Sunteți pe pagina 1din 15

Lector univ. dr.

Diana Manea

CURS CONTABILITATE - REI


La inceputul exercitiului N, o societate prezinta urmatoarea situatie a elementelor bilantiere: - constructie: cost de achizitie 100.000 lei, amortizarea cumulata a constructiei 10.000 lei. - stoc de materie prima: 30.000 lei, format de 1000 kg, la cost de achizitie de 30 lei/kg. - stoc de produs finit: 15.000 lei, format 100 buc la cost de productie 150 lei/buc - disponibil in contul bancar: 80.000 lei - capital social: 215.000 lei. Incepem prin a deschide conturile care au sold initial:
D 212 Constructii C D 2812 Amortizarea constructiilor C D 345 Produse finite C

Si 100.000

Si

10.000 5.000 (8)

Si 15.000 (10) 139.500

77.250 (11b)

RD 0 RC 0 TSD 100.000 TSC 0 SFD 100.000

RD 0 TSD 0 SFC 15.000

RC 5.000 TSC 15.000

RD 139.500 RC 77.250 TSD 154.500 TSC 77.250 SFD 77.250

301 Materii prime

5121 Ct la banci in lei

D 1012 Capital subscris varsat C

Si 30.000 (2) 48.000 RD 48.000 TSD 78.000

Si 80.000 (3) 65.200 RC 65.200 TSC 65.200 SFD 12.800 RD 0 TSD 80.000 36.000 (6a) RC 36.000 TSC 36.000 SFD 44.000 RD 0 TSD 0 SFC 215.000

Si 215.000 RC 0 TSC 215.000

Trebuie sa ne asiguram ca suma soldurilor initiale debitoare sa fie egala cu suma soldurilor initiale creditoare: 225.000 = 225.000 In cursul exercitiului N, au loc urmatoarele tranzactii: 1. Se achizitioneaza un utilaj la pret de cumparare 46.500 lei, TVA 24%. Factura primita de la furnizor include, pe langa pretul de cumparare, cheltuieli de transport al utilajului pana la sediul societatii 1.000 lei, TVA 24% si cheltuieli cu montajul utilajului 2.500 lei, TVA 24%.

Observatii:
Valoarea de intrare a unui bun (stoc sau imobilizare) poate fi: Cost de achiziie pentru bunurile procurate cu titlu oneros (cumprate) Cost de producie pentru bunurile produse n entitate
1

Lector univ. dr. Diana Manea

Costul de achiziie = Pre de cumprare + Taxe de import i alte taxe nerecuperabile + Cheltuieli accesorii care pot fi atribuite direct achiziiei bunurilor respective (de exemplu cheltuieli de transport, manipulare, montaj etc.). TVA nu se include in costul de achizitie intucat este o taxa recuperabila.

Cost achizitie utilaj = 46.500 + 1.000 + 2.500 = 50.000 N.O. achizitie utilaj (imobilizare corporala) utilaj A + + + D C D 2131 Echipamente 50.000 tehnologice 404 Furnizori imobilizari 4426 deductibila de 62.000 TVA 12.000

Datorii fata de furnizorii de Dat imobilizari Creanta fata de stat % 2131 4426 = 404 62.000 50.000 12.000 A

Toate conturile pe care le deschidem de acum incolo, nu au sold initial, vor avea doar rulaje.
D 2131 Echipamente tehn C D 404 Fz de imobilizari C D 4426 TVA deductibila C

(1) 50.000

62.000 (1)

RD 50.000 TSD 50.000

RC 0 TSC 0 SFD 50.000

RD 0 TSD 0 SFC 62.000

RC 62.000 TSC 62.000

(1) 12.000 26.400 (13) (2) 11.520 (4) 2.880 RD 26.400 RC 26.400 TSD 26.400 TSC 26.400

Observatie: pentru inregistrarea datoriilor generate de achizitiile de stocuri si servicii se foloseste contul 401 Furnizori, iar pentru inregistrarea datoriilor generate de achizitiile de active imobilizate se foloseste contul 404 Furnizori de imobilizari. 2. Pe baza de factura, se achizitioneaza materii prime: 1500 kg, la cost de achizitie 32 lei/kg, TVA 24%. N.O. Achizitie de materii prime Stoc de materii prime Datorii furnizori Creanta fata de stat % 301 4426 = 401 A Dat A 59.520 48.000 11.520
2

