Sunteți pe pagina 1din 11

DREPT CONSTITUTIONAL Curs I Constitutio aezare solid; pe un temei just; Cratos putere; auto singur; Dreptul Constituional desemneaz

eaz ansamblul normelor juridice care reglementeaz relaiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurrii, meninerii i exercitrii puterii politice (adic in procesul realizrii puterii politice). Institu iile politice sunt acele organe destinate s realizeze puterea politic (precum i normele referitoare la aceast realizare). Subiectele raportului de Drept Constitu ional sunt oamenii, considerai individual sau grupai in colective. Intotdeauna una dintre subiectele raportului de Drept Constitu ional este statul (fiindc Dreptul Constituional este o ramur a Dreptului public). Sunt subiecte ale raportului de Drept Constituional: poporul unitile administrativ teritoriale (considerate numai in calitatea lor de colectiviti umane) statul (direct sau reprezentat de organele sale) partidele, formaiunile politice, alte organizaii cetenii strinii i apatrizii (sunt in anumite condiii subiecte ale Dreptului Constituional). Izvoarele Dreptului Constituional romnesc: Izvorul de Drept, in sens formal semnific forma de exprimare a normelor juridice, modul de exteriorixare a Dreptului. Menionam c nu toate izvoarele de Drept sunt i izvoare ale Dreptului Constituional. De asemenea nu toate izvoarele de Drept Constituional din alte state sunt i izvoare ale Dreptului Constituional romnesc. (ex: cutumele sau hotrrile de Guvern nu sunt izvoare ale Dreptului Constituional romnesc). Curs II Izvoarele formale ale Dreptului Constituional romnesc: Constituia i legile de modificare a Constitu iei (Constituia este principalul izvor al Dreptului Constituional, dar nu este i singurul) Legile adoptate de Parlament pot fi izvoare ale Dreptului Constitu ional romnesc. Parlamentul adopt trei categorii de legi, difereniate intre ele att prin insemntatea lor, ct i prin modul de adoptare: Legi constituionale (se numesc astfel fiindc sunt legile care revizuiesc Constituia) Legi organice (legile care reglementeaz cele mai importante domenii de activitate) Legi ordinare (reglementeaz celelalte domenii de activitate) In Dreptul Constituional sunt utilizate patru tipuri de majoriti: Majoritatea calificat (este prevazut explicit de lege; ex: 2/3 din numrul total, din numarul total etc; legile constituionale se adopt cu majoritate calificat de 2/3 din numarul total de deputai i senatori) Majoritatea absolut (jumtate + 1 din numrul total; legile organice se adopt cu majoritate absolut) Majoritatea simpl (jumtate + 1 din cei prezeni, dac cei prezeni sunt mcar jumtate + 1 din numrul total: CVORUM; legile ordinare se adopt cu majoritate simpl)

