Sunteți pe pagina 1din 429

Alexandru Ciornei

Cum concepem

CONSTRUC}IILE
CIVILE

Editura JUNIMEA
Control [tiin]ific: Prof. univ. dr. ing. Dan Florin Tudor
Universitatea Tehnic\ Timi[oara
Prof. univ. dr. ing. Horia Asanache
Universitatea Tehnic\ de Construc]ii Bucure[ti

Redactare computerizat\:

George Patra[cu
Liviu Lupu
Diana Balint
Vlad Rotariu

Coperta:

C\t\lin Soreanu

Redactor: VASILIAN DOBO{


Tehnoredactor: MIHAI BUJDEI

Ap\rut 2000. Format 70x100/16. Coli tipo 26


Bun de tipar la 10.X.2000
Editura "JUNIMEA", B-dul Carol I, Nr. 3-5
IA{I-ROMÂNIA

Tip\rit la S.C. "S.L. & F" S.R.L. IA{I

ISBN 973-37-0564-0
CUPRINS

Capitolul 1. INTRODUCERE...............................................................................................................11
INTRODUCTION
Capitolul 2. PRODUSUL CL|DIRE....................................................................................................14
THE BUILDING PRODUCT
2.1. CL|DIRE - AD|POST.....................................................................................................................14
2.2. CARACTERISTICILE PRODUSULUI CL|DIRE.............................................................................15
2.3. ELEMENTELE PRINCIPALE ALE CL|DIRII..................................................................................17
Capitolul 3. PROBLEME ACTUALE ALE CONSTRUC}IILOR.........................................................18
ACTUAL PROBLEMS FOR BUILDINGS
3.1.ECONOMIA DE ENERGIE........................................................................................................... ..18
Consumul de energie `n construc]ii
3.2.CREATIVITATE ~N CONSTRUC}II ................................................................................................28
Creativitate de grup. Procesul creativ. Obstacole `n creativitate. Tehnici `n creativitate.
Capitolul 4. CLASIFICAREA CONSTRUC}IILOR.............................................................................39
CONSTRUCTION CLASIFICATION
Capitolul 5. MOD DE GANDIRE ~N EVOLU}IA CONSTRUC}IILOR................................................43
WAY OF THINKING IN CONSTRUCTION EVOLUTION
5.1.PIRAMIDA EGIPTEAN|..................................................................................................................43
Piramida. Ipoteze de construc]ii.
5.2.TEMPLUL GRECIEI ANTICE...........................................................................................................48
Sisteme de execu]ie. Ordinul `n Grecia Antic\. Scara uman\.
Modularea. Corec]ii optice.Teatrul
5.3.PANTEONUL DIN ROMA ANTIC|..................................................................................................54
Sisteme de execu]ie. Panteonul.
5.4.BISERICA "SF. SOFIA"....................................................................................................................58
Sisteme bizantine de boltire. Biserica bizantin\ "Sf. Sofia"
5.5.BOL}ILE ROMANICE......................................................................................................................61
Sisteme de execu]ie.
5.6.CATEDRALA GOTIC|.....................................................................................................................64
Sisteme de execu]ie. Catedrala gotic\.
5.7.M|N|STIRILE DIN MOLDOVA.......................................................................................................68
Sisteme de execu]ie. Bol]ile moldovene[ti. M\n\stirea moldoveneasc\.
Capitolul 6. COORDONAREA MODULAR|......................................................................................73
MODULAR COORDINATION
6.1. GENERALIT|}I...............................................................................................................................73
Coordonarea dimensiunilor. Istoric.
6.2. COORDONAREA MODULAR|.......................................................................................................74
Utilizare. Sistem spa]ial de referin]\. Dimensiuni modulare de coordonare.
Coordonarea dimensiunilor elementelor de construc]ie.

5
Capitolul 7. TOLERAN}E {I ABATERI ~N CONSTRUC}II ............................................................... 79
DIMENSIONAL TOLERANCE AND DEVIATION IN CIVIL ENGINEERING
7.1. GENERALIT|}I...............................................................................................................................79
7.2 TOLERAN}E {I ABATERI..................................................................................................79
Capitolul 8. EXIGEN}E ~N CONSTRUC}II .......................................................................................84
GENERAL REQUIREMENTS IN CONSTRUCTIONS
8.1.GENERALIT|}I..................................................................................................................84
Cerin]e fiziologice naturale. Cerin]e psiho-sociale. Cerin]e de eficien]\.
Exigen]a utilizatorului. Exigen]a de performan]\. Criteriul de performa]\.
Metode de evaluare a performan]elor.
8.2.PERFORMAN}E ~N CONSTRUC}II......................................................................................85
Exigen]ele utilizatorilor `n construc]ii. Stabilitate [i rezisten]\. Siguran]\ la foc.
Siguran]\ de utilizare. Etan[eitate. Higrotermice. Ambian]\ atmosferic\. Acustice.
Vizuale. Tactile. Antropo-dinamice. Igien\. Utilizarea spa]iilor. Durabilitate. Economie.
8.3.APRECIEREA CALIT|}II CONCEP}IEI CL|DIRII........................................................................99
Capitolul 9. HIGROTERMICA CL|DIRILOR ...................................................................................100
HEAT AND MASS TRANSFER IN BUILDINGS
9.I. IZOLARE TERMIC|........................................................................................................100
9.I.1.GENERALIT|}I...............................................................................................................100
Confortul termic interior. Economia de combustibil pentru `nc\lzire.
9.I.2.TRANSMITEREA C|LDURII PRIN ELEMENTELE DE CONSTRUC}IE................................101
Modurile de transmisie a c\ldurii. Conduc]ie. Convec]ie. Radia]ie.
Caracteristici pentru calculul termic. Temperatur\. Coeficientul de conductivitate termic\.
Capacitate caloric\ masic\. Transferul termic prin elementele de construc]ii `n straturi.
Determinarea distribu]iei temperaturii. Rezisten]a termic\ a stratului de aer.
9.I.3.DIMENSIONAREA TERMIC| A ELEMENTELOR DE CONSTRUC}IE ................................107
Calculul pentru perioada de iarn\. Calculul pentru perioada de var\. Iner]ie termic\. Pun]i termice.
9.I.4.CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMIC| LA CL|DIRI DE LOCUIT...113
9.II.COMBATEREA UMEZIRII DIN CONDENS........................................................................116
9.II.1.GENERALIT|}I........................................................................................... 116
Difuzia vaporilor de ap\ `n cl\diri. Fenomenul de condens. Caracteristicile umidit\]ii aerului.
Valoarea presiunilor par]iale. Varia]ia presiunii de satura]ie.
9.II.2.CALCULUL LA CONDENS AL VAPORILOR DE AP|................................................................121
A.Condensul pe suprafa]a interioar\ a elementului de construc]ie
B.Condensul vaporilor de ap\ `n masa elementului de construc]ie
Protec]ia `mpotriva umezirii din condens.
Capitolul 10. IZOLAREA ACUSTIC| A CL|DIRILOR ..................................................................126
SOUND INSULATION IN BUILDINGS
10.1.GENERALIT|}I..............................................................................................................126
Efectele zgomotului. Sunetul ca fenomen fizic. Sunetul ca fenomen fiziologic.
Propagarea sunetelor. Absorb]ia acustic\.
Modurile de transmisie a zgomotelor. M\surarea zgomotului.
10.2.IZOLAREA ACUSTIC| LA ZGOMOT AERIAN....................................................................133
Determinarea experimental\ la scar\ natural\ a indicelui de atenuare acustic\.
Calculul simplificat al indicelui efectiv de izolare acustic\.
10.3.IZOLAREA ACUSTIC| LA ZGOMOTUL DE IMPACT.................................................................138

6
Capitolul 11. ILUMINATUL NATURAL AL CL|DIRILOR ..............................................................141
NATURAL LIGHTING
11.1.GENERALIT|}I..............................................................................................................141
Conceptul de confort luminos. Exigen]e privind iluminatul natural.
Iluminarea natural\ exterioar\..
11.2.ILUMINATUL INTERIOR NATURAL..................................................................................142
Iluminarea natural\ vertical\ prin ferestre.
11.3.CALCULUL ILUMIN|RII NATURALE................................................................................145
Calculul coeficientului bol]ii cere[ti. Iluminarea indirect\.
Capitolul 12. AC}IUNI ~N CONSTRUC}II .....................................................................................151
CONSTRUCTIONS LOADS
12.1.GENERALIT|}I ..........................................................................................................................151
Clasificarea `nc\rc\rilor. Intensitatea `nc\rc\rilor. Grup\rile de `nc\rc\ri.
12.2.~NC|RC|RI PERMANENTE......................................................................................................154
12.3.~NC|RCARI UTILE......................................................................................................................155
12.4.~NC|RCARI DATE DE Z|PAD| ...............................................................................................158
12.5.~NC|RCARI DATE DE VANT.....................................................................................................160
Direc]ia v^ntului. Viteza v^ntului. Presiunea dinamic\ a v^ntului.
Presiunea v^ntului pe cl\diri cu r\spuns static. Coeficien]i aerodinamici.
Presiunea v^ntului pe cl\diri cu r\spuns dinamic. Efectul de rezonan]\.
Deplasarea total\ pe orizontal\.
12.6.~NC|RCARI DATE DE TEMPERATURA EXTERIOAR|...........................................................165
12.7.~NC|RCARI SEISMICE...............................................................................................................167
Cutremurele de p\m^nt. Cutremurele moldavice. Sc\ri de intensitate seismic\.
Determinarea for]elor seismice.
Capitolul 13. NO}IUNI DE CALCUL ~N CONSTRUC}II..................................................................177
DESIGN NOTIONS IN BUILDINGS
13.1.SIGURAN}A CONSTRUC}IILOR .............................................................................................177
Istoric. Notiunea de siguranta. Factorii ce conditioneaza siguranta. Conceptul de siguranta.
13.2.METODE DE CALCUL ................................................................................................................180
Introducere. Metode deterministe. Metoda rezistentelor admisibile. Metoda la rupere.
Metoda starilor limita. Conceptul de siguranta. Factorul de siguranta la incarcare.
~ncarcarea normata. Caracteristica geometrica. Rezistenta normata.
Factorul de siguranta al materialelor. Factorul conditiilor de lucru.
Capitolul 14. FUNDA}II DE SUPRAFA}|......................................................................................188
SURFACE FOUNDATIONS
14.1.GENERALIT|}I ..........................................................................................................................188
Condi]ii pe talpa de fundare. Clasificarea funda]iilor. Alegerea sistemului de fundare.
14.2.FUNDA}II RIGIDE .....................................................................................................................193
Fundatii continue. La cladiri cu putine nivele. Materiale. Fundatii cu rigiditate sporit\.
Fundatii sub ziduri despartitoare. Fundatii cu descarcari pe reazeme izolate.
Fundatii bloc si cuzinet. Calculul fundatiilor rigide.
Dimensionarea funda]iilor sub pere]i. Dimensionarea funda]iilor sub stâlpi.
Fundatii sub pereti. Fundatii sub stalpi. Limita de aplicabilitate
14.3.FUNDA}II ELASTICE ................................................................................................................204
Fundatii continue sub ziduri. Fundatii izolate sub stalpi.
Calculul fundatiilor elastice Fundatii elastice izolate centrice.
Fundatii elastice izolate excentrice.
Fundatii continue sub siruri de stalpi. Fundatii din grinzi continue incrucisate.

7
Fundatii radier. Radiere de rezisten]\. Fundatii din elemente prefabricate.
Capitolul 15. HIDROIZOLA}II LA FUNDA}II {I SUBSOLURI........................................................215
FOUNDATION AND BASEMENT INSULATION
15.1.GENERALIT|}I...........................................................................................................................215
Apa, subsolurile [i funda]iile. Clasificarea hidroizola]iilor.
15.2.ALC|TUIRE CONSTRUCTIV|....................................................................................................217
Materiale pentru hidroizolatii elastice. Materiale pentru hidroizolatii rigide.
Executia hidroizolatiilor. Pregatirea stratului suport. Executia amorsajului.
Hidroizolatii aplicate prin vopsire. Hidroizolatii orizontale si verticale din straturi multiple.
Hidroizolatii rigide.
15.3.HIDROIZOLA}II CONTRA UMIDIT|}II P|MANTULUI...............................................................221
Hidroizolatii orizontale la pereti. Hidroizolatii verticale la pereti. Hidroizolatia pardoselii.
15.4.HIDROIZOLA}II CONTRA APELOR DIN P|MANT F|R| PRESIUNE HIDROSTATIC|.........223
15.5.HIDROIZOLA}II CONTRA APELOR DIN P|MANT CU PRESIUNE HIDROSTATIC|............223
15.6.HIDROIZOLA}II LA CL|DIRI EXISTENTE...............................................................................226
15.7.LUCR|RI DE DRENAJ...............................................................................................................228
Capitolul 16. PERE}I DIN ZID|RIE ................................................................................................229
MASONRY WALLS
16.1.GENERALIT|}I............................................................................................................................229
Clasificare pere]i. Exigen]e la pere]i.
16.2.PERE}I DIN ZID|RIE DE PIATR|..............................................................................................231
Particularit\]i. Reguli constructive. Zid\rie din piatr\ brut\ cu mortar.
Zid\rie din piatr\ cioplit\. Zid\rie din piatr\ de talie
16.3.PERE}I DIN ZID|RIE DE C|R|MID|........................................................................................234
Fabricarea c\r\mizilor. Caracteristicile c\r\mizilor. Tipuri de c\r\mizi. Mortar de leg\tur\.
}eserea zid\riilor. Zid\rie cu c\r\mizi g\urite. Zid\rie cu goluri.
16.4.PERE}I DIN ZID|RIE ARMAT|..................................................................................................240
Zid\rie cu armare transversal\. Zid\rie cu armare longitudinal\.
16.5.PERE}I DIN ZID|RIE MIXT|......................................................................................................242
Zid\rie mixt\ din piatr\ [i beton. Zid\rie mixt\ din c\r\mid\ [i beton.
Zid\rie mixt\ din c\r\mid\ [i piatr\. Zid\rie mixt\ din c\r\mid\, piatr\ [i beton.
16.6.IZOLAREA TERMIC| A PERE}ILOR DE ZID|RIE....................................................................243
16.7.PERE}I DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT (b.c.a) ..........................................................245
16.8.CL|DIRI CU PERE}I STRUCTURALI DIN ZID|RIE..................................................................246
Pere]i portan]i din zid\rie. Pere]ii din zid\rie `nt\rit\ cu stâlpi[ori din beton armat.
16.9.ELEMENTE CONSTRUCTIVE LA ZID|RII.................................................................................250
Centur\. Stâlpi[or din beton armat. Buiandrug. Soclu. Corni[a. Solbanc.
16.10.ROSTURI DE DEFORMA}IE....................................................................................................254
Rosturi de dilata]ie. Rosturi de tasare. Rosturi antiseismic.
Etan[area rosturilor de deforma]ie.
Capitolul 17. MECANICA ZID|RIILOR...........................................................................................257
MASONRY MECHANICS
17.1.GENERALIT|}I...........................................................................................................................257
Caracteristicile mecanice [i de deformare.
17.2.CALCULUL SEC}IUNILOR DE ZID|RIE SIMPL|......................................................................261
Calculul la compresiune centric\. Determinarea coeficientului de flambaj.
Calculul la compresiune excentric\. Calculul la compresiune local\ (strivire).
Pl\cile de rezemare din beton armat. Calculul la `ntindere. Calculul la forfecare.
17.3.CALCULUL ZID|RIEI ARMATE..................................................................................................272
Calculul la compresiune centric\ [i excentric\.

8
Elementele de zid\rie armate transversal comprimate centric
Calculul sec]iunilor din zid\rie armat\ transversal la compresiune cu excentricitate mic\.
17.4.CALCULUL ZID|RIEI MIXTE......................................................................................................273
Calculul la compresiune centric\ [i excentric\.
Calculul sec]iunilor de zid\rie mixt\ la compresiune centric\.
Pere]ii din zid\rie mixt\, solicita]i la compresiune cu excentricitate mic\.
Sec]iunile din zid\rie mixt\ la compresiune cu excentricitate mare.
17.5.CALCULUL STRUCTURILOR DIN ZID|RIE LA ~NC|RC|RI VERTICALE {I ORIZONTALE...275
Calculul la capacitatea de rezisten]\ la compresiune excentric\ a zid\riei simple.
Calculul la capacitatea portant\ la compresiune excentric\
a zid\riei `nt\rit\ cu st^lpi[ori din beton armat.
Capitolul 18. PERE}I DIN BETON ARMAT ...................................................................................281
REINFORCED CONCRETE WALLS
18.I.PERE}I DIN BETON ARMAT MONOLIT....................................................................................281
18.I.1.GENERALIT|}I........................................................................................................................................281
Avantaje. Tipuri de structuri. Structura de tip fagure. Structura tip celular.
18.I.2.ALC|TUIRE CONSTRUCTIV|.................................................................................................282
Pere]i exteriori. Pere]i interiori. Armarea pere]ilor.
18.I.3.TEHNOLOGIE DE EXECU}IE..................................................................................................286
Cofraje de inventar. Cofraje metalice plane [i spa]iale.
Execu]ia plan[eelor la structuri cu diafragme.
18.I.4.ELEMENTE GENERALE DE CALCUL....................................................................................290
18.II.PERE}I DIN BETON ARMAT PREFABRICAT.........................................................................295
18.II.1.GENERALIT|}I.....................................................................................................................................295
Pere]i din panouri mari. Alc\tuirea panourilor.
18.II.2.~MBINAREA PANOURILOR .................................................................................................................298
~mbinarea de rezisten]\. Reducerea pun]ilor termice. Etan[area rosturilor.
18.II.3.ELEMENTE GENERALE DE CALCUL...................................................................................307
~mbinare pe contur. ~mbinarea la col]uri.
Capitolul 19. PERE}I INTERIORI DE COMPARTIMENTARE........................................................310
PARTITION INNER WALLS
19.1.GENERALIT|}I.........................................................................................................................310
19.2.EXIGEN}E.................................................................................................................................310
Comportarea la [oc. Leg\turile cu structura de rezisten]\. Siguran]a la foc.
Etan[eitatea pere]ilor interiori. Etan[eitatea la ap\. Etan[eitatea la aer.
Capacitatea de izolare termic\. Capacitatea de izolare la zgomot aerian.
19.3.PERE}I DIN AZBOCIMENT.......................................................................................................314
19.4.PERE}I DE COMPARTIMENTARE DIN STICL|......................................................................316
19.5.PERETI DIN LEMN....................................................................................................................316
19.6.PERE}I DIN MASE PLASTICE.................................................................................................320
19.7.PERE}I DIN SCHELET {I PL|CI DIN IPSOS ARMAT............................................................321
Capitolul 20. PERE}I EXTERIORI TIP CORTIN|..........................................................................325
SUSPENDED EXTERNAL WALLS
20.1.GENERALIT|}I.........................................................................................................................325
Alc\tuire constructiv\.
20.2.COMPORTARE LA AC}IUNI EXTERIOARE............................................................................327
20.3.ETAN{EITATEA........................................................................................................................329
20.4.COMPORTAREA HIGROTERMIC|..........................................................................................331
20.5.IZOLA}IA ACUSTIC|................................................................................................................331
20.6.REZISTEN}A LA FOC...............................................................................................................332

9
20.7.MONTAJUL PERE}ILOR CORTIN|..........................................................................................332
Caracteristicile principale
Capitolul 21. ELEMENTE SPA}IALE..............................................................................................334
SPACE ELEMENTS
21.1.GENERALIT|}I.........................................................................................................................334
Avantajele elementelor spa]iale. Rosturile elementelor spa]iale.
21.2.CONCEP}IA CL|DIRILOR DIN ELEMENTE SPA}IALE..........................................................336
Tipuri de elemente spa]iale.
Capitolul 22. PLAN{EE ...................................................................................................................341
FLOORS
22.1.GENERALIT|}I.........................................................................................................................341
Alc\tuirea general\ a plan[eului. Pardoseala. Tavanul.
Structura de rezisten]\. Exigen]ele plan[eului.
22.2.PLAN{EE DIN LEMN.................................................................................................................343
Alc\tuire constructiv\ . Grinzi din lemn.
22.3.PLAN{EE METALICE................................................................................................................345
Motiva]ia utiliz\rii. Alc\tuirea plan[eelor metalice. Grinzile metalice portante.
Elemente de umplutur\. Plan[ee din profile cu pere]i sub]iri.
22.4.PLAN{EE CERAMICE..............................................................................................................348
Caracteristicile plan[eelor ceramice . Corpurile ceramice. Tipuri de plan[ee ceramice:
Plan[ee cu corpuri ceramice al\turate [i nervuri dese betonate.
Plan[ee cu grinzi ceramice [i corpuri de umplutur\ cermice.
Plan[ee cu grinzi din beton armat [i corpuri ceramice a[ezate intermediar
Plan[ee cu scânduri ceramice pretensionate [i corpuri ceramice.
22.5.PLAN{EE DIN BETON ARMAT PREFABRICAT......................................................................352
Plan[ee tip fâ[ie. Tipuri de plan[ee fâ[ie. Plan[ee tip cheson. Caracteristici.
Plan[ee tip fâ[ii cu goluri. Principii de calcul. Plan[ee din elemente din beton precomprimat.
Plan[ee din fâ[ii din corpuri ceramice al\turate. Plan[ee prefabricate din panouri mari.
Plan[ee din fâ[ii din corpuri ceramice al\turate.
Plan[ee prefabricate din panouri mari. Alc\tuire constructiv\. Principii de calcul.
Plan[ee cu predal\ prefabricat\ din beton armat.
22.6.PLAN{EE DIN BETON ARMAT MONOLIT...............................................................................361
Plan[ee cu grinzi principale [i secundare. Placa plan[eului. Plac\ armat\ dup\ o direc]ie.
Plac\ armat\ dup\ dou\ direc]ii. Grinzile plan[eului. Plan[ee - re]ele de grinzi (casetate).
Plan[ee tip ciuperci. Elemente constructive. Capitelul. Plan[ee - dal\.
Capitolul 23.SC|RI..........................................................................................................................370
STAIRS
23.1.GENERALIT|}I.........................................................................................................................370
Clasificare. Casa sc\rii.
23.2.ELEMENTE COMPONENTE.....................................................................................................371
Treapt\. Contratreapt\. Rampa. Grind\ de vang. Podest. Balustrad\. Mân\ curent\.
23.3.DIMENSIONARE FUNC}IONAL|.............................................................................................373
23.4.SC|RI EXTERIOARE LA CL|DIRI...........................................................................................376
Sc\ri de piatr\. Sc\ri din beton.
23.5.SC|RI INTERIOARE DIN LEMN...............................................................................................376
23.6.SC|RI INTERIOARE DIN METAL.............................................................................................377
23.7.SC|RI INTERIOARE DIN BETON ARMAT...............................................................................378
Sc\ri din beton armat monolit. Rezemarea longitudinal\ a rampei.
Rezemarea transversal\ a rampei. Trepte. Sc\ri cu plac\ treapt\-contratreapt\.
Sc\ri din beton armat prefabricat. Finisarea scârilor din beton armat.

10
23.8.ELEMENTE GENERALE DE CALCUL......................................................................................382
Capitolul 24. ACOPERI{URI ..........................................................................................................385
ROOFS
24.1.GENERALIT|}I..........................................................................................................................385
24.2.ACOPERI{URI CU SUPRAFE}E PLANE ~NCLINATE ............................................................386
{arpante din lemn. {arpante cu c\priori. {arpante pe scaune.
{arpante cu macaz.~ncheierea [arpantelor. Principii de calcul ale [arpantelor.
Verificare de rezisten]\. Asterial\. C\priori. Pane. Popi. Verificare la rigiditate.
Grinzi cu z\brele din lemn. Alc\tuire constructiv\. Calculul grinzilor cu z\brele.
Grinda triunghiular\ mixt\. Calculul eforturilor.
24.3.~NVELITORI PENTRU ACOPERI{URI CU SUPRAFE}E PLANE ~NCLINATE.........................400
~nvelitori ceramice. ~nvelitori din azbociment. ~nvelitori din tabl\. ~nvelitori bitumate.
Accesorii ale `nvelitorilor. Jgheaburi. Burlane Reabilitarea termic\ a acoperi[urilor cu pod.
24.4.ACOPERI{URI TIP TERAS|....................................................................................................411
Comportarea higrotermic\ a acoperi[urilor duble.
Acoperi[uri calde tip teras\. Elemente componente, materiale. Plan[eul. Strat de egalizare.
Barier\ de vapori. Strat de difuzie. Strat termiozolant. Protec]ia termoizola]iei.
Betonul de pant\. Suportul hidroizola]iei. Hidroizola]ie. Protec]ia hidroizola]iei.
Alc\tuire constructiv\ [i tehnologie de execu]ie. Hidroizola]ia. Termoizola]ia.
Strat de difuzie. Bariera contra vaporilor. Condi]ii de execu]ie. Racordarea `nvelitorii
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................425

11
Capitolul
1
INTRODUCERE

Concep]ia construc]iilor civile trebuie g^ndire eficace privind concep]ia,


s\ asigure, `n principal, calitatea vie]ii [i alc\tuirea constructiv\ [i calculul
activit\]ii oamenilor. principalele elementelor ale
Calitatea concep]iei construc]iilor construc]iilor civile.
civile este exprimat\ pe baza cerin]elor Lucrarea e sus]inut\ de un bogat
[i criteriilor de performan]\ ce trebuie material grafic. Prezentarea grafic\, prin
respectate pentru a satisface exigen]ele viziune didactic\ [i inginereasc\, ofer\
celor ce utilizeaz\ cl\dirile. lucr\rii expresivitate `n abordarea
Acast\ calitate este materializat\ concep]iei cl\dirilor civile.
printr-o func]ionalitate adecvat\, Datorit\ ariei largi [i caracterului
tehnologie de execu]ie simpl\, cu complex al tematicii, lucrarea este
costuri minime [i o eficien]\ economic\ structurat\ in 24 de capitole.
ridicat\ `n exploatare. ~n prima parte sunt dezvoltate
Siguran]a [i rezisten]a structurilor caracteristicile produsului cl\dire,
cl\dirilor civile va fi asigurat\ printr-o precum [i unele probleme actuale ale
concep]ie clar\, determinat\ de construc]iilor civile: economia de
principalii factori ce o influen]eaz\ - energie [i creativitatea `n construc]ii.
`nc\rc\ri, func]iune, condi]ii naturale de Mic[orarea consumului de energie
amplasament (`n special de natura `n exploatarea cl\dirilor, prin izolarea
terenului de fundare, dar [i de mediul termica suplimentar\, va conduce la o
`nconjur\tor natural sau construit) [i de economie substan]ial\ de combustibil
aspectele de eficien]\ economic\. utilizat la `nc\lzirea cl\dirilor `n
Prezenta lucrare ofer\ cuno[tin]ele exploatare [i o atenuare a polu\rii
[i datele necesare realizarii unui mod de mediului.

11
Utilizarea creativit\]ii de grup, `n termic\ [i combaterea umezirii din
construc]ii (inginer-proiectant,executant, condens la construc]ii. ~ntr-o form\
arhitect, inginer-instalator, utilizator, concis\ se prezint\ fenomenele de
proprietar) poate genera idei noi la transfer de c\ldur\ [i de vapori prin
concep]ia cl\dirilor, care s\ satisfac\ o elementele de construc]ie [i influen]a
arie c^t mai mare de exigen]e. acestora asupra concep]iei [i alc\tuirii
~n continuarea lucr\rii este prezentat\ elementelor anvelopei.
clasificarea construc]iilor, `n vederea Izolarea acustic\ a cl\dirilor prezint\
realiz\rii unei bune document\ri cu elemente generale ale sunetului ca
ajutorul b\ncilor de date [i bibliotecilor. fenomen fizic [i fiziologic. Se analizeaz\
O clasificare general\ `mparte principalele aspecte privind izolarea
construc]iile `n cl\diri [i construc]ii acustic\ a cl\dirilor la zgomot aerian [i
inginere[ti. de impact.
~n vederea extrapol\rii unor idei ~n scopul realiz\rii exigen]elor
remarcabile se trateaz\ modul de vizuale, capitolul despre iluminatul
g^ndire `n evolu]ia construc]iilor. ~n natural al cl\dirilor prezint\ conceptul de
acest capitol s-au prezentat [i comentat confort luminos [i calculul iluminatului
o serie de sisteme de concep]ie [i interior natural.
execu]ie a unor importante edificii din Pentru concep]ia [i calculul
istoria construc]iilor. construc]iilor civile, `n capitolele ac]iuni
Tratarea unor probleme generale de [i no]iuni de calcul `n construc]ii sunt
teoria [i tehnica construc]iilor, cum sunt prezentate `nc\rc\rile ce ac]ioneaz\
coordonarea modular\, toleran]e [i asupra cl\dirilor, dar [i factorii ce
abateri `n construc]ii ofer\ date condi]ioneaz\ siguran]a acestora [i
importante privind concep]ia cl\dirilor metodele de calcul pentru asigurarea
din elemente prefabricate. exigen]ei de stabilitate [i rezisten]\.
Asigurarea calit\]ii cl\dirilor const\ ~n continuarea lucr\rii se prezint\
`n satisfacerea, pe durata de principalele elemente de construc]ie, din
exploatare a acestora, a cerin]elor cl\dirile civile, sub aspectul exigen]elor
utilizatorilor. ~n acest scop, sunt specifice alc\tuirii curente, a tehnologiei
analizate exigen]ele de calitate de execu]ie, a elementelor de calcul [i a
referitoare la: stabilitate [i rezisten]\, eficien]ei economice. Prezentarea a fost
siguran]\ la foc, higrotermic\, acustic\, realizat\ `n ordinea execu]iei, de la
igien\ [i eficien]\ economic\. funda]ii la acoperi[.
~n partea de fizica construc]iilor s-a Prima parte descrie infrastructura
urm\rit aprofundarea problemelor de construc]iilor civile, prin tratarea
higrotermic\, izolare acustic\ [i funda]iilor de suprafa]\ [i hidroizola]iilor
iluminatul natural al cl\dirilor. la funda]ii [i subsoluri.
Higrotermica cl\dirilor trateaz\ izolarea

12
Suprastructura cl\dirii `ncepe cu descrierea [i implica]iile asupra
prezentarea [i analiza pere]ilor din concep]iei [i domeniilor de folosire a
zid\rie, concepu]i din materiale [i plan[eelor din diverse materiale: lemn,
alc\tuiri constructive diferite, pentru metal, beton armat prefabricat [i
m\rirea capacit\]ii portante a acestora, monolit, `ncheindu-se cu elemente
`n vederea mic[or\rii factorului de risc [i generale de calcul.
satisfacerii exigen]ei de siguran]\ [i ~n continuare, `n capitolul sc\ri, se
rezisten]\. prezinta proiectarea [i exigen]ele casei
~n capitolul mecanica zid\riilor se sc\rii, elementele componente ale
prezint\ calculul structurilor din pere]i sc\rilor [i dimensionarea func]ional\ a
portan]i din zid\rie, ]in^nd seama de acestora. Se continu\ cu descrierea
progresele realizate `n domeniul modului de concep]ie a sc\rilor din
mecanicii construc]iilor. lemn, metal [i beton armat. Pentru
Pentru o abordare mai larg\ a asigurarea exigen]ei de stabilitate [i
structurilor din pere]i portan]i se prezint\ rezisten]\ a sc\rilor se trateaz\
[i se analizeaz\ diafragmele din beton elementele generale de calcul a
armat monolit [i pere]ii din beton armat acestora.
prefabricat (panouri mari). Ultimul capitol cuprinde prezentarea
~n vederea unei prezent\ri complexe concep]iei acoperi[urilor cu suprafe]e
a pere]ilor ca elemente de plane `nclinate, prin tratarea structurii de
compartimentare interioar\ (din diverse rezisten]\ ([arpante din lemn, grinzi cu
materiale [i solu]ii multiple) [i ca z\brele din lemn - alc\tuire constructiv\
elemente de `nchidere (anvelop\), sunt [i calcul) [i a `nvelitorilor din diverse
tratate prin prisma satisfacerii materiale. Se continu\ cu prezentarea
principalelor exigen]e ale utilizatorilor. acoperi[urilor tip teras\ prin descrierea
~n capitolul elemente spa]iale se alc\tuirii constructive, comport\rii
prezint\ avantajele, tipurile [i concep]ia higrotermice [i tehnologiei de execu]ie.
cl\dirilor alc\tuite din aceste elemente Cartea este util\ atât inginerilor
moderne. constructori, `n activitatea de concep]ie,
Capitolul plan[ee `ncepe prin execu]ie, exploatare, precum [i
prezentarea general\ a acestui element studen]ilor de la facult\]ile de construc]ii
structural de construc]ie, continu^nd cu [i arhitectur\.

13
Capitolul
2
PRODUSUL CL|DIRE

{tiin]a construc]iilor apar]ine muncii (cl\diri administrative,


domeniului [tiin]elor tehnice [i are ca industriale), odihnei pasive (cl\diri de
obiectiv studiul construc]iilor (materiale, locuit, hoteluri, c\mine) sau odihnei
tehnologii, metode de calcul), active, `n care se desf\[oar\ activit\]i
proiectarea cl\dirilor (alc\tuirea cultural-sportive (teatre, cinematografe,
constructiv\, calculul structurilor de s\li polivalente).
rezisten]\ [i a elementelor neportante,
calculul economic), execu]ia
construc]iilor cât [i urm\rirea `n Ad\post
exploatare a acestora. NECESIT|}I
importante ale
2.1. CL|DIRE - AD|POST OMULUI
Hran\ ~mbr\c\minte
Cl\dirile fac parte din necesit\]ile
importante ale omului, al\turi de hran\ Fig. 2.1 Necesit\]ile importante ale
[i `mbr\c\minte (fig. 2.1). omului. Cl\dire - ad\post.
Cl\dirile sunt obiecte destinate
Cl\direa delimiteaz\ un anumit spa]iu
ad\postirii oamenilor, animalelor,
prev\zut suplimentar cu instala]ii, cu
instala]iilor tehnologice, depozit\rii
scopul de a crea condi]ii necesare
materialelor sau asigur\rii desf\[ur\rii
realiz\rii func]iunilor pentru care a fost
unor activit\]i umane, culturale, de
conceput\. Gama variat\ a instala]iilor
transport, producere de energie.
va favoriza satisfacerea cerin]elor
Cl\dirile, `n care oamenii `[i petrec
utilizatorilor cl\dirii.
aproape toat\ via]a, sunt destinate

14
Instala]iile `n cl\diri sunt de: necesar `nc\lzirii cl\dirilor `n
distribu]ie [i evacuare a apei, `nc\lzire anotimpurile reci. Aceasta se va
[i ventila]ie, distribu]ie gaze, electrice, mic[ora prin izolarea termic\
telecomunica]ii, transport mecanic, suplimentar\ a cl\dirii.
electromecanic, transport pneumatic, Cl\dirile trebuie concepute astfel
prin gravita]ie [i de protec]ie. (fig. 2.2) `nc\t s\ r\spund\ `ntr-o propor]ie c^t
Re]ea [i obiecte sanitare pentru
mai mare la o gam\ larg\ de exigen]e.
~n vederea mic[or\rii costului de
Distribu]ia [i distribu]ia apei uzate [i pluviale, re]ea
evacuarea apei de canalizare

~nc\lzire Re]ea de distribu]ie a gazului sau


investi]ie al cl\dirii, cu acordul
beneficiarului, [i f\r\ a afecta cerin]ele
lichidelor combustibile [i sursa de
[i
c\ldur\ (cazan, boiler), circuit ap\ sau aer
ventila]ie

Distribu]ie
Re]ea de distribu]ie aer comprimat, principale a cl\dirii se pot concepe o
serie de elemente de construc]ii cu un
distribu]ie pentru gaze
gaze

Re]ea distribu]ie de `nalt\ tensiune pre] mai sc\zut, care pot fi `nlocuite `n
Electrice [i/sau joas\ tensiune, re]ea [i
INSTALA}II echipament de interven]ie timpul exploat\rii cl\dirii.
~N Re]ea telefonic\, de interfon, Concep]ia economic\ a produsului
CL|DIRI Telecomunica]ii radioteleviziune.
cl\dire este o lege a progresului,
Transport
mecanic [i
Ascensoare, trotuare rulante, escalatoare
mecanice, aparatur\ cur\]it fa]ade, troliu impus\ de necesitatea reducerii
pentru ridicat.
electromecanic
continue a efortului uman dar [i a
Transport Evacuare gunoi, transport lenjerie,
pneumatic [i transport pneumatic. cre[terii eficacit\]ii rezultatelor acestui
efort. Risipa `n concep]ia cl\dirilor poate
prin gravita]ie

rezulta din orgoliu, lips\ de cultur\ sau


Paratr\snet, instala]ii de stingere [i
Protec]ie prevenirea incendiilor, sisteme de alarm\
contra intruziunii din exterior

sim] al m\surii.
Fig. 2.2 Instala]iile cuprinse `n cl\diri Eficien]a economic\ a unei cl\diri
trebuie privit\ `n ansamblul realiz\rii ei,
2.2. CARACTERISTICILE ceea ce `nglobeaz\ concep]ia, execu]ia
PRODUSULUI CL|DIRE [i exploatarea.
Caracteristicile produsului cl\dire Produsul cl\dire trebuie s\ fie durabil,
sunt prezentate `n figura 2.3. deci s\-[i p\streze caracteristicile pe
Cl\direa este un produs scump, toat\ durata de exploatare, la ac]iunile
datorit\ faptului c\ transport\ [i distructive [i agresive ale mediului. De
manipuleaz\ o cantitate mare de exemplu, asupra elementelor de
materiale [i elemente de construc]ii cu construc]ie ac]ioneaz\ c\ldura datorat\
forme [i dimensiuni diferite. razelor solare (varia]ii bru[te sau
La pre]ul ridicat al cl\dirilor particip\ repetate ale temperaturii),
[i energia `nglobat\ `n materiale, manifest^ndu-se prin dilatarea sau
(energointensive), `n tehnologia de contrac]ia termic\ a acestor elemente.
execu]ie. O cantitate apreciabil\ de Ac]iunea chimic\ din mediul
energie este consumat\ `n timpul `nconjur\tor (poluare, umiditate) se
exploat\rii prin arderea combustibilului manifest\ de la simpla degradare

15
superficial\, p^n\ la atacul `n ciuperci), ac]iune ce depinde de natura
profunzime (coroziune). Aceasta lemnului, de natura agentului biologic,
conduce la degradarea [i distrugerea de umiditate dar [i de temperatur\.
unor elemente de construc]ie. Ac]iunea Durabilitatea lemnului este sc\zut\ `n
depinde de natura materialelor dar [i de spa]ii cu aer `nchis, umede (subsoluri,
caracteristicile [i condi]iile `n care se tuneluri).
desf\[oar\ ac]iunile agresive Piatra natural\ este un material de
(poluarea). construc]ie asupra c\reia a fost testat\,
Desc\rc\rile electrice ale tr\snetului de-a lungul secolelor, ac]iunea
asupra cl\dirilor pot produce cr\p\turi distructiv\ [i agresiv\ a mediului
sau aprinderea elementelor din lemn. ~n exterior. Umiditatea din terenul de
cazul elementelor din beton se produc fundare ac]ioneaz\ mai agresiv asupra
exfolieri la suprafa]a acestora (co[uri de pietrelor cu porozitate deschis\. La
fum, piloni f\r\ instala]ii protectoare). degradarea pietrei mai ac]ioneaz\
agen]ii chimici din atmosfera poluat\
SCUMP (bioxid de sulf sau bioxid de carbon)
care `n prezen]a apei ac]ioneaz\ sub
form\ de acizi.
DURABIL
Agen]ii agresivi din atmosfer\ produc
coroziunea elementelor metalice,
PRODUSUL TIMP ~NDELUNGAT DE reduc^nd sec]iunea, mic[or^nd astfel
EXPLOATARE capacitatea portant\.
CL|DIRE
Timpul `ndelungat de exploatare a
INFLUEN}AT DE
TERENUL UNDE ESTE cl\dirii este influen]at de concep]ia,
AMPLASAT execu]ia [i calitatea materialelor. Timpul
de exploatare a cl\dirilor variaz\ `ntre
GRAD SATISF|C|TOR
DE SIGURAN}| ~N 50-100 ani. ~n perioada de exploatare a
EXPLOATARE unei cl\diri, ac]iunea seismic\ de
intensitate peste gradul 7 `n scara
Fig. 2.3 Schema caracteristicilor Richter, poate surveni o dat\ sau chiar
produsului cl\dire de mai multe ori. Cutremurele pot
Ac]iunile mecanice repetate pot produce avarii importante sau chiar
cauza unor fenomene de uzur\ sau pr\bu[irea cl\dirilor.
oboseal\, la eforturi mai mici dec^t Natura terenului de funda]ie, de pe
sarcina critic\ de rupere, care conduc la amplasamentul cl\dirii, influen]eaz\
distrugeri din cauza oboselii. concep]ia infrastructurii (funda]ii de mic\
Asupra elementelor din lemn mai ad^ncime sau de ad^ncime) ce poate
opereaz\ ac]iunea biologic\ (bacterii,

16
conduce la costuri suplimentare de `nchidere, orizontale sau verticale
investi]ie. (pere]i neportan]i, tavane cu diverse
~mbun\t\]irea terenului de fundare, func]iuni, t^mpl\rie);
de exemplu, la terenurile sensibile la • elemente de finisaj (tencuieli,
`nmuiere, conduce la investi]ii placaje, pardoseli);
suplimentare. Elementele componente ale cl\dirii
au rol de a satisface exigen]ele
Ad^ncimile mari de umplutur\ sau
utilizatorilor.
cota ridicat\ a apei subterane de pe
Stuctura de rezisten]\ asigur\
amplasamentul cl\dirii vor influen]a
preluarea [i transmiterea eforturilor
concep]ia infrastructurii cl\dirii [i
produse de `nc\rc\rile ce ac]ioneaz\
costurile ini]iale ale acesteia.
asupra cl\dirii, spre infrastructura
~n aceste cazuri este necesar, dup\ acesteia [i `n final la terenul de fundare.
analiza studiului geotehnic, o abordare Elementele de compartimentare
ra]ional\ [i eficient\ a sistemului de interioar\ verticale [i orizontale au rolul
fundare. de a asigura o izolare acustic\
~n vederea realiz\rii unui grad satisf\c\toare [i o bun\ rezisten]\ la
satisf\c\tor de siguran]\ `n exploatare, foc, av^nd `n acela[i timp un aspect
cl\direa este conceput\ astfel `nc^t estetic adecvat.
capacitatea portant\ a elementelor Elementele de `nchidere neportante
structurale s\ fie mai mare ca sau portante de la exteriorul cl\dirii vor
`nc\rc\rile ce o ac]ioneaz\. asigura o rezisten]\ termic\ ridicat\,
pentru realizarea exigen]ei de confort
2.3. ELEMENTELE PRINCIPALE ALE dar [i a economiei de energie `n
CL|DIRII exploatare, materializat\ prin
Cl\dirile sunt compuse din: combustibilul consumat pentru `nc\lzire.
• structura de rezisten]\ (funda]ii, Finisajele au rol estetic [i de
st^lpi [i grinzi sau pere]i portan]i, protec]ie a elementelor structurale sau
plan[ee, sc\ri, acoperi[); nestructurale la lovituri mecanice, la foc,
• elemente de compartimentare sau etc.

17
Capitolul
3
PROBLEME ACTUALE ALE
CONSTRUC}IILOR

3.1 ECONOMIA DE ENERGIE combustibililor noi (energie nuclear\,


solar\, eolian\, hidraulic\), pentru
Energia `n construc]ii. Importan]a producerea formelor de energie
energiei, ca tr\s\tur\ de baz\ a necesar\ consumatorilor.
societ\]ii, a fost scoas\ `n eviden]\ de Energia secundar\ este dat\ de
embargoul petrolului din 1973. Acesta a combustibilii prelucra]i (cocs, gaz de
prilejuit declan[area unei crize iluminat), la care se adaug\ [i energia
energetice mondiale, moment esen]ial electric\.
pentru c\utarea metodelor de Energia net\ este cea ajuns\ la
economisire a energiei. ~n contextul consumatori, `n urma pierderilor de la
general de economisire a consumului ob]inerea energiei secundare [i de la
de energie, [i `n domeniul construc]iilor distribuirea ei.
au ap\rut studii cu privire la consumul ~n sistemul interna]ional de unit\]i,
de energie, metode de reducere [i energia este m\surat\ `n Joule (J). ~n
economisire a energiei. mod uzual, se folose[te ca unitate de
Energia este m\rimea ce m\sur\ kilogramul (tona) de combustibil
caracterizeaz\ posibilitatea sistemelor conven]ional. Acest combustibil fictiv
de a efectua un lucru mecanic. are o putere caloric\ sub 7000 kcal/kg
Energia primar\ este ob]inut\ prin (kg.c.c sau t.c.c). Echivalen]a `ntre
utilizarea combustibililor clasici energia exprimat\ `n Joule [i kilogramul
(c\rbune, petrol, gaz metan) [i a

18
de combustibil conven]ional este data Se observ\ c\ `nc\lzirea spa]iilor
prin rela]ia: din locuin]e reprezint\ componenta cea
J = 3,41.10-8kg.c.c (1kwh = 1,22.10-1 mai important\ a consumului de energie
kg.c.c). din exploatare. S-a constatat c\ energia
Consumul de energie `n construc]ii consumat\ `n timpul exploat\rii unei
este aproximativ 40% din totalul de cl\diri este aproximativ 80% din energia
energie primar\ care, `n rest, este total\.
consumat\ `n industrie 40% [i M\suri pentru reducerea
transporturi 20%. consumului de energie `n construc]ii.
Energia `n construc]ii poate fi Mic[orarea consumului de energie `n
defalcat\ `n consumul ini]ial de energie construc]ii trebuie realizat\ `n
necesar realiz\rii cl\dirilor, la care se concordan]\ cu satisfacerea condi]iilor
adaug\ consumul de energie din de confort higrotermic.
perioada de exploatare. Printre c\ile ce se impun, pentru
Consumul ini]ial de energie se reducerea energiei primare ini]iale [i
compune din: energia utilizat\ `n cea de exploatare, se num\r\:
industria materialelor de construc]ii; • restr`ngerea utiliz\rii materialelor
energia unor materiale de construc]ii energo-intensive;
stabile (bitum lemn); energia necesar\ • dezvoltarea tehnologiilor de
extragerii unor materiale (agregate); valorificare a resurselor energetice
energia consumat\ pentru transportul neconven]ionale (energia solar\,
materialelor [i prefabricatelor; energia eolian\, geotermal\);
folosit\ `n procesele tehnologice [i cea • mic[orarea pierderilor de c\ldur\ la
consumat\ pentru realizarea cl\dirilor cl\diri (fig.3.1; fig.3.2);
pe timp friguros. Exemple de consum de La cl\dirile de locuit, pierderile de
energie primar\ la materialele de c\ldur\ pot fi mic[orate prin:
construc]ii: pietri[ - 9,2 kg.c.c/m3; ciment • optimizarea suprafe]ei vitrate, [tiind
- 225 kg.c.c/t; ipsos - 96 kg.c.c/t; bitum - c\ rezisten]a termic\ a peretelui opac
1750 kg.c.c/t; beton - 90 kg.c.c/m3 este aproximativ de dou\ ori mai mare
(monolit) [i 165 kg.c.c/m3 prefabricat; dec`t a suprafe]ei vitrate;
o]el beton - 1500 kg.c.c/t; zid\rie de • folosirea ferestrelor cu rezisten]\
c\r\mid\ - 165 -180 kg.c.c/m3 ; zid\rie termic\ [i etan[are `mbun\t\]it\
b.c.a - 70-75 kg.c.c/m3. alc\tuit\ dintr-un num\r m\rit de straturi
Consumul de energie primar\ `n de sticl\ [i garnituri de etan[are
perioada de exploatare a locuin]elor se eficiente;
compune din: `nc\lzirea sta]iilor din • mic[orarea lungimii rosturilor, prin
locuin]e (65%); `nc\lzirea apei (15%); care se infiltreaz\ un volum prea mare
iluminarea [i aparatur\ casnic\ (15%); de aer;
aparatura buc\t\riei (5%).

19
Pierderi de c\ldur\ prin elemente de construc]ii [i instala]iile unei cl\diri

Cl\dire insuficient izolat\ termic

I.

~nc\lzire Pere]i
15% 16%
Ferestre
Ventila]ie 25% 19%
12% 13%
Subsol Acoperi[

II. Cl\dire izolat\ suplimentar termic

~nc\lzire Pere]i
15% 11%
Ferestre
19%
Ventila]ie 32% 13% Acoperi[
10%
Subsol

Fig. 3.1 Pierderile de c\ldur\ la o cl\dire prin elementele de construc]ii ale


anvelopei [i prin instala]ii. I. Cl\dire insuficient izolat\ termic. II. Cl\dire izolat\
suplimentar termic

20
Aportul de energie pentru `nc\lzirea unei cl\diri

I. Cl\dire insuficient izolat\ termic

Energie
C\ldur\ solar\
9% Emana]ii noxe
interioar\ 13% CO2 12.411 kg/a
CO 8 kg/a
78% ~nc\lzire cu motorin\ SO 2 20 kg/a
NO 8 kg/a

Cl\dire insuficient izolat\ termic

Cl\dire izolat\ suplimentar termic


II.

Energie
solar\ Emana]ii noxe
C\ldur\ 12% CO2 7.971 kg/a
interioar\ 18% CO 5 kg/a
SO2 13 kg/a
NO 5 kg/a
70% ~nc\lzire cu motorin\

Cl\dire izolat\ suplimentar termic

Fig. 3.2. Aportul de energie pentru `nc\lzirea unei cl\diri [i emana]iile de noxe.
I. Cl\dire insuficient izolat\ termic. II. Cl\dire izolat\ suplimentar termic

21
• cre[terea izol\rii termice a pere]ilor cl\dirii, datorit\ orient\rii sau direc]iei
exteriori [i acoperi[ului (anvelopa v^nturilor dominante reci, putem avea
cl\dirii); diferen]e de temperatur\ de 40... 80 C;
• mic[orarea lungimii pun]ilor termice • reducerea nivelului ventila]iei `n
`n cadrul anvelopei cl\dirii. exces datorit\ neetan[eit\]ii u[ilor [i
Grosimea izola]iei termice, pozat\ la ferestrelor ;
exterior, rezult\ dintr-un calcul de • consumul ra]ional de ap\ cald\;
amortizare a valorii acesteia, din • izolarea termic\ suplimentar\ (pozat\
mic[orarea consumului de combustibil la exteriorul cl\dirii) a anvelopei cl\dirii.
utilizat la `nc\lzire `n timpul exploat\rii Economia de energie `n construc]ii se
cl\dirii. poate realiza la concep]ia cl\dirilor noi
Orientarea cl\dirilor va influen]a [i ea prin izolare termic\ suplimentar\ dar [i
confortul termic din cl\dire. De exemplu, `n cazul reabilit\rii termice a cl\dirilor
ferestrele orientate spre sud vor existente.
acumula (`n timpul verii) mai mult\ ~n cazul reabilit\rii termice a cl\dirilor
energie dec`t vor pierde `n anotimpul existente se va realiza un bilan] termic
rece. Orientarea spre nord a ferestrei `nainte [i dup\ izolarea suplimentar\
conduce la pierderi de c\ldur\ chiar termic\.
dac\ se tripleaz\ foile de sticl\. ~n ~n fig. 3.1 se prezint\ pierderile de
studiul pierderilor de c\ldur\ trebuie c\ldur\ la o cl\dire prin elementele de
analizate forma [i m\rimea ferestrelor. construc]ie ale anvelopei [i prin instala]ii
~n vederea economisirii de ventila]ie. Prezentarea este realizat\
combustibilului utilizat la ardere pentru `nainte [i dup\ izolarea termic\
`nc\lzirea cl\dirilor se vor lua suplimentar\. ~n cadrul anvelopei, la
urm\toarele m\suri: pere]ii exteriori (por]iunile opace [i
• utilizarea centralelor cu randament vitrate), pierderile se pot mic[ora cu 4%,
m\rit, cu un control riguros al iar la plan[eul peste subsol cu 2%.
func]ion\rii, cu func]ionare automat\ [i ~n cadrul ventila]iei naturale la
posibilit\]i de reglare a temperaturii `n cl\direa izolat\ suplimentar termic,
func]ie de utilizarea spa]iilor de locuit, pierderile de c\ldur\ se modific\ cu
izolarea conductelor; 11%.
• reglajul sistemului de `nc\lzire: ~n fig. 3.2 se prezint\ aportul de
necesarul de c\ldur\ din interiorul energie pentru `nc\lzirea unei cl\diri
`nc\perilor este direct propor]ional cu (insuficient izolat\ [i suplimentar izolat\
diferen]a dintre temperatura aerului termic) [i emana]iile de noxe din
interior [i exterior; pentru o schimbare a arderea combustibilului. ~n cazul cl\dirii
temperaturii aerului interior cu 10 C este izolate suplimentar termic se va realiza
necesar un spor de c\ldur\ de 5% din o cre[tere a c\ldurii interioare cu 5%, [i
valoarea total\; `n unele `nc\peri ale a efectului energiei solare cu 3%, iar

22
consumul de combustibil va sc\dea cu sisteme de etan[are conduce la o
8%. Se constat\ o mic[orare a cantit\]ii mic[orare a coeficientului de
de emana]ii nocive (CO2, CO, SO2, NO) conductibilitate termic\ cu 10 p`n\ la
datorit\ mic[or\rii cantit\]ii de 90%. Mic[orarea pun]ilor termice prin
combustibil ars. izola]ii termice suplimentare la anvelop\
Utilizarea gazului metan `n locul (acoperi[, pere]i exteriori, plan[eu peste
c\rbunelui conduce la o mic[orare a subsol) va conduce la o m\rire a
emana]iilor de CO2 la fiecare kWh de la rezisten]ei termice globale.
simplu la dublu. ~n fig. 3.3 se prezint\ Alc\tuirea ra]ional\ a detaliilor (ni[ele
poluarea cu emana]ii de CO2 (`n caloriferelor, cutia pentru rularea
Kg/kWh) pentru diferi]i combustibili jaluzelelor) poate conduce la
utiliza]i pentru `nc\lzire. Se observ\ c\ mic[orarea pun]ilor termice. ~n fig. 3.4
diferen]a polu\rii `ntre c\rbune [i gaz se prezint\ o sec]iune transversal\
metan este de la simplu la dublu, iar printr-o cl\dire insuficient izolat\ termic
`ntre c\rbune [i motorin\, de 50%. [i una izolat\ suplimentar termic. Din
Izolarea termic\ a ferestrelor este aceast\ prezentare comparativ\ se
necesar\ datorit\ ponderii semnificative observ\ mic[orarea coeficientului de
a suprafe]ei acestora, raportat\ la transmisie termic\ a c\ldurii cu 50%.
suprafa]a total\ a anvelopei. Utilizarea Pentru realizarea unei concep]ii
ca strat intermediar `ntre foile de sticl\ a eficiente de izolare termic\ suplimentar\
aerului sau argonului, a num\rului la o cl\dire de locuit se va eviden]ia un
variabil de foi de sticl\ [i a diverselor bilan] termic al pierderilor de c\ldur\

C\rbune
0,40 kg CO2/kWh
Curent electric Siguranta
Economie
0,56 kg CO2 /kWh la foc Antracit
Durabilitate 0,33 kg CO2/kWh
Etansietate

Utilizarea Emana]ii de CO2 Siguranta


spatiilor de utilizare
pentru diferite
Termoficare
0,24Igiena moduri de `nc\lzire Higrotermice
kg CO2/kWh Lemne
Antropo- Ambianta 0,36 kg CO2/kWh
dinamice atmosferica
Gaz metan
Tactile Acustice
Vizuale Motorina
0,19 kg CO2/kWh
0,29 kg CO2 /kWh

Fig. 3.3. Poluarea cu emana]ii de CO2 (`n Kg/kWh) pentru diferite combustibile
utilizate pentru `nc\lzire

23
Izolare termic\ suplimentar\ la cl\diri

Cl\dire izolat\ suplimentar termic Cl\dire insuficient izolat\ termic


II.
Izolarea termic\ a
acoperi[ului cu
plane `nclinate.

I.
Pozi]ionarea
exterioar\ a izola]iei V.
termice suplimentare
Cutia pentru
la pere]ii anvelopei
rularea jaluzelelor

IV. IV.
Ferestre izolate termic
suplimentar cu num\r
m\rit de straturi de
Ni[a caloriferului
geam [i etan[are
`mbun\t\]it\

V.
V. Perete exterior
neizolat termic
Izolare termic\
suplimentar\ a
III. subsolului
Izolarea termic\
Aerisirea subsolului suplimentar\ la
pere]ii subsolului

Izolarea termic\ a
pardoselii subsolului

Fig. 3.4. Pozarea izol\rii termice suplimentare la cl\diri

24
Izolarea termic\ suplimentar\ a cl\dirii
Perete exterior
I.
Perete neizolat Perete izolat la exterior Perete cu izola]ie median\
kp kp kp
W W W
m2K d = 30 cm m2K m2K
d = 36,5 cm
0,6 0,6 0,6

d = 49 cm
0,4 0,4 0,4

0,2 0,2 0,2


2,5 cm d 1,5 cm 0,1 0,2 0,3 W/mK 0,8 d 17,5 1,5 cm 3 6 9 12 d cm 11,5 d 17,5 1,5 cm 3 6 9 12 d cm
cm

II. Acoperi[ cu plane `nclinate


Termoizola]ie suplimentar\ la partea Termoizola]ie suplimentar\ la partea
Termoizola]ie `ntre c\priori inferioar\ a c\priorilor superioar\ a c\priorilor

d
18 cm

d 18 cm
d
12,5 cm 12,5 cm 12,5 cm

kA kA kA
W W W
m2K m2K m2K

0,3 0,2 0,2

0,2 0,1 0,1


10 14 d cm 0 8 d cm
0 4 d cm

III. Plan[eu peste subsol

Termoizola]ie la partea superioar\ Termoizola]ie la partea inferioar\ Termoizola]ie la partea superioar\


din beton poros
5 cm 5 cm
5 cm 2 cm d
d 2 cm
2 cm 18 cm
18 cm 20 cm
d

kS kS kS
W W W
m2K m2K m2K

0,6 0,6 0,6

0,4 0,4 0,4

0,2 0,2 0,2


2 4 6 d cm 2 4 6 d cm 2 4 6 d cm

Fig. 3.5. Determinarea grosimii suplimentare de izolare termic\ (d) la: perete
exterior (I.), acoperi[ cu plane `nclinate (II.) [i plan[eu peste subsol (III.). kP,
kA [i kS - coeficien]I de permeabilitate termic\

25
Izolarea termic\ suplimentar\ [i pun]i termice la cl\dire
Izolarea termic\ la ferestre
IV.

Argon Aer
Argon Argon

Sistem special de Sistem special de Sistem special de


etan[are etan[are etan[are

kF = 1,3 W/m2 °K kF = 1,9 W/m2 °K kF = 0,8 W/m2 °K

V. Puntea termic\ la ni[a caloriferului Puntea termic\ la cutia


pentru rularea jaluzelei
kF< 1,5 W/m2 °K

kni[a kacoperire< 0,9 W/m2 °K

kP
kP kni[a
kni[a < kP

VI. Puntea termic\ de la intersec]ia peretelui interior cu acoperi[ul


WBV
~nvelitoare W
mK
Barier\ de 16 cm d Hidroizola]ie
Pierderi de c\ldur\

vapori 0,2
2,4 Termoizola]ie
1,25 WBV λ = 0,04 W/mK
Pl\ci din WBV
0,1
ipsos carton

Perete interior
λ = 0,7 W/mK 0
0 4 8 12 d cm
1,5 24 1,5 cm

VII. Transferul de c\ldur\ prin convec]ie


WS
W
mK
s 6
Pierderi de c\ldur\
prin neetan[\ri

100 mm
4

0
0 1 2 mm
L\]imea fantei s

Fig. 3.6. Zone cu pierderi de c\ldur\ la cl\diri izolate termic suplimentar

26
Cl\diri de locuit. Bilan] termic. Central\ de ventila]ie cu c\ldur\ reciclat\
I. Bilan] termic pentru o cl\dire de locuit

PC - Pierderi de c\ldur\
SC - Surplus de c\ldur\
CD - C\ldura degajat\
(`nc\lzire prin ardere de
combustibil) PC 1. PC prin acoperi[
2. PC prin pere]ii exteriori
PC 3. PC prin ferestre
1 1 4. PC prin plan[eu subsol
spre p\mânt
5. PC prin plan[eu subsol
PC 2 6. PC prin aerisire
7 7. SC prin radia]ii solare
SC
6 8. SC de la oameni
PC
SC
SC 8 CD
[i aparate electrocasnice
PC 3 9. CD de la calorifere
9
PC 2

4 5
PC
PC

SUBSOL

II. Principiul centralei de ventila]ie ce func]ioneaz\ cu c\ldur\ reciclat\

EVACUARE INTRARE A
± 0,00 + 9°C
Aer exterior
Aer evacuat
A
Aer viciat Aer condi]ionat

+ 22°C + 13°C

Fig. 3.7. Bilan] termic al unei cl\diri de locuit (I.). Cl\dire de locuit cu
central\ de ventila]ie ce func]ioneaz\ cu c\ldur\ reciclat\ (II.)

27
prin anvelop\ - fig.3.7, datorit\ `nclina]i s\ presupun\ c\ exist\ doar o
re`mprosp\t\rii aerului [i a surplusului singur\ - cea mai bun\ - cale pentru a
de c\ldur\ datorit\ radia]iilor solare, a rezolva o problem\, [i mai pu]in
oamenilor [i aparatelor electrocasnice [i autoritari `n atitudini decât oamenii
c\ldura degajat\ de radiatoare (prin noncreativi.
arderea combustibililor). ~n fig.3.5 [i Creativitatea primar\ genereaz\ idei
fig.3.6 se prezint\ graficele de varia]ie a [i concepte noi, iar creativitatea
coeficientului de permeabiliatate termic\, secundar\ dezvolt\, l\rge[te, modific\
`n func]ie de grosimea termoizola]iei la [i ordoneaz\ din nou ideiile altora.
diverse solu]ii de izola]ie termic\ Oamenii care dispun de creativitate
suplimentar\. La aceste solu]ii variaz\ [i secundar\ sunt, de obicei, mai capabili
pozi]ionarea termoizola]iei suplimentare s\ `ndrepte ideile spre concluzii
la pere]i exteriori, acoperi[ cu plane practice.
`nclinate, plan[eu peste subsol. Umorul este un combustibil important
~n vederea economisirii energiei pentru procesul creativ. Studiile au
consumate pentru re`mprosp\tarea dezv\luit o `nalt\ corela]ie `ntre
aerului se va studia oportunitatea creativitate [i umor. O glum\
utiliz\rii centralei de ventila]ie ce nevinovat\ va conduce la o idee
func]ioneaz\ cu c\ldur\ reciclat\ folositoare.
(fig.3.7). Creativitatea de grup implic\ o
cercetare colectiv\ pentru ob]inerea de
3.2 CREATIVITATE ~N CONSTRUC}II solu]ii optime `n concep]ia cl\dirilor.
Proiectarea tradi]ional\ a cl\dirilor
Activitatea mental\ a creativit\]ii concentreaz\, `n mod obi[nuit, aten]ia
`ncepe combinând [i recombinând arhitectului [i inginerului constructor
experien]a trecut\ pentru a forma asupra faptului c\ vor lucra `mpreun\ la
aranjamente noi, care vor satisface o g\sirea solu]iei optime a cl\dirii.
nevoie particular\ de proiectare. Proiectantul, `n mod obi[nuit, lucreaz\
Creativitatea e perceput\ de mul]i a fi o ca un individ distinct [i se str\duie s\
fulgerare f\r\ efort a sinelui. ~n fapt produc\ o solu]ie unic\ [i original\.
creativitatea cere preg\tire extensiv\. ~n opozi]ie creativitatea de grup `n
Exper]ii `n creativitate sunt de acord construc]ii folose[te gândirea colectiv\
c\ poten]ialul creativ exist\ `n fiecare. a mai multor individualit\]i [i identific\
Tehnicile de gândire creativ\ permit cât mai multe idei posibile, apoi alege
oamenilor s\ utilizeze la maximum pe cea care satisface cel mai bine
poten]ialul lor creativ. Oamenii creativi nevoile utilizatorilor [i/sau proprietarilor
tind s\ fie mai deschi[i la minte, mai cl\dirii.
toleran]i la complexitate, mai pu]in

28
Creativitatea `n construc]ii
Etapele crea]iei tehnice
PREG|TIRE INCUBA}IE
• Studiul solu]iilor existente; • Se desf\[oar\ la nivelul
• Observa]ii, analiz\ [i definirea problemei subcon[tientului;
• Lipsurile stadiului actual; • Implic\ dirijare sistematic\ prin
• Stare difuz\, nelini[te, se intuie[te o intermediul voin]ei;
contribu]ie original\;

ILUMINARE
• Momentul apar]iei spontane a VERIFICARE INGINEREASC|
solu]iei originale, viabile, care • Analiza riguroas\ [i evaluarea
poate fi: noii solu]ii
• interpretare nea[teptat\,
corect\ a unor date
• o bioasocia]ie

Criteriul principal al creativit\]ii este aplicabilitatea

Adev\rata valoare a crea]iei


tehnice `n construc]ii este
parcurgerea drumului de la
conturarea solu]iei de baz\
pân\ la larga utilizare
practic\

Inginerul constructor trebuie s\ fie:


un bun cunosc\tor al [tiin]ei [i tehnicii transpun\ tehnica mondial\ la nivel creator de tehnic\ `n consttruc]ii
construc]iilor na]ional

Tehnologia unei inven]ii


Bar\ din ipsos armat
Evolu]ia modului de gândire a formei barei ~mbun\t\]irea caracteristicilor termice sau
din ipsos armat de rezisten]\

Fono/Termoizola]ie {ipc\ de lemn Carcas\ o]el


protejat contra
Perete desp\r]itor cu schelet din bare de beton armat
coroziunii
Izola]ie fonic\ aer

Fig. 3.8 Creativitatea `n construc]ii. Etapele crea]iei tehnice. Tehnologia unei inven]ii.

29
Creativitatea de grup `n construc]ii • verificarea solu]iei propuse printr-o
constituie o p^lnie larg\ de idei, care se evaluare.
potrivesc exigen]elor principale pe care Educa]ia tradi]ional\ poate conduce
trebuie s\ le satisfac\ cl\direa. la un proces de gândire `ngust\ [i
Un num\r mai mare de idei poate fi noncreativ\. Cu un antrenament
un factor de focalizare pentru apari]ia adecvat `n gândire creativ\ [i utiliz^nd
unei idei excelente. Nici una din idei nu tehnici aplicative corespunz\toare, este
va fi criticat\ [i nici nu va fi concediat\ posibil ca modelele tradi]ionale de
ca fiind nepractic\ sau nefolositoare. `nv\]are [i previziune s\ se canalizeze
Gândirea negativ\ este `n detrimentul `ntr-un proces productiv de gândire.
procesului creativit\]ii de grup [i poate Schimb\rile ce se produc `n
`mpiedica curgerea liber\ a ideilor. societate vor conduce la modificarea
Folosirea unui grup `n concep]ia direc]iei de concep]ie a cl\dirilor civile
cl\dirilor - compus din utilizator, de la creativitatea `nt^mpl\toare la cea
proprietar, arhitect, inginer constructor deliberat\ [i concertat\.
(proiectant, executant) - s-a ar\tat c\ Majoritatea proiectan]ilor, `n
poate produce 65%...95% mai multe idei domeniul construc]iilor, dezvolt\
decât ar fi rezultat din munc\ individual\. atitudini noncreative ca:
O astfel de echip\ genereaz\ mai • utilizarea primei idei ce apare `n
multe idei [i stimuleaz\ poten]ialul locul c\ut\rii unor alternative, mai bune;
creator al fiec\rui participant. • decizii care la origine p\reau s\
O idee a unei persoane din grup conving\, pot s\ conduc\ `n
poate stârni procesul asociativ al circumstan]e schimbate, la costuri
celorlal]i membri, declan[^nd mai multe excesive sau performan]e sc\zute;
idei. • schimb\rile `n concep]ia cl\dirilor
Procesul creativ. Studiul acestui vor `nt^mpina rezisten]\, dac\ se opun
proces va produce o mai bun\ unor atitudini [i cuno[tin]e `nvechite.
cunoa[tere a creativit\]ii (fig.3.9). Pentru Calit\]ile coordonatorului de grup,
a g\si o solu]ie la orice problem\, mintea care trebuie s\ orienteze grupul spre o
folose[te [i urmeaz\ un anumit model. concluzie, trebuie s\ fie apropiate de
Etapele procesului creativ `n construc]ii individualit\]ile din echip\.
sunt (fig. 3.8; 3.10): Pentru a `ncuraja o curgere
• identificarea problemei de rezolvat; ne`ntrerupt\ a ideilor dinspre to]i
• culegera informa]iilor; participan]ii, coordonatorul grupului
• analizarea datelor ; trebuie s\ fie preg\tit pentru a schimba
• generarea solu]iilor alternative ; tehnicile creative. Coordonatorul
• evaluarea ideilor [i alocarea de timp echipei asigur\ ordinea, stimularea [i
pentru apari]ia de idei suplimentare; un nou sens al direc]iei.
• sintetizarea ideilor `ntr-un tot ;

30
Sensibilitatea fa]\ de nou (deschidere la experien]e,
receptivitate fa]\ de probleme), este materializat\ prin
curiozitate în ac]iune, aversiune fa]\ de cuno[tin]ele învechite.

Fluiditate în gândire. Debit mare de idei. "Cu cât producem


mai multe idei, suntem mai aproape de ideea cea bun\"

Elasticitatea gândirii. Trecerea u[oar\ de la un domeniu de


reflexie la altul. Capacitatea de a diversifica perspectiva fa]\
de un material, element de construc]ii sau cl\dire. Investigarea
se poate realiza în multiple direc]ii (în special la grani]a între
Factori disipline).
ce influen]eaz\
creativitatea
Gândirea divergent\ d\ solu]ii multiple la o problem\, în
contradic]ie cu gândirea convergent\, care are o singur\
solu]ie la mai multe probleme .

Originalitatea - capacitatea de a da o solu]ie nou\ [i simpl\.

Capacitatea combinatorie este aptitudinea de a combina


dou\ sau mai multe lucruri, idei, fenomene. Esen]ial în
creativitate este cuplul fantezie - inteligen]\.

Capacitatea de "a vedea cu ochii min]ii". Inventatorii nu au


uneori un model concret, concepând, intuind [i v\zând
anticipativ cum va ar\ta, sau cum va func]iona elementul nou.

Fig. 3.9 Schema factorilor ce influen]eaz\ creativitatea.

31
Acumularea [i în]elegerea informa]iei.
Suprasolicitarea datorit\ informa]iilor (ce nu
permite selectarea elementelor principale) [i
deficitul informa]ional sunt la fel de
d\un\toare pentru creativitate.

Preselec]ia [i clasificarea informa]iei


prezint\ interes pentru creativitate.

Reglarea atmosferei creative se realizeaz\


prin amplificarea energiei, care genereaz\
Mecanismul concentrarea continu\ pân\ la finalizarea noii
idei.
creativit\]ii

Produsele creative trebuie analizate critic


în raport cu utilitatea lor. Imagina]ia, care a
ac]ionat în pâlnie larg\, trebuie supus\
analizei. Noua idee va fi supusa aprecierii
pentru a fi aprobat\ sau respins\.

Capacitatea de a vizualiza idei, apelând la


un sim] intern dezvoltat pentru forme
tridimensionale, este necesar\ la concep]ia
elementelor de construc]ie dar [i a cl\dirilor
în ansamblul lor.

Fig 3.10 Schema mecanismelor creativit\]ii

32
Obstacole `n drumul spre creativitate. particular adecvate pentru arhitec]i [i
Experien]a arhitec]ilor [i inginerilor ingineri constructori din cauza u[urin]ei
constructori este unul din aceste relative cu care pot fi aplicate `n
obstacole. problemele de proiectare a cl\dirilor
Con[tientizarea acestui lucru va civile.
favoriza realizarea de pa[i pozitivi [i Fiecare tehnic\ pentru `mbun\t\]irea
practici `n dep\[irea acestui obstacol. creativit\]ii accentueaz\ folosirea unor
Obstacolele pot fi perceptuale, de filosofii de rezolvare a problemelor cu
obi[nuin]\, emo]ionale sau profesionale final deschis [i eliminarea criticilor pe
(fig. 3.11). parcursul primelor stadii ale procesului
Obstacolul perceptual mai poate fi de elaborare a deciziilor.
denumit "Viziunea cu ochelari de cal". Brainstorming. Metod\ de stimulare
Exper]ii tind s\ "treac\ cu vederea a creativit\]ii colective ce pune `n
evidentul", de asemeni un obstacol valoare apari]ia ideilor [i creaz\
perceptual. facilit\]i pentru manifestarea acestora.
Obstacolul de obi[nuin]\ implic\ Metoda se bazeaz\ pe stimularea unei
permanen]a a ceea ce a fost dat sau min]i care s\ produc\ idei prin
gândit `nainte. Majoritatea se intermediul unei alte min]i. Inhibarea
conformeaz\ standardelor existente [i poate rezulta din `ncercarea de a
prognozelor consacrate pentru a se judeca valoarea ideilor.
proteja [i pentru a asigura securitatea Coordonatorul grupului este
slujbei. desemnat pentru a r\spunde de
Obstacolul emo]ional poate ap\rea urm\rirea [i direc]ionarea [edintelor. O
c^nd se propune elaborarea unei decizii regul\ a acestei tehnici este de a
nepopulare sau frica despre ceea ce exclude critica, coordonatorul grupului
ceilal]i ar putea g^ndi despre ideea nou\ trebuie s\ opreasc\ grupul când un
propus\. cuvânt, ton, gest, sau orice altceva
Unele individualit\]i mimeaz\ prin indic\ respingerea unei idei. El va
luarea unor decizii adecvate, dar `ncuraja gândirea "dup\ libera voin]\"
necreative. deci a ideilor neconformiste.
Blocajele profesionale pot fi cauzate Cu cât cantitatea de idei este mai
de ambian]a academic\, profesional\, mare cu atât este mai sigur c\ apare [i
educa]ional\. Unele individualit\]i sunt o solu]ie de calitate. Participan]ii pot
incapabile s\ se cupleze `n exterior cu sugera idei proprii dar [i ideile altora,
conceptele propuse de alte discipline. combinate [i/sau `mbun\t\]ite `ntr-o
Tehnici `n creativitate idee nou\.
Membrii grupului sunt ale[i s\
Un num\r de tehnici asigur\ reprezinte puncte de vedere variate dar
`mbun\t\]irea creativit\]ii [i sunt `n mod [i diverse.

