Sunteți pe pagina 1din 48

1.TEHNOLOGIE 27.03.

2013 Procesul de fabricaie cuprinde totalitatea actiunilor si procedeelor folosite pentru transformarea materiei prime si semifabricate in produse finite. Procesul de fabricaie a unui produs industrial poate fi impartit n urmtoarele etape principale: - obinerea semifabricatului - prelucrare mecanica a acestor semifabricate - controlul tehnic - vopsirea - ambalare pieselor prelucrate in produs finit - ambalare i expedierea Procesul tehnologic este acea etap a procesului de fabricaie care cuprinde operaiile de modificare a formei dimensiunilor, proprietilor materialului sau semifabricate in vederea obtinerii piesei finite in concordanta cu conditiile tehnico-economice impuse. In funcie de natura actiunilor procesul tehnologic poate fi: 1. Proces tehnologic de prelucrare mecanic 2. Pproces tehnologic de tratamente termice 1. Procesul tehnologic de prelucrare mecanica este parte a procesului de fabricatie legat de schimbarea formei geometrice a dimensiunii i calitii suprafeelor pe care le sufera semifabricatul pana la obtinerea piesei finite. - Procesul de prelucrare prin achiere - procesul de prelucrare prin deformare plastic - procesul de prelucrare de convenional (electroeroziune) - procesul de prelucrare rapid a prototipurilor 2. Procesul tehnologic de tratamente termice realizeaza modificarea structurii materialului din care se execut piesa n scopul mbuntirii proprietati fizico-mecanice ale acesteia. - normalizarea - carierea - revenirea - mbtrnirea - cementare -niturarea - calirea cu cureni de nalt frecven

Elementele procesului tehnologic de prelucrare mecanica Procesul tehnologic de prelucrare mecanica prin achiere reprezinta complexitatea cea mai mare si cel mai des utilizat. - operatii - faze - treceri - manuiri si miscari. - Operatia - partea procesului tehnologic de prelucrare prin achiere pe care se execut la un loc de munc si cuprinde totalitatea actiunilor care se realizeaz la acel loc de munca ntr o stare de reglare bine determinata a utilajului. Pentru exemplificare: - un arbore: - degroare - finisare - superfinisare - Fazele - este operaiei n cadrul creia se realizeaz prelucrarea unei suprafee sau a unui complet de suprafete cu o scul sau cu un complet de scule cu un anumit regim achiere. iere - Trecerea - este acea parte a fazei in cadrul careia se ndeprteaz un singur strat de material. La CNC-uri fiecare trecere constituie un subprogram atunci trecere este programat ca o faz. - Mnuiri si miscari Miscarea este deplasarea organului de lucru sau a celui auxiliar cu anumit mrime, de timp n care arborele principal se afl ntr o stare de micare. n cazul mainilor unelte cu comand numeric miscarea constituie elementul de baz a programului - numit secvent ocupand unul din program. CNC moderne permite realizarea unor subprograme complexe pentru diferite prelucrari nefiind necesara programarea fiecarei miscari. Procesele de realizare a formei pieselor. Conditia de baz a proceselor de desprindere de material, respectiv de deformare, esti ceea ntre scul i semifabricat s se poat realiza micrile relative necesare. La achiere deosebim dou tipuri caracteristice de miscari: - micarea principal de achiere caracterizat prin: - viteza micrii principale notate cu "v" i masurat m/s sau m/min. Aceasta miscare pote fi executat fie de semifabricat fie de scul. - miscarea secundar de avans - reprezint deplasarea punctului de contact instantaneu