Majoritatea relativ (este o majoritate comparativ de tipul cel mai mult dintre fr preten ia lui jumtate + 1; cu astfel de majoritate se aleg, in Romnia, in turul doi preedintele rii i primarii). Ordonanele de Guvern sunt izvoare ale Dreptului Constitu ional romnesc. Ordonanele de Guvern sunt acte normative delegate (cnd Parlamentul nu este in activitate el deleg Guvernul s adopte acte normative cu putere de lege ordinar, numite ordonan e simple; cnd apar situaii a cror soluionare nu suport amnare, Guvernele adopt Ordonane de Urgen cu putere de lege organic, care trebuie ins votat i de ctre Parlament). Jurisprudena Curii Constituionale (ansamblul deciziilor adoptate de Curtea Constituional a Romniei). Regulamentele Parlamentului (datorit insemntii lor, regulamentele de funcionare ale Parlamentului sunt izvoare ale Dreptului Constituional romnesc: regulamentul Senatului, regulamentul Camerei Deputailor, regulamentul edinelor comune ale celor dou Camere). Tratatele internaionale (ele pot fi izvoare ale Dreptului Constitu ional numai dac se refer in mod direct la probleme de Drept Constituional, s fie licit, s fie ratificat de ctre Romnia). TEORIA CONSTITUIEI: Din secolul XVIII Constitu ia devine aezmntul (actul) politic i juridic fundamental al unui stat, cuprinznd iniial norme de limitare a puterii guvernanilor i de garantare a drepturilor ceteneti fundamentale. Constituiile burgheze din secolul XVIII au precedat revoluiile burgheze. Trsturi generale ale unei Constituii: Constituia este tot o lege, dar are caracter de lege fundamental; Are un coninut complex, deoarece este baza juridic a legisla iei unei ri, dei reglementeaz cu precdere puterea politic din ar; Are for juridic suprem; Are form scris (cu excepia Marii Britanii, Noii Zeelande i Israelului); Are o form sistematizat i succint; Se adopt in forme solemne; Are stabilitate deosebit; Curs III Constituiile au precedat revoluiile burgheze, adoptarea lor marcnd apariia statului de drept. Prima Constitu ie din istorie este cea englez care incepe cu Magna Charta Libertatum din 1215. Ea a fost ins o Constituie numai parial scris. Prima Constituie integral scris este cea american de la 1787 de la Philadelphia , in vigoare i astzi. De la inceputul sec. XIX in Europa, unde pn atunci existau doar reguli constituionale, au inceput s se adopte dup model american i constituii scrise. Adoptarea Constituiei: Adoptarea unei Constituii este un proces complex care reunete trei elemente: iniiativa legislativ (cine propune o Constituie) organul competent s adopte o Constituie modalitile de adoptare a unei Constituii De obicei organul care are iniiativa adoptrii unei Constituii este acel organ care ocup in ierarhia politic poziia de vrf i tot de regul organul care propune o Constitu ie este i cel care o adopt.

Specialitii denumesc organul care adopt Constitu ia Puterea Constituant. Unele Constitu ii prevd in mod explicit cine este Puterea Constituant, altele nu o prevd, urmnd ca acest organ s fie dedus din modul de organizare legislativ a rii. Puterea Constituant este de dou feluri: Puterea Constituant originar ea este utilizat in rile in care nu mai exista Constituie in vigoare sau nu a existat deloc (statele recent infiinate, statele recent eliberate de sub ocupaie, statele in care au avut loc revoluii politice). De regul, conductorii puterii provizorii din aceste state sunt i cei care adopt Constituii. Puterea Constituant instituit reprezint acel organ abilitat s modifice sau s adopte o Constitu ie i pe care Constituia in vigoare il precizeaz in mod explicit. Adoptarea unei Constituii se face cu proceduri solemne. De-a lungul istoriei am inregistrat urmtoarele modaliti de adoptare a unei Constituii: 1. Constituia acordat (Charta Concedat) - este o Constituie rudimentar i nedemocratic adoptat de un monarh in calitatea lui de suveran absolut al rii (vezi Frana 1814, Japonia 1889). 2. Constituia statut (sau plebiscitar) - este o variant a Constituiei acordate, ins o variant modernizat, dei tot nedemocratic. Constitu ia este adoptat tot de monarh dar formal este supus aprobrii populare prin plebiscit (referendum); Ex: Constituia din 1938 a lui Carol I. 3. Constituia pact - este Constituia ineleas ca un contract intre rege i popor. Constituia pact a fost utilizat in dou scopuri: pentru a soluiona micri populare revendicative (in Anglia partea scris a Constitu iei este format dintr-un ir de pacte incheiate intre rege i popor 1215, 1699, 1832 etc). Constituia pact a fost utilizat ca modalitate de acces al unui principe strin pe tronul unui stat (noul rege fcea contract cu poporul, reprezentat de Parlament). 4. Constituia convenie - este Constituia de tip american: Constituia se adopt de ctre o Conven ie, adic de ctre un organ special ales in acest scop. 5. Constituia Parlamentar - este varianta european a Constituiei convenie. - Constituia se adopt de ctre Parlament in calitatea lui de Adunare Constituant. De obicei Constitu iile s-au adoptat in Parlament cu majoritate calificat de 2/3. Dup al doilea razboi mondial in Europa adoptarea Constituiei de ctre Parlament a fost urmat de confirmarea ei prin referendum. In Romnia actuala Constituie a fost adoptat in 1991 de ctre un Parlament ales pentru un mandat de 2 ani, cu rol de Adunare Constitutional. Constituia a fost confirmat prin referendum la 8 dec. 1991. Curs IV Modificarea (revizuirea) Constituiei: In principiu dreptul de revizuire al unei Constitu ii il are acelai organ care a adoptat-o, fiindc procedura de revizuire este asemntoare procedurii de adoptare. In funcie de rezistena la modificare, Constituiile sunt: suple (flexibile) se modific cu uurin; rigide se modific cu dificultate;