33
Caracterul original sau manifestarea creativ\ poate fi anihilat\ sau
estompat\ de prezen]a unor persoane sau în situa]ia unor st\ri
psihice speciale.

Mecanismele de conservare, procedee sau re]ete tradi]ionale ce


apar în special la grup\ri minoritare, care utilizeaz\ metode arhaice
pentru a p\stra coeziunea grupului, conduce la crearea unui blocaj al
creativit\]ii. Rezisten]a social\ a tradi]iei poate anihila capacitatea de
adaptare sau creativitatea.

Creativitatea poate fi blocat\ [i de fascina]ia personalit\]ilor


puternice, de mitul unor staruri sau autorit\]i. Deblocarea depinde
Blocaje ale de personalitatea omului creativ dar [i de caracterul personalit\]ii
creativit\]ii dominante.
(cunoa[terea
blocajelor
poate conduce la
realizarea Creativul din zona tehnic\ trebuie s\-[i asume riscul erorii dar [i cel
unor proceduri de de a fi corectat. Acest lucru se întâmpl\ într-o societate (epoc\) cu
deblocare, mod propriu de gândire, concepte dominante, care exercit\ o
[i favorizare a influen]\ conformist\. Omul creativ, care iese din aceste tipare, este
creativit\]ii). criticat [i poate deveni chiar ridicol.

Un alt blocaj este generat de influen]a educa]iei imprimat\, de


modul de gândire [i în]elegere a dasc\lilor. Studentul sau inginerul
creativ (nonconformist), trebuie sa iasa din aceste canoane [i tipare.
Cadrele didactice trebuie s\ sprijine creativitatea, promovând o
atmofer\ adecvat\.

Un obstacol al creativit\]ii este rezisten]a personal\ la nou. Omul


conservator reac]ioneaz\ la schimbarea normelor [i valorilor
produc^ndu-i o atmosfer\ de nelini[te. Blocajul poate apare din
teama unui e[ec, din lipsa asum\rii riscului, propriu omului
conservator.

Fig. 3.11 Schema blocajelor creativit\]ii.

34
Forma]iile `n brainstorming care brainstorming. Un grup Delphi va
particip\ la [edin]e pot fi compuse din: include `n mod obi[nuit manageri,
proprietar, arhitect, inginer, utilizator, arhitec]i [i ingineri proiectan]i, ingineri
manager `n construc]ii, operator de constructori pentru execu]ie [i
construc]ii, administrator de `ntre]inere. reprezentan]i ai clientului.
Dac\ unii superiori ai membrilor echipei Un avantaj major al acestei metode
sunt prezen]i la [edin]\, ace[tia s-ar este acela c\ minimalizeaz\
putea s\ ezite de a sugera idei, din favorizarea [i protejarea personalit\]ii
teama de a fi judeca]i de c\tre [efii lor. `n ob]inerea unei opinii de grup.
Criticile `n timpul brainstormingului pot Aceast\ metod\ poate fi folosit\
avea un efect de inhibare [i de o pentru :
mic[orare a apari]iei de idei noi. • explorarea op]iunilor de proiectare;
Coordonatorul grupului deschide • identificarea pozi]iilor pro [i contra a
[edin]a prin prezentarea unei probleme op]iunilor poten]iale de proiectare ;
bine definite, exprimate `n limbaj • dezvoltarea rela]iilor `n unit\]i
func]ional. Toate ideile trebuie complexe de construc]ii;
`nregistrate. Datorit\ apari]iei rapide a • expunerea priorit\]ilor valorilor
acestor idei `nregistrarea poate fi dificil\. personale [i a scopurilor proiect\rii.
Produsul final al [edin]ei de Orice discu]ie de grup e probabil s\
brainstorming este evaluarea [i produc\ o pozi]ie majoritar\, dar
reprelucrarea ideilor care pot genera o deseori aceasta este un compromis,
solu]ie la problema pus\ `n discu]ie. decât un consens adev\rat. Acest
Tehnica Delphi (prezicerea viitorului [i compromis poate reflecta opinia
atingerea consensului) este o metod\ de membrilor grupului, dinamici verbal sau
a ob]ine consensul prin identificarea perseveren]i. La `nceputul proiect\rii,
op]iunilor de proiectare dar [i a prezicerii c^nd exist\ un grad de nesiguran]\, ar
asupra efectului acestora la concep]ia fi imprudent s\ afirmi c\ opinia unui
cl\dirii. membru al grupului este mai bun\
Aceasta implic\ contribu]ii individuale decât a celorlal]i. Atunci se dore[te
la informarea grupului, la formarea câ[tigarea unei idei favorabile din
judec\]ii acestuia, la realizarea de ocazii multitudinea de opinii din cadrul
pentru ca individualit\]ile s\ dezbat\ [i grupului.
s\ revad\ punctele de vedere Logica metodologiei este c\ ea
individuale prin p\strarea unui grad de converge gradat spre un set de
anonimat. R\spunsurile individuale `ntr-o alternative de proiectare, judecate prin
[edin]\ Delphi sunt `nregistrate pe hârtie consens, spre a asigura performan]a
[i sunt prezentate anonim. Aceast\ optim\ pentru problema `n discu]ie.
tehnic\ este folositoare pentru evitarea Procesul Delphi trece printr-un num\r
blocajelor emo]ionale des `ntâlnite `n de cicluri de explor\ri individuale [i de

35
grup [i se `ncheie cu o recomandare a num\rului de cicluri Delphi. Cu cât ciclul
grupului. converge spre un consens de grup tot
Primul ciclu Delphi asigur\ un set astfel converg [i desf\[ur\rile
ini]ial de date de intrare, de natur\ proiectate ale ac]iunii. ~n aceast\
subiectiv\, despre un sistem dorit. Pe manier\ este exercitat controlul asupra
baza acestor date de intrare, echipa costului ]int\. Pasul final, al metodei
prelucreaz\ un set de alternative de Delphi, implic\ participarea de grup `n
proiectare. propunerea alternativelor [i a ]intelor
}intele - de exemplu costurile cost pentru sistemul supus studiului.
estimate - sunt apoi rev\zute f\r\ Op]iunile de proiectare recomandate `n
relevarea autorului - pentru a determina acest stadiu pot necesita revederi
varia]ia valorilor ]intite. Grupul poate apoi suplimentare economice (cost al ciclului
`ncepe s\ ordoneze propriet\]ile de via]\) [i neeconomice, astfel `ncât
sistemului dorit `n op]iuni de proiectare detaliile componentului s\ fie identificat.
logice [i probabile. Manipulare. Aceast\ metod\ acoper\
Alt ciclu al procesului Delphi permite natura problemei ce e studiat\
fiec\rui participant s\ intuiasc\ aranjarea examin^nd mai cur^nd generalit\]ile
grupului [i s\ concentreze asupra celor dec^t patriculariz\rile. Efortul creator
mai favorabile op]iuni de proiectare. Ca este direc]ionat cu scopul de a vedea
parte a cercet\rii tehnica Delphi poate elemente comune `ntr-un mod total
prezice `nvechirea sistemului constructiv. nou. O ra]iune pentru p\strarea unei
Este deci posibil s\ ia ac]iuni de defini]ii specifice a unei probleme vagi
corectare prin ad\ugarea unor este de a evita o solu]ie predeterminat\
caractristici flexibile sau tehnologie sau prematur\. Ambiguitatea ajut\
inovatoare. proiectantul s\ gândeasc\ mai flexibil [i
Din momentul `n care participan]ii au mai general. O descriere cu sfâr[it
`ncheiat cel de-al doilea ciclu individual deschis a problemei permite
grupul se reune[te. R\spunsurile proiectan]ilor s\ nu se angajeze cu
individuale sunt introduse `ntr-o discu]ie fermitate `n rezolvarea problemei.
de grup. Dac\ op]iunile de proiectare Informa]ia minim\ permite procesului
r\mân neschimbate, grupul este preg\tit de grup s\ se concentreze asupra
s\ fac\ recomand\ri. ~n mod obi[nuit, solu]iilor generale, `n timp ce se
totu[i, cel pu]in un ciclu adi]ional este stabile[te caracterul esen]ial al solu]iilor
necesar `nainte de consens. Valoarea de proiectare.
costurilor ]int\ pentru sistem, `n acest Tehnicile de manipulare permit
stadiu, ar trebui s\ continuie s\ grupului s\ ajung\ la divergen]\ mai
convearg\. repede decât la convergen]\ ca `n
Estim\rile `nainte de consens sunt procesul Delphi. ~n tehnica Gordon,
sim]itor `mbun\t\]ite odat\ cu cre[terea numai coordonatorul grupului cunoa[te

36
natura exact\ a problemei considerate. problema dar neajungând la un rezultat.
Sinectica permite divergen]a prin . Avantajul este c\ ei pot acoperi
considerarea de analogii pentru aspecte pe care nu le-ar fi putut
problema respectiv\, mai mult decât niciodat\ atinge dac\ ar fi cunoscut
considerarea problemei `ns\[i. Bionica [i problema specific\. For]a tehnicii
biomecanica se bazeaz\ pe analogiile const\ `n faptul c\ nu permite
cu natura. membrilor echipei s\ se blocheze `n
Tehnica Gordon const\ `ntr-o curgere am\nunte specifice.
liber\ a discu]iei [i a ideilor privind o Sinectic\ `nseamn\ al\turarea
problem\ vag definit\. Nimeni, cu elementelor diferite [i aparent
excep]ia coordonatorului grupului nu irelevante, pentru a forma scheme [i
cunoa[te natura exact\ a problemei. idei noi. Analogiile pot fi v\zute `n
Astfel, cel mai dificil aspect al conducerii inven]iile arhitecturale de zi cu zi: un
unei [edin]e de acest fel este alegerea cort al unui beduin `n de[ertul Arabiei
unui subiect pentru discu]ii. ~n mod Saudite inspir\ o structur\ pe cabluri;
normal, subiectul ales va fi legat de proiectarea unei colivii de p\s\ri
problema pus\ `n discu]ie printr-un conduce la structura de rezisten]\
principiu fizic. De exemplu, problema pentru cl\diri cu tehnologii de montaj
discutat\, poate fi de a c\uta solu]ii la rapid.
problema depozit\rii pentru o companie Exist\ patru tipuri de analogii:
de construc]ii, astfel c\ coordonatorul personal\, direct\, simbolic\ [i
grupului poate discuta cu grupul cum s\ fantastic\. Analogiile personale implic\
"depoziteze lucruri". identificarea individual\ `n situa]ia
Tehnica Gordon caut\ s\ evite problemei, pentru a experimenta
capcana la care este expus\ o [edin]\ efectele supuse studiului.
obi[nuit\ de brainstorming [i anume Individualitatea devine o parte a
sentimentul unei p\r]i a participan]ilor c\ activit\]ii de proiectare ce a fost
au g\sit solu]ia "corect\" [i de aceea nu realizat\. Proiectan]ii se v\d pe ei `n[i[i
este nevoie s\ mai caute [i o alt\ solu]ie mergând prin cl\direa pe care tocmai
a problemei. O astfel de [edin]\, evit\ au proiectat-o. Aceast\ tehnic\ a fost
acest pericol, deci nu poate fi propus\ o de asemeni folosit\ cu mare succes `n
solu]ie ca fiind cea mai bun\ pentru o probleme tehnice `n care proiectantul s-
problem\ nespecificat\. Aceast\ tehnic\ a considerat ca o parte actual\ a
poate frustra oamenii creativi, care se sistemului, supus la mi[c\rile [i for]ele
str\duie pentru `ntâietate când niciunul sale.
nu este condi]ionat. Cu domeniul O analogie direct\ compar\ fa]ete
deschis pentru discu]ii, aceste similare [i proceduri a unor obiecte
individualit\]i se `nvârt `n cerc, discutând care nu seam\n\ `ntre ele. De
exemplu, sistemul de r\cire a unei case

37
poate fi proiectat s\ ac]ioneze `n acela[i orice doresc `n direc]iile liniilor
fel `n care se r\ce[te corpul uman. analogiilor anterioare, asigurându-se c\
Analogia simbolic\ folose[te ac]iunile au cel pu]in o relevant\ periferic\ la
[i structura unui obiect pentru a crea o subiect;
imagine complet diferit\. Este o cale de • discu]ii libere; aceast\ [edin]\ se
a condensa un sistem sau un obiect dezvolt\ `ntr-o discu]ie liber\ din
complex, `ntr-o reprezentare simpl\. momentul `n care conduc\torul
Activitatea intrinsec\ pe coridoarele consider\ c\ grupul a epuizat con]inutul
unui spital este comparat\ cu sistemul de cunoa[tere relevant\ `n faza
circulator a unui organism viu. precedent\.
A patra form\ a analogiei este • introducerea problemei; `n acest
fantezia, folosirea imagina]ie f\r\ stadiu coordonatorul dezv\luie defini]ia
constrângeri pentru a explora o situa]ie. precis\ a problemei;
Legile [i regulile existente sunt • analiza problemei directe; pa[ii de la
suspendate temporar. Fantezia e folosit\ analogii sunt repeta]i, de aceast\ dat\
pentru a explora op]iuni. Ea ajut\ pe cel adresându-se la problema definit\;
care ia decizia, s\ rup\ prejudec\]ile • perioada de gesta]ie; echipa permite
conven]ionale pentru a g\si o solu]ie tuturor ideilor s\ p\trund\ `n
simpl\ `n locuri nea[teptate. subcon[tient;
O [edin]\ de creativitate de grup, • recomand\ri; ideile variate sunt
folosind tehnicile de analogie, parcurge expuse, evaluate [i se stabilesc solu]ii.
urm\torii pa[i: Bionica [i biomecanica. Proiectan]ii
• discutarea unui concept general; au privit de-a lungul timpului spre
numai coordonatorul [edin]ei este natur\ pentru idei, care pot fi folosite ca
de]in\torul defini]iei precise a problemei; aplica]ii directe sau ca modific\ri la
• analogia personal\; dup\ discutarea problema pus\ `n discu]ie.
informa]iilor despre concept grupul Bionica [i biomecanica privesc spre
poart\ `n continuare discu]ii [i schimb\ natur\ pentru a vedea dac\ exist\ deja
impresii despre ce ar putea sim]i o solu]ie.
punându-se `n diversele variante ale Construc]ia tunelurilor sub r^uri a
conceptului discutat; fost realizat\ dup\ ce s-a urm\rit
• analogia direct\; grupul face apoi tunelurile cariilor `n lemn, realizate prin
compara]ii directe `ntre ideile variantelor construirea de tuburi protectoare.
enun]ate `n [edin]ele anterioare; Problemele de inginerie [i proiectare
• analogia simbolic\; acest tip de pot fi rezolvate [i prin idei `nrudite cu
analogie poate fi folosit\ `mpreun\ cu natura.
analogia direct\ `n acea[i [edin]\;
• analogia fantastic\; membrii sunt
`ncuraja]i s\ discute sau s\ compare

38
Capitolul
4
CLASIFICAREA
CONSTRUC}IILOR

Scopul clasific\rii construc]iilor este vie]ii. Aceste ad\posturi au grade


de a da posibilitatea aplic\rii diferite de confort, fiind dotate cu
standardelor, normativelor, instruc]iunilor echipamente [i instala]ii specifice
tehnice `n vederea concep]iei acestora. func]ie de destina]ia cl\dirilor.
Clasificarea construc]ilor permite Cl\dirile se clasific\ `n: cl\diri de
realizarea unei mai bune document\ri locuit, cl\diri sociale, circula]ia
cu ajutorul b\ncilor de date, bibliotecilor. m\rfurilor, cl\diri pentru c\l\tori
Criteriile de clasificare a construc]ilor (transport), cl\diri pentru po[t\ [i
pot fi diverse func]ie de: importan]a, telecomunica]ii, cl\diri pentru centrale
destina]ia, durata de exploatare, electrice, cl\diri industriale [i cl\diri
structura de rezisten]\, modul de agrozootehnice.
execu]ie, geometrie (`n\l]ime, Cl\dirile de locuit pot fi individuale,
deschidere), materiale utilizate. izolate sau grupate având regimul de
Clasificarea general utilizat\ `mparte `n\l]ime de parter sau de parter [i etaj.
construc]iile `n cl\diri [i construc]ii Locuin]ele pot fi [i sub form\ de
speciale inginere[ti (fig. 4.1).
apartamente grupate `n cl\diri, la care
Cl\dirile sunt construc]ii care servesc
regimul de `n\l]ime variaz\ de la parter
drept ad\post pentru oameni `n timpul
desf\[ur\rii activit\]ii, a odihnei [i `n [i trei etaje, la parter [i 25 de etaje sau
timpul realiz\rii unor bunuri necesare mai mult. ~n grupul cl\dirilor de locuit

39
intr\ [i c\minele pentru tineri sau Cl\dirile industriale sunt destinate
b\trâni, hotelurile, cabanele, motelurile. produc]iei din diverse ramuri, de la cea
~n concep]ia cl\dirilor de locuit metalurgic\ la cea textil\ cuprinzând:
exigen]ele de confort higrotermic, hale, depozite, ateliere.
acustic, iluminare natural\ cap\t\ o Cl\dirile agrozootehnice cuprind
importan]\ special\ având `n vedere sectoarele: zootehnic (ad\posturi
aportul acestora `n aprecierea calit\]ii animale, abatoare); sectorul cerealier
vie]ii oamenilor. (depozite pentru produse agricole,
Cl\dirile social-culturale cuprind mori); sectorul hortiviticol (crame de
construc]ii pentru `nv\]\mânt de toate vinificare).
gradele (preuniversitar, universitar, [coli Structura de rezisten]\ a cl\dirilor
speciale sau tehnice, cl\diri pentru mai sus men]ionate se concepe func]ie
cercetare [tiin]ific\), muzee, biblioteci, de importan]a cl\dirii, de amplasament
arhive. ~n aceast\ categorie de cl\diri (condi]ii climatice, teren de fundare,
sunt incluse [i cele administrative, grad de seismicitate), regim de `n\l]ime,
sediile companiilor, cl\diri publice, destina]ie.
studiouri de radio [i televiziune, spitale, Cl\dirile vor fi concepute cu structur\
laboratoare, s\li polivalente (sport, de rezisten]\ rigid\ alc\tuit\ din
expozi]ii, spectacole), tribunale. Aceast\ diafragme verticale pozate dup\ cele
categorie cuprinde [i cl\dirile cu dou\ direc]ii ortogonale (beton armat
destina]ie religioas\: catedrala, biserica, monolit sau prefabricat, zid\rie de
templu, m\n\stirile c\r\mid\).
Din categoria cl\dirilor cu destina]ie O alt\ concep]ie a structurii de
special\ fac parte: institu]iile de rezisten]\ este cea flexibil\ alc\tuit\ din
corec]ie, institu]iile militare, cl\dirile cadre de beton armat, metal sau lemn,
pentru b\i publice, restaurante. cu elemente orizontale de rigidizare
Cl\dirile pentru transportul c\l\torilor (plan[ee) alc\tuite constructiv [i din
vor cuprinde: autog\ri, g\ri, aerog\ri. diverse materiale func]ie de aportul
Din aceast\ categorie mai fac parte: antiseismic al structurii.
depourile, ce au ca destina]ie repararea Construc]iile special inginere[ti din
mijloacelor de transport. figura 4.2 prezint\ evantaiul larg al
Cl\dirile pentru po[t\ [i construc]ilor speciale.
telecomunica]ii vor cuprinde [i birourile, Construc]iile speciale inginere[ti
depozitele, instala]iile de transmitere a ating deseori dimensiuni impresionante,
informa]iilor comunic\rii. ca `n\l]ime, deschidere , suprafa]\,
O alt\ grupare sunt cl\dirile centralelor volum ca [i cl\dirile foarte `nalte sau cu
electrice [i de transformare din sistemul deschidere foarte mare ce atest\ nivelul
energetic. atins de tehnica construc]iilor `n etapa
respectiv\.

40
Clasificarea construc]iilor

CONSTRUC}II
CL|DIRI CONSTRUC}II SPECIALE
INGINERE{TI

ad\posturi
animale, `nv\]\m^nt,
AGROZOOTEHNICE
depozite, administrative
SOCIAL CULTURALE,
produse agricole
s\n\tate,
sport

hale, depozite, CIRCULA}IA


INDUSTRIALE,
ind. metalugic\,
CL|DIRI M|RFURILOR,
magazine
ind. textil\

centrale
cl\diri pentru
electrice,
ENERGETICE,
c\l\tori,
TRANSPORT,
sta]ii de
depouri
transformare
PO{T| {I
TELECOMUNICA}II

Fig. 4.1 Clasificarea general\ a construc]iilor. Clasificarea cl\dirilor.

41
Construc]ii speciale industriale – silozuri, bunc\re, rezervoare, castele de ap\,
platforme

Construc]ii speciale agrozootehnice – sere, piscicole, r\sadni]e,

Construc]ii speciale social-culturale – teatre `n aer liber, stadioane, platouri de


filmare

Construc]ii pentru transporturi rutiere, feroviare [i aeriene – drumuri, linii de


cale ferat\, metrouri, linii de tramvai, piste, funiculare, monoraiuri

Construc]ii care asigur\ continuitatea transportului – viaducte, poduri,


tuneluri, ziduri de sprijin – denumite [i lucr\ri de art\

Construc]ii speciale pentru telecomunica]ii – turnuri de televiziune, antene

Construc]ii pentru transportul fluidelor sau al energiei – conducte, canale, linii


electrice

Construc]ii Construc]ii pentru semnalizare – faruri, semnaliz\ri rutiere


speciale
inginere[ti Construc]ii de agrement – ansambluri de distrac]ii pentru copii, electrocabine,
telescaune, pârtii,

Construc]ii hidrotehnice – baraje [i lucr\ri conexe pentru re]inerea aluviunilor,


disiparea energiei

Construc]ii pentru regularizarea cursurilor de ap\ – taluze, ap\rarea


malurilor.

Construc]ii pentru captarea [i tratarea apei

Construc]ii de canalizare [i pentru epurarea apei

Construc]ii pentru `mbun\t\]iri funciare – iriga]ii, desec\ri,combaterea


eroziunii solului.

Construc]ii pentru transportul pe ap\ – canale navigabile, ecluze, porturi.

Fig.4.2 Clasificarea construc]iilor speciale inginere[ti

42
Capitolul
5
MOD DE GÂNDIRE ~N EVOLU}IA
CONSTRUC}IILOR

Concep]ia religioas\, `n Egiptul Antic,


5.1. PIRAMIDA EGIPTEAN| era credin]a `n via]a etern\, cea terestr\
Acum 4500 de ani, `n Egiptul Antic fiind considerat\ o etap\ a celei dint^i.
`ncepe o perioad\ de glorie a istoriei Astfel se explic\ preocuparea
construc]iilor. permanent\ pentru creerea condi]iilor
Tehnica construc]iilor `n piatr\ atinge de conservare a celuilalt “Eu”. Trupul
un `nalt nivel de perfec]iune. Se poate ne`nsufle]it al faraonului, considerat
considera prelucrarea pietrei `n Egiptul sacru era `mb\ls\mat [i ap\rat de
Antic, o art\ cu adev\rat savant\ ac]iunea distrug\toare a timpului sau a
comparativ cu stadiul preistoric al ]\rilor profanatorilor, prin construirea unui
din jur. monument funerar inaccesibil.
Piramida, cavou al regelui-faraon, M\re]ia piramidei urm\rea s\-i
supranumit “fiul soarelui” – Ra, este deci cople[easc\ pe supu[i, uimind prin
un monument `n cinstea unui astru volum, `n\l]ime, durabilitate [i
(adorat de elita egiptean\). Regele- perfec]iunea execu]iei.
faraon, conduc\torul statului, este
Piramida poate simboliza: na[terea
considerat loc]iitorului demiurgului pe
p\m^ntului din ap\, razele soarelui
P\m^nt.
trimise spre p\m^nt, rampa de acces `n
Piramida este construc]ia funerar\ ce
vederea `mbarc\rii dup\ moarte `n
exprim\ adora]ia [i grija sacr\
barca zeului soare – Ra.
manifestat\ fa]\ de zei [i mor]i.

43
Marea piramid\ (piramida lui Keops) cele ale `ntregului monument, camera
face parte din ansamblu de la Ghiseh, regelui-faraon, camera reginei [i
cel mai mare grup de monumente coridoare, galerii de acces.
construit de om (fig. 5.1). Protec]ia camerei regelui faraon unde
Piramida [i monumentele din jurul lor era depus sarcofagul, contra presiunii
au fost concepute [i realizate printr-o mari din greutatea pietrei de deasupra,
anume distribu]ie geometric\. a fost realizat\ prin 5 camere de
Piramida geometric\, care apare desc\rcare amplasate deasupra
dup\ dispari]ia piramidei `n trepte, are tavanului orizontal. Ultima camer\ a fost
baza p\trat\ [i fe]ele triunghiulare. alc\tuit\ cu dale a[ezate oblic.
Privit\ de la distan]\ piramida are Scurgerea presiunii provenit\ din
aspectul unui corp geometric perfect [i greutatea piramidei, de deasupra
compact. De aproape ea apare ca camerei regelui, nu se realizeaz\
av^nd fe]ele formate din trepte foarte vertical spre baz\ fiind deviat\ de
mari. lespedele `nclinate, produc^nd un efect
Dimensiunile Marei piramide sunt de bolt\. Acesta reduce `nc\rcarea ce
impresionante, `n\l]imea de 148 m, trebuia suportat\ de tavanul camerei.
echivaleaz\ cu o cl\dire cu 50 de etaje, Pentru pre`nt^mpinarea distrugerii prin
iar baza are 2,66 ha (230x230 m). tasare, pere]ii ultimilor dou\ camere de
Blocurile de piatr\, ce alc\tuiesc desc\rcare (care ar fi putut ceda la
Marea piramid\, sunt din calcar de presiunea greut\]ii pietrei) au fost
culoare g\lbuie – culoarea de[ertului. executa]i din calcar, iar ceilal]i din
Aceste blocuri au o greutate medie de granit. Prin aceast\ concep]ie se
2500 kg [i o `n\l]ime de 70 cm. urm\rea ca pietrele s\ se sprijine una
T\ierea pietrelor, la carier\, se pe cealalt\, prin `mpingeri laterale,
realiza cu unelte de aram\ durificat\ protej^nd astfel `nc\perea central\ a
sau prin cr\parea rocii de calcar cu piramidei.
piese din diolit (roc\ vulcanic\ dur\), Coridorul (galeria cea mare) a fost
m\rirea acestor cr\p\turi, [i ruperea acoperit cu bol]i cu console, sub forma
blocului de piatr\ dup\ suprafe]e unei sc\ri r\sturnate, repartiz^nd
orizontale sau verticale prin judicios presiunea datorit\ greut\]ii mari
introducerea for]at\ a unor pane din de deasupra [i av^nd `n acela[i timp un
lemn umed. deosebit efect artistic.
Piramida a fost placat\ cu blocuri din ~nc\perile din interiorul piramidei erau
calcar alb, cu planeitate perfect\ ce a ventilate prin canale ce traversau
condus la realizarea unor rosturi cu piramida, `ntre anumite ore ale zilei,
grosime redus\. datorit\ diferen]elor de temperatur\
~n interior piramida se compune din `ntre exterior [i interior. Constructorii
`nc\peri, de dimensiuni mici raportate la Egiptului Antic au conceput rezemarea

44
Marea Piramid\ din Egiptul Antic

Piramida lui Kefren Piramida lui Keops


a. (Marea Piramid\)
Templul de sus b.

Canale de Camera 148 m


ventila]ie regelui

Sfinxul
Galeria
cea mare
Camera
reginei

Roc\ de funda]ie
Piramida
neterminat\
Templul de jos Coridoare
|A.
Camer\
Coridorul de leg\tur\
`ntre cele doua temple d. subteran\
A-B
c.
Pere]i de calcar

15 m
Pere]i din granit
8,5 m

Camera
2,5 m
5,8 m regelui Marea |B. Coridor
galerie
Coridor

Anticamer\ 2,4

Fig.5.1 Piramida din Egiptul Antic. a. – Ansamblul funerar de al Ghiseh. Piramida lui Keops. b.
Sec]iune. c. ~nc\perea principal\. d. Bolt\ cu consol\ la marea galerie

45
piramidei pe o suprafa]\ convex\, care blocurilor de piatr\ `n greutate de
lucreaz\ sub form\ de bolt\, reduc^nd aproximativ 2 tone, la o `n\l]ime de 150
substan]ial presiunea pe suprafa]a de m.
rezemare. S-a emis ipoteza c\ ridicarea
Ipoteze de construc]ie blocurilor se f\cea cu ajutorul unor
Marea piramid\ a fost ridicat\ de puternice balansoare de lemn, formate
constructori av^nd un riguros spirit din 2 lemne decupate dup\ un segment
matematic [i un remarcabil sim] artistic. de cerc [i reunite prin traverse, situate
Piramida lui Keops pare a ]^[ni din `n terase succesive, c^t [i cu ajutorul
p\m^nt, av^nd totu[i uria[ile propor]ii p^rghiilor (fig.5.2). Pe m\sur\ ce
armonizate. Aspectul greoi este evitat construc]ia se `nal]\, `n jurul p\r]ii
prin folosirea unui anumit raport `ntre executate se forma o ramp\ de nisip,
baz\ [i v^rf, asigur^nd masei piramidei terenul `n\l]^ndu-se astfel la nivelul
o `nf\]i[are ce degaj\ for]\. [antierului.

Transportul blocurilor de piatr\. Aceste rampe se alungeau pe


Carierele de piatr\, exploatate pentru m\sur\ ce construc]ia se ridica. Dup\
construc]ia piramidelor, se afl\ la o al]i cercet\tori, `n locul rampelor de nisip
distan]\ apreciabil\ fa]\ de construc]iile ar fi existat sare, care ar fi disp\rut o
`ns\[i, fapt care a permis emiterea unor dat\ cu inunda]iilor Nilului.
ipoteze privind transportul blocurilor de Blocurile de piatr\ exterioare erau
piatr\ (fig.5.2): pozate pe o suprafa]\ orizontal\, u[or
• s-a presupus c\ acest transport s-ar `nclinat\ spre interior pentru a spori
fi realizat prin folosirea a mii de oameni stabilitatea, reduc^nd astfel posibilitatea
la tragerea pe nisip a unor s\nii din alunec\rii. Blocurile de fa]ad\ s-au
lemn pe care erau a[ezate imensele montat de sus `n jos `n timp ce erau
blocuri; d\r^mate rampele de acces din nisip.
• s-a emis de asemenea p\rerea c\ Realizarea suprafe]ei de rezemare.
blocurile ar fi fost deplasate pe ap\, Constructorii egipteni au realizat
prinse `ntre dou\ b\rci, av^ndu-se `n suprafa]a de rezemare a piramidei pe
vedere faptul c\ greutatea blocurilor se terenul de fundare, prin s\parea `n
mic[ora `n ap\ (apa ce lega cariera de st^nc\ a conturului construc]iei
locul execu]iei, ap\rea datorit\ (230x230 m) [i realizarea unei re]ele de
inunda]iilor Nilului). canale la o cot\ mai redus\ ca
Ridicarea blocurilor de piatr\. suprafa]a de rezemare. S-a umplut
}in^ndu-se seama de faptul c\ `n `ntreaga suprafa]\ de rezemare cu ap\.
Egiptul Antic nu era cunoscut scripetele, S-a m\surat `ncep^nd de la nivelul apei
apare uimitor sistemul de ridicare a `n jos, `n diverse puncte, permi]^ndu-se

46
Ipoteze de construc]ie a piramidelor din Egiptul Antic

a. 2500 kg b.
Bloc de piatr\

Bloc de piatr\ care, prin


sanie de lemn
scufundarea `n ap\ pierde
tras\ pe nisip de
40 % din greutate
sclavi
c. 1. Rularea blocului de
piatr\ pe balansoar

Balansoar din Pozarea pe


Plan `nclinat din
2. lemn balansoar
3. p\m^nt

4. 5.
d.
Introducerea
sub balansoar
1.
a blocurilor mici
de piatr\ (sau
piese de lemn)

2.

e.

1. 2. 3.

Ridicarea pe treptele consecutive ale piramidei.


4.
Fig.5.2 Piramida din Egiptul Antic. Ipoteze de construc]ii. a. b. Transportul blocurilor
de piatr\ c. (1, 2, 3, 4, 5) Ridicarea blocurilor de piatr\ cu ajutorul
balansoarelor din lemn. d. (1, 2, 3, 4) e.(1, 2, 3) Ridicarea prin intermediul
p^rghiilor
47
astfel stabilirea formei optime urm\rite a elementul de rezisten]\; partea de
suprafe]ei de rezemare a piramidei. mijloc (friza), care poate fi `mpodobit\
cu reliefuri; la partea superioar\ se
5.2. TEMPLUL GRECIEI ANTICE g\sea corni[a, mult ie[it\ `n afar\,
Templul grec era considerat sanctuar protej^nd antablamentul de intemperii.
al zeilor, a[adar nu era conceput ca un Distan]a `ntre coloanele templului este
loca[ al credincio[ilor. Ceremonia dictat\ de rezisten]a la `ntindere din
religioas\ se desf\[ura `n aer liber, `n `ncovoiere a grinzilor din piatr\
fa]a [i `n jurul templului ce ad\postea (arhitrava) ce reazem\ pe aceste
zeii. Este interesant faptul c\ grecii coloane.
antici stabileau similitudini `ntre oameni
Sisteme de execu]ie. Materialul de
[i zei `n ceea ce prive[te `nf\]i[area,
construc]ie care va aduce consacrarea
ac]iunile [i sentimentele, g\sindu-i totu[i
constructorilor Greciei Antice este
pe ace[tia din urm\ nemuritori [i
piatra. Pentru pere]i se folosea piatr\
supranaturali de puternici.
f\r\ mortar, leg\tura f\c^ndu-se cu
M\iestria constructorilor Greciei
agrafe de metal sau lemn grudonat.
Antice a fost `ndreptat\ spre tratarea
Pentru u[urin]a transportului [i a
exterioar\ a acestor edificii (fig. 5.3).
manevr\rii, coloanele erau construite
Templul era amplasat pe o `n\l]ime `n
din tamburi, `mbina]i cu piese de lemn
cadru unei incinte sacre a ora[ului-
sau metal (fig. 5.4).
cetate sau `n interiorul ansamblului
~n vederea facilit\rii ridic\rii
marilor sanctuare. ~n exterior, templul
tamburilor, se l\sau cepuri sau [an]uri
avea un portic continuu de coloane, la
cioplite, prin care se treceau fr^nghii.
unele temple acesta era dublu.
Coloanele se realizau cu o u[oar\
Coloanele erau amplasate pe o baz\ `n
`nclinare spre interior, deplas^nd astfel
trepte `n exteriorul [i totodat\, `n jurul
centrul de greutate, fapt ce determin\ o
templului, d^nd impresia de
stabilitate la r\sturnare `n cazul
accesibilitate, suprim^nd senza]ia
cutremurelor. Aceast\ `nclinare se
ap\s\toare, de mister, a zidurilor pline
realizeaz\ prin t\iere oblic\ a primului [i
(asem\n\tor templelor egiptene).
ultimului tambur. Fe]ele de contact ale
Structura de rezisten]\ a templului
tamburilor se prelucrau numai pe
este preluat\ de la construc]iile arhaice
conturul exterior, urm\rindu-se o
din lemn, fiind compus\ din grind\ [i
rezemare mai bun\; la mijloc,
coloan\ de piatr\. Distan]a `ntre
prelucrarea era grosier\, pentru a
coloane era dictat\ de lungimea
asigura rezisten]a la alunecare (prin
blocurilor de piatr\ de la grinzi. Peste
frecare).
coloane se a[eaz\ antablamentul care
Plan[eele se construiau din lemn [i
este alc\tuit din trei p\r]i: partea
mai t^rziu din piatr\. Acoperi[ul este
inferioar\ (arhitrava), ce constituie

48
Templul [i ordinele Greciei Antice
Naosul cu statuia
a.
zeului Colonad\ ce
3,6 m
`nconjoar\
templul

Statuia zeului
14,0 m

1,8 m
28,0 m b. Partenonul
c. Timpan
Corni[\ Porticuri

Friz\
Nike Apterus Erehteionul
Arhitrav\
Capitel Corni[\

Fusul coloanei

d. e. Friz\
Corni[\

Metope

Triglefe Arhitrav\

Arhitrav\
Abac\
Abac\
Volute
Echin\ Capitel
Grind\ Caneluri
Fusul St^lp

Fig. 5.3 Templul Greciei Antice. a. Sec]iune transversal\. b. Planuri. c. Fa]ade.


d. Ordinul doric. e. Ordinul ionic.

49
Sisteme de execu]ie `n Grecia Antic\

a.

b. Fixarea zid\riei uscate din piatr\ cioplit\ cu piese metalice


Capitelul
coloanei de
col] d.

A A
Grind\ din piatr\ (arhitrava) – –
Tamburul ce
c. Dorn realizeaz\
metalic `nclinarea
coloanei
A–A

2
Suprafa]a
rugoas\ Tambur de
piatr\ 3
e.

Antablament
1 1 Capitel
Sisteme de t\iere
f.
pentru a ob]ine
un rost aparent Triglif\
2 mic 4 5 6

Arhitrav\ Tambur Arhitrav\

Fig. 5.4. Sisteme de execu]ie `n Grecia Antic\. a.b. ~mbinarea


zid\riei [i grinzilor din piatr\. c.d. Alc\tuirea coloanelor. ~mbinarea
tamburilor. d. Realizarea `nclin\rii coloanelor. e. (1, 2) Sisteme de
t\iere. f.(1, 2, 3, 4, 5, 6) Sisteme de prindere pentru ridicare

50
alc\tuit dintr-o [arpant\ de lemn, pe c\ror `n\l]ime nu corespundea pasului
asteriala c\reia se a[ezau ]igle uman, ce era calculat\ din ra]iuni
ceramice sau de piatr\ (marmur\). estetice `n func]ie de `n\l]imea
edificiului. La ordinul ionic se interpune
Ordinul `n Grecia Antic\. Termenul
`ntre coloane [i gradene, un element
“ordin” este cel mai des `nt^lnit la
nou – alc\tuit din discuri suprapuse, cu
Platon, fiind sinonim cu “armonios”
rol de repartizare a sarcinilor ce provin
(fig.5.3). Trebuie subliniat faptul c\
de la coloana zvelt\. Coloanele au
aten]ia constructorilor greci a fost
caneluri cu sec]iuni `n arc de cerc te[it.
`ndreptat\ `n special asupra aspectului
Coloana doric\ este robust\ comparativ
exterior al templelor. Ei transformau
cu zvelte]ea coloanei ionice.
coloanele `n sublime capodopere
Capitelul este elementul de trecere
sculpturale, acoperind grinzile,
`ntre st^lp [i grind\. Transmiterea
corni[ele, pere]ii cu basoreliefuri liniare
sarcinii de la grind\ se face prin
[i figurative.
intermediul capitelului `n cazul ordinului
Ordinul se compunea din
doric compus din dou\ pl\ci, una
antablament, coloan\ [i baza
p\trat\ [i cealalt\ rotund\. Capitelul
construc]iei. Aceast\ totalitate de
ionic este alc\tuit dintr-o plac\ p\trat\
profiluri [i detalii sculpturale, ce pornesc
sub]ire, decorat\ cu frunze [i una
de la structura de rezisten]\ st^lp-
circular\ ornamentat\ cu ove; `ntre
grind\, sunt coordonate `ntr-un `ntreg
acestea se afl\ o plac\ cu volute de
propor]ional [i armonios.
forma unei spirale, termin^ndu-se cu un
Atributele ordinului doric sunt
ochi circular.
simplitatea, severitatea degaj^nd o
Arhitrava doric\, grinda de rezisten]\
expresie estetic\ de for]\ [i b\rb\]ie.
a antablamentului era lipsit\ de
Provenien]a oriental\ a ordinului
decora]ii. Friza, partea de mijloc a
ionic se eviden]ieaz\ prin abunden]a
antablamentului, era alc\tuit\ din
ornamentelor [i se caracterizeaz\ prin
pl\cu]e cu [\n]ule]e verticale ce imitau
elegan]\, gra]ie [i suple]e.
canelurile (trigrife) [i pl\cu]e
Ordinul corintic este derivat din ordinul
ornamentate cu sculpturi (metope).
ionic deosebindu-se de acesta prin
Constructorii greci au fost cei dint^i
aspectul capitelului, care are form\ de
care au folosit o corni[\ a c\rei
co[ tronconic, `mbr\cat `n foi de acant,
strea[in\ a fr^nt efectiv “lama” apei
de unde ies volute prelungite.
provenite din precipita]ii `ndep\rt^nd-o
Cariatidele, sunt o variant\ a ordinului
de pere]ii fa]adei. Frontoanele ce
grecesc, ele `nlocuiesc fusul coloanei
`ncununeaz\ ordinul au aceea[i pant\
reprezent^nd figuri feminine a[ezate
ca [i cea a acoperi[ului. Sunt decorate
vertical (fig. 5.5). Platforma pe care se
cu sculpturi ce se `nscriu `n timpanul
ridic\ ordinul era limitat\ de gradene, a
dreptunghiular.

51
Modularea [i teatrul `n Grecia Antic\
26T
1½ 1½ 1½
a. 1 1 1
11½11½ 1
4½ 5 5

4T 4½T
5T
5T

10T=2a 61T

4½T 5T 5T 5T
5T
4½T

a 24T
5T 26½ T 26T
b.
c. Gradene
Corni[\

Arhitrav\

1.
Capitel

Orchestr\
Ramp\
Scen\ Proscen\
2.
Scen\

Orchestr\

Gradene
Fig. 5.5 a. Modularea `n Grecia Antic\. b. Cariatid\. c.(1,2). Teatrul Grec.

52
Aplicarea ordinelor depindea de finisate. Constructorii Greciei Antice nu
caracaterul pe care avea s\-l primeasc\ aplicau sistemul modular prin calcularea
edificiul; ordinul doric era adecvat mecanic\ a tuturor dimensiunilor, ci
templelor monumentale, pe c^nd cel stabileau raporturile (`ntre `n\l]imea
ionic – interioarelor. coloanei [i diametrul, `ntre intervalele
coloanelor sau `ntre `n\l]imea [i
Scara uman\. Grecii antici, pentru
lungimea arhitravei) `n func]ie de
care zeii luau `nf\]i[area oamenilor cu
imaginea considerat\ ideal\ [i efectul
ac]iunile, reac]iile [i sentimentele lor au
de armonie.
creat o arhitectur\ fondat\ pe scar\
uman\. Propor]ionalitatea cl\dirilor era Corec]ii optice. Arhitec]ii nu se limitau
legat\ de dimensiunile reale ale omului. la determinarea matematic\ a imaginii
Edificiile de dimensiuni monumentale edificiilor, ci le aduceau corec]ii optice.
(temple) av^nd la baz\ scara uman\ Ei curbau suprafe]ele plane [i liniile
creeaz\ o impresie tonic\, de exaltare [i orizontale, pentru a nu p\rea concave `n
eroism, f\r\ nimic ap\s\tor [i cople[itor. partea de mijloc, intensific^nd astfel
senza]ia de elasticitate [i for]\.
Modularea. Constructorii Greciei
Coloanele marginale erau `ngro[ate (cu
Antice au raportat toate dimensiunile
5 cm) [i `nclinate (astfel, intercolonada
edificiilor la o m\sur\ de baz\ denumit\
de la col]uri se mic[ora), pentru ca
modul (fig. 5.5). Ca modul principal
lumina s\ nu le reduc\ aparent [i s\ nu
pentru calcularea dimensiunilor
lase impresia de `ndep\rtare `n evantai
templului doric, grecii foloseau l\]imea
(din cauza efectului de perspectiv\).
triglifei (pl\cu]\ cu [\n]ule]e verticale
din compone]a antablamentului), iar la Teatrul. ~n Grecia Antic\, teatrul
templul ionic modulul era diametrul ocupa un loc important, lucru evident [i
inferior al coloanei. Modulul este `n capacitatea lui enorm\ (44 000 locuri)
`ntotdeauna `n raport simplu cu raportat la num\rul cet\]enilor liber a
dimensiunile tuturor elementelor Atenei - 90 000 (fig. 5.5). Aceast\
templului. Propor]iile [i formele edificiilor construc]ie de dimensiuni mari era
grece[ti, uimitor de simple [i m\re]e, conceput `n aer liber cu gradenele
izvorau din folosirea modulului ca mijloc a[ezate circular, pe panta natural\ a
artistic de compozi]ie. ~nafar\ de rolul colinelor, ceea ce reprezint\ o solu]ie
s\u estetic, modulul avea [i un rol economic\, privit\ comporativ cu cea a
tehnic bine definit [i anume: teatrelor cu infrastructur\. Constructoriii
dimensiunile elementelor de construc]ie au asigurat o bun\ vizibilitate spre
din piatr\ se stabileau din timp, `n platforma circular\ (orchestr\) unde se
func]ie de modulul de baz\, ca s\ poat\ desf\[ura spectacolul c^t [i spre
fi t\iate [i prelucrate la cariere, iar pe pavilion (scen\) care servea drept
[antierul templului erau montate [i fundal pentru ac]iunea dramatic\ [i

53
costumarea actorilor, dezvolt^ndu-se Monumentele romane au `n schimb
ulterior `ntr-un organism complex. destina]ii utilitare, arhitec]ii adapt^ndu-le
~n teatrul grecesc guverna o acustic\ cu prec\dere necesit\]ilor umane.
excelent\ savant asigurat\ prin Romanii acord\ spa]iului interior o
reflectoare: platforma gradenelor [i importan]\ sporit\. Edificiile din Roma
peretele pavilionului. Pentru Antic\, de exemplu bazilica au multiple
exemplificare zgomotul c\derii unei destina]ii: tribunal, loc pentru `ntruniri [i
monezi pe platforma teatrului se aude `n discu]ii publice, burs\, hal\ de m\rfuri.
ultimul r^nd al gradenelor. Privind comparativ templul grec [i
bazilica roman\ se observ\ c\
5.3 PANTEONUL DIN ROMA ANTIC| constructorii Romei Antice deplaseaz\
Imperiul Roman r\m^ne `n istorie cea coloanele din exterior `n interior,
mai mare putere militar\ [i economic\ a conferindu-le `nafara rolului de sus]inere
Antichit\]ii. Perioada imperiului coincide a acoperi[ului unul de concep]ie
cu o extindere considerabil\ a grani]elor spa]ial\ interioar\.
(Marea Mediteran\ devine pentru Deosebit de construc]iile destinate
romani o mare interioar\) [i cu o spectacolelor din Grecia Antic\, cele
acumulare incomensurabil\ de bog\]ii romane erau situate deasupra terenului,
provenite din teritoriile-provincii. ~n compuse dintr-un sistem de galerii
perioada imperiului arhitectura Romei boltite suprapuse, cu rol de sus]inere a
Antice atinge apogeul. Ea era gradenelor [i de evacuare `n timp scurt
conceput\ ca o transpunere artistic\ a a spectatorilor (datorit\ num\rului mare
simbolului de for]\ dominant\, autoritate de ie[iri). Amfiteatrele ating^nd uneori
plenar\ [i grandoare a acestui Imperiu. capacit\]i foarte mari (50 000 locuri-
Aceasta va conferi construc]iilor Romei Coloseumul) erau destinate unor
Antice un caracter spectacular. spectacole ce se bucurau de mare
Construc]iile romane sunt de dimensiuni popularitate `n Roma Antic\ ca: lupte de
enorme, produc^nd o impresie gladiatori, b\t\lii navale, lupte `ntre
impun\toare. Influen]a religiei condamna]i [i fiare s\lbatice.
`nregistreaz\ o c\dere `n timpul
Sisteme de execu]ie. Materialele de
Imperiului, ca urmare acestui fapt,
construc]ie folosite de romani erau
aten]ia se `ndreapt\ `n special spre
lemnul, c\r\mida nears\, piatra, [i
monumentalele cl\diri publice – bazilici,
betonul denumit concretum.
amfiteatre, terme, (fig. 5.6).
Scara acestor construc]ii, privit\ Betonul roman se realiza dintr-un
comparativ cu aceea a edificiilor Greciei amestec de nisip, ap\ [i p\m^nt
Antice, este una monumental\, vulcanic de puzzoli. Acest mortar nu se
suficient\ sie[i, ignor^ndu-l pe om la amesteca `n prealabil ci se turna peste
care nu inten]ioneaz\ s\ se raporteze.

54
Edificii din Roma Antic\
156 m
a. b.
Nivelul II Nivelul III

1.
Templul lui Traian

186 m
Bibliotecile

Bazilica Ulpia

I. Intr\ri
Statuia (80 sectoare) IV. Galeria
ecvestr\ a superioar\
lui Traian
2.

Sc\ri
radiale

Sc\ri
concentrice

3.

Ordinul corintic

IV Ordinul ionic

III

II

Intrare, ie[ire (80) Ordinul doric


Fig. 5.6 Edificii din Roma Antic\. a. Forumul lui Traian. b.(1,2,3).
Coloseumul. Plan. Sec]iune. Fa]ad\.

55
Panteonul din Roma Antic\
a. Bolt\ semicilindric\ Bolt\ `ncruci[at\ Cupol\

b. 1. Inel superior Arce de desc\rcare

Nervuri radiale

Arce de desc\rcare

2. A Ni[\
Arce de desc\rcare
Coloane
3. A – A Gol pentru
lumin\

5,5 m 43 m
43 m

Ni[\

25 m

33 m Ni[\
A
Fig. 5.7 a. Bolta din Roma Antic\. b. Panteonul. Structura cupolei (1). Plan (2). Sec]iune (3).

56
un strat de pietri[ compact^ndu-se cu structura bolt\-zid, romanii vor schimba
maiul. Cofrajele se confec]ionau de aspectul spa]iului interior, cre^nd noi
obicei din elemente ceramice sau piatr\ valen]e de alc\tuire a planurilor. ~ncep
lucrat\. Deosebit de zid\ria executat\ astfel s\ dea via]\ spa]iului interior,
exclusiv din piatr\, zid\ria de beton component\ fundamental\ a arhitecturii.
placat\ cu piatr\ necesit\ o manoper\ Panteonul. Construc]ie celebr\ a
mai pu]in calificat\. arhitectului-inginer Apolodor din
Folosind materialele `n structuri, Damasc, Panteonul este cunoscut [i
adecvate propriet\]ilor lor romanii preiau sub numele de “templul tuturor zeilor”
[i dezvolt\ sistemul de boltire ale (fig. 5.7).
truscilor (fig. 5.7). Ca sistem de boltire Vestitul edificiu al Romei Antice [i-a
se folosesc `n Roma Antic\: bolta cucerit faima prin imensa cupol\ ce
semicircular\, bolta `ncruci[at\ [i acoperea o construc]ie circular\ `n plan
cupola emisferic\. ~n compara]ie cu (sistem constructiv folosit [i `n cazul
bolta semicircular\, care transmite acoperirii termelor). Cupola are un
sarcini la 2 ziduri longitudinale, diametru de 43 m, iar deschiderea
permi]^nd iluminarea prin frontoane, golului de la partea superioar\ are un
cea `ncruci[at\, rezultat\ prin intersec]ia diametru de 9 m prin mijllocirea unor
a 2 semicilindrii rezem^nd pe 4 puncte, nervuri zidite, sarcinile se transmit unor
asigur\ o iluminare corespunz\toare din arce de dec\rcare, ce transmit, la r^ndul
toate direc]iile. Bol]ile semicirculare se lor, `nc\rc\rile din cupol\ numai
segmenteaz\ prin arce de c\r\mid\, anumitor puncte ale zidului circular;
form^nd o osatur\ rezistent\. restul por]iunilor de zid sunt sub]iate,
Cupola emisferic\ se descarc\ `ntr- folosindu-se ca ni[e.
un zid circular, iluminarea fiind asigurat\ ~n interior, cupola este acoperit\ cu 5
de “opeion” – un gol situat la partea r^nduri de casetoane, ce descresc pe
superioar\ a cupolei. m\sur\ ce se `nal]\ c\tre centrul
Construc]iile din epoca Romei Antice, cupolei. Ele impun scara construc]iei.
`n special cele din timpul Imperiului, Dimensiunile cupolei sunt subliniate
marcheaz\ un progres fa]\ de cele din deopotriv\ de `mp\r]irea peretelui `n
Grecia Antic\. dou\ registre.
Constructorii Romei Antice au Zidul circular pe care reazem\ cupola
`nceput s\ separe scheletul portant al are `n\l]imea egal\ cu raza cupolei,
construc]iei de elementele neportante [i astfel `nc^t `n spa]iul interior al
de umplutur\; acest lucru aducea dup\ Panteonului se poate `nscrie o sfer\.
sine folosirea ra]ional\ a m^inii de lucru Aceast\ form\ de o deosebit\ claritate
calificate [i economisirea de materiale. poate fi prins\ dintr-o privire. Cele 8
Trec^nd de la structura de rezisten]\ ni[e mari extind suprafa]a interioar\ a
grind\-st^lp, specific\ grecilor la

57
Panteonului, mic[or^nd masa zidului `nc^t s\ corespund\ cerin]elor culturii
circular. Coloanele ce separ\ ni[ele au cre[tine (bisericile bizantine concentrau
drept scop restabilirea vizual\ a unit\]ii mari mul]imi de credincio[i). Drept
dintre perete [i spa]iul de sub cupol\. urmare, forma exterioar\ va fi oarecum
De la funda]ii p^n\ la partea neglijat\. Biserica bizantin\ era
superioar\, Panteonul a fost turnat `n conceput\ pentru a servi nu numai
straturi orizontale de beton roman, cu oficierilor religioase, ci [i `ntrunirilor
straturi intermediare de c\r\mizi: c\tre publice.
partea superioar\, balastru devine din Sisteme de boltire. Zid\riile se
ce `n ce mai u[or, fiind construit numai realizau din c\r\mid\ ars\, cu grosimea
din spum\ de mare. Reducerea greut\]ii de 4-5 cm. Mortarul de var, cu o
proprii a agregatului [i a sec]iunii grosime egal\ sau mai mare ca a
cupolei la partea superioar\ a c\r\mizii, i se adaug\ pentru m\rirea
determinat m\rirea stabilit\]ii rezisten]ei, c\r\mid\ sf\r^mat\. Zidurile
construc]iei. Lumina difuz\, care mixte folosite de bizantini erau
p\trunde prin partea superioar\ a executate din c\r\mid\ (3-5 r^nduri)
cupolei, realizeaz\ atenuarea altern^nd cu asize din piatr\ cioplit\.
policromiei elementelor decorative, a Preluat\ de la romani, tehnica boltirii
supra`nc\rc\rii cu decora]ii, a se dezvolt\ prin introducerea arcelor
succesiunii de elemente liniare [i curbe, care se descarc\ prin intermediul
d^nd o senza]ie de calm, echilibru [i capitelurilor la coloane. Acest sistem
unitate compozi]iei arhitectonice. conduce la separarea coloanei de
5.4 BISERICA “SF. SOFIA” antablament. Bol]ile sunt construite din
asize de c\r\mid\ f\r\ cofraje de
Imperiul roman se `mparte, la sf^r[itul sus]inere. Cele dou\ arce diagonale ale
secolului al 4-lea, `n Imperiul de r\s\rit bol]ii `ncruci[ate bizantine sunt arce de
sau Imperiul Bizantin cu capitala la cerc, `n consecin]\ intersec]ia arcelor
Constantinopol [i Imperiul de apus. ~n diagonale (cheia bol]ii) este la o cot\
societatea bizantin\, autoritatea superioar\ celei a cheilor celor 4 arce
absolut\ a `mp\ratului era sprijiinit\ de frontale.
biserica cre[tin\, ce de]inea o pozi]ie Cea mai important\ realizare a
dominant\ constituind cea de-a doua constructorilor de bol]i bizantine a
mare putere a Imperiului. Ca urmare a constituit-o acoperirea unui plan p\trat
acestui fapt, arhitectura construc]iilor cu o cupol\ prin intermediul
monumentale bizantine va pream\ri pandantivilor (triunghiuri sferice). Planul
puterea `mp\ratului [i a bisericii. p\trat este format din st^lpi de
Constructorii bizantini au avut `n vedere, sus]inere, lega]i `ntre ei prin arce de
la realizarea edificiilor de cult, desc\rcare. Spre deosebire de cele
organizarea spa]iului interior, astfel

58
Cupola bizantin\. Structura Bisericii 'Sf. Sofia'

a.

Plan Pandantivi Cupol\ cu pandantivi

b. Bol]i semicilindrice Semicupole Bolt\ semicilindric\

Cupol\ Cupol\ Cupol\

Semicupol\

Pandantiv Cupol\ cu nervuri radiale


Goluri la baza cupolei
pentru iluminat
c.
Arce de desc\rcare
Semicupol\

Abside acoperite cu
semicupole

Pile masive
33 m

Contrafor]i masivi

Fig. 5.8 Cupola bizantin\. a. Alc\tuire. b. Preluarea `mpingerilor.(bol]i semicilindrice,


semicupole, bol]i semicilindrice [i semicupole) c. Biserica “Sf. Sofia”

59
romane (la care iluminarea se face prin centralizate a `mp\ratului [i a
partea superioar\), la cupolele bizantine suprema]iei bisericii cre[tine. Acest
iluminarea natural\ se realizeaz\ prin edificiu este unul din cele mai
ferestre amplasate la na[terea cupolei, importante monumente ale arhitecturii
`ntre nervuri. La cupola bizantin\ se mondiale. Planul dreptunghiular al
remarc\ sistemul ingenios de preluare a acestui edificiu are drept nucleu un
`mpingerilor cupolei centrale prin imens p\trat central, marcat de 4 st^lpi
semicupole sau bol]i semicilindrice. masivi. P\tratul central al bisericii este
A[ezarea acestora `n cele 4 direc]ii acoperit de o cupol\ cu un diametru de
principale ale planului p\trat d\ na[tere 33 m (deschidere spectaculoas\ [i
unui plan sub form\ de cruce greac\ temerar\ pentru acele timpuri). Prin
(cruce cu 4 bra]e egale). intermediul pandantivilor sferici cupola
descarc\ sarcinile pe arce care la
Biserica “Sf. Sofia”. Dac\ la egipteni
r^ndul lor reazem\ pe st^lpi masivi.
templele erau destinate unor procesiuni
~mpingerile laterale ale arcelor de
solemne, iar la greci [i la romani erau
desc\rcare se anuleaz\ pe dou\ laturi
considerate locuin]e ale zeilor, la
`n semicupole, iar pe celelate dou\ se
bizantini ritualul cre[tin se desf\[ura `n
echilibreaz\ prin contraforturi masive,
incinta edificiului, `n fa]a `ntregii
lega]i de st^lpii de sus]inere. Acest
comunit\]i. ~n consecin]\, arhitec]ii
edificiu oglinde[te str\lucit aplicarea
bizantini vor fi preocupa]i de
sistemului constructiv, tipic construc]iilor
organizarea cu prec\dere a spa]iului
bizantine – stabilitatea edificiului e
interior, preconizat a fi c^t mai
asigurat\ prin echilibrarea reciproc\ a
cuprinz\tor posibil (fig. 5.8).
eforturilor din bol]i.
Bisericile cre[tine sub form\ de
Structura de rezisten]\ a cupolei
construc]ii centrale (bazilice cu cupol\),
const\ din nervuri radiale, care, la
au `n plan form\ circular\, ortogonal\
partea inferioar\, se sprijin\ pe un inel
sau p\trat\. Caracteristica acestor
`nt\rit cu contraforturi (`n dreptul
construc]ii de tip central o constituie
nervurilor); la partea superioar\,
contrastul izbitor `ntre partea central\ de
nervurile se `ntretaie `n centrul cupolei.
mari dimensiuni iluminat\ de sus [i
Iluminarea spa]iului central al edificiului
restul edificiului, alc\tuit din galerii de
se face prin golurile dintre nervuri
`n\l]imi reduse, slab luminate (destinate
situate la baza cupolei. Cupola a fost
credincio[ilor), ce `nconjoar\ spa]iul
realizat\ din c\r\mizi u[oare din tuf
central.
vulcanic.
La Constantinopol `n secolul al 6-lea
Spa]iul interior al bisericii “Sf. Sofia” a
constructorii Anthemios din Tralles [i
fost astfel decorat, pentru a atenua
Isodor din Milet vor concepe [i construi
impresia de masivitate. Acest deziderat
biserica “Sf. Sofia”, simbol al puterii
s-a realizat prin ornamentarea cu

60
mozaicuri a arcelor [i a pandantivilor. Arhitectura romanic\ se dezvolt\ sub
Expresivitatea mozaicului bizantin este imperiul a dou\ dominante: feudalismul
conferit\ de folosirea unui fond auriu, [i biserica catolic\. Aceasta din urm\
diversele pietre ale mozaicului devine o `nsemnat\ putere politic\ [i
disting^ndu-se de la distan]e ideologic\ a Evului Mediu, `ntre]in^nd
apreciabile. Aspectul str\lucitor al ideea c\ “arta poate devini o adev\rat\
acestui fond auriu, `n special pe biblie pentru analfabe]i”. Astfel biserica
suprafe]ele curbate creeaz\ impresia de domin\ rigid `ntreaga via]\ cultural\.
incomensurare. Conceptele religioase `[i vor imprima
~n cazul acestui `nsemnat edificiu, pecetea asupra arhitecturii romanice.
fa]adele exterioare sunt lipsite de Constructorii romanici sunt preocupa]i
elemente decorative - aceasta este, de de realizarea unui spa]iu interior foarte
altfel, o tr\s\tur\ tipic\ a arhitecturii `nc\p\tor [i bine acoperit – locul de
bizantine timpurii [i medii. desf\[urare a ceremonialului religios
Dup\ cucerirea Constantinopolului de era ales astfel, `nc^t s\ concentreze
c\tre turci, biserica devine moschee. aten]ia credincio[ilor [i s\ creeze
atmosfer\ mistic\.
5.5. BOL}ILE ROMANICE
Sisteme de execu]ie. Pere]ii edificiilor
Denumirea improprie, de arhitectur\ romanice, ce preiau `mpingerile bol]ilor,
“romanic\” apar]ine istoricilor de art\ din au o grosime aprecibil\ ob]inut\ de cele
prima jum\tate a sec al 19-lea; se mai multe ori prin ridicarea a dou\
consider\ c\ arhitectura romanic\ ar r^nduri de zid\rie, spa]iul dintre ele fiind
avea leg\tur\ cu cea roman\, iar umplut cu piatr\ sf\r^mat\. Bolta
termenul ce o denume[te este specific romanic\ se `ncadreaz\ acelora[i tipuri,
popoarelor ce vorbesc limbi romanice. folosite [i de constructorii Romei Antice:
Arhitectura romanic\ s-a dezvoltat `n bolta semicilindric\ [i bolta `ncruci[at\,
general `n ]\rile europene catolice. Spre simpl\ sau nervurat\. Spre deosebire
est [i sud, expansiunea romanic\ este de bolta folosit\ `n Roma Antic\, bolta
oprit\ de influen]a arhitecturii bizantine romanic\ era mai sub]ire, mai u[oar\,
adoptat\ de ]\rile ortodoxe. Arhitectura av^nd deasupra o [arpant\ de lemn.
bizantin\ era din punct de vedere Datorit\ acestui fapt, bolta avea muchii
conceptual [i tehnic, mult mai evoluat\ proeminente spre interior alc\tuit\ din
dec^t cea romanic\. Arhitectura bol]ari de piatr\; `mpreun\ cu nervurile
romanic\ s-a conturat l-a `nceputul situate `n lungul muchiilor proeminente,
trecerii de la feudalismul timpuriu la cel pentru fortificare, bolta creeaz\ o
dezvoltat (sec. 11 [i 12). ~n epoca structur\ spa]ial\. Privit\ comparativ cu
romanic\ se na[te ora[ul medieval [i bolta antic\ (rezultat\ din intersec]ia a
`ncepe procesul de formare a statelor doi cilindrii de aceea[i raz\, ob]in^ndu-
centralizate din apusul Europei.

61
Edificii romanice

a. b.

c. d.
Jum\tate de bolt\ Bolt\ semicilindric\
semicilindric\ cu rol
de arc de desc\rcare

Lumin\
natural\

St^lp Lumin\
natural\
Nav\
lateral\

Nav\
central\

Fig. 5.9 Catedrala romanic\. a. Fa]ad\. b.


Interior. c. Plan. d. Sec]iune.

62
Bol]i romanice
Bol]i semicilindrice cu arce dublouri
a.

Bol]i `ncruci[ate

b.

cu arce `n plin cintru cu arce fr^nte trompe


Bolt\ `ncruci[at\
Arce `n plin cintru
c. d.
{arpant\
Bolt\ `ncruci[at\

St^lp
Arce diagonale
Nav\
semicirculare Nav\ central\ Nav\
lateral\
lateral\

Arce fr^nte Cheia arcelor


de cap\t diagonale este
egale dou\ deasupra cheii
c^te dou\ arcelor de cap\t

2 Arce fr^nte 3
Fig. 5.10 a. b. Bol]i romanice. c (1, 2, 3) Trasarea arcelor de cap\t [i diagonale.
d. Bazilica cu bol]i `ncruci[ate

63
se 4 arce de cap\t semicirculare egale se face numai prin ferestrele laterale.
`ntre ele [i dou\ arce diagonale Structura tip bazilic\ are nava principal\
semieliptice, bolta `ncruci[at\ romanic\ mai `nalt\ dec^t cele colaterale, pentru
are arcele diagonale semicirculare, pe a primi direct lumina natural\.
c^nd cele de cap\t pot fi semicirculare
egale `ntre ele sau egale dou\ c^te 5.6. CATEDRALA GOTIC|
dou\ (cele opuse). Arcele diagonale `n Termenul impropriu de “gotic”, atribuit
plin cintru implic\ supra`n\l]area arcelor acestei arhitecturi medievale era
de cap\t. Fa]\ de bolta semicilindric\, sinonim cu “barbar”. Denumirea
cea `ncruci[at\ e mai simpl\, apar]ine arti[tilor Rena[terii Italiene,
transmi]^nd presiuni mai mici. C\tre care considerau aceast\ arhitectur\
sf^r[itul perioadei romanice, al\turi de drept haotic\ [i lipsit\ de armonie.
arcele `n plin cintru apar arcele fr^nte Arhitectura gotic\ se contureaz\ `n
(ob]inute din dou\ arcuri de cerc) cu perioada feudalismului t^rziu. Este
aceea[i raz\, trasate din centre diferite perioada de creere a statelor
plasate pe aceea[i orizontal\), folosite centralizate din apusul Europei [i unele
la deschideri sporite. Acest arc permite ora[e-republici independente (`n Italia).
traveelor mici s\ ob]in\ aceea[i `n\l]ime Ca [i `n perioada romanic\,
pe traveele mari. Prin forma sa, arcul preocup\rile [tin]ifice sunt practic
fr^nt este aparent mai u[or dec^t cel `n inexistente. Orice concluzie cu caracter
plin cintru, pentru densit\]i [i volume [tin]ific, fie [i sporadic\ ce contrazice
egale. Aceste arce fr^nte marcheaz\ textele biblice e curmat\ de Inchizi]ie.
mai bine articula]ia de la cheie. Sisteme de execu]ie. Acumularea
~mpingerile bol]ilor erau preluate “la cuno[tin]elor legate de tehnica
navele laterale” de zidul portant masiv construc]iilor va conduce la apari]ia
sau de zidul cu contraforturi. Aceste breslelor pe specialit\]i, alc\tuite `n
sisteme de boltire erau utilizate la special din me[teri laici.
edificiile religioase romanice. Edificiile gotice vor oglindi, de altfel,
Din punct de vedere al sistemului de p\trunderea g^ndirii ra]ionale `n tehnica
acoperire, edificiile de cult romanice, se construc]iilor. Tehnica prelucr\rii pietrei,
`mpart `n construc]ii de tip hal\ [i tip va atinge un nivel neobi[nuit, at^t `n
bazilic\. Structurile tip hal\ cuprind sub confec]ionarea ornamentelor c^t [i a
acela[i acoperi[ nava central\ [i cele elementelor constructive propriu-zise.
colaterale. ~mpingerile bol]ii ce acoper\ P\trunderea g^ndirii ra]ionale `n
nava central\ sunt preluate de bol]ile de concep]ia edificiilor este eviden]iat\ de
deasupra navelor colaterale, `ndeplinind tendin]a de reducere a greut\]ii bol]ilor
rolul unui arc de desc\rcare, fiind [i zidurilor. Aceast\ u[urare a
a[adar prototipul viitorului arc butant. construc]iei va conduce la economii
Iluminarea `ntregului plan al edificiului

64
Catedrala gotic\
a. b.

157 m
c. d.

Verticalitatea
gotic\ ajunge
la apogeu la
catedrala din
Köln

Fig. 5.11 Catedrala gotic\. a. Portal. b. Interior. c. Fa]ad\. d. Vedere


longitudinal\ a navei centrale.

65
Sisteme de execu]ie gotice
a. 1. Structura sistemului nelegat. 2. Structura sistemului nelegat

Unei travei dreptunghiulare a navei centrale `i


corespunde o travee p\trat\ a navelor laterale Unei travee p\trate a navei centrale `i
corespund dou\ travee p\trate ale
Bolt\ `ncruci[at\ navelor laterale
b. cu nervuri `n ogiv\
c.

Arce butante
ce transmit
`mpingerile
de la bolt\ la
contrafort 1. Bolt\ `ncruci[at\

Contrafort

{arpant\

Bolt\
Arc fr^nt `ncruci[at\

Fereastr\ - 2. Bolt\ stelat\


Nav\ rozet\
lateral\
Fereastr\
`n ogiv\

Nav\
central\
3. Bolt\ tip plas\

d. Fig.5.12 Catedrala gotic\. a (1, 2).


