1.

AMESTECURILE TERMOPLASTICE DE TIP STENTS AU URMATOARELE PROPRIETATI: ~%50%B.SE PLASTIFIAZA LA 60-70 C ~%50%D.CONTRACTIA DE PRIZA ESTE DE 0,2 %

2. AMESTECURILE TERMOPLASTICE DE TIP STENTS AU URMATOARELE INDICATII: ~A.AMPRENTE IN DOI TIMPI ~B.AMPRENTE PRELIMINARE CA SUPORT PENTRU AMPRENTE CU SILICONI ~C.AMPRENTE PRELIMINARE COMPRESIVE ~D.PERFECTAREA INCHIDERII MARGINALE LA LINGURILE INDIVIDUALE DIN PLACA DE BAZA

3- Avantajele alginatelor ca materialelor de amprenta sunt: a.rigiditatea mare b.tehnica usoara de amprentare c.stabilitatea dimensionala mare d.pot fi pastrate un timp destul de indelungat inainte de turnare e.sunt hidrofobe 4. Avantajele rasinilor diacrilice compozite fata de rasinile acrilice clasice sunt : a.rezistenta deosebita la abrazie b.aspect estetic mai apropiat de al dintelui natural c.transluciditate mai redusa d.aparatura complexa de polimerizare e.retentie exclusiv mecanica la substrat
1. AVANTAJELE TITANULUI SUNT URMTOARELE: A. BIOCOMPATIBILITATE EXCELENT X B. RIGIDITATE MARE X C. DENSITATE MARE D. TEHNOLOGIE DE PRELUCRARE COMPLEX X 17. AVANTAJELE COMPOZITELOR CONDENSABILE FA DE AMALGAM SUNT : A. CONDUCTIVITATEA TERMIC REDUS X B. CONTRACIA DE PRIZ (POLIMERIZARE) SEMNIFICATIV C. INTEGRAREA ESTETIC BUN X D. PREUL DE COST RIDICAT 18. AM PREPARAT O CAVITATE PROFUND CU DESCHIDERE (OCLUZAL) REDUS I PACIENTUL SOLICIT O RESTAURARE FIZIONOMIC. CEA MAI PERFORMANT VARIANT DE TRATAMENT ESTE URMTOAREA: A. SE EXECUT GRAVAJUL TOTAL, SE APLIC I APOI SE POLIMERIZEAZ ADEZIVUL, SE PLASEAZ UN COMPOZIT FLUID LA NIVELUL PLANEULUI I PEREILOR CAVITII, SE POLIMERIZEAZ, SE APLIC UN COMPOZIT CONDENSABIL, SE POLIMERIZEAZ, SE NDEPRTEAZ EXCESUL, SE FINISEAZ I SE LUSTRUIETE OBTURAIA X B. SE EXECUT GRAVAJUL TOTAL, SE APLIC I APOI SE POLIMERIZEAZ ADEZIVUL, SE PLASEAZ UN COMPOZIT HIBRID, SE POLIMERIZEAZ, SE NDEPRTEAZ EXCESUL, SE FINISEAZ I SE LUSTRUIETE OBTURAIA C. SE EXECUT GRAVAJUL TOTAL, SE APLIC I APOI SE POLIMERIZEAZ ADEZIVUL, SE APLIC UN COMPOMER SE POLIMERIZEAZ, SE NDEPRTEAZ EXCESUL, SE FINISEAZ I SE LUSTRUIETE OBTURAIA D. SE CONDIIONEAZ CAVITATE I SE APLIC UN CIMENT IONOMER DE STICL

60. Amalgamele au urmatoarele proprietati a.duritate mai mare decat materialele compozite b.duritate mai mare decat smaltul c.duritate mai mare decat ceramica dentara
19. AMALGAMUL DENTAR PREZINT URMTOARELE DEFECTE: A. CONDUCTIVITATE TERMIC BUN X B. COROZIUNE INTERN C. COROZIUNE EXTERN D. CULOARE METALIC X 20. AMALGAMUL DENTAR POATE PREZENT ANUMITE RISCURI PENTRU UNII PACIENI. CARE DIN URMTOARELE AFIRMAII SUNT CORECTE: A. LA PACIENII CU UN NUMR MARE DE OBTURAII DIN AMALGAM DOZA DE MERCUR ELIBERAT CREEAZ PROBLEME RENALE B. UN PROCENT MIC (3%) DIN POPULAIE PREZINT HIPERSENSIBILITATE LA MERCUR C. UN PROCENT FOARTE MIC (0,6%) DIN POPULAIE PREZINT MANIFESTRI ALERGICE DUP REALIZAREA UNEI OBTURAII DIN AMALGAM D. INTOXICAIILE ACUTE CU MERCUR SUNT FRECVENTE LA PACIENII CU MULTE OBTURAII DIN AMALGAM X

56 Avantajele lingurilor individuale sunt urmtoarele: E. sunt adaptate pentru fiecare cmp protetic n parte X F. exist posibilitatea unei poziionri corecte i echidistanri de preparaie X G. folosirea lor reduce numrul de etape clinico-tehnice H. rezolv multe din imperfeciunile lingurilor standard 55 Avantajele amprentrii prin metoda dublului amestec sunt urmtoarele: A. tehnica necesit experien i rapiditate din partea medicului i asistentei B. reacia de priz este simultan evitndu-se compresia materialului fluid de ctre cel chitos. C. fidelitatea mare a amprentei X D. aderena mare intre cele dou componente care formeaz un corp comun X 54 Alegerea aliajului potrivit trebuie s se fac pe baza urmtoarelor criterii: A. n funcie de proprietile fizice, chimice, biologice, prelucrabilitate adaptate la cazul clinic X B. n funcie de preul de cost X C. n funcie de culoare D. se las la latitudinea laboratorului 53 Aliajele cupru-aluminiu sunt considerate aliaje de antrenament deoarece: A. precizia la turnare este foarte redus B. aluminiul are efect mutagen C. n mediul bucal apar fenomene vizibile de coroziune X D. pot s apar sruri de cupru toxice pentru organism X