Tendina natural a oricrei Constituii este s se rigidizeze, s se stabilizeze pentru a rezista ct mai mult timp. In practica constituional s-au folosit urmtoarele metode de rigidizare a unei Constituii: 1. Prevederea nemodificrii venice a Constituiei (Frana 1958), este o prevedere fr nicio valoare juridic, deoarece Puterea Constituant de astzi nu poate porunci Puterii Constituante de mine. 2. Prevederea nemodificrii numai a unor domenii din Constituie (vezi Constituia Romniei, art.152). 3. Interzicerea modificrii Constituiei pe o perioad prestabilit. Americanii au interzis modificarea Constituiei lor in ultimii 21 de ani de la adoptare. 4. Introducerea unor proceduri de modificare extreme de greoaie care s descurajeze inten ia revizuirii (Constituia Romniei, 1866). 5. Interzicerea revizuirii Constituiei in condiiile ocupaiei militare strine, pariale sau totale (Constituia Franei, 1958), sau interzicerea revizurii Constituiei pe durata strilor de asediu, de urgen sau de rzboi (Constituia Romniei, 2003). Ini iativa modificrii Constituiei este uneori prevzut explicit in Constituie, iar dac nu este iniiatorul este acelai cu organul care a adoptat Constituia. In Romnia revizuirea Constituiei poate fi iniiat: de ctre preedintele Romniei, la propunerea Guvernului; de cel puin din numrul total de deputai i senatori; de cel puin 500 de mii de cet eni cu drept de vot, provenind din cel pu in jumtate a rii, minim ct 20 de mii de ceteni din fiecare jude; Suspendarea Constituiei: In principiu orice suspendare a Constitu iei este ilegal, dar pentru c in practic au avut loc suspendri pariale sau totale de Constituii, specialitii justific aceast practic prin teoria necesit ii. Constituia Romniei de la 1866 interzicea orice suspendare a Constitu iei. Constituia din 2003 admite posibilitatea suspendrii pariale a Constituiei in art. 53. In practic, Constituiile au fost suspendate in urmtoarele situaii: a) in situaii de criz politic grav, cnd guvernanii renun la democraie; b) cnd s-au instituit strile de urgen, de asediu, de necessitate; c) in cazul guvernrilor prin decrete-legi; d) in cazul loviturilor de stat; Abrogarea unei Constituii inseamn scoaterea ei din vigoare i are loc atunci cnd se adopt o nou Constituie. Abrogri se petrec mai rar deoarece este mai simplu de revizuit Constitu ia existent dect a o inlocui in totalitate. Curs V Suprema ia Constituiei indic poziia ei privilegiat in ierarhia actelor normative dar i in cadrul vieii politice a statului. Supremaia Constituiei decurge din poziia de frunte a organului care o adopt dar i din raporturile ei cu celelalte acte normative. Importante sunt ins consecinele supremaiei: orice act normative trebuie astfel s fie in conformitate cu Constitu ia, de aceea in fiecare ar se organizeaz un control al constituionalitii legii.