50 m Structura arcelor `n ogiv\. b.
Sec]iune. c (1,2,3). Bolta gotic\.
d. Plan
124 m

66
`nsemnate de material, spa]iu [i acoperirea unei suprafe]e mari sau,
manoper\. spre sf^r[itul perioadei gotice, formarea
La construc]iile gotice sistemele de unui fastuos motiv decorativ.
execu]ie folosite pentru acoperire sunt Bolta `ncruci[at\, cu nervuri `n ogiv\
bol]ile sub]iri, cu panouri [i nervuri prezint\ avantajul c\ poate alc\tui [i
sus]inute de coloane. ~mpingerile alte forme `n plan dec^t cea
laterale sunt preluate de contraforturi [i dreptunghiular\ sau p\trat\ - forme
arce butante. Pentru folosirea acestor triunghiulare, poligonale. Bolta
sisteme de preluare a `mpingerilor `ncruci[at\ nervurat\ va deveni, `n
laterale, zidul foarte gros din perioada perioada gotic\, bolta sexpartit\
romanic\ este `nlocuit cu un schelet, zid (stelat\), pentru ca `n cele din urm\ s\
sub]ire neportant [i o suprafa]\ mare se transforme `n bolt\-evantai. Nervurile
vitrat\. La unele catedrale pe unele bol]ilor gotice se executau din piatr\
por]iuni zidul dispare, ramân^nd numai cioplit\ iar panourile de bolt\ din zid\rie
scheletul [i sticla vitrat\. Suprafe]ele de c\r\mid\ u[oar\. Se cuvine
mari de sticl\ vitrat\ au dus la realizarea semnalat faptul c\ me[terii gotici
unei impresii spectaculoase de de]ineau `nalte cuno[tin]e de tehnica
continuitate `ntre interiorul [i exteriorul stereotomiei, `mbin^nd perfect criterii
edificiului, ceea ce constituie una din geometrice, statice [i estetice.
caracteristicile spa]iului gotic. Ca elemente portante ce transmit
Bol]ile gotice acoper\ travee `nc\rc\rile de la bol]i, constructorii din
dreptunghiulare sau p\trate, cu laturi perioada gotic\ au folosit pila (st^lp
ajung^nd p^n\ la 12-16 m., bol]ile au interior), arcul butant [i contrafortul. Pila
structur\ nervurat\. Nervurile sunt evolueaz\ de la sec]iune simpl\
alc\tuite din arce fr^nte `n ogiv\, (circular\) la sec]iuni mai complicate,
`ntret\iate, ce preiau eforturile de la incluz^nd [i colonetele (prelungirile
panourile de piatr\ [i le repartizeaz\ `n nervurile bol]ii).
cele patru unghiuri. Traseul nervurilor se Elementul `ntr-adev\r original,
caracterizeaz\ prin arcul diagonal, inventat din necesitate, al constructorilor
arcele de cap\t [i prin arcele dublouri. gotici, este arcul butant, care asigur\
Uneori exist\ o diferen]\ `ntre `n\l]imea echilibru bol]ilor `n\l]ate pe pile. El
ogivelor diagonale [i arcele de cap\t, transmite `mpingerile laterale de la bolt\
astfel `nc^t bolta cu muchii tinde s\ la contrafort. La `nceput, arcul butant
devin\ o cupol\ nervurat\, fasonat\ `n era amplasat `n acoperi[ul `nsu[i al
form\ de stea (bolta sexpartit\) prin navei laterale, apoi s-a degajat de masa
ad\ugarea unei nervuri suplimentare, lui, pentru ca, `n cele din urm\ s\ se
de piatr\. Sporirea num\rului de nervuri `nal]e izolat `n spa]iu, particip^nd la
duce la o mic[orare a suprafe]ei estetica central\ a catedralei. Pentru o
panourilor bol]ii ceea ce determin\ mai mare eficacitate constructorii gotici

67
`nlocuiesc arcul unic prin dou\ arce Accentuarea acestui raport `ntre
amplasate deasupra [i dedesubtul zonei dreptunghiul sec]iunii transversale sau
de `mpingere. Ca o consecin]\ a acestei longitudinale [i dreptunghiul planului va
evolu]ii a arcului butant, sec]iunile pilelor creea diferen]ele de `n\l]ime, ce se fac
se mic[oreaz\, iar `n\l]imea lor cre[te; sim]ite la diferite edificii gotice. De
totodat\, va cre[te corespunz\tor men]ionat c\ acest contrast va cre[te cu
suprafa]a de sticl\ vitrat\ `n dauna at^t mai mult cu c^t `naint\m spre nord,
zidului exterior. Contraforturile care spre Germania. Edificiile gotice `mbin\
primesc `mpingerile arcelor butante sunt cele dou\ direc]ii: cea vertical\
picioare masive din zid\rie a[ezate `n (dominant\ la templele egiptene) [i cea
exteriorul zidurilor perimetrale. orizontal\ (caracteristic\ bazilicilor
bizantine). Catedrala gotic\ este
Catedrala gotic\ este programul
edificiul unui mit, deoarece nu este
principal al arhitecturii gotice fiind
construit\ la scar\ uman\ (contrast^nd
biserica ce ad\poste[te jil]ul episcopal.
cu templul grecesc), a[adar va degaja o
Prin reducerea sec]iuniii elementelor de
impresie de m\re]ie cople[itoare asupra
sus]inere (pile), prin sporirea `n\l]imii
privitorului.
navei centrale [i prin decora]ia bogat\
cl\dirile catedralelor gotice se remarc\ 5.7. M|N|STIRILE DIN MOLDOVA
printr-o subliniat\ tendin]\ spre
verticalitate. Aceste edificii, ce serveau ~n epoca lui {tefan cel Mare [i Petru
drept loc de oficiere a cultului [i drept Rare[, `n Moldova s-au `n\l]at cele mai
sediu al reuniunii politice [i festive numeroase [i reprezentative
organizate de rege, erau constituite cu monumente de arhitectur\ medieval\ al
sprijinul `ntregii colectivit\]i a ora[ului c\ror specific local se afirm\ riguros,
medieval. Datorit\ proiectelor extrem de astfel `nc^t, sub aspectul originalit\]ii,
ambi]ioase, lucr\rile de construc]ii ale formele stilistice nu-[i g\sesc nic\ieri
catedralelor gotice dep\[eau, `n timp, o analogii. ~n aceast\ perioad\ de
genera]ie extinz^ndu-se vreme de 2-3 puternic av^nt economic, t^rgurile
secole. Moldovei s-au `nmul]it [i conturat ca
Planul catedralei gotice are form\ de a[ez\ri urbane autonome. Intensa
cruce latin\. Tipurile de sec]iune activitate `n domeniul cl\dirilor de cult [i
transversal\ folosit\ de constructorii caracterul specific al operelor
gotici sunt acelea[i din perioada arhitectonice se explic\ tocmai prin
romanic\: bazilica [i biserica tip hal\. dezvoltarea me[te[ugurilor [i recrutarea
Contrastul dintre dimensiunile pe unui num\r din ce `n ce mai mare de
vertical\ [i orizontal\ ale spa]iului me[teri autohtoni.
interior constituie una dintre Sisteme de execu]ie. Zidurile, care
caracteristicile catedralelor gotice. definesc planul m\n\stirilor

68
Sisteme de execu]ie la m\n\stirile din Moldova

a. Calot\ sferic\

Pandantivi Semisfer\
1. Pandantivi
Arce semicilindrice
`n consol\
Arce de desc\rcare de
grosimi diferite ce fac trecerea 1. 5.

de la dreptunghiul naosului la
Arce piezi[e ce au laturile
p\tratul de baz\ a cupolei
paralele cu diagonalele
2. p\tratului de baz\

b.
c.
Friz\

Zona superioar\ din 1.


{iruri de c\r\mid\ aparent\
ocni]e `n
plin cintru 21,5 m

Zid\rie
de piatr\

Profil din
Zona inferioar\ din
piatr\ sub 2.
piatr\ aparent\ Pridvor
form\ arc
fr^nt

C\r\mid\ Pronaos 7m
Naos
aparent\

Absida altarului
25 m
Soclu

Fig.5.13 M^n\stirile din Moldova. a (1,2). Sisteme de boltire. b. Detaliu fa]ad\. c


(1,2). Fa]ad\. Plan.

69
M\n\stirile din Moldova. Alc\tuire. Sistem de boltire

a.
Calote Turl\
Pandantiv sferice
Arce piezi[e

Exonartex Pronaos
Gropni]\
Naos Absida altarului
b.

Arcele piezi[e
Contrafor]i Turla
Arce piezi[e de desc\rcare
c.
Pandantiv Arce semicilindrice de
desc\rcare
Arce transversale de
desc\rcare
Arce longitudinal
de desc\rcare

Arc piezi[ de
desc\rcare L L/2 Pandantiv Fig. 5.14 M^n\stirile din
Moldova. (M^n\stirea Neam])
a. Proiec]ia axonometric\ b.
Plan c. Sisteme de boltire

70
moldovene[ti sunt alc\tuite din: miez [i pere]ilor, vor duce la transformarea
fe]e (interioar\ [i exterioar\). ~n dreptunghiului `nc\perii (naosului) `n
componen]a miezului intr\: piatra p\trat. Aceasta se realizeaz\ prin
spart\, piatra de r^u [i c\r\mida, legate introducerea arcelor inegale ca grosime:
cu mortar. Prinse intim de miez, fe]ele cele dou\ `n direc]ii transversal\ a
exterioare erau la `nceput din material `nc\perii sunt foarte late (100-120 cm).
aparent iar apoi `n timpul lui Petru Rare[ Pe aceste patru arce se ridic\ acela[i
erau tencuite [i acoperite cu fresce. num\r de pandantivi (ce fac trecerea de
Interiorul era acoperit complet cu fresce. la planul p\trat la cel circular), pe care
Piatra [i c\r\mida care alc\tuiau se `nal]\ un scund tambur cilindric. ~n
paramentul zidului, erau puse `n oper\ interiorul acestui tambur vertical, sunt
astfel: prima parte a zidului (2/3 din `nscrise patru arce `n plin cintru dispuse
`n\l]ime) sub planul de na[tere al piezi[ (arcele paralele cu diagonalele
bol]ilor, era alc\tuit\ din piatr\; a doua p\tratului determinate de cele patru
parte a zidului (1/3 din `n\l]ime), ce arce mari). Deasupra acestor arce se
sus]inea numai acoperi[ul, fiind protejat construie[te turla, a c\rei l\]ime era
de o strea[in\ proeminent\, era egal\ cu jum\tate din l\]imea naosului.
confec]ionat\ din c\r\mid\. Ultima Ingeniozitatea sistemului de boltire
treime a zidului juca un rol hot\r^tor `n const\ `n aceea c\ transform\ planul
plastica de ansamblu a monumentului. dreptunghiular `n unul p\trat, iar pe
acesta `n unul circular, `nl\tur^nd la
Bol]ile moldovene[ti se impun ca un baz\ orice punct de sprijin, ce ar
sistem constructiv deosebit de original incomoda circula]ia sau vederea [i
prin care constructorii moldoveni au `nl\tur^nd `n acela[i timp l\]imea
r\mas ne`ntrecu]i. Comparativ cu golului, pentru a da zvelte]e turlei.
solu]iile bizantine [i gotice, conform • Alt sistem de boltire cu o not\ mai
c\rora `mpingerile bol]ilor erau preluate subliniat\ de originalitate porne[te de la
de pile masive interioare sau cele patru arce `n plin cintru `n consol\
contraforturi exteriori, constructorii din [i de la cei patru pandantivi, deasupra
Moldova au urm\rit s\ p\streze partea c\rora se ridic\ un foarte scurt inel
de jos a cl\dirii f\r\ nici un fel de cilindric. Deasupra acestuia sunt situate
obstacol. Datorit\ grosimii mari a o semisfer\ [i opt arce `n plin cintru,
zidurilor [i a deschiderilor mici bol]ile nu egale. Intersect^ndu-se cu o sfer\ [i
au nevoie de puncte de sprijin `ntre ele acestea iau aspectul unei
intermediare. Descriem mai jos cele mai `mpletituri stelate, nervurate. Arhivoltele
ingenioase sisteme de boltire folosite de nervurilor stelate genereaz\, `n partea
constructorii rom^ni. de sus o prism\ ortogonal\ peste care,
• Patru arce `n plin cintru, construite `n sprijinit\ de opt pandantivi, se `nal]\ o
consol\ [i f\c^nd corp comun cu zid\ria calot\ sferic\.

71
M\n\stirea moldoveneasc\. ~n din dou\ profile simple, suprapuse,
vederea ridic\rii lor, constructorii desp\r]ite de o f^[ie de zid\rie
trebuiau s\ conceap\ `nc\peri necesare executat\ din piatr\ brut\. Profilul de
ad\postirii unui num\r relativ mic de jos, tratat ca o `nvelitoare cu pant\ lin\,
oameni, urm\rind totodat\ ca edificiul sugereaz\ ideea unei b\nci continue.
s\ capete un aspect monumental. Ultima treime a zidului exterior este
Planul bisericii moldovene[ti era executat\ din c\r\mid\ aparent\.
alc\tuit conform ceremonialului [i Acesta se compune din [iruri suprapuse
ritualului cultului ortodox: `nc\perea din mici firide oarbe (ocni]e) [i o friz\
altarului, naos, pronaos, completat lat\ cu dou\, trei [iruri de discuri de
uneori cu pridvor [i grovni]\ (camera teracot\ divers colorat\ [i sm\l]uit\.
mormintelor). Interiorul m\n\stirilor Fa]adele sunt fragmentate de
moldovene[ti degaj\ o atmosfer\ calm\ contraforturi, la `nceput decorative din
cu o nuan]\ de mister realizat\ prin piatr\ f\]uit\, apoi pictate, ca [i restul
slaba iluminare [i frescele cu caracter fa]adei.
religios. Ferestrele au fost `ncadrate cu Acoperi[ul edificiilor de cult
chenare din piatr\ prelucrat\ cu moldovene[ti este elementul care
elemente arhitectonice de influen]\ influen]eaz\ `n cel mai `nalt grad
gotic\. U[a este `ncadrat\ de un chenar aspectul global al monumentului. Cele
dreptunghiular din piatr\, decorat cu dou\ tipuri de acoperi[ sunt: cel unitar,
dou\ sau trei m\rgele verticale av^nd o al bisericilor cu plan drept, cu pante
combina]ie de elemente gotice [i de stil mari, av^nd `n\l]imea aproximativ
renascentist. aceea[i cu a trupului bisericii, [i cel al
Fa]adele bisericilor moldovene[ti bisericilor cu turl\, fragmentat `n volume
constituie un exemplu de art\ [i logic\ egale cu p\r]ile esen]iale din plan.
constructiv\ ca [i de un remarcabil bun Frescele de pe pere]ii exteriori,
gust. Cele dou\ p\r]i ale zidului executate `n perioada lui Petru Rare[
`nconjur\tor, de fa]ad\ sunt tratate `mbrac\ pere]ii de la soclu p^n\ la
diferit. Partea de jos (2/3 din `n\l]ime) – [trea[in\. Zugr\velile exterioare au
o suprafa]\ de piatr\ aparent\, cu rezistat peste veacuri tuturor
aspect aparent neregulat – are numai intemperiilor. Procedeul zugr\virii totale
c^teva accente cu caracter decorativ: de o valoare tematic\ [i artistic\
profile de soclu, coronamente de remarcabil\ confer\ m\n\stirilor din
contraforturi, chenare de u[i [i ferestre. Moldova un caracter `ntru totul deosebit,
Soclu, `nalt, proeminent, este compus unic `n `ntreaga lume.

72
Capitolul
6
COORDONAREA MODULAR|

exemplu, la refolosirea cofrajelor de un


6.1 GENERALIT|}I
num\r mai mare de ori.
Coordonarea dimensiunilor unei Istoric. De-a lungul istoriei, omul a
cl\diri este un sistem unitar ce `ncercat s\ creeze un sistem de
stabile[te dimensiunile elementelor de m\surare a dimensiunilor obiectelor
construc]ii [i instala]iilor aferente. Acest realizate de el, prin utilizarea ca unitate
sistem unitar de dimensionare se de m\sur\, a diferitelor p\r]i ale corpului
realizeaz\ `n faza de concep]ie a uman (pas, picior, cot, cap).
cl\dirii. Dimensiunile unui obiect se percep mai
Folosirea coordon\rii dimensionale bine dac\ se compar\ cu cele ale
creeaz\ condi]ii favorabile introducerii `n omului. Pentru ca obiectele din jurul
concep]ia cl\dirilor a execu]iei nostru s\ aib\ m\sura omului, care le
industrializate a elementelor de folose[te, este necesar\ cunoa[terea
construc]ii. ~n vederea optimiz\rii dimensiunilor medii ale corpului uman,
acestei activit\]i, este necesar\ o dar [i spa]iul ocupat de om `n diferite
unificare , dar [i o limitare a num\rului mi[c\ri [i pozi]ii.
Din cele mai vechi timpuri au existat
de dimensiuni utilizate `n execu]ia
reguli de propor]ionare a corpului uman,
cl\dirilor (a fabricatelor – c\r\mizi; fâ[ii
astfel, s-au stabilit rela]ii `ntre
de plan[eu, panouri mari). Acest lucru dimensiunile diferitelor p\r]i ale corpului
va determina realizarea unui num\r uman. ~n secolul trecut, Neufert a stabilit
redus de tipuri de elemente o rela]ie `ntre subansamblurile corpului
prefabricate, ceea ce poate conduce, de uman [i “sec]iunea de aur”, dreptunghi

73
cu laturile m [i M ce satisface raportul plan orizontal sunt destinate
m/M = M/(m+M). Alt\ regul\ de dimension\rii elementelor de construc]ii,
propor]ionare a corpului uman, bazat\ ansamblurilor de elemente [i spa]iilor
pe sec]iunea de aur, este introdus\ de cl\dirilor.
Le Corbusier [i denumit\ “modulator” Submodulii sunt valori frac]ionate ale
(dimensiunea de baz\ a modulatorului modulului de baz\ (M/n , n – num\r
este 1,829). `ntreg). Submodulii (M/2, M/4, M/5,
Sistemul metric utilizat `n prezent pe M/10, M/20, M/50, M/100) se utilizeaz\
plan interna]ional a avut ca definire a la dimensionarea , de exemplu, a unor
unit\]ii de m\sur\, la `nceputul secolului materiale de construc]ii (pl\ci ceramice
19 – metrul – ca a zecea milioana parte sau din piatr\ natural\), grosimea unor
din lungimea sfertului meridianului elemente.
terestru, ca dup\ un secol s\ fie definit Coordonarea modular\ se utilizeaz\ la
ca lungimea prototipului interna]ional din concep]ia cl\dirilor [i, `n special, la
platin\ [i iridiu – metrul etalon. elaborarea proiectelor construc]iilor
tipizate, realizate total sau par]ial din
6.2. COORDONAREA MODULAR| elemente prefabricate.
Este opera]ia de aplicare a unui Coordonarea modular\ nu se poate
sistem unitar de dimensionare a folosi la cl\diri ce se restaureaz\ sau la
construc]iilor `n ansamblu [i a elemente de construc]ie cu forme
elementelor componente pe baza unei nerectangulare sau curbe.
unit\]i de lungime aleas\ arbitrar, Coordonarea modular\ se aplic\ `n
denumit\ modul de baz\. Acesta se proiectarea de arhitectur\, structurii de
noteaz\ cu M [i are valoarea `n sistemul rezisten]\ [i de instala]ii. Stabilirea
metric M = 100 mm. dimensiunilor se face prin coordonarea
Coordonarea modular\ se realizeaz\ reciproc\ a dou\ condi]ii contradictorii,
prin utilizarea modulilor deriva]i: cea impus\ de produc]ia industrial\,
multimoduli [i submoduli. care cere un num\r minim de produse
Multimodulii sunt multipli ai tipizate, [i cea cerut\ de proiectarea de
modulului de baz\ (n.M). Valorile arhitectur\, care necesit\ un num\r
acestora pentru cl\diri civile sunt date sporit de variante pentru cl\diri
pentru dimensiunile de coordonare Sistem spa]ial de referin]\ este o
modular\ `n plan orizontal: 3M, 6M, re]ea de plane perpendiculare, care
12M, 15M, 30M [i 60M iar `n plan `mparte volumul cl\dirii `n cuburi cu
vertical pentru construc]iile de locuin]e, echidistan]\ modular\ (M sau nM) care
se recomand\ 26M...30M pentru poate fi aceea[i pe cele trei direc]ii sau
`n\l]imea nivelurilor [i 20M...28M pentru diferit\. Re]eaua modular\ rezult\ din
lumina `nc\perilor. Valorile pentru intersec]iile planurilor de referin]\
dimensiunile de coordonare modular\ `n (planuri modulare).

74
~n proiectele de construc]ii (planuri, planul axial, ce coincide cu planul
sec]iuni) se indic\ proiec]iile orizontale median geometric sau paralel cu acesta
[i verticale ale re]elei modulare. [i/sau planul limit\ ce delimiteaz\ un
spa]iu modular sau o zon\ neutr\. ~n
Dimensiuni modulare de coordonare
unele cazuri, elementul de construc]ie,
sunt distan]ele `ntre planurile modulare
(trame) [i pot fi de mai multe categorii: de exemplu, panoul prefabricat de
principale, secundare [i de detaliu fig. perete exterior, poate dep\[i planul
6.1 limit\ datorit\ necesit\]ii asambl\rii cu
elementul al\turat (concep]ia `mbin\rii).
Coordonarea dimensiunilor elementelor
Tram\ modular\ principal\:
deschideri, `n\l]imi de etaje, deschideri de construc]ie. Elementele de
la elemente portante orizontale, travee
construc]ii, `n special la cele
Trame Tram\ modular\ secundar\: prefabricate, se condi]ioneaz\ reciproc
modulare de l\]imea panourilor sau a fâ[iilor de
coordonare plan[eu, goluri de u[i, ferestre, mobilier
`n alc\tuirea unei cl\diri. Acest lucru se
realizeaz\ func]ie de pozi]ia pe care o
Tram\ modular\ de detaliu: are elementul prefabricat [i raporturile
geometria `mbin\rii, dimensiunile
sec]iunii sau profilelor de vecin\tate cu alte elemente,
condi]ionate de asamblare sau `mbinare
(fig. 6.2).
Fig. 6.1 - Schema tramelor modulare Coordonarea dimensiunilor
elementelor prefabricate se realizeaz\
Elementele structurii de rezisten]\
pentru dimensiunile dintre planurile
(pere]i, stâlpi, grinzi) se localizeaz\ prin
limit\, care pot fi definite de
pozi]iile reciproce `ntre elemente [i
tramele modulare ale cl\dirii. Trama dimensiunile elementelor plan[eelor,
modular\ principal\ este continu\ panourilor de fa]ad\ etc.
pentru toat\ cl\direa, re]eaua ei de linii Dimensiunea de coordonare a
corespunde elementelor structurii de elementelor de construc]ii este marcat\
rezisten]\ (fig. 6.2). ca distan]a `ntre planurile limit\.
~n cazul elementelor pentru pere]i Dimensiunea de fabrica]ie a elementului
(blocuri, panouri `nguste), pentru de construc]ie se stabile[te func]ie de
plan[ee (fâ[ii), pentru fa]ade (parape]i, `mbinarea cu elementele al\turate (fig.
[pale]i) acestea se localizeaz\ `n 6.2.II).
direc]ia reazemelor, `n raport cu trama
La stabilirea acestei valori, se ]ine
principal\, iar `n direc]ia alc\tuirii, `n
seama de cerin]ele geometrice,
raport cu trama secundar\.
tehnologia de confec]ionare, montaj [i
~n vederea localiz\rii unui element
de valorile toleran]elor.
de construc]ii, planurile modulare pot fi:

75
Coordonare modular\
I. Tram\ modular\ secundar\

Tram\ modular\ principal\


(`n\l]imea etajului)

Tram\ modular\
secundar\ (goluri
ferestre)

Tram\ modular\ principal\


(deschidere)

Tram\ modular\ principal\


(travee)

II. Rost
Dimensiune de coordonare

Dimensiune din proiect


(lungimea elementului de
acoperi[)
delimitat\ de planurile limit\
Zon\ neutr\

Rost

Planuri axiale
Tram\ modular\
secundar\
Tram\ modular\ secundar\
(l\]imea elementului de acoperi[) Tram\ modular\ principal\
(deschidere)

Tram\ modular\ principal\


(travee)

Fig. 6.2. Trame modulare principale [i secundare. I. Cl\dire civil\. II. Cl\dire industrial\

76
Trama modular\ principal\ este cuprins `ntre planurile limit\ pe cele trei
continu\ pentru `ntreaga cl\dire fiind direc]ii.
pozi]ionat\ la elementele structurii Pozi]ionarea axelor tramei modulare
portante. Aceast\ tram\ poate fi principale, `n plan orizontal, se poate
`ntrerupt\ la rosturile de dilata]ie sau realiza la diverse structuri de rezisten]\
tasare, la st^lpi comuni pentru dou\ astfel:
grinzi pozate la niveluri diferite. La • la cl\dirile cu pere]i portan]i, la pere]ii
aceast\ `ntrerupere local\ se introduce exteriori, axa modular\ este pozi]ionat\
o zon\ neutr\ ce poate fi modulat\ sau la jum\tatea grosimii peretelui interior
nu. fa]\ de latura interioar\ a acestuia, iar la
Coordonarea dimensiunilor pere]ii interiori trama modular\ va
elementelor de construc]ie [i localizarea coincide cu axa geometric\ median\;
acestora se realizeaz\ `n cadrul • cl\dirile cu schelet portant, cu st^lp
sistemului de referin]\ determinat de cu moment de iner]ie constant, axele
planurile sau liniile modulare. Acest modulare dup\ cele dou\ direc]ii vor
spa]iu modular este compus din coincide cu axele geometrice;
dimensiunea de proiect a elementului • cl\diri cu schelet cu st^lpi cu moment
de construc]ie dar [i de spa]iul necesar de iner]ie `n trepte, axa modular\ va
pentru `mbin\ri [i abateri dimensionale coicide cu axa ce trece prin mijlocul
admisibile. sec]iunii st^lpului `n dreptul cotei [inei
Pentru localizara unui element de grinzii de rulare, la st^lpii centrali axa
construc]ie, planurile modulare pot fi: modular\ va coincide cu axa geometric\
planul axial, care poate s\ coincid\ cu a sec]iunii st^lpului;
planul median geometric sau s\ fie • cl\diri cu schelet, cu st^lpi cu modul
paralel cu acesta [i planul limit\ c^nd de iner]ie variabil, axa modular\ va
delimiteaz\ spa]iul modular ocupat de coincide cu axa ce trece prin mijlocul
elementul de construc]ie. ~n raport cu sec]iunii la cota ±0,00.
tramele modulare, un element de ~n plan vertical pozi]ionarea axelor
construc]ii poate fi localizat prin: planul modulare se poate realiza astfel:
limit\ pe cele trei direc]ii; planul limit\ pe • `n\l]imea etajului cl\dirilor se
dou\ direc]ii [i un plan axial pe a treia consider\ dimensiunea `ntre cotele
direc]ie [i plan limit\ pe o direc]ie [i nominale ale pardoselilor finite a dou\
planuri axiale pe celelalte dou\. nivele succesive; `n cazul ultimului etaj,
Planurile limit\ ale elementului de la cl\dirile cu pod, aceast\ dimensiune
construc]ii se consider\ f\c^nd parte se consider\ `ntre cota pardoselii finite
dintr-o tram\ modular\ principal\, una (ultimul etaj) [i o cot\ conven]ional\ (se
secundar\ sau de detaliu. Pentru consider\ egale grosimile plan[eelor
coordonarea dimensiunilor elementului intermediare [i de la pod) la fa]a
de construc]ie acesta se consider\ superioar\ a plan[eului podului; la

77
cl\dirile acoperite cu plan[eu tip teras\ st^lpi [i grinzi cu inim\ plin\ sau cu
`n\l]imea ultimului etajului se va z\brele, `n\l]imea interioar\ modulat\ a
considera `ntre cota pardoselii finite [i cl\dirii se va considera `ntre cota
cota tavanului; pardoselei finite ±0,00 [i partea
• la cl\dirile cu schelet de rezisten]\ inferioar\ a grinzii cu inim\ plin\ sau cu
z\brele.

78
Capitolul
7
TOLERAN}E {I ABATERI ~N
CONSTRUC}II

tehnologia de confec]ionare, de cea de


7.1 GENERALIT|}I montaj dar [i de condi]ii economice.
La execu]ia concret\ a elementelor
Toleran]ele `n construc]ii au prefabricate orice dimensiune se poate
`nceput s\ capete importan]\, odat\ cu realiza cu abateri fa]\ de valoarea
dezvoltarea cl\dirilor prin procedee stabilit\ `n documenta]ia de proiectare.
industrializate. Toleran]ele iau `n
considerare erorile umane ce pot 7.2. TOLERAN}E {I ABATERI
ap\rea `n activitatea din domeniul Toleran]a dimensional\ este diferen]a
construc]iilor. algebric\ `ntre dimensiunea efectiv\
Toleran]ele sunt imperfec]iunile maxim\ [i minim\ a elementului de
admise la confec]ionarea elementelor construc]ii (fig.7.1;7.2)
de construc]ie. Ele se refer\ la TD = Dmax - Dmin (7.1)
caracteristici dimensionale, de form\ [i `n care:
de pozi]ii relative a elementelor de Dmax - limita superioar\ a dimensiunii
construc]ie. Stabilirea toleran]elor se efective a elementelor de construc]ii.
realizeaz\ prin optimizarea unor valori, Dmin - limita inferioar\ a dimensiunii
lu`nd `n considerare aspecte tehnice, efective
tehnologice, economice [i estetice. Dimensiunile elementelor de
Valorile toleran]elor sunt influen]ate de construc]ie confec]ionate in intervalul de

79
toleran]e conduc la acceptarea acestora dimensiunile de baz\. Clasele de
pentru montaj. precizie sunt date `n prescrip]ii tehnice,
Utilizarea toleran]elor impune un fiind clasificate de la 1 la 10. De
control al produc]iei de prefabricate `n exemplu pentru o grind\ cu lungime
fabric\ dup\ confec]ionare [i `nainte de cuprins\ `ntre 3 [i 9 metri,
montaj pe [antier (fig 7.2). corespunz\tor clasei de precizie 1
Caracterul aleator al toleran]elor toleran]a va fi 1 mm, iar la clasa 10 va fi
impune abordarea acestora de 60 mm.
probabilistic. Prelucrarea statistic\ a Clasa de precizie mic\ `nseamn\
datelor rezultate din controlul de calitate adoptarea de toleran]e cu valoare mic\.
poate depista cauzele erorilor de Pentru dimensiunile unui element se pot
execu]ie, dar [i o `mbun\t\]ire a alege toleran]e corespunz\toare unor
sistemului de toleran]e. clase de precizie diferite.
Distribu]ia normal\ "clopotul lui Toleran]a dimensional\ se refer\ la
Gauss" poate eviden]ia gradul de lungimea sau la caracteristici
dispersie a valorilor reale a dimensionale din sec]iunea transversal\
dimensiunilor elementelor prefabricate ale elementelor de construc]ii. ~n
fa]\ de valoarea stabilit\ `n documenta]ia de proiectare, aceste
documenta]ia de proiectare. dimensiuni sunt identificate prin
Valorile calculate ale dispersiilor dimensiunile nominale (de baz\).
(σ) vor influen]a probabilitatea apari]iei Dimensiunile de execu]ie ale
elementelor prefabricate cu defecte elementelor de construc]ii prefabricate
(abateri). La o valoare mic\ a dispersiei, sunt ob]inute dup\ confec]ionarea
aria marginit\ de curba distribu]iei acestora.
normale (por]iunea ha[urat\ din Limitele dimensiunilor de executie
"clopotul lui Gauss") eviden]iaz\ c\ sunt influen]ate de tehnologia utilizat\,
probabilitatea acestor abateri este mic\ de gradul de preg\tire a for]ei de munc\
(fig 7.1.II). Aceast\ arie este influen]at\ dar [i de considerente economice.
de limita acceptat\ a abaterilor Dimensiunile de execu]ie efective
(toleran]a). Deci cu c`t dispersia este pot avea o limit\ superioar\
mai mic\ cu at`t calitatea execu]iei este (dimensiune maxim\) [i limita inferioar\
mai ridicat\. (dimensiunea minim\). Diferen]ele `ntre
Stabilirea sistemelor de toleran]\ va aceste dimensiuni efective: maxim\ [i
fi influen]at\ de dimensiunile minim\ [i dimensiunea noominal\ de
prefabricatelor, dar [i de clasele de baz\ din documenta]ia de proiectare va
precizie. defini abaterea limit\ superioar\ [i/sau
Clasa de precizie este un ansamblu abaterea limit\ inferioar\.
de toleran]e corespunz\toare aceluia[i Toleran]ele de pozi]ie se refer\ la
grad de precizie la execu]ie pentru toate valoarea maxim\ a abaterii de la

80
Toleran]e la elemente de construc]ie
I. Abateri la `mbinarea panourilor prefabricate
D, d - dimensiunile maxime,

D p3
ef
minime [i efective ale

max
panourilor exterioare (1, 2) [i

D p3
Panou prefabricat interioare (3)

min
interior (3)

Dp3
3 R, r - dimensiunile
max min
Dp R Dp
max
1 2 rosturilor de `mbinare
ef ef
Dp R. Dp
1 min max min 2
Dp R Dp
1 2

Panou prefabricat Panou prefabricat


exterior (1) exterior (2)
1 2
min max min
dp r dp
1 2
ef ef
d p d p
max 1 r 2 max
dp d p
1 min 2
r
II. Toleran]e dimensionale
max
Defectiv

D Abatere minim\(Amin)
proiect
min
T Abatere maxim\(Amax)
Defectiv
Zona toleran]elor acceptate (T)
min
Limita inferioar\ a dimensiunilor A A max
Limita superioar\ a
elementelor prefabricate cu dimensiunilor elementelor
defecte T
prefabricate cu defecte
Aria ce eviden]iaz\ probabilitatea Distribu]ie normal\ Gauss
Frecven]a valorilor

apari]iei elementelor prefabricate


Valorile fractilelor
cu defecte, aceasta este dictat\
de limita acceptat\ a abaterilor 3σ 2σ σ md
Dimensiunile prefabricatelor (dp)
σ =1,5 - Dispersie mic\ - cu cât dispersia
Distribu]ia valorilor reale este mai mic\, cu
σ = 3 - Dispersie mare atât calitatea
comparativ cu cea din proiecte
execu]iei este mai
ridicat\
Dimensiunile prefabricatelor (dp)

Fig. 7.1 Toleran]e `n construc]ii. Abateri la `mbinarea panourilor prefabricate (I).


Toleran]e dimensionale (II)

81
Toleran]e [i abateri
F`[ie cu goluri de plan[eu
(Fp )
I. Grind\ longitudinal\
(Gl)
St^lp central cu
sec]iune `n trepte ( Sc )

Sm Grinzi transversale
gemene (Gc)
Partea superioar\ a
st^lpului
marginal (Sm)

Gc

Gl Sc
Sm
Gc Partea inferioar\ a
Gc
st^lpului marginal (Sm)
Rezemarea pe st`lpul central (Sc)
Grind\ transversal\ (partea inferioar\)
marginal\ ( Gm )

Sc
Sc
Rezemarea grinzilor longitudinale (Gl)
pe cele transversale (Gl) Gm
Rezemarea pe st^lpul central (Sc)
(partea superioar\)

Rezemarea pe st`lpul marginal ( S m )


II.
Limita abaterii pentru montaj

Grind\ cu Grind\ cu dimensiune maxim\


dimensiune
nominal\ Abatere limit\
superioar\
Grind\ cu dimensiune minim\
Grinzi cu
dimensiuni `n afara
toleran]ei

Abatere limit\ inferioar\


Toleran]\ pentru rezemare

Fig. 7.2 - Toleran]e [i abateri. Structur\ de rezisten]\ integral prefabricat\ (I).


Exemplificare la rezemarea grinzii pe elemente portante verticale (II).

82
paralelismul [i/sau `nclinarea dreptelor Aceast\ corelare conduce la
sau planurilor. Aceste toleran]e pot realizarea unor dimensiuni ale
depinde de abaterile dimensionale rosturilor necesare satisfacerii
efective (toleran]e dependente) sau exigen]elor de rezisten]\, higrotermic\
m\rimea acestora este influen]at\ [i etan[eitate.Toleran]ele de form\ se
numai de abaterile limit\ de pozi]ie refer\ la forma dat\ profilului [i/sau
(teleran]e independente). suprafe]ei elementului de construc]ie.
~n cazul asambl\rii elementelor de Aceste toleran]e reprezint\ valoarea
construc]ii, se indic\ toleran]e de maxim\ admis\ a abaterii de la forma
trasare sau de pozi]ionare ce reprezint\ profilului sau a suprafe]ei elementului
valoarea limit\ admis\ `n orice direc]ie de constructie.
a reperului sau abaterea de pozi]ionare. Toleran]ele ce privesc aspectul
Corelarea toleran]ei de pozi]ionare suprafe]elor aparente a elementelor de
a unei `mbin\ri de panouri mari construc]ii (plac\ri, beton aparent) sunt
exterioare [i interioare, cu toleran]ele toleran]e de culoare, aspect.
dimensionale ale elementelor de Studiul toleran]elor va conduce la
construc]ii ce se asambleaz\, este m\rirea eficien]ei concep]iei cl\dirilor
exemplificat\ `n fig.7.1.I. din elemente prefabricate.

83
Capitolul
8
EXIGEN}E ~N CONSTRUC}II

Cerin]ele de eficien]\ se refer\ la


8.1. GENERALIT|}I cheltuieli de investi]ii [i explotare `n
Exigen]ele `n construc]ii sunt condi]ii construc]ii, consumuri minime de
pe care utilizatorii cl\dirii le doresc materiale [i energie `n condi]ii de
`ndeplinite in imobilele pe care le vor durabilitate.
folosi. Cunoa[terea [i utilizarea exigen]elor
Calitatea unei cl\diri rezult\ din `n construc]ii va conduce la o concep]ie
gradul `n care sunt satisf\cute judicioas\ a cl\dirii ce trebuie
exigen]ele pe `ntreaga durat\ de proiectat\. Mult\ vreme reu[ita
existen]\ a construc]iei. concep]iei cl\dirii se baza numai pe
Exigen]ele sunt determinate de: repetarea a ceea ce practica verificase
cerin]e fiziologice naturale, psihosociale `ndelungat. ~n prezent pentru
[i cele de eficien]\. materialele noi, ce trebuie utilizate la
elementele de construc]ie, se vor
Cerin]ele fiziologice naturale se refer\ preciza condi]iile fundamentale pe care
la posibilitatea utiliz\rii spa]iilor din trebuie s\ le `ndeplineasc\. De exemplu
cl\dire `n condi]ii de: igien\, confort, la pere]ii desp\r]itori din pl\ci sub]iri din
protec]ie fa]\ de factori nocivi [i de ipsos armat apare necesar\
circula]ie u[oar\ [i simpl\. determinarea de noi caracteristici, cum
Cerin]ele psihosociale vizeaz\ este rezisten]a la [oc. ~n cazul pere]ilor
senza]ia de confort cu mediul din zid\rie de c\r\mid\ datorit\
`nconjur\tor [i posibilitatea de a masivit\]ii ace[tia nu erau testa]i la [oc.
comunica sau de a fi separat (izolat).

84
Exigen]ele `n construc]ii sunt : Alt exemplu ar fi c\ umiditatea
• exigen]ele utilizatorului; maxim\ efectiv\ a aerului interior `ntr-o
• exigen]ele de performan]\. `nc\pere, ce trebuie s\ fie de cel mult
60%, valoare care reprezint\ umiditatea
Exigen]a utilizatorului este enun]area
relativ\ de calcul (nivel normat).
unei necesit\]i a omului, a animalului
sau obiectului (care poate fi calculatorul) Nivelul de Nivelul de
fa]\ de cl\direa ce trebuie construit\ performan]\ performan]\
necesar este normat este
(fig. 8.1).
prev\zut prev\zut `n
Exigen]a de performan]\ este `n proiecte sau standarde,
exprimarea calitativ\ (uneori cantitativ\) cel efectiv dup\ normative [i
execu]ie. caiete de sarcini.
a caracteristicilor elementelor
componente sau ale cl\dirii `n Metodele de evaluare a
ansamblul ei, pe care trebuie s\ le performan]elor sunt `n faza ini]ial\
`ndeplineasc\ pentru a satisface calculele, `ncerc\rile la scar\ redus\, la
necesit\]ile utilizatorilor. Exigen]a de scar\ natural\ [i in-situ.
performan]\ este exprimat\ prin unul Verificarea prin calcule se face `n
sau mai multe criterii de performan]\ mod analitic [i prin simulare, iar
(fig. 8.2). verificarea prin experiment\ri se
Criteriul de performan]\ este realizeaz\ prin simulare [i `ncerc\ri pe
convertirea cantitativ\ a exigen]ei de prototip. Simularea se poate face pe
performan]\, deci este criteriul de calculator sau prin model\ri fizice
apreciere a gradului de satisfacere a (analogice sau directe).
acestei exigen]e de performan]\. 8.2. PERFORMAN}E ~N CONSTRUC}II
Criteriul de performan]\ este redat
prin nivele de performan]\ Scopul performan]elor este stabilirea
exigen]elor de performan]\ `n vederea
Nivelul de performan]\ reprezint\ satisfacerii cerin]elor utilizatorilor pe
concretizarea cantitativ\ (numeric\) a durata de via]\ a cl\dirilor.
criteriilor de performan]\ astfel ca ele Prescrip]iile de performan]\
s\ poat\ fi utilizate `n proiectare. precizeaz\ cerin]ele utilizatorilor fa]\ de
De exemplu, nivelul maxim al cl\dire.
zgomotelor provenite din exterior [i Caracteristicile performan]elor sunt:
percepute `n diferite `nc\peri trebuie s\ • identificarea exigen]elor utilizatorilor
fie cel mult de 35 dB (determinate pe cl\dirii;
timp de zi sau noapte) iar `n `nc\peri • transformarea exigen]elor utilizatorilor
adiacente trebuie s\ fie cel mult 30 dB `n cele de peforman]\;
(nivel normat). Exigen]a de performan]\ • stabilirea criterilor cantitative de
de confort acustic este lini[tea. performan]\;

85
Caracteristicile spa]iilor din cl\diri.
Dimensiuni, geometrie, temperatura aerului, grad
de umiditate, nivel de zgomot, puritatea aerului.
Acestea depind de elementele de construc]ie ce
delimiteaz\ cl\direa de mediul exterior (pere]i,
plan[ee, fa]ad\), de cele ce deservesc cl\direa
(instala]ii sanitare, de `nc\lzire, de iluminare) dar [i de
func]iunile spa]iului. Depind de leg\turile existente
`ntre elementele de construc]ie [i caracteristicile
elementelor `ndep\rtate, care nu sunt `n leg\tur\
direct\ cu spa]iul. De exemplu vibra]iile unei instala]ii
mai `ndep\rtate poate provoca zgomot `ntr-un spa]iu
sau natura leg\turilor `ntre pere]i poate compromite
eficacitatea unui perete.

FACTORII CE
Caracteristicile elementelor de construc]ie [i
INFLUEN}EAZ| insta]iilor din schelet, pere]i, fa]ad\, plan[ee,
acoperi[, instala]ii de `nc\lzire, sanitare, de ventila]ie.
EXIGEN}ELE Acestea depind de calit\]ile produselor din cl\diri
c^nd utilizatorul are un raport direct cu acestea
UTILIZATORILOR (aparate sau instala]ii sanitare, electrice, stratul de
uzur\ a pardoselii , finisajul pere]ilor, u[a, fereastra).

Agen]i ce exercit\ ac]iuni asupra elementelor de


construc]ie
Greutatea elementelor, ac]iuni mecanice diverse,
flux de c\ldur\, radia]ii solare, v^nt, ap\, foc, ac]iuni
din exploatarea cl\dirii. Ac]iunea agen]ilor exteriori a
f\cut obiectul a numeroase cercet\ri teoretice [i
experimentale. S-au elaborat metode de calcul
validate prin `ncerc\ri. Informatica a permis punerea la
punct a unor modele descriind cu mai mult\ fine]e [i
precizie fenomenele. Aceasta a permis o mai bun\
cunoa[tere a comport\rii elementelor de construc]ie
ac]ionate de ace[ti agen]i.

Fig. 8.1 Schema factorilor ce influen]eaz\ exigen]ele utilizatorilor

86
Concep]ia proiectului ce este realizat\ de
inginer [i/sau arhitect. Proiectul cuprinde
elementele de construc]ie, componentele
acestora [i rela]iile dintre ele. Realizarea
proiectului este fragil\ pe m\sur\ ce aspectele,
ce trebuie luate `n considerare, sunt tot mai
complexe datorit\ gamei largi de materiale [i a
tehnologiilor noi. Ameliorarea informa]iei
faciliteaz\ fomarea continu\ a celor ce concep
cl\dirile.

Caracteristicile materialelor [i componentele


Performan]ele utilizate pentru realizarea elementelor de
elementelor de construc]ie. Produsele de construc]ii –
construc]ie materialele –3 produse de industrie au
depind de: performan]e necesare utiliz\rii lor. Certificatele
[i m\rcile furnizeaz\ informa]ii [i garan]ii
asupra caracteristicilor materialelor.

Execu]ia lucr\rilor pe [antier. Dispozi]iile


proiectului se pun `n oper\ realiz^nd calitatea
execu]iei. Astfel se ob]in performan]ele
prev\zute `n proiect. Calitatea execu]iei
depinde de accesul [i `n]elegerea informa]iei
(volum mare [i complicat) de calitatea
manoperei [i va influen]a deciziile de pe
[antier.

Fig. 8.2 Schema factorilor de care depind performan]ele elementelor de construc]ie

87
• elaborarea modalit\]ilor de evaluare- performan]\ este `nc\rcarea limit\ la
testare pentru verificarea criteriilor de care rezist\ partea de cl\dire r\mas\ `n
performan]\. afara ced\rilor locale.
Exigen]ele utilizatorilor sunt (fig.8.3):

Stabilitate si
Stabilitate si
Economie Siguranta
rezistenta rezistenta
la foc
Durabilitate Etansietate

Utilizarea Siguranta
spatiilor Exigentele de utilizare

utilizatorilor Higrotermice
Igiena

Antropo- Ambianta
dinamice atmosferica
Tactile Acustice
Vizuale

Fig. 8.3 Schema exigen]elor utilizatorilor construc]iei


coooococcooococonstruc]ii
Stabiliatate ~n cazul apari]iei `n timpul exploat\rii a
[i rezisten]\ unor deplas\ri sau deforma]ii ce pot
Cerin]a utilizatorilor
acestei exigen]e este reprezentat\ de produce avarii locale sau modific\ri de
condi]ia: capacitatea de rezisten]\ form\ la elementele de construc]ie ce
ultim\ a cl\dirii s\ nu fie dep\[it\ de pot influen]a `n sens negativ
intesitatea maxim\ a ac]iunilor, `n etan[eitatea, aspectul. Prin criteriul de
gruparea cea mai defavorabil\ a performan]\ se va stabili nivelul limit\ al
acestora. deforma]iilor.
La ac]iunile de durat\, capacitatea Apari]ia sau deschiderea fisurilor `n
de rezisten]\ `n timp a cl\dirii conduce exploatarea cl\dirilor poate conduce la
la o exploatare normal\ (neapari]a unor mic[orarea etan[eit\]ii sau a protec]iei
noi modific\ri). ~n acest caz criteriul de contra coroziunii. ~n acest caz nivelul
performan]\ este nivelul limit\ de limit\ de apari]ie [i deschidere a fisurilor
cedare la curgere lent\ (comportare la este criteriul de performan]\.
`nc\rcarea `n timp) sau la oboseal\ ~n exploatarea cl\dirii este necesar\
(`nc\rc\ri repetate). verificarea la ac]iuni dinamice
~n cazul unor explozii, incendii sau (rezisten]\ la [ocuri [i la amplitudinea
[ocuri mecanice `n cl\dire pot avea loc vibra]iilor). Criteriul de performan]\ va fi
ced\ri locale. ~n acest caz trebuie rezisten]a la [oc produs\ de un corp
verificat\ rezisten]a cl\dirii la pr\bu[ire solid [i nivelul limit\ al amplitudinii
progresiv\ f\r\ extinderea ced\rii pe corelate cu frecven]a.
`ntreaga cl\dire. Criteriul de

88
Siguran]a Dezvoltarea incendiului este
la foc ~n cadrul acestei influen]at\ de nivelul ridicat al sarcinii
exigen]e, performan]ele se refer\ la: termice [i de timpul minim pentru
izbucnirea incendiilor, siguran]a producerea inflam\rii generalizate.
ocupan]ilor [i a cl\dirilor `n caz de M\rimea ariei [i volumului
incendii. delimitate de pere]ii [i plan[eele
Riscul de izbucnire a incendiului se rezistente la foc vor influen]a
determin\ prin respectarea unui nivel propagarea incendiilor `n cl\dire.
limit\ de risc care este `n func]ie de: Timpul minim de propagare [i
destina]ia, categoria de pericol la toxicitate a fumului, a gazelor emanate
incendiu a cl\dirii, de instala]ii, `n timpul `ncendiului vor fi luate `n
(electrice,`nc\lzire) de combustibilitatea considerare la gradul de pericol al
materialelor (limita de rezisten]\ la foc) s\n\t\]ii oamenilor din cl\direa
dar [i func]ie de agen]ii externi (incendii incendiat\.
`n apropiere, tr\snet, radia]ii solare). Siguran]a cl\dirilor `n caz de
Siguran]a ocupan]ilor cl\dirii se incendiu este influen]at\ de timpul
realizeaz\ prin specificarea timpului de minim de interven]ie (punerea `n
alarmare, de supravie]uire [i de func]iune a mijloacelor de localizare [i
evacuare. La acestea se adaug\ riscul stingere) [i de pr\bu[irea unor p\r]i
de dezvoltare, de propagare a nerezistente a cl\dirii.
incendiului, a fumului, a gazelor fierbin]i
sau toxice. Se va avea `n vedere Siguran]a Exigen]a se refer\ la
`mpiedicarea propag\rii `ncendiului la de utilizare
performan]ele referitoare
cl\dirile `nvecinate prin respectarea la: securitatea muncii, securitatea de
unor distan]e minime. contact, securitatea la circula]ie [i
Timpul de alarmare necesar denivel\ri, securitatea la intruziuni.
sesiz\rii incendiului se fixeaz\ `n func]ie
Securitatea muncii `n cazul execu]iei
de eficacitatea sistemelor de alarm\
(avertizare). lucr\rilor de `ntre]inere, repara]ie [i
modernizare `n timpul exploat\rii
Timpul de supravie]uire a oamenilor construc]iilor este influen]at\ de riscul
din cl\direa incendiat\ depinde de producerii accidentelor de munc\ sau
pragul de dep\[ire a concentr\rii `mboln\virile profesionale. Acestea sunt
produselor de combustie. determinate de caracteristicile
La concep]ia cl\dirilor, prin constructive, de alc\tuire [i de modul de
eficacitatea c\ilor de evacuare, trebuie organizare a lucr\rilor de construc]ie.
avut `n vedere timpul minim de Securitatea de contact reprezint\
evacuare a oamenilor `n timpul protec]ia utilizatorilor la posibilitatea
incendiului. producerii de leziuni (r\niri, arsuri,

89
otr\viri, contamin\ri, electrocut\ri, loviri) la sc\ri, balcoane, terase circulabile,
prin contact cu suprafe]ele elementelor goluri.
de construc]ie (pere]i, pardoseli, Securitatea la intruziuni din exterior
balustrade, t^mpl\rie, instala]ii). reprezint\ posibilitatea cl\dirii (`n
Aceast\ performan]\ este determinat\ special la elementele de `nchidere
de nivelele limit\ pentru: riscul de exterioar\, pere]i, acoperi[, t^mpl\rie)
r\nire (t\iere, `n]epare, julire) prin de a se opune la tentativa de
contact cu muchii sau col]uri vii p\trundere nedorit\ `n interiorul ei, a
(t\ioase), bavuri ascu]ite, rezalituri oamenilor sau animalelor. Performan]a
periculoase, suprafe]e cu rugozitate este caracterizat\ de nivelele limit\: de
mare, temperaturi maxime a por]iunilor rezisten]\ a elementelor exterioare ale
calde, accesibile, ale elementelor de cl\dirii, la intr\ri for]ate din afar\ (prin
construc]ie [i instala]ii, ce pot produce spargere, t\iere, demontare,
arsuri prin atingere; evitarea utiliz\rii deschidere), de eficacitate a
elementelor de construc]ie, susceptibile dispozitivelor de protec]ie [i `nchidere a
de a emite substan]e nocive, care pot golurilor `n cl\dire (guri de ventila]ie,
prezenta riscul otr\virii, contamin\rii extremit\]i ale ghenelor, guri de re]ele
radioactive; riscul de electrocutare; de evacuare) contra p\trunderii for]ate a
riscul de provocare a leziunilor datorit\ oamenilor, animalelor din exterior [i de
desprinderii, c\derii sau r\sturn\rii eficacitatea plaselor de protec]ie la
obiectelor `nzidite sau fixate pe ferestre contra p\trunderii insectelor.
elementele de construc]ie.
Securitatea la circula]ie reprezint\ Etan[eitate Aceast\ exigen]\
protec]ia utilizatorilor la circula]ia `n se refer\ la etan[eitatea
interiorul cl\dirii reduc^nd riscul de cl\dirii [i a elementelor de construc]ie la
accidente. aer, gaze, ap\ de ploaie, ap\
Aceast\ performan]\ este subteran\, la z\pad\, la praf [i nisip
determinat\ de nivelele limit\: a antrenate de aer.
posibilit\]ii de lunecare pe suprafe]ele Etan[eitatea la aer a `nchiderilor
orizontale de circula]ie, a dimensiunilor exterioare ale cl\dirii (pere]i [i acoperi[)
limit\ pentru spa]iile [i deschiderile de conduce la evitarea unor pierderi
trecere a obstacolelor, ce pot incomoda excesive de c\ldur\ (ce asigur\
confortul higrotermic [i economia de
sau produce accidente la circula]ie
energie) dar [i la prevenirea unor
(trepte izolate, elemente verticale
curen]i de aer ce produc disconfort.
transparente, denivel\ri pe suprafe]ele Etan[eitatea la aer conduce la o
de circula]ie), a `nclin\rii rampelor de ventilare adecvat\ [i controlat\ a
acces. ~n vederea asigur\rii contra `nc\perilor ce asigur\ ambian]a
accidentelor se vor prevedea balustrade atmosferic\ [i puritatea aerului.

90
Performan]a de etan[eitate a Etan[eitatea la ape subterane
elementelor exterioare a cl\dirii este `nseamn\ realizarea impermeabiliz\rii
determinat\ de nivelele limit\ pentru subsolului (plan[eu-pardoseal\, pere]i).
debitul infiltra]iilor de aer. Acestea sunt Criteriul de performan]\ este determinat
`n func]ie: de diferen]a de presiune `ntre de nivelul limit\ a permeabilit\]ii apei cu
fe]ele `nchiderilor exterioare, de presiune hidrostatic\ (la nivelul maxim
rezisten]\ la permebialitatea la aer a de ridicare) ce poate s\ apar\ `n timpul
acestora, de rezisten]a necesar\ la exploat\rii cl\dirii c^t [i la nivelul limit\
transfer termic [i de viteza v^ntului. al `n\l]imii de ridicare a apei din p\m^nt
Pentru asigurarea etan[eit\]ii se mai prin capilaritate, `n pere]ii subsolului.
determin\ nivelele limit\ a vitezei Prin etan[eitate la solide `n]elegem
curen]ilor de aer, a diferen]ei de etan[eitatea la z\pad\ [i la materiile
temperatur\ `ntre ace[tia [i mediul solide aflate `n suspensie `n aer.
exterior, [i cel de control al schimbului Etan[eitatea acoperi[ului la z\pad\
natural de aer din `nc\peri. viscolit\ de v^nt `nseamn\ eliminarea
Etan[eitatea la gaze se refer\ la penetr\rilor de z\pad\ prin acoperi[.
canalele de ventila]ie [i la co[urile de Etan[eitatea `nchiderilor exterioare la
fum. Nivelul limit\ al criteriului de praf sau nisip, aflate `n suspensie `n
performan]\ la debitul evacu\rii aerului aer, este determinat\ de nivelul
sau a fumului este `n func]ie de presiunii limit\ de etan[eitate la
diferen]a de presiune. presiunea static\ maxim\ a aerului.
Etan[eitatea la apa de ploaie a Aceasta este func]ie de granulozitatea
`nchiderilor exterioare ale cl\dirii suspensiilor solide `n aer pentru care nu
(pere]i, acoperi[, teras\) se refer\ la se produc penetr\ri prin `nchiderile
ploi `nso]ite de v^nt puternic [i exterioare ale cl\dirilor.
capacitatea de evacuare continu\ a
apelor pluviale, inclusiv etan[eitatea Higrotermice Aceast\ exigen]\ se
re]elelor de scurgere aferente. refer\ la performan]ele
Criteriile de performan]\ se refer\ la higrotermice `n perioada sezonului rece,
nivelele limit\ ale presiunii de sezonului cald [i la umiditatea aerului.
etan[eitate (valoarea maxim\ a Performan]ele termice `n perioada
presiunii statice a aerului) la care se sezonului rece privesc pierderile globale
asigur\ etan[eitatea la ap\. Aceasta de c\ldur\ prin anvelopa cl\dirii [i prin
este func]ie de `n\l]imea cl\dirii, clasa schimbul de aer `ntre interior [i exterior,
de etan[eitate a infiltra]iilor de ap\ aportul energiei solare `n sezonul rece
`nso]it\ v^nt, de absen]a stagn\rii apei [i emisia de c\ldur\ din interiorul
[i de asigurarea evacu\rii acesteia prin cl\dirilor pentru asigurarea confortului
re]eaua de scurgere. termic.

91
Pierderile de c\ldur\ sunt Iner]ia termic\ este capacitatea de
determinate de coeficientul global al absor]ie, a elementelor de `nchidere
transferului de c\ldur\ pe unitatea de sau separare, a c\ldurii provenind din
volum a cl\dirii sau pe unitatea de varia]iile zilnice ale climatului exterior.
suprafa]\ exterioar\ (mediul exterior [i Criteriul de performan]\ este determinat
spa]ii interioare ne`nc\lzite). de coeficientul de absor]ie a c\ldurii [i
Aportul solar iarna este determinat de indicele de iner]ie termic\.
prin coeficientul de recuperare a Aportul solar vara este influen]at de
contribu]iei energiei solare din timpul transmisia energiei solare prin anvelopa
iernii, care este func]ie de iner]ia cl\dirii (`n condi]ii extreme de `nsorire) [i
termic\ a anvelopei cl\dirii dar [i de se materializeaz\ prin coeficientul de
sistemul de reglare a instala]iei de transmisie a energiei solare.
`nc\lzire. R\cirea aerului din `nc\peri `n
Emisia de c\ldur\ `n interiorul cl\dirii perioada verii se execut\ pentru
este necesar\ pentru realizarea echilibrarea c\ldurei solare (av^nd `n
compens\rii pierderilor de c\ldur\, `n vedere iner]ia termic\) [i realizarea `n
scopul asigur\rii confortului termic pe `nc\peri a confortului termic `n condi]ii
timp de iarna. Criteriile de performan]\ de `nsorire maxim\. Criteriul de
sunt influen]ate de: nivelul limit\ de performan]\ este determinat de
putere termic\ a corpurilor de `nc\lzire valoarea puterii de r\cire a instala]iilor
din cl\dire pe timp de iarn\, de forma [i pentru asigurarea confortului pe timp de
direc]ia fluxului de c\ldur\, de var\, de forma [i direc]ia fluxului de
stabilitatea temperaturii aerului exterior c\ldur\, de viteza curentului de aer rece
(limitarea amplitudinii oscila]iei zilnice), (diferen]a de temperatur\ `ntre acesta [i
de uniformitatea temperaturii aerului aerul interior), stabilitatea temperaturii
interior `n diferite zone ale `nc\perii din `nc\peri [i evitarea curen]ilor de aer
(limitarea diferen]ei maxime de ce provoac\ disconfort (datorit\ m\ririi
temperatur\ fa]\ de valoarea normat\), sau cre[terii schimbului de c\ldur\ prin
de diferen]a maxim\ dintre temperatura piele [i accelerarea evapor\rii
aerului interior [i temperatura suprafe]ei transpira]iei).
interioare a anvelopei [i valoarea Performan]ele referitoare la
maxim\ sau minim\ a temperaturii umiditatea aerului se refer\ la
suprafe]elor interioare a `nchiderilor umiditatea din interiorul cl\dirii, gradul
exterioare pentru a nu provoca de uscare a anvelopei, la starea de
disconfort prin radia]ie. umiditate la suprafa]\ [i `n interiorul
Performan]ele termice `n perioada de elementelor de `nchidere.
var\ se refer\ la iner]ia termic\, la Umiditatea aerului din `nc\peri este
aportul solar [i la r\cirea aerului interior determinat\ de nivelul limit\ maxim de
din `nc\peri.

92
umiditate relativ\ (%) a acestuia din
interiorul cl\dirii. Acustice Exigen]a vizeaz\
Gradul de uscare a anvelopei este performan]ele referitoare
determinat de starea de umiditate la la izolarea zgomotelor din exterior,
suprafa]a (grad de condensare) izolarea acustic\ `ntre `nc\peri [i
acesteia [i `n interiorul ei. zgomotele instala]iilor din cl\diri.
Criteriul de performan]\ este Izolarea acustic\ la zgomotele din
determinat de nivelul minim al exteriorul cl\dirii se realizeaz\ prin
temperaturii pe suprafa]a interioar\ a atenuarea acestora de c\tre anvelopa
anvelopei [i nivelul limit\ maxim al cl\dirii. Criteriul de performan]\ este
condens\rii vaporilor `n interior (pe o nivelul maxim al zgomotului aerian
perioad\ dat\), evitarea acumul\rii rezultat `n cl\dire din exteriorul ei dar [i
progresive (de la an la an) a apei din indicele de izolare la zgomotul aerian al
condens [i nivelul limit\ a `n\l]imii de fa]adei cl\dirii.
ridicare, prin capilaritate, a apei de Izolarea acustic\ `ntre `nc\perile
infiltra]ie `n pere]ii subsolului. adiacente din cl\dire la zgomot aerian [i
de impact are drept criterii de
Ambian]a performan]\ nivelul maxim al acestor
atmosferic\ Exigen]a se refer\ la zgomote dar [i indicile de izolare la
performan]ele privitoare la ventilarea [i zgomot aerian a elementelor de
emisia de mirosuri dezagreabile `n compartimentare [i la zgomot de impact
`nc\peri. al plan[eelor.
Ventilarea `nc\perilor se face pentru Zgomotele generate de instala]ii din
men]inerea purit\]ii aerului interior interiorul sau exteriorul cl\dirii au ca
(curat [i uscat). Criteriul de performan]\ criteriu de performan]\ nivelul maxim al
este determinat de nivelul minim de aer acestor zgomote.
viciat, ce trebuie evacuat [i de debitul Durata de reverbera]ie a sunetului `n
de aer curat, ce trebuie introdus `n cl\dire este timpul corespunz\tor pentru
`nc\peri prin ventilare natural\ sau/[i o mic[orare a nivelului ini]ial al
ventilare mecanic\. intensi]\]ii sonore dup\ `ncetarea
Emisia de mirosuri nepl\cute emisiei sunetului de c\tre surs\.
provenite din evacuarea apelor uzate, a Criteriul de performan]\ este determinat
gunoaielor, a unor procese tehnologice, de `ncadrarea curbei timpului de
poate fi mic[orat\ prin determinarea reverbera]ie `n func]ie de frecven]a
criteriului de performan]\ a acestora ce sunetului `n domeniul prescris [i nivelul
se refer\ la nivelul limit\ maxim al duratei maxime de reverbera]ie `n
degaj\rii de mirosuri . func]ie de frecven]\.

93
de temperatur\) finisajului. Criteriul de
Vizuale Exigen]a vizeaz\ performan]\ se refer\ la: nivelul
performan]ele privitoare la abaterilor de la planeitate sau de la
iluminatul natural, iluminatul artificial, rectiliniaritate, num\rul [i importan]a
aspectul suprafe]elor vizibile [i vederea defectelor de suprafa]\, diferen]\ de
din cl\dire spre exterior. culoare, raportul `ntre lumina reflectat\
Iluminatul natural se realizeaz\ prin [i lumina incident\ [i raportul `ntre
iluminarea natural\ [i ecranarea transmisia termic\ maxim\ [i minim\
`nc\perilor, prin suprafe]ele vitrate din `ntre dou\ puncte ale suprafe]ei s\ fie
anvelop\ (ferestre, u[i, pere]i din/cu astfel `nc^t s\ nu poat\ fi perceput\ cu
sticl\). Criteriul de performan]\ se refer\ ochiul liber.
la: raportul `ntre suprafa]a golurilor de Vederea din cl\dire spre exterior
lumin\ [i suprafa]a pardoselii `n vizeaz\ transparen]a [i deformarea
`nc\pere, la factorul de lumin\ pe planul optic\ a imaginii prin suprafe]ele vitrate.
de lucru (raportul `ntre iluminarea unui Criteriul de performan]\ se refer\ la
punct al `nc\perii [i iluminarea raportul dintre lumina transmis\ prin
exterioar\, simultan\, a unei suprafe]e suprafa]a vitrat\ [i lumina transmis\
de lucru dat\ de lumina difuz\ a bol]ii prin aceea[i suprafa]\ f\r\ vitraj [i
cere[ti. Pentru ecranarea suprafe]elor calitatea geamului de a nu deforma
vitrate exterioare se vor instala obiectele vizibile prin transparen]\ sub
dispozitive opace [i reglabile, f\r\ a un anumit unghi de inciden]\.
`mpiedica iluminarea natural\.
Iluminatul artificial se produce prin Tactile Exigen]a se refer\ la
iluminatul interior, prin senza]ia de confortul termic, electric
orbire a surselor luminoase [i gradul de [i mecanic de contact.
stabilitate (p^lp^ire a ilumin\rii). Criteriul Confortul termic la contactul omului
de performan]\ se atinge prin nivelul de cu suprafe]ele din `nc\pere au drept
iluminare [i uniformitate a acestuia, criteriu de performan]\ c\ldura
nivelul de `ncadrare a ilumin\rii `n transmis\ de corpul uman la suprafe]ele
valorile normate (str\lucire orbitoare) [i pardoselii, a pere]ilor (exprimate prin
raportul `ntre iluminarea maxim\ c\ldura cedat\ pe suprafa]a de contact
(instantanee) [i cea medie (p^lp^irea `ntr-un timp normat) [i temperatura
sursei luminoase), ce conduce la maxim\ a suprafe]elor de contact pentru
obosirea ochilor. a evita disconfortul utilizatorilor.
Aspectul suprafe]elor vizibile se Confortul electric de contact `n cazul
refer\ la: planeitate, rectiliniaritatea desc\rc\rii de electricitate static\ se
muchiilor, defecte de suprafa]\ (goluri, concretizeaz\ `n cazul c^nd omul este
umfl\turi, dezlipiri), omogenitatea culorii, `n contact cu o suprafa]\ ce a acumulat
str\lucirii sau p\t\rii (datorit\ diferen]ei electricitate static\ prin frecare, de

94
exemplu a piciorului cu pardoseala. ~n cazul mi[c\rii instala]iilor de
Criteriul de performan]\ se exprim\ prin transport pentru persoane, nivelul limit\
nivelul poten]ialului de electricitate se impune la viteza maxim\ a sc\rilor [i
static\ creat de circula]ia omului pe o trotuarelor rulante, la accelera]iile
pardoseal\, `ntr-o ambian]\ uscat\. ascensoarelor.
Confortul mecanic de contact cu Nivelul limit\ `n cadrul deforma]iilor
suprafe]ele rugoase, cu discontinuit\]i unor elemente de construc]ie sub
dezagreabile [i cu elasticitate la ac]iunea oamenilor se concretizeaz\
atingere are drept criteriu de prin s\ge]ile instantanee ale sc\rilor,
performan]\ nivelul defectelor de plan[eelor [i pere]ilor sub efectul
suprafa]\, care pot fi sup\r\toare la [ocului de utilizare bruscat\ a u[ilor.
atingere cu corpul uman.
Eforturile necesare la deplasarea
Antropo- Exigen]a se refer\ la: oamenilor se refer\ la caracteristicile
dinamice geometrice ale sc\rilor, care
vibra]ii [i mi[c\ri impuse
omului de c\tre cl\dire sau elementele influen]eaz\ circula]ia pe vertical\ a
de construc]ie, eforturi necesare la oamenilor.
deplasarea oamenilor [i la manevrarea Efortul necesar utilizatorilor pentru
de c\tre ace[tia a u[ilor, ferestrelor sau manevrarea u[ilor, ferestrelor,
a comenzilor instala]iilor (`ntrerup\toare, obloanelor sau a comenzilor instala]iilor,
robinete). s\ fie minim.
Vibra]iile [i mi[c\rile impuse omului
Criteriile de performan]\ se refer\ la
de c\tre: cl\diri sau elemente de
dimensiunile treptelor, balansarea
construc]ie datorate ac]iunilor mecanice
sc\rilor [i limita `nclin\rii rampelor de
ale unor agen]i (v^nt, ma[ini turnante,
acces, nivelul limit\ a efortului de
trafic), mi[c\rile instala]ilor de transport
manipulare a t^mpl\riei (manevrare
de persoane (ascensoare, trotuare [i
m^nere, butoane, chei, z\voare), a
sc\ri rulante) [i deformabilitatea unor
efortului de manevrare robinete,
elemente de construc]ie sub ac]iunea
`ntrerup\toare electrice, introducere [i
direct\ sau indirect\ a oamenilor.
extragere [tekere din prizele de contact.
Criteriul de performan]\ se raporteaz\
la nivelul limit\ al accelera]iilor
Igiena Exigen]a izeaz\
transmise de corpul uman dup\ trei axe:
vertical\ (picior, cap), orizontal\ (spate, poluarea mediului ambiant
fa]\), orizontal\ lateral\ (dreapta, al cl\dirii [i asigurarea condi]iilor de
st^nga) [i vitezei unghiulare de rota]ie a igien\ cu ajutorul instala]iilor.
cl\dirii. Poluarea mediului ambiant al cl\dirii
se refer\ la emana]iile de gaze [i fum
din combustie [i emisia de substan]e

95
nocive degajate de unele materiale ce Adaptarea la utilizare a suprafe]elor
intr\ `n componen]a elementelor de finisate ale cl\dirii se refer\ la
construc]ie. Criteriul de performan]\ rezisten]a la [ocuri `n timpul exploat\rii
este dat de nivelul limit\ al emana]iilor cl\dirii, rezisten]a la smulgere a
de gaze [i fum din combustie sau de finisajului (dezlipire prin trac]iune sau
substan]e toxice [i insalubre (praf, jupuire), la zg^riere f\r\ deteriorare, la
mucegai, ciuperci), degajate din unele poansonare static\ [i dinamic\ a
materiale ale elementelor de suprafe]elor pardoselelor, teraselor,
construc]ie. acoperi[urilor, rezisten]\ la `nc\rc\ri
Condi]iile de igien\ asigurate cu rulante a pardoselilor. La acestea se
ajutorul instala]iilor se refer\ la mai adaug\ rezisten]a `n timpul
distribu]ia apei potabile (cu debit [i exploat\rii la ac]iunea apei de ploaie
temperatur\ adecvat\), a scurgerii asupra finisajelor exterioare sau din
apelor menajere [i la evacuarea sp\lare curent\ `n timpul cur\]irii, sau
gunoaielor. umezirii accidentale (f\r\ [iruire sau
stagnare), f\r\ a degrada finisajele
Utilizarea Exigen]a se refer\ la interioare.
spa]iilor
func]ionalitatea spa]iilor Suprafe]ele finisate `n timpul
interioare [i adaptarea la utilizarea exploat\rii cl\dirii trebuie s\ reziste la
suprafe]elor finisate ale cl\dirii. agen]i chimici (la p\tare [i la cur\]irea
Func]ionalitatea spa]iilor interioare petelor acestora produse cu substan]e
vizeaz\ caracteristicile geometrice, chimice), la p\tarea cu praf [i la
adaptabilitatea acestora func]ie de cur\]irea corespunz\toare; s\ prezinte
destina]ia `nc\perilor, caracteristici [i rezisten]\ la ardere cu ]ig\ri aprinse f\r\
facilit\]i privind accesul [i circula]ia `n deteriorare (arsuri, schimb\ri de culoare
spa]iile interioare. Criteriul de la pardoseli, terase, acoperi[uri
performan]\ se raporteaz\ la num\rul, accesibile) [i rezisten]\ mecanic\ la
forma, dimensiuni geometrice, smulgere a dispozitivelor de fixare a
dispozi]ia, flexibilitatea [i rela]ia `ntre elementelor suspendate f\r\ a deteriora
`nc\peri, mobilarea [i echiparea finisajele.
`nc\perilor. Aceste caracteristici ale
`nc\perilor sunt func]ie de destina]ia lor. Durabilitate Exigen]a prive[te durata
Se va lua `n considerare posibilitatea de via]\ a cl\dirii sau a
unui acces u[or [i simplu `n spa]iile elementelor de construc]ie [i rezisten]a
cl\dirii prin dimensiuni adecvate ale la agen]i, care ar afecta performan]ele
spa]iilor de circula]ie pe orizontal\ [i pe acestora pe durata de exploatare a
vertical\ (num\r, pozi]ie, capacitate a construc]iei.
sc\rilor [i ascensoarelor). Durata de via]\ a cl\dirii [i a
elementelor de construc]ie componente,

96
are drept criteriu de performan]\ nivelul performan]\: evitarea contactului direct
minim al perioadei de timp, exprimat\ `n a metalelor de natur\ diferit\ (la care se
ani, `n care caracteristicile sunt produce o diferen]\ de poten]ial al
men]inute la valoarea prescris\, sub cuplului galvanic). Rezisten]a la atacul
efectul ac]iunilor agen]ilor exteriori [i agen]ilor biologici (bacterii, ciuperci,
interiori. r\d\cini, insecte, roz\toare), asupra
Rezisten]a la agen]ii care elementelor de construc]ie, se
influen]eaaz\ performan]ele cl\dirii [i a determin\ prin gradul de acoperire a
p\r]ilor componente pe durata de suprafe]ei expuse la agen]i biologici,
exploatare a construc]iei se refer\ la prin pierderea de mas\, aspectul
agen]ii climatici: varia]ii de temperatur\ elementelor expuse `n sec]iune (orificii,
[i umiditate, `nghe]-dezghe], radia]ii galerii).
solare. Criteriul de performan]\ se
Rezisten]a la `nc\rc\ri dinamice
refer\ la num\rul de cicluri de expunere,
repetate ale p\r]ilor mobile (u[i,
la ac]iuni climatice combinate, izolate
ferestre), ale leg\turii acestora cu p\r]ile
(`nghe]-dezghe], [ocuri termice,
fixe (la manevr\ri) din cadrul cl\dirii, se
umiditate, `nc\lzire) sau cicluri de
determin\ prin `ncercarea la anduran]\
mi[c\ri simulate datorit\ ac]iunilor
(cicluri de `nchidere-deschidere a u[ilor)
termice sau deforma]iilor mecanice. La
[i efectul asupra pere]ilor [i tavanului
acestea se adaug\ rezisten]a
din jurul p\r]ilor mobile.
suprafe]elor exterioare la eroziunea
provocat\ de particolele `n suspensie `n Rezisten]a la uzura pardoselii [i
aer. sc\rilor produs\ de circula]ia oamenilor
Criteriul de performan]\ este raportat este determinat\ de limita de uzur\ prin
de coeficientul de abraziune determinat abraziune sau solicit\ri mecanice de
experimental (acesta este raportul dintre forfecare a pardoselii.
o cantitate de nisip normat\, suflat\ cu Rezisten]a `n timp a elementelor de
aer comprimat pe suprafa]a construc]ie (sub ac]iunea mediului
experimentat\ [i pierderea de grosime a natural sau artificial) poate fi eviden]iat\
finisajului). prin ac]iunea agen]ilor chimici `n puncte
Rezisten]a la agen]ii chimici naturali sensibile ca rosturi, `mbin\ri, straturi
din mediul `nconjur\tor sau artificial din izolatoare, arm\turi.
activitatea ce se desf\[oar\ `n cl\dire, Eliminarea posibilit\]ii de acces a
se determin\ prin num\rul de cicluri de agen]ilor chimici se realizeaz\ prin
expunere la un mediu `nc\rcat cu agen]i alc\tuiri constructive adecvate unei
chimici caracteristici. Rezisten]a la protec]ii corespunz\toare, ventilare,
coroziune electrochimic\ a elementelor evitarea deterior\rii mecanice.
metalice din cl\dire are drept criteriu de

97
`ntre]inere, repara]ii curente [i capitale
Economie Exigen]a economic\ (cheltuieli, pentru resurse materiale,
vizeaz\ indicatori umane, necesare `n exploatare, pentru
dimensionali, indicatori deriva]i, costuri, men]inerea `n timp a caracteristicilor
consumuri de resurse [i grad de in]iale ale cl\dirii), cheltuieli de revenire,
industrializare. actualizare pentru amortiz\ri, impozite,
Indicatorii dimensionali pot fi: taxe, dob^nzi. La acestea se adaug\
suprafe]e ale cl\dirii (aria construit\, costul global anual rezultat din valorile
aria desf\[urat\, aria util\, `n unele aferente de revenire din costul de
cazuri aria nivelului, a pere]ilor, aria de investi]ie ini]ial\, costul de func]ionare,
exploatare, aria de circula]ie, aria costul de `ntre]inere [i repara]ie.
exterioar\ a cl\dirii), suprafe]e totale Consumurile de resurse se
aferente ale obiectivului (suprafa]a raporteaz\ la consumul ini]ial la
incintei, suprafa]a construit\ total\, cea investi]ie: de materiale principale, de
aferent\ re]elelor, a c\ilor aferente de manoper\ de execu]ie (confec]ionare
transport, suprafa]a ocupat\ a terenului) sau/[i montaj), de energie `nglobat\ `n
[i volume (a nivelului, volumul total, materiale, elemente de construc]ie [i `n
volumul util total). procese de execu]ie. La aceasta se
Indicatorii deriva]i pot fi: gradul de adaug\ consumul de energie necesar\
ocupare a terenului (raportul `ntre `n exploatare pentru asigurarea
suprafa]a ocupat\ a terenului [i confortului higrotermic `n cl\diri (pentru
suprafa]a incintei), indicele suprafe]ei `nc\lzire pe timp de iarn\ [i de r\cire pe
desf\[urate (raport `ntre aria timp de var\). Pentru a asigura o
desf\[urat\ [i aria util\ desf\[urat\), valoare minim\ a acestui consum, `n
indicele suprafe]ei desf\[urate, indicele perioada de utilizare a cl\dirii se va
suprafe]ei de circula]ie (raportul `ntre stabili un nivel minim economic al
aria de circula]ie [i aria util\ rezisten]ei medii la transfer termic [i al
desf\[urat\), indicele volumului total coeficientului global de pierderi de
(raportul `ntre volumul total [i volumul c\ldur\ a anvelopei cl\dirii.
util desf\[urat), indicele de masivitate a
cl\dirii (raportul `ntre volumul total [i Gradul de industrializare reprezint\
suprafa]a exterioar\ a cl\dirii). ponderea valorii aferent\ materialelor [i
elementelor de construc]ie livrate de
Costurile se refer\ la: costul de industrie (prefabicate), a valorii
exploatare (anual pentru producerea cheltuielilor pentru utilaje folosite la
c\ldurii `n vederea asigur\rii confortului executarea lucr\rilor [i montarea
termic iarna [i consumul de energie elementelor de construc]ie din valoarea
pentru r\cire necesar compens\rii total\ a lucr\rilor de construc]ie-montaj.
`nsoririi pe timp de var\), cost de

98
8.3. APRECIEREA CALIT|}II ~n vederea aprecierii unei variante de
CONCEP}IEI CL|DIRII proiectare a unei cl\diri se va utiliza
~n vederea aprecierii calit\]ii unei urm\toarea rela]ie:
cl\diri se va utiliza conceptul de N = ∑ α i ⋅ pi (8.1)
performan]\ exprimat prin urm\torul
raport: N - nota de apreciere a variantei de
proiectare;
Nivel de p1=1,0 exigen]a este
respectat\.
pi - raportul dintre valoarea normat\
performan]\
[i cea realizat\ a nivelului de
realizat
p1<1,0
exigen]a nu este performan]\;
= p1 asigurat\.