52

Avantajele dinilor artificiali din ceramic fa de cei din acrilat sunt urmtoarele: A. abrazia este absent X B. preul de cost este ridicat C. aspectul fizionomic este deosebit X D. sunt necesare retenii mecanice care s asigure legtura cu baza protezei 51 Avantajele polisticlelor fa de rinile compozite ca materiale de placare sunt urmtoarele: E. duritatea este mai mare dect a smalului X F. culoarea nu se modific n funcie de grosimea stratului de material X G. este un izolator termic pentru pulp H. modulul de elasticitate redus permite absorbia energiei generate n cursul masticaiei X

52. Cimenturile dentare trebuie sa indeplineasca urmatoarele proprietati: a.sa fie bune conducatoare termice si electrice b.sa fie cat mai friabile c.sa prezinte o aderenta buna la smalt si dentina d.sa fie soubile in mediul bucal e.sa prezinte variatii dimensionale cat mai mari 53. Cimenturile ionomere prezinta urmatoarele proprietati: a.adera la smalt si dentina b.nu adera la smalt si dentina c.duritatea este mai mica decat a cimenturilor ZOF d.duritatea este mai mare decat a cimenturilor ZOF e.sunt pulpotoxice 8.Cimenturile ionomere de sticla prezinta urmatoarele proprietati a.elibereaza lent fluor b.au efect plupotoxic c.au efect cariostatic d.au duritate mai mare decat materialele compozite e.sunt translucide putand fi utilizate ca material de obturatie definitiva la frontali 9.Cimenturile ZOF se pot utiliza: a.ca material de obturatie pulpara sub obturatii de amalgam b.ca material de obturatie pulpara sub obturatii de silicati c. ca material de obturatie pulpara sub obturatii de compozit D. ca material de cimentare provizorie pentru protezele fixe e.acoperirea panamentelor calmante

10. Cimenturile ZOF se utilizeaza in urmatoarele conditii: a.ca materiale de obturatie definitive la dintii permanenti b.ca materiale de cimentare provizorie pentru protezele fixe c.ca obturatii de baza in cavitati medii d.ca adeziv pentru a mari stabilitatea protezelor totale e.impreuna cu un vehicul gras ca material de amprenta 5.Cimenturile ionomere de sticla prezinta urmatoarele indicatii: a.obturatii de baza b.obturatii definitive la dintii temporari c.obturatii definitive de clasa V a la dintii permanenti d.obturatii definitive de clasa II a la dintii permanenti e.cimentarea protezelor fixe 6. Conditiile esentiale pe care trebuie sa le indeplineasca un material de amprenta sunt : a.plasticitatea b.fidelitatea c.miros si gust placut d.posibilitatea de utilizare fara a necesita o aparatura complicata e.pret de cost cat mai scazut 7. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la amestecurile termoplastice de tip Stents i Kerr sunt adevrate: E. reutilizarea lor este permis F. fluiditatea este redus G. contracia de priz este redus (0.2%) H. nu ader la esuturile din cavitatea bucal

8. CARE DINTRE URMATOARELE AFIRMATII SUNT ADEVARATE: B. CONTRACTIA DE PRIZA A ACRILATILOR AUTOPOLIMERIZABILI ESTE NESEMNIFICATIVA C. ACRILATII AUTOPOLIMERIZABILI SUNT RAR FOLOSITI PENTRU AMPRENTE MACHETA LA INCRUSTATII , COROANE PARTIALE , DISPOZITIVE CORONORADICULARE D. ESTE CONTRAINDICATA UTILIZAREA RASINILOR CU VISCOZITATE LENT PROGRESIVA LA REBAZAREA TEMPORARA A PROTEZELOR MOBILIZABILE E. ACRILATII AUTOPOLIMERIZABILI AU INDICATII MULTIPLE DATORITA LIPSEI DE TOXICITATE A COMPONENTELOR =A.ACRILATII AUTOPOLIMERIZABILI AU INDICATII LIMITATE DATORITA EFECTULUI IRITATIV AL MONOMERULUI REZIDUAL 9. CARE DINTRE URMATOARELE MATERIALE DE AMPRENTA SUNT RIGIDE REVERSIBILE: ~A.STENTS ~B. GUTAPERCHA ~C. CEARA ~D.MATERIALELE BUCOPLASTICE =E.GIPS 10. CEARA ESTE: ~A.INERTA CHIMIC ~B. INSOLUBILA IN APA ~C.SOLUBILA IN SOLVENTI ORGANICI ~D.FARA GUST =E.PREZINTA REACTIVITATE CHIMICA
2. CARACTERISTICILE PE CARE LE PREZENTAI PACIENILOR CND DORII S RECOMANDAI O LUCRARE CERAMIC SUNT URMTOARELE: A. CROMATICA APROPIAT DE CEA A DINTELUI NATURAL X B. REZISTENA MECANIC BUN LA RUPERE SAU NCOVOIERE X C. REZISTENA SCZUT LA FRACTUR X D. ACUMULAREA DE PLAC BACTERIAN 3. CERAMICA DENTAR POATE FI UTILIZAT PENTRU: A. PUNI X B. FAETE VESTIBULARE X C. DCR-uri X D. SCHELETUL PROTEZELOR MOBILIZABILE 4. CARE DIN URMTOARELE AFIRMAII SUNT FALSE: A. DINII ARTIFICIALI DIN RINI ACRILICE SUNT MAI REZISTENI LA FRACTUR DECT CEI DIN CERAMIC X B. DINII ARTIFICIALI DIN ACRILAT SE PRELUCREAZ I SE LUSTRUIESC UOR C. MONTAREA DINILOR ACRILICI TREBUIE S FIE PRECIS DEOARECE CONTACTELE PREMATURE I INTERFERENELE SUNT GREU DE RETUAT X D. DINII ACRILICI FORMEAZ O LEGTUR CHIMIC FERM CU BAZA PROTEZEI