+ + +

D C D

301 Materii prime 401 Furnizori 4426 deductibila

48.000 59.520

TVA 11.520

Lector univ. dr. Diana Manea

401 Furnizori

59.520 (2) 14.880 (4) RD 0 TSD 0 SFC 74.400 RC 74.400 TSC 74.400

3. Pe baza de bon de consum, se consuma in procesul de productie 2100 kg de materie prima. N.O. Consum de materii prime Stoc de materii prime Cheltuieli cu materiile prime A Ch + C D 301 Materii prime 601 Cheltuieli materiile prime x=65.200 cu x=65.200

601 = 301

x=65.200

Observatie: La ieirea din gestiune, stocurile (doar cele neidentificabile, fungibile) se evalueaz i se
nregistreaz prin aplicarea uneia dintre urmtoarele metode: Metoda primul intrat-primul ieit (First In First Out = FIFO) bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau producie al primului lot intrat (cel mai vechi). Pe msura epuizrii acestui lot se trece la costul lotului urmtor din punct de vedere cronologic. - Metoda costului mediu ponderat (CMP) costul ieirilor se calculeaz ca medie ponderat a costurilor elementelor similare aflate n stoc. - Metoda ultimul intrat primul ieit (Last In First Out = LIFO) bunurile ieite se evalueaz la costul ultimei intrri (celei mai recente). Cand acest lot se epuizeaz se trece la lotul anterior din punct de vedere cronologic. Metoda aleas trebuie aplicat consecvent. Cele trei metode ne conduc la valori diferite ale materiilor prime consumate (x) si ale stocului final de materii prime. Se observa ca, in conditiile unei evolutii crescatoare a preturilor, prin FIFO se obtine cea mai mica valoare a cheltuielii si cea mai mare valoare a stocului final, iar prin LIFO se obtine cea mai mica cheltuiala si cel mai mare stoc final. FIFO: x (costul materiilor prime consumate) = 1000 kg*30 lei/kg + 1100 kg*32 lei/kg = 65.200 lei, iar stocul ramas = 400 kg*32 lei/kg = 12.800 lei

Lector univ. dr. Diana Manea

LIFO: x = 1500 kg*32 lei/kg + 600 kg*30 lei/kg = 66.000 lei, iar valoarea materiilor prime ramase in stoc (stocul final) = 400 kg*30 lei/kg = 12.000 lei

CMP: =

1000 30/+150032 / 1000 +1500

=31,2 lei/kg, x= 2100 kg*31,2 lei/kg=65.520

lei, iar stocul final de materii prime = 400 kg*31,2=12.480 lei Presupunem ca societatea noastra a decis sa adopte metoda FIFO pentru evaluarea la iesire a stocurilor de materii prime => x=65.200
D 601 Cheltuieli cu materiile prime C

(3) 65.200 RD 65.200 TSD 65.200

65.200 (14a) RC 65.200 TSC 65.200

4. Se primeste factura pentru curentul electric consumat, in suma de 12.000 lei, TVA 24%. Observatie: achizitia de servicii genereaza cheltuieli (se consuma in momentul in care sunt primite, nu pot fi stocate pentru a fi consumate ulterior) N.O. Achizitie energie electrica Cheltuieli cu energia electrica Datorii fata de furnizori Creanta fata de stat Ch Dat A + + + D C D 605 Cheltuieli energia si apa 401 Furnizori 4426 TVA deductibila cu 12.000 14.880 2.880

% 605 4426
D

= 401

14.880 12.000 2.880

605 Chelt cu energia si apa C

(4) 12.000 RD 12.000 TSD 12.000

12.000 (14a) RC 12.000 TSC 12.000

5. Pe baza de stat de salarii, se inregistreaza salariile datorate personalului in suma de 32.300 lei
4

Lector univ. dr. Diana Manea

Observatie: salariile reflecta manopera (forta de munca) consumata pentru obtinerea productiei, deci inregistrarea acestei tranzactii presupune inregistrarea unei cheltuieli N.O. inregistrarea salariilor datorate personalului Datoria cu salariile Cheltuieli cu salariile Dat Ch + + C D 421 Personal datorate salarii 32.300