αi - coeficient care reprezint\


Nivel de
p1>1,0
exigen]a este grada]ia importan]ei
performan]\ dep\[it\ `n sens

normat
favorabil. performan]elor [i exprim\
ponderea fiec\rei exigen]e de
Calitatea unei cl\diri variaz\ dup\ performan]\.
legi mai complexe. Aprecierea calit\]ii unei cl\diri,
edificiu sau un ansamblu urban se face
De exemplu, izolarea termic\ a unui `n mod diferit din punct de vedere al
element de construc]ie exterior conduce beneficiarului cl\dirii sau al trec\torului.
la cre[terea gradului de confort `n Beneficiarul este cel care va utiliza
interiorul cl\dirii [i la mic[orarea cl\direa [i va suporta costul de investi]ii,
consumului de energie pentru `nc\lzire. repara]ii, `ntre]inere [i exploatare a
acesteia.
~n schimb, acest efect se poate
El va observa [i deficien]ele cl\dirii
mic[ora datorit\ m\ririi transferului de
ce nu pot fi remediate. Trec\torul este
c\ldur\ prin alte zone, care devin cel care contempl\ edificiul din exterior
dominante - ferestre, ventilare. [i apreciaz\ calit\]ile estetice ale
Un alt exemplu este cre[terea acestuia.
capacit\]ii de izolare acustic\ a Aprecierea real\ a calit\]ii unei cl\diri
elementelor de construc]ie de `nchidere este dat\ de: modul de valorificare a
terenului economisit printr-o amplasare
exterioar\, care va m\ri gradul de
optim\ (evit^ndu-se
confort `n locuin]e; `n schimb, utilizatorul
supradimension\rile), p\strarea
pierde contactul auditiv cu lumea acestuia `n circuitul agricol; consumul
`nconjur\toare, devine mai nelini[tit redus de ap\ [i energie; modul cum
put^nd s\-[i aud\ chiar propiile este ap\rat\ de nocivit\]i (zgomot,
zgomote (b\t\ile inimii). gaze, substan]e poluante).

99
Capitolul
9
HIGROTERMICA CL|DIRILOR

9.I. IZOLARE TERMIC| ( reac]iile organismului uman - pulsa]iile


cardiace, consumul de oxigen) la
9.I.1. GENERALIT|}I ac]iunile mediului `nconjur\tor nu sunt
`ntotdeauna compatibile. Corpul
~mbun\t\]irea protec]iei termice are o omenesc `n schimbul termic cu mediul
influen]\ substan]ial\ asupra reducerii `nconjur\tor are calitatea de a men]ine
pierderilor de c\ldur\ [i deci asupra constant\ temperatura intern\ pentru
mic[or\rii consumului de energie pentru diferite condi]ii climatice.
`nc\lzirea cl\dirilor. Varia]ia pierderilor de c\ldur\ ale
~n cadrul concep]iei cl\dirilor, `n corpului omenesc este dirijat\ de centrul
paralel cu calculele de rezisten]\ ale termoregulator, care poate realiza
elementelor principale de construc]ie, se modificarea debitului sanguin `n vasele
va efectua [i calculul capacit\]ii globale din zona periferic\. Aceasta
de izolare termic\ a elementelor de influen]eaz\ schimbul termic cu mediul,
`nchidere (anvelopa). prin faptul c\ transportul c\ldurii se
realizeaz\ prin convec]ie sanguin\. ~n
Confort termic interior
condi]ii de var\, temperatura aerului
Scopul principal al realiz\rii unei interior este influen]at\ de: volumul
capacit\]i optime de izolare termic\ este `nc\perii, de suprafa]\, orientarea [i
asigurarea condi]iilor de confort termic sistemul de protec]ie termic\ a
interior. Cele dou\ criterii ale confortului ferestrelor, caracteristicile anvelopei
termic: criteriul subiectiv (senza]ia de (rezisten]\ la transfer termic, iner]ie
confort sau inconfort) [i criteriul obiectiv termic\) suprafa]a [i iner]ia termic\ a

100
elementelor interioare [i pozi]ia `nc\perii performante. Aceasta va coduce la
`n cl\dire. m\rirea nesemnificativ\ a costului de
Pe baza analizei balan]ei termice a investi]ii dar va reduce substan]ial
corpului omenesc s-a introdus consumul de combustibil `n exploatare.
cuantificarea confortului. Indicele de Efectele economice ale `mbun\t\]irii
confort, pentru un mediu favorabil din izola]iei termice pot fi evaluate prin
punct de vedere termic, depinde de num\rul de ani `n care se recupereaz\
natura activit\]ii, rezisten]a termic\ a surplusul de investi]ii prin combustibilul
`mbr\c\min]ii, temperatura aerului economisit `n exploatare [i `n continuare
interior, umiditatea relativ\ a aerului la o amortizare mai rapid\ a costului de
interior, temperatura medie radiant\ a investi]ii a cl\dirii.
suprafe]ei de `nchidere [i
compartimentare, viteza de mi[care a 9.I.2.TRANSMITEREA C|LDURII PRIN
aerului interior [i de transferul termic ELEMENTELE DE CONSTRUC}IE
prin convec]ie `ntre corpul omenesc [i Moduri de transmitere a c\ldurii
mediu.
Asigurarea confortului termic, `n Studiul problemei de transfer ale
special prin temperatura medie radiant\ c\ldurii, func]ie de varia]ia temperaturii
a suprafe]elor de `nchidere [i cu timpul, `n construc]ii, poate fi abordat
compartimentare reprezint\ o cerin]\ de `n ipotezele regimului sta]ionar [i
prim ordin `n proiectarea izol\rii termice nesta]ionar. ~n cazul regimului termic
a anvelopei, care se compune din sta]ionar temperatura nu variaz\ cu
elementele perimetrale ce delimiteaz\ timpul, iar regimul termic nesta]ionar
volumul `nc\lzit al cl\dirii de exterior este caracterizat de varia]ia temperaturii
[i/sau de spa]ii ne`nc\lzite. `n timp. Datorit\ varia]iei temperaturii
mediului inconjur\tor, a utiliz\rii
Economie de combustibil pentru
materialelor cu mas\ redus\ [i a
`nc\lzire
structurilor `n straturi apare necesar\
Izolarea termic\ infuen]eaz\ asupra realizarea calculului `n ipoteza regimului
mic[or\rii pierderilor de c\ldur\, deci termic nesta]ionar.
implicit reduce consumul de energie Iarna transmisia c\ldurii se va realiza
pentru `nc\lzirea cl\dirilor. M\rirea de la interiorul cl\dirii spre exterior
protec]iei termice se poate realiza prin (Ti>Te) iar vara acest transfer se va
utilizarea la elementele opace a efectua de la aerul exterior (`n special `n
materialelor termoizolatoare eficiente cu timpul zilei) spre interiorul cl\dirii(Te>Ti).
grosimi sporite [i prin folosirea Transmisia c\ldurii prin elementele
elementelor vitrate duble sau triple cu de construc]ii se efectueaz\ prin
etan[are sporit\. La aceasta se adaug\ conduc]ie, convec]ie [i radia]ie (fig.
[i folosirea unei instala]ii de `nc\lzire 9.I.1).

101
Conduc]ia este transmiterea c\ldurii contact a elementului de construc]ie cu
proprie corpurilor solide sau fluide deci mediul `nconjur\tor, se determin\ pe
a elementelor de construc]ie, care sunt baza legii lui Newton:
corpuri capilaro-poroase [i cu cavit\]i qi = αi ⋅ (Ti − Tsi ) (9.2)
mari. Conduc]ia, `n scheletul solid sau qe = αe ⋅ (Tse − Te ) (9.3)
prin amestecul de aer-ap\ din cavit\]i, `n care:
are loc prin transmisia energiei cinetice qi , qe - fluxul termic prin convec]ie
a moleculelor ce vibreaz\ `n jurul
primit sau cedat (W/m2);
pozi]iei lor de echilibru. Deci transmisia
Ti-Tsi - diferen]a de temperatur\ la
prin conduc]ie are loc prin transferul
primire (K);
electronic, prin oscila]iile particolelor
Tse-Te - diferen]a de temperatur\ la
componente [i prin radia]ia `ntre
cedare (K);
particolele elementare `nvecinate.
αi , αe - coeficient de transfer termic
Transmisia c\ldurii Φ (J) prin
conduc]ie la straturi omogene, `n regim prin convec]ie la suprafa]a interioar\
sta]ionar este direct propor]ional\ cu: sau exterioar\ (W/m2+K).
coeficientul de conductivitate termic\ S Coeficientul de transfer termic prin
(W/mK); suprafa]a elementului A (m2); convec]ie la suprafa]\ depinde de:
temperatura suprafe]ei interioare [i viteza aerului din vecin\tatea suprafe]ei,
respectiv exterioare a elementelor de de natura [i forma suprafe]ei, de pozi]ia
construc]ie Tsi, Tse(0C,K); timpul \ (h) [i suprafe]ei `n raport cu direc]ia fluxului
invers propor]ional\ cu grosimea de c\ldur\ transmis prin convec]ie (fig.
elementului d(m). Caracterizarea este `n 9.I.1).
rela]ia (pe baza ecua]iei lui Fourier): Radia]ia transmite c\ldura sub form\
A(Tsi − Tse ) de unde electromagnetice. Rugozitatea,
Φ = λ⋅ ⋅τ (9.1) culoarea [i forma elementelor de
d
construc]ie au o mare influen]\ asupra
Convec]ia este un mod de transmisie
capacit\]ii corpurilor de a emite, absorbi
a c\ldurii, care se realizeaz\ prin
sau reflecta radia]iile termice.
deplasarea unui fluid. Convec]ia explic\
Fenomenul de radia]ie apare la
fenomene ca: ventila]ia natural\,
diferen]e mari de temperatur\ `ntre
`nc\lzirea `nc\perii prin pardoseal\
corpurile de `nc\lzire.
(aerul cald se dilat\, devine mai u[or [i
Densitatea fluxului de c\ldur\
se ridic\ spre tavan), circula]ia apei
radiant\ este, conform rela]iei Stephn-
calde `n re]eaua instala]iei de `nc\lzire.
Boltzmann, direct propor]ional\ cu
Transmisia apare `ntre suprafa]a
temperatura absolut\ (t) la puterea a
elementului de construc]ie de la interior
patra [i coeficientul de radia]ie:
[i/sau de la exterior [i aerul 4
t 
`nconjur\tor. Cantitatea de c\ldur\ qr = cr ⋅   (W/m2) (9.4)
primit\ sau cedat\ la suprafa]a de  100 

102
Transmisia c\ldurii printr-un perete exterior

1 3
dk 1
Ri =
αi
2
m K/W R= ∑1
λk
m2K/W Re =
αe
m2K/W

Rezisten]e termice

Transmisia c\ldurii
prin convec]ie [i Transmisia c\ldurii
Transmisia c\ldurii prin
radia]ie proprie prin convec]ie [i
conduc]ie proprie corpurilor
lichidelor [i gazelor radia]ie de la
solide prin elementele
- apare `ntre aerul suprafa]a exterioar\
componente ale anvelopei
interior [i suprafa]a la aerul exterior
interioar\
Ti

Tsi

T1
Interior Exterior

Curba temperaturilor Saltul temperaturii `n


stratul de termoizola]ie

T2
Te - oC

Iarna T i > Te

d1 - m d2 d3
λ1 - W/mK λ2 λ3

Fig. 9.I.1 Moduri de transmisie a c\ldurii printr-un perete exterior alc\tuit din
trei straturi

103
Cantitatea de c\ldur\ primit\ prin termofizic\ important\ a materialelor de
radia]ie de la aerul interior la suprafa]a construc]ii [i variaz\ `ntre valorile
interioar\ a elementului de construc]ie 0,035...3 W/mK. Conductivitatea termic\
sau cea transmis\ de suprafa]a a materialelor de construc]ii este
exterioar\ a aerului exterior este: influen]at\ de: densitate, structur\
 t1  4  t 2  4  intern\, starea de `ndesare, umiditate [i
qr = c r ⋅ A   −   (W) (9.5) temperatur\. Astfel, coeficientul de
 100   100   conductivitate termic\ (S) cre[te cu
`n care: densitatea aparent\ [i scade cu
cr - coeficientul de radia]ie (W/m2,K4); porozitatea materialului. ~n cazul
A –suprafa]a care radiaz\ sau materialelor poroase (Saer=0,023 W/mK),
prime[te c\ldur\ (m2); transferul de c\ldur\ are loc at^t prin
t1=Ti+273 sau t2=Tse+273 - conduc]ie (`n scheletul solid [i `n
temperatura absolut\ a aerului `nc\perii amestecul de aer [i ap\ ce umplu
sau a suprafe]ei exterioare a cavit\]ile), c^t [i prin convec]ie (datorit\
elementului de construc]ie (K); mi[c\rii aerului `n cavit\]i sub influen]a
t2=tsi+273 sau t2=te+273 -temperatura diferen]elor de densitate din vecin\tatea
absolut\ a suprafe]ei interioare a pere]ilor cu temperaturi diferite).
elementului de construc]ie sau a aerului Materialele de construc]ii cu porii
exterior(K). mari sunt mai pu]in eficiente ca izolare
Caracteristici pentru calculul termic termic\ dec^t materialele cu porii mici,
deoarece cantitatea de c\ldur\
Principalele caracteristici necesare
schimbat\ prin convec]ie [i radia]ie prin
dimension\rii termice a elementelor de
porii mari este mai mare dec^t prin cei
construc]ii sunt: temperatura (T - 0C),
mici. Conductivitatea termic\ este
conductivitatea termic\ (S - W/m,K),
influen]at\ de forma porilor, de exemplu
capacitatea caloric\ masic\ (c - J/kg,K),
la materialele cu structur\ fibroas\ cum
densitatea aparent\ a materialului (ρ -
este lemnul, S este mai mare `n direc]ia
kg/m3) [i coeficientul de transfer termic
paralel\ cu fibrele `n compara]ie cu cea
superficial (I - W/m2,K).
perpendicular\ pe fibre.
Temperatura aerului interior sau
Coeficientul de conductivitate termic\
exterior se m\soar\ cu ajutorul
cre[te cu umiditatea datorit\ faptului c\
termografelor `nregistratoare, iar
aerul din pori (S=0,023 W/mK) este
temperatura suprafe]ei elementelor de
`nlocuit de ap\ (S=0,57 W/mK) cu o
construc]i se determin\ cu
conductivitate de 25 de ori mai mare.
poten]iometre cu mai multe canale [i
Conductivitatea termic\ variaz\ direct
dispozitive cu termocuple.
propor]ional cu temperatura, conform
Coeficientul de conductivitate termic\ rela]iei:
S (W/mK) este o caracteristic\

104
λ t = λ 0 (1 + β ⋅ Tmed ) (9.6) w – constant\ ce stabile[te suma
`n care: rezisten]elor termice ale
2
ST – coeficientul de conductivitate aparatului w = 3 - (m K/W).
termic\ la temperatura T(W/mk); Dimensiunile relativ mari ale probelor
S0 – coeficientul de conductivitate permit ca `n rezultat s\ se reflecte
termic\ la 00C (W/mK); structura materialului.
J - coeficientul ce exprim\ ~n calcule se utilizeaz\ un coeficient
cre[terea coeficientului de echivalent de conductivitate termic\,
conductivitate pentru 1K; care are valori mai mari ca cele
Tmed – temperatura medie de determinate cu aparatul Dr. Bock `n
exploatare a elementului de construc]ie regim sta]ionar. Acest coeficient
(0C). corespunde umidit\]ii de echilibru [i
Determinarea experimental\ a temperaturii medii `n condi]ii de
coeficientului de conductivitate termic\ exploatare.
(S) este mai sigur\ `n regim sta]ionar, La unele elemente de construc]ii cum
pentru c\ proba de material este sunt zid\riile (blocuri [i mortar) se va
supus\, dup\ un timp de la `nceperea utiliza la modelul geometric o
experiment\rilor, unor diferen]e de conductivitate termic\ echivalent\ a
temperatur\ stabile. Metoda pl\cii, prin celor dou\ materiale:
folosirea aparatului Dr.Bock, utilizeaz\ λ ech. =
∑ λ jA j (Wm / K ) (9.8)
probe sub form\ de pl\ci cu ∑ Aj
dimensiunea 25x25 cm [i grosimi p^n\ `n care:
la 8 cm. Probele se introduc `ntre dou\ λjAj - conductivitate termic\ [i aria
suprefe]e cu temperaturi constante dar materialelor componente.
diferite. Una din pl\ci este rece sub Capacitatea caloric\ masic\ este o
influen]a unui circuit de ap\, iar cealalt\ caracteristic\ ce intervine `n rela]iile de
este cald\, temperatra fiind asigurat\ pe calcul `n leg\tur\ cu capacitatea de
cale electric\. acumulare a c\ldurii.
Coeficientul de conductivitate termic\ Valoarea capacit\]ii calorice masice
se determin\ cu rela]ia: la unele materiale este: beton 840
q⋅d J/kg,K; c\r\mid\ 870 J/kg,K; ipsos 840
λ= (W/mK) (9.7)
∆T − q ⋅ w J/kg,K; lemn 2510 J/kg,K; metal 480
`n care: J/kg,K; materiale plastice 1460 J/kg,K;
q – fluxul termic(w/m2); apa 4190 J/kg,K.
d – grosimea probei(mm); Se poate considera c\ masele mari
-T – diferen]a temperaturilor medii ale de ap\ (av^nd capacitatea caloric\
suprafe]elor calde [i reci ale masic\ cea mai ridicat\), se manifest\
probei de material (0K); `n timpul iernii ca un rezervor de c\ldur\

105
[i atenueaz\ varia]iile de temperatur\ d1 d2 d3
R st = + + (m2K/W) (9.15)
sezoniere. λ1 λ 2 λ 3
Transfer termic prin elemente de `n care:
construc]ie `n straturi d1, d2, d3 – grosimi de calcul, a
S\ analiz\m un element de straturilor la materiale care sufer\ tas\ri
`nchidere, perete exterior, realizat din sau topiri la punerea `n oper\, grosimea
mai multe straturi. Pentru structura din “d” se consider\ `n studiul final (m);
fig. 9.I.1 se consider\ c\ densitatea S1, S2, S3 – conductivit\]i termice de
fluxului termic este constant\ calcul (W/m,K);
(q1=q2=q3=q) `n cadrul transmisiei Analiz^nd transmisia c\ldurii printr-un
c\ldurii prin conduc]ie `n regim element de construc]ie ce separ\ dou\
sta]ionar: medii cu temperaturi diferite, `n regim
λ d termic sta]ionar - densitatea fluxului
q = 1 (Ts − T1) → Ts − T1 = 1 ⋅ q (9.9) termic constant\ - se deosebesc trei
d1 i i
λ1
zone.
λ d
q = 2 (T1 − T2 ) → T1 − T2 = 2 ⋅ q (9.10) Zona I - `n care transmisia c\ldurii se
d2 λ2 face prin convec]ie [i radia]ie de la aerul
λ d interior (Ti) la fa]a interioar\ a
q = 3 (T2 − Ts ) → T2 − Ts = 3 ⋅ q (9.11)
d3 e
λ3 e
elementului (Tsi)
se adun\ rela]iile ob]in^ndu-se: qI = αi (Ti − Ts ) (W/m2)
i
(9.16)
d d d `n care:
Ts − Ts = q( 1 + 2 + 3 ) (9.13)
i e
λ1 λ1 λ 3 Ii – coeficient de transfer termic prin
~n c^mpul termoizolant, densitatea suprafa]a interioar\ (W/m2,K);
fluxului termic este stabilit\ de rela]ia:
Ts − Ts Ts − Ts Zona II - `n care transmisia c\ldurii se
q= i
= e i
(9.14)
e

realizeaz\ prin conduc]ie de la


d1 d2 d3 R
+ + st
suprafa]a mai cald\ la suprafa]a mai
λ1 λ 2 λ 3
rece.
Deci densitatea fluxului termic la n λ
transmisia c\ldurii prin conduc]ie este qII = ∑ i (Ts − Ts ) (W/m2) (9.17)
i=1 di
i e

egal\ cu raportul `ntre diferen]a de


temperatur\ dintre suprafe]ele extreme Semnifica]iile sunt acelea[i ca [i `n
( Tsi − Tse ) [i rezisten]a specific\ la rela]iile 9.14, 9.15.
Zona III - `n care transmisia c\ldurii
permeabilitate termic\ (Rst).
se face prin convec]ie [i radia]ie de la
Rezisten]a specific\ la
suprafa]a exterioar\ a elementului (Tse)
permeabilitatea termic\ a elementului
la aerul exterior (Te)
de construc]ie, alc\tuit din trei straturi,
qIII = α e ⋅ (Ts − Te ) (W/m2) (9.18)
se determin\ cu rela]ia: e

`n care:

106
Ie – coeficient de transfer termic prin Stratul k:
suprafa]a exterioar\ (W/m2,K); Rs + R s
Tk = Ti − k
(Ti − Te ) (9.30)
~n regimul sta]ionar fluxul termic este R
constant:
Rezisten]a termic\ a stratului de aer
qI = qII = qIII = q (9.19)
1 Acesta variaz\ (Saer=0,023 W/mK)
Ti − Ts = ⋅ q (9.20) variaz\ func]ie de: grosimea stratului
αi i

n d
(10 mm – 0,14 m2,K/W; 100mm – 0,17
Ts − Ts = ∑ i ⋅ q (9.21) m2,K/W); pozi]ia elementului de
i=1 λ i
i e

construc]ie - orizontal (50 mm – 0,18


1 m2,K/W) vertical (50 mm – 0,16
Ts − Te = ⋅q (9.22)
αe e
m2,K/W); direc]ia fluxului termic, de
Se adun\ rela]iile [i se ob]ine: exemplu `ntr-un strat orizontal, de jos `n
1 n d 1 sus (25mm–0,16 m2,K/W)sau de sus `n
Ti − Te = q ⋅  + ∑ i +  (9.23)
jos (25mm – 0,19 m2,K/W), temperatura
 α i i =1 λ i α e 
[i umiditatea aerului.
Ti − Te = q ⋅ R (9.24)
Grosimea optim\ `n cazul izol\rii
Rezisten]a termic\ specific\ (R – termice, a stratului de aer este de 10 –
m ,K/W) a elementelor de construc]ie se
2
30mm. La grosimi ce dep\[esc 50mm
determin\ cu rela]ia: rezisten]a termic\ a aerului este
1 n d 1 influen]at\ de schimburile de c\ldur\
R = Rs + R s + R s = + ∑ i + (9.25)
i
α i i =1 λ i α e e
prin convec]ie. Eficien]a termic\ a
Determinarea distribu]iei temperaturii straturilor de aer este m\rit\ dac\ se
din straturile de separa]ie ale etan[eaz\ elementele de construc]ii
elementelor de construc]ie (fig. 9.I.2), `n pentru a se evita circula]ia aerului.
cazul fluxului termic constant se
realizeaz\ cu rela]ia ce se ob]ine astfel: 9.I.3. DIMENSIONAREA TERMIC|
( Ts − T1) = ... = ( Ti − Te ) (9.26)
1 1 1
q= ( Ti − Ts ) = A ELEMENTELOR DE CONSTRUC}IE
Rs i
i
Rs 1
i
R

Se egaleaz\ fiecare termen al Calculul pentru perioada de iarn\.


expresiei cu ultimul se ob]ine: Scopul dimension\rii termice este
1 1 asigurarea cerin]elor de confort,
(Ti − Ts ) = (Ti − Te ) (9.27)
Rs i
R i
reducerea de combustibil necesar
Rs ]nc\lzirii [i mic[orarea polu\rii
Ts = Ti − i
(Ti − Te ) (9.28) atmosferei de la gazele arse.
i
R
Stratul 1: Pierderile de c\ldur\ prin elementele
Rs + R s de `nchidere exterioar\ trebuie s\ fie `n
T1 = Ti − 1
(Ti − Te ) (9.29) limita unor valori optime.
R

107
Distribu]ia temperaturilor `n pere]ii exteriori
1. Pere]i de zid\rie din blocuri de beton 4. Pere]i din panouri prefabricate
celular autoclavizat din beton armat
a.
+200C 2
+200C Ref=0,57 m2K/W
Ref=0,68 m K/W Kp=1,77
+14,4 +15 +14,3
Kp=1,47 W/m2K +11,1 +13,3 W/m2K
Beton celular
Beton celular autoclavizat autoclavizat
γ =750 Kg/m3 γ =750 Kg/m3
λ =0,37 W/m2K -10,8 λ =0,37 W/m2K
-12,1
-13,1
Beton armat
-12,5
-13,3 Tencuial\ -15 C 0
5 12,5 9,5 γ =2500 Kg/m3
27 cm λ =1,74 W/m2K
-150C
25 cm
b. Ref=0,73 m2K/W
2. Pere]i de zid\rie din c\r\mid\ plin\ +200C
Kp=1,38
+15,6
2
Ref=0,47 m K/W +12,5 +15,1 W/m2K
+200C
Kp=2,13 Beton celular
+12,4 +13,5 W/m2K autoclavizat
γ =750 Kg/m3
C\r\mid\ plin\
γ =1800 Kg/m3 -9,5 λ =0,37 W/m2K
-10,5
-11,7 λ =0,80 W/m2K -13,5 Tencuial\
0
5 12,5 12,5
-12,8 -15 C Beton armat
Tencuial\ 30 cm γ =2500 Kg/m3
37 cm
-150C λ =1,74 W/m2K
3. Pere]i de zid\rie din c\r\mid\ cu goluri
c.
Ref=1,06 m2K/W
+200C Ref=0,47 m2K/W +200C
Kp=0,94
+17,3
Kp=2,13 +15 +16,7 W/m2K
+13,5 +14,2
W/m2K
Vat\ mineral\
Tencuial\
γ =200 Kg/m3
-11,2 λ =0,07 W/m2K
C\r\mid\ cu
-12,6
goluri Beton armat
-14
γ =1250 Kg/m3 6,5 8 12,5 γ =2500 Kg/m3
-12
-13 λ =0,55 W/m2K -150C 27 cm λ =1,74 W/m2K
0
-15 C 30 cm

Fig. 9.I.2. Distribu]ia temperaturilor `n anvelopa cl\dirii. Pere]i de zid\rie (1, 2,


3). Pere]i din beton armat (4.a, 4.b, 5)

108
Temperaturile exterioare de calcul
Aceasta implic\ respectarea rela]iilor: reprezint\ valori conven]ionale de calcul
R ≥ R′nec
′ ce satisfac exigen]ele din practic\.
`n care: Pierderile de cl\dur\ depind de
R - rezisten]a termic\ specific\ pe diferen]a dintre temperatura interioar\ [i
ansamblul elementelor de construc]ii; cea exterioar\ [i de durata de ac]ionare
R!nec – rezisten]a minim\ necesar\ a acestor diferen]e. Acestea se exprim\
din considerente igienico-sanitare ce se `n grade-ore, de exemplu pentru Ia[i
calculeaz\ cu rela]ia: (zona II; -150C) avem 2000 grade-ore
Ti − Te conform `nregistr\rilor dintr-o iarn\
R′nec = (m2K/W) (9.31) conven]ional\.
αi ⋅ ∆Ti max
`n care: Calculul pentru perioada de var\ se
Ti - temperatura aerului interior (0C); realizeaz\ consider^nd [i influen]a
Te –temperatura conven]ional\ a radia]iei solare, care are o pondere
aerului exterior (0C); ridicat\ pe suprafe]ele pere]ilor orienta]i
Ii –coeficientul de transfer termic prin spre sud, vest dar [i la acoperi[uri.
suprafa]\, la interior; Temperatura exterioar\ este indicat\
-Timax =(Ti-Tsi) max – diferen]a `ntr-o zonare a ]\rii cu temperaturi medii
maxim\ de temperatur\ admis\ `ntre ale aerului m\surate la ora 14, `n luna
temperatura aerului interior [i cea mai c\lduroas\ a anului.
temperatura medie a suprafe]ei ~n calcul se consider\ o temperatur\
interioare a elementului de construc]ie, exterioar\ echivalent\, care `nglobeaz\
`n func]ie de destina]ia cl\dirilor [i temperatura aerului [i influen]a radia]iei
`nc\perilor. solare.
Dimensionarea termic\ a elementelor Temperatura aerului exterior este
de `nchidere exterioare a cl\dirilor se inferioar\ temperaturii suprafe]ei
mai poate face consider^nd valorile lui expuse, care este influen]at\ de: natura
R!nec din tabelul de mai jos: [i culoarea suprafe]ei, orientarea [i
Tabelul nr. 9.1 caracteristicile suportului. Exemple de
Pozi]ia elementului de Zone climatice intensit\]i ale radia]iei, care depind de
construc]ie `n cl\dire I II III natura [i structura suprafe]elor:corp
Acoperi[ tip teras\ 1,46 1,54 1,63 absolut negru 4,9 Kcal/m2+h, beton brut
Pod 1,37 1,46 1,54
sau carton asfaltat 4,5 Kcal/m2+h, folie
Plan[eu peste subsol 0,68 0,77 0,86
Pere]i exteriori 1,16 1,20 1,24 de aluminiu 0,26 Kcal/m2+h.
Suprafe]ele cu absorb]ie mare au [i o
~ncadrarea localit\]ilor `n una din cele emisie mare a radia]iei proprii, iar cele
trei zone climatice `n condi]ii de iarn\ se cu capacitate de reflexie mare posed\ o
face conform h\r]ii din standard. radia]ie proprie mic\.

109
Temperatura superficial\ pe La elementele de construc]ie, `n
acoperi[urile teras\, acoperite cu straturi, ce fac parte din anvelopa
hidroizola]ie de culoare `nchis\, este de cl\dirii, stratul cu iner]ia termic\ mare se
700C datorit\ radia]iilor solare, la o pozeaz\ la interior, ceea ce conduce la
temperatur\ a aerului de +250C. o acumulare de c\ldur\ mai mare [i la
Orientarea pere]ilor exteriori, `n toate varia]ii mici ale temperaturii aerului
anotimpurile, influen]eaz\ asupra interior, datorit\ oscila]iilor temperaturii
fluxului de c\ldur\. aerului exterior.
Radia]ia solar\, pe un perete cu Stratul interior are rol de volant
diferite orient\ri m\surat\ `n luna iulie la termic, acumul^nd c\ldur\ `n timpul
o latitudine de peste 500 este indicat\ `n func]ion\rii `nstala]iei de `nc\lzire, pe
Tabelul nr.9. 2 care o cedeaz\ aerului interior `n
Orientarea NE E SE S SV V NV N perioada c^nd instala]ia nu
Perioada
din zi (`ntre
5-10 5-11 5-13 8-16 11-19 13-19 14-19 17-19 func]ioneaz\.
orele) Iner]ia termic\, caracterizat\ prin
Radia]ia num\rul undelor de temperatur\ ce
solar\ 1677 2740 2670 1980 2670 2740 1677 225
p\trund `n grosimea elementului, va
m.t.h/m +h
2

conduce la aprecierea capacit\]ii de


acumulare sau cedare a c\ldurii.
Iner]ia termic\ Indicele de iner]ie termic\, a
elementelor de construc]ie cu mai multe
Iner]ia termic\ a elementelor straturi se calculeaz\ cu rela]ia:
exterioare de construc]ie are rolul de a n

amortiza efectele varia]iilor de D = ∑Rj ⋅ sj (9.32)


j=1
temperatur\, `n cadrul transferului de `n care:
c\ldur\, `n regimul termic nesta]ionar. Rj –rezisten]a la transfer termic a
Stabilitatea termic\ se apreciaz\ prin
stratului j (m2K/W);
amortizarea oscila]iilor de temperatur\,
sj – coeficientul de asimilare termic\
care se exprim\ prin raportul `ntre a materialului stratului j
amplitudinea temperaturii suprafe]ei 2
(W/m K);
exterioare [i cea a suprafe]ei interioare
Coeficientul de asimilare termic\ ce
a elementului de construc]ie. caracterizeaz\ capacitatea de asimilare
Capacitatea de acumulare sau de
a c\ldurii (pentru perioada oscila]iilor
cedare termic\ a elementelor de
fluxului termic de 24 de ore) de c\tre
construc]ie este func]ie de: materialele de construc]ii, se determin\
conductivitatea termic\, capacitatea
cu rela]ia:
caloric\ masic\, densitatea specific\
aparent\, grosime [i de diferen]a de s = 8,5.10 −3 λ ⋅ c ⋅ ρ (W/m2K) (9.33)
temperatur\. `n care:

110
S - coeficientul de conductivitate Temperatura suprafe]ei interioare a
termic\ (W/m+K); pun]ilor termice, `n perioada de iarn\,
c – capacitatea caloric\ masic\ la este mai cobor^t\ ca temperatura din
presiune constant\ (J/kg+K); zonele curente favoriz^nd condensarea
Y - densitatea aparent\ a materialului vaporilor de ap\.
(kg/m3); Pun]ile termice se `nt^lnesc, `n
Materialele termoizolatoare, cu practic\, frecvent, la `mbin\rile
greutate redus\, au valorile lui s mici elementelor de construc]ii sau acolo
(polistiren expandat – s = 0,29 W/m2K) unde `n grosimea anvelopei sunt incluse
iar materialele grele cu S [i Y mare au elemente de rezisten]\ (fig. 9.3).
valoarea lui s mare (o]el de construc]ie Exemplific\ri de pun]i termice:
– s=125,74 W/m2K). buiandrugi, s^mburi din beton armat,
Indicele de iner]ie termic\, ce nervurile de leg\tur\ `ntre straturile din
caracterizeaz\ masivitatea sau beton armat la panourile mari
capacitatea de acumulare sau cedare a prefabricate sau diafragmele monolite,
elementelor de construc]ii, conduce la la intersec]ia elementelor portante
urm\toarea clasificare: verticale `ntre ele sau `n zona rezem\rii
D < 4 – elemente cu masivitate mic\; plan[eelor. Pun]ile termice pot fi: totale,
4<D<7–elemente cu masivitate mijlocie; pe toat\ grosime elementului, par]iale [i
D > 7 – elemente cu masivitate mare. de col].
Iner]ia termic\ a elementelor de Scopul concep]iei higrotermice
construc]ie reprezint\ capacitatea de a optime a anvelopei cu pun]i termice este
`nt^rzia, un interval de timp, oscila]iile evitarea condens\rii vaporilor de ap\ pe
termice `n interiorul `nc\perilor datorit\ suprafa]a interioar\. Mic[orarea fluxului
ac]iunii termice exterioare. termic `n dreptul pun]ilor termice se
~ntârzierea `nc\lzirii `nc\perilor, `n realizeaz\ printr-o proiectare
timp de var\, se realizeaz\ cu un higrotermic\ corespunz\toare finalizat\
defazaj al oscila]iilor termice de 8 ore. prin adoptarea unor alc\tuiri
Pere]ii exteriori supu[i unei durate mici constructive eficiente.
a radia]iilor solare impun o valoare Pentru ob]inerea unei temperaturi c^t
redus\ a defazajului `n perioad\ de var\ mai uniforme a suprafe]ei interioare a
[i o valoare mai mare `n perioad\ de anvelopei, `n zona pun]ilor termice se va
iarn\. dispune termoizola]ia suplimentar\ pe
suprafa]a rece, se va mic[ora l\]imea
Pun]i termice
pun]ii termice , se va m\ri distan]a `ntre
Pun]ile termice sunt zone a pun]i [i se va majora rezisten]a termic\
elementelor de construc]ie din anvelop\ `n sec]iunea curent\ a elementului de
cu structuri neomogene prin care construc]ie.
propagarea c\ldurii este mai intens\.

111
Pun]i termice

I. Punte termic\ la col]ul elementului de anvelop\

Pierderi de Termoizola]ie
c\ldur\ Conduct\ din suplimentar\
instala]ia de pentru
Forma geometric\ a col]ului `nc\lzire mic[orarea
conduce la o inegalitate `ntre suprafa]a
interioar\ ce preia c\ldura [i cea pun]ii termice
exterioar\ care cedeaz\ c\ldura

II. Pun]i termice `n elementele anvelopei


E
a a a E
d
E d

E a
I d I a
a E
d I
d

I I

III. Caracteristicile geometrice [i higrotermice ale pun]ii termice

EXTERIOR

Temperatura exterioar\ (Te)


Tse min
Temperatura suprafe]ei exterioare (Tse)
Rp min Tse max
a - influen]eaz\ puntea termic\, care va
Strat de protec]ie d1 d descre[te cu valoarea raportului (a are
valoare mic\ [i d valoare mare)
a
Strat de termoizola]ie d2
d d1<d3 - puntea termic\ este mai redus\ la structura
cu stratul interior cu mas\ mai mare, care are
Strat de rezisten]\ d3 rol de egalizare a temperaturii [i de
acumulare a c\ldurii, deci o distribu]ie mai
echilibrat\ a fluxului termic
Rezisten]a `n dreptul pun]ii termice (Rp min) Tsi min
Temperatura suprafe]ei interioare (Tsi)
Tsi max
Rezisten]a termic\ `n câmp curent (R)
Temperatura interioar\ (Ti)

L\]imea de influen]\ a pun]ii termice

INTERIOR

Fig. 9.3 Pun]i termice `n elementele anvelopei, de col] (I), curente (II), caracteristici (III)

112
Ri – rezisten]a la transfer termic pe
Comportarea higrotermic\ a pun]ii suprafa]a interioar\
termice este considerat\ (m +K/W);
2

corespunz\toare dac\ sunt satisf\cute Rmin- rezisten]a termic\ `n zona


rela]iile: pun]ii termice (m2+K/W);
.Tsi (Tsi min , Tsicol ] ) ≥ θ r (9.34) Temperatura determinat\ cu aceast\
`n care: rela]ie trebuie s\ satisfac\ inegalitatea:
Tsi min , Tsicol ] - temperatura suprafe]ei Tsimin>Pr (9.36)
interioare `n dreptul pun]ii termice (oC); Pun]ile termice totale conduc la
Pr - temperatura de rou\ (oC); c\deri mari de temperatur\ pe fa]a
interioar\ a anvelopei. Aceste
Tsi - temperatura suprafe]ei interioare
temperaturi se m\resc odat\ cu
(oC);
cre[terea l\]imii pun]ii termice.
~n zona pun]ii termice, c^mpul de Influen]a pun]ii termice `n cadrul
temperatur\ prezint\ o varia]ie plan\
anvelopei cl\dirii descre[te cu
sau spa]ial\, iar analiza comport\rii din mic[orarea raportului `ntre l\]imea pun]ii
punct de vedere termic se realizeaz\ termice [i grosimea total\ a anvelopei.
prin calcul analitic direct, sau utilizarea
Se recomand\ ca stratul de
programelor de calcul automat. rezisten]\ din beton armat (la panouri
Rezisten]a termic\ `n dreptul pun]ii mari [i diafragme) cu iner]ie termic\
termice este mai mare dec^t cea mare s\ fie amplasat la interior pentru a
calculat\ consider^nd puntea ca un `ndeplini rolul de volant termic prin
element independent (f\r\ influen]a acumulare de c\ldur\ [i uniformizare a
favorabil\ a zonelor `nvecinate) [i este temperaturii pe fa]a interioar\ a
mai mic\ dec^t rezisten]a termic\ anvelopei.
calculat\ pentru por]iunea curent\ a Corectarea pun]ilor termice se
elementului de construc]ie: R′ > Rmin [i relizeaz\ cu termoizola]ie eficient\
R′ < Rmax . (coeficient de conductibilitate [i
Temperatura pe suprafa]a interioar\ densitate mic\) dispus\ la exterior. Se
a pun]ii termice se determin\ cu rela]ia: recomand\ ca aceste materiale
R termoizolatoare s\ aib\ rezisten]\ mare
Tsi min = Ti − (Ti − Te ) i (9.35)
Rmin la permeabilitate la vaporii de ap\.
`n care: L\]imea termoizola]iei e necesar s\
Ti – temperatura aerului interior (oC); dep\[easc\ pe cea a pun]ii termice.
Te – temperatura conven]ional\ a
aerului exterior (oC); 9.I.4. CALCULUL COEFICIENTULUI
GLOBAL DE IZOLARE TERMIC| LA
CL|DIRI DE LOCUIT

113
Tu – temperatura `n spa]iile
Calculul coeficientului global de ne`nc\lzite din exteriorul anvelopei
izolare termic\ va conduce la o determinat\ pe baza unui calcul al
concep]ie ra]ional\ a cl\dirii datorit\ bilan]ului termic (oC);
mic[or\rii pierderilor de c\ldur\ prin Valorile lui \ se pot considera (`n faza
anvelop\, la care se adaug\ pierderile preliminar\ de proiectare): 0,9 - rosturi
de c\ldur\ datorit\ ventil\rii aerului [i deschise, poduri; 0,5 - rosturi `nchise,
infiltra]iei aerului exterior prin rosturile subsoluri ne`nc\lzite; 0,8 - t^mpl\rie
cl\dirii. exterioar\, balcoane, logii `nchise.
Acest calcul conduce la stabilirea V – volumul interior, `nc\lzit, al cl\dirii
nivelului de performan]\ termotehnic\ a (m3);
`ntregii cl\diri [i compararea cu 0,34+n – pierderile de c\ldur\
valoarea normat\ stabilit\ `n scopul aferente unor condi]ii normale de
mic[or\rii consumului de energie pentru re`mprosp\tare a aerului interior [i cele
`nc\lzirea cl\dirii `n perioada exploat\rii. corespunz\toare infiltra]iilor aerului
Anvelopa separ\ volumul `nc\lzit al exterior prin rosturile t^mpl\riei
cl\dirii de: aerul exterior, sol, `nc\peri exterioare;
ne`nc\lzite (sau pu]in `nc\lzite), spa]ii 0,34 – valoarea produsului `ntre
cu alte func]iuni, alte cl\diri. capacitatea caloric\ masic\ [i
Coeficientul global de izolare termic\ densitatea aparent\ a aerului
se determin\ cu rela]ia: (ca,Ya=1000+1,23 = 1230/3600 = 0,34
n
Wh/m3K);
∑ L j ⋅ τj
j =1 n – viteza de ventilare natural\ a
G= + 0,34 ⋅ n (W/m3K) (9.37)
V cl\dirii (num\r de schimburi de aer pe
`n care: or\);
L – coeficient de cuplaj termic; se Valorile lui n se consider\, func]ie de
determin\ cu rela]ia: categoria de cl\diri (individuale, cu mai
A multe apartamente), clasa de ad\postire
L= (W/K) (9.38)
R′m (nead\postite, moderat ad\postite,
\ - factorul de corec]ie al ad\postite) [i clasa de permeabilitate
temperaturilor exterioare; se determin\ (ridicat\, medie, sc\zut\) func]ie de
cu rela]ia: etan[area t^mpl\riei exterioare.
T − Tu Schimburile normale de aer se
τ= i (9.39) realizeaz\ prin neetan[eit\]ile
Ti − Te
t^mpl\riei, deschiderea u[ilor [i
`n care: ferestrelor exterioare, sisteme speciale
Ti, Te – temperatura interioar\ [i de ventilare natural\. Pierderile
exterioar\ de calcul (oC); suplimentare de c\ldur\ se realizeaz\
datorit\ p\trunderii aerului exterior prin

114
rosturile neetan[e ale t^mpl\riei Rezisten]a termic\ specific\ medie
exterioare (`ntre partea mobil\ [i fix\). se determin\ cu rela]ia:
Aceste pierderi de c\ldur\ sunt n

influen]ate de: v^nt, curen]i de aer ∑A j =1


j

interiori [i exteriori ce se produc prin R′m = n


(m2K/W) (9.40)
ferestrele amplasate pe ambele fa]ade ∑A
j =1
j ⋅ U′j .
ale cl\dirii.
A – aria elementului de construc]ie cu `n care:
rezisten]\ termic\ specific\ corectat\ U′j - coeficient de transfer termic
medie (m2). corectat corespunz\tor suprafe]ei Aj.
Aria anvelopei cl\dirii se consider\ Pentru determinarea rezisten]ei
suma ariilor elementelor de construc]ii termice corectate, medii pe ansamblul
perimetrale ale cl\dirii prin care au loc cl\dirii ale elementelor de construc]ii ce
pierderile de c\ldur\. alc\tuiesc anvelopa, se va lua `n
Aceste suprafe]e sunt: partea opac\ considerare influen]a tuturor pun]ilor
a pere]ilor exteriori, partea adiacent\ a termice.
rosturilor ferestrelor [i u[ilor exterioare, Principalele pun]i termice ale
pere]ii vitra]i [i luminatoarele, plan[eu- anvelopei sunt: elementele de rezisten]\
teras\ sau pod, plan[eu peste subsol, de la pere]i: st^lpi, grinzi, pl\ci-
pl\ci [i pere]i `n contact cu solul, balcoane, buiandrugi, conturul
plan[ee peste ganguri de trecere, pere]i t^mpl\riei; la plan[ee-teras\ [i poduri:
[i plan[ee ce separ\ spa]ii ne`nc\lzite. atice, strea[ini, corni[e, co[uri; la
Ariile anvelopei se determin\ astfel: plan[ee peste subsol: pere]i structurali,
aria pere]ilor exteriori consider^nd racordarea cu soclu; pl\cile `n contact
dimensiunile interioare `n plan, iar pe cu solul unde termoizola]ia este
vertical\ dimensiunea `ntre pardoseala `ntrerupt\.
parterului [i tavanul ultimului etaj; aria Influen]a pun]ilor termice se poate
t^mpl\riei exterioare are la baz\ evalua printr-un calcul simplificat (`n
dimensiunile nominale ale golurilor din faza preliminar\ de proiectare)
pere]i; la ariile plan[eelor teras\ sau reduc^nd global rezisten]ele termice
subsol se consider\ dimensiunile astfel: la pere]ii exteriori 20-45%;
interioare, `n cazul suprafe]elor `nclinate plan[ee-teras\ 15-25%; plan[ee peste
se va lua aria real\. ~n calcul se ignor\ subsoluri 25-35%; rosturi 10-20%.
pere]ii interiori [i plan[eele M\rirea gradului de confort termic [i
intermediare. reducerea consumului de energie `n
R′m - rezisten]a termic\ specific\ exploatare va conduce la R′m > R ′min . .
corectat\, medie, pe `ntreaga cl\dire, a Rezisten]ele termice minime R′min
unui element de construc]ie din (m2K/W) ale elementelor componente
anvelop\ (m2K/W). ale anvelopei sunt: pere]i exteriori -1,40;

115
t^mpl\rie exterioar\ - 0,50; plan[eu- Varia]ia umidit\]ii materialelor de
teras\ (pod) – 3,00; plan[eu peste construc]ii conduce la o sc\dere a
subsol - 1,65; pl\ci peste sol - 4,50; rezisten]elor mecanice.
perete adiacent rosturilor - 1,1. Ac]iunea de `nghe]-dezghe] asupra
Coeficientul global normat de izolare umidit\]ii din elementele de construc]ii
termic\ (GN) se determin\ func]ie de produce degrad\ri, care afecteaz\
num\rul de niveluri [i raportul `ntre aria durabilitatea construc]iilor.
anvelopei [i volumul cl\dirii. Valorile Cre[terea umidit\]ii peste anumite
acestui coeficient variaz\ `ntre limite, creeaz\ condi]ii favorabile pentru
0,41...0,95 W/m3K. Nivelul de izolare instalarea unor afec]iuni cronice `n
termic\ global\ a cl\diri se realizeaz\ organismul uman [i permite dezvoltarea
dac\: ciupercilor [i mucegaiului la elementele
G ≤ GN (9.41) de construc]ii.
Factorii geometrici ce influen]eaz\ Regimul de umiditate `n construc]ii
izolarea termic\ a cl\dirii sunt: raportul este legat de regimul termic. Cerin]ele
`ntre perimetrul cl\dirii [i aria `n plan de confort higrotermic impun un anumit
limitat\ de acest perimetru; raportul raport `ntre umiditatea [i temperatura
`ntre suprafa]a t^mpl\riei exterioare [i aerului interior (Ti = 200C, ^ = 65%).
aria total\ a pere]ilor exteriori; Studiul transferului de mas\ (difuzia
retragerile gabaritice [i varia]iile `n plan vaporilor de ap\) a cunoscut o
ale suprafe]ei cl\dirii de la nivel la nivel. dezvoltare odat\ cu utilizarea structurii
`nveli[urilor exterioare `n straturi
9.II. COMBATEREA UMEZIRII (panouri mari, acoperi[uri teras\)
DIN CONDENS realizate din materiale cu eficien]\
diferit\ la transferul de mas\ (vaporii de
9.II.1. GENERALIT|}I ap\).
Surse de umezire a elementelor de
Difuzia vaporilor de ap\ `n cl\diri. construc]ii din cl\diri sunt:
Studiul comport\rii elementelor de • umiditatea din construc]ii, introdus\
construc]ii la difuzia [i migra]ia vaporilor `n timpul punerii `n oper\ datorit\
de ap\, prezint\ importan]\ `n leg\tur\ proceselor tehnologice umede [i a
cu confortul higrotermic [i durabilitatea execu]iei pe timp umed sau friguros;
cl\dirilor. • umiditatea din teren cauzat\ de: apa
Caracteristicile termofizice ale din p\m^nt ce se ridic\ prin capilaritate
materialelor (conductivitatea termic\, sau ac]ioneaz\ cu presiune hidrostatic\
capacitatea caloric\ masic\, masa [i apa provenit\ din posibilele defec]iuni
specific\) se modific\ sub influen]a ale conductelor;
umidit\]ii. Gradul de izolare termic\ se • infiltr\ri din precipita]ii atmosferice
mic[oreaz\ la cre[terea umidit\]ii. (ploaie, topirea z\pezii);

116
• umezirea determinat\ de apa Fenomenul de condens este
provenit\ din procesele umede din consecin]a suprapunerii mai multor
sp\l\torii, b\i sau din procese cauze enumerate mai sus. Apari]ia
tehnologice de produc]ie; condensului nu `ntrerupe exploatarea
• umiditatea care intervine din cl\dirii dar o afecteaz\ negativ pe
procesele de respira]ie [i evaporare a termen lung.
vaporilor de ap\ de la suprafa]a pielii; Fenomenul de condens este
• umiditatea higroscopic\ a condi]ionat de doi factori: cantitatea de
elementelor de construc]ii este vapori din aer [i temperatura punctului
influen]at\ de: umiditatea aerului considerat. Parametrii care influen]eaz\
(interior, exterior) [i structura fizic\ a cantitatea de vapori din aer [i
materialului. temperatura sunt variabile aleatoare.
Fenomenul de condens Caracteristicile ce influen]eaz\
Condensul se manifest\ `n cl\diri sub condensul: temperatura [i umiditatea
form\ de depuneri de rou\ pe aerului exterior ce depind de zona
suprafe]ele interioare ale pun]ilor geografic\ [i de particularit\]ile
termice, ale col]urilor sau acumulare de climatice locale; caracteristicile
ap\ `n interiorul elementelor `nveli[ului higrotermice ale cl\dirilor ce sunt
exterior (la care se adaug\ condensul stabilite func]ie de destina]ia lor, iar
pe ]evi sau rezervoare cu ap\ rece). condi]iile de exploatare sunt func]ie de
Cauzele fenomenului de condens regimul de `nc\lzire asigurat `n `nc\peri.
sunt: elemente de construc]ii concepute Caracteristicile umidit\]ii aerului
[i executate deficitar din punct de Umiditatea aerului este determinat\
vedere higrotermic (pun]i termice); de con]inutul de vapori de ap\ [i este
utilizarea materialelor umede; caracterizat\ prin urm\torii parametri:
`ntreruperi ale termoizola]iilor; umiditate • umiditatea absolut\ a aerului la o
mare `n `nc\peri datorit\ degaj\rilor de anumit\ temperatur\:
vapori din exploatare (b\i, buc\t\rii), m
ua = v (g/m3) (9.42)
ventilare necorespunz\toare (datorit\ V
realiz\rii unui scut termic prin izolarea `n care: mv- masa vaporilor de ap\ (g);
termic\ suplimentar\); umiditatea V – volumul aerului umed (m3);
biologic\ mare (num\r mare de • umiditatea absolut\ de satura]ie a
persoane `n `nc\peri); umiditate ini]ial\ aerului este con]inutul maxim de vapori,
de construc]ii ridicat\ (datorit\ execu]iei la o temperatur\ dat\:
realizat\ iarna) `nc\lzire limitat\ a us=max, ua (g/m3) (9.43)
`nc\perilor, permeabilitate sc\zut\ [i Valorile us variaz\ direct propor]ional
“respira]ie deficitar\” la vapori de ap\ a cu temperatura aerului.
materialelor componente ale anvelopei umiditatea relativ\ a aerului la o
(fig. 9.II.4). temperatur\ dat\:

117
Condensarea vaporilor de ap\ `n elemente de anvelop\ `n trei straturi
func]ie de pozi]ia barierei de vapori

I. II. t
p t
p

E r I
r
E I
c c

Bariera de vapori la exteriorul


Bariera de vapori la exteriorul
stratului de protec]ie
elementului
III.

IV. Barier\ de vapori (bv)


p t (c)

E r
c I p t

r
c

Bariera de vapori la interiorul E I


stratului de protec]ie
Bariera de vapori la interiorul
V. elementului anvelopei

Strat de protec]ie (p)

Strat de rezisten]\ (r)


Strat de termoizola]ie (t)
Ap\ de condens (c)

INTERIOR (I)
EXTERIOR (E)
Condensarea `n interiorul
elementului de anvelop\ f\r\
barier\ de vapori
Fig. 9.II.4 Modurile de condensare a vaporilor de ap\ `n interiorul (I, II, III) sau la
fa]a interioar\ (IV) a elementelor de anvelop\, `n trei straturi, func]ie de
pozi]ia barierei de vapori . Elementele f\r\ barier\ de vapori (V)

118
ϕi ⋅ p si
u p vi = (N/m2)
ϕi,e = a ⋅ 100 (%) (9.44) 100
us sau (9.48)
`n care: ϕe ⋅ p se
p ve = (N/m2)
^i – umiditatea aerului interior(%); 100
^e- umiditatea aerului exterior(%); Umiditatea materialului de construc]ie
• presiunea par]ial\ a vaporilor de este raportarea cantit\]ii de ap\ la
ap\ corespunde umidit\]ii absolute: mas\ sau volum.
T Umiditatea masic\ a materialului:
p = a ⋅ ua (mmHg) (N/m2) (Pa) (9.45)
289 m
w m = a ⋅ 100 (%) (9.49)
`n care: m0
Ta – temperatura absolut\ a aerului `n care:
(K); ma – masa de ap\ (kg);
ua – umiditatea absolut\ (g/m3). m0 – masa materialului `n stare uscat\
Presiunea atmosferic\ a aerului este (kg);
determinat\ de presiunea par]ial\ a Umiditatea volumetric\ a materialului:
aerului uscat [i de presiunea par]ial\ a v
vaporilor de ap\. w v = a ⋅ 100 (%) (9.50)
vm
• presiunea de satura]ie a aerului,
`n care:
corespunde umidit\]ii absolute de
va – volumul de ap\ din material (m3);
satura]ie [i depinde de temperatura
vm – volumul materialului (m3).
aerului.
Rezisten]a la permeabilitate la vapori a
Umiditatea relativ\ a aerului:
elementelor de construc]ie este inversul
u p
ϕ = a ⋅ 100 = v ⋅ 100 (%) (9.46) permeabilit\]ii [i se exprim\ prin:
us ps d
De unde rezult\: Rv = (m/s) (9.51)
µ
ϕ ⋅ ps
pv = (N/m2) (9.47) `n care:
100 d – grosimea elementului (m);
`n care: T - coeficient de permeabilitate la
ua – umiditatea absolut\ a aerului vapori (s).
(g/m3); Coeficientul de permeabilitate la vapori
us – umiditatea absolut\ de satura]ie (T) reprezint\ cantitatea de vapori de
a aerului (g/m3);
ap\ (grame) care traverseaz\ printr-un
ps – presiunea de satura]ie a aerului
cub de material cu latura de un metru,
(N/m2); dup\ direc]ia normal\ la una din fe]e, `n
pv – presiunea par]ial\ a aerului care
timp de o or\ [i pentru o diferen]\ de
poate fi a aerului interior sau exterior
presiune par]ial\ a vaporilor de ap\

119
`ntre fe]ele opuse de 1 mmHg. T1,T2,...Tn – coeficien]i la
Coeficientul T de la transferul de mas\ permeabilitate la vapori (s).
este similar cu coeficientul de Rezisten]a la permeabilitate la vaporii
conductivitate termic\ S de la transferul de ap\ a unui element de construc]ie `n
de c\ldur\. Valoarea coeficientului de straturi se determin\ cu rela]ia:
permeabilitate la vapori T depinde de n
1
structura fizic\ a materialului [i Rv = ∑ dj ⋅ ⋅ M j (m/s) (9.54)
1 K Dj
temperatura de stare a mediului.
`n care:
Coeficientul T are valori cuprinse `ntre
dj – grosimea stratului j (m)
0,003 - 0,065 s.
1
Rezisten]a la permeabilitate la - factorul rezisten]ei la
trecerea vaporilor de ap\ la un element KDj
de construc]ie, dintr-un material permeabilitate la ap\ a stratului j (are
omogen, este caracterizat\ de rela]ia: semnifica]ia lui 1/T) (1/s);
R ov = R vi + R v + R ve (9.52) Mj – coeficient `n func]ie de
`n care: temperatura medie a stratului de
Rvi – rezisten]a la trecerea vaporilor material.
de ap\ de la aerul interior la suprafa]a Factorul 1/KDj este caracteristica unui
interioar\ a elementului de construc]ie material ce arat\ de c^te ori un strat de
(Rvi = 0,2 m/s); grosime d este mai rezistent la
Rve – rezisten]a la trecerea vaporilor transferul vaporilor dec^t un strat de aer
de ap\ de la suprafa]a exterioar\ la la aceea[i grosime [i temperaur\.
aerul exterior (Rve= 0,1 m/s); Datorit\ valorilor mici ale rezisten]elor
Rv – rezisten]a la permeabilitate la la permeabilitate la vapori Rvi [i Rve `n
vapori a unui element de construc]ie compara]ie cu Rv se neglijeaz\ `n calcul.
omogen, se determin\ cu rela]ia: Rv=d/T Rela]ia devine:
R0v =Rv (9.55)
(m/s).
Valoarea presiunii par]iale a vaporilor
~n cazul elementelor de construc]ie
de ap\ pe grosimea elementului de
din anvelop\, alc\tuite din straturi
construc]ie, din condi]ia regimului de
paralele `ntre ele [i perpendiculare pe
umiditate sta]ionar (presiunile sunt
direc]ia fluxului de vapori, rezisten]a la
constante) se determin\ cu rela]ia:
permeabilitate la vapori este dat\ de
rela]ia: R
p x = pi − vx (pi − pe ) (Pa) (9.56)
n d Rv
R v = R v1 + R v 2 + ...R vn = ∑ j (m/s) (9.53) `n care:
j =1 µ j
px – presiunea par]ial\ a vaporilor
`n care:
`ntr-o sec]iune x de la fa]a interioar\
d1,d2,...dn – grosimea straturilor (m);
a elementului de construc]ii (Pa);

120
pi,pe – presiunile par]iale ale vaporilor suprafa]a interioar\ cu tendin]a de
aerului interior [i exterior; se determin\ egalare a valorii presiunii de satura]ie a
cu rela]ia (9.48) (Pa); aerului interior. Aceasta se datoreaz\
Rvx – rezisten]a la permeabilitate la sc\derii temperaturii suprafe]ei
vaporii de ap\ a elementului de interioare cauzate de mic[orarea
construc]ie pe por]iunea de la fa]a temperaturii aerului exterior.
interioar\ p^n\ la sec]iunea x (m/s); Temperatura pe fa]a interioar\ a
Rv – rezisten]a la permeabilitate la elementului de construc]ie se determin\
vaporii de ap\ total\ a elementului de cu rela]ia:
construc]ie. R
Tsi = Ti − i (Ti − Te ) (0C) (9.58)
Varia]ia presiunii de satura]ie (psk) a R0
vaporilor de ap\ se determin\ func]ie de `n care:
valorile corespunz\toare ale Ti – temperatura aerului interior (0C);
temperaturii (Tk) straturilor din interiorul Ri – rezisten]a la transfer termic prin
elementului de construc]ie. suprafa]a interioar\ (W/m2,K);
R0 -rezisten]a la transfer termic a
9.II.2. CALCULUL LA CONDENS AL elementului de construc]ie
VAPORILOR DE AP| (W/m ,K);
2

Te –temperatura conven]ional\ a
Acest calcul se realizeaz\ pe aerului exterior (0C).
suprafa]a interioar\ (A) [i/sau `n masa Se poate considera drept criteriu de
elementului de construc]ie (B). performan]\ temperatura limit\ a aerului
A. Condensul pe suprafa]a interioar\ interior sub care nu trebuie s\ coboare
a elementului de construc]ie poate fi temperatura `nc\perii, pentru a evita
evitat dac\ este satisf\cut\ inegalitatea: fenomenul de condens pe suprafa]a
Tsi > θr (0C) (9.57) interioar\.
`n care: Condensul de suprafa]\ se produce
Tsi – temperatura suprafe]ei interioare `n zonele cu pun]i termice, neventilate,
a elementului de construc]ie exterior dar [i `n condi]iile cre[terii presiunii
(0C); par]iale a vaporilor ce are tendin]a de
Pr – temperatura de rou\ la care egalare a presiunii de satura]ie (b\i,
presiunea par]ial\ a vaporilor este egal\ sp\l\torii).
cu presiunea de satura]ie fiind func]ie Mic[orarea riscului de condens pe
de temperatura [i umiditatea aerului suprafa]a elementelor de construc]ie se
interior (0C). realizeaz\ prin: m\rirea rezisten]ei
Condensul pe suprafa]a interioar\ a termice a elementelor anvelopei,
elementelor de construc]ie se datoreaz\ ventilarea aerului `n vecin\tatea
major\rii presiunii par]iale a vaporilor pe

121
suprafe]elor interioare [i amplasarea ϕ i ⋅ p si ϕ ⋅p
pi = (Pa), pe = e se (Pa)(9.60)
judicioas\ a sistemelor de `nc\lzire. 100 100
`n care:
B. Condensul vaporilor de ap\ `n ^i, ^e – umiditatea relativ\ interioar\
masa elementului de construc]ie va [i exterioar\ (%);
apare `n zonele unde vaporii `nt^lnesc psi, pse - presiunea de satura]ie a
straturi cu temperatura mai mic\ decât aerului interior [i exterior (Pa).
cea a punctului de rou\. Sc\derea Varia]ia presiunilor par]iale ale
temperaturii `n grosimea elementului va vaporilor de ap\ pe grosimea
conduce la o mic[orare a presiunii de elementului de construc]ie se determin\
satura]ie. ~n zonele unde presiunea cu rela]ia 9.60.
par]ial\ a vaporilor va fi mai mare ca
presiunea de satura]ie, vaporii vor c. Varia]ia presiunilor de satura]ie(ps)
condensa (fig. 9.II.5). se determin\ func]ie de varia]ia
temperaturilor.
Calculul la condens, `n regim
sta]ionar, presupune determinarea: Reprezentarea grafo-analitic\ a
curbei temperaturilor (a); curba varia]iei temperaturilor (a) se realizeaz\
presiunilor par]iale (b); curba presiunilor la scara grosimilor elementului iar cea a
de satura]ie (c). varia]iei presiunilor par]iale (b) [i a
presiunilor de satura]ie (c) la scara
Etapele de calcul la condens `n masa rezisten]elor la permeabilitate a
elementului de construc]ie sunt: vaporilor.
a.Varia]ia temperaturilor pe grosimea Se poate stabili posibilitatea apari]iei
elementului ce este func]ie de rezisten]a condensului `n interiorul elementului de
termic\ a straturilor [i se determin\ cu construc]ie, dac\ curba presiunilor
rela]ia: par]iale este tangent\ la curba
Ti − Te k presiunilor de satura]ie (suprafa]a de
Tk = Ti − ∑ R j (oC) (9.59) condens) sau dac\ o intersecteaz\ `n
R o j=1
dou\ puncte (zona de condens `n
`n care:
k grosimea elementului). fig. 9.II.5-II.
∑ Rj - suma rezisten]elor la
d.~n situa]ia apari]iei condensului `n
j=1

permeabilitate termic\ a straturilor grosimea `nveli[ului exterior al cl\dirii,


componente, `ntre suprafa]a interioar\ apare necesar\ determinarea
[i suprafa]a k. temperaturi aerului exterior Tec de la
b.Valorile presiunilor par]iale ale care apare condensul.
vaporilor din aerul interior [i exterior se
determin\ cu rela]iile:

122
Fenomenul de condens la anvelopa cl\dirii
I. Cazul când nu apare condensul

Presiuunea vaporilor de ap\ (N/m2)


pse
ps1
Curba presiunilor de satura]ie
a vaporilor de ap\ (func]ie de
Presiunea
vaporilor din varia]ia temperaturilor)
aerul exterior
EXTERIOR pe INTERIOR
ps2
Când curba presiunilor
par]iale nu intersecteaz\ psi
curba presiunilor de
satura]ie a vaporilor, nu va
Presiunile par]iale ale
ap\rea condens `n pi - Presiunea vaporilor din aerul interior
elementul anvelopei. vaporilor de ap\

Rv1 Rv2 Rv3


Rezisten]a la permeabilitate a vaporilor de ap\ (m/s)

II. Cazul condens\rii `n interiorul elementului anvelopei

Suprafa]\ de condens Zon\ de condens


Presiuunea vaporilor de ap\ (N/m2)
Presiuunea vaporilor de ap\ (N/m2)

Suprafa]\ de condens din pse Zon\ de condens `n interiorul


interiorul elementului elementului anvelopei
pse anvelopei
ps1
pe
Punctele de intersec]ie a curbei
presiunilor par]iale cu curba
Punct de tangen]\ a curbei presiunilor de satura]ie
presiunilor par]iale la curba
pe presiunilor de satura]ie
ps1=p
ps2=p ps2=p
psi psi

pi pi

Rv1 Rv2 Rv3 Rv


Rezisten]a la permeabilitate a vaporilor de ap\ (m/s)
Fig. 9.II.5 Condens `n interiorul elementului anvelopei. Reprezentare grafo-
analitic\ a cazului de neapari]ie (I) [i apari]ie a condensului (II)

123
Calculul se realizeaz\ prin `ncerc\ri, ( p s1 , p s2 ) delimiteaz\ zona de condens
adopt^nd pentru temperatura exterioar\ iar `n cazul unei suprafe]e de condens
Te, valori succesive din ce `n ce mai se confund\ ( p s1 = p s2 ).
mici, p^n\ c^nd curba presiunilor
par]iale devine tangent\ la curba f. Determinarea cantit\]ii de ap\
presiunilor de satura]ie. provenit\ din condensarea vaporilor `n
e. ~n func]ie de temperatura aerului interiorul elementului de anvelop\ se
exterior de la care apare condensul realizeaz\ cu rela]ia:
 pi − p s 1 p s 2 − p e 
(Tec), din standard se extrag valorile  ⋅ Nw (Kg/m )(9.62)
2
m w = 3600 ⋅  −
 R′v R′v′ 
temperaturii exterioare medii (Tes) pe
durata `n care se produce condensul `n care:
(Nw). pi, pe- presiunea par]ial\ a vaporilor
Se construiesc curbele de de ap\ din aerul interior [i exterior (Pa);
temperatur\ (T), presiunii par]iale (p) [i p s1 , p s2 - presiunile par]iale ale
de satura]ie (ps) pentru Te=Tes. vaporilor de ap\ (egale cu presiunile de
Presiunile de satura]ie (conform satura]ie) pe fa]a “cald\” respectiv pe
tabelului din standard) se corecteaz\ cu fa]a “rece” a zonei de condens (Pa);
rela]ia: R′v , R′v′ - rezisten]ele la permabilitate
2
 kR  la vapori a p\r]ii elementului de
∑ j construc]ie dintre suprafa]a interioar\ [i
pskm = psk + r ⋅  1  (Pa) (9.61)
 R 0  `nceputul zonei de condens; respectiv
  `ntre sf^r[itul zonei de condens [i
`n care: suprafa]a exterioar\(m/s);
pskm – valoarea medie anual\ a Nw – durata de condensare, func]ie
presiunii de satura]ie (Pa); de zonele climatice ale Rom^niei (h).
psk – presiunea de satura]ie a g. Pentru o func]ionare higrotermic\
vaporilor func]ie de temperatur\ (Pa); corespunz\toare a elementelor din
r – factor de corec]ie; `nveli[ul exterior al cl\dirilor, cantitatea
Rj – rezisten]a la permeabilitate de vapori mw, care condenseaz\ `n
termic\ a stratului j (m2,oC/w); perioada rece a anului (Nw), trebuie s\
R0 – rezisten]a de transfer termic a fie mai mic\ dec^t cantitatea de vapori
elementului de construc]ie (m2,oC/w). ce s-ar elimina prin evaporare `n
La valorile Tes pozitive, factorul de perioada cald\ a anului.
corec]ie r=39, iar pentru valori negative Cre[terea umidit\]ii `n interiorul
r=0. elementului de construc]ie la sf^r[itul
Din punctele extreme pi, pe se duc perioadei de condensare, -w,nu trebuie
tangente la curba presiunilor de s\ dep\[easc\ valoarea maxim\
satura]ie, punctele de tangent\ admis\:

124
100 ⋅ mw Protec]ia `mpotriva umezirii din
∆w = ≤ ∆w adm (%) (9.63)
ρ ⋅ dw condens se poate realiza prin m\suri
`n care: privind proiectarea, execu]ia [i
mw – cantitatea de ap\ provenit\ din exploatarea elementelor din anvelopa
condensarea vaporilor `n perioada rece cl\dirilor limit^nd pun]ile termice sau
a anului; prin utilizarea elementelor de
construc]ie cu strat ventilat.
Y - densitatea aparent\ a materialului
Ventilarea natural\ organizat\ (cu
care s-a umezit prin condensarea
valoarea minim\ impus\ de condi]iile de
vaporilor de ap\ (Kg/m3);
igien\) ce se realizeaz\ `n cl\diri prin
dw – grosimea zonei de condens(m);
canale verticale de ventila]ie racordate
-wadm – valoarea maxim\ admisibil\ a
la b\i, hote `n buc\t\rii, prin t^mpl\ria
cre[terii umidit\]ii masice `n perioada de
exterioar\ neetan[\ [i `n special
condensare, func]ie de natura [i
ventila]ia mecanic\, va mic[ora
caracteristicele higrotermice ale
cantitatea de vapori ce condenseaz\.
materialelor din zona de condens (%).
Limitarea ventil\rii naturale `n
h. Calculul la condens presupune [i
perioade cu v^nt intens se va realiza
verificarea lipsei acumul\rii progresive
prin grile semireglabile.
de ap\ `n interiorul elementelor de
~n procesul de execu]ie a cl\dirilor, `n
construc]ie.
vederea mic[or\rii riscului de condens,
Pentru realizarea acestei verific\ri se
se va evita utilizarea materialelor
va adopta pentru temperatura exterioar\
termoizolatoare poroase (sau granulare)
o valoare medie anual\, func]ie de zona
umede [i `nfundarea canalelor de
geografic\(Tem=+10,5oC – zona I;
ventilare `n mod accidental.
Tem=+9,5oC –zona II; Tem=7,5oC –zona
~n perioada de exploatare a cl\dirilor
III).
(`n primul an mai accentuat datorit\
Func]ie de valorile temperaturilor
umidit\]ii ini]iale ridicate), pentru
astfel calculate, se determin\ presiunile
prevenirea condensului, este necesar
de satura]ie (conform tabelului din
intensificarea `nc\lzirii, a ventil\rii
standard) [i se corecteaz\ cu rela]ia
(naturale sau mecanice) [i limitarea
9.61 `n care factorul r are valorile: 177 –
surselor de vapori.
zona I; 162 zona II; 142 zona III.
~n acest sens apare necesar
Dac\ linia presiunilor par]iale nu
popularizarea cauzelor [i c\ilor de
intersecteaz\ curba presiunilor de
combatere a condensului pentru
satura]ie, nu exist\ posibilitatea de
utilizatorii cl\dirilor.
acumulare progresiv\ de ap\ de la an la
an, caz `n care verificarea cu rela]ia
9.63 nu mai este necesar\.