dintre semifabricat si scul in directia miscarii instantanee. Avansul se poate msura n mm/rot i se noteaza cu "s" sau mm/min notat "n indice f" Pentru piesele cu mai muli dini avansul se poate msura n mm/dinte si se noteaza cu "s indice z". n general calitatea suprafeelor prelucrate este determinat de geometria muchiilor active ale sculei si de parametrii miscarii relative. Din punct de vederea al mecanismului general deosebit urmatoarele tipuri de prelucrare: - de formare - de profilare - de generare geometric - de generare cinematic - de generare spaial sau 3d n cazurile metodelor de formare suprafaa care se obtine pe semifabricat este negativul profilului activ al sculei. Metoda este caracterizat prin miscari simple pe o singur direcie. Se folosete la matriare si la electroeroziune cu electrod masiv. Metoda de generare geometric sau profilare - curba directoare este de regula dreapta, dar poate sa fie si circular sau elicoidal, iar muchia sculei materializeaza generatoarea si ea profileaz dintr-o dat ntreaga seciune transversal (profilat) a piesei. - Generarea cinematic sau de rostogolire - curba directoare accident de directia circular sau elicoidal, dar materializeaz suprafaa piesei prin combinarea micrii principale cu miscarea suplimentar care poti fi cea davans sau alt miscare. - Generarea spaial sau 3d - suprafaa piesei se obine prin programarea miscarii relative dintre scul si semifabricate liniar n direcia axelor x, y, z sau prin rotaie n jurul acestor axe. De reinut miscarea relativa dintre semifabricat si scul.

01.04.2013 Elemente de teoria achierii Cea mai mare parte a pieselor din constructia de masini de uz general se prelucreaz prin achiere intruct acest procedeu asigura realizarea cea mai fidela a preteniilor de calitate dimensional si de rugozitate impuse in desenul tehnic. Achierea este o metoda de prelucrare prin ndeprtare de material n cadrul creia prin utilizarea unei scule corespunzatoare se ndeprteaz pe cale mecanica portiuni de material de pe semifabricat denumite aschii. Principalele trei elemente care particip: - Piesa "P" - Scula "S" - Achia "A" Pentru a indeparta surplusul de material de pe semifabricat este necesar o micare relativ ntre cele dou elemente "P" si "S" Aceasta miscare este caracterizata de viteza de achiere "v" - definit ca fiind drumul parcurs de tiul sculei in unitatea de timp pe suprafata care se prelucreaz [m/min]l Achia sculei - caracterizat de aria sa A=b.h [mmp] Parametru care definete productivitatea aschierii este volumul de materiale indeprtat n unitatea de timp A.v [mm/min] Cazul tipic - achiere prin strunjire longitudinal ntlnim dou viteze: - viteza de achiere - viteza de avans care este in lungul semifabricatului. t - adncimea de achiere in mm s - avansul (distanta) in mm/rot n - turatia v - viteza de avans Pentru a determina viteza de achiere formula de calcul este v=pi.d.n Daca v este n m/min, d in mm formula este v=pi.d.n/1000 Geometria sculei achietoare alfa - unghiul de aezare beta - unghiul de ascutire gama - unghiul de degajare alfa+beta+gama=90 grade - suprafata de degajare - suprafata de aezare - intersectia celor doua suprafee este muchia achietoare (de obicei cu o raz)

Pot exista i mai multe muchii achietoare. Important este unghiul beta pentru o achiere optim. Formarea achie n timpul procesului de achiere la patrunderea n material scula realizeaz mai nti o deformare elastic apoi una plastica si numai dup aceasta are loc ruperea achiei (conform legii lui Huck). n funcie de timpul de tipuri de material direcia de deformare a achiilor se inchide cu unghiului omega. cu suprafaa prelucrat. Valoarea unghiului omega depinde de: - caracteristicile mecanice ale materialului prelucrat, - de viteza de achiere, - de unghiul de degajare a sculei, - de modul de racire n funcie de aceti parametrii: - achii de rupere (se marunetematerialul) - achii n trepte - achii de curgere (continu) Durabilitatea sculei achietoare Tipurile de uzura care pot afecta prelucrarea: - uzura si fata de degajare - uzura pe fata de aezare Pierderea capacitii de achiere este pusa in evidenta prin apariia de scntei. Suprafata de achiere mai rugoasa i eventual cu pete stralucitoare pe piesa prelucrata. Uzura sub form de crater pe faa de degajare este provocata de frecare dintre achie i aceast suprafa. Uzur pe suprafaa de aezare este provocata de frecare dintre suprafaa prelucrat i faa de aezare a sculei. Prima zona - uzura iniial - formarea sculei - uzura proporional - uzura accentuat - nu mai exist controlul Zona n care se utilizeaz scula este zona de uzur proporional Procesul de prelucrare prin achiere Strunjirea - miscarea principala este miscarea de rotatie a semifabricatului, iar micrile secundare sunt sunt de translaie executate de catre scula. Scula n acest caz este de tip monoti.