5. CONDIIILE IMPUSE MATERIALELOR DE OBTURAIE SUNT: A. MENINEREA STRUCTURILOR DENTARE X B. RESTAURAREA FUNCIEI X C. RESTAURAREA ESTETICII X D. PREVENIREA APARIIEI CARIILOR SECUNDARE X

6. COMPOZITELE FOTOPOLIMERIZABILE PENTRU RESTAURRI DIRECTE: A. PERMIT UTILIZAREA UNOR CANTITI MARI DE PAST DEOARECE EXCESUL NEUTILIZAT POATE FI REINTRODUS N AMBALAJ B. ODAT EXTRAS CANTITATEA NECESAR, AMBALAJUL SE NCHIDE IMEDIAT PENTRU A EVITA EXPUNEREA LA LUMIN X C. RINA SE APLIC N STRATURI ORIZONTALE DE 6mm I SE POLIMERIZEAZ D. FINISAREA NU ESTE NECESAR

21. COMPOMERII COMBIN PROPRIETILE (AVANTAJELE): A. CIMENTURILOR SILICAT I ALE RINILOR B. RINILOR DIACRILICE COMPOZITE I IONOMERILOR DE STICL C. POLIMERILOR I CERAMICII D. CIMENTURILOR IONOMERE I RINILOR COMPOZITE X 22. CIMENTURILE ZOF AU URMTOARELE AVANTAJE: A. SUNT OPACE X B. AU UN pH ACID C. NU ADER CHIMIC LA STRUCTURILE DENTARE D. SUNT BUNE IZOLATOARE TERMICE X 23. CIMENTURILE ZOF POT FI INDICATE PENTRU: A. OBTURAII DE BAZ N CAVITI MEDII X B. CPTUIREA PEREILOR NESUSINUI X C. FIXAREA PROTEZELOR UNIDENTARE I A PUNILOR X D. OBTURAREA CAVITILOR DE CLASA A III-A 56 CEA MAI BUN ALEGERE PENTRU UN MATERIAL DE OBTURAIE DE BAZ SUB O OBTURAIE DIN RINI COMPOZITE ESTE URMTOAREA: E. CIMENTUL ZOF F. CIMENTUL ZOE G. CIMENTUL POLICARBOXILAT H. CIMENTUL IONOMER DE STICL X 24. CONURILE PENTRU OBTURAII DE CANAL POT FI REALIZATE DIN: A. GUTAPERC X B. ARGINT X C. FIBRE DE CARBON D. TITAN X 25. CEA MAI BUN ADAPTARE MARGINAL O PREZINT OBTURAIILE CORECT REALIZATE DIN: A. AMALGAM X B. RINI COMPOZITE X C. CIMENTURI IONOMERE DE STICL D. COMPOMERI 26. CONDENSAREA AMALGAMULUI ESTE EXTREM DE IMPORTANT. EA TREBUIE REALIZAT ASTFEL:

A. CANTITI MICI SE CONDENSEAZ CU FULOARE NETEDE, CILINDRICE, SUB PRESIUNE MANUAL, CU MICRI ENERGICE X B. SE INTRODUCE TOAT CANTITATEA DE AMALGAM I SE CONDENSEAZ SUB PRESIUNE OCLUZAL C. AMALGAMUL SE INTRODUCE N CANTITI MICI, CONDENSAREA SE REALIZEAZ CU FULOARE SFERICE SUB PRESIUNE MANUAL SAU MECANIC D. SE INTRODUC CANTITI MARI DE AMALGAM I SE CONDENSEAZ CU FULOARE CILINDRICE CU DIAMETRUL PESTE 4 mm

27. CELE MAI BUNE MATERIALE DE OBTURAIE SUNT: A. RINILE DIACRILICE COMPOZITE B. AMALGAMUL DENTAR C. CELE PE CARE LE AVEM LA DISPOZIIE D. CELE CARE RESPECT CT MAI MULTE CERINE ALE SITUAIEI CLINICE CU CARE NE CONFRUNTM X 28. CARE DIN URMTOARELE AFIRMAII, REFERITOARE LA PASTELE ZOE PENTRU AMPRENT, SUNT ADEVRATE: A. SUNT SISTEME BICOMPONENTE FORMATE DIN DOU PASTE X B. NU ESTE PERMIS REINSERIA AMPRENTEI PENTRU CORECTURI X C. INDICAIA DE ELECIE SE REFER LA AMPRENTAREA CMPURILOR PROTETICE EDENTATE TOTAL X D. INDICAIA DE ELECIE ESTE AMPRENTAREA CAVITILOR PREPARATE PENTRU INLAY

29

CEA MAI BUN I MAI CONVENABIL METOD DE AMPRENTARE PENTRU O COROAN MIXT METALO-ACRILIC ESTE URMTOAREA: E. SILICONI CU REACIE DE ADIIE DE DOU CONSISTENE - PENTRU ARCADA CU PREPARAIA. ALGINAT - PENTRU ARCADA ANTAGONIST I POLIETER - PENTRU NREGISTRAREA PIM F. SILICONI CU REACIE DE CONDENSARE DE DOU CONSISTENE - PENTRU ARCADA CU PREPARAIA. ALGINAT - PENTRU ARCADA ANTAGONIST I CEAR DE OCLUZIE - PENTRU NREGISTRAREA PIM G. STENTS I SILICON DE CONDENSARE FLUID PENTRU O AMPRENT N OCLUZIE H. AMPRENTA PREPARAIEI CU KERR N INEL DE CUPRU I PORTAMPRENT DIN GIPS X