atunci cnd Constituia se modific, toate actele normative dependente de domeniul modificat trebuie la rndul lor s se modifice pentru a se pune in acord cu modificarea intervenit. Controlul Constituionalitii legii Este un ansamblu de procedee i organe menite s verifice conformitatea legilor cu Constitu ia. Pentru c, constituionalitatea legii inseamn de fapt, legalitatea legii. Sunt supuse controlului de constituionalitate: legile regulamentele Parlamentului Ordonanele de Guvern (fiindc au fora juridic a unei legi) decretele-legi decretele fostului Consiliu de stat Controlul de constituionalitate al legii: - se poate face anterior adoptrii legii (este un control preventive i care de obicei este facultativ); - se poate face posterior legii (considerat control veritabil i care este obligatoriu); In diferitele state ale lumii controlul de constitu ionalitate al legii este efectuat de organe diferite, dup cum urmeaz: 1. In unele state controlul de constitu ionalitate este realizat chiar de ctre organul legislative (Parlamentul), ceea ce de fapt reprezint un autocontrol (vezi Romnia inainte de 1989). 2. In alte state controlul este efectuat de un organ politic special abilitat in acest scop. 3. In unele state (Frana, Romnia), au fost create organe politico-juridice de efectuare a constrolului de constituionalitate. 4. In unele state controlul de constituionalitate este organizat de ctre cea mai inalt instana a rii (Curtea Suprem de Justiie in SUA). 5. In alte state controlul de constitu ionalitate se realizeaz de ctre instanele comune, fie direct pe cale ofensiv (Elveia), fie indirect pe cale defensiv prin excepia de neconstituionalitate (Romnia). Controlul Constituionalitii legii in Romnia Sediul materiei: - art. 142 147 din Constituia Romniei; - Legea 47/1992 republicat in 2004; - regulamentul de funionare al Curii Constituionale; - alte legi (ex: Legea referendumului, Legea alegerii preedintelui Romniei etc); Organizarea Curii Constituionale in Romnia: Curtea este format din nou judectori alei pentru un singur mandate de nou ani, dup cum urmeaz: trei judectori sunt alei de ctre Camera Deputailor; trei judectori sunt alei de ctre Senat; trei judectori sunt alei de ctre preedintele Romniei; La fiecare trei ani Curtea se reinoieste cu o treime. Judectorii aleg din rndul lor un preedinte pentru un mandate de trei ani. Se pot executa maxim dou mandate de preedinte. Judectorii alei trebuie s aib minim 18 ani vechime intr-o func ie juridic i rezultate de prestigiu in activitatea lor. Sunt organiza i dup modelul instanelor judectoreti (dei in majoritatea lor sunt profesori universitari). Beneficiaz de imunitate i inamabilitate (stabilitate). Pe durata