Prin acest procedeu se prelucreaz de regul piesele de revolutie. - suprafaa cilindric - suprafata conica - suprafata plana (frontala) Burghierea la care miscarea principala este executat de catre scula i este micarea de rotaie, iar miscarea secundara este executat tot de ctre scula i este o micare de translaie. n cazul cnd burghierea se realizeaz pe strungsau pe centre de prelucrare miscarea principal va fi executat de ctre semifabricat, iar cea de avans de catre scul. Scula este multiti. Frezarea - miscarea principal este miscarea de rotatie a sculei si este multiti, iar micrile auxiliare sunt realizate de ctre semifabricat n unele cazuri, si de scula in alte cazuri. Frezarea frontal - se realizeaza cu partea frontal i eventual cu partea cilindric. In cazul frezrii cilindrice exist dou tipuri de frezri - n sensul avansului - n sens invers avansului Rectificarea - cu ajutorul unor scule abrazive care pot fi considerate si scule in monotii neregulate. Micarea principali este executat de ctre scul, iar de micarile auxiliare poat fi realizate att de scul a lipsit de semifabricat. (Pt scula - grune electrocorindor ntr-un liant) Vitezele de achiere sunt foarte mari. Putem deosebi: - prelucrari cu geometrie regulat - prelucrari cu geometrie neregulat Strunjirea - strunjire longitudinal - interioar - exterioar - strunjire profilat - interioar - exterioar - strunjire frontal - interioar - exterioar

- strunjire de degajare - interioar - exterioara - strunjire cu scule speciale - interior - exterior ex. strunjirea filetelor Tipuri de scule: - scule pe stnga - scule pe dreapta - scule neutre.

Burghiere, lrgire, adncire si alezare

Prin burghiere si largire se realizeaza suprafee interioare cilindrice, conice, elicoidale. Micarea principal de achiere este miscarea de rotatie si poate fi executat att de scula ct i de semifabricat. Micarea de avans sau micarea secundara este orientata de-a lungul axei sculei i poate fi executata att de scula ct i de semifabricat. Marimea adncimii de achiere este determinata in principal de diametrul sculei. Caracteristicile principale ale alezajelor prelucrate prin burghiere sau lrgire sunt: - diametrul - lungimea n funcie de aceste caracteristici se mpart n: - alezaje scurte - in care raportul lungimii supra diametru mai mic sau egal cu 0,5 (l/d mai mic sau egal cu 0,5) Cele mai des utilizate sunt: - alezajele normale - l/d mai mare sau egal cu 0,5 si mai mic sau egal cu 3 - alezajele lungi - l/d mai mare ca 3 si mai mic sau egal cu10 - alezajele adnci - l/d mai mare ca 10 Burghierea - operaie n cadrul creia se execut un alezaj intr-un material plin. Largirea - operatia prin care se mrete diametrul unei gauri existente. Aceste operatii sunt completate cu operai la opera ca: - lamarea - largire - largitor - alezor - bara de sustinere Parametru- viteza de achiere se calculeaza m/min (v=pi.d.n) Frezarea - este procedeul de prelucrare prin achiere care utilizeaza scule cilindrice cu mai muli dini (multiti), care execut micarea principal de achiere prin rotaie n jurul axelor proprii. Datorita faptului ca au muli dini au productivitate mare. Frezarea cilindric - ndeprtarea achiilor este realizat de catre dinii aflai pe partea cilindric a frezei. Frezarea cilindrico-frontal - la care indepartarea achiilor este realizat de ctre muchiile de aschiere aflate pe partea frontala a sculei. Parametrii de precizie care se poate realiza depind de parametri tehnologici ct i de perechea de materiale scule - semifabricat de clasa 9 , 10 iar rugozitatea r indice a cuprinsa intre 6,3 i 12,5.