31 Care din urmtoarele afirmaii referitoare la siliconii cu reacie de condensare sunt adevrate: E. au variaii dimensionale similare cu polisulfurile F. contracia lor se datoreaz evaporrii etanolului G. au o deformare remanent redus X H. au o fidelitate excelent X 32 Care din urmtoarele afirmaii referitoare la polieteri sunt adevrate: A. variaiile dimensionale sunt mai reduse dect la siliconii cu reacie de adiie B. sunt materiale hidrofile care dup dezinseria amprentei nu trebuie s vin n contact cu apa C. flexibilitatea este redus X D. fidelitatea este bun X 33 Compozitele fluide sunt adaptate pentru: ? obturarea cavitilor superficiale X caviti profunde i nguste restaurri de bonturi obturarea unor caviti de clasa II-a n combinaie cu compozitele condensabile

34 Cimenturile ZOF prezint urmtoarele inconveniente: grosimea peliculei este de 25 m la cimenturile cu granulaie fin nu ader chimic la esuturile dure dentare i la materialele protetice X pH-ul iniial sczut poate irita pulpa X contracia de priz este redus

35 Cimenturile pentru obturat canale prezint urmtoarele roluri: sunt principalul mijloc de dezinfectare a dentinei radiculare acioneaz ca un element de legare a conului adaptat n canal X acioneaz ca un element de completare a etaneitii conului la pereii canalului X acioneaz ca lubrifiant pentru introducerea conului 36 Cel mai mare dezavantaj al amalgamului este: A. adaptarea marginal precar B. culoarea metalic X C. rezistena la abrazie mai sczut dect a smalului X D. variaiile dimensionale 37 Coroziunea obturaiilor de amalgam poate fi semnificativ dac: A. pereii interni ai cavitii prezint umiditate rezidual X B. obturaie nu este lustruit X C. s-a folosit un aliaj cu particule fine D. pacientul neglijeaz aspectele legate de igiena bucal

87. COEFICIENTUL DE DILATATIE AL MASEI DE AMBALAT TREBUIE SA FIE: =A.EGAL CU AL ALIAJULUI METALIC IN STARE TOPITA 4.Dezavantajele alginatelor ca materiale de amprenta sunt : a.prezinta fenomenul de sinereza b.sunt materiale elastice c.stabilitate dimensionala redusa d.pret de cost relativ scazut e.fidelitatea crescuta 5.Dezavantaje alginatelor ca materiale de amprenta sunt: a.rigiditate mare b.tehnica dificila de amprentare c.stabilitate dimensionala in timp redusa d.toxicitate mare e.sunt hidrofobe 3.Din categoria materialelor rigide si semirigide ireversibile fac parte urmatorii compusi:

a.gipsul b.pastele ZOE c.compounduri STENS d.cerurile e.materiale bucoplastice

38 Deformabilitatea crescut a lingurilor din mase plastice are drept urmare: E. fractura lingurii la dezinserie X

39. ELASTOMERII DE SINTEZA POLISULFURICI : =B.SUNT INSOLUBILI IN APA SI IN SOLVENTI ORGANICI

7. ESTE OBLIGATORIE MODELAREA PROTEZELOR CERAMICE PE MODELE MONTATE N ARTICULATOR DEOARECE: A. GLAZURA CONFER O REZISTEN DEOSEBIT I NU REINE PLACA BACTERIAN B. DISCREPANELE OCLUZALE CONDUC LA FRACTURA MASEI CERAMICE X C. DISCREPANELE OCLUZALE CONDUC LA DEZECHILIBRE OCLUZALE, BRUXISM. DURERI ATM . X D. APARE UZURA ANTAGONITILOR DIN ACRILAT 8. ESTETICA BUN A UNEI OBTURAII DIN MATERIALE COMPOZITE SE OBINE DAC: A. PARTICULELE AU DIMENSIUNI REDUSE; 0,4 0,5 m CARE CONFER MATERIALULUI PROPRIETATEA DE MIMETISM X B. STABILITATEA COLORISTIC ESTE MARE X C. VARIETATEA DE CULORI DIN TRUS ESTE MIC D. PARTICULELE DE DIMENSIUNI MARI PERMIT O LUSTRUIRE BUN 9 ELIBERAREA DE FLUOR A COMPOMERILOR ESTE CUMULATIV I PROVINE DIN TREI SURSE. ACESTEA SUNT: E. DIN STICLELE FLUORSILICATE CARE INTR N COMPOZIIE, DIN ADEZIV I DIN PASTELE DE DINI CU FLUORURI X F. DIN AP, DIN ALIMENTE, DIN SOL X G. DIN SALIV, DIN STRUCTURILE DENTARE DAC ACESTEA AU FOST SUPUSE ANTERIOR FLUORIZRILOR H. DIN CIMENTURILE IONOMERE CARE SE APLIC CA BAZ, DIN ADMINISTRAREA ENDOGEN DE PASTILE CU FLUOR, DIN GELURILE CU FLUOR APLICATE N CAZUL FLUORIZRILOR EXOGENE X 10 Estetica unei obturaii din rini compozite se apropie de ideal dac: A. Particulele anorganice au dimensiuni mici premind o lustruire bun X B. gradul de prepolimerizare este redus C. varietatea de culori din truse nu este suficient de mare D. particulele de 0,4m permit materialului s imite culoarea esuturilor nconjurtoare X

11 Etaneitatea unei obturaii din amalgam este favorizat de: E. coroziunea amalgamului X F. folosirea unui lac cu proprieti adezive sub obturaia din amalgam G. creterea cantitii de mercur

