac partea formuleaz cererea pe cale separat, termenul de prescripie este de 3 ani, i curge de la data rmnerii definitive a hotrrii, iar instana competent nu este cea care a judecat pricina ci instana de drept comun. Avem un drept nou, care are la baz rspunderea delictual. Dac avem cheltuieli din contencios admistrativ, penal, dreptul muncii se rezolv la instana de drept civil.

HOTRRI JUDECTORETI CU EXECUIE VREMELNIC Cazuri n care hotrri pronunate n prim instan i susceptibil de apel pot fi executate hotrri cu execuie vremelnic dei sunt executorii ele se afl nc ntr-o judecat de fond, executarea fcndu-se pe riscul creditorului. n general raiunea este urgena maxim a executrii creanei datorit nevoii creditorului, sau datorit naturii simple a litigiului. Acest execuie este de dou feluri: De drept. Cnd legea prevede c anumite hotrri sunt susceptibile de executare. Instana nu trebuie s scrie c este

executorie (n noul cod trebuie). Plata salariilor sau veniturile rezultate din munc; despgubiri pentru accidentele de munc; rente ori sume de bani datorate cu titlu de ntreinere; despgubiri pentru caz de moarte, vtmare dac despgubirle s-au acordat n prestaii periodice; reparaii grabnice; punerea sau ridicare peceilor sau realizarea inventarelor; pricini referitoare la posesiune, dar numai n ceea ce privete posesia; n cazul achiesrii; Judectoresc. Cnd ntr-un caz concret instana consider c se poate executa vremelnic. Instana trebuie s menioneze c este executorie. Instana apreciaz de la caz la caz. Trebuie s fie vorba de o pricin privitoare la bunuri = cu coninut patrimonial; a doua condiie instana s aprecieze c exist fie o vdite temeinicie a dreptului fie o stare de insolvabilitate a debitorului, fie primejdia vdit de ntrziere (dac se amn executarea dreptul ce face obiectul judecii ar putea s fie compromis). Cele trei condiii stau i la baza execuiei vremelnice de drept. Nu reiese foarte clar din text dac aceste condiii sunt alternative sau cumulative. Doctrina i jurispudena le-au considerat ca fiind alternative. Se acord la cerere, care se poate face n scris sau verbal pn la nchiderea dezbaterilor. Dac se respinge va putea fi reiterat n apel.

Nu este permis n materii precum : strmutarea de hotare, desfiinarea de construcii, ntabularea sau radierea unui drept. Execuia vremelnic este susceptibil de suspendare. Dac se face apel, instana de apel va putea dispune suspendarea la cerere. Suspendarea este condiionat de plata unei cauiuni, n cuantumul stabilit de instan. Instana de apel se pronun cu citarea prilor. Suspendarea se poate face nainte de termenul stabilit pentru apel. Dac dosarul nu a ajuns la instana de apel, partea interesat poate solicita suspendarea printro cerere ntemeiat pe textele de la ordonana preedinial, dar cererea va fi judecat de preedintele instanei de apel. Se poate dispune cu sau fr citarea prilor, cauiunea este obligatorie. Aceast suspendare va avea valabilitate pn la cererea formulat n apel.

NDREPTAREA. LMURIREA. COMPLETAREA HOTRRII. NDREPTAREA HOTRRII JUDECTORETI. Dac hotrrea cuprinde omisiuni sau erori privind calitatea, susinerile prilor; erori de calcul. Este necesar ca aceste erori s nu influeneze soluia. Dac acest lucru s-a ntmplat calea de atac este apelul sau recursul.

Nu pot fi ndreptate prin aceast procedur : cnd instana a omis s se pronune asupra unor cereri ale prilor. Acest procedur este una simpl, se face fie la cerere, fie din oficiu. Se face n camera de consiliu, cu sau fr citarea prilor, de principiu fr, dar instana dac consider c are nevoie de lmuriri poate cita prile. Cererea se poate face oricnd. Hotrrea judectoreasc are natur de act autentic, astfel nct exist un interes. Procedura se finalizeaz printr-o ncheiere care se finalizeaz prin aceleai ci de atac care sunt valabile i pentru hotrrea ndreptat.

LMURIREA NELESULUI SAU NTINDERII HOTRRII JUDECTORETI. Intervine atunci cnd hotrrea judectoreasc este neclar, neclaritate manifestat la nivelul dispozitivului : dispoziii, ntinderea lor sau aplicarea acestora. Se adreseaz instanei care a pronunat hotrea respectiv, i se va judeca de principiu de acelai complet. Cererea se judec n camera de consiliu cu citarea prilor. Instana se pronun printr-o ncheiere prin care fie lmurete dispoziiile i nltur dipoziiile potrivnice. mpotriva ncheierii se vor putea exercita cile de atac care erau susceptibile a fi executate mpotriva hotrrii lmurite.

COMPLETAREA HOTRRII JUDECTORETI. Intervine atunci cnd instana a comis un minus petita : a omis s se pronune asupra unui capt de cerere sau asupra unei cereri incidentale sau conexe. Nu este cazul s se aplice acest text atunci cnd instana a omis s se pronune asupra unei excepii sau asupra unei aprri exist calea de atac a apelului sau a recursului. Acest procedur se aplic i atunci cnd instaa a omis s se pronune asupra onorariilor experilor, interpreilor sau asupra despgubirilor martorilor. Aceste persoane pot face o cerere de completare. Aceast cerere se va face n termenul prevzut pentru exercitarea cii de atac, iar n cazul hotrrilor date dup casarea cu reinere de ctre instana de recurs n termen de 15 zile de la pronunare. Procedura de judecat are loc la instana care a pronunat hotrrea. Se desfoar n edin public sau n camera de consiliu dup cum i judecata s-a desfurat astfel, cu citarea prilor i se va pronuna o hotrre care poate fi atacat la fel ca hotrrea completat. Toate cele trei proceduri sunt scutite de tax de timbru, iar prile nu pot fi obligate nici la plata celorlalte chetuieli, deoarece nu au culp procesual. Pentru motivele prevzute la cele trei proceduri nu se poate exercita calea de atac a apelului sau

recursului.

EFECTELE HOTRRII JUDECTORETI.

Hotrrea judectoreasc deznvestete instana . Dac instana constat c a greit singura soluie este formularea de ctre parte a cii de atac corespunztoare, instana nu i poate retracta soluia. Are natura unui act autentic, ceea ce nseamn c n ceea ce privete aspectele sesizate prin propriile simuri de ctre judector fac dovad pn la nscrierea n fals. Executorialitatea hotrrii judectoreti. Este susceptibil de executare silit dac nu este adus la ndeplinire de bun voie. Autoritatea de lucru judecat. Vechiul cod de procedur l recunoate dar nu l prevede expres. Este recunoscut incidental n materia revizuirii sau n materia excepiilor. n acest sistem autoritatea de lucru judecat era prevzut n art. 1201 Codul Cuza n materia prezumiilor. Noul Cod Cvil nu mai prevede acest lucru, autoritatea de lucru judecat devenind un efect al hotrrii judectoreti. n ceea ce privete elementele autoritii de lucru judecat : cuprinde numai dispozitivul sau i considerentele? Iniial s-a mprumutat soluia francez : autoritatea de lucru judecat poart numai asupra dispozitivului (venea din dreptul roman : dispozitivul aparinea mpratului, iar considerentele aparineau jurisconsulilor); la francezi exista i un text n acest sens. n perioada de dup 1990 : anumite pri ale considerentelor care susin n mod decisiv dispozitivul trebuie s aib autoritate de lucru judecat autoritatea de lucru judecat se extinde i asupra anumitor considerente. ntr-o alt opinie, innd cont de dreptul la un proces echitabil i de acces la justiie nu este echitabil ca instana s i schimbe opinia autoritate de lucru judecat i asupra considerentelor (CEDO). NCPC autoritatea de lucru judecat vizeaz dispozitivul, dar i considerentele pe care acesta se sprijn, inclusiv cele prin care s-a soluionat o chestiune litigioas. Extinde noiunea i asupra hotrrilor prin care se rezolv excepii procesuale, nu numai la cele de fond. Ca s existe autoritate de lucru judecat trebuie s existe o tripl identitate : pri, obiect i cauz. Identitatea de pri : nu se refer la o identitate fizic ci la una juridic. Exist identitate i n cazul succesorilor cu titlu particular, dac nstrinarea are loc dup nchiderea procesului. Nu este necesar ca pile s aib aceai calitate n noul proces. Identitatea de obiect : se refer la

obiectul material sau i la dreptul dedus judecii. Se pstreaz chiar dac formularea noii cereri este diferit, dar tinde la realizarea aceluiai drept. n unele cazuri formularea noii cereri cuprinde i obiectul vechii cereri. Identitatea de cauz : nu se refer la cauza aciunii ci la cauza cererii, temeiul de fapt i de drept al cererii de chemare n judecat. Autoritatea de lucru judecat comport dou aspecte : unul negativ un nou proces nu mai poate fi judecat n fond; dar i un efect pozitiv ntr-un nou proces partea care a ctigat iniial poate s invoce autoritatea de lucru judecat pentru a nu se mai discuta anumite aspecte. Atunci cnd se prescrie dreptul de a cere executarea silit efectul prescripiei l reprezint pierderea puterii executorii nu i pierderea autoritii de lucru judecat. Acelai creditor va introduce o nou cerere dac va mai fi n termenul de prescrispie, solicitnd aplicarea autoritii de lucru judecat n sens pozitiv pronunarea unei hotrri judectoreti identice celei anterioare, asta dac nu a intervenit : plata, compensaia etc. Efectele unei hotrri penale asupra autoritii de lucru judecat n civil : art. 1365 C.civ i art. 22 C.proc.pen. noul cod civil are definiii proprii n ceea ce privete vinovia. Nu are autoritate de lucru judecat : rezoluia sau ordonana procurorului. Puterea de lucru judecat nu mai exist terminologic, NCPC folosete noiunea de autoritate de lucru judecat. Relativitatea efectelor hotrrii este diferit de opozabilitatea hotrrii judectoreti care ine de recunoaterea realitilor juridice constatate printr-o hotrre judectoreasc. Hotrrile judectoreti au un caracter declarativ recunosc de principiu drepturi preexistente, dar exist i hotrri care produc i alte efecte.