mandatului nu au voie s faca parte din partide politice (deci nu au voie s candideze) i nu au voie s indeplineasc nicio alt funcie public sau privat, cu excepia celei de cadru didactic universitar. Curs VI Atribuiile Curii Constituionale: 1. Se pronun asupra constituionalitii legilor inainte de promulgarea acestora, la sesizare. 2. Se pronun din oficiu asupra iniiativelor de revizuire a Constituiei. 3. Se pronun asupra constituionalitii asupra unor tratate sau acorduri internaionale, la sesizare. 4. Se pronun asupra constituionalitii regulamentelor Parlamentului, la sesizare. 5. Hotrte asupra excepiilor de neconstituionalitate privind legile i ordonanele ridicate in faa instanelor judectoreti, sau direct de ctre avocatul poporului. 6. Soluioneaz conflictele juridice de natur constitu ional dintre autoritile publice la cererea preedintelui Romniei, la sesizare. 7. Vegheaz la respectarea procedurii pentru alegerea preedinteli Romniei i confirm rezultatele alegerilor. 8. Constat existena imprejurrilor care justific interimatul in exercitarea funciei de preedinte al Romniei i comunic cele constatate Parlamentuli i Guvernului. 9. D aviz constitutiv pentru propunerea de suspendare din funcie a preedintelui Romniei. 10. Vegheaz la respectarea procedurii pentru organizarea i desfurarea referendumului i confirm rezultatul acestuia. 11. Verific indeplinirea condiiilor pentru exercitarea iniiativei legislative de ctre ceteni (iniiativ legislativ egal; dreptul de a propune legi in Parlament corelat cu obliga ia Parlamentului de a dezbate i a vota acele proiecte). 12. Hotrte asupra contestaiilor care au ca obiect constituionalitatea unui partid politic (Curtea poate dispune radierea unui partid politic din registrul partidelor politice). Curtea indeplinete i alte atribuii. Actele Curii Constituionale sunt deciziile i avizele constitutive. Deciziile constitutive se public in Monitorul Oficial, sunt general obligatorii i produc efecte numai pentru viitor. Prin Decizie, Curtea suspenda efectele unei legi sau ordinan e neconstituionale iar dac in 45 de zile acestea nu sunt corectate, ele ii inceteaz definitiv activitatea. Tratatele sau Acordurile Internaionale constatate ca fiind neconstituionale de Curtea Constituional nu mai pot fi ratificate de ctre Romnia. Curs VII Conceptul de stat Statul desemneaz o populaie guvernat ce locuiete in limitele unui teritoriu care ii aparine. Prin urmare, un stat este consecina reunirii a trei elemente: un teritoriu o populaie o suveranitate (o putere politic guvernant) Rolul statului const in promovarea i protejarea BINELUI COMUN, numit i interes general. Desigur, fiecare stat ii are propriul interes general. Exist ins i invarian i ai interesului general pe care ii regsim la toate statele (protejarea vieii cetenilor, consolidarea independenei de stat).

Funciile statului: Desemneaz ansamblul de atribuii ce revine fiecrui organ de stat. Funciile statului se clasific dup mai multe criterii: In funcie de planul in care statul ii exercit puterea, funciile sunt: interne (au in vedere realizarea puterii statului inuntrul teritoriului) externe (sunt de consolidare a independenei i de cooperare cu alte state) Din punct de vedere al specificului activitilor desfurate de stat, distingem: funcii economice(programarea economiei naionale, controlul preurilor, expansiunea economic) funcii culturale (educaia naional, asisten sanitar, protejarea patrimoniului naional, monitorizarea presei) funcii sociale (programe de asisten i protecie social, detensionarea conflictelor sociale, stimularea clasei teriare) funcii juridice (asigurarea aprrii sociale, neutralizarea justiiei etc) Din punctul de vedere al modului de realizare a puterii politice, funciile statului sunt: funcia legislativ (facerea legii) funcia executiv (administrativ): organizarea executrii i executarea legii funcia jurisdicional soluionarea conflictelor juridice Teritoriul element constitutiv al statului Teritoriul desemneaz spaiul geografic asupra cruia statul ii exercit puterea politic instituit. Elementele componente ale teritoriului sunt: - solul (uscatul): cea mai important parte component a teritoriului i a crei insemntate a fost reluat de numeroase teorii (teoria determinismului geografic, teoria spaiului vital). - subsolul: limita in adncime a teritoriului unui stat este limita tehnicii. - spaiul aerian: este coloana de aer de deasupra uscatului i a spa iului acvatic. Limita in inlime a vzduhului unei ri este limita inferioar a spaiului extraatmosferic (90-120 km inalime) - spaiul acvatic: este format, in afara apelor curgtoare i stttoare interne, de apele maritime interne, de marea teritorial precum i de rurile, fluviile i lacurile de frontier. - platoul continental: inseamn prelungirea sub mare a uscatului, i care apar ine statului pn la distana de 350 de mile marine in larg. Pentru cinci dintre statele aflate la proximitatea Polului Nord (Arcticii), in componen a teritoriului lor intr i sectoarele polare ale Arcticii. O existen problematic o au in contemporaneitate enclavele (sunt pr i ale teritoriului unui stat aflate in interiorul frontierelor altui stat). Curs VIII Caracterele teritoriului: a) Inalienabilitatea teritoriului: - desemneaz imposibilitatea instrinrii teritoriului naional (imposibilitatea modificrilor frontierelor in afara voinei populare). - Constituia Romniei consacr inalienabilitatea teritoriului de stat, iar aceast norm produce urmtoarele efecte juridice: teritoriul de stat al Romniei nu poate fi modificat impotriva voinei poporului. rectificrile de frontiere de mic anvergur pot fi decisive prin lege organic; pentru retrasri de amploare ale frontierei este necesar ins o revizuire a Constituiei.