125
Capitolul
10
IZOLAREA ACUSTIC|
A CL|DIRILOR

10.1. GENERALIT|}I `n cl\diri, pe str\zi, `n industrie [i la


traficul aerian. Efectul nociv al
Problemele de acustic\ privind zgomotului asupra sistemului
cl\dirile au ca obiect studierea izol\rii neurovegetativ uman este concretizat
fonice contra nocivit\]ii zgomotului, prin insomnii, nevroze.
dar [i asigurarea unor audi]ii Preocuparea actual\ de utilizare a
corespunz\toare `n s\lile de elementelor de construc]ie din
spectacole, conferin]e. materiale u[oare impune adaptarea
Protec]ia fa]\ de zgomote se poate unor m\suri suplimentare de izolare
realiza prin reducerea intensit\]ii acustic\.
zgomotelor la surs\ sau p^n\ la Zgomotul poate fi caracterizat din
cl\dire, dar [i prin atenuarea punct de vedere fiziologic [i fizic.
zgomotelor la trecerea prin Fiziologic, zgomotele sunt sunete
elementele de construc]ie. ~n acest nedorite, nepl\cute, iar fizic reprezint\
capitol vom trata problemele de o suprapunere dezordonat\ a
izolare acustic\ la zgomot aerian [i de diferitelor sunete.
impact. Inconfortul produs de zgomot
Confortul acustic, una din depinde de caracteristici ca:
exigen]ele importante pe care trebuie intensitate, frecven]\, durat\ dar [i de
s\ le `ndeplineasc\ cl\dirile, este reac]ia noastr\ fa]\ de acest sunet
necesar s\ fie realizat av\nd `n nedorit. Zgomotul poate incomoda
vedere cre[terea surselor de zgomot

126
datorit\ intensit\]ii ridicate (decolarea Datorit\ reac]iilor diferite ale
unui avion, tr\snet) dar [i prin oamenilor fa]\ de zgomot, sunetul
intensit\]i sc\zute, ca de exemplu trebuie analizat ca fenomen fizic [i
c\derea pic\turilor de ploaie pe fiziologic.
suprafe]ele cu tabl\, sc^r]^itul Sunetul ca fenomen fizic
parchetului, scurgerea apei printr-un
robinet neetan[. Sunetul obiectiv este produs de
vibra]ia corpurilor solide [i transmise
Efectele zgomotului
aerului `nconjur\tor sub forme de
Zgomotul produce perturb\ri unde, compresiuni [i destinderi
asupra sistemului nervos al omului. succesive.
Aspectele nocive ale zgomotului cu Propagarea prin unde sonore, a
intensitate mai mare de 130 dB, mi[c\rilor oscilatorii, din aproape `n
pragul senza]iei dureroase, poate aproape, `n mediile elastice (aer,
produce un traumatism sonor, care se lichid, solid) se datoreaz\ for]elor
manifest\ sub forma unei senza]ii de elastice (unda este oscila]ia ce se
ame]eal\, dureri `n urechi ce pot propag\ `n timp [i spa]iu).
produce chiar ruperea timpanului (fig.
10.1.I.). Caracterizarea fizic\ a undelor se
Zgomotul de intensitate ridicat\ realizeaz\ prin: viteza de propagare
cuprins `ntre 65 [i 120 dB, afecteaz\ (c), lungimea de und\ (S) [i densitatea
activitatea productiv\ intelectual\ sau de energie (w) (fig.10.2.I.).
cea fizic\ [i conduce la o sc\dere Viteza de propagare (c) este
temporar\ a performan]ei. distan]a parcurs\ de unda acustic\
Zgomotul produce perturb\ri `ntr-un mediu elastic, `n unitate de
asupra sistemului nervos uman, timp.
declan[^nd o oboseal\ auditiv\.
Se men]ioneaz\ c\ acuitatea Viteza este o constant\ a mediului
auditiv\ poate reveni la valoarea prin care se propag\ (aer-340 m/s;
anterioar\ dac\ expunerea la zgomot ap\-1450 m/s; o]el-5000 m/s; cauciuc-
`nceteaz\. Ac]iunea nociv\ asupra 50 m/s). Direc]ia de propagare a
sistemului nervos depinde de starea undei coincide cu direc]ia mi[c\rii
psihoafectiv\ a persoanelor supuse oscilatorii a particolelor mediului.
agresiunii sonore, constat^ndu-se
Viteza undei sonore este dat\ de
st\ri nervoase, hiperexcitabilitate,
rela]ia:
tahicardie, tulbur\ri ale somnului.
Zgomotul cu intensitatea cuprins\ c = f ⋅λ (10.1)
`ntre 30 [i 60 dB are un efect psihic
`n care:
asupra omului.

127
Zgomotul. Fenomen fizic [i fiziologic
I. Intensit\]ile surselor de zgomot

TP dB
15

100 000 14

13

12
10 000
11

10
1 000
9

8
100
7

6
10 000
5

4
1000
3

2
100
1

II. Zgomotul [i urechea uman\

Timpanul
Pavilion
Melcul

Zgomot

Urechea
Canalul auditiv Urechea intern\
medie

Urechea extern\

Fig. 10.1 I.Sursele [i intensit\]ile zgomotului. II. Schema urechii umane

128
f – frecven]a definit\ de num\rul de poate m\sura cu ajutorul presiunii
vibra]ii `n unitate de timp (Hz) sau (1/s); acustice efective:
S -lungimea de und\ este distan]a p2
`ntre dou\ puncte succesive `n care au I= (Pa/m2) (10.4)
ρ⋅c
loc concomitent comprim\ri sau dilat\ri `n care:
ale mediului elastic, care transmite unda p – presiunea acustic\ efectiv\ (Pa);
acustic\ (m). q – densitatea mediului (kg/m3);
Materialele compacte (betonul, c – viteza sunetului prin mediul
zid\ria, p\m^ntul) propag\ `n condi]ii considerat (m/s).
bune sunetele. Datorit\ intervalului mare `n care se
pot g\si valorile curente ale intensit\]ii
Materialele poroase (vata, p^sla,
acustice, s-a introdus no]iunea de nivel
]es\turile) absorb `n propor]ie mare
de intensitate.
sunetele [i se utilizeaz\ pentru izol\ri
Nivelul de intensitate sonor\ este
acustice.
definirea unei intensit\]i acustice `n
Densitatea de energie (w) este compara]ie cu o intensitate de referin]\
capacitatea de energie oscilant\ [i se exprim\ cu rela]ia:
con]inut\ `n unitatea de volum a I
mediului perturbat. L i = 10 log⋅ (dB) (10.5)
I0
Intensitatea acustic\ este raportul `n care:
`ntre fluxul de energie sonor\ [i I0 – 10-12 W/m2 reprezint\ intensitatea
suprafa]a perpendicular\ pe direc]ia de minim\ a unui sunet la frecven]a de
propagare, exprimat\ prin rela]ia: 1000 Hz, care poate fi perceput de
Φ w urechea omeneasc\ (prag inferior de
I= = (W/m2) (10.2) audibilitate).
A A⋅t
`n care: Pragul superior al intensit\]ii auditive
2
> - fluxul sonor, care este energia Imax = 1W/m este perceput ca o
sonor\ `n unitate de timp > = w/t (W); senza]ie dureroas\ (fig.10.2.II.).
w – densitatea energiei acustice; Nivelul de intensitate sonor\ variaz\
W `ntre cele dou\ praguri Lmin=0 [i
w= (J/m3) (10.3) Lmax=120 dB.
V
W – energia acustic\ (J); Forma logaritmic\ a rela]iei nivelului
V – volumul mediului de propagare de intensitate sonor\ reflect\
3
(m ) caracteristica de sensibilitate a
M\surarea direct\ a valorii organului auditiv al omului – “senza]ia
este logaritmul stimulului”.
intensit\]ii acustice este dificil\, `ns\ se
Nivelul de presiune sonor\ este mai
des folosit `n practic\ deoarece

129
presiunea acustic\ e mai u[or de `n care:
m\surat cu aparatele [i se exprim\ cu I0a [i p0a - intensitatea [i presiunea
rela]ia: auditiv\ de referin]\.
p2 p Nivelul de intensitate sonor\ se poate
L p = 10 ⋅ log⋅ 2 = 20 ⋅ log⋅ (dB)(10.6)
p0 p0 exprima `n foni [i/sau decibeli (dB),
`n care: egalitatea `ntre ele este numai la
p0=2.10-5 N/m2 – presiunea acustic\ frecven]a de 1000 Hz. ~n practic\, se
de referin]\ corespunz\toare presiunii poate considera acceptabil\ aproxima]ia
unui sunet cu frecven]a de 1000 Hz la echivalen]ei, `n domeniu de frecven]e
pragul inferior de audibilitate. audibile, `ntre decibel [i fon.
Scala `n decibeli are o bun\
Sunetul ca fenomen fiziologic aproxima]ie a percep]iei umane a
Sunetul subiectiv este caracterizat nivelului de intensitate sonor\. Un
prin senza]ia auditiv\. decibel reprezint\ varia]ia cea mai mic\
Undele elastice conduc la excitarea a presiunii acustice pe care o poate
aparatului auditiv [i produc senza]ia sesiza urechea uman\. O m\rire de 6
auditiv\ (fig. 10.1.II.). dB reprezint\ o dublare a nivelului de
Sunetul fiziologic ce caracterizeaz\ presiune acustic\. Punctul de plecare la
senza]ia auditiv\ se produce pentru aceast\ scal\, ce define[te valoarea 0
vibra]ii av^nd frecven]a `ntre 16 [i dB ce corespunde presiunii de 20TPa
20000 Hz. (micropascali) iar valoarea maxim\ de
Acest interval define[te domeniul de un milion de TPa corespunde limitei de
audibilitate care este m\rginit de pragul 120 dB (fig.10.1.I).
de audibilitate (limita inferioar\) [i Transmiterea nivelului de intensitate
pragul senza]iei dureroase (limita a unui sunet la o anumit\ frecven]\, din
superioar\) (fig. 10.2.II). scara decibelilor `n scara fonilor a
Conven]ional ca limit\ inferioar\ se nivelului de intensitate, corespunz\tor
consider\ sunetul cu frecven]a de 1000 senza]iei auditive se poate realiza prin
Hz [i presiunea sonor\ de 2.10-5 N/m2 utilizarea curbelor de egal\ t\rie `n foni.
iar limita superioar\ are presiunea Aprecierea comparativ\ a nivelelor
acustic\ de 2.10 N/m2 la aceea[i intensit\]ii zgomotelor prezint\ mai jos
frecven]\. valori ce caracterizeaz\ nivelul de
Caracteristicile ce exprim\ cantitativ intensitate `n diferite condi]ii practice:
senza]ia auditiv\, t\ria sunetului • fo[netul frunzelor 10 foni;
perceput de ureche este nivelul de • strad\ lini[tit\ cu locuin]e 30 foni;
intensitate a unui sunet: • birou de copiat acte cu ma[ini de
I p dactilografiat 70 foni;
L a = 10 log a0 = 20 log ⋅ a0 (10.7)
Ia pa • discotec\ 110 foni;

130
• decolare avion 120 foni; (p^sl\, vat\ mineral\, plut\) au
• turboreactoare 170 foni. coeficientul de absorb]ie acustic\
Ia=0,2...0,8. Acest coeficient depinde de
Propagarea sunetelor
frecven]a undei sonore [i de
Unda acustic\ ce `nt^lne[te un propriet\]ile de absorb]ie ale materialului
obstacol sufer\ modific\ri ale direc]iei Absorb]ia acustic\ a unei `nc\peri se
de propagare [i ale caracteristicilor determin\ cu rela]ia:
energetice. O parte din energia undei A = ∑ α i ⋅ Si (10.11)
acustice se reflect\, alta este absorbit\
`n care:
de obstacol, iar restul se transmite (fig
10.2.III.). Bilan]ul energetic `n cazul Ii – coeficient de absorb]ie al
obstacolelor de grosimi finite este dat de materialului sau al obiectului din
rela]ia: `nc\pere;
Ei=Er+Ea+Etr (10.8) Si – suprafa]a elementului alc\tuit din
Se `mparte rela]ia cu Ei – energia materialul cu coeficientul de absorb]ie Ii
acustic\ incident\: (m2).
1=Ir+Ia+Itr (10.9) Modurile de transmitere a zgomotelor.
Valoarea coeficientului de transmisie Din exterior, zgomotele din traficul rutier
este neglijat\ (Itr=0,001) datorit\ faptului [i zgomotele interioare ce pot proveni
c\ energia transmis\ este considerat\ de la oameni, televizoare, radiouri,
ca fiind absorbit\ de suprafa]a `nc\perii: instala]ii se propag\ prin conduc]ie
1=Ir+Ia (10.10) aerian\ (zgomote aeriene) sau prin
conduc]ie solid\ (zgomote structurale)
Absorb]ia acustic\ a elementelor de
(fig.10.2.IV.).
construc]ie prezint\ importan]\ `n cazul
Dup\ modul de transmitere,
mic[or\rii efectelor nocive ale
zgomotele pot fi: propagate prin aer
zgomotului.
(zgomote aeriene), propagate prin [oc
Coeficientul de absorb]ie (Ia) se
(zgomote de impact) [i produse de
determin\ experimental `n camera
func]ionarea utilajelor [i instala]iilor.
reverberant\ pe probe p^n\ la 10 m2,
prin m\sur\tori ale absorb]iei `nc\perii, M\surarea zgomotului [i analiza
cu [i f\r\ material fonoabsorbant. acestuia este o problem\ important\ `n
Materialele de construc]ii compacte elaborarea programelor de poluare
(c\r\mid\, beton, o]el, lemn), la care sonor\ [i permite ameliorarea calit\]ii
energia acustic\ reflectat\ este mare, vie]ii (fig.10.3.II.).
coeficientul de aborb]ie este M\surarea zgomotului se realizeaz\
Ia=0,02...0,08. cu sonometrul, aparat portabil, care are
Materialele poroase av^nd un r\spus fa]\ de semnalele acustice,
proprietatea de absorb]ie a sunetului de acea[i form\ ca [i urechea uman\.

131
Semnalul sonor este convertit `ntr-un
semnal electric, cu ajutorul unui

132
Unda sonor\. Domeniul de audibilitate. Bilan] energetic sonor
Atenuarea zgomotului cu distan]a

I. Propagarea sunetului Caracteristicile undei sonore Frecven]a sunetelor


Lungimea de und\

Presiunea sonor\
p Frecven]\ `nalt\
t
Amplitudine
p Frecven]\ joas\
t
Timp

Lungime de und\ Perioada

II. Domeniul sunetelor audibile III. Bilan] energetic sonor

Element
dB
Pragul senza]iilor dureroase Energie de construc]ie
(perete, plan[eu)
120
100
reflectat\
Nivel sonor

Domeniul de audibilitate
80
60
Domeniul vorbit
40 Energie incident\ Energie
20
0
Prag de audibilitate acustic\ transmis\
Hz
-10
12,5 25 50 100 200 400 800 1600 3200 6400 12500

Frecven]a
Energie
acustic\
absorbit\

IV. Atenuarea zgomotului cu distan]a

28
Sc\derea intensit\]ii

24

20
sonore (dB)

15
91 dB
94 dB 12

100 dB 97 dB 8

15m 4
30m 0
600m 5 10 15 20 25
2400m Distan]a parcurs\ de sunet (m)

Fig. 10.2 I. Propagarea [i caracteristicile undelor sonore. II. Domeniul de


audibilitate. III. Bilan] energetic acustic. IV. Atenuarea zgomotului cu distan]a.

133
microfon de `nalt\ calitate. Semnalul se evit\ efectuarea m\sur\torilor; c^mp
electric de nivel sc\zut este amplificat reverberant l^ng\ suprafe]ele care
pentru a fi citit pe un ecran. ~n reflect\ zgomotul, unde nu se pot
continuare semnalul e trecut printr-un realiza m\sur\tori corecte [i c^mpul
filtru (de o treime de octav\). Dup\ o `ndep\rtat situat `ntre primele dou\
amplificare suplimentar\, semnalul este c^mpuri. Acesta poate fi determinat
suficient de ridicat pentru a putea fi atunci c^nd nivelul acustic se reduce cu
indicat pe aparat (nivelul de presiune 6 dB la o dublare a distan]ei fa]\ de
acustic\ `n dB). Semnalul este surs\. ~n acest\ zon\ trebuie efectuate
disponibil [i pentru alimentarea unor m\sur\torile (fig 10.3.V.).
`nregistratoare. Un circuit va men]ine Alt factor care poate influen]a precizia
indica]ia acului, de pe ecranul m\sur\torii este nivelul zgomotului de
aparatului, la valoarea maxim\ ap\rut\. fond comparat cu zgomotul ce se
M\sur\torile se pot realiza `n condi]ii m\soar\. Este necesar ca nivelul
de c^mp liber, f\r\ prezen]a zgomotului m\surat s\ fie cu 3 dB mai
suprafe]elor reflectante `n exterior sau mare ca cel de fond.
`n camera anecoid\ (surd\), `n care
10.2 IZOLAREA ACUSTIC| LA
pere]ii, tavanul [i podeaua sunt
ZGOMOT AERIAN
acoperite cu materiale fonoabsorbante
pentru a elimina orice reflexie (fig Zgomotul aerian poate ac]iona la
10.3.V.). exteriorul cl\dirilor sau la interiorul
Nivelul de presiune acustic\ se poate `nc\perilor. Zgomotul exterior poate fi
m\sura `n toate direc]iile `n jurul sursei produs de circula]ia vehiculelor, a
sonore, f\r\ interferen]a undelor pietonilor, func]ionrea instala]iilor
reflectate (fig 10.3.I.). M\surarea `n industriale. Sursele interioare de zgomot
cadrul unui c^mp acustic difuz (energia pot fi: oamenii, instrumentele muzicale,
acustic\ este egal distribuit\ `n toat\ televizoare, instala]ii tehnice (fig
`nc\perea) se efectueaz\ `n camera 10.3.III.).
reverberant\, la care suprafe]ele nu
sunt paralele fiind finisate cu un material Protec]ia `mpotriva zgomotelor
dur [i reflectant. exterioare se poate realiza prin:
Practic majoritatea m\sur\torilor `ndep\rtarea cl\dirilor de sursa de
acustice sunt realizate `n `nc\peri `ntre zgomot sau intercalarea uneia sau mai
aceste dou\ limite (fig 10.3.V.). multor [iruri de perdele plantate cu
Determin\rile vor fi efectuate `n foioase [i cu arbu[ti (reducere cu 7 dB
pozi]ia normal\ a urechii umane. la o perdea de arbori de 30 m l\]ime);
C^mpul acustic `ntr-o `nc\pere obi[nuit\ interpunerea unor ecrane fonoizolatoare
cu o surs\ de zgomot se poate `mp\r]i (rambleuri acoperite sau nu cu arbori,
`n: c^mp apropiat, l^ng\ surs\, `n care ecrane din beton armat); amplasarea

134
Propagarea [i m\surarea zgomotului
I. Propagarea sunetului
Camer\ anecoid\ (camer\ surd\) Camer\ reverberant\

S
S - surs\ de zgomot

II. Schem\ de m\surare a zgomotului Ie[ire

Instrument

Re]ele de Redresor
Microfon (M) Amplificator (A) ponderare Amplificator (A)
de valori
Conectare la filtrele eficace Circuit de
externe men]inere

III. Sta]ie pentru determinarea izol\rii acustice la zgomot aerian (a) [i de impact (b)

a b Ciocan standard

Difuzor (D)
Camera de Camera de Camera de
emisie recep]ie recep]ie

M M Prob\ Microfon (M)


plan[eu
D Prob\ perete

V. Zonarea câmpului acustic

IV. Propagarea zgomotului Dublul lungimii


`ntr-o camer\ obi[nuit\ obiectului la care
m\sur\m zgomotul
sau
Lungime Câmp liber Câmp
de und\ reverberat
Zgomot reflectat

Zgomot direct

Câmp apropiat Câmp `ndep\rtat


Distan]a de la
sursa sonor\
(scar\ log.)

Fig.10.3.I. Propagarea zgomotului. II. M\surarea zgomotului. III. Determinarea


izol\rii acustice `n laborator. IV. Propagarea zgomotului `ntr-o `nc\pere
obi[nuit\. V.zonarea câmpului acustic

135
`nc\perilor auxiliare `n cl\dirile de locuit Ran – grad necesar de izolare
spre sursele de zgomot. acustic\ la zgomot aerian (dB);
Alte m\suri de protec]ie `mpotriva Valoarea gradului de izolare acustic\
zgomotelor exterioare sunt: zonificarea normat (Ran) pentru un element de
localit\]ilor (zona de locuit, zona construc]ie se stabile[te pe baza
industrial\, zona de agrement); expresiei:
`ntre]inerea drumurilor [i a mijloacelor Ran = L t − L ad (dB) (10.14)
de transport; realizarea unor vehicule `n care:
silen]ioase. Lt – nivel teoretic al zgomotului
Atenuarea zgomotelor `n aer scade perturbator, care este func]ie de
cu logaritmul distan]ei fa]\ de sursa de destin]ia `nc\perilor (dB);
zgomot conform rela]iei (fig 10.2.IV.): Lad – nivelul admisibil al zgomotului
L d = L s − K ⋅ 20 lg⋅ d (dB) (10.12) din `nc\pere, care este func]ie de natura
`n care: activit\]ii [i cerin]ele de confort acustic
Ld – nivelul zgomotului atenuat (dB); (Cz).
Ls – nivelul zgomotului la surs\ (dB); Nivelul teoretic al zgomotului
K – coeficient ce ia `n considerare perturbator - Lt se stabile[te `n benzi de
influen]a transmisiei sonore la nivelul frecven]\ iar pentru nivelul admisibil al
terenului (0,9 – asfalt, 1,0 - p\m^nt, 1,1 zgomotului de intensitate admisibil – Lad
- gazon); (Cz) se consider\ curba criteriului de
d – distan]a la care se consider\ zgomot.
atenuarea zgomotului fa]\ de surs\ (m). Influen]a absorb]iei sonore din
Intensitatea sonor\ a zgomotului `nc\pere se poate estima cu rela]ia:
scade cu 6 dB la fiecare dublare a A
R′aef = R aef + 10 log (dB)(10.15)
distan]ei. V^ntul influen]eaz\ transmisia S
zgomotului `n direc]ia sa, aduc^nd o `n care:
cre[tere de 10...20 dB. R!aef - gradul de izolare acustic\
Umiditatea m\rit\ a atmosferei corectat, (dB);
mic[oreaz\ distan]a de propagare [i Raef -gradul de izolare acustic\ f\r\
atenueaz\ intensitatea zgomotului. influen]a absorb]iei acustice,
(dB);
Dimensionarea elementelor de A - absorb]ia total\ a `nc\perii, (m2);
construc]ie la zgomot aerian implic\ S - suprafa]a total\ a elementului de
considerarea inegalit\]ii: construc]ie, (m2).
Raef ≥ R an (dB) (10.13) Indicele efectiv de izolare acustic\
`n care: (Raef) se determin\ pentru un element
Raef – indicele efectiv de izolare de construc]ie (perete sau plan[eu), ce
acustic\ (dB); se consider\ ca un ecran simplu,

136
asimilat cu un piston rigid, care vibreaz\ se poate realiza `n cadrul Sta]iei
datorit\ presiunii undelor acustice [i se acustice, cum este cea de la Facultatea
deplaseaz\, cu `ntreaga lui mas\, de Construc]ii [i Arhitectur\ din Ia[i.
vibr^nd. Astfel, el constitue o surs\ Sta]ia acustic\ este alc\tuit\ din
sonor\ care transmite vibra]iile acustice dou\ camere complet independente
de la mediul, cu sursa acustic\, la (emisie [i recep]ie) iar peretele testat se
mediul din cealalt\ parte a peretelui. pozeaz\ `n golul `ntre ele, prev\zut prin
Valorile lui Raef pentru un element de concep]ia sta]iei (fig 10.3.III.).
construc]ie se determin\ aproximativ cu Indicele efectiv de izolare acustic\ a
ajutorul rela]iei: elementului testat ( de exemplu un nou
π ⋅ f ⋅m tip de perete) se determin\ `n benzi de
Raef = 20 ⋅ log⋅ (dB)(10.16)
ρ0 ⋅ c frecven]\ de o octav\, cu ajutorul
`n care: rela]iei:
f – frecven]a vibra]iei produs\ de S
R′aef = L1 − L 2 + 10 ⋅ log (10.17)
sursa acustic\ (Hz); A
m – masa elementului de construc]ie `n care:
pe unitate de suprafa]\ (Kg/m2); L1, L2 – nivelul de zgomot m\surat `n
Y0,c – rezisten]a specific\ acustic\ a camera de emisie [i respectiv `n cea de
mediului de propagare (impedan]a recep]ie (dB);
acustic\) `n cazul aerului, produsul `ntre S – suprafa]a elementului desp\r]itor
densitatea aerului [i viteza de testat (m2);
propagare a undei acustice are valoarea A – suprafa]a de absorb]ie
414 N,s/m3. echivalent\ a `nc\perii de recep]ie ce se
Deci indicele efectiv de izolare determin\ pe baz\ de m\sur\tori,
acustic\ a elementului de construc]ie utiliz^nd rela]ia:
depinde de frecven]\ [i de mas\. V
A = 0,163 ⋅ (10.18)
Rela]ia poart\ denumirea de legea T
masei, stabilit\ de Berger. `n care:
Indicele efectiv de izolare acustic\ la V – volumul `nc\perii (m3);
zgomot aerian variaz\ exponen]ial cu T – durata de reverbera]ie (s).
masa elementului de construc]ie. La Capacitatea de izolare la zgomot
dublarea masei sau frecven]ei se aerian a unui perete de
ob]ine o atenuare de 4 dB. Valorile compartimentare, se aprecieaz\ prin
experimentale ale indicelui efectiv de compararea caracteristicii de frecven]\
izolare acustic\ al pere]ilor sunt mai a indicilor efectivi de atenuare acustic\ -
mici ca cele calculate. curba efectiv\ [i caracteristica de
frecven]\ a indicilor admisibili de
Determinarea experimental\ la scar\
atenuare acustic\ - curba standard
natural\ a indicelui de atenuare acustic\
corespunz\toare cerin]elor de izolare

137
acustic\ a unit\]ilor func]ionale ale unei construc]ie [i frecven]a oscila]iilor
cl\diri. sonore, cresc^nd propor]ional cu
Indicele de izolare la zgomot aerian logaritmul acestor m\rimi.
EA indic\ aprecierea global\ a Pere]ii [i plan[eele cu dimensiuni [i
capacit\]ii de izolare la zgomot aerian a mase apreciabile, au o frecven]\ proprie
unui perete desp\r]itor. a oscila]iilor foarte joas\. Aceste
Indicele EA este ordonata m\surat\ `n elemente de construc]ie opun o
dB cu care trebuie translat\ curba rezisten]\, datorit\ iner]iei, undelor
standard. Valoarea total\ a abaterilor sonore. Aducerea `n stare de oscila]ie a
negative ale ordonatei curbei efective, unui obstacol masiv este dificil\, deci se
de la curba standard translat\, trebuie asigur\ o izolare acustic\ bun\. Pere]ii
s\ nu dep\[easc\ 30 dB. Cela dou\ alc\tui]i din diverse materiale (beton,
curbe se consider\ suprapuse dac\ c\r\mid\, piatr\) la mas\ egal\ au
abaterea negativ\ medie este de acela[i indice de izolare acustic\, deci
aproximativ 2 dB pentru cele 15 treimi vor atenua zgomotele (cu aceea[i
de octav\ `n intervalul 100...3150 Hz. frecven]\) cu acela[i num\r de dB.
Calculul simplificat al indicelui efectiv Zgomotele cu frecven]\ `nalt\ sunt mai
de izolare acustic\ (Raef) se poate puternic atenuate ca cele cu frecven]\
realiza cu rela]iile: joas\. ~n cazul frecven]ei din intervalul
Raef=13,5 log m+13 (10.19) 50...5000 Hz, pentru zgomote obi[nuite,
`n care: capacitatea de izolare acustic\ depinde
m<200 Kg/m2 – masa unui perete numai de logaritmul masei. Dublarea
monostrat; masei (peretelui sau plan[eului)
Raef = 13,5 log(m1 + m2 ) + 13 + ∆R (10.20) spore[te capacitatea de izolare acustic\
cu numai 4...6 dB. Permeabilitatea
`n care:
elementului de construc]ie desp\r]itor
m1, m2 – masele straturilor 1 [i 2
are o influen]\ defavorabil\ asupra
(separate cu o lamel\ de aer) ale unui
izol\rii acustice (neetan[eit\]i la pere]i
perete (m < 200 Kg/m2);
[i/sau t^mpl\rie). Atenuarea acustic\ se
-R – sporul de izolare datorat
poate realiza prin utilizarea pere]ilor
stratului de aer (dB);
dubli `n locul pere]ilor simpli omogeni
Valoarea indicelui efectiv de izolare
(peretele de zid\rie de 25 cm grosime
acustic\ (Raef) determinat\ cu rela]iile de
are EA=+2 dB). Pere]ii dubli f\r\ leg\turi
mai sus, consider\ valori medii pentru
rigide `ntre straturile paralele, d^nd
frecven]a de 500 Hz (media geometric\
posibilitatea de oscila]ie independent\,
`ntre 50 [i 5000 Hz).
sub ac]iunea undelor sonore conduc la
Izolarea acustic\ a pere]ilor [i
o mai bun\ izolare acustic\ (de exemplu
plan[eelor la zgomot aerian depinde `n
peretele dublu din zid\rie de 12,5 cm
principiu de masa acestor elemente de
grosime, cu material intermediar izolant

138
de 2 cm are EA=+13 dB). Peretele dublu acustic\ a plan[eelor este influen]at\ [i
cu strat intermediar de aer are un spor de alc\tuirea pardoselii.
de izolare acustic\ de 6...9 dB `n medie 10.3. IZOLAREA ACUSTIC| LA
fa]\ de legea masei. Acest spor depinde
ZGOMOTUL DE IMPACT
de distan]a `ntre pere]i. Pentru a evita
fenomenul de rezonan]\, grosimea Comparativ cu zgomotul aerian, la
stratului de aer la o structur\ de pere]i care sursa ac]ioneaz\ asupra
din dou\ straturi cu mase m1 [i m2 elementului de construc]ie indirect, prin
rezult\ din: intermediul undelor acustice ce se
1 1 propag\ prin aer, zgomotul de impact
da min = = (10.21) este produs de ac]iunea direct\ prin
m1 + m2 m
[oc.
iar valoarea frecven]ei de rezonan]\ se
Zgomotul de impact poate proveni
va determina cu rela]ia:
din: circula]ie, c\derea obiectelor,
120
frez = (10.22) mi[carea mobilierului.
m ⋅ da Sub efectul zgomotului de impact
`n care: elementul de construc]ie vibreaz\,
da - grosimea stratului de aer. transform^nd energia primit\, `n energie
~n cazul pere]ilor cu greutate aerian\ pe care o transmite mediului
apreciabil\, spa]iul `ntre ziduri e `nconjur\tor sub form\ de unde sonore.
recomandabil s\ r\m^n\ liber, la Energia instantanee de vibra]ie a
greutate medie materialul izolator plan[eului, la zgomotul de impact, este
acustic, trebuie fixat numai pe unul din mai mare dec^t cea generat\ de
pere]i. La pere]ii u[ori spa]iul zgomotul aerian. Din acest motiv [i
intermediar trebuie umplut integral cu datorit\ u[urin]ei cu care undele
material absorbant. M\rirea capacit\]ii provocate de impact se propag\ `n
de izolare fonic\ se realizeaz\ prin medii solide, izolarea la zgomot de
amortizarea vibra]iilor pere]ilor impact a plan[eelor are prioritate.
desp\r]itori [i prin absorb]ia sunetului. Gradul de izolare la zgomot de
Plan[eul din beton armat cu masa impact a plan[eelor se determin\
360 Kg/m2 (grosime > 14 cm) va asigura experimental, prin ac]iunea de impact
o izolare acustic\ satisf\c\toare la exercitat\ prin intermediul unui
zgomot aerian. Pentru a nu mic[ora dispozitiv standard interna]ional (fig
izolarea acustic\ a plan[eului se vor 10.3.III.b.).
evita prevederea de goluri neumplute. Nivelul de intensitate auditiv\ a
~mbun\t\]irea capacit\]ii de izolare zgomotului `n camera de emisie se
acustic\ a plan[eului se poate realiza noteaz\ cu L1, iar nivelul de intensitate a
printr-un tavan suspendat sunetului `n `nc\perea de recep]ie se
fonoabsorbant. Capacitatea de izolare noteaz\ cu L2. Pentru ca zgomotul de

139
impact s\ nu afecteze confortul `n de `nc\peri, separate de plan[ee dar [i
`nc\perea inferioar\ este necesar ca de destina]ia cl\dirii.
nivelul global de intensitate auditiv\ a Aportul pardoselii la atenuarea
sunetului L2 s\ satisfac\ rela]ia: zgomotului de impact depinde de
L2< 85 – logA (10.23) rigiditatea materialului, de capacitatea
`n care: sa de amortizare local\ a oscila]iilor
A – aria de absorb]ie echivalent\ din provenite din [oc. Aportul suplimentar la
`nc\perea de recep]ie (m2). izolarea acustic\ datorit\ pardoselii se
Aprecierea calit\]ii de izolare a determin\ cu rela]ia:
plan[eului la zgomotul de impact se ∆L = L n1 − L n2 (dB) (10.25)
realizeaz\ prin considerarea valorilor `n care:
curbei standard ale nivelului admisibil al -L - `mbun\t\]irea izol\rii acustice;
intensit\]ii sonore la zgomot de impact Ln1 – nivelul de zgomot `nregistrat `n
(Lna). `nc\perea de sub plan[eul f\r\
Nivelul normat al zgomotului de pardoseal\ izolant\, ac]ionat de
impact, care ia `n considerare pe l^ng\ “ciocanul standard”;
zgomotul direct radiat de plan[eu [i Ln2- nivelul `nregistrat `n cazul
zgomotul reflectat, se calculeaz\ cu plan[eului cu pardoseal\ izolant\.
rela]ia: Pardoselile moi, cu raportul `ntre
A modulul de elasticitate [i grosime de
L n = L 2 − 10 ⋅ log 0 (dB)(10.24)
A ordinul 100...500 Kg/cm3, asigur\
`n care: comport\ri elastice la zgomotul de
L2 – nivelul zgomotului cauzat de impact. Aportul acestor pardoseli la
ciocanul standard, m\surat la etajul izolarea acustic\ este de 8 dB la covorul
inferior (dB); P.V.C. pe suport textil [i de 16 dB la
A0 – suprafa]a de absorb]ie acustic\ covorul P.V.C. pe suport de p^sl\ PNA
echivalent\, de referin]\ (10 m2); (360 g/m2). Pardoselile din parchet au
A – suprafa]a de absorb]ie real\ a un aport mic la izolarea zgomotului de
`nc\perii de sub plan[eu, m\surat\ in- impact (5 dB) excep]ie f\c^nd solu]ia de
situ (m2). parchet cu substrat din pudret\ de
Semnul minus din rela]ie, rezult\ din cauciuc (18 dB) sau PFL poros de 25
faptul c\ logA0/A este negativ\ (A>A0). mm grosime (11 dB).
Asigurarea condi]iei de confort la Dala flotant\ este o pardoseal\
zgomotul de impact implic\ `nscrierea alc\tuit\ dintr-un material de uzur\ dur,
curbei valorilor efective Ln `n zona rezemat pe o plac\ rigid\, care prin
rezultatelor favorabile. Standardele intermediul unui strat elastic reazem\
precizeaz\ clasa de `ncredere a pe plan[eul brut.
plan[eelor privind cerin]ele de confort la Placa rigid\ este alc\tuit\ din beton
zgomot de impact func]ie de categoria slab armat (3,5...4 cm), PFL poros, PAL

140
f\r\ a avea contact direct cu structura Mic[orarea zgomotului la solu]ia cu dal\
pere]ilor de pe contur. flotant\ cre[te cu frecven]a (cu valori de
Stratul elastic, ce are rol de 4...10 dB la o octav\). Aportul pardoselii
amortizare a oscila]iilor din impact, se flotante este mai mare cu c^t
realizeaz\ din pl\ci de polistiren, coeficientul de rigiditate dinamic\ e mai
pudret\ de cauciuc. mic.
Placa rigid\ transmite deformarea Pere]ii desp\r]itori se vor poza pe
local\ datorit\ impactului sub form\ de plan[eul brut prin intermediul unui strat
unde de `ncovoiere. Aceste unde sunt elastic. Pere]ii cu greutate redus\ se pot
amortizate de stratul elastic [i transmise a[eza pe dala flotant\ tot prin
plan[eului brut. intermediul unui strat elastic.
Placa rigid\ cu stratul elastic Pardoseala din parchet (2,5 cm) pozat
formeaz\ un sistem oscilant a c\rui pe dala flotant\ din beton armat (3,5
frecven]\, dac\ coincide cu frecven]a cm) ce reazem\ pe o pudret\ de
[ocului favorizeaz\ aceast\ transmisie. cauciuc (2 cm) va conduce la o
Atenuarea zgomotului va fi mai reducere a zgomotului de impact cu 18
accentuat\ `n domeniul frecven]elor ce dB.
dep\[esc frecven]a de rezonan]\.

141
Capitolul
11
ILUMINATUL NATURAL
AL CL|DIRILOR

11.1. GENERALIT|}I ~n cl\dirile industriale cu parter, ce au


l\]imi mari, iluminarea natural\ este
Conceptul de confort luminos.
asigurat\ prin combinarea iluminatului
Condi]iile minime care asigur\ gradul lateral cu cel de sus.
de confort din punct de vedere al Confortul luminos, prin efectele
iluminatului `n cl\dirile de locuit, social- pozitive, va condi]iona: s\n\tatea
culturale [i industriale sunt influen]ate locatarilor, m\rirea productivit\]ii [i
de: exploatarea economic\ a cl\dirilor.
• modul de p\trundere a luminii solare; Asigurarea luminii necesare `n
• cantitatea de lumin\; `nc\perile cl\dirilor civile va conduce la
• dimensiunile golurilor (ferestre, u[i) `n m\rirea capacit\]ii de a distinge detalii
raport cu cele ale plinurilor. mici [i la cre[terea vitezei de percep]ie.
Toate `nc\perile destinate locuin]elor Nivelul de iluminare natural\ este
oamenilor trebuie s\ primeasc\ lumin\ influen]at de:
natural\. Fac excep]ie urm\toarele • constan]a condi]iilor de iluminare `n
spa]ii din cadrul locuin]elor: holuri, aer liber, care depind de amplasarea
vestibuluri, c\m\ri, b\i, W.C.-uri, iar din geografic\, orientarea cl\dirii, anotimp,
cadrul cl\dirilor social-culturale, care ora zilei, nebulozitate;
necesit\ [i o lumin\ artificial\ [i `n • culoarea suprafe]elor `nc\perii
timpul zilei: s\li de opera]ii chirurgicale, (culorile deschise conduc la sporirea
expozi]ii, s\li de spectacole. luminii indirecte reflectate);

141
• cur\]irea geamurilor. Lumina natural\ exterioar\ este
Exigen]e privind iluminatul natural.
considerat\ pentru simplificare, lumina
difuz\ a bol]ii cere[ti complet acoperite
Modul de iluminare natural\ a unei (cer uniform luminos); `n ziua solsti]iului
`nc\peri (iluminare lateral\, iluminare de de iarn\ (`ntre orele 9h [i 30! [i 14h [i
sus, iluminare combinat\) se va alege `n 30!) se neglijeaz\ eventualul surplus de
raport cu destina]ia `nc\perilor lumin\ produs de razele directe ale
(specificul muncii) [i m\rimea acestora. soarelui.
Valorile iluminatului natural ce trebuie Iluminarea exterioar\ orizontal\ `n
asigurat `n diferite `nc\peri, sunt spa]iul liber variaz\ `ntre 0 [i 100.000 lx,
indicate `n standarde, func]ie de av^nd valoare maxim\ de 70.000 lx.
categoriile de lucr\ri vizuale (precizia ~n condi]iile ]\rii noastre (latitudinea
lucr\rii). 44-48o), iluminarea exterioar\ dat\ de
~ncadrarea orientativ\ a cl\dirilor bolta cereasc\ este minim 4000 lx.
civile este indicat\ `n standard `n func]ie Valorile normate ale ilumin\rii
de categoria de munc\ (precizia lucr\rii naturale interioare au fost determinate
prin distingerea unor detalii de diverse consider^nd iluminarea exterioar\ Ee =
m\rimi). 4000 lx.
Nivelul ilumin\rii medii normate este La construc]ii cu carater sezonier,
determinat `n raport cu contrastul `ntre iluminarea exterioar\ poate fi
fond [i detalii (care poate fi: mic, mediu , considerat\ de Ee = 7000 lx.
mare) [i luminozitatea fondului (luminos,
mediu, `ntunecos). 11.2. ILUMINATUL INTERIOR
~n cazul `nc\perilor la care valorile NATURAL
normate dep\[esc pe cele calculate se
utilizeaz\ iluminatul mixt: iluminatul Iluminatul natural din interiorul
natural general [i iluminatul artificial `nc\perii se compune din iluminatul
local. direct (de la bolta cereasc\) [i cel
Iluminarea natural\ exterioar\. indirect (lumina reflectat\ de la
suprafe]ele interioare ale cl\dirilor
Intensitatea luminoas\ `n spa]iul liber
`nvecinate sau ale terenului) (fig.11.1).
este variabil\ `n func]ie de anotimp, ora
Planul de lucru este planul orizontal
zilei, condi]ii meteorologice (sau gradul
la care se raporteaz\ valorile de calcul
de poluare); intensitatea luminii solare
[i normate ale ilumin\rii naturale.
variaz\ `n cazul bol]ii cere[ti acoperite,
Conven]ional, planul de lucru se
`n c^teva minute, de la 100% la 200%,
consider\ situat la 0,85...1,00 m de
iar `n cazul soarelui str\lucitor [i al
pardoseal\ sau `n unele cazuri chiar la
norilor rapizi `n c^teva secunde de mai
nivelul pardoselii (culoare de circula]ie,
multe ori 100%.
holuri de hoteluri, grupuri sanitare, s\li

142
de sport, gr\dini]e). ~n cazuri deosebite ale terenului. Aportul luminii reflectate
se consider\ 1,5 m de la pardoseal\ de lasuprafe]ele interioare (prin folosirea
(cazul atelierelor de pictur\). culorilor deschise) este `n special
Uniformitatea ilumin\rii este raportul important `n zona unde influen]a luminii
`ntre valorile minime [i maxime ale naturale directe este mai mic\.
ilumin\rii naturale interioare `n limitele Corela]ia `ntre ambian]a general\ a
zonei de lucru (except^nd zonele `nc\perii, coeficientul de reflexie mediu
perimetrale de 3...4 m de la suprafe]ele al suprafe]elor ce limiteaz\ `nc\perea
vitrate). (Ym) [i factorul psihologic de ambian]\
(1/1-Ym) este determinat func]ie de
Factorii de uniformitate (Emin/Emed,
ambian]a `nc\perii (foarte luminoas\,
Emin/Emax), `n `nc\perile din cl\dirile luminoas\, medie, `ntunecoas\, foarte
civile, trebuie s\ se `ncadreze `n limitele `ntunecoas\).
indicate de standard, func]ie de precizia
Ameliorarea ilumin\rii naturale `n
lucr\rii [i nivelul ilumin\rii (Emin/Emed=
`nc\perile `ntunecoase se poate realiza
0,65 - pe planul de lucru [i Emin/Emax=
prin folosirea prismelor de sticl\ (Luxfer)
0,50 - `n orice punct).
care deviaz\ lumina natural\ venit\ de
Uniformitatea ilumin\rii naturale `n la `n\l]ime sub unghi redus,
`nc\perile cl\dirilor civile se poate transmi]^ndu-se spre partea din spate a
ob]ine prin utilizarea cercevelelor `nc\perii (fig. 11.1.III ).
`nguste, alegerea pordoseii de culoare Valorile informative ale coeficien]ilor
deschis\, a ferestrelor cu dimensiuni de reflexie pentru culori (vopsitorie,
mari, a pere]ilor cu grosime mic\.
zugr\veli, tapete) pentru diverse
Folosirea jaluzelelor poate ameliora materiale [i suprafe]e ( interioare [i
factorul de uniformitate a ilumin\rii exterioare) variaz\ `ntre 0,88 (alb) [i
Emin/Emax de la 5/195 la 1/115, dar cu o 0,02 (negru).
sc\dere a ilumin\rii medii de la Em = 39
Iluminarea natural\ vertical\ prin
lx la 27 lx [i a randamentului de la 48%
ferestre.
la 33%.
Dimensiunile ferestrelor (Sf) `n func]ie
Iluminarea natural\ indirect\ este
de suprafa]a pardoselii (Sp) a `nc\perii
compus\ din lumina reflectat\ de la
trebuie s\ satisfac\ valorile minime
suprafe]ele interioare (pere]i, tavane, normate func]ie de precizia lucr\rii
pardoseal\), de la suprafe]ele (distingerea detaliilor de diferite m\rimi)
exterioare ale cl\dirilor `nvecinate sau [i destina]ia `nc\perii.

143
Componentele iluminatului natural
Iluminarea direct\ [i indirect\
I. 100

80 Iluminare direct\

60
H - `n\l]imea ferestrei
40
Iluminare indirect\
20 Plan de lucru
H

1H 2H 3H 4H Distan]a de la fereastr\
II. Componentele ilumin\rii `ntr-un punct caracteristic

Iluminare direct\

Iluminare reflectat\
Cl\dire din interior (pere]i,
`nvecinat\ pardoseal\)

Iluminare indirect\ reflectat\


de cl\direa `nvecinat\
Punct caracteristic
pentru determinarea
ilumin\rii naturale
III. M\rirea ilumin\rii naturale indirecte (reflectate)

A Detaliu A

Fig. 11.1 Componentele ilumin\rii naturale laterale. I. Iluminarea direct\ [i


indirect\ reflectat\ interioar\. II. Iluminarea `ntr-un punct P (direct\, indirect\,
exterioar\ [i interioar\). III. M\rirea ilumin\rii indirecte (reflectate din interior) .

144
Valorile normate sunt valabile pentru cl\dirii exterioare) [i L/H (L - lungimea
ferestrele av^nd raportul al cl\dirii exterioare [i H - `n\l]imea ei).
dimensiunilor l\]ime/ad^ncime,(fa]\ de Iluminarea natural\ `n `nc\pere prin
pozi]ia ferestrelor) mai mici de 0,5. ferestre laterale se determin\ cu rela]ia:
Iluminarea natural\ a unei `nc\peri S
E v = Ee ⋅ f ⋅ η ⋅ f (11.2)
nu este propor]ional\ cu suprafa]a Sp
ferestrelor Sf c^nd Sf>(1/10...1/8)Sp.
M\rind suprafa]a ferestrelor Sf la `n care:
(1/6...1/3)Sp iluminarea natural\ medie Ev - iluminarea natural\ `n `nc\pere;
va cre[te numai cu 60%. Ee -iluminarea natural\ exterioar\
Grosimea mare a pere]ilor (min 4000 Ix);
diminueaz\ uniformitatea ilumin\rii f - factorul fereastr\;
naturale interioare. Se recomand\ ca la η - randamentul ilumin\rii naturale
`nc\perile cu suprafa]\ mare de lucru, (val. medie 40%);
aria pardoselii s\ nu dep\[easc\ un Sf - suprafa]a ferestrelor;
sfert din suprafa]a ferestrei. Sp - suprafa]a pardoseliei ce este
Amplasarea ferestrei `n spa]iul dependent\ de raportul Sf/Sp care e
superior al peretelui va conduce la func]ie de destina]ia `nc\perii.
sc\derea randamentului ilumin\rii ~n cazul ferestrelor amplasate `n
naturale, dar se va ob]ine o uniformitate pere]i de grosime mare factorul
sporit\, deoarece valorile ilumin\rii fereastr\ (f) se corecteaz\ cu un
naturale cresc spre partea opus\ coeficient, func]ie de b/t [i h/t, de
ferestrei, sporind totodat\ utilizarea reducere (`n care b - l\]imea, h -
avantajoas\ a acestei p\r]i a `nc\perii. `n\l]imea, t - grosimea ferestrei ).

Stabilirea simplificat\ a ilumin\rii 11.3. CALCULUL ILUMIN|RII


verticale prin ferestre. Pere]ii verticali pe NATURALE
care sunt pozate ferestrele sunt
ilumina]i de jum\tate din bolta cereasc\ Calculul se efectueaz\ `n puncte
(Ev=0,5 Ee). caracteristice pe planul de lucru al
~n cazul ilumin\rii naturale prin sec]iunilor principale ale `nc\perii .
ferestre verticale, factorul fereastr\ (f) Iluminarea `ntr-un punct caracteristic
este egal cu raportul `ntre iluminarea din `nc\pere se realizeaz\ prin
prin ferestre (Ef) [i iluminarea exterioar\ `nsumarea simultan\ sau par]ial\ a
(Ee). ilumin\rii directe [i reflectate [i este
f = Ef/Ee ; Ef = Ee⋅f (11.1) dat\ de rela]ia:
Factorul fereastr\ (f) se determin\ E = Ed + Eri + Ere + Ert (Ix) (11.3)
func]ie de raportul B/H (B-distan]a p^n\ `n care:
la cl\direa exterioar\ [i H - `n\l]imea E - iluminarea interioar\;

145
Ed - iluminarea direct\; `n care:
Eri - iluminarea reflectat\ interioar\; Sc- suprafa]a de cer v\zut\ prin golul
Ere - iluminarea reflectat\ exterioar\ de lumin\;
de la cl\diri; Sccosβ - proiec]ia suprafe]ei "Sc" pe
- iluminarea reflectat\ de la teren. planul orizontal;
Ert
r - raza proiec]iei semibol]ii cere[ti pe
Iluminarea direct\ Ed se determin\ cu
plan orizontal.
rela]ia:
Determinarea practic\ a coeficientului
Ed = Ec ⋅ t = e c ⋅ q ⋅ t (11.4)
bol]ii cere[ti se face cu metoda razelor
`n care: cunoscut\ [i sub denumirea de metoda
Ed - iluminarea direct\; Daniliuk:
Ec - iluminarea de calcul; e ⋅e
e 0 = I II = 0, 001⋅ eI ⋅ eII (%) (11.7)
t - coeficient de reducere a luminii 100
func]ie de: m\rimea cercevelelor (lemn, sau
beton armat, metal), gradul de e ⋅ e ⋅ 4000
e 0 = I II = eI ⋅ eII ⋅ 40 (lx) (11.8)
murd\rire [i pozi]ia geamurilor [i 100
opturarea par]ial\ a ilumun\rii directe Punctul caracteristic P (unde se
datorit\ elementelor de rezisten]\; determin\ coeficientul bol]ii cere[ti) din
ec - coeficientul bol]ii cere[ti; interiorul `nc\perii reprezint\ mijlocul
q - coeficient influen]at de distribu]ia semisferei cerului [i, `n acela[i timp,
neuniform\ a intensit\]ii luminoase a v^rful unghiului solid care cuprinde golul
bol]ii cere[ti [i se determin\ cu rela]ia: de lumin\ [i por]iunea din semibolta
3 cereasc\ ce lumineaz\ acest punct.
q = (1 + 2 sin θ) (11.5)
7 Metoda razelor determin\, pe cale
`n care: grafic\, coeficientul bol]ii cere[ti folosind
θ - unghiul format de linia orizontal\ dou\ grafice unghiulare (fig. 11.2).
cu dreapta care une[te punctul dat de Suprafa]a aparent\ a semibol]ii
centrul golului de lumin\ din sec]iunea cere[ti se `mparte printr-un caroiaj sferic
transversal\ sau longitudinal\. `n 10.000 p\r]i unitare, 100 p\r]i prin
Calculul coeficientului bol]ii cere[ti (ec) meridiane [i 100 p\r]i prin paralele.
Utiliz^nd cele dou\ grafice unghiulare
Coeficientul bol]ii cere[ti este raportul
se determin\ num\rul de por]iuni
`ntre proiec]ia suprafe]ei Sc (proiec]ia
unitare al semibol]ii cere[ti care
semibol]ii cere[ti ce lumineaz\ punctul
lumineaz\ punctul P, unde se
P) [i proiec]ia `ntregii semibol]i cere[ti
calculeaz\ iluminarea natural\.
(fig. 2):
S ⋅ cosβ
ec = c 2 (11.6)
π ⋅r

146
Determinarea coeficientului bol]ii cere[ti (metoda razelor - Daniliuk)
I I
A. Conceptul metodei razelor
Legea proiec]iei unghiului solid II II

Sc P
β I
Formarea graficelor I [i II
~mp\r]irea bol]ii cere[ti `n
por]iuni unitare II
r Sc cos β

B. Utilizarea graficelor I [i II pentru determinarea lui [i e1 [i e2 (iluminatul lateral)

140 140

130 130
Graficul I
120 120
C

110 110
Sec]iunea
Cercul care trece eI transversal\
prin mijlocul golului prin `nc\pere
de lumin\ (C)
100 80 60 40 20 0 20 40 60 80 100

120 120
Graficul II
100 100
C

80 80
eII Planul `nc\perii
Paralela (C) care
face leg\tura cu 60 60
graficul I
40 40
20 20

0 0
0

Fig. 11.2 Determinarea coeficientului bol]ii cere[ti. A. Conceptul metodei razelor. B.


Folosirea graficelor lui Daniliuk pentru determinarea iluminatului natural (lateral)

147
Practic pentru determinarea lui ec se
procedeaz\ astfel: E vi = Ec min ⋅ R1 + Ec med ⋅ R 2 (11.11)
• pe sec]iunea transversal\ a
`nc\perii (sau longitudinal\), pe care `n care:
sunt figurate golurile de lumin\, se Ec min - valoarea minim\ a luminii de
a[eaz\ graficul I astfel `nc^t centrul calcul;
acestuia s\ coincid\ cu punctul a c\rui R1 - factorul de reflexie pentru
iluminare se determin\. Raza 00 trebuie iluminatul lateral care poate fi unilateral
s\ fie vertical\ `n punctul P. Se vor sau bilateral;
num\ra razele care trec prin goluri (eI) [i
se va nota num\rul cercului, care trece E1/ 2 + E2 + E3 +... +En / 2
Ecmed = (11.12)
prin mijlocul golului ferestrei. n
• pe planul orizontal al `nc\perii, `n care:
desenat la aceia[i scar\ cu sec]iunea, n - num\rul punctelor caracteristice `n
se suprapune graficul II, `n a[a fel `nc^t care se calculeaz\ iluminarea;
axa graficului 00 s\ treac\ prin punctul R2 - factorul de reflexie pentru
P (fig. 11.3). iluminatul de sus care este func]ie de
Planul vertical, ce con]ine axa num\rul deschiderilor [i raportul H/L `n
longitudinal\ a peretelui `n care se afl\ care, H - `n\l]imea `nc\perii; L - l\]imea
golul de lumin\, trebuie s\ coincid\ cu `nc\perii.
dreapta din grafic purt^nd acela[i num\r Coeficientul mediu de reflexie:
cu cercul din graficul I (astfel se face
leg\tura `ntre cele dou\ grafice) se vor S1ρ1 + S 2ρ2 + S3ρ3
num\ra razele care trec prin goluri (eII). ρmed = (11.13)
S1 + S 2 + S3
Iluminarea indirect\
`n care:
Iluminarea indirect\ se ob]ine din Y1 ,ρ2 ,ρ3 - coeficien]i de reflexie a
lumina reflectat\ din interior (Eri) [i din suprafe]elor (func]ie de culoarea
exterior (Ercl, Ert). pere]ilor, tavanelor, pardoselii);
Iluminarea natural\ produs\ de S1, S2,...Sn - suprafe]ele respective
lumina reflectat\ de la suprafe]ele ale pere]ilor, tavanului, pardoselii.
interioare (tavane, pere]i, pardoseli) se Iluminarea natural\, produs\ de
calculeaz\ cu rela]iile (fig. 3): lumina reflectat\ de la cl\dirile
- `n cazul iluminatului interior: exterioare sau de la terenul exterior se
Eri = Ec min⋅R1 (11.9) calculeaz\ cu rela]iile:
- `n cazul iluminatului de sus:
E v cl = 0,10 ⋅ Ec cl ⋅ t (11.14)
Eri = Eo med ⋅R2 (11.10)
- `n cazul iluminatului combinat: `n care:

148
Iluminatul interior natural combinat (lateral [i de sus)

I. Componentele iluminatului interior direct (lateral [i de sus) [i indirect (reflectat)

Iluminare
direct\
de sus
Iluminare indirect\ Iluminare indirect\
reflectat\ din interior reflectat\ din interior

Iluminare
Iluminare direct\ lateral\
direct\ lateral\

Lumin\ reflectat\ din interior Lumin\ reflectat\ din interior


Planul de lucru

II. Curbele ilumin\rii naturale laterale, de sus [i combinate

Iluminare combinat\
Iluminare de sus lateral\ [i de sus Iluminare lateral\

Planul de lucru

Fig. 11.3 Iluminatul natural combinat. I. Componentele iluminatului natural.


II. Curbele iluminatului natural.

149
E c cl - iluminarea natural\ ce s-ar E c min - valoarea minim\ a luminii de
realiza de la bolta cereasc\ pe calcul;
por]iunea cl\dirii; R3 - factor de reflexie a terenului
t - coeficient de reducere a luminii func]ie de raportul B/h `n care; B -
func]ie de gradul de murd\rire [i pozi]ia ad^ncimea `nc\perii; h - `n\l]imea
geamului (orizontal, vertical, `nclinat) [i ferestrei peste planul de lucru.
natura cercevelelor (metal, lemn, beton Concep]ia cl\dirilor civile din punct de
armat); vedere al asigur\rii unui iluminat natural
E Tt = Ecmin ⋅ R 3 (11.15) optim trebuie corelat\ cu izolarea
termic\ suplimentar\ a spa]iilor vitrate.
`n care:

150
Capitolul
12
AC}IUNI ~N CONSTRUC}II

~n concep]ia [i proiectarea structurilor


12.1. GENERALIT|}I
de rezisten]\ a cl\dirilor (fig.12.2),
Ac]iunile `n construc]ii sunt cauzele ac]iunile se consider\ sub form\ de
ce determin\ solicit\ri mecanice `n for]e. deplas\ri sau deforma]ii impuse
elementele de construc]ie.
Ac]iunile sunt reprezentate `n calculul
~n timpul execu]iei [i `n perioada cl\dirilor prin `nc\rc\ri (sinonim cu
exploat\rii, cl\dirile sunt supuse la sarcini).
ac]iuni cauzate de diverse manifest\ri
Reprezent\rile grafice ale sarcinilor
din natur\: c^mpul gravita]ional
se realizeaz\ pe scheme de `nc\rcare
(greutatea proprie, greutatea oamenilor,
sub form\: de for]e (greutate proprie,
greutatea mobilierului sau a utilajului
greutatea oamenilor, greutatea z\pezii,
tehnologic), factorii climatici ai zonei
presiunea v^ntului); de deplas\ri sau
unde este amplasat\ cl\direa (z\pad\,
deforma]ii impuse (varia]ia temperaturii,
v^nt, varia]ii de temperatur\,
tasarea reazemelor, ac]iunea
cutremure).
precomprim\rii).
~n plus ac]iunile pot avea cauze cu
Pentru acestea este necesar s\ se
caracter excep]ional cum ar fi:
precizeze o serie de parametri: punctul
exploziile, tas\rile bru[te, alunec\rile de
de aplicare, orientarea, intensitatea,
teren, ruperea unor elemente cu
amplitudinea, frecven]a.
implica]ii asupra structurii de rezisten]\,
inunda]ii catastrofale (fig.12.1).

151
Clasificarea `nc\rc\rilor. `nc\rc\ri din oameni `n zone unde
Criteriile de clasificare a ac]iunilor pot aglomera]ia este frecvent\ (s\li de
fi: dup\ efectul produs [i dup\ varia]ia cinema, teatru), pere]i desp\r]itori,
`n timp. presiunea lichidelor [i a gazelor,
• ~nc\rc\rile dup\ efectul produs pot greutatea prafului industrial, varia]ia
fi: `nc\rc\ri statice [i/sau dinamice. temperaturii tehnologice, tas\ri
~nc\rc\rile statice r\m^n constante neuniforme.
sau se schimb\ lent [i nu produc Ac]iunile tranzitorii se manifest\ `ntr-
vibra]ii `n structura cl\dirii. un timp scurt cu intensit\]i semnificative
~nc\rc\rile dinamice variaz\ rapid ca (rar `nt^lnite), de exemplu: podul rulant,
intensitate, sens, direc]ie sau/[i punct oameni `n spa]ii de circula]ie, v^nt,
de aplica]ie. ~nc\rc\rile dinamice sunt varia]ii de temperatur\ exterioar\,
considerate for]ele elastice [i de `nc\rc\ri la execu]ia [i montajul
amortizare. Aceste `nc\rc\ri pot fi for]e elementelor de construc]ie.
de iner]ie determinate de mi[c\rile Ac]iunile excep]ionale apar foarte rar
structurii, ce determin\ vibra]ii ale cu intensit\]i mari sau chiar niciodat\ `n
cl\dirii. De exemplu, ac]iunea datorat\ perioada de exploatare a cl\dirii, de
v^ntului se considera o `nc\rcare exemplu: cutremur, defec]iuni-rupere
static\ pentru cl\diri joase, masive, cablu ascensor, tas\ri bru[te, explozii,
suficient de rigide [i o ac]iune cu inunda]ii catastrofale.
caracter dinamic pentru construc]ii Criteriul de clasificare a ac]iunilor,
zvelte unde accelera]iile au valori dup\ frecven]a cu care sunt `nt^lnite
semnificative. `nc\rc\rile la anumite intensit\]i, `n
cursul exploat\rii cl\dirii, este folosit `n
• Dup\ modul de varia]ie `n timp [i
metoda de calcul la st\ri limit\.
frecven]a de manifestare la anumite
intensit\]i, ac]iunile sunt: permanente, Intensitatea `nc\rc\rilor.
variabile [i excep]ionale. ~nc\rc\rile ce ac]ioneaz\ asupra
Ac]iunile permanente sunt constante cl\dirilor reprezint\ valori stabilite pe
pe toat\ durata de exploatare, de baza unor observa]ii f\cute timp
exemplu: greutatea proprie, greutatea [i `ndelungat.
`mpingerea p\m^ntului, for]a de Valorile `nc\rc\rilor normate
precomprimare. reprezint\ medii ponderate ale valorilor
Ac]iunile variabile pot fi posibile cu o anumit\ probabilitate.
cvasipermanente [i tranzitorii. Ac]iunile normate reprezint\ valori de
Ac]iunile cvasipermanente se referin]\ din prelucr\rile statistice
manifest\ cu intensit\]i mari, timp (distribu]ii, valori medii, abatere
`ndelungat, de exemplu: sarcini de la standard, coeficient de varia]ie). Aceste
utilaje fixe, `nc\rc\ri `n depozite, valori "caracteristice" sunt definite prin

152
Ac]iuni `n construc]ii

Factori ce ac]ioneaz\ asupra cl\dirilor Ac]iuni asupra cl\dirii

Ap\ din precipita]ii

5
Z\pad\
Radia]ii Vânt 1
solare

zgomot 6 3
aerian
Zgomot aerian exterior interior 6

4
8
Zgomot din
instala]ie Seism

2
7

Intensitatea `nc\rc\rii 7

Coeficient
de `nc\rcare Ac]iunea
1.~nc\rc\ri permanente din greutate proprie.
ce normat\ ce 2. ~mpingerea p\m^ntului.
Ac]iunea
de = eviden]ieaz\
abateri
• este
apreciat\ pe
3.Greutatea oamenilor.
4.Greutatea materialelor dep\[ite.
calcul 5. ~nc\rcare din z\pad\.
probabile `n baz\ de studii
6. ~nc\rcarea din v^nt (presiune, suc]iune).
sens statistice 7.Presiunea apei.
nefavorabil 8. Ac]iunea seismic\

Gruparea `nc\rc\rilor

G.F
= ∑ n AP + ∑ n AC + ng
∑ n AT

G.S = ∑ AP + ∑ AC + ng
∑ AT + AE
G.F. - gruparea fundamental\ de `nc\rc\ri G.S. - gruparea suplimentar\ de
`nc\rc\ri; AP - ac]iuni permanente; AC - ac]iuni cvasipemanente; AT - ac]iuni
tranzitorii; AE - ac]iuni excep]ionale; n - coeficientul `nc\rc\rii; ng - coeficientul
grup\rii de `nc\rcare.

Fig 12.1. Ac]iuni `n construc]ii. Intensitatea `nc\rc\rilor.


Gruparea `nc\rc\rilor.

153
probabilitatea redus\ de a fi dep\[it\ `n [ah la cadrele etajate cu mai multe
timp. Acestea sunt acoperitoare pentru deschideri (fig.12.3).
exploatarea normal\. Simultaneitatea ac]iunii `nc\rc\rilor
Ac]iunile de calcul se determin\ cu constituie o problem\ important\ ce st\
rela]ia din fig.12.1. permanent `n aten]ia inginerului, la
• ~n calculele efectuate dup\ metoda concep]ia structurilor de rezisten]\.
st\rilor limit\, ac]iunile se folosesc cu La ac]iunea mai multor `nc\rc\ri este
valoarea lor de calcul egal\ cu valoarea pu]in probabil ca acestea s\ ac]ioneze
normat\ a `nc\rc\rilor, multiplicat\ cu concomitent la intensit\]ile lor maxime.
coeficientul `nc\rc\rii. Apropierea de realitate `n exploatare
• Coeficientul `nc\rc\rii eviden]ieaz\ este prilejuit\ de folosirea coeficientului
abateri probabile `n sens nefavorabil. de grupare, care `n general este
subunitar.
Grup\rile de `nc\rc\ri.
~n cadrul combina]iilor de `nc\rc\ri,
Pentru calculul structurilor de se va evita suprapunerea ac]iunii
rezisten]\ este necesar s\ se ia `n maxime a v^ntului peste cea maxim\ a
considera]ie combina]iile de `nc\rc\ri z\pezii din zonele expuse aglomer\rii
cele mai defavorabile, a c\ror ac]iune (cele ad\postite). La acoperi[ul tip
simultan\ este practic realizabil\. teras\ necirculabil se va evita
Grup\rile de ac]iuni pot fi: suprapunerea greut\]ii z\pezii cu
fundamentale [i speciale (fig.12.1). greutatea oamenilor.
Gruparea fundamental\ cuprinde: La determinarea combina]iilor de
ac]iunile permanente [i variabile `nc\rc\ri speciale se va considera [i o
(cvasipermanente [i tranzitorii), `nc\rcare cu caracter excep]ional, de
corectate cu coeficientul de `nc\rcare. exemplu, sarcina seismic\. Aceast\
Ac]iunile variabile sunt afectate [i de sarcin\ nu se va combina cu `nc\rc\rile
un coeficient de grupare. orizontale provenite din v^nt sau
Gruparea special\ cuprinde ac]iunile datorit\ fr^n\rii podului rulant `n cl\dirile
permanente [i variabile normate la care industriale.
se adaug\ ac]iunea extraordinar\. Grup\rile de `nc\rc\ri difer\ func]ie
Combina]iile sunt valori aleatoare de starea limit\ la care se realizeaz\
datorit\ `nc\rc\rilor componente, dar `n calculul.
special din cauza posibilit\]ilor de
12.2. ~NC|RC|RI PERMANENTE
suprapunere a acestora.
Pentru stabilirea celor mai Ac]iunile sau `ncarc\rile
defavorabile ipoteze de `nc\rcare se permanente rezult\ din greutatea
]ine seama de distribu]ia `n spa]iu a proprie a elementelor structurale [i
`nc\rc\rilor, de exemplu, `nc\rcarea nestructurale ale cl\dirilor, precum [i din
util\ (oameni, mobilier) se dispune `n `nc\rc\ri aplicate cu caracter permanent

154
cum sunt: greutatea proprie, presiunea Se remarc\ varia]ii [i la valoarea
p\m^ntului, efectul precomprim\rii. greut\]ii specifice a materialelor. La
Greutatea proprie a elementelor o]elul laminat aceast\ varia]ie este
permanente ale cl\dirilor se determin\ neglijabil\, iar la elementele din beton
cu rela]ia din fig. 12.2.I. monolit ajunge p^n\ la 5%, datorit\
Greutatea proprie a elementelor compact\rii neuniforme.
cl\dirilor se determin\ prin multiplicarea Toleran]ele pentru elementele din
volumului elementelor respective, pe beton armat prefabricate, comparativ cu
baza detaliilor din proiecte sau cele monolite, sunt considerabil mai
prescrip]ii, cu greutatea tehnic\ a mici.
fiec\rui material ce intr\ `n componen]a Ac]iunile permanente sunt, de obicei,
acestor elemente. reprezentate pe schemele de `nc\rc\ri
Greutatea tehnic\ poate fi exprimat\ cu sarcin\ uniform distribuit\ pe
sub form\ de greutate specifica, `n lungimea elementelor de construc]ii
cazul materialelor omogene [i compacte (fig.12.3).
(metale, lichide); greutate specific\ Ac]iunea permanent\, fiind o
aparent\ pentru materialele neomogene `nc\rcare gravita]ional\, va fi
poroase (lemn, c\r\mid\, beton); `ntotdeauna vertical\. ~n cazul unui
greutatea specific\ `n gr\mad\ sau `n element de construc]ie `nclinat , sarcina
vrac (balast, ciment, c\rbune); permanent\ de calcul va fi multiplicat\
greutatea specific\ `n stiv\ (cherestea, cu valoarea cosinusului unghiului.
c\r\mizi), fig.12.2.I. ~nc\rc\rile permanente vor fi luate `n
Factorul par]ial de siguran]\ considera]ie `n toate combina]iile ce dau
(coeficientul `nc\rc\rii) ia `n considera]ie valoarea cea mai defavorabil\. De
abaterile `nt^mpl\toare din exemplu, `n cazul unei grinzi continue,
nerespectarea la execu]ie a `n unele sec]iuni greutatea proprie nu
dimensiunilor din proiect [i este este defavorabil\, desc\rc^nd unele
influen]at de toleran]ele admise. c^mpuri. Din aceast\ cauz\, `nc\rcarea
util\ va fi pozat\ `n [ah pentru ob]inerea
De exemplu, `n cazul profilelor
unei valori maxime (fig.12.3).
laminate din o]el, `mpr\[tierea valorilor
dimensiunilor elementelor structurale 12.3. ~NC|RC|RI UTILE
este mic\, toleran]ele dimensionale
~nc\rc\rile utile sunt sarcinile ce apar
fiind privite `n acest caz ca varia]ii
datorit\ procesului de exploatare a
maxime admise la recep]ie.
cl\dirilor.
La elementele din beton armat, ~nc\rc\rile utile normate, uniform
varia]ia valorilor dimensiunilor depinde distribuite pe plan[eele cl\dirilor civile,
de calitatea cofrajelor [i tehnologia de pot fi: greutatea oamenilor, greutatea
execu]ie folosit\.