641 Cheltuieli cu 32.300 salariile personalului

641 = 421

32.300 lei

641 Cheltuieli cu salariile

421 Personal sal datorate

(5) 32.300 RD 32.300 TSD 32.300

32.300 (14a) RC 32.300 TSC 32.300

(7) 32.300 RD 32.300 TSD 32.300

32.300 (5) RC 32.300 TSC 32.300

6. Se ridica numerar din contul bancar 36.000 lei. Observatie: deoarece aceasta tranzactie implica doua documente justificative, ea se va inregistra in doua etape: a) N.O. Iesirea banilor din contul bancar (documentul justificativ = extras de cont) Disponibil incontul bancar A + C D 5121 Conturi la banci in 36.000 lei 581 Viramente interne 36.000

Viramente interne (bani aflati A in tranzit) 581 = 5121 36.000 lei

D 581 Viramente interne C (6a) 36.000 36.000 (6b) RD 36.000 TSD 36.000 RC 36.000 TSC 36.000

b) N.O. Intrarea banilor in casierie (documentul justificativ = cec de numerar) Viramente interne Disponibil in casierie A A + C D 581 Viramente interne 5311 Casa in lei 36.000 36.000
5

Lector univ. dr. Diana Manea

5311 = 581 36.000 lei D 5311 Casa in lei C (6b) 36.000 32.300 (7) RD 36.000 RC 32.300 TSD 36.000 TSC 32.300 SFD 3.700 7. Se platesc in numerar salariile datorate personalului. N.O. plata salarii in numerar Disponibil in casierie Datoria cu salariile A Dat C D 5311 Casa in lei 421 Personal datorate 32.300 salarii 32.300

421 = 5311

32.300 lei

8. Se inregistreaza amortizarea constructiei pentru exercitiul N, stiind ca aceasta a fost achizitionata la data de 01.01.N-2 si se amortizeaza prin metoda liniara pe o perioada de 20 de ani.

Observatii:
Amortizarea reflect uzura pe care o suport un activ imobilizat (consumul treptat al activului) => inregistrarea amortizarii genereaz o cheltuial

Numai activele imobilizate sunt supuse amortizrii (avnd o durat de utilizare mai mare de 1 an, ele suport pierderi de valoare ireversibile datorate uzurii fizice i morale reflectate in contabilitate prin amortizare; activele circulante se consum de la prima utilizare i nu treptat, deci nu necesit amortizare) Nu toate activele imobilizate se amortizeaz. Imobilizrile financiare i terenurile nu se amortizeaz In contul sau, imobilizarea corporala sau necorporala va figura mereu la valoarea sa de intrare, in timp ce uzura (amortizarea) se va acumula treptat intr-un cont separat Amortizarea imobilizarilor, cont cu functie de A (functie inversa fata de conturile de activ) In bilant, din soldul final debitor al contului de imobilizare (egal cu valoarea de intrare) se scade soldul final creditor al contului de amortizare (care reflecta amortizarea cumulata), astfel incat imobilizarea va aparea in activ la valoarea sa reala, care tine cont de uzura. Pentru determinarea valorii amortizrii, conducerea societatii poate alege dintre mai multe metode, n funcie de modul n care se uzeaz imobilizarea: a) Metoda liniar - presupune recuperarea treptat a investiiei iniiale, n trane anuale egale, pe toat durata de utilizare a imobilizrii. Adic valoare investiiei iniiale va fi repartizat n mod egal asupra perioadei de utilizare: Amortizarea anual = valoarea de intrare/nr ani de utilizare b) Metoda accelerat presupune recuperarea a 50% din valoarea investiiei n primul an de utilizare, urmnd ca valoarea rmas s fie recuperat liniar pe durata rmas. Amortizarea an 1 = Valoarea de intrare*50% Amortizare an 2-n = Val rmas/durat rmas = (Valoare de intrare amortizare an 1)/(n-1) c) Metoda degresiva presupune determinarea unei cote de amortizare degresive prin nmulirea cotei de amortizare liniar cu un coeficient care ia valoare de 1,5 dac durata de utilizare este cuprins ntre 2 i 5 ani (inclusiv), 2 dac durata de utilizare este cuprins ntre 5 i 10 ani i 2,5 dac durata de utilizare este mai mare de 10 ani. De exemplu, pentru durata de utilizare de 5 ani, cota de amortizare liniar este 100/5 ani =20%, atunci cota de amortizare degresiv va fi 20%*1,5=30%. Aceast cota se aplic la valoarea rmas de
6