CILE DE ATAC.
Clasificare : Ci de atac devolutive i nedevolutive. Cele devolutive permit antamarea fondului, iar cele nedevolutive nu permit. Apelul devolutiv; recursul, contestaia n anulare nedevolutive. Ci ordinare i extraordinare. Cile extraordinare se exercit numai pentru anumite categorii prevzute de lege. Apelul este o cale ordinar de atac; recursul, contestaia n anulare i revizuirea sunt ci extraordinare de atac. Ci de atac de reformare i de retractare. Cele de reformare sunt exercitate n faa instanelor superioare i vizeaz corectarea unor greeli de fond sau procedur. Cile de retractare intr de principiu pe rolul instanelor care au pronunat hotrrea greeli, omisiuni, apar elemente noi care reconfigureaz pricina. Ci de atac suspensive de executare i nesuspensive de executare. Ne referim la suspendarea de drept. Apelul este de principiu suspensiv, excepie fcnd hotrrile date cu executare vremelnic. Recursul este nesuspensiv de executare de principiu.

CILE DE REFORMARE

APELUL. Este o cale de atac ordinar, de reformare i suspensiv de executare. Trei feluri de apel : Principal. Exercitat de cel care a pierdut procesul. Incident. Art. 292 CPC i vizaz situaia n care partea care a ctigat ntr-o anumit msur procesul n prim instan, fiind confruntat cu un apel din partea prii potrivnice decide s formuleze apel pentru partea din hotrre care nu a ctigat-o. Avem de a face cu o persoan care iniial a decis s nu fac apel. Provocat. Situaia n care avem o coparticipare procesual sau am avut intervenieni, iar apelul nu se formuleaz n ce privete aceste persoane. Apelul provocat va fi fcut de ctre intimatul din apelul principal mpotriva unui coparticipant care nu este parte n apelul principal atunci cnd soluia din apelul principal ar putea s afecteze raportul su cu acel participant.

SUBIECTELE APELULUI. n principiu pot exercita apel prile. n mod excepional se poate exercita apel i de ctre tere persoane n materie necontencioas, de ctre succesorii prilor, de ctre dobnditorii cu titlu particular ai prilor dar dobndirea a avaut loc ntre momentul pronunrii hotrrii i expirarea termenului de apel, creditorii chirografari pe calea aciunii oblice dac nu au fost parte n proces. Cazul celui care a formulat o cerere de intervenie care nu a fost admis n principiu va putea formula apel mpotriva hotrrii finale dar numai n ceea ce privete respingerea cererii de intervenie. Sub imperiul NCPC nu mai este posibil n caz de respingere a cererii de intervenie se atac imediat separat. Procurorul poate s declare apel mpotriva oricrei hotrri judectoreti chiar dac nu a a participat la judecat; pentru simpla nelegalitate a hotrrii judectoreti. OBIECTUL APELULUI. Se atac cu apel hotrrile de prim instan, i excepional alte hotrri materia proprietii intelectuale mpotriva hotrrii arbitrale. Obiect al apelului vor face i ncheierile pronunate n cauza respectiv. Pot fi atacate i ncherile care nu sunt premergtoare sau dac procesul s-a ntrerupt. Nu sunt supuse apelului : art. 282 1; mai sunt i altele : ordonanele preediniale sunt numai cu recurs; n materie de faliment, cauzele de contencios adminitrativ. Cauzele de contencios adminstrativ : cu drept de recurs, fr drept de apel restul sunt cu drept de apel dar fr drept de recurs (invers situaiei Vechiului Cod) .

Obiectul apelului l formeaz dispozitivul. NCPC prevde o alt soluie, consacr n principiu c obiectul l constituie dispozitivul, dar cu caracter de excepie poate viza i considerentele dac s-au dat rezolvri unor incidente care nu au legtur cu cauza sau au legtur, dar sunt greite ori cuprind constatri de fapt care prejudiciaz partea. Curs VIII Drept Procesual Penal 27-03-2013

Termenul de apel
In NCPC, termenul de apel este de 30 de zile, termen care curge de la comunicarea whotararii. Pentru procuror, termenul curge de la comunicare, daca a participat la judecata, si de la pronuntare, daca nu a participat la judecata. Termenul de apel este susceptibil de intrerupere. Se poate intrerupe pt doua motive special prevazute si unul general: a) a intervenit moartea partii care avea interes sa faca apelul; in acest caz, se va face o noua comunicare, pentru mostenitori, la ultimul domiciliu al defunctului=> de la aceasta noua comunicare, va curge un nou termen de apel; b) a intervenit moartea mandatarului partii, caruia i s-a facut comunicarea; se face o noua comunicare, la domiciliul partii, data de la care curge un nou termen; Eventualul apel facut de mostenitori nu constituie o acceptare a mostenirii. Pentru mostenitorii incapabili, pentru cei cu capacitate de exercitiu restransa, pentru disparuti, termenul curge de la numirea tutorelui, curatorului etc. c) situatia in care partea arata ca nu a putut formula apel in termen datorita unui motiv mai presus de vointa ei=> termen de 15 zile de la incetarea motivului pt a formula atat cererea de repunere in termen, cat si cererea de apel; cererea de repunere in termen va fi solutionata de instanta de apel

Cererea de apel si efectele acesteia

Forma cererii de apel este indicata la art.287 CPC. Ea trebuie sa cuprinda referiri la numele partilor, hotararea care se ataca, motivele de fapt si de drept pe care s eintemeiaza apelul, probele pe care apelantul intelege sa le aduca in sustinerea apelului. Mentiunea partilor nu este prevazuta sub sanctiunea nulitatii exprese. In schimb, sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii exprese: indicarea hotararii ce se ataca si semnatura; totusi, in cazul semnaturii, aceasta va putea fi complinita in tot cursul procesului. Mentiunile privitoare la motivele de fapt si de drept ale apelului si mentiunile privitoare la probe nu sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, ci sub sanctiunea decaderii=> apelul va fi judecat, dar exclusiv in baza celor sustinute in fata primei

instante (va avea loc o devolutiune totala a apelului, dar o devolutiune necritica). Nu se pot aduce critici cu privire la hotararea pronuntata.

Motivele de apel
Termenul nu este acela de 15 zile de la comunicare, ci pana la prima zi de infatisare in fata instantei de apel. Exista, astfel, o disjungere, intre termenul de declarare a apelului si termenul de indicare a motivelor. In NCPC, nu mai exista aceasta disjungere.

Efectele pe care le produce cererea de apel

1) investirea instantei de apel: din acest moment, instanta de apel trebuie sa solutioneze hotararea 2) efectul suspensiv de executare: termenul de apel, dar si judecata apelului, sunt suspensive de executare Exceptii: desi se declara apel, hotararea nu este suspendata sub aspectul executarii sale 3) caracterul devolutiv al apelului: instanta de apel va reanaliza cauza, sub toate aspectele de fapt si de drept Limite: - quantum devolutum quantum iudicatum = nu se va putea judeca in apel decat ceea ce sa judecat in prima instanta. In apel nu se vor putea aduce, de principiu, probleme noi, altele decat cele care au fost judecate in prima instanta art.294 CPC. Se pare ca legiuitorul a conceput apelul mai putin ca o devolutie totala, ci mai curand ca o cale de atac critica. Nici nu se pot formula cereri noi (cerere reconventionala, o cerere de chemare in garantie, de chemare in judecata a altor persoane); exceptie: cererea de interventie voluntara principala poate fi facuta direct in apel, dar doar daca exista acordul partilor. Vor putea fi invocate exceptii de ordine publica, mijloace de aparare, precum si dobanzi, rate, venituri ori alte despagubiri ivite dupa pronuntarea hotararii in prima instanta. Compensarea judiciara nu poate fi facuta direct in apel, deoarece trebuie facuta odata cu cererea reconventionala; compensarea legala, insa, poate fi invocata. - tantum devolutum quantum apellatum = se va devolua in apel numai ce s-a atacat din hotararea pronuntata in prima instanta. Daca partea nu a atacat hotararea sub anumite capete de cerere sau cu privire la anumite parti, hotararea devine irevocabila sub aceste aspecte. 4) non reformatio in peius (efectul neagravant al apelului): nimanui nu i se poate agrava

situatia in propria sa cale de atac Daca si intimatul formuleaza o cerere de aderare la apel sau o cerere de apel incident, apelantului i se poate inrautati situatia, dar nu ca efect al propriului sau apel. Acest principiu nu salveaza orice solutie; se arata in doctrina (si in NCPC) ca autoritatea de lucru judecat ar putea infrange regula non reformatio in peius > partea castiga, iar in cursul apelului se dovedeeste ca a castigat in contra unei alte hotarari, care se bucura de autoritate de lucru judecat; hotararea care se bucura de autoritate de lucru judecat va fi pastrata. Hotararea pronuntata ulterior se desfiinteaza. Este posibil ca instanta, in urma apelului facut de o parte care a castigat procesul in parte, sa constate ca este necompetenta sub aspectul competentei generale sau sub aspectul competentei instantelor romane si se pune problema invocarii exceptiei in orice faza a procesului; instanta se dezinvesteste si trimite cauza organului competent partea poate pierde litigiul.