155
Ac]iuni permanente [i utile
I. Determinarea greut\]ii proprii a Tipuri de greut\]i tehnice
elementelor de construc]ie
Greutatea specifica la
materiale omogene
metale , lichide

Greutatea specific\
Volumul Greutatea
elementului
aparent\ la materiale
tehnic\
Greutatea neomogene , lemn, c\r\mid\,
de a materialelor Greutatea
.
proprie beton

=
construc]ie ce intr\ `n
a
determinat componen]a tehnic\
elementului Greutatea unitar\
pe baza elementului
de `n gr\mad\
detaliilor din de constructie
construc]ie balast , c\rbune
proiect

Greutatea unitar\ `n
stiv\
cherestea, c\r\mizi

II. ~nc\rc\ri utile


2000 N/m2 3000 N/m2
(11 pers/4m2) (17 pers/4m2)

2,0
m
2
7000 N/m 4000 N/m2
(24 pers/4m2) (29 pers/4m2
~nc\rc\ri
din
greutatea
oamenilor
6000 N/m2 5000 N/m2
(36 pers/4m2) (41 pers/4m2)

2,0 m

Fig. 12.2 Ac]iuni permanente. Determinarea greut\]ii proprii. (I.) ~nc\rc\ri utile
din greutatea oamenilor. (II.)

156
Ac]iuni `n construc]ii. Scheme de `nc\rcare
Ipoteze defavorabile de `nc\rcare cu sarcini utile pentru ob]inerea unor solicit\ri maxime
( `n c^mp, pe reazem) la grinzi continue.

2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6
1

M3-4 – momentul maxim `n M3 –momentul maxim pe


c^mp, care se ob]ine `n reazem,care apare prin incarcarea
panoul inc\rcat (3-4) iar cele a doua panouri adiacente (2-3 si
al\turate sunt descarcate (2- 3-4) iar restul grinzii se incarca in
3 si 4-5). sah.

Schemele de `nc\rcare la un cadru etajat

~nc\rcare ~nc\rcare ~nc\rcare ~nc\rcare


permanent\ din z\pad\ util\ `n [ah util\ din [ah

~nc\rcare ~nc\rcare
~nc\rcare ~nc\rcare din varia]ii de din tasarea
din vânt seismic\ temperatur\ funda]iilor

Fig. 12.3 Ac]iuni `n construc]ii. Scheme de `nc\rcare

157
mobilierului, greutatea materialelor calculul st^lpilor, grinzilor, pere]ilor
depozitate. portan]i, funda]iilor, se vor mic[ora prin
~n standarde, `nc\rc\rile utile sunt intermediul unor factori de reducere.
definite ca `nc\rc\ri statice echivalente La grinzi, acest factor depinde de
probabile (repartizate uniform), pentru suprafa]a aferent\ `nc\rc\rii utile, iar la
anumite destina]ii. De exemplu, la cl\diri st^lpi de num\rul de plan[ee
de locuit `nc\rc\rile utile se consider\ considerate deasupra sec]iunii
din greutatea oamenilor [i a calculate.
mobilierului, av^nd valori diferite `n Aceast\ mic[orare a `nc\rc\rii utile
`nc\peri (1500 N/m2), comparativ cu ]ine seama de posibilitatea real\ de a
cele de pe culoare sau sc\ri (3000 nu se atinge `n exploatare, integral pe
N/m2). toat\ suprafa]a nivelului sau simultan pe
Valorile sarcinilor utile sunt `n general toate etajele, intensitatea maxim\ a
rezultatul experien]ei [i interpret\rii `nc\rc\rii utile. Plan[eele `nc\rcate cu
inginere[ti. Valorile recomandate `n sarcin\ util\ pot avea urm\toarele
standarde sunt cele minime. scheme de `nc\rcare: `nc\rcare
complet\, absen]a `nc\rc\rii sau
Aglomerarea de oameni este
`nc\rcarea par]ial\ pentru ob]inerea
condi]ionat\ de destina]ia spa]iilor [i de
unei ipoteze defavorabile.
amplasamentul mobilierului .
~n cazul `nc\rc\rilor din greutatea 12.4. ~NC|RC|RI DATE DE Z|PAD|
oamenilor se poate men]iona c\ pentru
~nc\rcarea climatic\ din z\pad\ este
valori de peste 2000 N/m2 persoanele frecvent\ `n ]ara noastr\.
nu se pot deplasa liber, iar `n cazul
~nc\rcarea dat\ de z\pad\ este
valorilor de peste 4000 N/m2
influen]at\ de greutatea stratului de
aglomer\rile de oameni sunt compacte. z\pad\ pe teren orizontal, de condi]iile
~n cazul valorilor de peste 6000 N/m2,
de expunere a construc]iilor [i de forma
`ntalnite rar `n realitate, sunt situa]ii total
acoperi[urilor (fig.12.4.I, II).
neconfortabile (fig.12.2.II). Intensitatea normat\ a z\pezii se
~nc\rcarea util\ din greutatea
determin\ cu rela]ia:
pere]ilor desp\r]itori, cu forme
complicate `n plan [i cu posibilit\]i
ulterioare de modificare a pozi]iei, este pnz = c zi ⋅ c e ⋅ gz (kN/m2 ) (12.1)
dat\ `n standarde, sub form\ de sarcin\ `n care:
echivalent\ uniform distribuit\. Aceast\ gz - greutatea stratului de z\pad\;
`nc\rcare este func]ie de greutatea pe ce-coeficient influen]at de condi]iile de
metru liniar a pere]ilor desp\r]itori. expunere a cl\dirii;
~n vederea unei proiect\ri ra]ionale [i czi- marcheaz\ aglomerarea cu
economice, `nc\rc\rile utile folosite la z\pad\.

158
~nc\rcarea dat\ de z\pad\
I.

~nc\rcarea Greutatea
Condi]ii de Influen]a
normat\ stratului de
= z\pad\ pe • expunere a • formei
dat\ de
construc]iei acoperi[ului
z\pad\ terenul orizontal

II.
~nc\rcarea Coeficent
~nc\rcarea
de calcul par]ial de
dat\ de
= normat\ • siguran]\
dat\ de
z\pad\ z\pad\

III. •
Suceava
A – gz = 0,9 kN/m2 Baia Mare
Ia[i
B – gz = 1,2 kN/m2 D
Cluj-Napoca
C – gz = 1,5 kN/m2 E C
D – gz = 1,8 kN/m2 E A
A Sibiu
E – g z = 1,5 − 7,2kN / m 2
(altitudine 700 - 2500 m) Timi[oara
La perioada de revenire de 10 ani Gala]i
E E
B C
Bucure[ti
IV. Craiova C D
D B
α≤25o cz=1
250≤α≤600
cz - se interpoleaz\ liniar
Varianta I Varianta II
α≥600 cz=0
1,25 cz
0,75 cz Fig. 12.4 ~nc\rcarea dat\ de z\pad\. I.
α=600 Factori ce influen]eaz\. II. ~nc\rcarea de
α=20-300 α=25o
calcul. III. Zonificarea ]\rii func]ie de
grosimea stratului de z\pad\. IV. Influen]a
pantei acoperi[ului asupra valorii `nc\rc\rii
din z\pad\.

159
Greutatea stratului de z\pad\, `n Datorit\ faptului c\ viscolul, care
proiec]ie orizontal\, se ob]ine prin produce aglomerarea cu z\pad\ este
`nmul]irea valorii grosimii maxime a un fenomen complex, practic este greu
stratului de z\pad\ cu greutatea s\ se prevad\ toate cazurile posibile de
specific\ medie pe ad^ncimea z\pezii. aglomerare cu z\pad\.
Greutatea stratului de z\pad\ se Modelarea aglomer\rilor cu z\pad\
determin\ prin calcule statistice asupra se poate realiza `n tunelurile
observa]iilor meteorologice a grosimii aerodinamice, folosind materiale cu
stratului de z\pad\. propriet\]i asem\n\toare z\pezii
Grosimea stratului de z\pad\, ca (rumegu[ul, pilitura din lemn de brad).
valoare maxim\ anuala, este Forma [i m\rimea aglomer\rilor cu
determinat\ cu probabilitatea de a fi z\pad\ au o importan]\ mare asupra
dep\[it\ pe o perioad\ de revenire de determin\rii rezisten]ei [i stabilit\]ii
10, 20, 50 de ani. acoperi[urilor cu forme deosebite.
Men]ion\m c\ la noi `n ]ar\ o iarn\ Condi]iile de expunere la z\pad\ sunt
excep]ional\ a fost `n anul 1954, c^nd influen]ate de gradul de ad\postire al
grosimea medie a stratului de z\pad\ a cl\dirii (de exemplu, cl\direa `nconjurat\
variat `ntre 109 - 173 cm, iar `n anumite [i ad\postit\ de copaci), de frecven]a [i
locuri datorit\ aglomer\rilor s-a ajuns la intensitatea v^ntului, de gradul de
`n\l]imi de 400 - 600 cm. izolare al cl\dirii [i de obstacolele de pe
Cealalt\ component\, care intr\ `n acoperi[ (captatoare solare).
valoarea greut\]ii stratului de z\pad\, Expunerea la z\pad\ poate fi
este greutatea specific\ medie. Acest determinat\ [i de obstacolele de pe
parametru este dificil de determinat acoperi[ul cl\dirilor, ce stau `n calea
datorit\ faptului c\ z\pada prosp\t\ se curentului de aer, care modific\
depune peste stratul a[ezat anterior, spulberarea z\pezii: co[uri de fum,
eventual `nt\rit sau umezit. luminatoare.
Greutatea specific\ este deci func]ie
de grosimea [i `ndesarea stratului de 12.5. ~NC|RC|RI DATE DE VÂNT
z\pad\. Ac]iunea v^ntului asupra cl\dirilor va
Greutatea stratului de z\pad\ (gz) participa la calculele de dimensionare a
este indicata , prin zonare, pe harta din structurilor de rezisten]\ ale cl\dirilor. ~n
fig.12.4.III. func]ie de sensibilitatea la ac]iunea
Aglomerarea de z\pad\ este indicat\ vântului, construc]iile se `mpart `n trei
`n standarde pentru formele uzuale de categorii : C1, C2 [i C3 .
acoperi[uri. Z\pada se depune pe ~nc\rc\rile din v^nt au un caracter
suprafe]ele `nclinate p^n\ la 600 ale dinamic, care se neglijeaz\ la cl\dirile
acoperi[urilor, iar peste 600 stratul de obi[nuite (excep]ie f\c^nd construc]iile
z\pad\ va aluneca (fig.12.4.IV). zvelte), consider^ndu-se aplicate static

160
(C1). Aceast\ aproximare este justificat\ vitezei v^ntului, care influen]eaz\
prin faptul c\ aceste cl\diri, prin valorile ob]inute, este diferit `n
resursele interioare, se adapteaz\ la prescrip]iile diverselor ]\ri. Intervalul de
solicitarea dinamic\. mediere corect trebuie s\ fie cuprins
La cl\dirile foarte `nalte – zvelte - `ntre 10-20 minute.
`nc\rcarea din v^nt este o ac]iune Analiz^nd varia]ia `n timp a vitezei
fundamental\. ~n acest caz este bine s\ v^ntului , se constat\ c\ e compus\ din
se realizeze analize statistice ale doi termeni: viteza medie, componenta
varia]iei aleatoare a vitezei v^ntului. constant\, de joas\ frecven]\ [i viteza
Ac]iunea dinamic\ sau static\ a rafalelor – component\ variabil\ de
v^ntului pe cl\diri depinde `n egal\ `nalt\ frecven]\.
m\sur\ de caracteristicile v^ntului [i ale Presiunea dinamic\ a v^ntului.
structurii de rezisten]\ a cl\dirii. Valorile presiunilor dinamice ale v^ntului
Direc]ia v^ntului. V^ntul se va ,la 10 m deasupra terenului plat, sunt
considera c\ ac]ioneaz\ din orice propor]ionale cu p\tratul vitezelor (fig.
direc]ie `n raport cu cl\direa. 12.5.II):
~n calcule, v^ntul ac]ioneaz\ ca o
ρ ⋅ v 22 m v2
for]\ orizontal\, iar direc]ia lui coincide gv = = 2 m (kN / m2 ) (12.2)
cu cea a axelor principale de iner]ie. 2 1630
Direc]ia este perpendicular\ pe `n care:
suprafa]a ac]ionat\ de v^nt. ~n cazul `n ∆ - densitatea aerului (1,225.10-3 t/m3)
care cl\direa are axe de simetrie, v2m – viteza mediat\ pe 2 minute (cu
acestea vor fi referin]ele direc]iei de perioad\ de revenire de 10 ani) - m/s;
ac]iune a v^ntului. ~n situa]ia particular\ Vitezele medii ale v^ntului vor
a st^lpilor prismatici din z\brele, direc]ia determina presiunile dinamice - pentru
v^ntului se consider\ orientat\ [i dup\ structurile cl\dirilor cu r\spuns static, iar
diagonal\. vitezele rafalelor vor implica luarea `n
Viteza v^ntului. Caracteristic\ a considera]ie a presiunii dinamice –
circula]iei atmosferei, viteza v^ntului se pentru structurile cu r\spuns dinamic la
produce datorit\ diferen]elor de v^nt.
presiune dintre dou\ regiuni ale Terrei. Presiunea dinamic\ a v^ntului variaz\
Cl\dirile din calea v^ntului vor continuu pe vertical\ (fig.12.5.III). ~n
transforma energia cinetic\ de mi[care proiectare se vor folosi diagrame
`n energie poten]ial\ de presiune. simplificate, `n trepte sau liniare. Valorile
Viteza v^ntului se `nregistreaz\ cu presiunii dinamice de baz\, la noi `n ]ar\
anemometre `n zone f\r\ obstacole, `n ca [i `n alte ]\ri, sunt date func]ie de o
afara ora[elor sau pe cl\diri `nalte. zonare regional\ (fig.12.5.II). ~n
Intervalul de timp pentru medierea standardul rom^nesc, presiunea

161
~nc\rcarea dat\ de v^nt
I.
Forma Varia]ia
~nc\rcarea Efectul Presiunea
= cl\dirii presiunii
v^ntului dinamic • • v^ntului cu • v^ntului
[i
asupra (fluctuant) la baza
direc]ia `n\l]imea
cl\dirii al v^ntului cl\dirii
v^ntului cl\dirii

H
II. A - 0,45 kN/m2 III.
B - 0,55 kN/m2
Baia Mare Suceava C - 0,70 kN/m2
D - 0,85 kN/m2
A E C Ia[i
Cluj-Napoca E - 0,45...1,8 kN/m2
H=800..2400 m
A E A B
Sibiu
Timi[oara
Gala]i
D E E
E A B
D
Bucure[ti
Craiova B
C
C
IV. Sec]iune Plan

V^nt Distribu]ie real\ Distribu]ie conven]ional\


Cn1 Cn2

α Cn3

Cn3 H
+0,8
gH/g10
Cn3 B H

l gH = g10  
V^nt  10 
 H
Cn1 = f α ⋅  gH - presiunea v^ntului la H
 l 
+0,8 H - `n\l]imea construc]iei
 H
C n 2 = f  Cn3 g10 - presiunea de baz\ a v^ntului
 l
α - coeficient ce depinde de
H B
Cn 3 = f  ⋅  modul de expunere la v^nt
 l l
l
Fig. 12.5 ~nc\rc\ri date de v^nt. I. Factorii care determin\ `nc\rcarea din v^nt. II.
Zonarea presiunii de baz\ a v^ntului. III. Varia]ia presiunii v^ntului cu
`n\l]imea. IV. Influen]a direc]iei v^ntului [i formei cl\dirii

162
dinamic\ a v^ntului este indicat\ din 10 • componenta tangen]ial\ de frecare,
`n 10 m p^n\ la 150 m [i din 50 `n 50 m a presiunii v^ntului pe suprafa]a expus\
p^n\ la 350 m. (sarcin\ distribuit\), se determin\ cu
Presiunea vântului pe cl\diri cu rela]ia:
r\spuns static. Ac]iunea v^ntului pe • p nf = β ⋅ c f ⋅ c h( med) ⋅ g v (kN/m2)
cl\diri cu r\spuns static se manifest\
(12.5)
sub form\ de presiune, pe suprafe]ele
• `n care:
expuse direct [i prin suc]iune pe
suprafe]ele ferite, dar antrenate de v^nt. • cf – coeficient de frecare (cf =0,025);
Presiunea v^ntului pe cl\diri cu r\spuns • ch(med) – coeficient de varia]ie a
static (C1) poate fi exprimat\ printr-o presiunii dinamice de baz\ `n raport cu
ecua]ie de tipul: `n\l]imea medie deasupra terenului.
Pv = f(v).f(A).f(F) (12.3) Aceste componente au `n general
~n care viteza (v), aria expus\ (A) [i valori mici [i se neglijeaz\ `n afar\ de
forma cl\dirilor (F) sunt considerate ca cazul construc]iilor u[oare, cu suprafe]e
variabile independente. ~n aceast\ mari, unde aceast\ component\ poate
rela]ie, f(v) reprezint\ simbolic conduce la smulgerea `nvelitorii.
presiunea dinamic\ a v^ntului pv=f(v2), • rezultanta `nc\rc\rilor din v^nt
f(A) - suprafa]a expus\ a cl\dirii, iar f(F) (sarcina concentrat\). Se determin\ pe
- coeficien]ii aerodinamici (cn, ch, cf, ct). ansamblul elementelor de construc]ii.
~n calculul valorilor normate ale Valoarea rezultantei `nc\rc\rii se
presiunii v^ntului se vor lua `n determin\ cu rela]ia:
considera]ie urm\toarele componente: Ptn = β ⋅ c t ⋅ c h(med) ⋅ g v ⋅ A t (kN/m2) (12.6)
• componenta normal\ a presiunii `n care:
v^ntului pe suprafa]a expus\ (sarcina
At - aria total\ expus\ ac]iunii
distribuit\), fig.12.5.I.
v^ntului;
• pnn = β ⋅ c ni ⋅ c h( z ) ⋅ g v (kN/m2)
ct – coeficientul aerodinamic al
(12.4)
rezultantei presiunii v^ntului.
• `n care:
• ∃ - coeficient de rafal\; Coeficien]ii aerodinamici. Dispersia
• cni .coeficient aerodinamic pe valorilor coeficien]ilor aerodinamici este
suprafa]a i cauzat\ de faptul c\ valorile din
• ch(z) – coeficient de varia]ie a standarde nu iau `n considera]ie explicit
presiunii dinamice de baz\ (`n raport rapoartele dimensiunilor cl\dirii, iar
cu terenul) la `n\l]imea z; metodele de modelare difer\ `n diverse
• gv – presiunea dinamic\ de baz\ ]\ri (modul de apreciere a mediilor
(pân\ la `n\l]imea de 10 m), fig. 12.5.II; acestor coeficien]i pe suprafa]\).

163
Ace[ti coeficien]i depind de forma balcoanelor, corni[e, aticuri, v^rfurile
cl\dirii [i de pozi]ia ei fa]\ de curentul co[urilor, luminatoare), coeficien]ii
de aer (fig.12.5.IV). aerodinamici se vor majora datorit\
La cl\dirile cu r\spuns static – C1, cu efectelor locale ale v^ntului.
forme dreptunghiulare sau p\trate `n Presiunea v^ntului pe cl\diri cu
plan, cu pere]i verticali impermeabili la r\spuns dinamic. Concep]ia [i calculul
trecerea v^ntului, coeficien]ii cl\dirilor `nalte sunt influen]ate esen]ial
aerodinamici sunt func]ie de rapoartele de ac]iunea `nc\rc\rilor din v^nt.
dimensiunilor cl\dirilor (h/l, b/l, f/l), de
pantele acoperi[urilor ( J, I) Construc]iile sensibile la ac]iunea
(fig.12.5.IV). ~n standarde se dau vântului sunt: stâlpii liniilor electrice
valorile coeficien]ilor aerodinamici [i aeriene, turnurile, co[urile de fum
pentru alte forme de acoperi[, cu o (T>0,25s), cl\diri `nalte ce dep\[esc
singur\ sau mai multe deschideri. 40m sau T>1s (constructii - C2); turnuri
~n cazul construc]iilor deschise sau de televiziune, antene [i co[uri de fum
cu pere]i penetrabili (cl\diri cu peste 150m (C3).
deschideri mari, hangare), `n func]ie de Efectele dinamice depind de
procentajul de goluri la valorile caracteristicile mecanice [i
coeficien]ilor aerodinamici exteriori, se aerodinamice ale cl\dirilor `nalte.
adaug\ [i cei interiori. Aceste efecte dinamice se manifest\
Coeficientul aerodinamic al sub form\ de oscila]ii for]ate sau
rezultantei ac]iunii v^ntului (ct), pentru autoexcitante ale cl\dirilor `nalte.
grinzi sau turnuri cu z\brele, se Oscila]iile for]ate se produc sub
determin\ func]ie de raportul `ntre aria ac]iunea rafalelor de v^nt. Oscila]iile
z\brelelor (Si) [i aria dat\ de conturul autoexcitante au loc la cl\diri cu sec]iuni
elementului cu z\brele (S) -coeficient de instabile aerodinamic (de form\ p\trat\,
umplere( ∑ S i / S ). dreptunghiular\).
La turnurile cilindrice sau prismatice, Rafalele v^ntului vor ac]iona asupra
coeficien]ii aerodinamici de antrenare cl\dirilor cu for]e neregulate, repetate [i
sunt func]ie de rugozitatea fe]ei variabile ca durat\.
exterioare (neted\ sau cu nervuri), de Efectele dinamice, datorit\ acestei
zvelte]e (raportul `ntre `n\l]imea cre[teri bru[te, influen]at\ de sporirea
turnurilor din beton armat, metal sau vitezei, a for]ei v^ntului, sunt introduse
lemn [i dimensiunile acestora `n plan) [i `n calculul structurilor printr-o serie de
de num\rul Reynolds. coeficien]i dinamici.
~n zonele cl\dirii care reprezint\ Unul dintre ace[ti coeficien]i este ∃
discontinuit\]i fa]\ de forma construc]iei (are valoarea 1,6 pentru construc]iile
`n ansamblu (muchiile, parapetele pu]in sensibile la vânt – C1), care
depinde de caracteristicile dinamice ale

164
structurii [i propriet\]ile turbulen]ei 2 minute, multiplicat\ cu coeficientul de
v^ntului (C2): siguran]\ ((F);
β = 1 + µ(z) ⋅ β 0 (ε) (12.7) vcr.r- viteza critic\ a v^ntului
`n care: corespunz\toare modului propriu r de
:(z) – factor de turbulen]\ ce este vibra]ie (m/s);
func]ie de `n\l]imea de deasupra d - l\]imea sau diametrul cl\dirii
terenului (z) [i de tipul de amplasament `nalte;
(deschis – câmpii, silvostepe – `n ora[e; Tr – perioada proprie de ordinul r a
`n centrul ora[elor cu densitate mare construc]iei;
construit\ - cl\diri peste 30 m); Sh- num\rul lui Strouhal.
∃0(γ)-coeficient de amplificare a Fenomenul de rezonan]\ apare la
efectului fluctua]iilor ce este func]ie de viteze sc\zute ale v^ntului Vcr <25 m/s.
perioada proprie fundamental\ de Deplasarea total\ orizontal\ a
oscila]ie a structurii (T) de viteza de cl\dirilor `nalte, datorit\ v^ntului, are `n
calcul a vântului mediat\ pe 2 minute componen]a sa [i deplas\rile laterale
( v(02 min) ), de un coeficient de siguran]\ la fluctuante datorit\ rafalelor de v^nt.
ac]iunea vântului ((F) [i de frac]iunea din Deplas\rile orizontale depind de
amortizare critic\, care este func]ie de rigiditatea lateral\ a cl\dirii.
natura materialului – beton armat, Deplas\rile laterale datorit\ rafalelor,
zid\rie, o]el. (n0); la care se adaug\ [i accelera]ia mi[c\rii
Efectul de rezonan]\, la cl\dirile `nalte pot afecta confortul locatarilor.
sub form\ de turnuri, poate ap\rea c^nd Acestea pot produce efecte
perioada proprie de vibra]ie a cl\dirii [i nefavorabile `n transmiterea sarcinilor
perioada v^rtejurilor vântului sunt gravita]ionale sau degradarea pere]ilor
apropriate. desp\r]itori, a ferestrelor. Datorit\
Perioada proprie a vârtejurilor este acestui fapt, deplasarea maxim\ la
func]ie de l\]imea sau diametrul v^rful cl\dirilor - de exemplu structuri cu
construc]iei `nalte, de num\rul lui cadre (sau diafragme) - este de 0,02 H,
Strouhal (care depinde de rugozitatea `n care: H - `n\l]imea total\ a structurii
suprafe]ei, forma [i vâscozitatea cl\dirii) (iar deplasarea relativ\ de nivel este
[i viteza vântului. mai mic\ de 3,8 mm).
Verificarea la rezonan]\ se face cu 12.6. ~NC|RC|RI DATE DE
rela]ia: TEMPERATURA EXTERIOAR|
v0 d (12.8)
≤ vcr.r = ≤ 25m / s
2 Tr ⋅ Sh Varia]iile de temperatur\ ce
`n care: ac]ioneaz\ asupra cl\dirilor, se datoresc
v0 – viteza de calcul a vântului (m/s), modific\rilor climatice ce se petrec
ce este, `n func]ie de viteza mediat\ pe sezonier sau zilnic. Ele se manifest\: la
exterior, `ntre interior [i exterior; `ntre

165
diferitele p\r]i ale aceluia[i element de -Tn - varia]ia de temperatur\ normat\,
construc]ii. ce se determin\ cu rela]ia:
Varia]iile de temperatur\ `ntre interior ∆T±n = T±n − T±0 (12.10 )
[i exterior se manifest\ `n afara `n care:
modific\rilor climatice (de exemplu, vara n
T± - temperatura normat\ a aerului
`ntre fa]a `nsorit\ a unui zid de sprijin [i
exterior `n lunile de var\ (iarn\) ;
fa]a lui opus\) [i datorit\ regimului
T±0 - temperatura ini]ial\,
termic al unor utilaje.
Consecin]ele varia]iilor de corespunz\toare perioadei `ncheierii
temperatur\ asupra cl\dirilor se construc]iei `n sezonul cald sau rece.
manifest\ prin: dilatarea pere]ilor ~nc\rc\ri date de
longitudinali (ce produce fisuri verticale), temperatura exterioar\
dilatarea structurii (fisuri `ntre structura
[i zid\ria de umplutur\ sau chiar fisuri `n I. Schem\ de deformare
structur\) [i dilatarea acoperi[urilor tip
teras\, din beton armat (fisuri orizontale
`ntre acoperi[ [i pere]ii din zid\rie sau/[i
fisuri `nclinate `n zid\rie la col]ul cl\dirii).
~n vederea evit\rii sau mic[or\rii
efectelor varia]iilor de temperatur\ se
M2 M1
vor considera urm\toarele m\suri
constructive: leg\turi elastice `ntre l 2 1
diferite elemente structurale; rosturi de L
dilatare; izola]ii termice, protec]ii
II. Diagram\ de momente
reflectorizante; dimensionarea
elementelor de construc]ii pentru
preluarea efectelor varia]iilor de
temperatur\. Aceste m\suri se vor lua
`n considerare, pentru evitarea efectelor
din varia]ii de temperatur\, la concep]ia M2 M1
elementelor structurale ale cl\dirii. ~n
consecin]\ se limiteaz\ intervalul de
varia]ie a temperaturii. Fig.12.6. ~nc\rc\ri date de
Determinarea `nc\rc\rii de calcul din temperatura exterioar\. I. Schem\
varia]ii de temperatur\ se realizeaz\ cu de deformare. II. Diagram\ de
rela]ia: momente
∆T c = n ⋅ ∆T n (12.9) Varia]ia de temperatur\ normat\ se
`n care: limiteaz\ la ±400 C, pentru construc]ii
n - coeficientul de `nc\rcare; metalice ne`nglobate `n beton armat [i

166
±300 C, pentru construc]ii de zid\rie [i derivei continentelor. Scoar]a
de beton armat. De exemplu la cadru p\m^ntului este alc\tuit\ dintr-un num\r
din fig. 12.6.I, II, deforma]ia impus\, din de pl\ci rigide, `n mi[care continu\. La
alungirea riglei datorit\ varia]iei de separa]ia dintre aceste pl\ci - falii - se
temperatur\ este dat\ de rela]ia: acumuleaz\ lent o tendin]\ de lunecare.
∆L = α ⋅ ∆T c ⋅ L (12.11) {ocul seismic se produce (dup\
`n care : atingerea capacit\]ii limit\ de acumulare
I - coeficient de dilatare func]ie de a deforma]iilor elastice) datorit\ unor
material; lunec\ri bru[te `n lungul faliilor, prin
∆T c - intervalul varia]iei de `nvingerea unor praguri de rezisten]\ la
temperatur\ de calcul; forfecare a rocilor. Aceast\ transformare
L - distan]a de la marginea brusc\ `n energie cinetic\, prin
elementului care se dilat\ p^n\ la eliberarea energiei poten]iale de
punctul neutru al sistemului unde se deforma]ie (ce s-a acumulat `n timp),
cumuleaz\ deforma]iile axiale ale riglei. conduce la o separare prin ruperea
Alungirea riglei cadrului (deforma]ia rocilor a celor dou\ zone ale scoar]ei,
impus\) datorit\ varia]iei de printr-o falie - suprafa]\ de ruptur\.
temperatur\ va fi `mpiedicat\ de st^lpul Conturul zonei de lunecare a pl\cilor
cadrului. ~n acest element structural poart\ numele de focar sau hipocentru,
apar eforturi suplimentare preluate de o iar punctul pe verticala focarului de la
dimensionare corespunz\toare. suprafa]a terenului, se nume[te
epicentru. Mi[carea brusc\ (energie
12.7. ~NC|RC|RI SEISMICE
cinetic\) se transmite prin unde
Cutremurele de p\m^nt sunt seismice.
fenomene fizice complexe caracterizate Undele seismice se propag\ prin
printr-o mi[care brusc\ [i dezordonat\ a globul terestru (fig 12.5.III), considerat
scoar]ei terestre. Aceste fenomene sunt ca un corp elastic prin:
provocate de eliber\ri masive de • unde longitudinale (primare - P), ce
energie, care se produc `n ad^ncime. se transmit prin mi[c\ri de contrac]ie [i
Cauzele care pot provoca dilata]ie a mediului; un punct va descrie
cutremurele sunt: activitatea vulcanic\, o mi[care oscilatorie pe direc]ia radial\
pr\bu[iri ale structurilor de ad^ncime, fa]\ de focar;
explozii naturale sau artificiale [i mi[c\ri • unde transversale (secundare - S)
tectonice (fig. 12.7). Cutremurele la care mi[carea se transmite prin
tectonice sunt cele mai frecvent `nt^lnite forfec\ri ale mediului; un punct va
[i au efectele de distrugere descrie o mi[care oscilatorie pe o
cele mai mari. direc]ie perpendicular\ fa]\ de direc]ia
Originea cutremurelor tectonice se de propagare.
explic\ prin teoria tectonicii pl\cilor [i a

167
• •
• Externe.
• Ciocnirea unor meteori]i cu P\m^ntul.
• Apropierea de P\m^nt a unei comete.
Trecerea P\m^ntului `n conjunc]ie cu alte planete.
• For]e provocate de maree.
• C\deri mari de presiune atmosferic\.


• Interne.
Cauzele Cutremure de pr\bu[ire. Caracteristici: intensitate slab\, se

cutremurelor resimt pe arie mic\, apar `n regiuni cu goluri carstice prin
• pr\bu[irea tavanelor acestora.
• Seisme vulcanice. Caracteristici: intensit\]i diferite resim]ite
• pe suprafe]e mici (zeci de km2) produse de exploziile din co[ul
vulcanic `naintea sau `n timpul erup]iei.

Seisme tectonice. Caracteristici: intensitate mare, sunt mai
• frecvente, provin din mi[c\ri de a[ezare ale pl\cillor scoar]ei,
• apar de-a lungul faliilor, cristaliz\rile bru[te de roci `n stare
• lichid\ din add^ncimea scoar]ei se realizeaz\ cu degaj\ri mari
de presiune [i c\ldur\.


• Fig.12. Schema cauzelor ce determin\ cutremurele

Undele longitudinale se deplaseaz\ mi[c\rii seismice dup\ cele trei direc]ii
mai repede dec^t cele transversale. perpendiculare.
• Dup\ trecerea prin straturile Terrei, Cutremure moldavice. Cutremurele
cu caracteristici diferite, undele de violente ce au b^ntuit ]ara noastr\ `[i au
dilatare sufer\ multiple reflexii [i originea `n sudul Moldovei, `n zona
refrac]ii, iar la suprafa]a p\m^ntului iau Vrancei (fig.12.8.II).
na[tere undele superficiale (unde lungi). Se men]ioneaz\ c\ cele mai
Aceste unde au viteze mai mari `n puternice cutremure au avut loc `n anul
terenurile tari, compacte. 1471 (a fost avariat\ M\n\stirea
Caracteristicile mi[c\rii terenului `n Neam]), `n 1620, `n 1738, (a fost distrus
timpul cutremurului pot fi m\surate cu Turnul de la Curtea Domneasc\ din
seismometre [i accelerografe . Aceste Bucure[ti), `n 1802 ("Cutremurul cel
aparate sunt, `n principiu, penduli cu o mare") a provocat pr\bu[irea Turnului
anumit\ perioad\ de vibra]ie proprie [i Col]ei - cea mai `nalt\ cl\dire a
anumite caracteristici de amortizare. Bucure[tiului din acea perioad\, `n
Aparatele sunt prev\zute cu dispozitive 1940 (pr\bu[irea blocului Carlton din
de `nregistrare a componentelor Bucure[ti - construc]ie pe schelet de

168
beton armat cu 14 niveluri) [i din 1977 Scara magnitudinii Richter.
(unde `n Bucure[ti s-au pr\bu[it Magnitudinea (M) unui cutremur se
blocurile Scala, Belvedere, Casata, define[te prin rela]ia:
Nestor [i altele). M = logA - logA0 (12.12)
Focarul seismic din Vrancea este `n care:
amplasat la exteriorul curburii mun]ilor A - amplitudinea maxim\ `nregistrat\
Carpa]i, `ntre paralelele de 450 [i 460, pe seismograful Wood - Anderson,
iar `n ad^ncime este situat `ntre 100 [i amplasat la 100 km de epicentru;
200 km. Hipocentrul din Vrancea se afl\ A0 - amplitudinea de referin]\ (1/1000
`ntr-o mi[care lent\, continu\, mm).
determinat\ de tendin]ele pl\cilor Magnitudinea (M) poate fi corelat\ cu
tectonice. Orice discontinuitate a cantitatea de energie eliberat\ de
acestei mi[c\ri d\ na[tere la seism. seism, printr-o rela]ie empiric\ (logE =
Cutremurul din 1977 a fost alc\tuit 11,8 +1,5M).
dintr-un pre[oc (M=5) [i trei [ocuri Se observ\ c\ o cre[tere a
(M=6,5); (M=6,5); (M=7,2), la ad^ncime magnitudinii cu o unitate conduce la o
cuprins\ `ntre 80 - 110 km (fig.12.8.IV). m\rire a energiei cu 32. Cutremurele cu
magnitudinea M<5 nu produc avarii `n
Sc\ri de intensitate seismic\. structura de rezisten]\, producând `ns\
Criteriile cantitative [i calitative a avarii `n celelalte elemente ale
[ocului seismic sunt materializate `n construc]iei.
sc\rile de intensitate seismic\. Ele au la Magnitudinea (M) - m\sur\ a
baz\ efectul pe care cutremurul `l energiei seismice dezvoltate `n focar
produce asupra oamenilor, cl\dirilor, f\r\ a lua `n considera]ie distan]a fa]\
fiind `nregistrat de seismometre [i de epicentru - nu este suficient\ pentru
accelerografe. a indica efectele seismului asupra
Sc\rile de intensitate seismic\ ne cl\dirilor.
dau gradul de intensitate al Determinarea for]elor seismice.
cutremurului.
Cutremurele tectonice se transmit
Scara Mercalli modificat\ (MM) prin scoar]a terestr\ sub form\ de unde
clasific\ efectele seismului `n 12 grade seismice, care vor impune mi[carea
de intensitate. Pentru fiecare grad de funda]iilor cl\dirilor. Acestei mi[c\ri i se
intensitate seismic\ are descris\ va opune iner]ia proprie masei cl\dirilor,
comportarea oamenilor [i animalelor, gener^nd for]ele seismice (for]e de
deplas\rile scoar]ei [i efectele asupra iner]ie).
cl\dirilor. ~ncadrarea cutremurului `ntr-o For]ele seismice au un caracter
grup\ de intensitate seismic\ are un dinamic a c\ror intensitate variaz\ rapid
caracter subiectiv. `n timp, fiind de natur\ aleatorie.

169
Estim\rile asupra caracteristicilor gravita]ionale a `ntregii cl\diri (G),
cutremurilor sunt rezultatul unor fig.12.9.I.
observa]ii cu un grad `nalt de Sarcina seismic\ ce ac]ionez\
incertitudine. asupra cl\dirii are expresia:
La concep]ia structurilor de rezisten]\ Sr = cr ⋅ G (12.13)
a cl\dirilor, fenomenul seismic se va `n care:
schematiza, consider^ndu-se for]ele c r = α ⋅ k s ⋅ βr ⋅ ψ ⋅ ε (12.14)
seismice ca for]e statice.
Ac]iunile seismice se vor determina c r - coeficient seismic global la modul
pe baza teoriei vibra]iilor liniare [i par]ial de vibra]ii r (spectrul de r\spuns al
a celor neliniare. structurii), fig. 12.9.II ;
~n proiectarea cl\dirilor `n zone α - coeficient de importan]\ a cl\dirii;
seismice, se vor considera numai k s - coeficient func]ie de zona seismic\;
componentele orizontale ale for]elor de
βr - coeficient de amplificare dinamic\ `n
iner]ie ce ac]ioneaz\ dup\ axele
modul de vibra]ii (r), influen]at de
principale ale structurii (dup\ direc]iile
compozi]ia spectral\ a cutremurului pe
ortogonale).
amplasament - fig.12.9.III;
~n unele cazuri (plan[ee - dal\,
elemente cu for]e axiale mari) apare ψ - coeficient de mic[orare a ac]iunii
necesar\ verificarea structurilor de seismice, influen]at de ductilitatea
rezisten]\ la componentele verticale, `n structurii, de capacitatea de redistribu]ie
special `n apropierea epicentrului. a eforturilor, de rezerva de rezisten]\
Valorile ac]iunilor seismice vor depinde neconsiderat\ `n calcul [i efectele de
de caracteristicile mi[c\rii seismice amortizare a vibra]iilor suplimentare,
(intensitate, magnitudine) [i de altele decât cele ale structurii de
propriet\]ile dinamice ale cl\dirilor rezisten]\;
(perioada [i formele proprii de vibra]ii, εr - coeficientul de echivalen]\ `ntre
amortizarea sistemului). sistemul real [i un sistem cu un grad de
Structurile de rezisten]\ admit un libertate pentru modul propriu de vibra]ii
model dinamic simplificat, reprezentat (r).
de exemplu, pentru cadre etajate, printr- Coeficientul de intensitate seismic\
o consol\ cu mase concentrate `n (ks ) caracterizeaz\ intensitatea
dreptul plan[eelor (fig.12.10.I). cutremurului la baza cl\dirii `n
For]a t\ietoare de baz\, ce amplasamentul dat.
reprezint\ rezultanta `nc\rc\rilor Unda seismic\, care se propag\ de
seismice corespunz\toare direc]iei de la epicentru, va impune o mi[care
mi[care considerate pentru modul cl\dirior c\rora se opune iner]ia
propriu de vibra]ie al structurii (r), este acestora (cl\dirile nu pot urm\ri
propor]ional\ cu rezultanta `nc\rc\rilor

170
Ac]iuni seismice

I.
D Botosani
D
Baia Mare Suceava
C E Vatra Dornei
Oradea F Piatra Neamt Iasi
Cluj Napoca C

E B
D
Timisoara Focsani
Hunedoara Sibiu Brasov
C Galati
C Petrosani Tulcea
A
D
D
C Bucuresti
Pitesti
Craiova
D Constanta

5
II. III. 5
2
SP P
Foc[ani SS
PS PP
Epicentru 4
S
P 1
Brasov
~ 100 km

S 6
~165 km Bucure[ti 6
3 P
Scoar]a
Placa ~ 200 km 0.15 4 martie 1977
carpatica Focar Sud 0.1 Bucuresti N-S
0.0
Placa est -0.1
european\ -0.15
IV. 0.1
0.1 4 martie 1977
4 martie 1977
Bucuresti vert. Bucuresti E-V
0.0
0.0
-0.1
-0.1
Fig. 12.8. I. Zonarea seismica a Romaniei. II. Schema mecanismului de
producere a cutremurului din Vrancea 1977. II. Reflexia si refrac]ia undelor
seismice. 1- Miezul P\mântului; 2- Manta; 3- Focar; 4 - Propagarea undelor; 5-
Unde reflectate; 6- Unde refractate. III. Acclelerograme ale cutremurului din
Vrancea 1977. Componete N-S; E-V; vertical\

171
mi[carea terenului [i `ncep s\ vibreze). c\ror func]ionare nu trebuie s\ se
Aceasta va genera for]e de iner]ie, deci `ntrerup\ `n timpul cutremurului [i
for]e seismice. imediat dup\ `ncetarea acestuia (spitale
Pornind de la legea lui Newton de urgen]\, sta]ii de pompieri, cl\diri
G administrative `n care se iau decizii
S = m ⋅ a = ⋅ a = G ⋅ ks (12.15)
g privind organizarea m\surilor de
`n care: urgen]\ de dup\ cutremur, cl\diri de
m – masa cl\dirii; dirijare a comunica]iilor na]ionale [i
a – accelera]ia maxim\ a mi[c\rii jude]ene, construc]ii din sistemul
terenului `n timpul cutremurului; energetic na]ional, muzee de
G – greutatea total\ a cl\dirii; importan]\ na]ional\).
g – accelera]ia gravita]ional\; Clasa a II-a cuprinde cl\diri cu
Coeficientul k s este raportul `ntre aglomera]ii mari de persoane (spitale,
s\li de spectacole, de sport, biserici,
accelera]ia mi[c\rii seismice a terenului
centre comerciale importante, cl\diri
din zona seismic\ de calcul [i
industriale cu echipamente de mare
accelera]ia gravita]ional\. Acest
importan]\ economic\, cl\diri ce
coeficient variaz\ `n cele [ase zone ale
ad\postesc valori artistice, istorice sau
]\rii noastre (notate de la A, cu
[tiin]ifice deosebite [i depozite de
k s =0,32, la F cu k s =0,08), fig.12.8.I.
produse de strict\ necesitate pentru
Coeficientul k s este dependent de aprovizionarea de urgen]\ a popula]iei).
caracteristicile seismice ale zonei, Clasa a III-a cuprinde restul cl\dirilor,
având aceea[i valoare pentru cl\dirile de importan]\ normal\.
din zona respectiv\.
Clasa a IV-a va cuprinde cl\diri de
Coeficientul α va lua `n considerare
importan]\ redus\ (cl\diri de locuit,
protec]ia antiseismic\ a cl\dirilor,
parter sau parter [i etaj, construc]ii
func]ie de clasa de importan]\.
zootehnice).
Criteriile dup\ care se gradeaz\
importan]a cl\dirilor sunt: asigurarea Coeficientul de amplificare dinamic\
m\surilor de func]ionare ne`ntrerupt\ la βr este influen]at de perioadele
cutremur, protec]ia vie]ilor omene[ti, a oscila]iilor proprii Tr ale cl\dirilor [i de
valorilor economice sau/si artistice condi]iile seismice ale zonei de
deosebite [i asigurarea `mpotriva amplasament, caracterizate prin
degaj\rii de substan]e toxice [i a perioadele de col] Tc - fig. 12.9.III.
incendiilor. Deci acest coeficient depinde de
Cl\dirile sunt `mp\r]ite din acest raportul `ntre perioada fundamental\ a
punct de vedere `n patru clase de vibra]iilor proprii ale cl\dirii [i perioada
importan]\. de vibra]ie a terenului `n momentul
Prima clas\ (I) cuprinde cl\dirile a amplitudinii maxime a cutremurului.

172
Ac]iunea seismic\

I. Sarcina Spectrul de • Greutatea


seismic\ = r\spuns a total\ a
la baza structurii cl\dirii
cl\dirii cl\dirii

II.

Parametrul Corec]ii Factor de


Spectrul de
r\spuns a = Accelera]ia condi]iilor
• de teren
pentru
• amortizarea
amplificare a
• accelera]iei
terenului
structurii
structurii terenului
cl\dirii

III.
β
Coeficient de amplificare dinamic\

βmax=2,5 Tcolt(3) Tcolt(2) Tcolt(1) - Perioada de col] a zonei (1)


2,5
Zona (1)
β= 2,5 (Tc - Tcol])
Varia]ia liniar\ a
Zona (2) curbei spectrale `n
Zona (3) zonele (1),(2),(3)
βmin = 1,0
1,0

0,7 1,0 1,5 2,2 2,5 3,0 T


Perioada proprie de vibra]ie
Fig.12.9. Ac]iunea seismic\. I. Determinarea sarcinii seismice, de la baza cl\dirii.
II. Factorii care influen]eaz\ mi[carea seismic\ - spectrul de r\spuns al
structurii. III. Varia]ia coeficientului de amplificare dinamic\ func]ie de
perioada proprie de vibra]ie

173
Ac]iunea sesmic\
I.
Fn Sn S
n Wn

Fk Fk
k Wk
n
W = ∑ wk
1 Sk Sk
zk

F1
1 W1

Model dinamic
F

II.

Deplasarea
Greutatea
masei de
masei de
nivel • nivel

Σ
(`n\l]imea p^n\ la
For]a masa de nivel) Wk
For]a seismic\ Sk(zk)
seismic\ = la baza
de nivel cl\dirii
Fk Fb Deplasarea
Greutatea
masei de
nivel • masei de
(`n\l]imea p^n\ la
nivel
masa de nivel) Wi
Si(zi)

Fig. 12.10. Ac]iunea seismic\. I. Defalcarea for]ei seismice totale pe nivele.


Modelul dinamic. Deformata real\ [i simplificat\ `n modul 1 de vibra]ii.
II. Rela]ia for]ei seismice de nivel.

174
Coeficientul βr va avea o valoare rezisten]\ neconsiderate `n calcul.
mare (amplificarea dinamic\ este mai Coeficientul ψ este `n general
pronun]at\) când aceste dou\ perioade subunitar. El are valori mari când
au valori mai apropiate. structurile prezint\ o capacitate de
Reprezentarea grafic\ a rela]iei `ntre deformare plastic\ (ductilitate)
valorile perioadei proprii fundamentale suficient\. Ductilitatea este definit\ prin
de vibra]ie a cl\dirii (Tc) [i valorile capacitatea de disipare a energiei
coeficientului de amplificare dinamic\ produs\ de cutremur [i de dirijarea `n
βr este spectrul de r\spuns sau curba elementele structurale a zonelor
spectral\. Curba spectral\ poate fi plastice poten]iale, ceea ce m\re[te
determinat\ prin prelucrarea ductilitatea `n aceste zone [i conduce
accelerogramelor unor cutremure la evitarea ruperilor casante.
caracteristice. Aceste curbe spectrale Coeficientul εr stabile[te echivalen]a
servesc la determinarea valorilor lui βr `ntre sistemul real (cl\diri etajate cu mai
func]ie de Tc. multe grade de libertate) [i un sistem cu
Graficul varia]ia lui βr func]ie de Tc un grad de libertate dinamic\, care este
este compus din trei p\r]i: palierul β max , considerat ca model de baz\ pentru
determinarea curbelor spectrale
zona intermediar\, sub forma curbei
standard. Acest coeficient de
β = f(Tc ) , hiperbolic\ sau chiar liniar\ [i
echivalen]\ ( εr ) este corespunz\tor
palierul β min . ~n cazul ]\rii noastre zona
modului propriu de vibra]ii (r), are valori
intermediar\ s-a adoptat sub form\
subunitare, fiind influen]at de distribu]ia
liniar\ iar β max =2,5 [i β min =0,75. Forma pe `n\l]ime a maselor [i de forma
curbelor spectrale a fost modificat\ deformatei cl\dirii sub ac]iunea for]elor
dup\ regiuni, introducându-se trei forme seismice.
de curbe spectrale (Tc=1,5 s, Tc=1,0s [i Coeficientul de echivalen]\ se
Tc=0,7s). Perioada de col] (Tcol]) determin\ cu rela]ia:
corespunde punctului de frângere a 2
∑ n

graficului β = f(Tc ) . Pe por]iunea  Gk ⋅ ukr 
εr =  k =1  (12.1)
`nclinat\, liniar\, dintre β max [i β min , n
G ⋅ ∑ Gk ⋅ ukr2
aceast\ func]ie are valori diferite pentru k =1

cele trei zone ale ]\rii noastre,fig.12.9.III 6)


Coeficientul de reducere a for]ei `n care:
seismice ( ψ ) este influen]at de Gk - este rezultanta `nc\rc\rilor
deforma]iile post-elastice [i alte efecte gravita]ionale la nivelul (k) (greutatea
n
favorabile, cum sunt: ductilitatea `ntregii cl\diri este G = ∑ Gk );
structurii, capacitatea de redistribu]ie a k =1

eforturilor, interven]ia rezervelor de ukr este componenta la nivelul (k) a

175
vectorului propriu de ordinul (r), `ncarc\ efectiv cl\direa `n timpul
valoarea acestuia se va stabili pe baza cutremurului. Aceast\ for]\ seismic\
metodelor dinamicii construc]iilor; real\ este func]ie de dimensiunile [i
For]a seismic\ calculat\ cu rela]ia arm\rile elementelor de construc]ii, care
(12.13) trebuie s\ fie mai mic\ decât compun structura de rezisten]\.
for]a seismic\ maxim\ cu care se

176
Capitolul
13
NO}IUNI DE CALCULUL
CONSTRUC}IILOR

fisur\rii betonului admis\ de Kaenen,


13.1. SIGURAN}A CONSTRUC}IILOR coeficientului de echivalen]\ a lui
Istoric. Timp de milenii proiectele de Neumann - 1880 [i a numeroaselor
execu]ie pentru structurile de rezisten]\ `ncerc\ri de laborator) elaboreaz\
ale construc]iilor se elaborau pe baza calculul structurilor (din beton armat) cu
experien]ei, a regulilor empirice [i a metoda rezisten]elor admisibile. ~ntre
aplic\rii intuitive a legilor mecanice. ~n anii 1903-1907 acest calcul e adoptat
aceast\ lung\ perioad\ istoric\, s-au de diverse ]\ri din apusul Europei.
realizat construc]ii remarcabile, de mare Metoda rezisten]elor admisibile a fost
durabilitate. utilizat\ (pentru beton) p^n\ la sf^r[itul
~n secolele 17 [i 18 au `nceput deceniului 4 - 1950, c^nd se trece la
cercet\ri, privind rezisten]a materialelor folosirea metodei de calcul la rupere.
[i capacitatea portant\ a construc]iilor. Elaborarea acestei metode a fost
La `nceputul secolului al 19-lea, `n urma posibil\ datorit\ dezvolt\rii rapide a
dezvolt\rii rapide a teoriei elasticit\]ii, `n teoriei plasticit\]ii, precum [i a unei
secolele precedente, Navier introduce bune cunoa[teri a propriet\]ilor fizice [i
calculul structurilor (considerate mecanice reale ale materialelor.
elastice, omogene [i izotrope) prin Metoda devine o necesitate `n
metoda rezisten]elor admisibile. perioada 1930-1940, pentru c\ vechea
~n anul 1899 Cristophe (pe baza metod\ se adapta greu performan]elor
ipotezei lui Bernulli, legii lui Hooke, noilor materiale [i evolu]iei tehnologiilor.

177
Metoda de rupere ia `n considera]ie, Factorii de condi]ioneaz\ siguran]a.
`n calcul, propriet\]ile reale ale Siguran]a construc]iilor este o problem\
materialelor, rezult^nd solu]ii mai complex\ datorit\ diversit\]ii mari [i
economice. Normele care admit calculul greu de st\p^nit a factorilor ce o
de rupere, apar `n Brazilia `n 1937, `n determin\.
Rusia - 1938 iar la noi `n ]ar\, `n 1952. Siguran]a construc]iilor (fig.13.1)
Elaborarea metodei semiprobabilistice este condi]ionat\ de: caracterul de
de calcul la st\ri limit\ a fost pronun]at\ variabilitate a ac]iunilor
condi]ionat\ de: exterioare (z\pad\, v^nt, cutremur),
- dezvoltarea rapid\ a cuno[tin]elor caracteristicile geometrice [i de
noastre teoretice [i experimentale; rezisten]\ a materialelor structurii [i a
elementelor de construc]ii, condi]ii
- acumularea unui num\r mare de
oferite de o exploatare nera]ional\, erori
date referitoare la `ncerc\ri [i
de proiectare [i execu]ia cl\dirilor,
propriet\]i fizico-mecanice ale
insuficienta cunoa[tere a comport\rii
materialelor [i structurilor;
structurii la anumite ac]iuni,
- de ideea folosirii metodelor agresivitatea mediului ambiant, ac]iuni
statisticii matematice, la studiul neprev\zute (explozii, incendii). Ace[ti
siguran]ei construc]iilor. factori genereaz\, la r^ndul lor, o serie
No]iunea de st\ri limit\ permite de al]i parametrii variabili.
luarea `n considerare a comport\rii Luând în considerare c^t mai mul]i
locale sau de ansamblu a unei structuri factori, metodele de calcul sunt mai
`n toate stadiile p^n\ la rupere. aproape de realitatea fenomenului fizic.
Studiul noii metode a `nceput `n
Conceptul de siguran]\. Metodele de
Rusia `n 1943 iar normele au devenit
calcul a construc]iilor au fost [i sunt
oficiale `n 1955, la noi `n ]ar\ aceast\
generate de considerarea a c^t mai
metod\ fiind introdus\ `n 1963.
mul]i factori ce condi]ioneaz\ siguran]a
No]iunea de siguran]\. Siguran]a construc]iilor dar [i de o formulare
cl\dirilor este o condi]ie indispensabil\ matematic\ simpl\. Aceste dou\
ce trebuie asigurat\ `n vederea evit\rii deziderate, contrarii prin definire, trebuie
pr\bu[irii structurii unei cladiri , prin s\ exprime c^t mai bine realitatea
dep\[irea rezisten]ei sau pierderea fenomenului fizic.
stabilit\]ii.
Siguran]a cl\dirilor poate fi definit\ Ac]iunea `nc\rc\rilor exterioare este
prin probabilitatea comport\rii sigure la `n echilibru tot timpul cu reac]iunea ce
ac]iunile exterioare a unui element de se dezvolt\ `n interiorul unui element din
rezisten]\ sau a structurii cladirii pe structura cl\dirii. Reac]iunea const\ `n e
toat\ durata de exploatare. forturile unitare ce se nasc `n materialul
respectiv.

178
Factorii ce influen]eaz\ siguran]a cl\dirilor `n exploatare

Ac]iuni
neprev\zute
• explozii
• incendiu

~NC|RC|RILE Exploatare
nera]ional\
ce ac]ioneaz\ • modific\ri nepermise
asupra cl\dirilor la structur\ sau la
destina]ia cl\dirii
• lips\ de `ntre]inere
• agresivitatea
mediului ambiant

SIGURAN}A
CL|DIRILOR
~N EXPLOATARE
este influen]at\ de:

Insuficienta cu
CARACTERISTICILE noa[tere a
STRUCTURII comport\rii
• rezisten]a materialelor structurii la
• dimensiunile anumite ac]iuni
geometrice

Erori de
proiectare [i
execu]ie a
cl\dirilor

Fig. 13.1 Siguran]a cl\dirilor. Influen]ele din timpul exploat\rii.

179
Acest lucru conduce la un echiilibru Coeficientul de siguran]\ global este
pe toata durata exploat\rii unei cl\diri, determinat prin apreciere, `n mod
`ntre solicitarea maxim\ produs\ de empiric, f\r\ o justificare [tiin]ific\.
`nc\rc\rile exterioare (influen]ate de ~n metodele deterministe de calcul se
m\rimea `nc\rc\rii, deschiderea folosesc valori medii ale parametrilor de
elementelor) [i eforturile unitare ce se baz\. Din punct de vedere probabilistic
nasc `n materialul elementului de este logic, c\ci `ntr-o distribu]ie normal\,
construc]ii. Aceste eforturi unitare sunt valoriile medii ale unei variabile aleatorii
influen]ate de: m\rimea sarcinii sunt cele mai probabile [i au cea mai
exterioare, deschiderea [i mare frecven]\ de apari]ie.
caracteristicile geometrice ale sec]iunii Coeficientul de siguran]\ global `n
elementelor de construc]ii. metoda de calcul la rupere, spre
Conceptul de siguran]\ se poate exemplu, reprezint\ raportul valorilor
exprima simplu prin condi]ia ca medii ale capacit\]ii portante a sec]iunii
solicitarea maxim\ produs\ de [i eforturile produse de `nc\rc\ri.
`nc\rc\rile exterioare s\ fie mai mic\ Metodele deterministe de calcul cu
dec^t capacitatea portant\ minim\ a coeficient global de siguran]\ nu exclud
elementului de construc]ii. riscul ruperii, dar nici nu `l precizeaz\,
deoarece acest coeficient nu ia `n
13.2. METODE DE CALCUL considera]ie varia]ia celor dou\
Introducere. Metodele de calcul `n distribu]ii ale capacit\]ii portante [i a
construc]ii, `n ordinea apari]iei istorice, eforturilor.
dar [i dup\ gradul de exactitate cu care Metoda st\rilor limit\ este, din punct
se exprim\ matematic no]iunea de de vedere teoretic, o metod\
siguran]\ (rela]ii empirice sau rela]ii probabilistic\ de calcul, `n care
legate mai bine de fenomenul fizic real) parametrii de baz\ sunt considera]i
[i domeniul `n care se limiteaz\ drept m\rimi aleatori. Dat fiind c\ `n
valoarea efortului unitar din material etapa actual\ o analiz\ probabilistic\
sunt: metoda rezisten]elor admisibile, complet\ nu este posibil\, factorii de
metoda la rupere [i metoda st\rilor siguran]\ sunt introdu[i `n calcule printr-
limit\. o apreciere semiprobabilistic\. Deci
Primele dou\ metode sunt metode aceast\ metod\ este denumit\ metod\
deterministe de calcul, `n care semiprobabilistic\ de calcul la st\ri
parametrii de baz\ (ac]iuni, eforturi, limit\.
rezisten]ele materialelor, m\rimile Metoda aprecieaz\ ca valorile
geometrice) sunt considerate drept extreme ale acestor parametri, care
m\rimi certe nealeatorii, ceea ce este prezint\ o anumit\ probabilitate de a nu
infirmat de realitate. fi dep\[i]i `n sens defavorabil, `n mod

180
obi[nuit, se folosesc valori maxime Efortul unitar limit\ rezult\ din curba
pentru ac]iuni, eforturi [i minime pentru caracteristic\ a materialului la
rezisten]e. solicitarea la care se refer\ rezisten]a
Metode deterministe admisibil\ (fig.13.2.)
Coeficientul de siguran]\ stabile[te o
Metoda rezisten]elor admisibile. rezerv\ de rezisten]\ a materialului `n
Condi]ia de rezisten]\, `n aceast\ ipoteza `nc\rc\rii maxime. De m\rimea
metod\ se scrie `n domeniul elastic de acestui coeficient (care este
comportare a materialului [i `n punctul supraunitar) depinde consumul de
cel mai solicitat. material `n elementele de construc]ii.
Efortul unitar
maxim admisibil ~n valoarea coeficientului de
Efortul unitar la care poate fi siguran]\, se includ:
efectiv maxim `nc\rcat • inexactit\]ile `ntre calculul teoretic [i
dat de ≤
un material `n realitatea fenomenului fizic;
`nc\rc\rile condi]iile unei
exterioare • neomogenitatea materialelor;
siguran]e ini]iale
impuse • variabilitatea `nc\rc\rilor ;
• influen]a condi]iilor de exploatare.
Valoarea efortului unitar efectiv Coeficientul de siguran]\ cu valori
maxim este dat de raportul: mari (cu siguran]\ sporit\) conduce la
Efortul unitar un consum sporit de materiale.
limit\ Tendin]a de reducere a acestui
Efortul unitar
= coeficient presupune st\p^nirea tuturor
maxim admisibil
Coeficient de factorilor, care introduc aproxima]ii `n
siguran]\ unic calcul.
Coeficientul de siguran]\ este fixat `n
Efortul unitar limit\ se consider\ func]ie de calitatea materialelor [i
func]ie de modul de comportare al exactitatea metodei de calcul.
materialului la solicitarea limit\. Dezavantajele metodei rezisten]ei
Limita de curgere admisibile pot fi enun]ate astfel:
Efortul unitar = pentru materiale cu • conceptul de siguran]\ este empiric [i
limit\ comportare casant\ nu corespunde dec^t par]ial realit\]ii;
(beton, ipsos etc.)
• dac\ `n punctul cel mai solicitat s-a
sau atins rezisten]a admisibil\ asta nu
`nseamn\ c\ `ntreaga capacitate de
Limita de rupere
Efortul unitar pentru materiale cu rezisten]\ a elementelor a fost epuizat\;
=
limit\ comportare plastic\ • comportarea materialelor dup\
(o]el etc.) aceast\ metod\ este considerata `n
domeniul elastic, f\c^nd inutilizabil\

181
Caracteristici
mecanice
Aria ini]ial\ - Aria la rupere Lungimea la rupere - Lungimea ini]ial\

Aria sec]iunii transversale - Atr


Grad de
= sau
ductilitate Aria ini]ial\ Lungimea ini]ial\

~nc\rcare - F
• Neconcordan]a este datorit\
calculului cu aria ini]ial\ `n loc
Limit\ de rupere de cea real\, care este mai

Limit\ de curgere redus\.

Limit\ de elasticitate

Comportare plastic\ Comportare elasto - plastic\


Palier de curgere ce evit\
ruperea brusc\. Semnal de Deforma]ia prin desc\rcare e
prevenire a unor posibile alc\tuit\ dintr-o deforma]ie plastic\
distrugeri. (remanent\) [i una elastic\ (de
epruvet\
Comportare Curgerea plastic\ se revenire).
Efort unitar normal =

liniar desf\[oar\ sub efort practic ~n acest stadiu de autoconsolidare,


elastic\ constant. Epruveta se deforma]iile mari apar `naintea
deformeaz\ continuu sub ruperii
Propor]ionalitate `ntre sarcin\ constant\.
efort [i derforma]ie. Deformarea are loc cu
Limit\ de aplicare a legii modificarea formei.
lui R. Hooke. Comportarea plastic\ a
Modulul de elasticitate a lui materialului conduce la o
Young (E) este coeficientul de adaptare u[oar\ la diverse
propor]ionalitate `ntre efort [i st\ri critice.
Caracteristici
deforma]ie elastice

Deforma]ie specific\ Alungirea lungimii (ca baz\ de m\surare) - ∆l0


=
Lungimea (ca baz\ de m\surare) - l0

Fig. 13.2 Stadiile din curba caracteristic\ (pentru `ncercarea la `ntindere a o]elului)

182
• rezerva de rezisten]\ a majorit\]ii St\rile limit\ se `mpart `n dou\ grupe:
materialelor `n domeniul elasto-plastic; • stare limit\ ultim\ ce corespunde
• coeficientul de siguran]\ unic nu poate epuiz\rii capacit\]ii portante, ruperii
include cu suficient\ precizie influen]a sec]iunilor critice (unde eforturile ating
tuturor factorilor, care determin\ rezisten]ele de rupere) sau pierderii
siguran]a elementelor. stabilit\]ii (fig.13.3.I );
• stare limit\ a exploat\rii normale, ce
Metoda la rupere. ~n cadrul acestei
corespunde fisur\rii elementelor de
metode se consider\ c\ elementul de
construc]ii, deforma]iilor statice sau
construc]ie ajunge la cedare dac\ o
dinamice a c\ror dep\[ire `mpiedic\
`ntreag\ sec]iune [i-a epuizat total
exploatarea normal\ a cl\dirii (fig.3.II ).
capacitatea portant\. Condi]ia de
~n cadrul metodei st\rilor limit\ se
rezisten]\ din domeniul elastic se
utilizeaz\ coeficien]i de siguran]\
transpune `n domeniul elasto-plastic iar
diferen]ia]i, ce ]in seama de varia]ia
no]iunea de siguran]\ se aproprie mai
factorilor care influen]eaz\ siguran]a
mult de realitatea fizic\.
cl\dirilor.
Efortul de calcul Efortul de rupere Condi]ia de rezisten]\ se enun]\, `n
este produsul (capacitatea cadrul unei probabilit\]i impuse
`ntre efortul portant\)
normat de influen]at de
(posibilitatea proiect\rii unei structuri cu
exploatare [i ≤ rezisten]a medie siguran]\ absolut\ este minim\) astfel
coeficientul de la rupere, de încât conceperea structurii s\ ofere
siguran]\ unic caracteristicile riscul minim de a atinge una din st\rile
nediferen]iat geometrice ale limit\ (fig.13.3).
sec]iunii
Conceptul de siguran]\ `n metoda
st\rilor limit\ este dat de exprimarea
Neajunsurile metodei la rupere
probabilistic\ (fig. 13.4) a ac]iunilor
constau în analiza comport\rii
exterioare, cu caracter aleator, a
mecanice a structurii, care se
caracteristicilor mecanice [i elastice ale
realizeaz\ unilateral numai `n stadiul de
materialului - rezisten]a de curgere,
rupere [i nu ]ine seama de comportarea
rezisten]a de rupere, modulul de
elementelor structurale `n alte stadii de
elasticitate longitudinal [i/sau
lucru,care apar `n condi]ii de exploatare.
transversal, condi]ii de lucru exterioare.
Metoda st\rilor limit\ Starea limit\ ultim\ se exprim\ prin:
Starea limit\, odat\ atins\, implic\
pierderea capacit\]ii construc]iei de a Solicitarea
Capacitatea
satisface condi]iile de exploatare, maxim\ produs\
≤ portant\
de `nc\rc\rile
func]ie de destina]ia stabilit\ sau/[i exterioare
minim\
apari]ia unor pericole pentru via]a sau
s\natatea oamenilor.

183
1
S.L.U.

Pierderea echilibrului
unei structuri (partial sau total)
Cedarea structurii prin
E deformare excesiva, rupere,
L
R pierderea stabilitatii(partial sau total)
IM
A
ST IT
A
Efectul Rezistenta
actiunii
Forte, marimi geometrice Marimi geometrice
proprietatile materialului proprietatile materialului

ULTIMA

2
S.L.E.
Deformatii sau
deplasari ce afecteza
exploatarea structurii,
cauzeaza avarii finisajelor
sau elementelor nestructurale
(tavan pe grinzi de lemn)
Vibratii care produc disconfort,
E distrugerea structurii sau cladirii sau
limitarea functionarii normale L
R Fisuri ale elementului de constructie IM
A ce influenteaza durabilitatea, permiabilitatea
IT
ST
(rezervoare beton armat) sau/si aspectul
A
Efectul
Efectul
relevant relevant limit\
Caracteristici materia, deformatii, (deformatii limita,
intensitate vibratii, deschiderea fisurii dechiderea limita a fisurii, eforturi limita)

DE EXPLOATARE

Fig.13.3 Schematizarea metodei st\rilor limit\. 1. Starea limit\ ultim\. 2.


Starea limit\ de exploatare

184
Solicitarea maxim\ produs\ de Capacitatea portant\ minim\ se
`nc\rc\rile exterioare poate fi exprimat\ determin\ cu rela]ia:
prin rela]ia:

Σ
Rezisten]a

Σ
normat\ a
Factori de Factorul
materialului Factorul
~nc\rcare condi]iilor

Caracteristici
Factori de • • • condi]iilor
siguran]\ la normat\ de lucru a geometrici
de lucru a
ale sec]iunii
grupare `nc\rcare elementului Factori de
siguran]\ a
materialului

materialului

Factorul de grupare are de obicei Caracteristica geometric\ a sec]iunii


valori subunitare (0,5... 0,9), reprezen- poate fi aria, modulul de rezisten]\ .
t^nd faptul c\ nu toate `nc\rc\rile pot fi Sec]iunea transversal\ a elementelor
maxime concomitent. de construc]ii este utilizat\ mai ra]ional
Factorul de siguran]\ la `nc\rcare din punct de vedere al capacit\]ii de
reprezint\ abaterea posibil\, `n sens rezisten]\, cu c^t aria e mai `ndep\rtat\
defavorabil, fa]\ de valorile normate ale de axa neutr\. De exemplu, compar^nd
`nc\rc\rilor. dou\ sec]iuni circulare, tubular\ [i alta
Acest factor are, de regul\, o valoare plin\ cu acela[i diametru exterior,
supraunitar\, except^nd ac]iunile ce sec]iunea plin\ este de dou\ ori mai
favorizeaz\ comportarea structurii. neeconomic\ dec^t cea tubular\.
De exemplu, `nc\rcarea permanent\ Rezisten]a normat\ a materialului se
se majoreaz\ cu 10% la elementele de determin\ experimental pe un num\r de
beton prefabricat, cu 30% la cele din probe care, cu c^t este mai mare, [i
beton monolit realizate pe [antier, iar la rezultatele ob]inute sunt mai aproape de
ac]iunile din v^nt se majoreaz\ cu 40- comportarea real\ (fig.13.4).
60%. Coeficient
Rezisten]a Rezisten]\ ce depinde Abaterea
M\rirea factorilor de siguran]\ a normat\ = - de • medie
medie
`mpr\[tierea p\tratic\
`nc\rc\rilor este propor]ional\ cu rezultat\
variabilitatea sarcinilor.
Factorul de siguran]\ a materialelor
~nc\rcarea normat\ este valoarea scoate `n eviden]\ abaterea de la
caracteristic\ stabilit\ pe baz\ de studii calitate a materialelor. Acest factor
statistice, extinse la un num\r suficient acoper\ abaterile `n sens defavorabil de
de valori ( fig. 13.4). Aceste `nc\rc\ri la valoarea normat\ a rezisten]ei
normate sunt valori aleatorii determinate materialului (ob]inute pe epruvete `n
pe baza datelor statistice pe o perioad\ anumite condi]ii standardizate). Factorul
`ndelungat\ de timp. Dispersia valorilor de siguran]\ are valori mici `n cazul
`nc\rc\rilor exterioare este mic\ `n materialelor cu un grad ridicat de
cazul greut\]ii proprii [i `nc\rc\rilor utile, neomogenitate (fig.13.4 I,II).
av^nd valori mari `n cazul ac]iunilor Factorul condi]iilor de lucru a
climatice. elementului sau a materialului consider\

185
Curbele de distribu]ie normal\ a valorilor aleatorie
a for]elor exterioare [i/sau a caracteristicilor materialului
∑ (F − Fm )
2
I. Dispersia D1 = II. Valoarea medie Fm =
∑ Fi ⋅ ni
n n −1 n n

Frecven]a valorilor
Frecven]a valorilor

ni D1 < D2 Dispersia D2

F F, F,
Valoarea for]elor, rezisten]elor Valoarea for]elor, rezisten]elor

Abaterea medie p\tratic\ este radicalul dispersiei. P= D


III. Condi]ia de rezisten]\
n
Efortul maxim produs de Capacitatea portant\
`nc\rc\rile exterioare (F). minim\ (R)
Frecven]a valorilor

Zona
riscului
de
cedare

Valoarea efortului produs de `nc\rc\ri, capacitate portant\ F,


IV. Posibilit\]i de eliminare a zonei riscului de cedare
Prin deplasarea a curbei F spre st^nga Prin p\strarea valorilor medii (F,R), mic[or^nd
reduc^nd for]ele [i curba R spre dreapta dispersia capacit\]ii portante, prin m\rirea calit\]ii
m\rind capacitatea portant\ materialului [i `mbun\t\]irea tehnologiei

n n

F,R F,R
Fig. 13.4 Metoda st\rilor limit\. Elemente de teorie statistic\. Curbe de distribu]ie
normal\(I, II). Condi]ia de rezisten]\ (III). Posibilit\]i de eliminare a zonei
riscului de cedare (IV)

186
situa]iile, `n func]ie de condi]iile, de `mbun\t\]irii tehnologiei de executie. ~n
execu]ie, de exploatare [i de modul de acela[i timp se pot mic[ora o parte din
alc\tuire `n concordan]\ cu ipotezele `nc\rc\rile exterioare, `n special
considerate la proiectarea cl\dirii. greutatea proprie.
Condi]ia de rezisten]\ a metodei Starea limit\ a exploat\rii normale
st\rilor limit\ este reprezentat\ `n fig. corespunde `ntreruperii func]ion\rii `n
13.4.III. ~ntr-un sistem de axe, se condi]ii normale a cl\dirii.
reprezint\ curba de distribu]ie a efortului Exemplu de st\ri limit\ a exploat\rii
maxim produs de `nc\rc\rile exterioare normale sunt:
[i curba de distribu]ie a valorilor • fisurarea elementelor de construc]ii,
capacit\]ii portante minime. La c^nd apari]ia fisurilor sau deschiderea
intersec]ia celor dou\ curbe apare zona lor excesiv\ este inacceptabil\
riscului de cedare, `n care condi]ia de (rezervoare de lichide) realiz\rii
rezisten]\ nu este `ndeplinit\. func]iune pentru care a fost conceput\
Indeplinirea condi]iei de rezisten]\ constructia;
(pentru a spori siguran]a cl\dirii) se • deforma]ia elementelor de
poate realiza `n urm\toarele modalit\]i construc]ie, care trebuie limitat\ p^n\ la
(fig.13.4 IV): o valoare, care dep\[it\ `mpiedic\
• prin deplasarea curbei F spre st^nga, exploatarea normal\ a cl\dirii (s\geata
mic[or^nd for]ele exterioare; elementelor portante a unui plan[eu din
• deplas^nd curba R, m\rind lemn ar produce distrugerea finisajului
capacitatea portant\. tavanului - desprinderea placilor de
Conditia de rezistenta se poate ipsos-carton) .
realiza si prin p\strarea valorilor medii ~n cazul nesatisfacerii condi]iei st\rii
a fortelor exterioare si a capacitatii limit\ a exploat\rii normale au loc
portante (F,R), mic[or^nd dispersia `ntreruperi temporare a func]ion\rii
capacit\]ii portante ce se realizeaza cl\dirii p^n\ la repararea [i
prin m\rirea calit\]ii materialului [i a `ndep\rtarea defectelor ap\rute.