Lector univ. dr. Diana Manea

amortizat pn cnd suma calculat prin amortizarea degresiv devine mai mic dect suma care s-ar fi obinut dac s-ar fi folosit amortizarea liniar, din acel an se trece la amortizarea liniara. Aceasta metoda conduce la obinerea unor valori descresctoare ale amortizrilor anuale. Pentru constructie se foloseste metoda de amortizare liniara = suma amortizata este aceeasi in fiecare an: Amortizarea anuala = 100.000 lei/20 ani = 5.000 lei/an N.O. inregistrarea amortizarii constructiei pentru exercitiul N Cheltuieli cu amortizarea Ch + D 6811 Cheltuieli cu 5.000 amortizarea imobilizarilor corporale Amortizarea constructiilor -A + C 2812 Amortizarea 5.000 constructiilor 6811 = 2812 5.000 D 6811 Cheltuieli cu amortizarea C (8) 5.000 30.000 (14a) (9) 25.000 RD 30.000 RC 30.000 TSD 30.000 TSC 30.000

9. Se inregistreaza amortizarea aferenta exercitiului N pentru utilajul achizitionat la tranzactia 1. Presupunem ca achizitia utilajului a avut loc la inceputul lunii ianuarie si s-a decis folosirea metodei de amortizare accelerata pe o perioada de 6 ani. Deoarece se foloseste metoda de amortizare accelerata, inseamna ca: Amortizarea pentru primul an (N) = 50.000 * 50% = 25.000 Amortizarea pentru anii 2-6 = (50.000 25.000)/ (6-1) = 25.000/5 = 5.000 lei/an in fiecare an N.O. inregistrarea amortizarii utilajului pentru exercitiul N Cheltuieli cu amortizarea Ch + D 6811 Cheltuieli cu 25.000 amortizarea imobilizarilor corporale Amortizarea echipamentelor -A + C 2813 Amortizarea 25.000 tehnologice echipamentelor tehnologice 6811 = 2813
D 2813 Amortiz echipam tehnologice C

25.000 (9) RD 0 TSD 0 SFC 25.000 RC 25.000 TSC 25.000

Lector univ. dr. Diana Manea

10. Din procesul de productie de obtin produse finite: 900 de bucati la cost de productie y lei/bucata (pe baza de proces verbal de receptie a stocurilor). Observatie 1: Costul de producie este format din: - Costul de achiziie al materiilor prime i materialelor consumate n procesul de producie - Manopera consumat pentru producie (salarii) - Alte costuri de producie direct atribuibile produciei (energie electric, chirie, amortizare etc) Costul total de productie = suma cheltuielilor efectuate pentru obtinerea productiei = chelt cu mat prime + chelt cu energia electrica + chelt cu salariile + cheltuieli cu amortizarea = 65.200 + 12.000 + 32.300 + 30.000 = 139.500 Costul de productie unitar = costul de productie total / cantitate produsa = 139.500 / 900 buc = 155 lei/bucata. Observatie 2: La obtinerea de stocuri din productie proprie, creste un venit aferent stocului reflectat cu ajutorul contului 711 Venituri aferente costului stocurilor de produse, egal cu costul de productie al stocurilor obtinute. In comparatie cu veniturile din vanzare (venituri efective, carora le vor corespunde incasari), venitul aferent stocului este unul potential, in sensul ca este posibil ca stocurile obtinute sa nu fie valorificate la nivelul asteptat. Inregistrarea acestui venit este explicata prin faptul ca doar din desfasurarea procesului de productie, o societate nici nu castiga, nici nu pierde; tot ce s-a consumat pentru realizarea productiei s-a inregistrat sub forma de cheltuieli, iar daca la obtinerea productiei se inregistreaza un venit egal cu cheltuielile efectuate, rezultatul (diferenta dintre venituri si cheltuieli) va fi zero. Societatea urmeaza sa obtina profit, daca va vinde produsele finite la un pret de vanzare mai mare decat costul de productie, sau pierdere, daca va vinde produsele finite la un pret de vanzare mai mic decat costul de productie. Venitul aferent stocului creste cand cresc stocurile obtinute din productie proprie (produse finite, semifabricate, produse reziduale) si scade cand scad aceste stocuri. N.O. obtinere produse finite Stoc de produse finite Venituri aferente stocului

A Ven

+ +

D C

345 Produse finite

139.500

711 Venituri aferente 139.500 costurilor stocurilor de produse

345 = 711

139.500 lei

D 711 Venituri aferente stoc C 77.250 (11b) 139.500 (10) 62.250 (14b) RD 139.500 RC 139.500 TSD 139.500 TSC 139.500