Locul depunerii cererii de apel

Cererea se depune la instanta care a pronuntat hotararea ce se ataca. Taxa de apel: 50% din taxa datorata in prima instanta. Sunt si situatii in care taxa este una fixa, atunci cand solutia din prima instanta a fost de anulare a cererii sau de respingere pe baza unei exceptii care nu a antamant fondul.

Reguli privind judecata in apel

Dosarul cauzei va fi trimis de instanta care a pronuntat hotararea instantei de apel, impreuna cu cererea de apel. Presedintele instantei de apel va repartiza dosarul in mod aleatoriu. Daca sunt mai multe apeluri, ele se vor judeca impreuna. Daca s-a facut apel atat impotriva hotararii, cat si impotriva incheierii de rectificare, completare sau lamurire a hotararii, apelurile se vor judeca impreuna.

Judecata apelului
Intampinarea este obligatorie. Este permisa administrarea oricarei probe, existand urmatoarele posibilitati: - refacerea probelor din prima instanta - administrarea unor probe noi.

Solutiile pe care le poate pronunta instanta in apel

a) respingerea apelului;

b) perimarea apelului efectul este de mentinere a hotararii de prima instan si definitivarea ei, care devine si irevocabila; c) admiterea apelului: - daca instanta admite apelul, constatant ca prima instanta nu a fost competenta sa judece pricina, va anula hotararea atacata si va trimite cauza instantei competente sau unui alt organ jurisdictional din afara instantelor judecatoresti ori va retine cauza spre rejudecare, daca chiar instanta de apel ar fi competenta sa judece in prima instanta - daca instanta admite apelul, dar in prima instanta procesul s-a judecat fara citarea legala a partii care nu s-a prezentat la proces sau s-a judecat in baza unei exceptii peremptorii, fara a seintra in fond, se va anula hotararea atacata si chiar instanta de apel va evoca fondul, nemaitrimitandu-se spre rejudecare

Totusi, in aceste situatii, pricina se va retrimite spre rejudecare, daca partea care a
facut apel nu a fost legal citata solicita acest lucru prin cererea de apel sau una dintre parti solicita prin cererea de apel sau prin intampinare ca, in ipoteza admiterii apelului, sa trimita cauza spre rejudecare. Trimiterea spre rejudecare nu se va putea dispune decat o singura data. Exista varianta in care, instanta, admitand apelul, sa anuleze procedura urmata in fata primei instante, in tot sau in parte, caz in care va pronunta o hotarare chiar in fata instantei de apel. Daca prima instanta s-a pronuntat in fond si nu exista un motiv de nulitate, admitand apelul, instanta de apel nu va anula hotararea, ci va shcimba solutia=> hotararea de prima instanta nu este viciata sub aspect procedural, dar instanta de apel ajunge la o alta concluzie, in baza aprecierii faptelor. In cazul in care instanta de apel trimite cauza spre rejudecare, solutiile date de instanta de apel asupra problemelor de drept sunt obligatorii pentru prima instanta.

RECURSUL Este o cale de atac extraordinara, de reformare,nesuspensiva de executare si nedevolutiva. In CPC, obiectul recursului il reprezinta hotararile pronuntate in apel, precum si hotararile pronuntate in prima instanta, atunci cand legea a suprimat calea de atac a apelului. NCPC spune ca, in toiate cauzele care, sub imperiul VCPC, se prevede ca se ataca numai cu recurs, din momentul intrarii in vigoare a NCPC, pt pricinile care vor incepe dupa acest moment, calea de atac va fi numai cea a apelului.

In materia contenciosului amdinistrativ, singura cale de atac a ramas recursul, in NCPC. Recursul, sub imperiul VCPC, nu este o cale prea generoasa de atac, deoarece nu permite decat administrarea probei cu inscrisuri; insa, in reglementarea NCPC, devine o cale de atac mai generoasa, in cazul hotararilor care se ataca fara drept de recurs.

Subiectele recursului
Se aplica regulile din materia apelului.

Termenul de recurs
Este de 15 zile, curgand de la comunicarea hotararii. In cazul procurrului, se aplica aceleasi reguli de la apel.

Motivarea recursului
Disjungerea cererii de recurs si a motivelor de recurs nu mai opereaza => se depun in acelasi termen pe care legea il prevede pentru declararea recursului (prin cererea de recurs sau memoriu separat). Exceptie: daca termenul de recurs curge de la pronuntarea hotararii, termenul de depunere a motivelor de recurs curge de la comunicare. Depunerea cererii de recurs inainte de comunicarea hotararii echivaleaza cu comunicarea hotararii; termenul de depunere a motivelor curge de la comunicarea hotararii. Termenul de recurs este susceptibil de intrerupere in aceleasi conditii ca in cazul apelului.

Forma cererii de recurs

Art.3021 CPC cererea este aproape identica cu cererea de apel. Insa, in cazul recursului, vorbim de motivele de legalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor, nu de motive de fapt si de drept, ca in cazul apelului.

Motive de recurs
Art.304 CPC. 1) instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale: compunere gresita, judecatori incompatibili, recuzati in termen, numar de judecatori, nerespectarea aspectelor legate de distribuirea aleatorie sau continuitatea completului; 2) cand hotararea a fost data de alti judecatori decat cei care au luat parte la judecata in fond a pricinii: hotararea a fost data de judecatori care nu au audiat partile; 3) hotararea s-a dat cu incalcarea normelor de competenta de ordine publica: necompetenta generala sau necompetenta instantelor romane; in cazul necompetentei materiale si a celei teritoriale exclusiva, poate fi invocata, dar daca a fost invocata si in fond

4) instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti; 5) cand, prin hotararea data, instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art.105 alin(2) CPC: prevederile referitoare la competenta intra la motivele de la pct.1 6) daca instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut: (plus petita sau extra petita) 7) cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii; 8) cand instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia vizeaza o chestiune de fapt-> gresita interpretare a actului juridic; eroarea trebuie sa fi fost evidenta 9) cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii solutia data de catre instanta nu este sustinuta de niciun text legal si nici macar de vreun principiu legal; sau pronuntarea instantei pe temeiul legal care nu mai exista (legea abrogata)- aplicarea gresita a legii in timp. In NCPC, se prevede motivul de recurs de la pct. 5 in actualul CPC, cu mentiunea ca se prevede doar sanctiunea nulitatii, fara a se distinge daca este sau nu conditionata de o vatamare procesuala. Atunci cand recursul este singura cale de atac, partile nu sunt tinute de motivele prevazute la art.304, ele vor putea invoca orice motive de fapt sau de drept=> in acest caz, se spune ca recursul are caracter devolutiv, dar aceasta este doar o iluzie (se poate administra doar proba prin inscrisuri). In NCPC, in acele putine cazuri in care recursul este singura cale de atac, nu mai exista acest caracter devolutiv partial, ci recursul se va judeca prin aceleasi reguli ca in cazul unui recurs dublat de apel (de ex: cauzele de contencios administrativ). Nemotivarea recursului atrage sanctiunea nulitatii acestuia. Nulitatea ar putea sa nu intervina, daca instanta invoca motive de ordine publica. Instanta le va pune in discutia partilor si va pronunta hotararea in baza acestora. Nemotivarea nu echivaleaza cu gresita incadrare a motivelor; in acest caz, nu intervine nulitatea, ci instanta va proceda la recincadrarea motivelor, daca acest lucru este posibil. Cererea de recurs produce urmatoarele efecte: a) investirea instantei; b) posibilitatea solicitarii suspendarii executarii Cererea de suspendare poate fi solicitata odata cu cererea de recurs sau in cadrul judecarii recursului. Cererea de suspendare se va solutiona cu citarea partilor, in sedinta publica si cu dare de cautiune; solutia se va da printr-o incheiere. Incheierea de suspendare nu are autoritate de lucru judecat, instanta poate reveni asupra ei.

* Sunt si situatii in care recursul este suspensiv de executare (stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii sau alte asezari fixe etc.) c) efectul non reformatio in peius nu se aplica daca se descopera autoritatea de lucru judecat abia in recurs. Cererea de recurs se depune la instanta care a pronuntat hotararea atacata. Motivele de recurs se pot depune fie la instanta care a pronuntat hotararea, fie la instanta care judeca recursul, daca sunt depuse separat de cererea de recurs. Taxa de timbru este de 50% din taxa datorata pt introducerea cererii de chemare in judecata, dar in cazul in care cererea s-a anulat, perimat, s-a respins ca prescrisa, taxa este una fixa.

Judecata cererii de recurs

Intampinarea este obligatorie. Daca sunt declarate mai multe recursuri impotriva aceleasi hotarari, se judeca impreuna. In recurs, nu se pot administra alte probe decat inscrisuri noi. Aceste inscisuri pot fi depuse pana la inchiderea dezbaterilor.