187
Capitolul
14
FUNDA}II DE SUPRAFA}|

14.1. GENERALIT|TI
Condi]ia I. se exprim\ cu rela]ia
Funda]ia este elementul de
p ef ≤ α ⋅ p tr (14.1)
construc]ie ce se afl\ `n contact direct
cu terenul [i transmite sarcinile, care `n care:
ac]ioneaz\ asupra cl\dirii, la terenul de pef - presiunea efectiv\ la nivelul t\lpii
funda]ie. funda]iei, produs\ de sarcini ce
ac]ioneaz\ asupra cl\dirii;
Condi]ii pe talpa de fundare α - coeficient func]ie de modul de
Pentru asigurarea unei bune ac]ionare a `nc\rc\rilor (centric,
comport\ri a cl\dirii, aceast\ excentric) [i gruparea de ac]iuni
transmitere trebuie realizat\ astfel `nc^t (fundamental\, special\);
s\ fie satisf\cute cele dou\ condi]ii: ptr - presiunea portant\ de calcul a
terenului de fundare.
I. presiunea efectiv\ produs\ de Aceasta reprezint\ presiunea
sarcinile ce ac]ioneaz\ asupra cl\dirii s\ maxim\ pe care o transmite funda]ia
fie mai mic\ sau cel mult egal\ cu cl\dirii terenului de fundare, pentru a nu
capacitatea portant\ a terenului de se produce ruperea [i cedarea lateral\
fundare; a terenului [i tas\ri incompatibile
exploat\rii normale a cl\dirii.
II. tas\rile probabile ale construc]iei
Capacitatea portant\ a terenului se
datorate terenului de fundare s\ fie mai
determin\ func]ie de:
mici sau cel mult egale cu tas\rile
• greutatea volumetric\;
admisibile ale construc]iei.

188
• supra`nc\rcarea ce ac]ioneaz\ la funda]iei [i deformabilitatea la contactul
nivelul t\lpii funda]iei (lateral fa]\ de p\m^nt-funda]ie;
aceasta); • modul de desc\rcare a sarcinilor pe
• coeziunea terenului; terenul de fundare.
• forma funda]iei (continu\,
dreptunghiular\, p\trat\, circular\); Func]ie de ad^ncimea de fundare,
• unghiul de frecare interioar\. funda]iile pot fi:
• funda]ii de suprafa]\ (directe), care
Condi]ia II. se exprim\ prin rela]ia: sunt la c^]iva metri de suprafa]a
∆<∆ (14.2) terenului [i reazem\ direct pe terenul de
`n care: fundare;
∆ - deplas\ri sau deform\ri probabile • funda]ii de ad^ncime (indirecte), care
ale cl\dirii, datorate terenului de transmit `nc\rc\rile cl\dirii la terenul bun
fundare, ce sunt func]ie de natura de fundare ce se g\se[te la ad^ncime,
acestuia; prin intermediul unor elemente de
∆ - deplas\ri sau deform\ri construc]ii speciale (pilo]i, chesoane).
admisibile ale cl\dirii, func]ie de Raportul dintre ad^ncimea de fundare [i
structura de rezisten]\ a acesteia, l\]imea funda]iilor de ad^ncime este mai
astfel `ncât s\ nu compromit\ mare ca 5.
stabilitatea sau s\ creeze dificult\]i `n Prezentul capitol se ocup\ de
exploatare. funda]iile de suprafa]\.
Din condi]iile I [i II rezult\
dimensionarea t\lpii funda]iei. Dup\ modul de preluare a eforturilor
Proiectarea funda]iei implic\ [i dup\ deformabilitatea la contactul
cunoa[terea dimensiunilor cl\dirii, a p\m^nt-funda]ie, exist\:
reac]iunilor maxime dat\ de • funda]ii rigide – preiau `n condi]ii
suprastructura terenului de fundare, a bune numai eforturile de compresiune,
distribu]iei presiunilor pe talpa fiind alc\tuite din materiale cu rezisten]\
funda]iei, a schimb\rilor posibile `n redus\ la `ntindere (zid\rie de piatr\,
calitatea terenului [i a solicit\rilor beton simplu). Ordinul de m\rime al
suplimentare ce pot ap\rea. deforma]iilor funda]iilor rigide este mai
mic dec^t cel al terenului de funda]ie;
Clasificarea funda]iilor
• funda]ii elastice - preiau la fel de
bine eforturile de compresiune [i
Funda]iile pot fi clasificate (fig.14.1)
`ntindere rezultate din `ncovoiere.
dup\ urm\toarele criterii:
Betonul armat se folose[te, `n mod
• ad^ncimea de fundare;
obi[nuit, la funda]iile elastice. Funda]iile
• modul de preluare a eforturilor de
perfect elastice nu au nici un efect
compresiune [i `ntindere de c\tre corpul

189
Funda]ii izolate elastice Funda]ii continue pe grinzi
I. sub st^lpi

Funda]ii
continue rigide
Funda]ii pe re]ele de grinzi
sub ziduri

FUNDA}II DE
Funda]ii Funda]ii
rigide MIC| elastice
ADÂNCIME

Funda]ii Funda]ii continue elastice Funda]ii tip radier


izolate
Cuzinet rigide

Bloc
beton
simplu

II. Pu]uri de s\pare, `nchise la


Argil\ moale Umplutur\ af^nat\ Cheson cutie baz\ dup\ cobor^rea complet\

Ap\

P\m^nt compact
FUNDA}II
Funda]ii pe pilo]i DE Funda]ii pe chesoane
ADÂNCIME
Sta]ie de pompare Co[uri
subteran\ Tirant
aerisire
N.A.S

Pilo]i rezisten]i
Perete din Pilo]i Cheson cu aer Cheson masiv
la smulgere
palplan[e `nclina]i comprimat
Fig. 14.1 Clasificarea funda]iilor func]ie de ad^ncimea de fundare

190
asupra distribu]iei de presiuni pe `n ad^ncime, pozi]ia nivelului apei
suprafa]a de fundare. subterane.
Func]ie de modul de desc\rcare a Ad^ncimea de fundare (fig.14.2) –
sarcinilor pe terenul de fundare, distan]a de la talpa funda]iei la cota
funda]iile de suprafa]\ pot fi: terenului natural – este influen]at\ `n
• funda]ii izolate sub st^lpi (rigide sau primul r^nd de ad^ncimea de `nghe],
elastice), ce sunt alc\tuite dintr-o plac\ distan]\ p^n\ la care se resimt
simpl\, p\trat\ sau dreptunghiular\, de temperaturile negative maxime.
grosime uniform\. Aceste funda]ii pot fi Ad^ncimea minim\ de `nghe] se
prev\zute cu trepte sau fe]e `nclinate m\soar\ de la cota terenului amenajat
pentru transmiterea sarcinilor de la [i este determinat\ pentru o serie de
st^lpi; localit\]i din ]ara noastr\.
• funda]ii continue rigide sub ziduri Alt\ condi]ie pentru stabilirea
portante [i sub [iruri de st^lpi poza]i at^t ad^ncimii minime de fundare este
de aproape, `nc^t funda]iile izolate ar fi `ncastrarea funda]iei, 20 cm, `n stratul
tangente; de p\m^nt s\n\tos, ce urmeaz\ dup\
• funda]ii continue elastice (t\lpi de stratul vegetal sau de umplutur\ de la
beton armat) sub ziduri [i sub [iruri de suprafa]a terenului.
st^lpi, `n cazul c^nd capacitatea Ad^ncimea de fundare va fi stabilit\
portant\ a terenului este sc\zut\; dup\ aceste dou\ condi]ii, `n cazul c^nd
• funda]ii-radier, ce se folosesc `n cazul stratul `n care se realizeaz\ funda]ia
terenurilor cu capacitate redus\, la cl\dirii `ndepline[te condi]iile I [i II.
sarcinile foarte mari, sau `n cazul c^nd Alegerea ad^ncimii de fundare este
proiectarea funda]iilor izolate sau influen]at\ de existen]a re]elelor
continue nu este ra]ional\. Acest tip de subterane sau a funda]iilor vecine.
funda]ii reduce tas\rile diferen]iale, `n La cl\dirile cu subsol se va repeta
cazul terenurilor neuniforme sau al condi]ia ca `ntre cota de fundare [i
stâlpilor cu `nc\rc\ri diferite. partea inferioar\ a pardoselii subsolului
s\ fie cel pu]in 40 cm.
Alegerea sistemului de fundare Natura stratului de p\m^nt `n care se
g\se[te talpa funda]iei va influen]a
Sistemul de fundare este solu]ia asupra capacit\]ii portante [i a
constructiv\ eficient\ din punct de deforma]iilor acesteia.
vedere tehnic [i economic, prin De exemplu, `n cazul p\m^nturilor
intermediul c\reia se ajunge la cota de necoezive, cum ar fi nisipurile af^nate,
fundare. saturate sau nisipurile foarte fine, pentru
Fixarea sistemului de fundare se face alegerea unui sistem de funda]ii de
`n func]ie de: ad^ncimea de fundare, suprafa]\ este necesar ca acest strat s\
natura straturilor, succesiunea straturilor fie compactat `n mod artificial, prin

191
Modul de determinare a ad^ncimii de fundare

Dfe<Dfn C.T.N – cota terenului natural


C.T.N
Df – ad^ncime de fundare
Cl\diri `nvecinate Dfe – ad^ncimea de fundare
pentru cl\direa existent\
Dfe Dfn Df Dfn - ad^ncimea de fundare
Dfe=Dfn
pentru cl\direa nou\
Dfe Dfn
N.A.S - nivelul apei subterane
C^nd este posibil se va evita fundarea
sub nivelul apei subterane
Dfe>Dfn
C.T.N

Dc
Dfn Dc1
Dfe ADÂNCIMEA
DE FUNDARE Df

Influen]a ad^ncimii canalelor


C.T.N Dc – ad^ncimea canalelor
(conductelor)
Dc1 – ad^ncimea de la care
Ad. `nghe] poate `ncepe funda]ia `n
Df Df cazul existen]ei canalelor

≥ 50 cm Teren bun de fundare

Dep\[irea ad^ncimii de `nghe] Rezemarea `n stratul bun de fundare

Fig. 14.2 Factorii ce influen]eaz\ stabilirea ad^ncimii de fundare.

192
vibrare. ~n cazul `n care dimensiunile 14.2. FUNDA}II RIGIDE
funda]iilor sau alte condi]ii locale
nefavorabile fac imposibil\ Funda]iile rigide se utilizeaz\ ca
compactarea, sarcinile cl\dirii trebuie reazeme pentru zidurile portante sau
transmise unor straturi mai `ndesate din pentru st^lpii osaturii cl\dirii. ~n primul
ad^ncime. caz, se vor utiliza funda]ii continue sub
Succesiunea straturilor `n ad^ncime ziduri, iar `n al doilea caz, funda]ii
va influen]a asupra stabilirii sistemului izolate cu bloc [i cuzinet.
de fundare.
Funda]ii continue
~n cazul funda]iilor a[ezate pe un
strat de p\m^nt v^rtos, aflat deasupra Aceste funda]ii pot avea sec]iunile
unui strat de argil\ moale, dac\ sub form\: dreptunghiular\, cu evaz\ri,
funda]iile sunt situate la distan]e mari cu trepte (fig.14.3).
una fa]\ de alta, presiunea exercitat\ pe
stratul inferior se poate reduce prin Funda]iile dreptunghiulare vor avea
m\rirea dimensiunilor funda]iilor. evazarea fa]\ de peretele portant.
Dac\ t\lpile izolate sunt apropiate, Aceste funda]ii sunt avantajoase
presiunile transmise `n ad^ncime se vor p^n\ la l\]imi de 1,0 m, av^nd `n vedere
suprapune, ob]in^ndu-se, `n zonele c\ betonul se toarn\ direct `n [an]urile
comune , o presiune dubl\. s\pate, elimin^ndu-se cofrajele.
Se poate ob]ine o mic[orare a
La cl\dirile cu pu]ine nivele, l\]imea
presiunilor, prin unirea tuturor funda]iilor
funda]iilor este impus\ de dimensiunile
izolate `ntr-un [ir de t\lpi sau `n radier.
zidurilor [i de necesit\]ile constructive
Dac\ `n acest caz presiunea
legate
transmis\ stratului moale dep\[e[te
presiunea admisibil\ a acestui strat, se de asigurarea unei bune rezem\ri,
va recurge la funda]ii de adâncime prin mai mult dec^t de capacitatea portant\
intermediul pilo]ilor, care traverseaz\ a terenului.
stratul de p\mânt moale, p\trunz^nd Un zid de 30 cm grosime, cu o
`ntr-un strat portant `n ad^ncime. evazare a funda]iei de 15 cm de fiecare
Pozi]ia nivelului apei subterane va parte, va avea o l\]ime total\ a funda]iei
influen]a, al\turi de alegerea sistemului de 60 cm (l\]ime rezultat\ [i din condi]ia
de fundare, modul de execu]ie al de execu]ie manual\ a s\p\turii).
funda]iei.
~n cazul nivelului ridicat al apei ~n cazul unei cl\diri cu dou\ nivele,
subterane, vor fi necesare lucr\ri de aceast\ funda]ie va transmite 0,5
epuismente, de izolare a amplasa- daN/cm2, ceea ce, `n cazul p\m^nturilor
mentului de apa `nconjur\toare sau de des `nt^lnite la noi `n ]ar\, d\ un
execu]ia funda]iilor sub ap\. coeficient de siguran]\ de 3-6. Rezult\

193
Funda]ii rigide continue sub ziduri

I. Tipuri de funda]ii continue III. Funda]ie continu\ simetric\

cu evazare cu talp\ cu talp\ `n trepte


Hidroizola]ie
N

Umplutur\ d
de p\m^nt
α

Talpa funda]iei α
rigide N
DETALIU - funda]ie zid exterior a
p H
Hidroizola]ie
Hidroizola]ie Gf C.F
orizontal\ sub
orizontal\ pardoseal\
sub perete ±0,00
∇ Suport
Trotuar pardoseal\
Cota terenului Strat de beton
1,00 m B
amenajat
Cota terenului
natural

Cota terenului
p
∇ decapat

Nisip
IV. Funda]ie continu\ `n trepte
Cordon de Umplutur\ de
bitum p\m^nt compactat Nf
Funda]ie din (Valoarea minim\ a Mf
beton simplu cotei de fundare va
dep\[i ad^ncimea de
Cota de `nghe] [i va `ncastra
fundare funda]ia, minim 20 cm,
∇ `n terenul bun de d
fundare)

II. Funda]ii cu desc\rc\ri pe reazeme izolate


prin intermediul grinzilor drepte
Grind\ de beton armat 1 Zid\ria peretelui Hidroizola]ie
a. ht
H
p2 ht
Gf

b. p1
Beton de 1 Reazeme izolate
Strat de pietri[
egalizare
din beton simplu
p1
Nf
1-1 Perete din B
zid\rie de
c\r\mid\ p
L-La
Suport pardoseal\ La-c
Grind\ din beton armat Strat de pietri[

Umplutur\ de p\m^nt La
Trotuar c p
Nisip
Beton de egalizare
Strat de pietri[

Fig. 14.3 Funda]ii rigide continue sub ziduri. Tipuri de funda]ii. Detaliu funda]ii zid
exterior (I.). Funda]ii cu desc\rc\ri pe reazeme izolate (II.). Funda]ie continu\
solicitat\ centric (III.). Funda]ie continu\ `n trepte solicitat\ excentric (IV.)

194
c\, `n acest caz, capacitatea portant\ a Betonul ciclopian folosit la funda]ii
p\m^ntului nu este judicios utilizat\. este alc\tuit din blocuri de piatr\, bine
Se indic\ atunci folosirea funda]iilor udate, `nglobate `n beton.
continue (40 cm), executate mecanizat, ~n alt\ variant\, se toarn\ stratul de
cu un excavator cu cup\ `ngust\ sau un beton (de consisten]\ obi[nuit\) `n
utilaj special cu graif\r, astfel se asigur\ grosime de 30 cm, vibrat, `n care se
economii importante de manoper\ [i pozeaz\ blocurile de piatr\ brut\.
materiale.
Funda]iile cu evaz\ri (fig.14.3) se vor Funda]ii cu rigiditate sporit\. La
folosi `n terenuri care au o coeziune fundarea cl\dirilor `n terenuri (cu
suficient\ pentru executarea evaz\rilor compresibilitate mare sau p\m^nturi
`n pere]ii s\p\turii. S\p\tura se va macroporice, sensibile la umezire), ce
executa, la `nceput, cu sec]iune prezint\ pericol de tas\ri inegale, se
dreptunghiular\, f\r\ evaz\ri; acestea m\re[te rigiditatea funda]iei, prin
se vor efectua cu pu]in timp `nainte de prevederea a dou\ centuri.
turnarea betonului `n funda]ie. Centurile sunt amplasate la partea
Funda]iile cu trepte (fig.14.3) se inferioar\ [i superioar\ a funda]iilor sau
utilizeaz\ atunci c^nd talpa funda]iei e a peretelui subsolului [i se realizeaz\
mai lat\ dec^t `n cazurile anterioare. din beton armat.
Funda]ia se adopt\ `n urma unui calcul Funda]iile sub ziduri desp\r]itoare
economic comparativ, `ntre cantitatea (neportante) se realizeaz\ din `ns\[i
de beton economisit\ [i sporul de placa de suport a pardoselii. Funda]iile
consum de manoper\ [i material de acest tip se execut\ sub ziduri
lemnos din cofraje. neportante pe `n\l]imea unui singur
Materialele utilizate `n cazul funda]iilor
nivel.
M\suri suplimentare se prev\d `n
rigide sunt: betonul simplu, betonul
cazul pardoselii a[ezate pe umplutur\.
ciclopian, zid\ria de piatr\ brut\.
Placa se va arma constructiv.
Betonul simplu utilizat `n funda]ii
trebuie s\ respecte urm\toarele: Funda]iile cu desc\rc\ri pe reazeme
• dozajul minim de ciment va fi de 150 izolate transmit terenului `nc\rc\rile
kg/m3, pentru a `mpiedica p\trunderea zidurilor ce reazem\ pe ele `n mod
apei `n funda]ii; discontinu, prin blocuri de funda]ii
• la funda]iile `n trepte se va asigura izolate dispuse de-a lungul zidurilor
aderarea straturilor, dup\ pauzele de (fig.14.3).
betonare; Utilizarea acestor funda]ii, pe baza
• `n timpul beton\rii, se vor evita unui calcul economic comparativ, este
pr\bu[irile de p\m^nt, care ar `ntrerupe ra]ional\ atunci c^nd p\m^ntul bun de
continuitatea betonului. fundare se g\se[te la o ad^ncime mai

195
mare (>2,0 m de la cota terenului Aceste funda]ii sunt formate dintr-un
natural) sau c^nd zidurile cl\dirilor, cuzinet de beton armat, care face
p^n\ la dou\ nivele, transmit `nc\rc\ri trecerea de la st^lp la blocul de funda]ie
mici la funda]ii. alc\tuit din beton simplu (fig.14.4 ).
Reazemele izolate se vor prevedea, Cuzinetul din beton armat poate avea
`n conformitate cu traveele cl\dirii, `n forma de prism\ sau de obelisc cu baz\
punctele de `ntret\iere ale zidurilor [i `n prismatic\ [i repartizeaz\ sarcina de la
dreptul plinurilor acestora. st^lpul de beton armat pe o suprafa]\
Alc\tuirea constructiv\ a reazemelor mai mare a blocului de beton simplu.
izolate se face analog funda]iilor ~n aceste condi]ii, `n\l]imea
continue. cuzinetului va trebui s\ aib\ valori
~n plan, aceste reazeme au o minime hc >30 cm; tgJ >2/3.
sec]iune `n form\ dreptunghiular\, iar la ~n\l]imea cuzinetului mai este
intersec]ia zidurilor - `n form\ de L sau condi]ionat\ de faptul c\ must\]ile
T. arm\turilor din st^lp trebuie s\ fie
Pozi]ia `n plan a blocurilor de funda]ie ancorate `n cuzinet.
se va alege astfel `nc^t centrul de Dimensionarea cuzinetului rezult\ din
greutate al suprafe]ei bazei lor s\ fie c^t valorile admisibile ale rezisten]ei la
mai apropiat sau s\ coincid\ cu pozi]ia compresiune a betonului simplu al
rezultantei `nc\rc\rilor transmise de blocului de funda]ie. (fig.14.4)
ziduri. Cuzinetul va fi armat la partea
Elementele de desc\rcare constituie inferioar\ cu un gr\tar din bare din o]el
suportul zidurilor [i de transmitere a beton. Aceast\ arm\tur\ de rezisten]\ a
`nc\rc\rilor la blocurile de funda]ii. cuzinetului se calculeaz\ dup\ dou\
Elementele de desc\rcare sunt direc]ii, la momentul `ncovoietor din
alc\tuite din grinzi sau bol]i. Sub aceste sec]iunea de `ncastrare (se consider\
elemente se toarn\ un strat de beton de cuzinetul `ncastrat `n st^lp), determinat
egalizare a[ezat, la r^ndul lui, pe un de presiunile reactive ce ac]ioneaz\ la
strat de pietri[. baza cuzinetului.
Grinzile din beton armat pot fi cu Pentru a fi necesar\ arm\tura
sec]iunea constant\ sau cu vute pe `nclinat\, dimensiunile cuzinetului
reazeme. Aceste grinzi sunt, de obicei, trebuie s\ fie astfel alese, pentru a
continue pe reazeme late. satisface condi]ia: tgβ ≥ 1.
Dac\ `n unele ipoteze de `nc\rcare
Funda]ii bloc [i cuzinet ale construc]iei apar eforturi de `ntindere
la suprafa]a de separa]ie `ntre cuzinet [i
Funda]iile izolate se utilizeaz\ ca blocul de funda]ie din beton simplu,
reazeme pentru st^lpi din beton armat cuzinetul va fi ancorat `n bloc, prin
sau metalici.

196
Funda]ie rigid\ izolat\ bloc [i cuzinet
I. II. C.T.N
N(a,b,c)
Mcx M cy(Mb)
1
M
N Df
2 2
3 J
1
a pa
[Na ] I
Gf
b p3b I C.F
Nb  pa
Mb L
 
c p2b p3c
3
 Nc 
Mcx
 
Mcy P2c lc
III. a
bc b B

A. a
N

hc M
J L
lc
S2 b
a y a B. a
bc
S1 3
(d)
b x pt
pt =
pc1 + p c 2
30–40(d)
2
pc pc1
pc2
pc1 pc2

Fig. 14.4. Funda]ii izolate rigide sub st^lpi. Distribu]ia presiunilor reactive pe talpa
funda]iei (I.). Alc\tuire constructiv\ (II.). Cuzinetul (III.). Alc\tuirea constructiv\ [i
distribu]ia presiunilor (A.). Ancorarea cuzinetului (B.).

197
arm\turi capabile s\ preia `ntreaga for]\ Presiunile reactive ce `ncarc\ terenul
de `ntindere. de funda]ie provin din presiunile
Blocul de funda]ie din beton simplu transmise de corpul de funda]ie [i de
poate fi format dintr-o singur\ treapt\, greutatea p\m^ntului aflat `n jurul
din dou\ sau cel mult trei trepte. funda]iei din zona de deasupra t\lpii.
~n\l]imea blocului de funda]ie din ~n cazul funda]iilor rigide, executate
beton simplu, considerat element rigid – din materiale care au o rezisten]\
av^nd preponderente eforturile unitare redus\ la `ntindere, se va urm\ri ca
de compresiune (`n aceste condi]ii, efortul unitar normal de `ntindere, care
blocul are deforma]ii proprii foarte mici), depinde de presiunea reactiv\ [i de
respectiv `n\l]imea fiec\rei trepte unghiul de rigiditate α , s\ fie sub
trebuie astfel aleas\, `nc^t condi]ia de anumite limite.
rigiditate s\ fie satisf\cut\ `n ambele Unghiul de rigiditate α , care este dat
direc]ii: `n func]ie de presiuni [i materiale (din
tg α ≥ tg α ad (14.3) care este alc\tuit\ funda]ia), va face ca
Valorile minime pentru tg α ad, la `n funda]ie s\ fie preponderente
funda]ii izolate rigide sub st^lpi, sunt eforturile unitare de compresiune, av^nd
func]ie de capacitatea portant\ a deci deforma]ii proprii foarte mici.
terenului [i marca betonului din blocul
Dimensionarea funda]iilor sub pere]i.
funda]iei.
Dac\ admitem c\ funda]ia rigid\ este
Calculul funda]iilor rigide nedeformabil\ [i terenul de funda]ie are
o comportare perfect elastic\, presiunea
~n cadrul proiect\rii funda]iilor, `n respectiv\ variaz\ liniar.
general, se urm\resc dou\ probleme ~n cazul `nc\rc\rilor centrice, ce
distincte: ac]ioneaz\ asupra funda]iei (rezultanta
• dimensionarea t\lpii funda]iei, astfel trece prin centrul de greutate al t\lpilor
`nc^t s\ nu se produc\ deformarea sau funda]iei), presiunile reactive sunt
ruperea terenului de funda]ie peste uniform repartizate. (fig.14.3 [i fig.14.5 )
limita admis\ de structura cl\dirii; ~n cazul `nc\rc\rilor excentrice, ce
apar datorit\ presiunii v^ntului, sau la
• dimensionarea funda]iei propriu-zise,
cl\dirile industriale din sarcini de la pod
astfel ca s\ reziste la solicit\rile
rulant, presiunile sub funda]ii sunt
transmise de cl\dire spre terenul de
considerate liniare: presiunea maxim\
fundare.
nu trebuie s\ dep\[easc\ capacitatea
Funda]iile rigide se vor calcula la
portant\ a terenului.
`nc\rc\rile date de cl\dire [i de
Dac\ rezultanta se afl\ `n treimea
presiunile reactive ce se dezvolt\ la
mijlocie a bazei, vom avea eforturi de
nivelul t\lpii de funda]ie.
compresiune pe talpa funda]iei. ~n cazul

198
c^nd rezultanta se g\se[te la marginea Pentru H < 40 cm se adopt\ Hmin = 40
s^mburelui central, diagrama de cm.
repartizare a presiunii este triunghiular\ Pentru H > 60 cm funda]ia poate fi
(fig.14.5). realizat\ `n trepte.
~n cazul c^nd rezultanta se afl\ `n L\]imea maxim\ de aplicare a
afara treimii mijlocii a bazei, rela]ia arat\ funda]iei continue rigide se determin\ `n
c\ sub talpa funda]iei apar eforturi de cazul terenurilor de capacitate portant\
`ntindere. ~n realitate aceste eforturi, nu mic\ [i transmitere de `nc\rc\ri mari:
se pot dezvolta, iar distribu]ia presiunilor 2N
se face prin intermediul zonei active a Bmax = (14.6)
γ m ⋅ tgα
suprafe]ei funda]iei. ~n practic\ se
Funda]iile continue rigide `n trepte
recomand\ s\ se evite proiectarea
trebuie s\ respecte condi]iile de la
funda]iilor din acest ultim caz (fig.14.3
funda]iile izolate rigide.
[i fig.14.5).
Determin^nd l\]imea B, care se
Calculul funda]iilor dezvoltate simetric
rotunje[te la multipli de 5 cm,
se efectueaz\ pentru un tronson de
respect^nd condi]ia de rigiditate, `n
1,0 m din lungimea funda]iei.
continuare se adopt\ sec]iunea
~n cazul `nc\rc\rilor centrice condi]ia
transversal\.
presiunii de pe talp\ (fig.14.3) este:
Cunosc^nd dimensiunile reale ale
N + Gf
pef = ≤ p tr (14.4) funda]iilor se calculeaz\ exact Gf [i se
Ac verific\ din nou rela]ia p1,2ef ≤ ptr.
`n care: L\]imile (B) minime rezult\ din
N - `nc\rcare pe metru liniar la nivelul execu]ia manual\ a s\p\turii `n spa]ii
funda]iei; `nguste [i din condi]ia ca l\]imea
Gf = γmed⋅B⋅Df - greutatea funda]iei [i soclului sau a funda]iei s\ fie mai mare
a terenului de deasupra (γ ≅ 2000 cu 2,5 cm de fiecare parte a zidului.
daN/m3); Dimensionarea funda]iilor sub st^lpi.
Df - ad^ncimea de fundare; Blocul de funda]ie are num\rul treptelor
Ac = B⋅1,0 - suprafa]a de contact a `n func]ie de ad^ncimea de fundare [i
funda]iei (m2); de respectarea valorii tgαmin -
B - l\]imea funda]iei (m), se caracteristic\ de rigiditate.
determin\ din rela]ia: ~n cazul blocurilor de dimensiuni mari,
N se poate adopta forma de obelisc, care
B= (14.5) necesit\ o execu]ie mai greoaie.
p tr − γ med ⋅ D f
Dimensiunea suprafe]ei de contact a
Condi]ia de rigiditate (tgI>tgImin) se
blocului de funda]ie cu terenul porne[te
va verifica dup\ determinarea
de la urm\toarele date:
B−d
dimensiunii a = . - alegerea ad^ncimii de fundare (Df);
2

199
Varia]ia presiunilor reactive func]ie de excentricitate
N2
I. N1 II.
N0

P
A A/3

Gf
B/3 Df Df
B
N
N=N0
p0 P+Gf=N 1ml
Sarcina 1ml
ac]ioneaz\
centric p0
B/3
B/3
B
Compresiune B
N
centric\ p0= ≤ p tr. N=P+Gf N M
p0 A A=B⋅1 p1,2 = ± ≤ p tr .
A W
Gf=γmed.⋅Df⋅ B⋅1 N = P + G M=N⋅e
γmed - greutatea volumetric\ a betonului [i a A=B⋅1 f 1 ⋅ B 2
pmax umpluturii de p\m^nt (20-22) kN/m3 W=
N=N1 6
Sarcina
ac]ioneaz\
la limita
s^mburelui
central

Compresiune
pmin=0 excentric\

N=N2 Df
Df
Sarcina N
N
ac]ioneaz\ Zona comprimat\ 1ml
`n afara 1ml
s^mburelui pc
central p1=2p0 p1,
p2=0
B/3
B/3 3a
pi Zona `ntins\
B B

Fig. 14.5. I. Diagrame de eforturi func]ie de pozi]ia for]ei axiale. II Calculul


funda]iilor rigide continue func]ie de excentricitate.

200
- stabilirea, `ntr-o prim\ etap\, a P1,2 =
1,1⋅ N  6 ⋅ e 
(14.11)
1 ± 
`n\l]imii cuzinetului hc din condi]iile Ac  L 
constructive; `n care:
hc p1,2 - presiunile efective (N/mm2);
hc ≥ 30cm ; ≥ 0,25 (14.7) N - for]a axial\ la baza st^lpului (N);
bc
Ac - suprafa]a de contact (m2);
Stabilirea `n\l]imii blocului de funda]ie
e - excentricitatea `n direc]ia solicit\rii
H:
momentului (m);
H = D f − ∆ − hc ≥ 40cm (14.8)
L - dimensiunea funda]iei ce se
`n care: opune momentului (m).
Df - ad^ncimea de fundare; N + Gf
- - por]iunea de st^lp aflat\ sub cota pm = ≤ p tr. (14.12)
Ac
terenului natural. `n care:
Determinarea suprafe]ei de contact N - for]a axial\ la baza st^lpului (N);
pentru solicit\ri centrice (fig. 14.4 ): Gf - (0,1-0,15)N;
N + Gf Ac - suprafa]a de contact (m2);
pef . = ≤ ptr . (14.9)
Ac ptr - capacitatea portant\ de calcul a
pef - presiunea efectiv\ la nivelul t\lpii terenului de fundare func]ie de clasa de
de funda]ie; importan]\ a construc]iei [i categorii de
N - for]a axial\ la baza st^lpului; teren de fundare.
Gf - greutatea proprie a funda]iei [i a Presiunile efective trebuie s\
p\m^ntului aflat desupra ei; satisfac\ condi]iile:
Gf=(0,1-0,15)N; p1 ≤ α ⋅ p tr. (14.13)
Ac - suprafa]a de contact; α - coeficient func]ie de natura
Ac = L⋅B - pentru funda]ie `nc\rc\rilor [i de modul de ac]ionare,
dreptunghiular\; centric, excentric dup\ o direc]ie sau
Ac = L2 - pentru funda]ie p\trat\. dou\.
ptr - capacitatea portant\ de calcul a p2 > 0 (14.14)
terenului de fundare, func]ie de clasa de
Dimensiunile L [i B rezult\ din
importan]\ a construc]iei [i categorii de
urm\toarele considera]ii:
teren de fundare.
L/B = n =1,1...1,3
Suprafa]a de contact:
- dac\ exist\ posibilitatea n=a/b
N + Gf
Ac = (14.10) (dimensiunile st^lpului), B se determin\
p tr
din rela]ia:
Calculul dimensiunilor suprafe]elor
1,1⋅ Nb ⋅ B 6Mb
de contact pentru solicit\ri excentrice pe B3 − − 2 = 0 (14.15)
o direc]ie (fig.14.4) se porne[te de la n ⋅ α ⋅ p tr n ⋅ α ⋅ ptr
distribu]ia presiunilor efective: `n care:
B - l\]imea funda]iei;

201
Nb - for]a axial\ la baza st^lpului. Pentru ca `n blocul de funda]ie din
α - coeficient func]ie de natura beton simplu eforturile de `ntindere s\
`nc\rc\rilor [i de modul de ac]iune nu dep\[easc\ o anumit\ limit\ [i
centric sau excentric dup\ o direc]ie sau funda]ia s\ lucreze cu efect rigid e
dou\; necesar s\ fie `ndeplinit\ condi]ia din
Mb - momentul `ncovoietor exterior de rela]ia:
la baza st^lpului; tgα > tgαmin . (14.19)
ptr - capacitatea portant\ de calcul a tgαmin - valori func]ie de presiunea
terenului de fundare, func]ie de clasa de maxim\ pe teren [i marca betonului.
importan]\ a construc]iei [i categorii de Valoarea tgα fiind definit\, se trece la
teren de fundare. completarea formei blocului de funda]ie:
Se calculeaz\ `n continuare (din - pentru 40 cm≤ H < 60 cm, blocul de
rela]ia L/B=n): funda]ie va avea o singur\ treapt\;
L = n ⋅B (14.16) - pentru H> 60 cm, blocul de funda]ie
va avea 2-3 trepte.
Determinarea dimensiunilor suprafe]ei Dimensiunile treptelor trebuie s\
de contact pentru solicit\ri excentrice pe satisfac\ condi]iile:
dou\ direc]ii. Distribu]ia presiunilor `n ht
punctele 1, 2, 3, 4, (fig.14.4) se h t ≥ 30cm; ≥ tgα (14.20)
at
calculeaz\ cu rela]ia:
h ≥ 15....20cm - pentru funda]ii obelisc.
N + Gf Mcx Mcy
p1,2,3,4 = ± ± (14.17)
Ac Wx Wy Limita de aplicabilitate (fig.14.6). La
`n care: dimensionarea funda]iilor rigide, c^nd
N - for]a axial\ la baza st^lpului; nu este satisf\cut\ condi]ia Pef ≤ Pcr,
Gf - (0,1- 0,15)N; pentru a reduce presiunile transmise, se
Ac - suprafa]a de contact; m\re[te talpa de funda]ie [i se va
Mcx,Mcy - moment `ncovoietor ce respecta, `n acela[i timp, condi]ia de
solicit\ funda]ia, raportat la axa x [i y; rigiditate tg α ≥ tg α ad. Aceasta va
Wx,Wy - modul de rezisten]\ al conduce la o cre[tere a ad^ncimii
suprafe]ei Ac fa]\ de axa x [i y. funda]iei, deci a greut\]ii ei proprii.
Condi]iile pentru aceste presiuni: Se poate ca sporul de greutate
p1 = pmax . ≤ α ⋅ p tr . proprie a funda]iei s\ fie mai mare dec^t
sporul de capacitate portant\ realizat
p 4 = pmin . > 0 (14.18) prin l\rgirea [i ad^ncirea t\lpii funda]iei.
p + p2 + p3 + p 4 Deci funda]ia rigid\ are o l\]ime
p0 = 1 < p tr .
4 maxim\ limit\, ce corespunde unei
Dup\ calcularea dimensiunilor presiuni minime, transmis\ la teren.
suprafe]ei de contact L, B [i `n\l]imea Condi]ia folosirii solu]iei de fundare
blocului H, se determin\ unghiul α. rigid\ este pcr>pmin.

202
Deci funda]ia rigid\ are o l\]ime lc b c
= = 0,55...0,65 - pentru bloc cu
maxim\ limit\: L B
o singur\ treapt\;
N lc b c
= = 0,4...0,5 - pentru bloc cu
L B
hc 2-3 trepte.
Se calculeaz\ m\rimea:
tgI1<tgImin
N1 l −a
ac = c (14.23)
-H2 tgI2<tgImin N2 2
-H3 tgI3<tgImin N3 ~n\l]imea cuzinetului se consider\
Lmax astfel ca s\ fie `ndeplinite condi]iile:
Fig.14.6 Limita de aplicare a h
hc ≥ 30 cm ; c ≥ 0.25
funda]iei rigide bc
(14.24)
4N
L max = 3 (14.21) h
γ m ⋅ tgαmin tgβ: c ≥ 1,0
bc
Lmax - l\]imea maxim\ limit\ a Verificarea la strivire a suprafe]ei de
funda]iei rigide; contact a cuzinetului cu blocul de beton
N - for]a axial\ la baza st^lpului; simplu la funda]ii cu presiuni pe teren
γm - greutatea volumetric\ medie a peste 3daN/cm2 se realizeaz\ cu rela]ia:
betonului [i p\m^ntului aflat desupra p1 ≤ k eR c (14.25)
funda]iei γm=2000 daN/m3;
Ab
tgαmin - valorile sunt `n func]ie de `n care: k e = 3 ≤2
presiunea maxim\ pe teren [i marca Ac
betonului. p1 - presiunea maxim\ pe suprafa]a
Dac\ rezult\ o l\]ime a blocului de de contact a cuzinetului cu blocul din
funda]ie mai mare ca Lmax, funda]ia beton simplu;
rigid\ nu poate fi realizat\, impun^ndu- Rc - rezisten]a la compresiune a
se un alt tip de funda]ie. betonului;
Calculul cuzinetului. Dimensiunile `n A b = (lc + 2a t )(bc + 2b t )
plan ale cuzinetului rezult\ din tg β care (14.26)
este impus (fig.14. 4). Ac=lc⋅bc
lc = L − 2H ⋅ tgβ Armarea cuzinetului se realizeaz\ la
(14.22) partea inferioar\, cu bare de rezisten]\
bc = B − 2H ⋅ tgβ
Lungimea [i l\]imea cuzinetului dispuse pe direc]iile bc [i lc (fig.14. 4 ).
trebuie s\ satisfac\ urm\toarele condi]ii Arm\tura va prelua solicit\rile din
din considerente economice: `ncovoiere date de presiunea la

203
contactul `ntre cuzinet [i blocul de beton 14.3. FUNDA}II ELASTICE
simplu al funda]iei.
~n cazul sarcinilor mari sau c^nd se
Momentele `ncovoietoare se stabilesc
impune o ad^ncime de fundare mic\,
dup\ metoda trapezelor (fig.14.4 ):
dep\[indu-se limita de aplicabilitate a
N 6e funda]iilor rigide, trebuie adoptat\
p1,2 = (1 ± o ) (14.27)
Ac lc funda]ia elastic\.
p1 + p2 Funda]ia elastic\ este alc\tuit\ din
pm = (14.28)
2 beton armat. Arm\tura din aceste
p1=pmax<Rc (14.29) funda]ii va prelua eforturile de `ntindere
Mx- se calculeaz\ cu prismul de din `ncovoiere.
presiuni aferent suprafe]ei s1 fa]\ de Funda]iile elastice se clasific\, dup\
sec]iunea b-b; modul de realizare constructiv\, `n :
My- se calculeaz\ cu prismul de • funda]ii continue sub ziduri;
• funda]ii izolate sub st^lpi;
presiuni aferent suprafe]ei s2 fa]\ de
• funda]ii continue sub [iruri de st^lpi;
sec]iunea a-a;
• funda]ii pe re]ele de grinzi
Momentele `ncovoietoare Mx [i My `ncruci[ate;
stabilesc ariile de arm\tur\ Afx [i Afy din • radiere.
sec]iunea bc+hoc [i lc+hoc.
Funda]ii continue sub ziduri
Dac\ din calcul au rezultat procente
de armare mai mici dec^t procentul Funda]iile elastice se vor proiecta sub
minim de armare, se va adopta pmin = ziduri `n cazul c^nd rezult\ l\]imi mari
0,05%. pentru funda]iile rigide.
Ancorarea cuzinetului (fig.14.4) de Folosirea funda]iilor elastice, din
blocul din beton simplu se realizeaz\ `n beton armat, va conduce la mic[orarea
cazul c^nd for]a N ac]ioneaz\ pe l\]imii de fundare [i a cotei de fundare.
cuzinet cu o excentricitate ce dep\[e[te Arm\tura funda]iei elastice se
limita s^mburelui central. pozeaz\ pe un strat de egalizare de
~n cazul zonei active este necesar ca: 5-10 cm grosime din beton simplu.
A activ ≥ 70%(b c ⋅ lc ) (14.30) Forma funda]iei continue elastice
~n acest caz, volumul presiunilor de poate fi dreptunghiular\ – la l\]imi mici
`ntindere rezultat va fi preluat de [i cu fe]ele superioare te[ite – la l\]imi
arm\turi ancorate `n betonul simplu. mari. Aceast\ ultim\ form\ este mai
Lungimea minim\ de ancorare este 30d ra]ional\, dar mai greu de executat
- 40 d. (fig.14.7).

204
Funda]ie continu\ elastic\ Pentru a asigura rigiditatea funda]iei,
avem o `n\l]ime minim\ constructiv\ a
I. bz III. a. bz
acesteia.

b0
La partea superioar\ a funda]iei, `n
dreptul zidului se prevede o l\]ire cu
H
5-10 cm, care permite corectarea, la
B Mod de rupere trasare a zidului, a eventualelor erori de
Beton de a funda]iei
egalizare
trasare a funda]iei.

II. Arm\tura de rezisten]\ a t\lpii


b. Arm\tur\ ce funda]iei se pozeaz\ transversal
bz contureaz\
bz (fig.14.7).
forma
c0 bz b0 b0 funda]iei
c0 Arm\tura de reparti]ie se prevede `n
lungul t\lpii, constructiv, datorit\
H H rigidit\]ii sporite ce se ob]ine din
h
conlucrarea funda]iei cu zidul.
B B
Arm\tur\ Arm\turile constructive se pozeaz\ [i
ridicat\ la 450
Arm\tur\ de la partea superioar\ a funda]iei, pentru
c. rezisten]\ a respecta profilul funda]iei proiectate la
N/L turnarea betonului.
M/L
bz+2c0 Arm\turile `nclinate se vor prevedea
bz `n cazul apari]iei eforturilor unitare
principale de `ntindere.
H
Funda]iile elastice continue sub ziduri
h
au, fa]\ de cele rigide, un consum
ridicat de o]el beton.
p1
~n cazul execu]iei funda]iilor elastice
continue `n teren `nclinat, pentru a limita
1,0 m
terasamentele [i volumul funda]iilor, se
p2 va folosi forma de t\lpi `n gradene
Fig.14.7. Funda]ie continu\ elastic\ succesive.
sub ziduri. Funda]ie prismatic\ (I.). Arm\turile `n gradene vor fi astfel
Funda]ie excentric\ (II.). Funda]ie dispuse, `nc^t s\ se evite degradarea
centric\ tip obelisc (III.) a. Mod de muchiilor. Se recomand\ a se executa o
rupere a funda]iei elastice de l\]ime leg\tur\ `ntre gradene cu ajutorul
mare [i `n\l]ime mic\. b. Armare c. etrierilor.
Distribu]ia presiunilor reactive.

205
Funda]ii izolate sub st^lpi
• centrice fa]\ de st^lpi;
Aceste funda]ii elastice se execut\ • excentrice `n raport cu st^lpii;
din beton armat, av^nd marca betonului • dezvoltate numai de o parte a
corespunz\toare cu cea a st^lpului st^lpului.
`ncastrat `n aceast\ funda]ie (fig.14.8).
Comparativ cu funda]iile rigide, se Calculul funda]iilor elastice izolate
reduce consumul de beton, respectiv de
Funda]ii izolate elastice centrice fa]\
ciment, [i volumul de s\p\tur\.
de st^lpi. Aria suprafe]ei de contact (Ac)
Datorit\ bunei `ncastr\ri ce se
realizeaz\ `ntre st^lp [i funda]ie, acest se determin\ `n func]ie de felul [i
tip de funda]ii e recomandat `n cazul intensitatea solicit\rii:
• pentru `nc\rc\ri axiale Ac=B2=L2
st^lpilor ce transmit momente
`ncovoietoare importante. p\trat\;
Funda]iile izolate pot avea form\: • pentru `nc\rc\ri excentrice Ac=L ,B -
paralelipipedic\ `n trepte, obelisc, [i dreptunghiular\, raportul laturilor
treapt\ [i obelisc (fig.14.8). n=L/B se recomand\ pentru ML1>ML2
Funda]ia sub form\ de obelisc este s\ fie n1>n2 [i anume n=1,2...1,5.
mai des folosit\ de c\tre proiectan]i. ML - momentul `ncovoietor exterior,
La aceast\ funda]ie, se va prevedea fa]\ de axa principal\ central\
o banchet\ orizontal\ `n jurul bazei perpendicular\ pe direc]ia B, ce
st^lpului, de l\]ime 5-10 cm, necesar\ ac]ioneaz\ dup\ direc]ia L.
corect\rii erorilor de la trasarea funda]iei Pentru Ac ≤ 1,0 m2 se adopt\ funda]ie
[i pentru o bun\ rezemare. prismatic\ (fig.14.8 ).
~n\l]imea funda]iei se va alege astfel, Pentru Ac > 1,0 m2 se adopt\ funda]ie
`nc^t s\ se asigure o rigiditate necesar\ obelisc (fig. 14.8).
transmiterii `n bune condi]iuni a sarcinii Aria suprafe]ei de contact se
st^lpului la terenul de fundare. stabile[te cu ajutorul rela]iei:
Funda]iile elastice, pentru st^lpii 1,1⋅ N  6 ⋅ e 
p1,2 = 1±  (14.31)
turna]i monolit, se proiecteaz\ atunci Ac  L 
c^nd nu se pot folosi funda]iile rigide cu respectarea condi]iei pef ≤ αptr
izolate, `n cazul terenului de fundare cu Fundatiile izolate elastice excentrice ,
capacitate portant\ redus\ [i atunci dupa doua directii, au latimea B
c^nd , prin folosirea lor, se pot evita determinata cu relatia:
lucr\rile sub nivelul apelor subterane. 11,N 12MB
B3 − B− =0 (14.32)
Materialul utilizat este betonul armat. α ⋅ n ⋅ p tr α ⋅ n ⋅ p tr
~n func]ie de a[ezarea reciproc\ st^lp- `n care:
funda]ie, se disting trei tipuri de funda]ii L M
izolate elastice (fig.14.8 ): n= = L
B MB

206
Funda]ie elastic\ sub stâlpi
Funda]ie centric\ Funda]ie tip obelisc Funda]ie prismatic\
I.

H H
h

Funda]ie excentric\
a
a
af b bf B b B

L
Funda]ie dezvoltat\ pe L
o parte a st^lpului Rupere din `ncovoiere

Rupere prin
poansonare
de c\tre st^lp
N
II.
c N ML c
ML
MB
H

L MX

p7 p6
L
B

1 x
8 12
x0 9 5

MB y0
cN b c
1
y 4 y
H bf B
h
My 3
B 2
af

y0 7 11 x 10 6
L
Fig. 14.8 Funda]ie elastic\ sub st^lpi. Tipuri de funda]ie func]ie de a[ezare
reciproc\ st^lpi-funda]ie.(I.) Funda]ie ac]ionat\ de momente dup\ dou\ direc]ii.( II.)

207
MB - momentul `ncovoietor exterior duse din col]urile st^lpului) [i `nc\rcate
fa]\ de axa principal\ central\ cu prismul de presiuni aferente acestor
perpendicular\ pe direc]ia L, ce suprafe]e.
ac]ioneaz\ dup\ direc]ia B. Calculul acestor momente se poate
Date constructive de dimensionare face cu rela]iile de mai jos:
pentru funda]ia elastic\ `n form\ de p1 > p 2 → Mx = αβp1L3 (14.34)
obelisc: p medB 3
c = ( 2, 5... 5)cm; af=a+2c; bf=b+2c My = (14.35)
η
Respectarea raportului H/L, func]ie pL3
de ptr [i marca betonului, simplific\ p 1 = p 2 = p → Mx = (14.36)
λ
proiectarea, nefiind necesar un calcul la pB 3
for]\ t\ietoare [i prevederea arm\turilor My = (14.37)
η
`nclinate la 450, realiz^nd [i o reparti]ie
`n care:
bun\ a presiunilor pe teren.
B a b B a b
Dac\ H/L = 0,25...0,35, se asigur\ λ = f( , , ) η = f( , , )
L L B L L B
consum minim de arm\tur\.
(14.38)
~n\l]imea funda]iei H (ce asigur\
p2 B a b
rigiditatea la `ncovoiere a elementului) α = f( ) β = f( , , )
se consider\: p1 L L B
- pentru funda]ia prismatic\: Armarea funda]iei elastice izolate se
Hmin= 30 cm; Hrecom= 30; 35; 40 cm realizeaz\ `n func]ie de Mx [i My, `n
- pentru funda]ia obelisc: sec]iunile HBoc [i LHoc [i se determin\
1 1 arm\tura paralel\ cu direc]ia x-x (ce se
Hmin>40 cm ; h = ( ⋅⋅ ⋅ )H ≥ 20 cm
2 3 repartizeaz\ uniform pe latura B) [i
Calculul funda]iilor elastice ac]ionate arm\tura paralel\ cu direc]ia y-y (ce se
de dou\ momente exterioare (ML [i MB) repartizeaz\ pe intervalul a+2%).
sunt date de prismul de presiuni Arm\tura de la partea superioar\ a
reactive dup\ L [i B . Aceste momente obeliscului, pentru ad^ncimi mari de
trebuie s\ fie preluate de sec]iunile de fundare, se verific\ la momentul dat de
beton armat (dup\ x-x [i y-y) H.B [i H.L. umplutura de p\m^nt de deasupra
Presiunile `n col]urile suprafe]ei de funda]iei.
contact se calculeaz\ cu rela]ia: Dac\ `n\l]imea H este suficient de
N 6MB 6ML mare, nu sunt necesare arm\turi
p 5,6,7,8 = ± ± (14.33)
L ⋅ B L ⋅ B 2 L2 ⋅ B `nclinate, astfel betonul poate prelua
Calculul momentelor Mx [i My ce eforturile unitare principale de `ntindere.
determin\ armarea funda]iei se Arm\tura de rezisten]\ se pozeaz\ la
realizeaz\ pe console trapezoidale, partea inferioar\ a funda]iei sub forma
`ncastrate `n st^lp (rezultate `n urma unui gr\tar de bare. Arm\tura
`mp\r]irii suprafe]ei Ac cu drepte la 450 constructiv\ se va monta la partea

208
superioar\ a funda]iei, care d\ forma Talpa de funda]ie (placa de baz\) are
funda]iei pentru turnarea betonului. arm\tura de rezisten]\ `n sens
transversal, iar arm\tura de reparti]ie `n
Funda]ii continue sub [iruri de st^lpi sens longitudinal. ~n unele cazuri, `n
func]ie de deschiderea grinzii `ntre
Funda]iile sub form\ de t\lpi st^lpi, se poate lua `n\l]imea pl\cii de
continue, din beton armat, se folosesc baz\ egal\ cu cea a grinzii propriu-zise.
`n urm\toarele situa]ii:
• c^nd funda]iile izolate al\turate sunt Funda]iile continue sub [iruri de st^lpi
prea apropriate; `ncep s\ se toarne pe un strat de
• c^nd este necesar\ o rigidizare la egalizare de beton simplu de 5-10 cm
nivelul funda]iilor, datorit\ grosime, pe care se monteaz\
compresibilit\]ii mari a terenului; arm\tura.
• c^nd funda]iile izolate sunt Calculul simplificat al funda]iilor
`mpiedicate, de o construc]ie existent\, continue sub [iruri de st^lpi se va
a fi evazate; realiza consider^nd: grinzile
• c^nd se evit\ funda]iile izolate longitudinale – `nc\rcate de jos cu
excentrice, la st^lpii de la calcan. presiunile reactive, [i de sus cu sarcinile
Aceste t\lpi continue (fig.14.9) au st^lpilor, iar pl\cile transversale din
form\ de T `ntors. partea inferioar\ - `nc\rcate de jos cu
Sec]iunea este alc\tuit\ din grinda presiunile reactive, [i de sus cu sarcina
propriu-zis\, cu sec]iune liniar\ transmis\ de inima grinzii.
dreptunghiular\, [i placa de baz\,
Placa de baz\ se consider\
dezvoltat\ simetric fa]\ de grind\.
`ncastrat\ `n dreptul grinzii [i `nc\rcat\
Datorit\ sarcinilor importante
cu presiunea reactiv\ distribuit\ liniar
`n\l]imea grinzilor este mare (1/3-1/6 din
(datorit\ rigidit\]ii mari `n raport cu
distan]a dintre st^lpi).
terenul).
Din cauza `n\l]imii mari a grinzilor,
barele `nclinate se ridic\ [i la unghiuri Pentru calculul simplificat al grinzii se
de 600, `n loc de 450. accept\ distribu]ia plan-liniar\ a
presiunilor reactive `n lungul funda]iei,
Grinda de funda]ie propriu-zis\ are
baz^ndu-se pe rigiditatea mare a grinzii
arm\tura de rezisten]\, `n sens
[i pe un teren cu capacitate portant\
longitudinal, alc\tuit\ din bare drepte [i
sc\zut\. Grinda de funda]ie se va
`nclinate.
rezolva prin metoda grinzii continue cu
La st^lpii de dimensiuni mari, pentru reazeme fixe, care se poate aplica
a evita o l\]ime mare a grinzii de atunci c^nd sarcinile ([i distan]a `ntre
funda]ie, ea se desparte `n dou\ grinzi st^lpi) sunt de valori apropriate.
gemene.

209
Funda]ii continue sub [iruri de stâlpi
I.
A A-A
B B

A
B-B

Funda]ie continu\ l^ng\ calcan


c^nd evazarea funda]iilor Funda]ie la st^lpi de la calcan
izolate este `mpiedicat\ pentru a evita funda]ii excentrice
II.

III. IV. ~n cazul st^lpilor


A-A cu l\]ime mare ~n\l]imea grinzii
B este egal\ cu a
pl\cii
H H
hp hp hp

B
B-B

p A

A
T

Fig. 14.9 Funda]ie continu\ elastic\ sub st^lpi. Alc\tuire. Proiec]ie axonometric\.
Sec]iune transversal\, longitudinal\. Vedere (I.). Cazuri de utilizare ( II.). Diagrame
de eforturi (III.). Alc\tuire constructiv\. Armare. Sec]iuni transversale. Sec]iune
longitudinal\ (IV.)

210
Funda]iile din grinzi continue num\r mare de s\p\turi independente
`ncruci[ate `ntr-un spa]iu relativ restr^ns.
Acest tip de funda]ii se utilizeaz\ `n Funda]ia-radier este alc\tuit\ ca un
urm\toarele cazuri: plan[eu `ntors, `nc\rcat cu presiunile
• la construc]iile etajate cu structura de reactive [i rezemat de st^lpii structurii.
rezisten]\ pe cadre de beton armat, la Acest tip de funda]ii se folose[te la
care suprafa]a de fundare a t\lpilor construc]iile `nalte, care transmit
dup\ o direc]ie nu este suficient\; `nc\rc\ri mari pe suprafe]e relativ mici,
• `n terenuri de fundare cu tas\ri ca de exemplu : cl\diri `nalte, silozuri,
neuniforme, la care apare necesar\ bunc\re, rezervoare.
rigidizarea construc]iei pe direc]ie Funda]iile-radier se execut\ din beton
transversal\ [i longitudinal\. simplu – radiere de greutate sau din
Funda]iile-re]ele de grinzi continue beton armat – radiere de rezisten]\.
`ncruci[ate, pentru calcul, se Radierele de greutate se folosesc ca
descompun `n t\lpi continue separate funda]ii pentru construc]ii cu subsoluri [i
dup\ cele dou\ direc]ii. construc]ii `ngropate (rezervoare)
~nc\rcarea acestor t\lpi de funda]ie situate sub nivelul apelor subterane. ~n
se face dup\ cele dou\ direc]ii, func]ie acest caz se realizeaz\, cu funda]iile-
de raportul deschiderilor `ntre st^lpi. radier, cuve etan[e.
Radierul este independent de
Funda]ii – radier funda]ia construc]iei, fiind separat de
Funda]iile-radier se folosesc `n mod aceasta prin rosturi etan[e. Acest tip de
obi[nuit pe terenuri cu capacitate funda]ie (pardoseal\ de tip greu) nu
portant\ redus\. transmite sarcinile de la construc]ie la
~n cazul acestor terenuri, presiunile teren.
trebuie repartizate pe suprafe]e c^t mai Radierul de greutate se execut\ din
mari posibil. beton simplu, iar grosimea rezult\ din
Aceste funda]ii se mai utilizeaz\ `n condi]ia ca greutatea lui s\ echilibreze
p\m^nturi cu tas\ri neuniforme (zone cu sub presiunea apei.
compresibilitate variat\), unde Radiere de rezisten]\ din beton armat
rigiditatea funda]iei poate asigura care lucreaz\ la `ncovoiere pot fi
mic[orarea acestor tas\ri. (fig.14.10):
~n cazul structurilor, care transmit • radiere tip plac\;
sarcina de la construc]ie spre teren • radiere cu grinzi;
printr-un num\r mare de st^lpi
• radiere tip plan[ee-ciuperci.
amplasa]i la distan]e mici `ntre ei,
Radiere tip plac\ sunt alc\tuite
solu]ia funda]iei-radier `nl\tur\
constructiv `n mod analog cu pl\cile [i
dificult\]ile legate de executarea unui
plan[eele obi[nuite. Funda]ia – radier

211
Funda]ie tip radier general
I.
Plan[eul peste subsol
Cota terenului natural

Stratul suport al Trotuar


pardoselii subsolului Pardoseala
Re]eaua de grinzi a subsolului
funda]iei tip radier

Placa Umplutur\ din p\m^nt


radierului
Zid de protec]ie a hidroizola]iei
verticale subsolului
Stratul de beton de egalizare
St^lpul structurii de rezisten]\
Stratul suport a hidroizola]iei orizontale
II.
Plan[eul peste subsol

Cota terenului natural Peretele exterior


al cl\dirii
Pardoseala
subsolului

Placa radierului
din beton armat
Capitel
St^lpii Protec]ia hidroizola]iei
structurii de
rezisten]\ Hidroizola]ia vertical\ a
subsolului
Zidul exterior al subsolului
Stratul suport al pl\cii radierului

Hidroizola]iei orizontal\ a subsolului Protec]ia hidroizola]iei orizontale


Fig. 14.10 Funda]ie tip radier general. Funda]ie radier alc\tuit\ din plac\ [i re]ea de
grinzi la partea superioar\ (I.). Funda]ie radier sub form\ de plan[eu-ciuperci
`ntors.(II.)

212
Funda]ii din elemente prefabricate de beton armat

I. Funda]ii prefabricate sub pere]i

Elemente liniare sub


form\ de obelisc
Elemente liniare sub
Intersec]ia funda]iilor form\ de paralelipiped
sub form\ de obelisc cu gol interior

Elemente liniare sub


form\ de obelisc
nervurate

II. Funda]ii izolate prefabricate sub st^lpi

III. Funda]ie continu\ din elemente IV. Funda]ie tip radier din elemente prefabricate
prefabricate sub st^lpi sub [iruri de st^lpi

Fig. 14.11 Funda]ii din elemente prefabricate din beton armat sub pere]i (I.), izolate
sub st^lpi (II.), continue sub [iruri de stâlpi (III.) [i radier general (IV.)

213
este format\ dintr-o plac\ cu grosimea Acest tip de radiere se utilizeaz\ la
de minim 20 cm, pentru asigurarea rezervoare `ngropate sau la depozite
rigidit\]ii. subterane.
Reazemele pl\cii le constituie zidurile Avantajele acestor radiere sunt:
portante, a[ezate la distan]e de 3-3,5 m. `n\l]imea de construc]ie – redus\ (30-50
Pl\cile sunt armate dup\ direc]ia scurt\ cm); eliminarea cofrajelor pentru grinzi;
(cea `ntre ziduri) [i prezint\ vute `n economie de arm\tur\; ambele fe]e ale
dreptul zidurilor, pentru preluarea radierului sunt plane.
momentelor `ncovoietoare.
Radierele cu grinzi: se folosesc la Fundatii prefabricate
cl\dirile cu schelete de rezisten]\ pe ~n vederea mic[or\rii greut\]ii [i
cadre. Pl\cile (armate dup\ dou\ timpului de execu]ie, ceea ce conduce
direc]ii) sunt rezemate pe o re]ea de la m\rirea productivit\]ii, elementele
grinzi principale sau grinzi principale [i infrastructurii se pot concepe din
secundare. prefabricate de beton armat.
Placa radierului poate fi a[ezat\ la Funda]iile continui sub ziduri se pot
partea inferioar\ a grinzilor. ~n aceste realiza din t\lpi prefabricate liniare din
condi]ii, se execut\ bine hidroizola]ia elemente sub form\ de obelisc, obelisc
orizontal\, dar se reduce `n\l]imea util\ nervurat sau prismatice, (fig. 14.11.I) cu
a subsolului. La aceste radiere cu grinzi posibilit\]i de solidarizare cu elementele
`ntoarse spa]iile libere, dintre grinzi [i verticale portante (pere]i).
subpardoseala suspendat\, pot fi Funda]iile izolate se pot concepe din
folosite pentru plasarea conductelor p^nze sub]iri de beton armat sub form\
instala]iilor. de conoizi cu rezemarea st^lpului pe
Radiere tip plan[eu-ciuperc\(fig.14.9) partea exterioar\ (clopot) sau interioar\
sunt alc\tuite dintr-o plac\ de beton (fig. 14.11.II).
armat de grosime 30-50 cm, iar st^lpii Prefabricarea funda]iilor continui sub
reazem\ pe aceast\ plac\ prin [iruri de st^lpi sau tip radier
intermediul unor capiteluri. (fig.14.11.III, IV) se poate realiza din
Capitelurile sunt, ca [i plan[eele- p^nze sub]iri nervurate din beton armat
ciuperc\, cu o pant\, cu dou\ pante sau (elemente de margine, curente)
cu plac\ de consolidare. Capitelurile vor asamblate `ntre ele dar [i cu elementele
repartiza sarcina din st^lpi pe o verticale de rezisten]\ (st^lpi).
suprafa]\ mai mare a pl\cii.

214
Capitolul
15
HIDROIZOLA}II
LA FUNDA}II {I SUBSOLURI

15.1. GENERALITATI • produce eflorescen]\, ridic^ndu-se


prin absor]ie capilar\ [i evapor^ndu-se
Protec]ia contra apei din p\m^nt se pe suprafa]a elementelor de construc]ie.
realizeaz\, la funda]ii [i subsoluri cu Apa ac]ioneaz\ sub trei forme
ajutorul hidroizola]iei [i al drenurilor. asupra funda]iilor [i subsolurilor
Hidroizola]iile sunt acele lucr\ri care cl\dirilor (fig. 15.1.II):
asigur\ cl\dirilor posibilitatea de oprire a • umiditatea p\m^ntului – este
p\trunderii apei. constituit\ din apa re]inut\ `n jurul
Apa, subsolurile [i funda]iile particulelor de p\m^nt, apa din pori [i
canale capilare;
Apa ac]ionând sub diverse forme • apa f\r\ presiune hidrostatic\ -
asupra elementelor de construc]ie, provine din: precipita]iile atmosferice
produce efecte nefavorabile (fig.15.1.I): sau procese tehnologice. Aceste ape de
• reduce rezisten]ele mecanice; infiltra]ie se scurg liber pe suprafa]a
• elementul de construc]ie umezit este elementelor de construc]ie, f\r\ a crea,
distrus de ciclul `nghe]-dezghe]; `n mod practic, o presiune hidrostatic\;
• are o ac]iune dizolvant\, ceea ce • apa cu presiune hidrostatic\ - e
m\re[te porozitatea elementului, constituit\ din p^nzele de ap\
conduc^nd la o sc\dere a rezisten]ei; subteran\ sau din apa `nmagazinat\ `n
bazine, rezervoare [i canale.

215
I. Apa ce ac]ioneaz\ asupra unei cl\diri
Ap\ din precipita]ii

Cota Ap\ din


terenului condens Ap\ de suprafa]\
natural Ap\ de suprafa]\

Ap\ subteran\

Nivelul apei Cota funda]iei


subterane
Ap\
capilar\

II. Protec]ia subsolului contra apei din p\m^nt

±0,0
Apa din precipita]ii
1 - p\m^nt uscat
2 – capilaritate C.T. Hidroizola]ie
discontinu\
3 – capilaritate
1 Strat de protec]ie a
continu\ 2 hidroizola]iei
Umiditatea p\m^ntului
4 – p\m^nt saturat cu
ap\ Perete [i radier rezisten]i [i
3 C.A. etan[i la subpresiunea apei.

4 {ap\ de protec]ie a
C.S hidroizola]iei
Apa cu presiune hidrostatic\
Hidroizola]ie

Beton de egalizare
C.T.N. - cota terenului natural
C.A.S. - cota apei subterane
C.S. – cota subsolului
Subpresiunea apei care
cre[te cu ad^ncimea

Fig. 15.1 Apa ce ac]ioneaz\ asupra infrastructurii [i suprastructurii unei cl\diri


(I.). Protec]ia subsolului cl\dirii contra apei din p\mânt (II.).

216
~n func]ie de prezen]a apei `n terenul • hidroizola]ii bitumate – executate prin
de fundare, putem distinge patru zone: vopsire. Se aplic\ pe suprafe]ele
• zona apei subterane, `n care dri[cuite ale elementelor din beton [i
existen]a apei are un caracter tencuieli. Ele pot fi realizate din mastic
permanent; de bitum topit sau din straturi de mase
• zona de p\m^nt saturat sau a bitumate reci;
capilarit\]ii continue; `n aceast\ zon\, • hidroizola]ii din straturi multiple
imediat deasupra apei subterane, bitumate – alc\tuite din foi bitumate:
p\m^ntul prezint\ canale capilare cartoane, p^nze, `mp^slituri [i ]es\turi
umplute `n totalitate cu ap\; bitumate – lipite de suporturi [i av^nd
• zona capilarit\]ii discontinue, `n care `ntre ele mase bitumate calde sau reci;
porii mici din p\m^nt sunt umplu]i cu • hidroizola]ii din mase plastice – sunt
ap\, iar cei mari con]in aer; formate din folii de mase plastice –
• zona p\m^ntului uscat este aproape polietilen\, P.V.C. – lipite cu adezivi pe
de suprafa]a terenului `n ai c\rui pori nu diferite suporturi;
exist\ ap\. • hidroizola]ii rigide. Acest tip de
~n proiectare, se va lua `n hidroizola]ie este alc\tuit din mai multe
considerare, ca nivel al apelor straturi de mortar de ciment, cu sau f\r\
subterane, nivelul maxim al zonei aditivi, de grosimi variabile;
capilarit\]ii continue, care este `n • hidroizola]ii metalice. Se utilizeaz\
corelatie cu succesiunea [i natura atunci c^nd presiunea pe suprafa]a
straturilor de pamânt. hidroizola]iei este mai mare de 5
La concep]ia cl\dirilor [i `n special a daN/cm2, la temperaturi sau vibra]ii
funda]iilor, la cele cu sau f\r\ subsol, se importante. Sunt folosite la cl\diri
va lua `n considerare nivelul apei monumentale. Aceste hidroizola]ii se
subterane `n corela]ie cu succesiunea [i execut\ din foi de tabl\ de o]el, plumb
natura straturilor de p\mânt. Aceasta va sau cupru, sudate [i protejate
conduce la o stabilitate, siguran]\ [i anticoroziv.
durabilitate a sistemului de fundare a
cl\dirii (fig. 15.2.I). 15.2. ALC|TUIRE CONSTRUCTIV|
Nivelul apei subterane va influen]a
Izola]iile hidrofuge la funda]ii sunt
concep]ia hidroizol\rii infrastructurii
(subsol, funda]ii) cl\dirilor (fig. 15.2.II). alc\tuite din mai multe straturi, cu roluri
distincte: suportul hidroizola]iei,
Clasificarea hidroizola]iilor hidroizola]ia propriu-zis\, protec]ia
hidroizola]iei (fig.15.3).
Func]ie de tipul materialelor utilizate, Suportul hidroizola]iei – este alc\tuit
hidroizola]iile pot fi: dintr-o tencuial\ dri[cuit\, din mortar de
• hidroizola]ii elastice; ciment [i nisip.

217
I. Nivelul apei subterane `n corela]ie cu II. Depeden]a `ntre nivelul apei subterane
succesiunea [i natura straturilor de p\m^nt [i hidroizola]ia infrastructurii cl\dirii
Apa subteran\ deasupra stratului impermeabil (SI)
Nivelul apei subterane dep\[e[te cota subsolului
N.T.N (Nivelul terenului natural)

N.A.S (nivelul apei subterane)


subterane)

S.I. (Strat impermeabil)

N.T.A
Nivelul terenului amenajat ±0,00
Apa subteran\ `ntre dou\ straturi impermeabile
N.T.N
N.A.S C.S.
Nivelul apei subterane
Cota subsoolului
S.I. C.S.
N.A.S

S.I.
Nivelul apei subterane dep\[e[te
cota subsolului de la por]iunea mai ad^ncit\
Apa subteran\ pe suprafa]\ mare (1)
sau sub form\ de lentil\ (2)
N.T.N

N.A.S. (1) N.A.S (2)


±0,00

N.T.A
S.I.
C.S.
N.A.S
C.S.
Apa subteran\ deasupra unui strat impermeabil (SI)
str\b\tut local de un strat necoeziv

Cota subsolului [i a funda]iei este


N.T.N
deasupra nivelului apei subterane
S.I. N.A.S

Strat necoeziv
S.I.
±0,00
Apa subteran\ localizat\ `n
`ncre]iturile stratului impermeabil (SI) N.T.A
N.T.N
C.S.
N.A.S
N.A.S N.A.S

S.I.
Funda]iile de suprafa]\ au cota de fundare
deasupra nivelului apei subterane
Modificarea nivelului apei subterane

N.A.

S.I.
±0,00
N.T.A
N.A.
C.F.
N.A.S ∇
Cot\ de fundare

S.I.

Fig. 15.2 Pozi]ii ale nivelului apei subterane [i succesiunea straturilor de p\m^nt (I.).
Hidroizola]ia infrastructurii cl\dirii func]ie de pozi]ia nivelului apei subterane (II.).

218
Hidroizola]ia propriu-zis\ se • folii de P.V.C. (policlorur\ de vinil),
alc\tuie[te func]ie de materialele [i care se aplic\ prin sudur\ [i/sau lipire
procedeele de execu]ie prev\zute `n cu adezivi, la rezervoare, bazine;
proiect. • folii de polietilen\, care se prezint\
Protec]ia hidroizola]iei are rolul de a sub form\ de mas\ sidefoas\, `n cazul
asigura izola]ia `n cazul ac]iunilor folosirii la hidroizola]ie, se amestec\ cu
mecanice ce pot ap\rea `n timpul negru de fum.
execu]iei sau exploat\rii construc]iei.
Materiale pentru hidroizola]ii rigide
Stratul de protec]ie poate fi alc\tuit:
dintr-o tencuial\ de ciment, dintr-un Aceste materiale sunt:
perete de c\r\mid\ (7,5 sau 12 cm) ori • cimenturile care se utilizeaz\ la
de beton (10-12 cm). lucr\rile ce se afl\ permanent `n ap\
(bazine, rezervoare), sunt: ciment
Materiale pentru hidroizola]ii elastice
Portland, ciment maritim, cimenturi
Aceste materiale sunt: pentru betoane la constructii
• materiale pentru amorsare, etan[are hidrotehnice masive;
[i lipire, aplicate la rece: solu]ie • nisipurile folosite trebuie s\ fie
bitumata, din bitum fierbinte [i white- naturale, de carier\ sau balastier\ [i de
spirt sau suspensie de bitum fierbinte cu natur\ silicioas\;
var hidratat , past\ care se dilueaz\ • aditivi impermeabilizatori se
u[or, cu ap\ rece; `ntrebuin]eaz\ la prepararea mortarelor
• materiale pentru etan[are [i lipire de ciment cu permeabilitatea redus\ (`n
aplicate la cald. Bitumurile utilizate la propor]ie de 3% din greutatea
noi `n ]ar\ sunt bitumuri oxidante de cimentului).
petrol [i neparafinoase;
Execu]ia hidroizola]iilor
• foi bitumate - sunt covoare
hidroizolante, livrate `n suluri; Preg\tirea stratului - suport. Rolul
• carton bitumat, material cu suport stratului-suport: indiferent de
celulozic sau celulozic cu adaus din hidroizola]ia care se aplic\ trebuie s\ fie
de[euri textile; rezistent, s\ nu aib\ agregate ce se
• p^nze bitumate, material cu suport desprind sau straturi neaderate care se
din ]es\tur\ cu fire organice sau pot co[covi (fig.15.3).
`mp^slitur\, cusute din fibre de Hidroizola]iile aplicate prin vopsire
poliesteri; trebuie s\ aib\ suprafe]e continue [i
• `mp^slituri din fibre de sticl\ bitumat\; netede, cu scafe [i muchii rotunjite.
• ]es\turi din fire de sticl\ bitumat\, ~n cazul hidroizola]iei elastice, stratul
material cu suport de p^nz\ ]esut\ din suport este constituit dintr-o tencuial\
fire r\sucite de fibre de sticl\; din mortar de ciment cu suprafa]a
dri[cuit\.