Tipuri de frezare - Frezarea contra avansului - Frezarea in sensul avansului Cea mai utilizat metod estefrezarea contra avansului. Viteza de achiere v=pi.d.n unde d= diametrul frezei Exercitiu - coordonate carteziene Sistemul de coordonate carteziene este folosit pentru a determina n mod unic un punct n plan prin dou numere, numite de regul abscisa i ordonata punctului. Pentru a defini coordonatele, se specific dou drepte perpendiculare i unitatea de lungime, care este marcat pe cele dou axe. Coordonatele carteziene sunt folosite i n spaiu (unde se folosesc trei coordonate) i n mai multe dimensiuni.

Cadrane Deseori dorim s tim cam n ce zon a planului se afl un anumit punct despre care discutm. Cele dou axe ale sistemului mpart planul, n mod natural, n 4 regiuni numire cadrane. Acestea se numeroteaz, din colul din drepta-sus, n sens invers sensului acelor de ceasornic. Fiecare cadran poate fi identificat n mod unic printr-o combinaie de semne pozitiv-negativ ale celor dou componente ale perechii de coordonate.

- coordonate polare sistemul de coordonate polare este un sistem de coordonate bidimensional n care fiecrui punct din plan i se asociaz un unghii o distan. Sistemul coordonatelor polare este util mai ales n situaii n care relaia dintre dou puncte este mai uor de exprimat n termeni de distane i direcii (unghiuri); n sistemul cartezian sau ortogonal, o astfel de relaie poate fi gsit doar cu ajutorul formulelor trigonometrice. Deoarece sistemul de coordonate este bidimensional, fiecare punct este determinat de dou coordonate polare: coordonata radial i coordonata unghiular. Coordonata radial (notat de obicei cu ) reprezint distana unui punct fa de un punct central, numit pol (echivalent cu originea din sistemul cartezian). Coordonata unghiular (cunoscut i sub numele de unghi polar, sau azimut, i notat cu sau ) reprezint unghiul, n sens trigonometric sauinvers orar (invers acelor de ceasornic) necesar pentru a ajunge la el de la direcia de 0, numit axa polar (echivalent cu axa absciselor din coordonatele carteziene plane).

Utilizand coordonatele relative


Coordonatele relative nu respecta pozitia fata de punctul de origine al sistemului, ci fata de ultimul punct trasat.

PROGRAMAREA MANUALA A CN

Informatiile pentru programare

Tabele, diagrame, manual de programare

Materiale, tratamente termice, numarul pieselor din lot, etc

Elaborarea programului piesa

ENA_SEM - CURS 3

LIMBAJUL DE PROGRAMARE ISO


Poseda un vocabular si o sintaxa.

Elemente importante Caractere utilizate Numere utilizate Subprogramele rezidente si concepute

Structuri de control Secvente de blocuri de instructiuni

Variabile Cuvinte

Blocuri de instructiuni Instructiuni

ENA_SEM - CURS 3

Caractere utilizate Cifrele de la 0 la 9. Literele: majusculele alfabetului latin. Semne si operatori matematici. Caractere particulare Inceput program Inceput comentariu Sfarsit comentariu Sfarsit de bloc Caractere inerte, recunoscute de sistem, fara a avea insa un anumit efect.