H. reducerea cantitii de mercur X

1.Fluorul actioneaza asupra tesuturilor dure dentare: a.preeruptiv b.posteruptiv c.in cantitati mai mari poate determina fluoroza d.favorizeaza formarea unor cristale de smalt neregulate e.favorizeaza formarea unor cristale de smalt cu putine defecte structurale
12 Fragilitatea maselor ceramice este o consecin a faptului c: E. structura stratificat a construciilor protetice determin propagarea fracturilor F. rezistena la compresie este mult superioar rezistenei la traciune G. rezistena la rupere i ncovoiere sunt mari n timp ce rezistena la traciune este foarte mic H. cristalele din masa ceramic determin propagarea fracturilor X 13 Gutierele prezint urmtoarele indicaii: E. la pacienii edentai total F. profilaxia traumatismelor dento-maxilare X G. tratamentul bruxismului X H. aplicri locale de produse fluorurate sau de albire X

14. GIPSURILE DENTARE DURE CONTIN: ~A.ALFA-SEMIHIDRAT SULFAT DE CALCIU 1.Gipsul de amprenta este indicat pentru urmatoarele tipuri de amprenta : a.amprenta pentru proteza scheletata b.amprenta pentru proteza partial acrilica c.amprenta pentru campul edentat total d.unele tehnici de suprapunere e.amprenta pentru punti dentare
9. INDICAIA DE ELECIE A POLISTICLELOR ESTE: A. CONFECIONAREA COROANELOR TELESCOPATE X B. CONFECIONAREA SUPRASTRUCTURILOR PE IMPLANTE X C. CONFECIONAREA DCR URILOR D. CONFECIONAREA INCRUSTAIILOR X 16. N CAZUL UNEI CAVITI DE CLASA I, PROFUNDE CEL MAI CORECT ESTE S: A. SE APLICE NTREAGA CANTITATE DE COMPOZIT I S SE POLIMERIZEZE DINSPRE OCLUZAL B. S SE APLICE STRATURI ORIZONTALE DE 2 3 mm I S SE POLIMERIZEZE DINSPRE OCLUZAL C. S SE APLICE STRATURI OBLICE, SUCCESIVE DE COMPOZIT I S SE POLIMERIZEZE FIECARE STRAT DINSPRE PERETELE VERTICAL PE CARE A FOST APLICAT X D. S SE APLICE STRATURI OBLICE, SUCCESIVE DE COMPOZIT I S POLIMERIZEZE TOT COMPOZITUL DINSPRE VESTIBULAR

29. INDICAIILE COMPOZITELOR FLUIDE SUNT: E. SIGILRILE EXTINSE X F. REFACEREA ADAPTRII MARGINALE A OBTURAIILOR DIN COMPOZITE X G. OBTURAREA LEZIUNILOR CERVICALE SUPERFICIALE X H. OBTURAREA CAVITILOR DE CLASA IV

30. INDICAIILE ALGINATELOR SE REFER LA: A. AMPRENTE PENTRU MODELE DE STUDIU X B. AMPRENTE PRELIMINARE N EDENTAIA TOTAL X C. AMPRENTE PRELIMINARE N EDENTAIA PARIAL X D. AMPRENTE CARE NECESIT O FIDELIATATE DEOSEBIT X 31 Indicaiile materialelor de amprent bucoplastice sunt urmtoarele: E. amprenta preparaiilor pentru incrustaii F. amprente necompresive ale cmpurilor edentate total X G. corectarea marginilor portamprentelor individuale pentru edentaii totale X H. amprenta pentru puni dentare 32 Indicaiile siliconilor cu reacie de adiie sunt urmtoarele: E. amprenta final a cmpurilor protetice edentate parial sau total X F. amprenta preliminar a cmpurilor protetice edentate parial sau total G. amprenta cmpurilor protetice pregtite pentru puni X H. amprenta preparrilor de mare finee pentru incrustaii i puni adezive X

33 n cazul n care o lucrare din ceramic nu este corect adaptat ocluzal, consecinele sunt urmtoarele: E. fracturi ale antagonitilor X F. dezechilibre ocluzaleX G. glosodinie H. fracturi ale masei ceramice X 34 Indicaiile materialelor de cptuire permanent moi se refer la: - proteze care necesit o mbuntire a retentivitii lor - pacieni care nu tolereaz suprafee rigide de sprijin X - reoptimizarea unor epiteze la bolnavii iradiai - confecionarea bazei protezelor totale 35 n cazul unor obturaii realizate din rini diacrilice compozite iritaia pulpar poate s apar deoarece: E. gravajul dentinei depete 15 minute F. se elibereaz ioni de calciu i fluor G. nu s-a aplicat o obturaie de baz sau un liner X H. adeziunea la esuturile dentare nu este suficient 36

Indicaia de elecie a compomerilor este urmtoarea: ? E. obturarea cavitilor de clasa II-a F. obturarea cavitilor de clasa IV-a G. obturarea cavitilor de clasa VI-a H. obturarea cavitilor de clasa V-a

37Indicaiile materialelor de cptuire permanent moi se refer la: I. proteze care necesit o mbuntire a retentivitii lor J. pacieni care nu tolereaz suprafee rigide de sprijin K. reoptimizarea unor epiteze la bolnavii iradiai L. confecionarea bazei protezelor totale 38. INDICATIILE MASELOR DE AMBALAT PE BAZA DE SULFATI SUNT: ~%33,33%A.CONFECTIONAREA TIPARELOR PROTEZELOR ACRILICE ~%33,33%B.CONFECTIONAREA DE LUCRARI PROTETICE METALICE ~%33,33%C.CONFECTIONAREA MODELELOR DUPLICAT

10. LA NIVELUL ZONEI DE SPRIJIN A PROTEZELOR TOTALE APAR FRECVENT MANIFESTRI ALERGICE DATORIT: F. EXCESULUI DE MONOMER X G. LIPSEI DE IGIEN H. POROZITII MATERIALULUI X I. MANIFESTRILE ALERGICE (DE INTOLERAN) SUNT RARE