219
Protec]ia contra apei a subsolului cl\dirii

Soclu
Plan[eu peste subsol

Rost umplut cu
mastic de bitum

Centur\ din beton armat


Hidroizola]ie orizontal\

Zidul subsolului
Zid de protec]ie a hidroizola]iei
Pardoseala subsolului

Suportul pardoselii din


beton slab armat

Arm\tur\ local\ `n
betonul de pardoseal\
Hidroizola]ie vertical\

Hidroizola]ie
orizontal\

Beton de egalizare
suportul hidroizola]iei Funda]ie sub peretele subsolului din beton
simplu
Strat de rupere a capilarit\]ii

Fig. 15.3 Hidroizolarea peretelui [i pardoselii subsolului.

220
Execu]ia amorsajului. Stratul-suport succesive din mortar de ciment [i un
uscat se vopse[te, prin frecare energic\ strat de protec]ie din mortar de ciment
cu perii `nmuiate `n bitum. Aplicarea sclivisit.
celui de-al doilea strat se face dup\
uscarea primului. 15.3. HIDROIZOLA}II CONTRA
UMIDIT|}II P|MÂNTULUI
Hidroizola]ii aplicate prin vopsire.
Straturile bitumate de etan[are prin Hidroizola]iile contra umidit\]ii
vopsire se aplic\ dup\ uscarea stratului terenului protejeaz\ funda]iile contra
de amorsaj. p\trunderii apei din p\m^nt, prin
Aplicarea la rece a celor 3 straturi de absor]ie capilar\.
bitum t\iat se face cu peria, iar la cald, Funda]iile sunt situate deasupra
se aplic\ `n dou\ straturi, cu deosebirea nivelului apelor subterane [i a zonei
c\ pentru por]iunile unde nu se poate capilare continue (fig.15.1.II).
utiliza peria e folosit canciocul. Hidroizola]iile contra umidit\]ii
Hidroizola]iile orizontale [i verticale p\m^ntului cuprind: hidroizola]ia
din straturi multiple. Aplicarea foilor orizontal\ [i vertical\ la pere]i [i
bitumate se realizeaz\ dup\ uscarea hidroizola]ie la pardoseli.
stratului de amorsaj. Dup\ derulare [i Hidroizola]iile orizontale la pere]i. ~n
cur\]are, foile se las\ un timp, pentru a cazul cl\dirilor f\r\ subsol se aplic\ o
se `ndrepta, iar apoi se croiesc dup\ hidroizola]ie orizontal\ continu\ (la
dimensiunile necesare punerii `n oper\. trecerea de la soclu la zid\rie), at^t la
Lipirea foilor se face prin derularea pere]ii exteriori, c^t [i la cei interiori
succesiv\ a sulurilor peste un strat de (fig.14.3.I).
mastic (bitum [i filer de calcar ) fierbinte, Hidroizola]ia se execut\ utiliz^nd
turnat cu canciocul pe toat\ l\]imea dou\ straturi de carton asfaltat `ntre
sulului. Celelalte straturi se aplic\ `n straturi de bitum.
acela[i fel. Petrecerile straturilor se La acela[i nivel, cu aceast\
realizeaz\ prin decalarea, cu jum\tate hidroizola]ie, e aplicat stratul cu rol de
de l\]ime, a foilor bitumate. rupere a capilarit\]ii p\m^ntului (alc\tuit
~n cazul aplic\rii pe elemente din pietri[ sau piatr\ spart\). Aceasta va
verticale, lipirea `ncepe de la partea `mpiedica ridicarea apei, prin
inferioar\ a foilor gata croite. capilaritate, p^n\ la suportul pardoselii.
Hidroizola]ia pe vertical\ se execut\ Acest strat se a[eaz\ peste stratul de
complet, pe tronsoane de 2-3 m. umplutur\ de p\m^nt.
Hidroizola]iile rigide. Straturile din Hidroizola]ia orizontal\ la pere]i
care sunt alc\tuite tencuielile din mortar trebuie amplasat\ `ntre fe]ele extreme
de ciment sunt: un strat (aplicat prin ale: stratului de rupere a capilarit\]ii [i
stropire) din lapte de ciment, trei straturi suportul pardoselii, pentru ca, `n cazul

221
unor tas\ri ale cladirii sau ale stratului peretelui de protec]ie se poate realiza
de umplutur\ de sub pardoseal\, s\ nu `nainte sau dup\ realizarea peretelui
fie ocolit\ de umiditatea infiltrat\ prin subsolului. Alegerea uneia din variante
capilaritate. Din aceast\ cauz\, nivelul se face func]ie de stabilitatea pere]ilor
pardoselii interioare este mai sus dec^t s\p\turii. Dac\, spre exemplu, se
nivelul soclului. execut\ mai `nt^i peretele de protec]ie
La cl\dirile cu subsol, la pere]i se [i dup\ aceea peretele de rezisten]\ al
aplic\ hidroizola]iile orizontale, la dou\ subsolului, realizarea hidroizola]iei
nivele diferite (fig.15.3). verticale are urm\toarele faze:
Hidroizola]ia de la nivelul inferior se • turnarea funda]iei;
efectueaz\ `ntre funda]ii [i pere]ii • execu]ia peretelui de protec]ie al
subsolului, iar cea de la nivelul superior hidroizola]iei;
se execut\ numai la funda]ii exterioare, • execu]ia stratului-suport din mortar
fiind amplasat la cel pu]in 30 cm peste de ciment pe peretele de protec]ie,
nivelul trotuarului. funda]ie [i scaf\ de racordare `ntre ele;
Hidroizola]ii verticale la pere]i. La • aplicarea hidroizola]iei verticale pe
cl\dirile f\r\ subsol, protec]ia soclului se perete [i a celei orizontale pe funda]ie,
realizeaz\ cu hidroizola]iile elastice sau `n cadrul aceleia[i opera]ii;
rigide prin tencuieli impermeabile • execu]ia peretelui de rezisten]\ p^n\
(fig.14.3.I). la centura plan[eului, peste subsol;
Aceste hidroizola]ii se execut\ astfel • execu]ia hidroizola]iei orizontale
`nc^t s\ dep\[easc\ nivelul celei superioare;
orizontale de la perete [i s\ coboare • continuarea execu]iei hidroizola]iei
sub nivelul trotuarului. verticale p^n\ la 20 cm sub nivelul finit
Hidroizola]ia se efectueaz\ dup\ al trotuarului;
realizarea finisajului fa]adei. • racordarea hidroizola]iilor verticale
Peretele exterior al subsolului se executate `n cele 2 etape.
protejeaz\ hidrofug pe toat\ `n\l]imea, Hidroizola]ia pardoselii. Pardoselile
asigur^ndu-se continuitatea cu cele se protejeaz\ contra umidit\]ii
dou\ hidroizola]ii orizontale (fig.15.3). p\m^ntului `n func]ie de destina]ia
Partea de deasupra trotuarului, `nc\perilor (14.3.I).
hidroizola]ia la soclu, se execut\ din La `nc\perile a c\ror destina]ie este
materiale elastice protejate cu mortare pu]in influen]at\ de ac]iunea umidit\]ii,
impermeabile. sub stratul-suport al pardoselii se
Hidroizola]ia sub nivelul trotuarului prevede un strat de rupere a capilarit\]ii.
se face cu materiale elastice, fiind Peste acest strat, dup\ nivelare [i
protejat\, `mpotriva deterior\rilor, de un compactare, se a[terne un strat de
perete din zid\rie de c\r\mid\. Execu]ia

222
separare din carton bitumat sau de Aceste hidroizola]ii ale radierelor,
h^rtie groas\ de ambalaj. pere]ilor [i plan[eelor, situate sub
~n cazul `nc\perilor a c\ror destina]ie nivelul terenului, se execut\ `n func]ie
este influen]at\ de ac]iunea umidit\]ii, de natura p\m^ntului unde este
se impune executarea unei hidroizola]ii amplasat\ construc]ia (fig.15.2.II). Spre
elastice sub pardoseal\. exemplu `n terenuri cu permeabilitate
Hidroizola]ia orizontal\ se realizeaz\ redus\ (argile) unde este posibil\
din dou\ straturi de carton asfaltat `ntre formarea unor zone de ap\ ce
trei straturi de bitum, a[ezate pe un stagneaz\, hidroizola]ia se execut\ din
strat-suport din beton simplu. 3 straturi de p^nz\ bitumat\ [i un strat
Hidroizola]ia din pardoseal\ se de carton bitumat, `ntre 5 straturi de
racordeaz\ cu cea orizontal\ a mas\ bitumata.
peretelui. Protec]ia hidroizola]iei verticale se
Stratul suport al pardoselii se va realizeaz\ cu pere]i din zid\rie,
arma local, de-a lungul pere]ilor, pentru localiz^nd efectul unor mi[c\ri ale
a preveni eventualele fisur\ri cauzate p\m^ntului `n jurul construc]iei.
de tas\ri. Plan[eele construc]iilor subterane vor
avea hidroizola]ia racordat\ prin
15.4. HIDROIZOLA}II CONTRA suprapunere peste cea vertical\ a
APELOR DIN P|MÂNT F|R| pere]ilor, pe o l\]ime de 30 cm.
PRESIUNE HIDROSTATIC| Hidroizola]ia acestor plan[ee se
Infiltra]ia apelor meteorice (din ploi acoper\ cu un strat de protec]ie din
sau din topirea z\pezilor) ori a celor beton slab armat.Stratul de p\m^nt care
industriale care, `n deplasarea lor, se acoper\ aceste plan[ee subterane
scurg liber pe suprafa]a elementelor de trebuie s\ aib\ o grosime minim\,
construc]ie [i nu creaz\ practic o pentru a proteja hidroizola]ia de
presiune hidrostatic\. ac]iunea agen]ilor climatici (`nghe]).
Cladirile la care se execut\ acest tip 15.5. HIDROIZOLA}II CONTRA
de hidroizola]ii sunt: posturile de APELOR CU PRESIUNE
transformare, casele de pompe, HIDROSTATIC|
c\minele pentru vane, tunelurile,
subsolurile cl\dirilor. Necesitatea acestui tip de hidroizola]ii
~n cazul subsolurilor care pot fi apare la construc]ii situate sub nivelul
concepute cu iluminare natural\, sub apelor subterane, cum ar fi: subsolurile
nivelul apei subterane, sau cu iluminare cl\dirilor, bazine, rezervoare (fig.15.5).
natural\ prin curte de lumin\ realizarea Subpresiunea apei din teren va tinde
hidroizola]ilor sunt prezentate `n figura s\ ridice construc]ia, diminu^nd
15.4 [i 15.6.I. presiunea exercitat\ de construc]ie pe
terenul de funda]ie.

223
Hidroizolarea subsolului cu iluminare natural\

±0,00
N.T.A
Nivelul terenului amenajat
N.T.A

1 5
C.S.

N.A.S
4
Nivelul apei subterane C.S. N.A.S

Cota subsolului

2 Racordarea funda]iei subsolului

Presiune hidrostatic\ 3

DETALII

Peretele exterior al cl\dirii Peretele exterior al cl\dirii

1 ±0,00 ±0,00 5
centur\
Prefabricate din beton armat
impermeabil (p.b.a.i)
Centur\
Plan[eu peste subsol
N.T.A Fereastr\ pentru
iluminarea natural\ a
4 C.S.
N.T.A
Hidroizola]ie Peretele subsolului
elastic\
vertical\ Hidroizola]ie Racordarea
elastic\ hidroizola]iei
vertical\ vertical\ cu
cea
orizontal\

Peretele subsolului
Zid de protec]ie a Zid de protec]ie a
hidroizola]iei verticale hidroizola]iei verticale

Racordarea hidroizola]iei
N.A.S vertical\ cu cea orizontal\ N.A.S

2 Cota pardoselii subsolului


C.S. 3
Funda]ie
Funda]ie

Strat de pietri[ Strat de pietri[


Strat suport
Hidroizola]ie orizontal\ a subsolului
hidroizola]ie orizontal\
Racordarea hidroizola]iei
vertical\ cu cea orizontal\

Fig. 15.4 Subsol cu iluminare natural\. Hidroizolarea pere]ilor [i pardoselii subsolului


cu nivelul apei subterane ridicat. Sec]iune transversal\ [i detalii.

224
Hidroizolarea funda]iilor contra apelor cu presiune hidrostatic\

±0,00
N.A.S. ∇
Nivelul apei subterane

1 2 Subsol etan[

Perete [i talp\ de
protec]ie din beton
Radier din beton armat
Hidroizola]ie elastic\ Grinzi sau `ngro[\ri ale
multistratificat\ radierului s\pate `n teren

Schema de `nc\rcare a funda]iei cu presiunea apei subterane

N.A.S
. ∇
Pere]i [i t\lpi rezistente [i
h etan[e la presiunea apei
subterane

h⋅⋅ γa

Presiunea apei subterane, care cre[te cu ad^ncimea,


dar nu depinde de apa ce `nconjoar\ construc]ia

Detalii
1 2
Hidroizola]ie elastic\

{ap\ de protec]ie a hidroizola]ie

Radier din beton armat

Talp\ [i pere]i ce trebuie s\ reziste la


presiunea apei subterane

Beton de egalizare
Pietri[

Scheme pentru amplasarea [i protejarea hidroizola]iilor contra apei cu presiune


hidrostatic\ Hidroizola]ia [i presiunea apei `n interior
Hidroizola]ia [i presiunea apei `n exterior Hidroizola]ia `n interior [i presiunea apei `n exterior
Presiunea apei comprim\
Beton cu hidroizola]ia [i protec]ia ei
permeabilitate redus\

Hidroizola]ie N.A.max
N.A.max N.A.max Hidroizola]ie

Hidroizola]ie
Element de rezisten]\ Cuv\ interioar\
Protec]ia hidroizola]iei Cuv\ interioar\

Element de rezisten]\
Element de rezisten]\

Fig. 15.5 Hidroizolarea funda]iilor tip radier contra apelor cu presiune hidrostatic\.
Scheme de `nc\rcare. Detalii. Scheme pentru amplasarea [i protejarea
hidroizola]iilor

225
Subpresiunea apei cre[te odat\ cu combinate cu izola]ii metalice sau
ad^ncimea [i nu depinde de volumul de mortare impermeabile.
ap\ ce `nconjoar\ construc]ia . Mortarele impermeabile se vor utiliza,
Cuva, acest sistem etan[ unitar, de exemplu, la rezervoarele de beton
trebuie s\ fie asigurat `mpotriva armat, `n cazul c^nd nu se poate
efectului mecanic al presiunii apelor. asigura presarea minim\ a hidroizola]iei
Radierul-cuv\ trebuie calculat la bitumate prin m\suri obi[nuite de
ac]iunea subpresiunii. execu]ie.
Num\rul de straturi ale hidroizola]iei
este `n func]ie de subpresiunea apei. 15.6. HIDROIZOLA}II LA CL|DIRI
Acest tip de hidroizola]ii se aplic\ ,de EXISTENTE
obicei, pe fa]a construc]iei dinspre care
se exercit\ presiunea hidrostatic\. Problema etan[eiz\rii subsolurilor la
Func]ie de partea elementului de construc]ii existente apare datorit\
construc]ie pe care se aplic\ ridic\rii nivelului apelor subterane
hidroizola]ia, se disting urm\toarele (fenomen prezent mai des `n ultima
situa]ii (fig.15.5): perioad\, influen]at de o serie de
• hidroizola]ii aplicate la exteriorul condi]ii, printre care noile construc]ii).
construc]iei - `n care caz presiunea ~n cazul folosirii unei hidroizola]ii
hidrostatic\ solicit\ direct sistemul de elastice, este necesar\ ancorarea ei
rezisten]\ al cl\dirii; astfel `nc^t s\ reziste la ac]iunea
• hidroizola]ia aplicat\ `n interiorul subpresiunii apei. Ancorarea se
construc]iei, ac]iunea apei exercit^ndu- realizeaz\ printr-o suprabetonare.
se dinspre exterior c\tre interior – `n (apropiat de solu]ia din fig. 15.5).
care cuva de protec]ie a hidroizola]iei
~n acest strat de beton se pot `ngloba
trebuie executat\ din beton armat [i
corpuri ceramice, care determin\
ancorat\ `n sistemul de rezisten]\ al
cre[terea `n\l]imii dalei.
cl\dirii. Eforturile sunt transmise
sistemului de rezisten]\, prin `ncastr\rile La construc]iile existente, etan[area se
cuvei; mai poate realiza cu ajutorul
• hidroizola]ia aplicat\ `n interiorul hidroizola]iilor rigide.
construc]iei, ac]iunea apei exercit^ndu- Acest lucru se ob]ine prin aplicarea
se dinspre interior c\tre exterior (bazine, simpl\, pe zid\ria existent\, a unei cuve
rezervoare). Eforturile din presiunea (radier [i perete) din beton armat, cu
apei sunt transmise sistemului de adause hidrofuge. Pentru a rezista la
rezisten]\ prin presarea cuvei. subpresiunea apei, cuva se va ancora,
Contra presiunii hidrostatice se prin c^teva penetr\ri, `n zidul existent.
realizeaz\ hidroizola]ii elastice

226
I. Subsol cu curte de lumin\

1 ±0,00
5
Plan[eu de
beton armat
Balustrad\ de protec]ie
N.T.A 1 ±0,00
Nivelul terenului
Fereastr\ pentru
amenajat 5 N.T.A
N.T.A iluminat natural N.T.A
C.S
Curte de
lumin\
2 Cota subsolului 3 4 Plan[eu de
beton armat
Curte de
lumin\ Zid protec]ie
hidroizola]ie vertical\
Hidroizola]ie
vertical\

Hidroizola]ie orizontal\
3 4
sub perete subsol Hidroizola]ie elastic\ orizontal\ sub pardoseal\

2 C.S. C.S.
Strat suport pardoseal\
C.S.

Funda]ie Funda]ie
Strat de Strat suport hidroizola]ie
pietri[

II. Protec]ia contra apei cu ajutorul drenurilor

± 0,00 Cota pardoselei finite

Cota terenului natural

Peretele subsolului

Filtru invers

Cota subsolului

Tubul de drenaj

Fig. 15.6 Subsol cu iluminare natural\ prin curte de lumin\. Detalii de


hidroizolare (I). Protec]ia funda]iilor [i subsolului contra apei din p\mânt cu
ajutorul drenului (II.)

227
umplutur\ de p\m^nt.
15.7.LUCR|RI DE DRENAJ Pentru a m\ri eficacitatea drenului,
Pozarea drenului `n p\m^ntul de este necesar s\ se aplice pe fa]a
funda]ie are ca scop: evitarea riscurilor exterioar\ a peretelui o izola]ie
provenite din modificarea naturii hidrofug\ rigid\ (mortar de ciment, cu
terenului datorit\ p^nzelor de ap\, adause hidrofuge).
men]inerea unei umidit\]i constante `n ~n cazul unui teren accidentat [i
funda]ii [i evitarea ridic\rii apei capilare saturat cu ap\, folosirea drenajului
`n pere]i (fig.15.6.II). poate fi eficace dac\ se pozeaz\ `n plan
Diametrul drenului este `n func]ie de orizonatal `n jurul construc]iei, iar pe
cantitatea de ap\ ce trebuie captat\, iar vertical\ e amplasat sub radier.
panta lui trebuie s\ fie corespunz\toare Apele culese prin drenaj sunt
unei scurgeri fluente (3mm/m). evacuate printr-un canal de scurgere
Drenurile sunt alc\tuite din tuburi de sau, dup\ caz, `ntr-un pu] pierdut.
ceramic\ sau beton perforate, a[ezate Diametrul drenurilor utilizate este de
cap la cap. 10-15 cm.
Drenul se pozeaz\ la nivelulul t\lpii Drenajele, ca [i canaliz\rile, sunt `n
funda]iei, `n terenuri cu umiditate mod egal supuse la subpresiunea apei,
ridicat\. Dezavantajul drenului este c\ a[adar, ele trebuie s\ fie suficient
m\re[te volumul terasamentului [i `nc\rcate pentru a nu dep\[i nivelul
necesit\ cofraj pentru fa]a t\lpii. apelor subterane.
Dup\ pozarea drenului, el este Dac\ se dovede[te imposibil\
`nconjurat [i reacoperit cu straturi de evacuarea apelor de drenaj prin canale
drenaj. Aceste straturi sunt constituite de scurgere (c^nd acestea sunt pline
din: filtre inverse având straturile cu sau nivelul e superior drenajului) ori `ntr-
diametrele mai mici la suprafa]\ iar cele un pu] pierdut, solu]ia drenajului devine
cu diametrul crescând spre tubul de v\t\m\toare, trebuind s\ se renun]e la
drenaj. Rambleul este completat cu o aceast\ variant\.

228
Capitolul
16
PERE}I DIN ZID|RIE

16.1. GENERALIT|}I protec]ie la zgomotul aerian av^nd `n


acela[i timp [i un important rol de
etan[are.
Pere]ii sunt elemente verticale ale
construc]iei, care au rolul de a Clasificarea pere]ilor
compartimenta cl\direa `n interior [i de a Dup\ rolul care `l au `n cl\dire [i
o `nchide pe conturul exterior. modul de transmitere a sarcinilor pere]ii
Pere]ii pot avea [i rol de preluare a pot fi (fig. 16.1.I):
sarcinilor verticale [i orizontale ce • pere]i portan]i – care preiau [i
ac]ioneaz\ asupra lor [i le transmit `n transmit la funda]ii greutatea lor proprie,
continuare funda]iilor. [i `nc\rc\ri de la alte elemente de
Pere]ii asigur\ deopotriv\ izolarea construc]ie (plan[ee, acoperi[,sc\ri) [i
termic\ [i acustic\ `ntre `nc\perile celelalte `nc\rc\ri ce ac]ioneaz\ asupra
interioare, c^t [i `ntre interior [i exterior. cl\dirii;
Pere]ii interiori au func]iunea de Cl\dirile alc\tuite cu structura de
compartimentare av^nd ca dominant\ rezisten]\ din ziduri portante
cerin]a de izolare acustic\, care `n transversale, care datorit\ rigidit\]ii
cl\dirile de locuit are exigen]e sporite mari, se recomand\ `n zone seismice [i
`ntre apartamente, spre casa sc\rii, cu ziduri portante longitudinale;
ascensor. • pere]i autoportan]i – de
Pere]ii exteriori au func]iunea de `nchidere sau compartimentare, dispu[i
“scut” termic, la gradientul de `n general pe `n\l]imea unui etaj preiau
temperatur\ (`ntre interior [i exterior), de numai greutatea lor proprie;

229
• pere]ii purta]i sunt `n general pere]i Clasificare zid\rie. Blocuri de zid\rie.
exteriori, prin[i (ag\]a]i) de structura de Avantaje
I.
rezisten]\ a cl\dirii (Cap. 20). Pere]i portan]i. • preiau `nc\rc\ri verticale de la plan[ee
[i din greutate proprie [i le transmit spre
funda]ii.
Exigen]e la pere]i • preiau `nc\rc\ri orizontale
Pere]ii portan]i trebuie s\ prezinte din vânt sau seism asigurând stabilitatea
cl\dirii (rol de contravântuire)
siguran]\ la ac]iunea celei mai • au asigurate leg\turi de continuitate pe
defavorabile grup\ri de `nc\rc\ri (de vertical\ [i orizontal\.
.
exemplu: `nc\rcare permanent\, Pere]i autoportan]i • preiau numai greutate proprie, pe
z\pad\, seism), asigurând evitarea care o transmit prin intermediul structurii
de rezisten]\ la infrastructur\.
pr\bu[irii cl\dirii, a distrugerii pere]ilor • pot `ndeplini func]ia de compartimentare
sau a leg\turii acestora cu structura sau `nchidere `n cl\diri.

cl\dirii. • la structurile pe cadre pot avea [i rol de


~n vederea asigur\rii unei exploat\ri Pere]i purta]i •contravântuire
transmit `nc\rcarea structurii de
normale a cl\dirilor, la pere]i trebuie rezisten]\ (plan[ee, grinzi etc )
evitate apari]ia unor deterior\ri
func]ionale, referitoare la etan[eitate, • • se utilizeaz\ la interior sau exterior
(pere]i cortin\)
aspect, func]ionarea t^mpl\riei, cauzate
de `nc\rc\rile permanente, z\pad\,
II.
varia]ii de temperatur\, umiditate, [i
ac]iunea v^ntului. Cu dimensiuni relativ
Se vor considera [i degrad\rile sau mici

avariile locale din ac]iunea utilizatorilor.


Execu]ie, manipulare
Pere]ii trebuie astfel concepu]i `ncât materiale manual\.

s\ asigure integritatea [i stabilitatea Volum mare de


cl\dirii la incendiu pe o durat\ de timp munc\ [i de timp

ce corespunde limitei de rezisten]\ la


BLOCURI
foc. Aceast\ limit\ este `n func]ie de Tencuielile (umede
DE sau uscate) se
destina]ia cl\dirii. execut\ pe [antier
ZID|RIE
Tehnologie simpl\,
Trebuie asigurat\ reac]ia la foc a nu necest\ m^n\ de
materialelor utilizate, pentru a limita sau lucru calificat\

a elimina propagarea gazelor toxice, a Nu pune probleme de


fumului. etan[are a rosturilor

Durabilitatea elementelor componente


Se utilizeaz\ la orice
ale pere]ilor se va asigura prin utilizarea tipuri de cl\diri
unor materiale de finisaj [i pentru
Fig.16.1 Clasificarea pere]ilor (I.).
Avantajele blocurilor de zid\rie(II.)

230
etan[\ri, rezistente la agen]i climatici Zid\ria din piatr\ natural\ are un
(varia]ii de temperatur\, umiditate, domeniu mai restr^ns de folosire,
`nghe]-dezghe], radia]ii solare, v^nt), datorit\ faptului c\:
agen]i biologici sau vegetali (ce atac\ • randamentul este redus;
lemnul prin biodegradare). • se manevreaz\ greut\]i mari;
Pentru realizarea pere]ilor din zid\rie • necesit\ grosimi mari, care s\
se utilizeaz\ c\r\mizi pline, blocuri suplineasc\ slaba calitate de izolator
ceramice, din argil\ ars\, cu goluri termic a pietrei.
verticale sau orizontale, beton celular Particularit\]i. Blocurile de piatr\,
autoclavizat (cenu[\, var, ciment, - care se folosesc la pere]i, trebuie s\ fie:
`nt\rit prin autoclavizare). negelive, cu greutatea sub 40 kg, pentru
a permite manipularea de c\tre un
16.2. PERE}I DIN ZID|RIE DE singur om.
PIATR| Pietrele vor fi brute, de form\
Pere]ii de piatr\ natural\ se utilizeaz\ neregulat\ sau t\iate dup\ aspectul
la cl\diri, care sunt situate cel mult la 7- cerut. Piatra brut\ se prezint\ sub
8 km fa]\ de locul de extrac]ie. diferite forme, care depind de natura
Carierele existente ofer\ pietre cu pietrei exploatate (de r^u, de carier\):
caracteristici variate. E necesar ca `n blocuri rotunjite sau unghiulare.
fiecare caz s\ se defineasc\ tipul de Reguli constructive. La a[ezarea
zid\rie cel mai bine adaptat materialului pietrelor `n cadru zid\riei, este necesar
[i s\ se realizeze punerea `n oper\ a s\ se respecte urm\toarele reguli
acestuia, folosind tehnica pe care o (fig.16. 2):
implic\. • stratifica]ia, din carier\, a pietrelor
Deci este absolut necesar\ trebuie s\ fie paralel\ cu rosturile
cunoa[terea propriet\]ilor pietrei de orizontale ale zid\riei;
c\tre cei ce concep [i execut\ cl\direa. • ]eserea pietrelor trebuie s\ se
Efectul estetic al pere]ilor din zid\rie de realizeze at^t `n parament, c^t [i `n
piatr\ ofer\ interesante posibilit\]i, grosime;
exploatate de arhitectura actual\. Piatra
este folosit\ at^t ca element decorativ • pe nici una dintre fe]ele zid\riei s\
c^t [i ca element portant. nu se `nt^lneasc\, `ntr-un punct, mai
Aspectul zid\riei de piatr\ depinde pe mult de trei rosturi;
de o parte de alegerea pietrei, iar pe de • la cel mult dou\ pietre cu coad\
alt\ parte de `ndem^narea [i ochiul scurt\ urmeaz\ o piatr\ cu coad\ lung\.
expert al zidarului.
Pietrele folosite pentru fa]a v\zut\ (butis\), iar la dou\ pietre cu coada
trebuie s\ aib\ o culoare uniform\, f\r\ lung\ - un curmezi[;
eflorescen]\ [i pete.

231
Pere]i din zid\rie de piatr\ natural\.
Eviden]ierea gre[elilor ce trebuie evitate `n alc\tuirea zid\riei de piatr\
Parament Sec]iune
max 1.8
La 3 pietre, una
Evitarea rosturilor groase
trebuie s\ fie butis\ distan]a `ntre butise

• Evitarea rosturilor
`n prelungire
Se va evita a[ezarea
• •
cioburilor de piatr\ `n
paramentul zidului
• • Evitarea moloanelor e
• •
a[ezate perpendicular pe • •
• • direc]ia stratifica]iei
Se va evita efectul de pan\

Evitarea rosturilor
• • prea presante

Se vor evita rosturile oblice •


• Pietrele trebuie
puse pe patul lor

Se vor evita moloanele Se va evita a[ezarea


Se vor folosi blocuri
concave care risc\ s\ moloanelor pe pat `nclinat
de aceea[i suprafa]\
`n parament se sparg\

Tipuri de zid\rie de piatr\


Zid\rie de piatr\
Zid\rie de piatr\ ciclopian\ Zid\rie de piatr\ (neregulat\) piatr\ Zid\rie de piatr\ din mozaic
cu asize neregulate
(pietre de dimensiuni mari) brut\ uscat\ (poligonal\)
(rosturi de grosime constant\)

Zid\rie de piatr\ cioplit\


Asize paralele [i rosturi de 2 cm, Pietrele sunt dispuse dup\ dou\ axe,
Zid\rie din dale (8-12 cm) Zid\rie din moloane, cu asize iar mortarul de poz\ este plan, pe cu aspect neregulat. Se utilizeaz\ la
rosturi de 2 cm neregulate [i rosturi 2,5-3,5 cm 2 / 3 din ad^ncimea pietrelor pere]i cu rol decorativ

1,0 m Asize
orizontale Asize
2,0 m
1,0 m orizontale

1,0 m

Zid\rie de piatr\ de talie


Fiecare piatr\ este definit\ `n Montarea pietrelor de talie. Protejarea
"spa]iu" prin cote precise muchiilor. Dispozitive de ridicare.
Suprafe]e
Forma pietrei
prelucrate
brute

Parament

Fig.16. 2 Zid\rie de piatr\

232
• pietrele, `n cadrul zid\riei cu mortar, Atunci c^nd rosturile r\m^n aparente,
vor rezema numai prin intermediul ele trebuie s\ fi realizate de o
mortarului; golurile r\mase `ntre pietre asemenea manier\, `nc^t s\ ofere o
se completeaz\ cu sp\rturi de piatr\ rezisten]\ minim\ la scurgerea apei
`nglobate `n mortar; spre partea inferioar\ a paramentului.
Pentru o leg\tur\ bun\ a zidului de
• se va evita a[ezarea cioburilor de
piatr\ [i o uniformizare a transmiterii
piatr\ `n paramentul zidului;
sarcinilor, la fiecare 2 m `n\l]ime, se
• o piatr\ din cadrul zid\riei uscate introduce un r^nd sau dou\ de pietre
trebuie s\ reazeme pe dou\ sau mai regulate, cu rosturi orizontale.
multe pietre, realiz^nd suprafe]e de
contact c^t mai mari; Zid\ria din piatr\ cioplit\. Aceast\
zid\rie se utilizeaz\ la funda]ii, pere]i,
• se vor evita rosturile prea presate [i
st^lpi, ziduri de sprijin (fig. 16.2).
cele `n prelungire;
Piatra de carier\ care se folose[te va
• la col]uri [i la capete de ziduri, se fi cioplit\ cu muchii vii, c^t mai regulate,
`ntrebuin]eaz\ pietre mai mari [i mai iar fe]ele laterale sunt cioplite la echer,
regulate, dispuse, eventual, pe pe o ad^ncime de 5 cm.
`n\l]imea a dou\ r^nduri; Blocurile de piatr\ se a[eaz\
• `n permanent se vor folosi, `n alternativ, cu coad\ lung\ [i cu coad\
general, blocuri de piatr\ de aceea[i scurt\, pentru a se realiza o leg\tur\
suprafa]\; bun\ a paramentului cu restul zid\riei.
Zid\ria din moloane se utilizeaz\ la
• se vor evita pietrele concave, care construc]iile unde se urm\re[te un efect
risc\ s\ se sparg\. estetic `n parament.
Zid\rie din piatr\ brut\, cu mortar. Moloanele au paramentul `n form\
Piatra de zid\rie, `nainte de a fi pus\ `n dreptunghiular\, iar fe]ele laterale sunt
oper\, este cur\]at\ de p\m^nt [i lucrate la echer, pe o ad^ncime de 5
udat\, pentru a nu absorbi apa din cm.
mortar (fig. 16.2). La zid\ria de piatr\ mozaic, pietrele
~naintea turn\rii mortarului, pietrele au fa]a v\zut\ `n form\ poligonal\.
se pozeaz\ mai `nt^i pe uscat – pentru Unghiul ie[ind al pietrei superioare se
a se stabili cea mai bun\ pozi]ie de adapteaz\ exact la unghiul `ntr^nd
leg\tur\ cu r^ndul inferior [i o ]esere a format de pietrele din r^ndul inferior (pe
rosturilor verticale pe cel pu]in 10 cm. care reazem\).
Grosimea rosturilor, variabil\ la Zid\ria din piatr\ de talie. Pentru
aceast\ zid\rie, iar spa]iile foarte largi executarea acestei zid\rii, fiecare piatr\
trebuie s\ fie umplute cu sp\rturi de este prelucrat\ conform unui plan trasat
piatr\.

233
de proiectant sau executant. Deci piatra Se ob]ine o pozare mai precis\ a
de talie este trasat\, desenat\ [i aliniamentelor [i a nivelelor, prin
a[ezat\ dup\ indica]ii precise. Conturul montarea prealabil\ a pietrelor f\r\
fiec\rei pietre se supune legilor motar, pe pane de lemn. Umplerea
stereotomiei, [tiin]\ derivat\ a ulterioar\ a rostului cu mortar este
geometriei descriptive (fig. 16.2). dificil\, dar important\, deoarece gradul
de umplere influen]eaz\ asupra
Planurile trebuie s\ cuprind\:
rezisten]ei la compresiune a zidului.
conturul pietrelor din parament,
fasonajul fe]elor [i al muchiilor, La ziduri supuse la sarcini foarte mari
profunzimea lor `n zid [i golul p^n\ la sau ac]iuni dinamice (lucr\ri
care trebuie montate. hidrotehnice), se pot folosi leg\turi
metalice, pentru preluarea eforturilor de
Acest tip de zid\rie, susceptibil a
`ntindere. Metalul din care se execut\
suporta importante eforturi de
aceste pietre este o]elul – pentru roci
compresiune, se folose[te `n prezent
vulcanice [i calcaroase, iar bronzul,
destul de rar, la construc]ii
alama [i o]elul galvanizat – pentru
monumentale sau lucr\ri de art\.
marmur\. Piesele metalice se fixeaz\
Prelucrarea pietrei de form\ regulat\ cu mortar de ciment, `n l\ca[e special
(de obicei – paralepipedic\), la executate `n blocurile de piatr\.
dimensiunile proiectate, se face la
carier\ - pentru pietrele dure [i pe 16.3. PERE}I DIN ZID|RIE DE
[antier – pentru restul, `n vederea C|R|MID|
evit\rii riscului deterior\rii muchiilor.
Fabricarea c\r\mizilor. Argila extras\
La montajul cu mijloace mecanice [i din carier\ este depozitat\ `n aer,
`n special, la ancorarea pietrelor, trebuie pentru realizarea macer\rii –
luate m\suri speciale, pentru protec]ia f\r\mi]area particulelor argilei – dup\
muchiilor vii [i a fe]elor vizibile `mpotriva care se omogenizeaz\. Din argila
posibilelor deterior\ri. macerat\, amestecat\ cu nisip [i alte
Zid\ria din piatr\ de talie se materiale, care `mbun\t\]esc
realizeaz\ `n r^nduri regulate, cu mortar caracteristicile argilei, `mpreun\ cu apa
de ciment. necesar\, se ob]ine un amestec. Din
acest amestec, introdus `n dozatoare
Pentru a constitui o zid\rie rezistent\, automate, iar apoi `n instala]ii de
pietrele se monteaz\ astfel `nc^t s\ malaxare, va rezulta o past\ argiloas\.
comprime rostul de mortar. Acest Fasonarea c\r\mizilor se realizeaz\ din
procedeu ofer\ avantajul unei rezisten]e pasta argiloas\ comprimat\ de un
maxime, dar realizarea unor aliniamente mecanism elicoidal [i trecut\ printr-o
riguroase este dificil\. filier\ av^nd forma c\r\mizilor. Blocul

234
continuu din past\ este t\iat automat, la umezirii, care este mai mare la cele cu
dimensiunile c\r\mizii. C\r\mizile astfel porozitate mai mic\.
fasonate sunt a[ezate la uscare (`n Gradul de gelivitate depinde de:
usc\torii speciale). Dup\ deshidratare, pozi]ia elementului de construc]ie care
argila astfel preparat\ este ars\ `n este supus ac]iunii directe a apelor
cuptor, la o temperatur\ de cca 900- meteorice dar [i de amplasamentul
1000oC. geografic al cl\dirii.
Eliminarea total\ a apei prin acest Comportarea la umiditate este
tratament cauzeaz\ o ultim\ contrac]ie, reliefat\ de raportul `ntre rezisten]a
(prima contrac]ie are loc `n timpul c\r\mizii saturate de ap\ [i rezisten]a
depozit\rii argilei `n aer liber, c^nd e la umiditatea natural\.
eliminat\ o prim\ parte a apei
con]inute). Absor]ia de ap\ a c\r\mizilor este
aproximativ egal\ cu porozitatea
Caracteristicile c\r\mizilor.Marca aparent\.
produselor ceramice se stabile[te pe
baza rezisten]ei medii de rupere la Rezisten]a de rupere la compresiune
compresiune, determinat\ pe sec]iunea [i durabilitatea vor sc\dea la c\r\mizile
brut\ a c\r\mizii, f\r\ sc\derea golurilor cu absor]ie mare de ap\.
(fig. 16.1.II). Alt\ calitate a produselor ceramice
~n cazul c\r\mizilor cu structur\ este rezisten]a la temperaturi `nalte [i la
neomogen\ dup\ cele dou\ direc]ii, agen]i chimici agresivi.
marca se determin\ func]ie de direc]ia Greut\]ile c\r\mizilor sunt stabilite
de `nc\rcare din cl\dire. De exemplu, la din condi]ia ob]inerii unei productivit\]i
c\r\mizile cu goluri verticale, `nc\rcarea maxime `n realizarea zid\riei.
la rupere se realizeaz\ paralel cu
golurile. C\r\mizile au greutate p^n\ la 6,5
Kg [i sunt puse `n oper\ cu o singur\
Criterile de apreciere a durabilit\]ii m^n\, iar cele cu greutatea p^n\ la 25
materialelor ceramice sunt: kg, blocuri ceramice, sunt puse `n oper\
• gradul de gelivitate; cu ajutorul a dou\ m^ini (doi zidari pot
pune `n oper\ corpuri av^nd o greutate
• comportare la umiditate; maxim\ de 50 kg).
• rezisten]a la foc (temperaturi `nalte); Mic[or^ndu-se densitatea aparent\
• rezisten]a la agen]i chimici agresivi. medie `n stare uscat\, va sc\dea at^t
rezisten]a de rupere la compresiune, c^t
Rezisten]a la ciclurile de `nghe]- [i gradul de gelivitate. ~n schimb,
dezghe] la care sunt supuse c\r\mizile, eficien]a termic\ cre[te odat\ cu
variind `n acela[i timp [i intensitatea

235
sc\derea densit\]ii c\r\mizilor sau C\r\mizile g\urite cu lamb\ [i uluc
blocurilor ceramice. sunt prev\zute cu g\uri longitudinale [i
se folosesc la executarea pere]ilor
Sc\derea densit\]ii, care conduce la
interiori neportan]i.
o m\rire a eficien]ei termice, se ob]ine
prin realizarea `n blocurile ceramice de Blocuri ceramice cu goluri verticale
g\uri verticale sau orizontale. se folosesc la pere]i exteriori u[ori,
pere]i de umplutur\ [i desp\r]itori.
C\r\mizile trebuie s\ aib\ o structur\
~n\l]imea blocurilor pentru zid\rie este
uniform\, cu granula]ie fin\ [i cu
un multiplu al c\r\mizii obi[nuite.
sp\rtur\ poroas\.
Mortarul de leg\tur\, care umple
C\r\mizile bine arse, lovite cu
rosturile zid\riilor de c\r\mid\ este
ciocanul, dau un sunet clar, aproape
destinat, `n primul r^nd, asigur\rii
metalic.
reparti]iei uniforme a eforturilor pe asize.
Calitatea c\r\mizilor este conferit\ [i
Materialele ceramice, folosite la
de regularitatea formei, lipsa de
zid\rii, nefiind riguros plane pot conduce
deforma]ii, [tirbituri sau cr\p\turi.
la reparti]ii inegale de eforturi.
Tipuri de c\r\mizi. C\r\mizile cu
Mortarul asigur\ `n mod egal leg\tura
g\uri verticale au golurile dispuse
c\r\mizilor, asigur^nd astfel o
perpendicular pe fa]a de a[ezare a
monolitizare, care se opune
c\r\mizii. Aceste c\r\mizi sunt eficiente
deforma]iilor.
din punct de vedere termic, folosindu-se
la pere]i exteriori [i `n special deasupra Mortarul va `mbun\t\]i rezisten]a la
terenului. Datorit\ acestui fapt, zid\ria flambaj, la forfecare [i la ac]iuni
din c\r\mid\ plin\ cu grosimea 37,5 cm dinamice, a zid\riei de c\r\mid\.
se poate `nlocui cu zid\rie cu grosime Mic[orarea permeabilit\]ii pere]ilor
nominal\ de 30 cm, din c\r\mizi cu din zid\rie la ploaie [i v^nt se realizeaz\
g\uri verticale av^nd caracteristici prin umplerea c^t mai perfect\, cu
termice corespunz\toare. ~n acest fel se mortar, a rosturilor `ntre c\r\mizi.
pot realiza economii la materiale de 15
%. La aceasta se adaug\ o important\ Caracteristicile de izolare termic\ ale
reducere a greut\]ii cl\dirilor, ca [i mortarului trebuie s\ fie egale cu ale
mic[orarea cheltuielilor pentru transport, c\r\mizilor.
manipulare [i for]\ de munc\. Consisten]a [i dozajul mortarului
C\r\mizile cu g\uri orizontale au trebuie s\ permit\ punerea optim\ `n
golurile dispuse perpendicular pe latul oper\, iar pe de alt\ parte - s\ ofere o
c\r\mizii. contrac]ie minim\.

236
Nisipul, care intr\ `n compozi]ia Acceleratorii de priz\ sunt adaosuri
mortarelor, trebuie s\ fie curat, sp\lat, care se folosesc pe timp friguros, pentru
f\r\ m^l [i impurit\]i organice. a evita `nghe]area mortarului `nainte de
Compozi]ia granulometric\ a nisipului, a face priza.
indicat\ de curbele granulometrice ~nt^rzietorii de priz\ se adaug\ la
clasice, ofer\ rezultate bune. mortarele de ipsos, pentru a m\ri timpul
Lian]ii utiliza]i la prepararea de punere `n oper\.
mortarelor sunt de natur\ mineral\, Apa din compozi]ia mortarului trebuie
aerieni sau hidraulici. s\ fie curat\, f\r\ impurit\]i sau alte
Lian]ii aerieni (care se `nt\resc numai produse nocive pentru efectele lian]ilor.
`n aer) utiliza]i sunt: varul [i ipsosul. Apa de mare, apa distilat\ [i cea
con]in^nd substan]e chimice sau
Lian]ii hidraulici utiliza]i sunt cimentul
organice sunt excluse `n cazul prepar\rii
[i varul hidraulic. Ace[tia se pot `nt\ri
mortarelor. Cantitatea de ap\ ad\ugat\
at^t `n aer, c^t [i `n ap\. Marca
amestecului liant-nisip depinde de
cimentului folosit curent este de 2 ... 5
umiditatea natural\ con]inut\ `n nisip.
ori mai mare dec^t marca mortarului de
Rezisten]a maxim\ a mortarului se
ciment. Cimentul artificial (Portland,
ob]ine printr-o cantitate de ap\ redus\.
metalurgic, cu tras) ofer\ o foarte bun\
rezisten]\ la compresiune [i excelente }eserea zid\riei. Modul de realizare a
calit\]i hidraulice. ~n schimb cu dozajul leg\turii prin ]esere a c\r\mizlor cu
ce limiteaz\ contrac]ia se ob]ine un ajutorul mortarului influen]eaz\
mortar v^rtos, pu]in lucrabil. Apare comportarea pere]ilor din zid\ria de
necesar\ folosirea amestecului lian]ilor c\r\mid\ la ac]iunea sarcinilor
ciment-var (ultimul – ca plastifiant exterioare.
mineral), ce conduce la ob]inerea unui Zid\ria de c\r\mid\ se folose[te, la
mortar cu lucrabilitate bun\. alc\tuirea pere]ilor portan]i care sunt
Mortarele curent folosite sunt cele `nc\rca]i cu sarcini verticale
amestecate pe baz\ de: var cu adaus (permanente, utile, z\pad\) [i orizontale
de ciment sau de ciment cu adaos de (v^nt sau seism).
plastifiant mineral (var). Rosturile zid\riei de c\r\mid\, din
Mortarele cu dozaj m\rit de liant au necesitatea unei rezisten]e m\rite,
tendin]a de a fisura ca urmare a trebuie s\ fie c^t mai mici posibile.
contrac]iei acestuia, iar cele cu dozaj Rostul vertical transversal (amplasat
redus de liant au o coeziune redus\, se `n grosimea peretelui) trebuie s\ fie
dezagreg\ [i sunt dificil de prelucrat. perpendicular pe paramentul zidului.
Acest lucru este necesar pentru a se

237
evita dislocarea c\r\mizilor sub
Zid\rie de c\r\mid\
efectul de pan\, produs de deforma]iile
Elemente componente transversale mari ale pere]ilor supu[i la
R^nd de margine
exterioar\ flambaj. Rosturile verticale sunt
Lungimea c\r\mizii
R^nd interior
executate at^t prin refularea mortarului
Rost vertical
de asiz\ (a[ezat cu mistria), pe latul
~n\l]imea
longitudinal
c\r\mizii c\r\mizii, c^t [i prin a[ezarea c\r\mizii
Rost vertical [i a mortarului de rost `mpreun\.
transversal
Rost vertical
transversal Trebuie s\ se evite umplerea
rosturilor prin partea de sus (fig.
16.3).Pentru a `mpiedica formarea unor
Rost orizontal
st^lpi[ori izola]i `n zid\rie, este necesar
L\]imea c\r\mizii
ca unui rost vertical dintr-un r^nd s\-i
Rost orizontal
corespund\ un plin `n r^ndul urm\tor -
Modalit\]i de execu]ie a rosturilor verticale ]esere (Cap. 17).
Ace[ti st^lpi[ori, care apar datorit\
1 Mortar refulat cu
mistria apoi se
rosturilor verticale `n prelungire,
a[eaz\ c\r\mida
independen]i, se deformeaz\
transversal sau pot fi distru[i prin
Mortar de
rost din
flambaj. Influen]a unei defectuoase
abunden]\
leg\turi a zid\riei asupra rezisten]ei sale
iese `n eviden]\ la solicit\ri de
compresiune excentric\ (la o distribu]ie
neuniform\ a eforturilor `n sec]iune).
2 Zid\rie cu c\r\mizi g\urite. Pere]ii din
Mortar aplicat
pe c\r\mid\ zid\rie de c\r\mid\, func]ie de
c\r\mizile utilizate, pot fi: cu goluri
C\r\mid\ `[i ia locul prin
verticale, orizontale [i cu lamb\ [i uluc
presare [i lovituri u[oare
(fig. 16.4).
Avantajele zid\riei de c\r\mid\
g\urit\, comparativ cu cele ale c\r\mizii
pline sunt: reducerea greut\]ii,
mic[orarea dimensiunilor elementelor
de construc]ie, economii de materiale,
Fig.16.3. Pere]i din zid\rie de cre[terea ritmului de execu]ie,
c\r\mid\. Rosturi. Modalit\]i de mic[orarea consumului de manoper\,
execu]ie a rosturilor verticale

238
propriet\]i superioare de izolare termic\, Zid\rie din c\r\mid\ cu g\uri
cre[terea ariei utile a cl\dirilor. C\r\mizi [i blocuri ceramice cu g\uri verticale

La alc\tuirea acestor zid\rii trebuie


s\ se ]in\ seama, `n mod obligatoriu, de
pozi]ia g\urilor `n zid\rie. C\r\mizile nu G\uri de
se vor a[eza cu golurile la fe]ele zid\riei Drumul [icanat al
Crest\tur\ pentru
dirijarea despic\rii
apucare

[i acestea nu se vor umple cu mortar. fluxului termic

M\surile au ca scop p\strarea


nealterat\ a caracteristicilor
termoizolatoare ale c\r\mizilor g\urite,
prin faptul c\ aerul ar circula prin g\urile
C\r\mizi [i blocuri ceramice cu g\uri orizontale
c\r\mizilor, de la o fa]\ la alta a zid\riei.
Aceast\ a[ezare a c\r\mizilor face s\
se evite p\tarea fa]adelor `n dreptul
golurilor.
Zid\rie cu goluri. ~n cazul zid\riei cu Goluri prismatice cu mic[orarea
dimensiunilor la margine
goluri, prin modul de a[ezare a
c\r\mizilor se ob]in spa]ii, `n grosime [i
pe `n\l]imea zid\riei, care pot fi l\sate
goale sau umplute cu materiale u[oare
de umplutur\. Golurile m\resc Blocuri ceramice `n lamb\ [i uluc

capacitatea de izolare termic\ [i fonic\


a pere]ilor.
Golurile de aer (`n spa]iile neumplute)
se frac]ioneaz\ prin diafragme, pentru a
se evita fenomenul de convec]ie a
c\ldurii, sporind astfel izolarea termic\.
Goluri prismatice
Materialele cu care se pot umple pozate pe una din
cele dou\ direc]ii
golurile (legate sau nu cu liant) sunt:
Goluri cilindrice
zgur\, argil\ expadant\, beton u[or.
Alte avantaje ale acestui tip de
zid\rie sunt: reducerea greut\]ii proprii a
pere]ilor (cu 20 %) [i economie de
material (c\r\mid\, mortar). Fig. 16.4. Zid\rie de c\r\mid\ alc\tuit\
~n schimb, executarea acestor zid\rii din c\r\mizi [i blocuri ceramice cu
necesit\ un consum de for]\ de munc\ goluri orizontale [i verticale
cu calificare superioar\.

239
Acest tip de zid\rie se utilizeaz\ la s^rm\ (sau benzi de la [tan]are), bare
pere]ii de umplutur\ a construc]iilor cu transversale din o]el-beton, legate sau
structur\ din beton armat [i cu pere]i sudate cu alte bare `n lung [i bare
portan]i la cl\dirile cu parter sau parter `ndoite `n form\ de pieptene, legate sau
[i etaj. sudate cu bare `n lung.
Capacitatea de izolare termic\ [i Distan]a `ntre dou\ re]ele succesive
rezisten]a pere]ilor din zid\rie de de arm\tur\ se pozeaz\ la maximum 5
c\r\mid\ cu goluri se poate m\ri prin r^nduri de c\r\mizi (fig. 16.5).
intercalarea unor diafragme, din mortar Prin armarea transversal\ se
de ciment armat cu plas\ din s^rm\, mic[oreaz\ deforma]iile transversale ale
care reazem\ `n rosturile orizontale ale mortarului [i se m\re[te rezisten]a la
pere]ilor exteriori. `ntindere din `ncovoiere a c\r\mizilor,
Col]urile, ramifica]iile [i intersec]iile deci arm\tura a[ezat\ `n rosturile
se realizeaz\ la acest tip de zid\rie cu orizontale va m\ri rezisten]a de rupere
goluri, din zid\rie plin\ de grosimea la compresiune excentric\ a zid\riei.
respectiv\. Zid\rie cu armare longitudinal\.
Arm\tura longitudinal\ m\re[te
16.4. PERE}I DIN ZID|RIE ARMAT|
capacitatea portant\ [i stabilitatea
Zid\ria armat\ este executat\ din zidurilor de c\r\mid\ (fig. 16.5).
c\r\mid\ plin\, av^nd `n rosturi o
Acest tip de zid\rie se va folosi:
arm\tur\ de o]el-beton (fig. 16. 5).
atunci c^nd sarcina se aplic\ excentric
Conlucrarea zid\riei cu arm\tura va (cu excentricitate mare), c^nd
conduce la m\rirea capacit\]ii portante elementele de construc]ie sunt supuse
a pere]ilor [i st^lpilor din zid\rie armat\, vibra]iilor sau c^nd cl\dirile sunt
la m\rirea stabilit\]ii cl\dirilor `n zone amplasate `n zone seismice.
seismice [i la sporirea rezisten]ei la
Arm\tura longitudinal\ este capabil\
solicit\ri dinamice. Func]ie de
s\ preia eforturi de compresiune [i de
dispunerea arm\turilor, zid\ria armat\
`ntindere din elementele de zid\riei
poate fi (fig. 16.5):
supuse la `ncovoiere [i `ntindere.
• zid\rie cu armare transversal\;
Barele verticale sunt legate cu etrieri
• zid\rie cu armare longitudinal\. poza]i `n rosturi orizontale.
Zid\rie cu armare transversal\. Armarea longitudinal\ se poate
Arm\tura, la aceste zid\rii, este dispus\ realiza interior sau exterior fa]\ de
`n rosturile orizontale. zid\rie.
La pere]i, arm\tura transversal\ se Arm\tura longitudinal\ este pozat\ la
execut\ sub form\ de: gr\tare din partea exterioar\ a peretelui de zid\rie,

240
Zid\rie de c\r\mid\ armat\
Perete de zid\rie armat orizontal
Armarea col]ului [i a ramifica]iei zidurilor
d
a 2 4
Plas\ de s^rm\ d=3-4 mm
Pozi]ia
arm\turii c 2 a 4
transversale
`n zid
b 3 3
1 1
c e f
Bare legate `n form\ de scar\ d=5-8 mm b 4-4
1-1 2-2 3-3 e

f
a c


• a e

f d
b c b

Bare `n forme de zig-zag d=5-8mm


Armarea st^lpilor din zid\rie cu arm\tur\ sub form\ de gr\tar

R^ndul 1 R^ndul 2
Armare vertical\ [i
Armare vertical\ interioar\ orizontal\ exterioar\
Etrieri

Zid\rie cu arm\tur\
longitudinal\ la exterior
Beton

Bare verticale

Armare vertical\ a unui perete din zid\rie de c\r\mid\ Bare de


leg\tur\
orizontale
Etrieri

Mortar de
ciment
Bare verticale
≥ 20cm
Armarea pere]ilor neportan]i din zid\rie
Armare orizontal\ Armare vertical\ Armarea intersec]iilor [i a col]urilor

~nglobat\ `n Consolidarea pere]ilor


Arm\tur\ exterioar\ pentru sub]iri prin armarea [i
mortarul rosturilor
evitarea flambajului pere]ilor `nal]i ]eserea c\r\mizilor

Fig. 16.5 Zid\rie de c\r\mid\ armat\. Arm\tur\ transversal\ [i longitudinal\. Armare


interioar\ [i exterioar\. Armare pere]i portan]i [i neportan]i. Armare st^lpi.

241
fiind protejat\ de un strat de mortar. • zid\rie mixt\ din piatr\ [i beton;
Grosimea acestui strat de mortar
• zid\rie mixt\ din c\r\mid\ [i beton;
variaz\ `ntre 2...3 cm, func]ie de mediul
uscat sau umed `n care se afl\ • zid\rie mixt\ din c\r\mid\ [i piatr\;
elementul de construc]ie. • zid\rie mixt\ din c\r\mid\, piatr\ [i
Barele verticale `ntinse se beton.
`ncastreaz\ `n centurile de beton armat. Zid\rie mixt\ din piatr\ [i beton. Cele
Barele verticale sunt legate `ntre ele cu dou\ materiale componente sunt
etrieri. Barele orizontale se ancoreaz\ dispuse la fe]ele zid\riei. Piatra utilizat\
`n rosturile zid\riei. Se recomand\ ca poate fi brut\, cioplit\ sau lucrat\.
barele verticale [i orizontale s\ se Blocurile de piatr\ se pozeaz\
pozeze `n [an]uri special prev\zute `n alternativ, `n lungimea [i `n l\]imea
zid\rie. zid\riei, pentru crearea unei leg\turi mai
Armarea longitudinal\ interioar\ se strânse cu betonul.
utilizeaz\ atunci c^nd apare necesar\ Betonul plastic se toarn\ `n straturi
protec]ia arm\turii contra temperaturilor succesive de 40 cm.
mari (co[uri de fum) sau a mediului
agresiv. ~n zonele cu piatr\ local\ de
construc]ii, datorit\ simplit\]ii de
Dezavantajul acestei arm\ri este execu]ie se utilizeaz\ frecvent acest tip
execu]ia dificil\ [i incompleta folosire a de zid\rie – la subsolurile cl\dirilor.
acesteia. Barele verticale de o]el-beton Zid\rie mixt\ din c\r\mid\ [i beton.
se pozeaz\ `n rosturi mai mari cu 5 mm Zid\ria folosit\ este de 1/2 din
dec^t diametrul barei. Etrierii a[eza]i `n c\r\mid\.
rosturile orizontale vor lega barele
verticale. Leg\tura `ntre cele dou\ materiale se
realizeaz\ prin c\r\mizi a[ezate
16.5. PERE}I DIN ZID|RIE MIXT| transversal, la fiecare al 4-lea r^nd, la
distan]\ de 1,0 m una fa]\ de alta, pe
Zid\ria mixt\ e rezultat\ din orizontal\.
combinarea a dou\ sau mai multe
Betonul se toarn\ `n straturi
materiale de construc]ie, `n scopul
succesive. Zid\ria de c\r\mid\
ob]inerii unor caracteristici superioare,
`ndepline[te rolul de cofraj pe latura
ca: rezisten]\ mecanic\, izolare termic\,
respectiv\.
aspect estetic.
Folosirea acestui tip de zid\rie mixt\
Zid\ria mixt\, `n func]ie de
la subsoluri va dirija pozarea zidului de
materialele ce intr\ `n alc\tuirea ei
c\r\mid\ la interior, din considerente de
poate fi (fig. 16.6):
izolare termic\.

242
Pere]i din zid\rie mixt\
Zid\rie mixt\ din c\r\mid\ [i piatr\.
Zid\rie din piatr\ [i beton
Blocurile de piatr\ uitlizate la aceast\
Zid\rie de Cofraj pentru zid\rie au `n\l]imi egale cu multiplii
piatr\ turnarea betonului
natural\
`n\l]imii c\r\mizii, ceea ce favorizeaz\ o
Beton plastic bun\ leg\tur\ a celor dou\ materiale
pentru a u[ura componente. ~n cazul utiliz\rii pietrei
p\trunderea `ntre
blocurile de piatr\ brute, la fiecare 1,0 m `n\l]ime se
prev\d c^te 2 r^nduri de c\r\mid\, pe
`ntreaga grosime a zid\riei mixte. ~n
alc\tuirea acestei zid\rii, se vor evita
Zid\rie din c\r\mid\ [i beton
rosturile verticale `n prelungire.
Cofraj pentru
turnarea betonului Zid\ria mixt\ de acest tip este folosit\
Zid\rie de
c\r\mid\ `ndeosebi la socluri de cl\diri, pere]i de
subsol, unde c\ptu[irea interioar\ cu
C\r\mizi `n l\]imea Beton turnat c\r\mid\ are menirea de a asigura un
`n straturi cu
peretelui pentru
`n\l]ime de confort termic superior [i posibilit\]i
m\rirea leg\turii `ntre
beton [i c\r\mid\ 3-4 asize avantajoase de finisare

Zid\rie din c\r\mid\ [i piatr\ Zid\rie mixt\ din c\r\mid\, piatr\ [i


beton. Fe]ele zid\riei sunt c\ptu[ite cu
Zid\rie de
c\r\mid\
c\r\mid\ - spre interior [i piatr\ - spre
Zid\rie din blocuri exterior.
de piatr\ cu
`n\l]imea multiplu al Betonul care realizeaz\ leg\tura `ntre
`n\l]imii c\r\mizilor cele dou\ ziduri cu rol de cofraj se
toarn\ `n straturi succesive de 40 cm.
Utilizarea acestei zid\rii mixte se
Zid\rie din c\r\mid\, piatr\ [i beton practic\ `n regiunile cu piatr\ local\.
Zid\rie de
c\r\mid\ la
16. 6. IZOLAREA TERMIC| A
Zid\rie de piatr\
la exterior interior PERE}ILOR DE ZID|RIE
Beton plastic Structura c\r\mizilor va influen]a
turnat `n
straturi
conductivitatea termic\ a pere]ilor.
Forma, dimensiunile, num\rul [i pozi]ia
g\urilor pot influen]a sau nu
proprietatea de izolare termic\ a
Fig. 16.6. Pere]i de zid\rie mixt\
corpurilor ceramice.
din dou\ sau trei materiale

243
Pentru a fi eficiente din punct de Stratul termoizolator suplimentar se
vedere termic, g\urile trebuie s\ fie c^t pozeaz\ la exteriorul peretelui
mai `nguste, sub form\ de fante [i anvelopei. Grosimea acestui strat
a[ezate perpendicular pe fluxul termic. determin\ rezisten]a termic\ [i
influen]eaz\ substan]ial economia de
~n cazul golurilor mari, rezisten]a
combustibil pentru `nc\lzirea cl\dirii `n
termic\ nu se m\re[te, ci se ob]ine
timpul exploat\rii.
numai o mic[orare a densit\]ii aparente.
Din anumite considerente acest strat
Dispunerea [icanat\ a golurilor va
suplimentar se poate aplica la fa]a
m\ri drumul parcurs de fluxul termic prin
interioar\ a peretelui. ~n acest caz, va fi
partea solid\, evit^nd formarea pun]ilor
favorizat\ apari]ia unei zone de
termice.
condens la interior. Pentru remedierea
Conductivitatea termic\ a c\r\mizilor acestei situa]ii este necesar ca: stratul
este str^ns legat\ de umiditatea lor, termoizolator s\ fie distan]at de perete,
pentru c\ aerul din porii deschi[i este iar interspa]iul de aer s\ fie ventilat prin
`nlocuit cu apa, care are o conductivitate orificii cu suprafe]e optime, folosindu-se
termic\ de 50 ori mai mare. aerul din `nc\pere.
Izolarea termic\ se ob]ine cu Condensul `n interiorul zid\riei poate
materiale poroase [i cu densitatea ap\rea [i datorit\ utiliz\rii placajului
aparent\ redus\. Ca materiale pentru ceramic (sau alt material de finisaj
zid\rii se vor utiliza c\r\mizile g\urite. impermeabil), de la fa]a exterioar\ a
Zid\ria de c\r\mid\ cu care se ob]in pere]ilor, care lucreaz\ ca o barier\
pere]i omogeni are o rezisten]\ contra vaporilor. Placarea se face
uniform\ la permeabilitatea termic\ [i la pentru a proteja peretele de umezire de
vapori. Condes\rile de vapori din masa la apele din precipita]ii, c^t [i din
zid\riei de c\r\mid\ sunt absorbite [i considerente estetice. Umezeala (la
transportate, prin capilaritate, spre fe]ele limita `ntre placajul ceramic [i zid),
exterioare, unde se elimin\ prin provenit\ din condens [i supus\ la
evaporare (respira]ia zid\riei). cicluri `nghe]-dezghe] va conduce la
dislocarea pl\cilor. Acest neajuns se
Dac\ pere]ii omogeni din zid\rie de poate corecta prin distan]area stratului
c\r\mid\ sunt dimensiona]i din punct de exterior cu permeabilitate redus\ la
vedere termic av^nd o rezisten]\ vapori [i ventilarea interspa]iului de aer
insuficient\ `n vederea realiz\rii unei format prin pozarea de orificii spre aerul
economii de combustibil pentru `nc\lzire exterior. Aceast\ ventilare de aer prin
`n timpul exploat\rii, este necesar interspa]iul prev\zut va prelua
aplicarea unui strat termoizolator umiditatea din condens [i o va scoate `n
suplimentar. aerul exterior.

244
La cl\dirile cu pere]i din zid\rie de grund [i stratul ultim rezistent la
c\r\mid\, care au umiditatea interioar\ intemperii.
relativ mai mare dec^t 60 %, se Pentru placarea exterior\ se mai
recomand\ aplicarea la fa]a interioar\ a utilizeaz\ pl\cile din beton celular
unui strat de vopsea sau un tapet din foi autoclavizat. Prinderea pl\cilor de
de polimeri, cu rol de barier\ de vapori. zid\ria de c\r\mid\ se execut\ prin
Termoizola]ia pere]ilor din zid\rie de intermediul unui strat de mortar [i
c\r\mid\ se realizeaz\ cu: suplimentar cu agrafe metalice zincate.
• strat median termoizolator; Placarea interioar\ termoizolant\ se
realizeaz\ cu pl\ci bistrat din ipsos
• pl\ci termoizolante la interior sau
armat cu termoizola]ie din vat\
exterior.
mineral\, polistiren expandat sau ipsos
Pere]ii cu strat median termoizolator, spongios. Aceast\ placare este
sunt alc\tui]i din 2 straturi de zid\rie de recomandat\ numai la pere]ii din zid\rie
c\r\mid\ legate cu agrafe (sau plase de c\r\mid\ care au o permebilitate
metalice zincate), protejate anticoreziv, satisf\c\toare la vapori evit^nd
`ntre care se introduce materialul formarea de condens `n interiorul
termoizolator: `n vrac, (zgur\, de[euri peretelui.
ceramice, argil\ expandat\), vat\
16.7. PERE}I DIN ZID|RIE DIN
mineral\, vat\ de sticl\ sau sub form\
BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT
de pl\ci din polistiren expandat.
(B.C.A)
Placarea termoizolant\ la interior sau
Structura betonului celular se ob]ine
exterior se poate realiza la cl\diri noi
prin `nspumare. ~n pasta de ciment, se
sau vechi (pentru reabilitare
creeaz\ un num\r mare de goluri
higrotermic\).
sferice, omogen distribuite. ~ntre aceste
Pl\cile termoizolante folosite la goluri exist\ un schelet rezistent.
exterior pot fi din polistiren expandat
Prepararea betoanelor celulare se
fixate de stratul suport prin aderen]\ cu
face `n malaxoare, prin amestecarea
mortar adeziv pe baz\ de ciment
cimentului-agregat - cu o substan]\
`mbun\t\]it cu o suspensie sintetic\ [i,
generatoare de gaze sau spum\
`n anumite cazuri, fixate mecanic cu
(preparat\ separat).
dibluri. ~n exterior acest strat este
protejat cu arm\tur\ de protec]ie, din ~n componen]a betonului celular
]es\tur\ de fibre de sticl\ `nglobat\ `n (gazbeton, spumobeton) intr\: cenu[\
mortar adeziv. La exterior se pozeaz\ o de termocentral\ (72%), var m\cinat
tencuial\ performant\, `n dou\ straturi, (18%), ciment (10%) [i ipsos (2%) din
greutatea amestecului.

245
~nt\rirea acestor betoane se Plan[eele de beton armat reazem\
realizeaz\ prin autoclavizare, care `n pe pere]ii structurali din b.c.a., prin
timp scurt asigur\: cre[terea mare a intermediul unor centuri din beton
rezisten]ei, reducerea contrac]iilor [i a armat.
deforma]iilor sub sarcini de durat\. ~n cazul pere]ilor neportan]i (de
Sporul de rezisten]\ ce se ob]ine prin compartimentare), leg\tura cu ceilal]i se
autoclavizare, comparativ cu `nt\rirea realizeaz\ prin ]esere sau arm\turi
normal\, este de 3...5 ori. metalice (cuie, agrafe din s^rm\ de
o]el).
Betonul celular autoclavizat trebuie
protejat contra umidit\]ii [i a bioxidului Pere]ii desp\r]itori, care au `n\l]imea
de carbon, care mic[oreaz\ rezisten]a mai mare, se armeaz\ cu o]el beton
mecanic\ [i cea termic\. Betoanele pozat la distan]\ de dou\ rosturi pe
celulare au densitatea aparent\ orizontal\.
cuprins\ `ntre 4000...12000 N/m3.
16. 8. CL|DIRI CU PERE}I
Blocurile din b.c.a. nu se vor folosi `n
STRUCTURALI DIN ZID|RIE
locuri expuse umezirii (funda]ii, ziduri de
subsol, canale). Pere]ii portan]i din zid\rie sunt
concepu]i ca structuri cu pere]i
La proiectarea cl\dirilor cu pere]i
transversali sau pere]i longitudinali [i
portan]i din blocuri de b.c.a. se va folosi
transversali (fig.16.7). ~n cazul pere]ilor
solu]ia pere]ilor structurali transversali,
portan]i din zid\rie simpl\ se limiteaz\
care se pozeaz\ la distan]e relativ mici.
`n\l]imea etajului, deschiderea
A[ezarea blocurilor de b.c.a. `n plan[eelor [i distan]a `ntre pere]ii de
cadrul zid\riei se face astfel ca direc]ia contrav^ntuire.
de `nspumare s\ fie perpendicular\ pe
Golurile (din ferestre sau u[i) `n
direc]ia de `nc\rcare.
pere]ii portan]i trebuie s\ fie uniform
La pere]ii structurali nu se admite distribuite `n lungul acestora astfel ca
combinarea blocurilor mici din beton plinul (spaletul) s\ satisfac\ condi]iile de
celular autoclavizat [i c\r\mizi. rezisten]\ [i stabilitate. Spaletul are ca
M\rirea capacit\]ii portante a dimensiune (l\]imea) multiplul lungimii
pere]ilor din b.c.a. se poate realiza cu c\r\mizii.
s^mburi din beton armat. Pere]ii portan]i din zid\rie, `n afar\ de
Pere]ii portan]i din blocuri mici de transmiterea sarcinilor de la cl\dire spre
b.c.a. se pot folosi la cl\diri de funda]ii, au [i rol de izolare termic\,
maximum 2 nivele. acustic\ [i asigurarea rezisten]ei la foc.
Pere]ii portan]i din zid\rie prezint\
urm\toarele particularit\]i: comportare

246
higrotermic\ [i acustic\ bun\, posibilit\]i Structuri de pere]i portan]i
restrânse de prefabricare; capacitate din zid\rie de c\r\mid\
portant\ la ac]iunea `nc\rc\rilor din
seism. Pere]i portan]i transversali
Domeniul de utilizare a acestor pere]i
este constituit de cl\dirile cu num\r F^[ii pentru plan[ee
din beton armat
redus de niveluri ( 2...5 niveluri).
Pere]i
Pere]i portan]i
longitudinali
Pere]ii structurali din zid\rie se pot autoportan]i
transversali
concepe din zid\rie simpl\ ori zid\rie
armat\ sau `nt\rit\ cu stâlpi[ori din
beton armat. Ace[ti pere]i se pot
executa din c\r\mid\ plin\, c\r\mid\ cu
g\uri verticale, blocuri ceramice, sau din
Trotuar
Funda]ie
beton celular autoclavizat (b.c.a.). continu\
Cl\dirile cu structur\ din pere]i
portan]i din zid\rie se vor concepe cu Pere]i portan]i longitudinali
forme `n plan regulate, compacte [i
simetrice, pentru a limita efectele
defavorabile din torsiune general\ ce F^[ii prefabricate
poate ap\rea `n timpul cutremurului. pentru plan[eu
Concomitent, pe vertical\ se vor asigura Scar\ din
Pere]i portan]i
beton armat
varia]ii uniforme ale rigidit\]ilor cl\dirii `n longitudinali
ansamblu [i ale elementelor structurale
componente.
La cl\dirile cu forme neregulate,
`n\l]imi sau cu mase diferite, se vor
separa prin rosturi, `n tronsoane. Perete
subsol Perete
Lungimea maxim\ a tronsoanelor este transversal
autoportant
influen]at\ de gradul de protec]ie Pardoseal\
seismic\, de natura terenului [i de tipul subsol Funda]ie
continu\
plan[eului, care asigur\ efectul de
[aib\, diafragma orizontal\.~n\l]imea
cl\dirilor cu pere]i din zid\rie portant\ Fig. 16.7. Cl\diri cu structuri alc\tuite
variaz\ func]ie de structura adoptat\, din pere]i portan]i transversali sau
pere]i portan]i de[i (5m) sau mai rari longitudinali
(6...9 m).

247
Pere]i portan]i din zid\rie `nt\ri]i cu st^lpi[ori