11. Pe baza de factura se vand produse finite: 500 bucati, la pret de vanzare 170 lei/bucata. Pentru descarcarea gestiunii de produsele finite vandute se va folosi metoda CMP.
8

Lector univ. dr. Diana Manea

a) N.O. vanzarea propriu-zisa de produse finite Venit din vanzarea prod finite Ven + Creanta clienti Datorie fata de stat A Dat + +

C D C

701 Venituri din vanzarea 85.000 (pretul produselor finite de vanzare) 4111 Clienti 105.400 4427 TVA colectata 20.400

4111

% 701 4427

105.400 85.000 20.400 D 4111 Clienti (11a) 105.400 RD 105.400 TSD 105.400 C D 4427 TVA colectata C (13) 20.400 20.400 (11a) RD 20.400 TSD 20.400 RC 20.400 TSC 20.400

D 701 Ven din vz prod fin C (14b)85.000 85.000 (11a) RD 85.000 TSD 85.000 RC 85.000 TSC 85.000

RC 0 TSC 0 SFD 105.400

b) N.O. descarcarea gestiunii de produsele finite vandute

Stocul de produse finite Venituri aferente stocului

C D

345 Produse finite

z = 77.250

Ven -

711 Venituri aferente costurilor z = 77.250 stocurilor de produse

711 = 354

z = 77.250 lei

Stocul ar trebui sa scada cu costul de productie, insa deoarece, in acest caz, stocul este format din produse finite la costuri de productie diferite, trebuie sa folosim o metoda de evaluare a stocurilor la iesire, iar societatea a ales in acest caz CMP. CMP = (100 buc*150 lei/buc + 900 buc*155 lei/buc) / (100 buc + 900 buc) = 154,5 lei/bucata

Costul produselor finite vandute = 154,5 lei/buc * 500 buc = 77.250 lei 12. La data de 31 decembrie N, se constata ca valoarea de piata a stocului de produse finite este 80.000 lei iar cea a stocului de materii prime este 10.000 lei. Observatie: Principiul prudentei cere ca activele sa nu fie supraevaluate. Aceasta inseamna ca, in bilant, activele sa fie evaluate la valoarea cea mai mica dintre valoarea contabila (cea care figureaza in contabilitate) si valoarea de piata. Deci, la data inchiderii exercitiului, trebuie sa se compare valoarea de piata cu valoarea contabila si se poate constata una dintre urmatoarele situatii: - Valoarea de piata > valoarea contabila => este bine, inseamna ca activul nu este supraevaluat in bilant si nu trebuie sa se inregistreze nimic. Sa se creasca valoarea din contabilitate la nivelul celei de piata ar insemna sa se inregistreze un plus de valoare nerealizat (nu s-au vandut inca stocurile respective) ceea ce nu ar fi prudent. - Valoarea de piata < valoarea contabila => nu este bine, inseamna ca activul este supraevaluat si in acest caz trebuie sa se inregistreze o ajustare pentru depreciere egala cu diferenta dintre valoarea
9

Lector univ. dr. Diana Manea

contabila si valoarea de piata. Ajustarea pentru depreciere se inregistreaza in corespondenta cu cheltuieli (6814 Cheltuieli cu ajustarile pentru deprecierea activelor circulante). In bilant, ajustarea pentru depreciere se va scadea din valoarea stocului, astfel incat valoarea cu care stocul va figura in bilant va fi valoarea de piata (mai mica).
Pentru produsele finite: - Valoarea de piata = 80.000 - Valoarea contabila (soldul final al contului) = 77.250 Valoarea de piata > valoarea contabila, deci stocul nu este supraevaluat => nu trebuie sa se inregistreze nici o depreciere Pentru materiile prime: - Valoarea de piata = 10.000 lei - Valoarea contabila = 12.800 Valoarea de piata < valoarea contabila => a avut loc o pierdere de valoare = 12.800 10.000 = 2.800 lei si trebuie inregistrata o ajustare pentru depreciere de 2.800 lei N.O. inregistrarea ajustarii pentru deprecierea materiilor prime

Ajustari pentru deprecierea -A materiilor prime Cheltuieli cu ajustarile Ch pentru depreciere 6814 = 391 2.800

+ +

C D

391 Ajustari pentru 2.800 deprecierea materiilor prime 6814 Cheltuieli cu ajustarile 2.800 pentru deprecierea activelor circulante