conform Constituiei in vigoare nu este posibil recunoaterea atribuiilor de putere ale unui stat asupra unor regiuni din Romnia, prin strmutarea sau colonizarea unor populaii strine. pe cale de reciprocitate, statul romn recunoate imunit ile i privilegiile reprezentan ilor diplomatice aflate pe teritoriul su. b) Indivizibilitatea teritoriului: - are in vedere neadmiterea impririi teritoriului naional intre autoritatea mai multor state, inclusiv a acelor state constituite prin separare unilateral neconfirmat prin voina naiunii din statul naional. Structura statului: - structura de stat desemneaz modul de organizare a puterii in raport cu teritoriul statului. - in raport de structura de stat, avem: A) State unitare (simple) B) State federale (compuse sau unionale) A) Statul unitar - acel tip de stat pe teritoriul cruia i asupra popula iei cruia se exercit o singur organizare politic i o singur ordine politic. - este cel mai rspndit tip de stat. - nu trebuie confundat cu statul naional. Trsturi: constituie o unic formaiune statal. au o singur Constituie. exist un singur rand de organe ale puterii i o singur cetenie a locuitorilor si. delimitarea intern a teritoriului de stat in unit i administrativ teritoriale impune o subordonare egal a acestora fa de administraia central.

Curs IX Evolutia statului unitar Statul unitar a ubceput prin a fi centralizat (centralizarea insemnnd unitatea de decizie i administrativ), ulterior statele centralizate au suferit un proces de descentralizare treptat care a inceput cu procesul de deconcentrare (inseamn prelungirea activitii centrale la nivel local prin intermediul unor servicii exterioare supuse controlului activitii centrale). Descentralizarea inseamn de fapt transferul unei pr i a competenelor statului fie ctre uniti teritoriale (descentralizare teritorial), fie ctre instituii publice locale (descentralizare funcional) astfel statul ii mai pstreaz prerogativa controlului. B) Statul federal - desemneaz acea asociaie de state in care coexist dou ordini juridici: una apar innd statelor membre (care au constituii i instituii proprii), iar cealalt este deinut de statul federal ca entitate juridic distinct.