ENA_SEM - CURS 3

Numere utilizate

Intregi

Reale

Utilizate ca: Valori afectate variabilelor Argumente pentru unele functii Constante in diferite expresii aritmetice

ENA_SEM - CURS 3

Variabile - parametri Sunt definite apriori: Numarul de variabile utilizate Tipul de informatie pe care il reprezinta Identificatorul acestor variabile

Variabile programate
Utilizeaza predefiniti diferiti identificatori

Parametri externi
Parametri rezervati pentru comunicarea intre CNC si automat Parametri utilizati de accesibili programatorului citire Parametri utilizati de accesibili programatorului citire si scriere CNC, pentru CNC, pentru

Valorile acopera un domeniu larg Afectarea unei valori variabila se face prin = pentru o

Parametri care nu afecteaza CNCul, utilizati de programator

ENA_SEM - CURS 3

Cuvintele limbajului Cel mai mic ansamblu de caractere care poseda o semnificatie independenta de alte caractere care pot urma si de care sunt despartite prin operatori, semne de punctuatie, etc. Cuvinte alcatuite dintr-o litera:
X, Y, Z: sistemul primar al axelor de coordonate liniare A, B, C: axe de rotatie U, V, W: sistemul secundar al axelor de coordonate I, J, K: coordonatele centrului unui cerc, parametri de interpolare P, Q: utilizate in cicluri R: raza cercului, cuvant utilizat in cicluri F: functie ce defineste viteza de avans S: functie ce defineste viteza de aschiere T: functie ce defineste scula D: functie ce defineste registrii de corectie H, L: functie ce defineste un subprogram N: eticheta pentru identificarea unui bloc
ENA_SEM - CURS 3 6

Cuvinte alcatuite dintr-o litera urmata de un numar:


Gx, Gxx, Gxxx: functii pentru modificarea starii logice a echipamentului, functii pregatitoare Mx, Mxx, Mxxx: functii de apelare a unui subprogram, de modificare a logicii ECN, functii auxiliare

ENA_SEM - CURS 3

Instructiunea Reprezinta entitatea cea mai mica, alcatuita din cuvinte si numere, care are o semnificatie pentru modificarea fie a starii fizice a masinii, fie a celei logice a echipamentului Categorii de instructiuni:
Pentru deplasarea pe axele masinii Relative la interventii si mesaje adresate operatorului Pentru structurarea programului Referitoare la subprogramele rezidente

Moduri de constituire:
Un cuvant unic Un cuvant urmat de un numar Un ansamblu de cuvinte urmate sau nu de un numar

ENA_SEM - CURS 3

Instructiuni modale
Isi conserva continutul pana cand o alta instructiune, susceptibila la modificarea celei active, este programata.

Instructiuni nemodale
Nu afecteaza starea unei variabile informatice permanente

Deplasarea pe axe

Viteza de aschiere

Viteza de avans

Sunt luate in considerare de interpretorul echipamentului numai pentru executia unui bloc

ENA_SEM - CURS 3

Bloc de instructiuni Un ansamblu de instructiuni terminate cu caracterul care defineste sfarsit de bloc. Este reperat prin intermediul etichetei reprezentata printr-un anumit cuvant, urmata de un grup de maxim 4-5 cifre

Secventa de instructiuni Un ansamblu de blocuri consecutive identificat prin doua etichete (de exemplu Nxxx pana la Nyyy), prima afectata primului bloc al secventei, iar cea de-a doua ultimului. Joaca acelasi rol cu subprogramul

ENA_SEM - CURS 3

10

Structuri de control

Un ansamblu de instructiuni care permit derularea unui program si altfel decat liniar: Identificarea programelor/subprogramelor Apelarea subprogramelor si a secventelor de program Salt la diferite etichete Temporizari Marcarea sfarsitului de program principal si subprogram

ENA_SEM - CURS 3

11

Mod de apelare: difera foarte mult de la echipament la echipament

Pentru DIALOG 4/10: %0*n denumirea macroului n N6%0*1 apelarea macroului 1 in programul principal %N*n denumire subprograme locale, N numele programului principal, n numele subprogramului Pentru NUM760: G77 Nxxxx apelarea subprogramului xxxx rezident in memoria calculatorului

ENA_SEM - CURS 3

12

Salt conditionat/neconditionat: programului sursa

intrerupe

derularea

liniara

Temporizarea: asociata unei conditii de continuare a programului pana cand variabila nu atinge valoarea zero.