D 6814 Chelt cu aj pt deprec C (12) 2.800 2.800 (14a) RD 2.800 TSD 2.800 RC 2.800 TSC 2.800

D 391 Ajustare pt deprec mp C 2.800 (12) RD 0 TSD 0 SFC 2.800 RC 2.800 TSC 2.800

13. N.O. Regularizare TVA TVA deductibila = 26.400 TVA colectata = 20.400 TVA de recuperat = 26.400 20.400 = 6.000 lei
N.O. regularizarea TVA

Creanta stat Datorie stat Creanta neta fata de stat % 4427 4424 = 4426 26.400

A Dat A

C D D

4426 TVA deductibila 4427 TVA colectata 4424 TVA de recuperat

26.400 20.400 6.000

20.400 6.000

10

Lector univ. dr. Diana Manea

D 4424 TVA de recuperat (13) 6.000 RD 6.000 TSD 6.000 RC 0 TSC 0 SFD 6.000

14. Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli Observatie: In cursul exercitiului, veniturile si cheltuielile au fost inregistrate in conturile corespunzatoare naturii lor (conturile din clasele 6 si 7). Insa, stim ca, in bilant, in componenta capitalurilor proprii, putem vedea rezultatul exercitiului, ceea ce inseamna ca rezultatul exercitiului este dat de soldul unui cont. Deci, acum, la sfarsitul exercitiului, vom muta, pe rand, veniturile si cheltuielile din conturile lor individuale in contul 121 Profit si pierdere al carui sold va reprezenta rezultatul exercitiului. Contul 121 Profit si pierdere va prelua in debit toate cheltuielile, iar in credit toate veniturile, astfel incat Total sume debitoare (TSD) va insemna total cheltuieli, iar Total sume creditoare (TSC) va insemna total venituri. Spre deosebire de celelalte conturi intalnite pana acum, contul 121 poate avea fie sold final debitor, fie sold final creditor,motiv pentru care spunem despre acest cont ca este bifunctional. Soldul contului 121 va fi: debitor daca TSD>TSC (cheltuielile > veniturile), deci soldul final debitor va insemna pierdere creditor daca TSC>TSD (veniturile > cheltuielile), deci soldul final creditor va insemna profit a) N.O. inchiderea conturilor de cheltuieli (mutam in 121 toate cheltuielile conturile care incep cu 6 - , nu insa si pe cele care reprezinta elemente de bilant, de exemplu cheltuieli in avans, cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare) Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli cu energia electrica Cheltuieli cu salariile Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu ajustarile depreciere Rezultatul exercitiului 121 = % 601 605 641 6811 6814 142.300 65.200 12.000 32.300 30.000 2.800 Ch Ch Ch Ch pt Ch Cp C C C C C D 601 Chelt cu materiile prime 605 Chelt cu energia si apa 641 Cheltuieli cu salariile 65.200 12.000 32.300

6811 Cheltuieli cu amortizarea 30.000 6814 Chelt cu ajustarile pt 2.800 deprecierea activelor circulante 121 Profit si pierdere 142.300

11

Lector univ. dr. Diana Manea

121 Profit si pierdere (14a) 142.300 (16) 792 RD 143.092 TSD 143.092 SFC 4.158

147.250 (14b) RC 147.250 TSC 147.250

Observatie: in analiza contabila am notat functia contului 121 Profit si pierdere ca fiind de Capital propriu (pentru ca este un element component al capitalurilor proprii) care scade atunci cand i se adauga cheltuieli si creste atunci cand i se adauga venitur (rezultat = venituri cheltuieli). b) N.O. inchiderea conturilor de venituri Venituri din vanzarea produselor Ven finite Venituri aferente stocului Rezultatul exercitiului Ven Cp + D D C 701 711 121 Profit si pierdere 85.000 62.250 147.250

% = 701 711

121

147.250 85.000 62.250

15. Inregistrarea impozitului pe profit Impozitul pe profit = 16% * Profit = 16% * (147.250 142.300) = 792 lei
N.O. inregistrarea impozitului pe profit

Cheltuieli cu impozitul pe Ch profit Datorie privind impozitul pe Dat profit 691 = 441 792 lei

+ +

D C

691 Cheltuieli impozitul pe profit 441 Impozitul pe profit

cu 792 792

D 691 Chelt cu impozitul pe profit C (15) 792 792 (16) RD 792 RC 792 TSD 792 TSC 792