- federaia este o uniune juridic de Drept Constitu ional in care statele asociate ii pierd suveranitatea extern, dar i-o pstreaz, dei doar parial, pe cea intern. Cauze ale federalizrii: - federalizare forat ex: crearea Imperiului German la 1871 (Prusia infrnge Frana). - federalizare benevol ex: SUA 1787, Iugoslavia 1918, 1781 13 state confedera ie, 1787 semneaz o Constituie. - federalizare prin dislocarea statului unitar (Cehoslovacia 1968, Belgia 1993). - federalizare prin dictat al marilor puteri ( Kosovo dup 1990, Irak dup 2003). Formarea unei federaii este guvernat de dou principii: 1. PRINCIPIUL AUTONOMIEI: - garanteaz libera organizare a statelor federale, dreptul lor de a-i stabili propria ordine juridic (statele asociate au constituie proprie, guvern propriu, legislaie proprie). De aceea, in statele federale exist dou tipuri de cetenii, iar parlamentul este in mod obligatoriu bicameral (una dintre camere fiind format din reprezentani ai fiecrui stat component). Menionm c: - in vederea soluionrii unor probleme etnice locale statul federal poate organiza republici autonome (Rusia 89 de republici autonome), regiuni autonome (Serbia + Voivodina), districte na ionale (Puerto Rico) sau provincii autonome (Catalunya). - teoretic statele participante la o federaie nu au drept de desprindere (secesiune). Practic ins, prevederile Chartei ONU se aplic i in aceast privin. 2. PRINCIPIUL PARTICIPARII: - au in vedere colaborarea colectivit ilor asociate la formarea deciziei federale prin reprezentare (statele membre au dreptul de a desemna eful de stat federal, guvernul federal, alte instituii comune). Tendinele evolutive ale federaiilor contemporane sunt contradictorii: - unele federaii s-au dezagregat (URSS, Iugoslavia) altele s-au centralizat exclusiv, tinznd ctre o posibil unificare (SUA) msuri de Drept Constituional dup 911.9.2001. Alte forme de asociere intre state: Aceste forme de asociere au caracter istoric, ele nu se mai regsesc in contemporaneitate i au fost asocieri pe baza tratatelor internaionale, in care statele participante si-au pstrat neatins suveranitatea. 1. Uniunea personal: - a insemnat asocierea unor state prin intermediul unui ef de stat comun, fr ca prin aceasta s se aduc atingere suveranitii acelor state. Ex: - Uniunea personal a statelor Peru Columbia Venezuela ; 1913 1916 Semon Bolivar. - Uniunea Belgiei cu Congo -> Brazzaville (prin succesiune monarhic). - Uniunea Olandei cu Luxemburg (1890 1915). - Uniunea personal a principatelor romne in ianuarie 1859. 2. Uniunea real: - desemneaz asocierea unor state sub egida (protecia) aceleiai dinastii. Suveranitatea extern a statelor se contopete, fiind exercitat de un organ comun (uneori statele dintr-o uniune real i-au unificat nu numai Ministerul de Externe, ci i Ministerul de Finane, Armata, moneda). Ex: - Austro Ungaria (1867 1918) - Suedia i Norvegia (1815 1905) - Danemarca i Islanda (1918 1944) - Principatele Unite Romne (1859 1862)