ENA_SEM - CURS 3

13

Subprograme

Exista doua categorii distincte: Rezidente in memoria echipamentului Redactate de utilizator

Reluarea programului de prelucrare necesita marcarea sfarsitului subprogramului.

ENA_SEM - CURS 3

14

Structura de principiu a unui program sursa Pas 1: Selectare program


Intrari: Nume program Unitate de masura in program

Pas 2:

Apelare date scula


Intrari: Nume program Unitate de masura in program

Pas 2:

Schimbare scula
Intrari: Coordonatele punctului de schimbare a sculei Corectia sculei Separat: Avansul (pozitionare rapida) Functii de tip M

ENA_SEM - CURS 3

15

Pas 4:

Apropiere de pozitia de start


Intrari: Coordonatele punctului de start Anulare corectie de raza Separat: Avansul (pozitionare rapida) Functii de tip M (pornire arbore principal)

Pas 5:

Deplasare la adancimea de aschiere


Intrari: Coordonatele planului de aschiere Avansul (pozitionare rapida)

Pas 6:

Deplasarea la primul punct de pe contur


Intrari: Coordonatele punctului Activare corectie de raza Separat: Viteza de avans in prelucrare

ENA_SEM - CURS 3

16

Pas 7:

Prelucrarea pana la primul punct de pe contur


Intrari: Toate datele necesare parcurgerii tuturor elementelor de contur

Pas 8:

Deplasare lapozitia de stop


Intrari: Coordonatele punctului final Anulare corectie de raza Separat: Functii M (oprire arbore principal)

Pas 9:

Retragere scula
Intrari: Separat: Coordonatele punctului din planul de siguranta Functii M (sfarsit de program)

Pas 10: Sfarsit program

ENA_SEM - CURS 3

17

DEZVOLTAREA PROGRAMELOR SURSA

Informatii privitoare la pozitie

Programarea comenzilor pentru deplasare

Programarea datelor referitoare la scula

ENA_SEM - CURS 3

18

Primele doua caractere de tip litera sau caracter special litera Pana la 24 de caractere

NUME PROGRAM; comentariu

BLOC

CUVANT

CUVANT

;comentariu

N10

G00

X20

;comentariu

N100

M30

;Sfarsit program,

ENA_SEM - CURS 3

19

INFORMATII PRIVITOARE LA POZITIE

SISTEM ABSOLUT/INCREMENTAL (G90/G91) caracter modal

X B
G91

A
20
G91 G90

G90

80

40

Z
20

N10 G90 X40 Y80 N10 G91 X20 Y40

sistem absolut sistem incremental


ENA_SEM - CURS 3

N50 X=AC(40) Y=AC(80) N60 X=IC(20) Y=IC(40)


20

Z 5

N10 G90 G0 X70 Y75 Z2 T1 S2000 M3 N15 G1 Z-5 F500


Y

N20 G2 X30 Y50 I=AC(70) J=AC(50)

25

50

30

40

FREZARE

ENA_SEM - CURS 3

21

N10

G90

G0

X70

Y75

Z2

T1

S2000

M3

sistem absolut deplasare rapida

Viteza de rotatie a sculei numarul sculei pornire arbore principal in sens orar

N15

G1

Z-5

F500
viteza de avans

interpolare liniara adancimea canalului

N20
interpolare circulara

G2

X30

Y50

I=AC(70) J=AC(50)
centrul cercului

punctul final

ENA_SEM - CURS 3

22

AXE DE ROTATIE DC programarea absoluta, apropiere de pozitie pe calea cea mai scurta ACP - programarea absoluta, apropiere de pozitie dupa directia pozitiva (sens trigonometric) ACN - programarea absoluta, apropiere de pozitie dupa directia negativa (sensul acelor de ceasornic)