31. LINERII PE BAZ DE Ca(OH)2 NU VOR MAI FI FOLOSII N VIITOR DEOARECE:

A. AU REZISTEN MECANIC I DURITATE MIC X B. SUNT SOLUBILI N MEDIUL BUCAL X C. NU AU PROPRIETI ADEZIVE NICI FA DE ESUTURILE DENTARE NICI FA DE MATERIALELE DE OBTURAIE X D. NU AU EFECT CARIOPROFILACTIC 32 Lrgirea anului gingival cu ajutorul a dou fire are urmtoarele raiuni: E. firul cu diametru redus protejeaz inseria epitelial X F. prin aceast metod se ctig timp X 33 Linerii pe baz de ionomeri de sticl au urmtoarele avantaje fa de cei pe baz de Ca(OH) 2: E. asigur o adeziune ntre dentin i rinile de obturaie F. eliberarea de ioni de fluor are efect carioprofilactic X G. stimuleaz producerea dentinei secundare X H. are un pH bazic

34. LA OBTINEREA DE MODELE PRIN PULVERIZARE DE ALIAJE METALICE SE FOLOSESC : =E. ALIAJE DE OTEL INOXIDABIL 35. LA OBTINEREA DE MODELE PRIN PULVERIZARE DE ALIAJE METALICE SE

POT UTILIZA URMATOARELE TIPURI DE AMPRENTE: =C.AMPRENTE DIN MATERIALE ELASTICE CU EXCEPTIA HIDROCOLOIZILOR 37. LA CONFECTIONAREA MODELELOR DIN RASINI COMPOZITE IMBUNATATIREA FIDELITATII SE OBTINE PRIN: ~B.TURNAREA MODELULUI PE MASUTA VIBRATOARE
32. MEDICUL STOMATOLOG I ASISTENTA POT SUFERI INTOXICAII CRONICE CU MERCUR DAC: E. SE FOLOSESC CAPSULE PREDOZATE F. MERCURUL I AMALGAMUL SUNT ATINSE FRECVENT CU MNA NEPROTEJAT DE MNUI X G. MERCURUL NU ESTE NCHIS N RECIPIENTE ETANE X H. CABINETUL ESTE AERISIT

7. Masurile de protectie pentru reducerea riscului de intoxicatie cu mercu sunt : a.evitarea detartrajului cu ultrasunete la dintii obturati cu amalgam b.utilizarea manusilor de protectie c.colectarea resturilor de mercur si incinerarea lor d.utilizarea spray ului de apa si aspiratie cand se prelucreaza o obturatia din amalgam e.evitatrea covoarelor in cabinet 8. MATERIALELE BUCOPLASTICE AU UN FLUAJ OPTIM: =C. LA 37 C 9. MASELE DE AMBALAT AU URMATOARELE PROPRIETATI: ~%33,33%B.AU UN TIMP DE PRIZA RELATIV SCURT ~%33,33%C.SUNT USOR DE MANIPULAT ~%33,33%D.AU O GRANULATIE FINA 10. MASA DE AMBALAT FIIND UN MATERIAL POROS ASIGURA: =D.EVACUAREA GAZELOR REZIDUALE 12. MASELE DE AMBALAT CONTIN MATERIALE TERMOREZTENTE DIN GRUPA: =D.CUARTURILOR 16. MASA DE AMBALAT PREZINTA URMATOARELE MODIFICARI CE COMPENSEAZA MODIFICARILE PRIN CONTRACTIE A MACHETEI DE CEARA SI A ALIAJULUI TOPIT IN TIMPUL SOLIDIFICARII EI: =E.NU ARE MODIFICARI

11. MASELE DE AMBALAT PE BAZA DE SULFATI AU TIMPUL DE PRIZA : =C.5-25 MIN.

13. MACHETA SE INDEPARTEAZA DIN TIPAR PRIN: ~%50%B.SPALARE ~%50%D.ARDERE

33 Manipularea pastelor ZOE este facil din urmtoarele motive: A. este permis reinseria amprentei pentru corecturi B. pot fi aplicate uniform n portamprent i ader la suprafaa acesteia X C. prepararea este simpl X D. ader la suprafaa cmpului protetic dac acesta este prea uscat 34 Marile avantaje ale ceramicii dentare sunt: A. rezistena mare la traciune X B. preul de cost ridicat C. cromatica ideal X D. biocompatibilitatea excelent X 35 Materialele din care pot fi confecionate epitezele sunt: A. poliuretani X B. rini compozite C. PMMA D. siliconi X

6.Materialele pentru obturatii radiculare trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: a.sa fie usor de indepartat din canal ,daca este necesar b.sa etanseze canalele radiculare c.sa fie radioopac d.sa fie radiotransparente e.sa fie stabile dimensional

3.Materialele elastice de amprenta au urmatoarele caracteristici: a.aplicarea pe camp se face in faza elastica b.aplicarea pe camp se face in faza plastica c.in timpul fazei intermediare de priza este necesara o imobilizare absoluta a amprentei d.in faza finala de priza au o consistenta fluida

e.in faza finala de priza au o consistenta elastica 5.Masele ceramice sunt indicate in stomatologie pentru urmatoarele situatii: a.pentru placarea unor coroane mixte b.pentru placarea unor punti dentare c.pentru realizarea bazei protezelor mobilizabile d.pentru realizarea dintilor artificiali pentru protezele mobilizabile e.pentru realizarea unor tipuri de implante
36 O amprent din alginat trebuie tratat n felul urmtor: I. poate fi pstrat 30 60 de minute n atmosfer cu umiditate 100% J. trebuie turnat n 8 15 minute de la dezinseria din cavitatea bucal X K. trebuie inut n ap pn cnd este turnat modelul L. trebuie bine uscat nainte de turnarea modelului