3. Confederaia: - este tot o uniune de state asociate printr-un tratat interna ional prin care rile ii pun in comun scopurile pstrndu-i suveranitatea. Au organe comune de politic extern, de aprare, de finan e i uneori au i organisme economice comune. - specific confederaiei este organizarea unui organism comun consultativ: Adunare, Diet, Congres. Acesta formuleaz decizii recomandri care devin obligatorii doar dac sunt adoptate de ctre Parlamentele statelor participante. Ex: - Confederaia celor 13 state americane (1781 1789) Confederaia Helvet (1815 1848) Confederaia German (1815 1866) Republica Arab Unit (Egipt Siria, 1958 1961) Confederaiile nu mai exist. Totui o serie de asocieri ale statelor din perioada contemporan ar putea reprezenta un corespondent al istoricelor confederaii: COMMONWEALTH OF NATIONS infiinat in 1917, format din peste 50 de state si 50 de teritorii autonome; reuniuni cu caracter de reflec ie. In replic in 1858 francezii au creat Comunitatea Francez (Francofonia). De asemenea, dup dezagregarea URSS din 1991 in spa iul fost sovietic s-a creat tot in 1991 Comunitatea Statelor Independente (CSI) cu un pronun at caracter economic cuprinznd aproape toate toate fostele republici sovietice. UNIUNEA EUROPEANA deocamdat UE reprezint o form de asociere interstatal paradoxal. Din punct de vedere internaional, pare a fi o federaie: are un tratat constituional (Lisabona), are un Parlament European ales, are o Curte de Justi ie care promoveaz superioritatea Dreptului Comunitar, are o Banc Central european (BCE) care emite i gestioneaz moneda unic Euro. Totui, din puct de vedere al Dreptului Interna ional, UE este o organizaie internaional deoarece menine un Consiliu European al efilor de stat i de Guvern, precum i un Consiliu Ministerial. Din punct de vedere al rezultatelor (simpla cooperare) economic i cultural UE ar fi o confederaie. Probabil c intr-un viitor mai indeprtat UE se va transforma intr-o federaie. Curs X I. Organizarea administrativ teritorial: - are un trecut indelungat i se datoreaz neputin ei realizrii puterii politice doare de ctre organelle centrale in condiiile in care statele sunt vaste. In Romnia bazele organizrii administrativ teritoriale saunt puse in 1864 printr-o lege special care a rezistat peste trei sferturi de veac. O modernizare a organizrii administrative are loc in anul 1929. In 1950 sunb presiunea ocupantului sovietic, Romnia adopt o lege administrativ nefireasc tradiiei sale. Revenim la organizarea administrativ teritorial prin legea nr. 2/1968 , in vigoare i astzi. Potrivit Constituiei 2/1968 i conform legii 215/2001 republicate, Romnia este impr it in judee, orae i comune. Judeele: sunt 41, clasificate in judee de categoria 1, cu peste 500.000 de locuitori i judee de categoria a doua, cu populaie sub 500.000. Orae: sunt peste 180 de orae dintre care aproximativ 90 sunt declarate municii. Comune: sunt 2700 de comune constituite din unul sau mai multe state. Legislaia actual prevede organizarea unor staiuni balneo-climaterice precum i a zonelor libere.

10

II. Populaia element constitutiv al statului: Niciun stat nu dispune de o popula ie omogen fiindc alturi de populaia majoritar stabil (cetenii acelui stat) convieuiesc rezidenii (ceteni strini sau apatrizi) care vremelnic sau permanent s-au stabilit pe teritoriul acelui stat in care ii desfoar activitatea. In timp, mai ales la sfritul secolului XVIII popula ia, ca grup social al unui stat a devenit na iune. Naiunea reprezint astzi modul de existen al populaiei statalizate. Din acest punct de vedere, statele se impart in: state naionale (in care populaia majoritar constituie o singur naiune) state multinaionale (in care coexist comuniti entice diferite) Deocamdat, legtura durabil dintre un stat i popula ia sa se exprim prin raportul politico-juridic de cetenie. Conceptul de cetenie: Cetenia desemneaz condiia juridic a persoanelor fizice ce se afl in rela ii permanente economico-sociale i politico-juridice cu un state care ofer totalitatea unor drepturi i obliga ii reciproce consecrate de lege. Altfel spus, cetenia este o legtur politico-juridic dintre o persoan i statul cruia ii aparine. Consecine: - noiunea de cetenie este aplicat numai persoanelor fizice, nu i bunurilor materiale (vorbim totui de naionalitatea unor nave, aeronave, chiar firme). - este dominant tendina de unificare a conceptelor de cetenie i naionalitate. - persoana pstreaz cetenia oriunde s-ar afla (pe Pamnt sau in spaiul extraterestru). - locuitorii planetei se impart in cet eni i apatrizi (oameni fr nicio cet enie). Spre deosebire de apatrizi se afl pretutindeni sub protecia statului care le-a conferit cetenia. Reglementarea juridic a ceteniei romne: Cetenia romn este reglementat prin legea nr. 21/1991 republicat i modificat de cteva ori prin cteva Ordonane de Urgen. Cetenia romn se intemeiaz pe urmtoarele principii de reglementare: Cetenia romn constituie in exclusivitate o problem de stat (numai statul decide drepturile i indatoririle fundamentale i numai statul decide modurile de dobndire i de pierdere ale cet eniei romne.

11