Solutiile care pot fi pronuntate de instanta de recurs

a) respingerea recursului; b) anularea recursului; c) perimarea recursului; d) admiterea recursului Solutii atunci cand instanta de recurs admite recursul si el este judecat de catre un tribunal sau o curte de apel sunt 2 solutii posibile: - instanta poate sa caseze hotararea: pt motivele de la pct.1 la pct.5 - instanta poate sa modifice hotararea: pt motivele de la pct.6 pana la pct.9 Daca sunt si motive de casare, si motive de modificare, solutia va fi casarea. Daca se gasesc numai motive de modificare, totusi instanta poate casa, daca este nevoie de administrarea unor probe pentru solutionarea fondului. Instanta va casa intotdeauna atunci cand instanta a carei hotarare a fost recurata nu a intrat in cercetarea fondului. Daca instanta modifica hotararea, pronunta ea insasi solutia pe fond. Daca instanta caseaza hotararea, poate casa: - cu retinere => regula - cu trimitere => exceptia: -> partea nu a fost legal citata si a lipsit de la judecata

-> instanta de fond nu a intrat in cercetarea fondului Cauza se trimite spre rejudecare o singura data. -> instanta de fond nu a fost competenta (se trimite spre judecare, nu spre rejudecare, la instanta competenta). Cand trimite spre rejudecare, instanta poate sa trimita la aceeasi instanta sau la o alta instanta competenta. La ICCJ, se caseaza cu trimitere. Va retine cauza spre judecare numai cand situatia de fapt a fost pe deplin stabilita, iar ea aplica in mod corect legea. Dupa casare (fie cu retinere, fie cu trimitere), se reia judecata si se poate administra orice proba. Cand avem de-a face cu casarea cu retinere, judecatorii care au casat hotararea nu sunt incompatibili sa judece. Dar, in cazul trimiterii spre rejudecare, judecatorul care a judecat devine incompatibil. Judecata se reia, dupa casare, de la cel din urma act valabil. Casarea poate fi totala sau partiala.

* In NCPC, recursul isi schimba fizionomia in mod clar. * ICCJ va judeca intr-o procedura compusa din doua faza: - faza filtrului: un judecator desemnat va verifica admisibilitatea recursului; se desfasoara fara citarea partilor; raportul se comunica partilor, care pot da lamuriri, pot face obiectiuni; daca se considera ca recursul este admisibil, se trece in faza a doua - faza examinarii recursului: daca completul de recurs considera ca problema respectiva necesita audierea partilor, atunci va cita partile; daca insa considera ca nu este necesara citarea partilor, judeca si pronunta solutia in camera de consiliu.

CILE DE ATAC DE RETRACTARE Contestaia n anulare i revizuirea. Vizeaz hotrri care sunt deja irevocabile, fiind ci excepionale de atac. Orice interpretare dat lor trebuie s fie restrictiv. Ele vizieaz fie greeli inacceptabile fie omisiuni grave fie apariia unor situaii care infirm actele care au stat la baza hotrrii.

CONTESTAIA N ANULARE

O cale de atac excepional de retractare nesuspensiv de executare. Obiectul contestaiei n anulare. Art. 317 CPC (art. 377) hotrrile irevocabile de prim instan care au rmas irevocabile ca urmare a respingerii cilor de atc sau ca urmare a neatacrii lor, hotrri n apel sau recurs etc. n ceea ce privete contestaia n anulare special art. 318 numai hotrrile irevocabile date n recurs. O alt condiie ataat obiectului acestei contestaii speciale dac se refer la omisiunea cercetrii unui motiiv de recurs s fie o hotrre prin care s-a respins recursul ca nefondat (nu ca inadmisibil, instana trebuie s fi avut ocazia s se pronune pe fond). Contestaia n anulare de drept comun motive : Procedura de chemare a prii n ziua cnd sa judecat pricina nua fost ndeplinit. Necitarea prii, citarea nelegal, partea a fost considerat c are termenul n cunotin, dar se afla ntr-una din situaiile n care este necesar citarea. Motivul nu vizeaz orice citare a prii ci numai citarea pentru ziua n care s-a judecat pricina (ziua dezbaterilor finale). nclcarea dispoziiilor de ordine public privind competena general, material, teritorial exclusiv, necompetena instanelor romne. Nu intr aici aspecte legate de greita compunere a completului de judecat extindere nepermis. NCPC este introdus i problema greitei compuneri a completului.

Condiiile de admisibilitate: comprim obiectul contestaiei i motivele: Motivele s nu fi putut fi invocate pe calea apelului sau recursului. De la aceast condiie exist dou excepii 1) art. 317 alin. 2 se poate admite contestaia n anulare dac motivele au fost invocate n recurs, dar instana le-a respins pentru c aveau nevoie de verificri de fapt care nu au putut fi efectuate n recurs. Dac verificrile de fapt pe care le impica soluionarea motivului de recurs au fost fcute de instana de recurs pe baza nscrisurilor i s-a ajuns la o soluie contrar celor susinute de recurent contestaia n anulare este inadmisibil. 2)recursul a fost respins fr ca el s se fi judecat n fond recursul a fost anulat, perimat sau respins pe baza unei excepii peremptorii. Aceast condiie nu condiionaeaz respingerea recursului de inexistena culpei prii. Dac recursul se re respinge ca tardiv atunci contestaia n anulare nu mai poate fi utilizat pentru c s-ar eluda dispoziiile lui 317 CPC. NCPC se introduce condiia inexistenei culpei. Art. 504 NCPC preia ipotezele de excepie dar adaug necesitatea inexistenei culpei.

Hotrrea s fie irevocabil.

Obiectul contestaiei n anulare de drept comun l formeaz hotrrile irevocabile, dar nu toate n prim instan dac este atacabil doar cu recurs unde se invoc necompetena general i se respinge (este posibil). Cele mai obinuite sunt hotrrile pronunate n recurs. Contestaia n anulare special. Motive : Hotrrea este rezultatul unei greeli materiale. Deosebirea fa de 281 CPC const n afectarea soluiei. La contestaia n anulare este o greeal care nu se afl n dippozitiv dar ace afecteaz soluia. Calcularea greit a termenul de recurs urmat de respeingerea acestuia ca tardiv; anularea sau respingerea recursului dei la dosar era plicul prin care motivele fuseser depuse la pot deoarece era n decalaj cu nregistrarea la instan. Nu reprezint eroare material situaii le n care avem de a face cu o greeal de drep chiar dac este minor o instan respinge recursul ca netimbrat cu toate c persoana era scutit de tax de timbru; dac instana a avut o concepie inacceptabil cu privire la calculul termenelor; greelile privind aprecierea unor probe faptul c instana nu a observat c o clauz contractual fusese ulterior scoas din contract pe baza unui act adiional la contract care se afla la dosar. Grania dintre greeala material i observarea unor probe este foarte ngust uneori. Este necesar ca aceast contestaie s fie determinant pentru soluia procesului, dac nu este ne putem ncadra pe 281 CPC. Omisiunea instanei de recurs de a se pronuna asupra unui motiv de recurs. Pentru a fi aplicabil trebuie ca instana s fi repsins recursul sau s l admit n parte. n realitate contestaia n anulare va putea fi practic facut numai de recurent. Totui trebuie ca recursul s fie admisibil. Motivul trebuie s fi fost invocat n termen. Nu se aplic acest motiv n ipoteza n care recurentul reproeaz instanei c nu a analizat motive de ordine public conform art. 306 CPC. Motivul se refer la omisiunea de a se pronuna cu privire la motive nu cu privire la argumente, instana putnd s grupeze argumentele i s se pronune asupra lor n mod global. Se aplic atunci cnd instana omite s cerceteze nu i atunci cnd instana a cercetat, dar ntr-un mod necorespunztor ( art. 6 pct. 1 CEDO unele instane consider c motivarea trebuie s stafisfac principiul efectivitrii dreptului, motivarea trebuind s fie ampl. Soluiile nu sunt unitare, deoarce codul vorbete de omisiune neculpabil). Textul nu ofer o protecie ce vizeaz calitatea actului judiciar sub aspectul motivrii ci vizeaz dreptul

prii de a-i fi examinat motivul. Chiar i ce mai mic referire la problema de drept face ca aceast contestaie s nu fie admisibil (motivul se respinge pentru c se aplic rspunderea contractual). Instana competent - instana a crei hotrre se atac. Dac necitarea a aprut n faa instanei de apel i s-a atact cu recurs i acesta s-a anulat competent este instana de apel. Prile care pot formul contestaia . cele care au fost pri i n procesul a crui anulare se cere sau succesoriilor. Nu este suficient verificarea calitii de parte ci este necesar i interesul. Procedura de judecat. are loc de urgen i cu precdere. ntmpinarea este obiligatorie i se depune cu 5 zile nainte de termenul de judecat. Nu este suspensiv de executare dar se poat cere suspendarea contra unei cauiuni stabilite de instan. Pentru suspendarea provizorie 10% din suma ce face obiectul pricinii sau de 500 de lei pentru cele neevaluabile n bani preedintele instnei. Termenul. Se analizeaz diferit dup cum hotrrile sunt susceptibile de executare (oricnd pn la data nceperii executrii, iar dac a nceput executarea n termen de 15 zile de la ntiinarea despre nfiinarea popririi sau de la ntinarea prin somaie sau de la primul act de executare) sau nesusceptibile de executare (n 15 zile de la luarea la cunotin a hotrrii dar nu mai mult de 1 an de la ramnerea irevocabil a hotrrii). Ce nseamn hotrri susceptibile de executare i nesusceptibile de executare? Hotrrea este calificat exclusiv n raport cu capetele de cerere principale. n ceea ce privete luarea la cunotin nu trebuie confndat cu comunicarea care este o form de luare la cunotin. Luarea la cunotin este o situaie de fapt. NCPC se comunic i hotrrile instanei de recurs. Prin luarea la cunotin textul se refer la hotrre nu la soluie. SOLUIILE. Dac admite contestaia n anulare va anula hotrre atacat i va pronuna o nou hotrre- acest lucru se poate face fie concomitent fie se soluioneaz contestaia i se acord un termen pentru rejudecarea cauzei. mpotriva acestei hotrri se poate formula o contestaie n anulare, iar n unele cazuri i o revizuire. Nu se poate face o nou contestaie pentru motive ce existau la formularea celei dinti. Textul vizeaz o regul existent mai demult pe care NCPC o introduce la nivel general art. 177 alin. 3 NCPC cnd se invoc nulitatea se invoc toate motivele de nulitate.