Prelucrarea piesei pe o masa rotativa, prelucrare la care scula executa numai miscarea de rotatie pentru generarea vitezei de aschiere. N10 SPOS=0 N15 G90 G00 X0 Y25 Z2 T1 N20 G1 Z-5 F500 N25 C=ACP(270) N30 G00 Z2 M30 Masa se roteste trigonometric in sens Arborele in pozitie de control

ENA_SEM - CURS 3

23

SISTEM METRIC/INCH (G71/G70) caracter modal

N10 G0 G90 X20 Y30 Z2 S2000 M3 T1 N20 G1 Z-5 F500 N30 X90 N40 G70 X2.75 Y3.22 N50 X1.18 Y3.54 N60 G71 X20 Y30 N70 G0 Z2 M30

Setare initiala in mm

Programarea in inch activata de G70

Programare in mm

ENA_SEM - CURS 3

24

PROGRAMAREA ORIGINII (G54/G55/G56/G57)


Masa masinii-unealta

punct pentru (G54)

de zero offset 1

punct pentru (G55)

de zero offset 2

punct pentru (G56)

de zero offset 3

Functia setarilor de origine (zero offset) este aceea de a face legatura intre originea sistemului de baza de coordonate (originea masinii) si originea piesei. Pentru echipamentele care permit utilizarea unui sistem cadru exista functii specifice pentru setarea/anularea sistemului cadru.

ENA_SEM - CURS 3

25

SISTEM CADRU
Reprezinta un set de reguli aritmetice independente prin care un sistem cartezian poate fi transformat in alt sistem cartezian.

Este o cale de descriere spatiala a sistemului de coordonate.

Componente: Decalarea de origine Rotatia Imaginea in oglinda Scalarea Z1 Y1 Z0 X1 Y0 X0


ENA_SEM - CURS 3 26

Z M W

Z W1 M1

PROGRAMAREA ZONEI DE LUCRU(G25/G26) - Este importanta pentru evitarea unor coliziuni

N10 G0 G90 F0.5 T1

N15 G25 X-60 Z20

Definirea limitei inferioare pentru coordonatele axelor

N20 G26 X80 Z320

Definirea limitei superioare

N25 L22

Ciclu de lucru (subprogram)

N30 G0 G90 Z102 T2

Pozitia de schimbare a sculei

N35 XO

ENA_SEM - CURS 3

27

PUNCTUL DE REFERINTA/FIX

Definirea lui este importanta pentru deplasarea componentelor care executa miscari

Programarea deplasarii in punctul de referinta trebuie facuta intr-un bloc separat, destinat numai acestui scop.

Este necesara la schimbarea sistemului de masura.

Revenirea in pozitia curenta se face printr-un punct intermediar, pentru a evita eventualele coliziuni.

Puncte fixe: pentru schimbarea sculei, punct de incarcare, etc.

ENA_SEM - CURS 3

28

PROGRAMAREA COMENZILOR PENTRU DEPLASARE

Presupune stabilirea unor elemente: Punctul de start Traiectoria de abordare a primului punct ce apartine piesei Tipul avansului Tipul traiectoriei (liniara, circulara, elicoidala) Mod de programare a traiectoriei: Conturul piesei Echidistanta(dispusa, fata de conturul piesei, la o distanta egala cu raza sculei) Metoda de aproximare a unor curbe elementare fara acoperire din punctul de vedere al sistemului de interpolare

ENA_SEM - CURS 3

29

DEPLASAREA CU AVANS RAPID (G00 - modala)


MOD DE DEFINIRE

G00 X Y Z G00 AP= RP= OBSERVATII

sistem cartezian sistem polar

Coordonatele X, Y, Z reprezinta coordonatele punctului tinta

Se utilizeaza pentru: A pozitiona scula in raport cu piesa Deplasari rapide in jurul piesei Deplasarea sculei in punctul de schimbare