4. Preparatele cu fluor folosite in profilaxia cariei dentare se prezinta sub urmatoarele forme: a.geluri b.paste profilactice c.lacuri d.solutii injectabile e.ape de gura 5. PASTELE ZINC-OXID-EUGENOL (ZOE) : ~%50% C. AU STABILITATE DIMENSIONALA FOARTE BUNA ~%50%D.SUNT SISTEME BICOMPONENTE

6. POLIETERII AU URMATOARELE PROPRIETATI: ~%50%B. SUNT MATERIALE HIDROFILE MOTIV PENTRU CARE AMPRENTELE CU ACESTE MATERIALE NU POT VENI IN CONTACT CU APA ~%50%C. SUNT SISTEME BICOMPONENTE

11. PROPRIETILE BIOLOGICE ALE ALIAJELOR SE APRECIAZ N FUNCIE DE: INERIA CHIMIC, CITOTOXICITATE, POTENIAL MUTAGEN, POTENIAL ALERGIC. ASTFEL CELE MAI BIOCOMPATIBILE ALIAJE SUNT N ORDINE: I. ALIAJE CUPRU ALUMINIU, ALIAJE NICHEL CROM, ALIAJE NOBILE J. ALIAJE NOBILE PENTRU METALO CERAMIC, ALIAJE NOBILE CONVENIONALE, ALIAJE NEPREIOASE

K. ALIAJE CE CONIN CUPRU, ALIAJE CE CONIN NICHEL, ALIAJE CE CONIN BERILIU L. ALIAJE NOBILE, ALIAJE COBALT CROM, ALIAJE NICHEL CROM X

33. PASTELE RESORBABILE PE BAZ DE Ca(OH)2 SUNT INDICATE PENTRU:

E. F. G. H. 34 POLIDIMETILSILOXANII AU URMTOARELE PROPRIETI: I. VARIAIILE DIMENSIONALE SUNT MAI REDUSE DECT ALE POLIVINILSILOXANILOR J. STABILITATEA DIMENSIONAL ESTE MAI BUN DATORIT FORMRII ETANOLULUI PRODUS SECUNDAR AL REACIEI DE POLICONDENSARE K. DEFORMAREA REMANENT ESTE CONSIDERABIL I FIDELITATEA ESTE REDUS LA PRODUSELE FLUIDE L. TOATE AFIRMAIILE DE MAI SUS SUNT FALSE X 35 Pentru practician este important ca un material de obturaie: A. s prezinte un numr mare de etape de lucru B. s adere la instrumente nu la structurile dentare C. s poat fi aplicat n cavitate ct mai simplu X D. s aib o consisten bun pentru modelarea ocluzal X 12. RECOMANDM GUTIERE DAC PACIENTUL ESTE: E. BOXER X F. BRUXOMAN X G. ACTOR I DORETE S RECURG LA ALBIREA DINILOR CU PRODUSE PROFESIONALE X H. HANDICAPAT CA S NU-I MUTE LIMBA 13. RINILE DIACRILICE COMPOZITE, CA MATERIALE DE PLACARE AU URMTOARELE AVANTAJE FA DE RINILE CLASICE: E. REZISTENA LA ABRAZIE ESTE MAI MARE X F. MODIFICRILE DE VOLUM (DILATARE TERMIC) ABSORBIE DE AP, CONTRACIE DE POLIMERIZARE, SUNT MAI REDUSE X G. PERMIT I O LEGARE CHIMIC DE COMPONENTA METALIC X H. PREUL DE COST ESTE MAI REDUS TRATAMENTUL MEDICAMENTOS AL GANGRENEI I AL PULPITELOR CU REACIE APICAL TRATAMENTUL HIPEREMIEI PULPARE X PULPOTOMIA VITAL DEVITALIZAREA DINILOR

14. RESTAURAREA FUNCIEI MASTICATORII VIZEAZ: A. UN MODUL DE ELASTICITATE APROPIAT DE CEL AL SMALULUI I OBTURAIEI DE BAZ X B. UN PROCENT CT MAI MARE DE PARTICULE ANORGANICE X C. CT MAI MULTE PARTICULE MARI; DE 1 - 10m D. O UMPLUTUR ANORGANIC HIBRID SAU MICROHIBRID 15 Rinile acrilice autopolimerizabile prezint urmtoarele indicaii: E. confecionarea prin metoda direct sau indirect a machetelor pentru incrustaii X F. confecionarea ligurilor individuale X G. confecionarea machetelor pentru coroane din ceramic H. confecionarea coroanelor provizorii 16

Rinile acrilice termopolimerizabile prezint urmtoarele indicaii: A. coroane jacket permanente X B. faete fizionomice ale punilor mixte X C. realizarea pe cale industrial a dinilor artificiali D. confecionarea bazei protezelor acrilice X

17. Rasinile diacrilice compozite au urmatoarele proprietati: a.sunt compuse dintr-o faza organica si una anorganica b.legatura dintre cele doua faze se realizeaza prin silani hidrolizabili c.legatura dintre cele doua faze se realizeaza prin acrilat autopolimerizabil d.polimerizeaza in prezenta eugenolului e.nu adera la suprafetele de smalt si dentina 8.Rasinile diacrilice autopolimerizabile au urmatoarele proprietati biologice a.potentialul alergen este ridicat b.potentialul alergen este foarte scazut c.monomerul este toxic pentru mucoasa bucala d.monomerul este toxic pentru pulpa dentara e.prin polimerizare in cavitatea bucala cresterea temperaturii poate produce leziuni ale mucoasei

56.