REVIZUIREA O cale de retractare extraordinar nesuspensiv de executare. Obiectul. mpotriva hotrrilor definitive (ca regul general), ca regul special hotrrile date n recurs dac au antamat fondul. Hotrri pronunate n prim instan i neapelete (se poate exercita omisio medio); hotrri date n apel; hotrri date n recurs (s fi evocat fondul). hotrrea de recurs evoc fondul- atunci cnd admindu-se se modific hotrrea atacat prin reevaluarea aspectelor de fapt/schimbarea situaiei, sau atunci cnd instana de recurs pronun o hotrre ca urmare a rejudecrii fondului dup casarea cu reinere. Nu evoc fondul - recursul este anulat, perimat, respinf ca tardiv, respins ca nefondat (motivele de recurs sunt nefondate nu nseamn c s-a intrat pe fond), ipoteza n care s-a admmis recursul i s-a modificat hotrre pronunndu-se o alt soluie fr s se schimbe situaia de fapt art. 314 CPC (pronunare asupra fondului, dar fr s se evoce fondul), hotrrile intermediare (cele prin care se caseaz hotrrea i se reine sau se trimitere pentru rejudecare). I aceast condiie este prevzut expres numai pentru recurs, ns n doctrin i practic exist i opinia conform creia aceast regur se extinde i la hotrrile date n apel i n prim instan, deoarece n aceste situaii oricum se evoc fondul. Dar nu toate hotrrile pronunate astfel evoc fondul (prescripie, netimbrare etc.). NCPC extinde condiia evocrii fondului pentru toate hotrrile dar exist i excepii motive susceptibile de revizuire chiar dac nu antameaz fondul (hotrrile contrare, viclenia cu care a fost aprat un minor, partea a fost mpiedicat s ajung la instan). n cazul n care o hotrre este atacat cu apel i acesta se respinge ca nefondat, care hotrre se atac cu revizuire cea din prim instan sau cea din apel ? cea din apel. Dac apelul este perimat sau netimbrat? Cea de prim instan. Motivele de revizuire: Dac dispozitivul hotrrii cuprinde dispoziii potrivnice care nu se pot aduce la ndeplinire. Partea poate formula o cerere de lmurire sau o revizuire contradicii din interiorul dispozitivului, nu cele privind contradicii ntre considerente i dispozitiv sau din considerente. Extra petita, minus petita, plus petita se elimin ipotezele n

care instana este obigat s se pronune din oficiu. Ipoteze de extra petita reclamantul solicit capitalul i instana acord i dobnzile, se acord cheltuieli de judecat chiar dac nu s-au cerut. Nu intr n situaiile de extra petita instana s-a pronunat asupra unui capt de cerere care a fost fomulat tardiv i s-a soluionat greit tardivitatea. Plus petita partea a solicitat dar ntr-un cuantum mai mic. Minus petita exist i o alt procedur completarea.omisiunea s se refere la capete de cerere ori cereri conexe principale sau accesorii, nu este caz de minus petita omisiunea asupra probelor sau excepiilor exist n acest caz cile de atac de reformare. Dac obiectul prcinii nu se afl n fiin. Se solicit predarea unor bunuri (individual determinate) i nu s-a cerut un capt de cerere privind predarea alternativ. Un judector, martor sau expert care a luat parte la judecata cauzei a fost condamnat definitiv pentru o infraciune privitoare la pricin; hotrrea a fost dat n temeiul unui nscris declarat fals; un magistrat a fost sancionat disciplinar pentru rea credin sau grav neglijen. Prima ipotez ideea de adevr judiciar nu se mpac cu ideea unei probe false care a generat hotrrea. Ipoteza a treia noiunea de magistrat nu mai exist n legea organizrii, dar exist noiunea de magistratur (se refer i la judectori i la procurori) se refer la un judector. Este necesar sancionarea discipliar pentru exerciiul cu rea credin sau grav neglijen a funciei i exerciiul s fi avut loc n acea cauz. NCPC n cauz sau n legtur cu cauza. Nu este suficient s se rein o sanciune ci este necesar ca acea fapt s fi determinat soluia. Ipoteza a doua declararea ca fals a nscrisului n cursul judecii ar nsemna c instana a continuat judecata iar n paralel printr-o hotrre penal s-a declarat fals nscrisul. Dup terminarea procesului civil instana penal pronun hotrrea de condamnare. Prima i a doua ipotez instana penal nu a pronunat hotrrea de condamnare dar din alte motive dect inexistena faptei, acele ipoteze n care se constat stins aciunea penal, ipoteze cade dei nltur posibilitatea pronunrii unei fapte penale nu nltur consiceinele n civil. Dac exist fapta instana civil nu poate pstra n ipoteza n care nu se ajunge la o hotrre penal instana civil va putea verifica pe cale incidental i pe baza constatrilor proprii s revizuiasc hotrrea. A existat un text care a fost abrogat, dar legea de abrogare a fost declarat neconstituional dac constatrea nu se poate face printr-o

hotrre penal instana civil se va pronuna cu privire la existena sau inexistena faptei iar apoi asupra revizuirii. n cazul sancionrii judectorului dac nu se face pe cale principal nu se poate constata pe cale incidental. Ipoteza I un nscris care s nu fi fost depus la dosar pn n momentul revizuirii; nscrisul s fi existat la data pronunrii hotrrii a crei revizuire se cere (rezult indirect din faptul c textul prevede c nscrisurile au fost reinute de partea potrivnic sau nu au putut fi nfiate), jurispurdena CCJ nscrisul s fie ulterior datei pronunrii hotrrii dac se refer la situaii anterioare sau acte preexistente dar partea nu avea acces la ele; ipoteza unor hotrri judectoreti pronunate dup data hotrrii care se atac dac procesul a nceput anterior. O alt condiie este ca partea s prezinte nscisul n instan nu s solicite s se prezinte 172 sau 175. nscrisul s nu se fi putut prezenta din condiii ma presus de voina prii sau s fie reinut cu viclenie de partea advers. nscrisul s fie determinant adic s aib aptitudinea de a modifica soluia. Ipoteza a II-a ntr-o pricin s-a stabilit cu caracter definitiv c un imobil aparine unei alte persoane, se face o cerere n evacuare, n schimb hotrrea iniial se desfiineaz a doua hotrre poate fir evizuit. Nu este identic cu ipoteza de la pct 5 hotrre ulterioar. Statul sau alte persoane de interse sau utilitate dispruii, incapabilii nu au fost aprai deloc viclenie. Se vorbete de o lips total de aprare, orice act scris depus, ccerere de probe nltur posibilitatea Viclenia trebuie dovedit. public, sau cu prezen, revizuirii.

Existena unor hotrri contrare. Reprezint o aprare a principiului autoritii de lucru judecat. Aceast autoritate este aprate prin mai multe mijloace litispendena, suspendarea pe 244 CPC , invocarea autoritii de lucru judecat atunci cnd o pricin este difenitiv sau irevocabil i una este nc n curs de judecat, revizuirea cnd sunt hotrri irevocabile. Condiii hotrrile s fie contrare, contrarietatea trebuie s se manifeste la nivelul dispozitivului nu i la nivelul considerentelor. ntre cele deou procese s existe tripl identitate de pri, obiect i cauz. Cele dou hotrri s fie pronunate n procese diferite nu n cadrul aceluiai proces dar n ciluri proceusle diferite. S nu se fi invocat excepia autoritii de lucru judecat n cel de-al doilea proces sau dac s-a invocat instana s nu se fi pronunat asupra ei. Prin cererea de revizuire s se solicite anularea celei de-a doua hotriri.

Revizuirea pe acest motiv implic anularea celei de-a doua hotrri, deoarce instana de revizuire nu face o reexaminare. Fiind vorba de autoritate de lucru judecat duce la ideea c hotrile contare trebuie s fi antamat fondul uneori nsfera acestor hotrri pot aprea i unele care s nu anatmeze fondul constatrea prescrispiei. Hotrrile n materie de ordonan preedinial nu este vizat de revizuire fiind o hotrre vremelnic. Partea a fost mpiedicat s se prezinte la judecat i nu a putut ntiina instana. Imposibilitatea de prezentare i imposibilitatea de a anuna. Trebuie s fie mai presus de voina prii. CEDO a constatat o nclcare a drepturilor sau libertilor fundamnetale. Ipoteza d valoare efectelor hotrrii CEDO. Printr-o decizie a CCR s-a spus c este aplicabil i atunci cnd este vorba de hotrri care nu antameaz fondul. Pronunarea unei hotrri a CCR cu privire la excepia invocat n cauz. Partea s fi invocat o excepie de neconstituionlitate. Dup pronunarea hotrrii i rmnerea definitiv CCR s fi admis excepia iar textul respectiv s fi avut inciden n cauza respectiv. Acest text a aprut dup ce n anul 2010 (legea 177), invocarea excepiei de neconstituioanliate a ncetat s mai suspende de drept procesul partea are beneficiul aplicrii pentru trecut.

n contencios administrativ - se poate revizui o hotrre care a fost dat cu nclcare dreptului european. Nu se refer textul la ipoteza n care CJUE a pronunat o hotrre n baza unei ntrebri preliminare, ci pur i simplu dup pronunarea unei hotri se constat c nu s-a aplicat dreptul european i se aplic n revizuire. Iniial CCR a declarat o parte din el neconstituional (termenul). Legiuitorul a abrogat n toatalitate textul. Cnd s-a fcut codul de procedur civil CCR a declarat textul de abrogare a textului de abrogare renviind textul el existnd n NCPC.