La deplasare rapida dupa mai multe axe, viteza de pozitionare maxima este determinata de axa care reclama timpul maxim pentru deplasarea dupa portiunea sa de traiectorie

ENA_SEM - CURS 3

30

In sistem cartezian
Turatia principal arborelui

N10 G90 S400 M3 Rotatie in sens orar N20 G0 X30 Y20 Z2

Adancimea de patrundere
N60

N30 G1 Z-5 F1000

viteza de avans

N40

X80 Y65

N50 G0 Z2
N2 0

N60 G0 X-20 Y100 Z100 M30


65

Intoarcerea la punctul de start

Punct de start
20

X
30 80

FREZARE

ENA_SEM - CURS 3

31

In sistem cartezian
N10 G90 S400 M3 sistem absolut, turatie ax principal, pornire ax principal in sens orar N20 G0 X25 Z5 pozitionare aproape de piesa

N30 G1 G94 Z0 F1000 deplasare cu avans liniar N40 G95 Z-7.5 F0.2 deplasare si prelucrare cu avans rotativ N50 X60 Z-35 deplasare si prelucrare cu avans rotativ N60 Z-50 deplasare si prelucrare cu avans rotativ N70 G0 X62 indepartare de piesa N80 G0 X80 Z20 intoarcerea in punctul de start N90 M30 sfarsit de program
N80

N2

20

60

Z
7.5

STRUNJIRE
50
ENA_SEM - CURS 3

35

32

In sistem polar
G110 pol definit ca ultima pozitie programata G111 pol definit in sistemul cartezian al piesei G112 pol definit ca ultim pol valid programat

G112(X)

OBSERVATII

Pol 3 Pol 2

G112(Y)

Programarea in sistem polar impune respectarea unor secvente in programare: Modul de deplasare

G110(Y)

Planul de lucru Polul

G111(Y)

Pol 1

X
G111(X) G110(X)

Coordonatele polare pot fi utilizate considerand si a treia axa, devenind coordonate cilindrice

ENA_SEM - CURS 3

33

Y
50 = AP =IC AP

al ut t l en so b m a e cr n i ) 0 (2

30 AP=

20 30

Modul de programare a unghiurilor

ENA_SEM - CURS 3

34

INTERPOLARE LINIARA (G01 - modala)


MOD DE DEFINIRE

G01 X Y Z G01 AP= RP= OBSERVATII

sistem cartezian sistem polar

Coordonatele X, Y, Z reprezinta coordonatele punctului tinta

Traiectoria este parcursa cu avansul programat

Traiectoria rectilinie a sculei poate fi paralela cu axele, inclinata sau avand orice orientare in spatiu

ENA_SEM - CURS 3

35

Y 40

12

FREZARE 60 10

X 20 8

PRILS_2 plan de lucru XY, scula 1, schimbare scula pozitionare rapida, cu turatia arborelui principal data interpolare liniara, cu viteza de avans, in sens orar interpolare liniara, cu viteza de avans indepartare de piesa, sfarsit program

N10 G17 T1 M6 N15 G00 X40 Y60 Z2 S4000 N20 G1 Z-12 F200 M3 N25 X20 Y10 Z-8 F250 N30 G0 Z20 M30

ENA_SEM - CURS 3

36

X+

X+

20

Y+

Y-

Z+ STRUNJIRE

6 20

XN10 G17 S400 M3 N15 G0 X40 Y-6 Z2 N20 G1 Z-3 F40 N25 X12 Y-20 N30 G0 Z20 M30

Xplan de lucru XY, cu turatia arborelui principal, in sens orar pozitionare rapida, interpolare liniara, cu adancime de patrundere si viteza de avans interpolare liniara, cu viteza de avans indepartare de piesa, sfarsit program

ENA_SEM - CURS 3

37