D 441 Impozit pe profit C 792 (15) RD 0 RC 792 TSD 0 TSC 792 SFC 792

12

Lector univ. dr. Diana Manea

16. Inchiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit Cheltuieli cu impozitul pe Ch profit Rezultatul exercitiului Cp C D 691 121 792 792

121 = 691 792 lei

Intocmirea Balantei de Verificare Balanta de verificare este un document contabil utilizat pentru verificarea exactitatii inregisirarilor contabile, precum si principalul instrument pe baza caruia se intocmesc situatiile financiare. Principalele egalitati pe care le verifica balanta sunt: Total sume debitoare = Total sume creditoare Total solduri debitoare = Total solduri creditoare Balanta de verificare cuprinde toate conturile care au fost deschise in cursul exercitiului, pentru fiecare cont urmand sa se specifice simbol si denumire (conturile sunt prezentate in ordinea in care apar in planul de conturi).

13

Lector univ. dr. Diana Manea


Simbol cont 1012 121 212 2131 2812 2813 Denumire cont Capital subscris varsat Profit si pierdere Constructii Echipam tehnologice Amortizarea constructiilor Amortizarea echipamentelor tehnologice Materii prime Produse finite Ajustari pentru deprecierea materiilor prime Furnizori Furnizori de imobilizari Clienti Personal salarii datorate Impozit pe profit TVA de recuperat TVA deductibila TVA colectata Conturi la banci in lei Casa in lei Viramente interne Chelt cu mate prime Chelt cu energia si apa Chelt cu salariile Chelt cu amortizarea Chelt cu ajust pt depreciere Chelt cu impoz pe profit Venituri din vanzarea prod finite Venituri aferente costuriloe stocurilor de produse Solduri initiale Debitoare Creditoare 0 215.000 0 100.000 0 0 0 0 0 0 10.000 0 Rulaje Debitoare 0 143.092 0 50.000 0 0 Total sume Debitoare 0 143.092 100.000 50.000 0 0 Solduri finale Debitoare Creditoare 0 215.000 0 100.000 50.000 0 0 4.158 0 0 15.000 25.000

Creditoare 0 147.250 0 0 5.000 25.000

Creditoare 215.000 147.250 0 0 15.000 25.000

301 345 391

30.000 15.000 0

0 0 0

48.000 139.500 0

65.200 77.250 2.800

78.000 154.500 0

65.200 77.250 2.800

12.800 77.250 0

0 0 2.800

401 404 4111 421 441 4424 4426 4427 5121 5311 581 601 605 641 6811 6814 691 701

0 0 0 0 0 0 0 0 80.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 105.400 32.300 0 6.000 26.400 20.400 0 36.000 32.300 65.200 12.000 32.300 30.000 2.800 792 85.000

74.400 62.000 0 32.300 792 0 26.400 20.400 36.000 32.300 32.300 65.200 12.000 32.300 30.000 2.800 792 85.000

0 0 105.400 32.300 0 6.000 26.400 20.400 80.000 36.000 32.300 65.200 12.000 32.300 30.000 2.800 792 85.000

74.400 62.000 0 32.300 792 0 26.400 20.400 36.000 32.300 32.300 65.200 12.000 32.300 30.000 2.800 792 85.000

0 0 105.400 0 0 6.000 0 0 44.000 3.700 0 0 0 0 0 0 0 0

74.400 62.000 0 0 792 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

711

139.500

139.500

139.500

139.500

TOTAL

225.000

225.000

1.006.984

1.006.984

1.231.984

1.231.984

399.150

399.150

14

Lector univ. dr. Diana Manea

Pe baza coloanelor cu soldurile finale se va intocmi bilantul contabil astfel: soldurile finale debitoare corespund elementelor de activ, exceptie facand soldurile finale debitoare ale conturilor 121 Profit si pierdere si 117 Rezultat reportat care atunci cand apar se trec in cadrul capitalurilor proprii cu semnul -. Soldurile finale creditoare corespund elementelor de datorii si capitaluri proprii, cu exceptia soldurilor finale creditoare ale conturilor de amortizari si ajustari pentru depreciere, care se trec in activ cu - (se scad din elementul amortizat sau depreciat)

Numai elementele care au sold final diferit de zero apar in bilant. Din acest motiv, conturile de venituri si cheltuieli (clasa 6 si clasa 7) nu apar niciodata in bilant.

15

S-ar putea să vă placă și