Instana competent. Instana a crei hotrre se atac. Dac avem o hotrre de prim instan neapelat la prima instan. Dac s-a fcut apel, dar a fosta nulat, perimat sau repsins fr o analiz n fond; s-a fcut apel, s-a fcut recurs, iar recursul a fost admis pstrndu-se hotrrea primei instane, fr ca instana de recurs s evoce fondul va fi competent prima instan. Dac s-a declarat apel, iar acesta s-a soluionat n fond hotrrea din apel, instana de apel. Hotrrile din recurs , numai dac prin aceasta s-a evocat fondul (evocarea fondului nseamn admiterea recursului i

reanalizarea i reaprecierea situaiilor de fapt; casarea cu reinere). CCJ poate intra pe analiza situaiei de fapt n materie de contencios administrativ. n cazul revizuirii pentru pct. 7 instanei mai nalte n grad celor dou instane care au pronunat hotrrile, iar dac acestea fac parte din circumscripii judectoreti diferite instanei mai nalte n grad instanei care a pronunat prima hotrre. Termenul. Exist un termen general de 1 lun, dar avem i termene paticulare. Termenul de o lun se aplic cazurilor de revizire de la 1, 2 i 7. Termenul curge de la comunicarea hotrrii definitive, iar dac au fost date de instane de recurs de la pronunare. Termenul de 1 lun pct. 3, curge de la ultimul act de executare. O lun pct. 4 ipoteza n care martorul, expertul, judectorul au fost condamnai definitiv; nscrisul a fost declart fals; curge de la luarea la cunotin de ctre parte de hotrrea instanei penale de condamnare ori de declarare a falsului. Dac instana nu poate pronuna aciunea penal termenul va curge de la data cnd partea a luat cunotin de mprejurrile pentru care constatarea infraciunii nu se ai poate face prin hotrre penal, ns nu mai mult de 3 ani de la acest moment. Nu ne spune ce se ntmpl n ipoteza n care este vorba de sancionarea disciplinar a judectorului pct. 4 a fost completat cu acest sanciune, i nu au fost corelate art., se va aplica astfel termenul de drept comun 1 lun care curge de la momentul n care se ia act de hotrrea de sancionare disciplinar. Dac nu se poate pune n micare sanciune discipinar, dar nu dim motive care nu in de lipsa vinoviei regula constatrii pe cale incidental instanele nu se pot subroga n atribuiile CSM i s fac verificrile disciplinare. Termenul de 1 lun pct. 5 el va curge de la data descoperirii nscrisurilor ori de la data la care s-a luat cunotin de hotrrea desfiinat sau modificat. Motivul de la pct. 6 termenul este mprit, pentru stat i autoriti publice o lun de la comunicarea hotrrii; n cazul dispruilor i persoanelor incapabile termenul este de 6 luni de la comunicare. Textul nu precede ce se ntmpl dac hotrrea nu se comunic va curge de la pronunare. Termenul de 15 zile - pct. 8 curge de la ncetarea mpiedicrii. Termenul de 3 luni pct. 9, 10 curge de la data publicrii hotrrilor n M.Of. Termenul de revizuire n materie de contencios administrativ. Termenul de o lun care curge de la comunicare sau pronunare dup caz. Termenele pot fi ntrerupte. Se poate cere repunerea n termen n condiiile generale. Judecata. Se aplic regulile specifice judecii din care a rezultat hotrrea

revizuit. ntmpinarea este obligatorie. Nu este suspensiv de executare, dar la cerere se poate suspenda executarea. Dezbaterile vor fo limitate la admisibilitatea cererii de revizuire i faptele pe care ea se ntemeiaz. Soluiile care pot fi pronunate nu sunt determinate de lege va da hotrrea printr-un singura act sau dou? Pentru pct. 1 o singur hotrre; pct. 2 o singur hotrre; pct. 3 o singur hotrre; pct. 4 dou hotrri : o ncheiere de admitere n principiu i o rejudecare pe baza unor noi probe dace este cazul sau neinnd cont de nscrisul declarat fals. Cnd se judec pe cale incidental fie falsul, fie infraciunea expertului, martorului etc. aceste persoane ar trebui citate chiar dac nu sunt pri n revizuire, deoarece pe baza acestor constatri se pot solicita ulterior daune. Pct. 5 dou hotrri, dac prile nu solicit aplte probe instana poate pronuna direct hotrrea, nemaifiind necesar s se pronune o ncheiere de admitere n principiu; pct. 6 dou hotrri; pct. 7 o singur hotrre, anularea celei de-a doua hotrri, instana de revizuire nu va compara calitatea hotrrilor judectoreti contrare; pct. 8 se poate pronuna o singur hotrre, n unele cazuri este posibil s se dea dou hotrri; pct. 9 i 10 dou hotrri. Hotrrea pronunat este suspus cilor de atac care erau susceptibile a fo formulate mpotriva hotrrii ce a fcut obiectul revizuirii. n cazul revizurii pentru hotrri contrare calea de atac este recursul dac instana de revizuire este chiar CCJ hotrrea este irevocabil. Dac hotrrea care se anuleaz este une pronunat n recurs nu se mai poate ataca, legea a dorit s elimite apelul ca i cale de atac. Despre hotrrea revizuit se face meniune pe hotrrea iniial.

RECURSUL N INTERESUL LEGII Nu este o cale de atac deoarece nu vizeaz controlul judiciar al unor hotrri ci vizeaz aplicarea unitar a legii de ctre toate instanele. Obiectul nu l formeaz anumite hotrri care s fie anulate, ci interpretarea i aplicarea unitar a legii. Etse la ora actual cel mai eficient mijloc de unificare a jurisprudenei. Cine poate sesiza CCJ? Poate fi formulat de ctre procurorul genereal al PCCJ din oficiu sau la cererea ministrului justiiei; colegiile de conducere ale CCJ i ale Curilor de Apel; Avocatul Poporului. Condiiile de admisibilitate. Trebuie s se fac dovada c problemele d edrept au fost soluionate diferit prin hotrri judectoreti irevocabile obiectul formeaz probleme de drept, iar nu de fapt i s existe pe acele probleme de drept soluii contara. Competena. Revine CCJ. n cadrul acesteia va fi judecat de un complet format din 25 d ejudectori preedintele CCj sau vicepreedintele, ce 4 preedini de secie i 20 de judectori de la secii 14 de la secia interesat i cte 2 de la celelete. Dac problema dedrept intereseaz mai multe secii, preedintele sau vicepredintele vor

desemna numrul d ejudectori de la fiecare secie, pstrndu-se cte doi de la celelate secii. Preedintele CCj desemneaz un judector raportor de la secia interesat, dac avem mai multe secii interesate pot fi numii mai muli. Acesta ntocmete un raport ce trebuie s cuprind soluiile diferite, principale date, jurisprudena relevant a CCR, CEDO; CJUE, i dac apreciaz opinia unor specialiti de consultan, doctrina n materie. Judectorul raportor va ntocmi i un proiect cae poate fi sau nu acceptat de judectori. edina de judecat presupune participarea tuturor judectorilor din complet. Judectorul raportor face parte din complet i nu este incompatibil. Recursul va fi ssuinut de procurorul genearl sau de un procuror desemnat, fie de un judector desemnat de CCJ sau de Curtea de Apel. Instana va pronuna o decizie prin care poate respinge RIL - ul ca inadnimisibil sau va putea s l admit spunnd care este interpretarea corect a textului de lege sau a principiului de drept. Hotrrea se adopt cu 2/3 din numrul judectorilor i nu se admit abineri. Decizia se public n M.Of. dup ce se motiveaz n cel mult 30 de zile de la pronunare, iar publicarea n 15 zile de la motivare. De la data publicrii interpretarea devine obligatorie pentru toate instanele.

PROCEDURILE SPECIALE (NCPC).

Cartea a VI a 14 proceduri speciale. O serie de proceduri preluate din vechiul cod i mbuntaite. Pe lng acestea avem ctva proceduri preluate din legi speciale : punerea sub interdicie, procedura de declarare a morii. Proceduri cu caracter de noutate procedura ordonanei de plat (somaia de plat i ordonana de plat); cererile cu valoare redus procedur transpus dintr-un regulamnet european; procedura evacurii din imobilele folosite sau ocupate fr drept; procedura nscrierii drepturilor dobndite n temeiul uzucapiunii. A disprut procedura cu privire la soluionarea litigiilor comerciale evaluabile n bani dintre profesioniti. Avem un caz special n care un text din vechiul cod referitor la cauiunea judiciar a fost extins la o ntreag procedur procedura cauiunii judiciare. Aceste proceduri sunt n realitate un anasamblu de norme speciale de procedur civil, derogatorii de la dreptul comun, dreptul comun fiind procedura contencioas care este reglementat ntr-o carte a CPC Cartea a II-a. normele speciale se aplic cu prioritate dar n msura n care nu regelementeaz toate situaiile ele se completeaz cu normele de drept comun.