Rinile compozite condensabile sunt materiale care: A. sunt introduse n cavitate i compactate cu ajutorul fuloarelor de amalgam B. prezint un volum mai mic i o densitate mai mare dup condensare C. restaureaz ariile de contact mai bune i mai simplu dect amalgamul D. au o retenie de plac mai redus dect compozitele clasice

17 Rezistena la abrazie a obturaiilor din rini compozite depinde de: A. procentul de particule anorganice X B. natura particulelor anorganice C. forma particulelor anorganice X D. mrimea particulelor anorganice X 18 Rinile compozite condensabile sunt materiale care: E. sunt introduse n cavitate i compactate cu ajutorul fuloarelor de amalgam X F. prezint un volum mai mic i o densitate mai mare dup condensare G. restaureaz ariile de contact mai bune i mai simplu dect amalgamul H. au o retenie de plac mai redus dect compozitele clasice 34. SELECTAI AFIRMAIILE CORECTE REFERITOARE LA FINISARE I LUSTRUIRE: I. SE REALIZEAZ DOAR DUP PRIZA FINAL A AMALGAMULUI X J. ESTE OBLIGATORIE FINISAREA SUB JET DE AP PENTRU A EVITA SUPRANCLZIREA I

ELIBERAREA IONILOR DE MERCUR X K. LUSTRUIREA NLTUR STRATUL DE OXIZI DE LA SUPRAFAA OBTURAIEI CEEA CE DUCE LA RETENIA DE PLAC L. ESTE O ETAP OBLIGATORIE PENTRU SUCCESUL CLINIC AL OBTURAIEI DE AMALGAM X 35. SILICONII CU REACIE DE ADIIE PERMIT: E. AMPRENTAREA PRIN TEHNICA DUBLULUI AMESTEC X F. TURNAREA MODELULUI CHIAR I DUP CTEVA ZILE X G. CONFECIONAREA MAI MULTOR MODELE PE BAZA ACELEAI AMPRENTE X H. OBINEREA MODELELOR PRIN GALVANOPLASTIE X

15. TEHNICA DE LUCRU CU MATERIALE COMPOZITE AUTOPOLIMERIZABILE CUPRINDE: E. ALEGEREA PRODUSULUI POTRIVIT, CONDIIONAREA SMALULUI I DENTINEI, AMESTECAREA CELOR DOU PASTE CU SPATULE UNIFOLOSIBILE, APLICAREA N CAVITATE, POLIMERIZAREA SUB PRESIUNEA BENZII DE CELULOID F. ALEGEREA PRODUSULUI POTRIVIT, CONDIIONAREA SMALULUI I DENTINEI, AMESTECAREA CELOR DOU PASTE CU SPATULE METALICE, APLICAREA N CAVITATE, POLIMERIZAREA SUB PRESIUNEA BENZII DE CELULOID X G. ALEGEREA PRODUSULUI POTRIVIT, CONDIIONAREA SMALULUI I DENTINEI, AMESTECAREA CELOR DOU PASTE CU SPATULE UNIFOLOSIBILE, APLICAREA N CAVITATE, POLIMERIZAREA N PREZENA AERULUI H. ALEGEREA PRODUSULUI POTRIVIT, SPLAREA SMALULUI I DENTINEI, AMESTECAREA CELOR DOU PASTE CU SPATULE UNIFOLOSIBILE, APLICAREA N CAVITATE, POLIMERIZAREA SUB PRESIUNEA BENZII DE CELULOID 36. TEHNICA DE LUCRU PENTRU AMESTECURILE TERMOPLASTICE DE TIP STENTS ESTE URMTOAREA: E. PLASTIFIEREA N BAIE DE AP CU TERMOSTAT, INTRODUCEREA N PORTAMPRENT, TRECEREA ACESTEIA PRIN FLACR, INSERIA PE CMPUL PROTETIC, CONTROLUL AMPRENTEI, TURNAREA MODELULUI, ARUNCAREA MATERIALULUI DE AMPRENT X F. PLASTIFIEREA N FLACR , INTRODUCEREA N PORTAMPRENT, TRECEREA ACESTEIA PRIN FLACR, INSERIA PE CMPUL PROTETIC, CONTROLUL AMPRENTEI, TURNAREA MODELULUI, ARUNCAREA MATERIALULUI DE AMPRENT G. PLASTIFIEREA N BAIE DE AP CU TERMOSTAT, INTRODUCEREA N PORTAMPRENT, TRECEREA ACESTEIA PRIN FLACR, INSERIA PE CMPUL PROTETIC, CONTROLUL AMPRENTEI, TURNAREA MODELULUI, REUTILIZAREA MATERIALULUI DE AMPRENT H. PLASTIFIEREA N BAIE DE AP CU TERMOSTAT, INTRODUCEREA N PORTAMPRENT, TRECEREA ACESTEIA PRIN FLACR, INSERIA PE CMPUL PROTETIC, CONTROLUL AMPRENTEI, TURNAREA MODELULUI, DEZINFECTAREA I REUTILIZAREA MATERIALULUI DE AMPRENT 39 Trusa de consultaie este format din: I. oglind X J. sond X K. pens X 40 Tehnica de lucru cu materialele compozite fotopolimerizabile cuprinde: E. alegerea tipului de rin n funcie de localizarea i dimensiunea obturaiei X F. condiionarea smalului i dentinei i aplicarea sistemului adeziv X G. extragerea cantitilor necesare de paste i amestecarea lor pe plcu

H. plasarea n cavitate, polimerizarea, finisarea i lustruirea X 41 Urmtoarele afirmaii referitoare la ceromeri sunt adevrate: E. sunt polimeri semicristalini F. sunt polimeri cu procent crescut de umplutur anorganic (75 85%) X G. sunt materiale polimerice cu proprieti asemntoare sticlei X H. prezint o faz organic care reprezint 15 30% din masa total i o faz anorganic ce reprezint 50 80% din greutate 42 Urmtoarele afirmaii referitoare la epiteze sunt adevrate: I. interveniile chirurgicale mutilante trebuie urmate de restaurri fizionomice de tipul epitezelor X J. fiabilitatea epitezelor este mare X K. epitezele pot fi confecionate din ceramic L. epitezele din poliuretani sunt elastice, bine tolerate din punct de vedere fizic i chimic X