Procedura divorului.

Art. 914 -934 NCPC. Aceast procedur sub aspectul reglemetrii este partajat ntre NCPC i C.civ. : art. 373 -404. Aceast procedur se refer la divorul judiciar, textele nefiind aplicabile n cazul divorului administrativ. Divorul judiciar este soluia gsit de legiuitor n situaia n care nu mai este posibil continuarea cstoriei datorit unor motive temeinice. Dei cstoria are i o natur contractual, desfacerea ei nu poate fi numai rezultatul acordului de voin al prilor. Instana competent. Art. 914 CPC reglementeaz un caz special de competen material i teritorial, derogatoriu de la dreptul comun se judec de judectoria : De la ultima locuin comun a soilor (dac au avut una) dac cel puin unul dintre soi mai locuiete n acea circumscripie. Textul folosete termenul de locuin (n fapt) nu de domiciliu. Dac nu au avut o locuin comun sau niciunul dintre ei numai locuiete n acea circumscripie locuina prtului. Dac prtul nu mai locuiete n ar locuina reclamantului. Dac nici reclementul i nici prtul nu au locuina n ar prile pot conevni s introduc cererea de divor la orice judectorie din Romnia, iar dac nu se neleg Judectoria sector 5. Convenia poate fi expres sau tacit dar trebuie s existe la data primului termen la care prile sunt legal citate conform NCPC pentru c la acel termen se poate ridica excepia necompetenei teritoriale. Judectoria sector 5 caz de competen teritorial exclusiv.

Cererea de divor. Art. 915 CPC o cerere de chemare n judecat, dar cu elemente derogatorii. Acest articol se completeaz cu art. 148 149 NCPC. Numele minorilor. Sau meniunea c nu exist copii minori. Se va altura o copie a certificatului de cstorie, i dac sunt copii minori certificatele lor de natere n copie. Copia trebuie s fie certficat de pi. nelegerea pilor rezultat din mediare dac este cazul.

Efecte. Cererea de divor nu are efectul general transformarea n drept litigios, ci cstoria supravieuiete. Art. 386 NCPC anulabile dac au fost fcute n frauda celilalt so. Fa de vechea reglementare cererea nu este necesar s fie depus personal de ctre so.

n aceast materie este posibil cererea reconvenional. ns aceasta are elemente derogatorii : Termen. Poate fi depus cel mai trziu pn la primul termen la care prile au fost legal citate, pentru faptele petrecute pn la acea dat, pentru celelalte fapte pn la nceperea dezbaterilor. Cererea se poate face chiar i n apel pentru motivele aprute dup acea dat. Nu poate fi disjuns. Art. 916 alin. 1. Sanciunea depirii termenelor. Decderea soului prt din dreptul de a cere divorul pentru motivele respective n acel dosar. Ele vor putea sta la baza unei noi cereri de divor pe cale principal.

Calitatea procedual. Desfacerea cstoriei poate fi cerut numai de ctre soi. Procurorul nu poate introduce cererea, nu este admisibil intervenia principal sau accesorie pe captul principal. Totui soul pus sub interdicie poate cere divorul prin reprezentant sau personal dac dovedete c are capacitate la acel moment art. 916 NCPC. Cererea de divor are unele capete accesorii : posibile, iar altele obligatorii art. 918 din NCPC. Prin derogare de la principiu disponibilitii, n aceast situaie instana este obligat ca din oficiu : Soii au copii minori instana se va pronuna asupra exercitrii autoritii printeti i asupra contribuiei prinilor la cheltuielile de cretere i ntreinere al copilului. Numele soilor dup divor.

Capete accesorii posibile : cererea de partaj, locuina minorului, stabilirea domiciliului minorului, prestaia compnsatorie i obligaia de ntreinere ntre soi, lichidarea regimului matrimonial. Instana se poate pronuna pe despgubiri datorate ca urmare a desfacerii cstoriei morale sau materiale. Dac soii au fost cstorit minim 20 de ani soul exclusiv culpabil va fi obligat la plata unei pli compensatorii care s asigure un nivel de trai egal cu cel dinaintea divorului pn cnd acesta va putea s i asigure singur acest standard. Pe pacursul procesului instana paote lua i msuri vremelnice care se vor lua pe calea ordonanei preediniale locuina minorului, ntreinerea etc. aceste msuri vor fi luate de instana care judec procesul i vor fi aplicabile pn la dezlegarea final a procesului. Art. 919 NCPC nu mai este necesar probarea condiiei speciale de

admisibilitate a urgenei pentru ordonan. Cererea de divor se timbreaz fix, dac avem i capete accesorii se taxeaz la valoare. Judectorul are obligaia s ncerce soluionarea pe cale amiabil. Art. 920 alin 2 are obligaia ca la fiecare nfiare mpcarea pilor.Prezena prilor la nivelul instanelor de fond (prim instan i apel) este obligatorie. Prezena personal nu este cerut : dac execut o pedeaps privativ de libertate, este bolnav cu o boal grav, este pus sub interdicie, are reedina n strintate, se afl ntr-o alt asemenea situaie. Judecarea cererii de divor. Se depune n exemplare multiple.toate regulile de la procedura contencioas se aplic n consecin. Dar exist i reguli derogatorii. Citarea prtului. Dac citarea se face prin publicitate dac prtul nu se prezint la primul termen instana va cere dovezi sau va cerceta dac domiciliul artat n cerere este veridic. Probe. Sunt admisibile orice mijloace de probe : nscrisuri, martori, expertiz. Pot fi ascultai ca martori i rudele. Nu pot fi ascultai ca martori descendenii, ns instana este obligat s asulte minorul potrivit C.civ. dac a mplinit 10 ani, dac are sub 10 ani instana va aprecia dac l ascult sau nu. Absena reclamantului la termenul de judecat n prim instan acesta lipsete nejustificat i prtul vine cererea se respinge ca nesusinut, dac lipsete i prtul suspendarea. Renunarea la judecat n dvor poate renuna oricnd n tot cursul judecii chiar dac prrtul se mpotrivete. Cererile reconvenionale vor fi judecate. mpcarea pilor soii se pot mpca n tot cursul judecii, chiar dac nu s-au pltit taxele de timbru, iar dac se mpac se d o hotrre definitiv. mpcarea nu are autoritate de lucru judecat. Decesul unuia dintre soi art. 925 alin. 1 nceteaz cstoria i prin ncheiere definitiv se ncheie dosarul. Alin. 2 decedeaz reclamantul, culpa exclusiv a prtului i reclamantul las motenitori motenitorii pot continua procedura dac se constat culpa exclusiv a prtului (cstoria nceteazla data introducerii cererii de divor) desface cstoria, dac nu se nchide dosarul de divor. Hotrrea de divor prin derogare de la dreptul comun nu se va motiva dac prile cer acest lucru. Hotrrea de prim instan este supus numai apelului. Cile de atac de retractare art. 927 dac unul dintre soi s-a recstorit hotrrea nu este supus contestaiei n anulare sau revizuire.

Csstoria se consider descut la momentul cnd se pronun hotrrea definitiv. Aceast hotrre se trimite de instan regsitrului de stare civil registrului comerului (dac unul dintre soi este profesionist). Modaliti de desfacere a cstoriei. Au fost diversificate mijloacele : divor din culp (divor din culp tradiional i divoul datorat separaiei n fapt ndelungare) i divorul remediu (prin acordul soilor i din motive de sntate). Divorul datorat culpei soilor. Reprezint dreptul comun i necesit cel puin culpa unui so. Culpa exclusiv n lumina C.civ. capt semnificaii patrimoniale pierde beneficiul contractului de locaiune; pierde dreptul de a fi despgubil n situaia n care se muta din acel imobil; impac asupra obligaiei de ntreinere ntre soi; este posibil s plteasc despgubiri; poate fi obligat la plata prestaiei compensatorii. n urma administrrii probelor instana are urmtoarele soluii : Cerere de divoi + ntmpinare admite cererea de divor pentru culpa prtului, pentru culpa comun sau respinge cererea. Dac se formuleaz i cerere reconvenional. Admite cererea respinge reconvenionala, admite reconvenionala respicnecererea etc. dac nu se face reconvenional nu se poate pronuna divorul din culpa reclamantului.

Divorul datorat separaiei n fapt. Dac soii au fost separai n fapt cel puin 2 ani se poate pronuna o hotrre dac i asum ecul cstoriei. Dac reclamntul este de acord se poate transforma n divor prin acordul soului. Aceast situaie de fapt poate forma obiectul altui tip de divor. Divorul remediu. Prin acord soii pic de acord cu desfacerea cstoriei nemaiexistnd nicio restricie. Cererea se semneaz de ambii soi sau de un mandater cu procur special autentic. Procedura este simplificat. Hotrrea dat este definitiv. Hotrreadat nu face meniunea de culp. pe capetele accesorii - soluia este supus cilor de atac protrivit dreptului comun. Divorul din motive de sntate. Singurul motiv este starea de sntate. Singurul care are calitate procesual activ soul bolnav. Nu se face meniune despre culp. Probe nscrisuri medicale sau expertiz medical. Soul care nu este bolnav poate cere divor pe cel din culp.

PROCEDURA PARTAJULUI JUDICIAR. Art. 979 995 NCPC. C.civ. 632, 669, 671, 674, 1142, 1143 etc.

Vizeaz ncetarea unei stri de coproprietate. Poate fi voluntar sau judiciar. Proprietate comun art. 632 C.civ formele proprietii comune proprietatea pe cote pi, n devlmie i indiviziunea (coproprietatea care rezult din succesiune). Aceste forme de properiatte comun pot genera ori un partaj voluntar ori unul judiciar. potrivit art. 639 C.civ. imprescriptibilitatea aciunii n partaj. Materie de competen. Lucrurile deifer n funcie de calea procedural aleas d eparte pentru a efectua partajarea. Dac acesta este cerut pe cale accesorie potrivit regulii c cererea accesorie i principal se judec mpreun, partajul va fi judecat mpreun cu cererea principal. Dac partajul este pa cale principal din punct de vedere material judectorie,iar din punct de vedere teritorial domiciliul prtului (bunuri mobile); dac se partajeaz i bunuri imobile locul siturii imobilului. Sub aspectul cadrului procesual prile sunt n acelai timp reclamani i pri. Ce trebuie s cuprind cererea ? pe lng meniunile din 194 NCPC persoanele ntre care urmeaz s aib loc partajul, titlul pe baza cruia este cerut, toate bunurile supuse paratjului, valoare lor, locul unde se afl, persoana care le deine sau le administreaz. Partajul este o cerere care se timbreaz la valoare. Instana are un rol activ special avnd obligaia s struie ca prile s mpart bunurile prin bun nvoial. La primul termen de judecat dac prile sunt prezente va ntreba cu privire la starea bunurilor i locul unde se afl. Cnd se contest masa partajabil, cota, - este obligat s formuleze cerere reconvenional care se va taxa la valoare. Dac pile pe parcursul procesului de partaj ajung la o nelegere instana va lua act de tranzacie care poate fi total (se d o hotrre de expedient) sau parial (hotrre de expedient parial). A Sub sanciunea nulitii partajul se face ntre toi. Dar nu este interzis un partaj parial cu privire la anumite bunuri. Procedura de judecat. instana trebuie s stabileasc : bunurile, caliatea de coproprietar, cotele, dac avem o motenire datoriile. Instana are dou posibiliti : dac partajul n natur este posibil art. 983 NCPC instana procedeaz la formarea loturior i atribuirea lor (dac partajul n natur este posibil fr alte activiti tehnice). dac sunt necesare msuri instana pronun o ncheiere de amditere n principiu prin care se dezeleag : calitatea, cota, bunurile supuse mpreii. Aceast ncheiere este atacabil cu apel odat cu hotrrea. Prin acceai ncheiere instana mai saoluioneaz dac este cazul : cererile de reduciune sau raport, va dispune efectuarea unei expertive pentru formarea loturilor. Aceast ncheiere poate fi completat cu o ncheiee de admitere n principiu suplimentar.ambele se atac numai odat cu fondul.

Dup ce a fost dispus expertiza din acest moment se pune problema partajrii efective a bunului. Expertul pin expertiz nu va atribuii loturile prilor. La formarea loturilor art. 987 ofer nite criterii : acordul prilor, natura bunurilor, etc. Modalitile de partaj : Partajarea n natur care este regula. Atribuirea bunului / bunurilor ctre unul dintre coproprietari cu obligaia acestuia de a da despgubiri. Vnzarea bunurilor i distribuirea n natur a sumei de bani. nchiderea procesului de partaj.

Art. 988 i 989 reglementeaz atribuirea bunului unuia dintre coproprietari. Se d bunnul provizoriu dar cu obligaia a consemna despgubirile. Dac se consemneaz prin hotrre se traneaz fondul. Dac nu instana va atribui bunul altui copropritar. Art. 990 vnzarea are dou variatente : de bun nvoial (instana ia act de nelegere, iar instana ia un termen ce nu poate fi mai mare de 3 luni), dac nu se neleg instana va dispune vnzarea prin ncheiere n condiiile art. 990 alin. 3. ncheierea prin care s-a luat act de vnzare prin nvoial sau ca aceasta s se fac prin executor poate fi atacat separat cu apel. nchiderea dosarului de partaj aceast hotrre nu are autoritate de lucru judecat. Soluionarea cererii. Instana va da o hotrre care are efect constitutiv, ea odat pronunat este titlu executoriu i poate fi pus n executare; este supus numai apelului dac partajul este fcut pe cale principal, dac este fcut pe cale inciental calea de atac este cea a cererii principale. Termenul de prescripie al executrii silite 10 ani. Dac nu s-a cerut expres predarea bunului prin partaj este necesar s se fac o aciune n revendicare, iar hotrrea de partaj va fi titu.

ORDONANA PREEDINIAL (Briii) Sediul materiei : art. 581 592 CPC. Scopul instituiei nu este de a trana probleme de drept pe fond ci de a trana n mod provizoriu aspecte care ar putea s lipseasc de sens sau de substab dreptul subiectiv ce ar urma s fie dedus judecii sau ar urma s fie dedus juedcii sau s

nlture pericolul unor cauze majore ce ar putea interveni. Din punct de vedere al materiilor n care poate fi gsit n domeniul familiei; n materia servituii; n materia executrii silite; n legtur cu activitile ntre profesioniti sau n legtur cu activitatea unor societi. Condiiile i procedura. Trei condiii de admisibilitate: Urgena. CPC definete urgena prin raportare la cteva situaii atunci cnd intervenia este necesar pentru pstrarea unui drept ce s-ar pgubi prin ntrziere; cnd este necesar pentru prevenirea unei pagube iminente care nu se poate repara, sau ar fi deosebit de anevoioas proporional cu valoarea dreptului; msura ar fi necesar pentru nlturarea unor piedici care s-ar ivii n calea executrii. Raportarea la unle dintre aceste trei ipoteze conduce la urgen. Caracterul vremelnic. Msura intervine pentru a reglementa cu caracter provizoriu, netrannd problema de drept pe fond, i nici nu poate avea un caracter definitiv. Uneori caracterul provizoriu rezult chiar din solicitarea reclamantului, alteori caracterul vremelnic nu este chiar a tat de bine conturat. Este posibil s nu existe un proces (ex cu privire la servitute), este probabil ca aceast msur se devin definitiv de facto nu se mai intenteaz o aciune. Neprejudecarea fondului. Nu se pot clarifica aspecte de fond nu se poate cere anularea unui act, rezoluiunea, despgubiri, recunoaterea unui drept etc.

Competena instana care se poate pronuna asupra fondului. Nu trebuie neles c trebuie s existe un proces pe fond aceasta putnd s existe sau nu. Procedura. Se desfoar fie cu citare fie fr citare judectorul fiind cel care alege n funcie d ecauz. Judecata se face de urgen i cu precdere. Cererile incidentale. Cererea reconvenional nu este admisibil deoarece art. 119 CPC prevd c prin cererea reconvenional prtul formuleaz pretenii mpotriva reclamantului. n practic s-a spus c ar fi acceptabil dac se solicit tot msuri urgente i vremelnice (te iubesc briiii !!!). Nu se pot face cereri de chemare n garanie, artare a titularului dreptului sau de chemare n judeat a altor persoane. n cazul interveniei ar fi admisibil da se solicit tot msuri cu caracter provizoriu ( ar trebui respins datorit incompatibilitii, putnd s le cear pe calea unei ordonane

separate, la fel i la cererea reconvenional). ntmpinarea. Este obligatoorie cnd procedura este cu citarea pilor. NCPC nu va mai fi obligatorie. Probatoriul. Este admisibil orice prob, dar n practic se menioneaz c trebuie cerute i ncuviinate acele probe care nu ar denatura caracterul urgent al procedurii. Soluia. Instana nu poate amna pronunarea cu mai mult de 24 de ore (termen de recomandare), iar motivarea se face n cel mult 48 de ore (de recomandare). Cile de atac. VCPC numai recurs. recursul nu este suspensiv de executare, termenul este scurt de 5 zile care curge de la comunicare sau dela pronunare dup caz. Recursul se judec cu citarea prilor dar se pstreaz caracterul urgent. Hotrrea nu are autoritate de lucru judecat. Fa de o judecat n fond sau fa de o alt cerere de ordonan preedinial dac situaia de fapt s-a schimbat. Se poate folosi autoritatea n sens pozitiv dar acest lucru nu ine de excepie ci d eprobe. NCPC la condiii se mai adaug o condiie care exista n jurispruden i doctrin existena unei aparene de drept n favoarea celui care solicit. Aceast condiie era recunoscut n jurispruden n sensul c se analiza situaia astfel nct s existe o aparen de drept.

n ceea ce privete problema urgenei i vremelniciei este cerut n context general, dar sunt situaii n cale legea civil solicit ca anumite msuri s se adopte pe calea ordonanei. n acest caz eti scutit de proba urgenei i vremelniciei materia aprrii drepturilor nepatrimoniale art. 255 C.civ.; art. 1045 pn la 1048 NCPC; Exist i situaii de ipoteze care sunt extrem de apropiate ordonanei dar pentru care legea prevede proceduri speciale suspendarea unui act administrativ (art. 14 i 15 din legea contenciosului administrativ); n materia aciunilor posesorii luarea msurilor pentru conservarea bunului posedat aplicarea regulior acestei proceduri. Suspendarea executrii n materie de recurs (pn la ajungerea dosarului la instana de recurs).