Sunteți pe pagina 1din 20

Jurnal de cariera

Serviciul Romn de Infomaii


Misiunea
Serviciul Romn de Informaii este instituia Statului Romn cu atribuii n domeniul culegerii i valorificrii informaiilor relevante pentru securitatea naional a Romniei. Activitile sale se desfoar, n principal, pe teritoriul naional, precum i n afara granielor, n cooperare cu alte instituii responsabile n domeniul monitorizrii i prevenirii ameninrilor transfrontaliere. Serviciul Romn de Informaii organizeaz i execut activiti pentru culegerea, verificarea i valorificarea informaiilor necesare cunoaterii, prevenirii i contracarrii aciunilor care, potrivit legii, sunt de natur s lezeze securitatea naional a Romniei. Apartenena la UE i NATO implic asumarea unor responsabiliti suplimentare i adaptarea conceptual i funcional a SRI, prin prisma conectrii Romniei la dinamica acestor organizaii, n care securitatea este indivizibil, iar garantarea ei se face n comun. n contextul evoluiilor imprevizibile ale mediului internaional de securitate, cu implicaii i asupra securitii naionale a Romniei, precum i al globalizrii ameninrilor, Serviul Romn de Informaii a dezvoltat i a extins o cooperare internaional cu 100 de structuri de informaii i securitate din peste 60 de ri. n egal msur, Serviciul Romn de Informaii a avut un rol definit riguros i a ncercat s imprime un ritm ct mai dinamic contribuiei aduse la asigurarea securitii regionale, europene i euro-atlantice, printr-o participare activ la formulele de cooperare multilateral. De asemenea, desfoar activiti viznd aprarea secretului de stat i prevenirea scurgerii de informaii care, potrivit legii, nu pot fi fcute publice. Prin structuri specializate, S.R.I. execut activiti informative i tehnice de prevenire i combatere a terorismului, precum i intervenia antiterorist asupra obiectivelor atacate sau ocupate de teroriti, n scopul capturrii sau anihilrii acestora i eliberrii ostaticilor. n situaii deosebite, stabilite de ctre Consiliul Suprem de Aprare a rii, Serviciul Romn de Informaii asigur protecia antiterorist a demnitarilor romni i strini precum i a altor persoane care beneficiaz de protecie internaional, n special atunci cnd sunt vizate de ameninri cu acte de terorism. Totodat, S.R.I. desfoar activiti pentru descoperirea i contracararea aciunilor de confecionare, deinere sau folosire ilegal de mijloace de interceptare a comunicaiilor. Prin toate aceste activiti, Serviciul Romn de Informaii reuete s fie un senzor al strii de legalitate n domeniul securitii naionale, informnd permanent i sistematic factorii competeni s ntreprind msuri pentru restabilirea legalitii, ori de cte ori aceasta este afectat. Serviciul a fost conceput ca o instituie fr caracter represiv, neavnd competente n desfurarea activitilor de urmrire penal. De altfel, Legea de organizare i funcionare prevede n mod expres c personalul S.R.I. nu poate efectua acte de cercetare penal, nu poate lua msura reinerii sau arestrii preventive, iar subunitile sale nu dispun de spaii proprii de arest. n cazurile complexe, cnd sunt necesare cunotine de specialitate, la cererea organelor judiciare competente, persoane anume desemnate din Serviciul Romn de Informaii pot acorda sprijin la efectuarea unor acte de urmrire penal pentru infraciuni contra securitii statului.

Serviciul Romn de Informaii a fost nfiinat la 26 martie 1990, prin Decretul nr. 181, pornind de la necesitatea existenei unei instituii specializate i competente n domeniul culegerii de informaii privind securitatea naional. Unul dintre paii semnificativi ai democratizrii societii romneti a fost reglementarea prin lege a organizrii i funcionrii Serviciului Romn de Informaii, de ctre primul Parlament ales dup Revoluia din 1989 (Legea nr. 51 din 1991 ). La baza funcionrii S.R.I. st Legea nr. 14 din 1992, care i reglementeaz sarcinile, competenele i atribuiile. Existena instituiei este consacrat i n Constituia Romniei ( art.62, lit. g ) care prevede c cele dou Camere ale Parlamentului se ntrunesc n edin comun pentru numirea directorului Serviciului Romn de Informaii i exercitarea controlului asupra acestui serviciu. Potrivit Legii nr. 51 / 1991 , informaiile din domeniul securitii naionale pot fi comunicate: Preedintelui Romniei, Preedintelui Senatului, Preedintelui Camerei Deputailor, precum i Comisiilor permanente pentru aprare, ordine public i siguran naional ale celor dou camere ale Parlamentului; Primului Ministru, minitrilor i efilor de departamente din ministere, cnd informaiile au legtur cu domeniile de activitate pe care acetia le coordoneaz i de care rspund; prefecilor, primarului general al capitalei, precum i conductorilor consiliilor judeene, respectiv al municipiului Bucureti, pentru probleme care sunt de competena acestora; organelor de urmrire penal, cnd informaiile privesc svrirea unei infraciuni;

Comunicarea informaiilor se aprob de ctre Directorul Serviciului Romn de Informaii.

Structura
ncepnd cu 1 iulie 2008 a intrat n vigoare noua schem de organizare a Serviciului Romn de Informaii, aprobat de Consiliul Suprem de Aprare a rii n data de 25 martie 2008. Noua structur a SRI reprezint un reper important n cadrul amplului proces de transformare, nceput n 2007, destinat debirocratizrii i eficientizrii activitii de intelligence. n acest proces, SRI a beneficiat de consilierea unor experi din cadrul unor prestigioase servicii de informaii din statele membre NATO.

Reorganizarea aduce ca principale elemente de noutate trei

aspecte fundamentale: 1. Creterea capacitii operaionale printr-un management modern al activitii de informaii Desfiinarea unor structuri intermediare de decizie (inspectoratele), o mai bun cooperare pe orizontal i o capacitate de reacie ridicat n situaii de criz; Creterea capacitii de analiz i prognoz i extinderea evalurilor cu privire la oportunitile de promovare a intereselor strategice ale Romniei; Dezvoltarea unor documente de planificare moderne, adaptate sistemelor existente n statele membre NATO i UE elaborarea unei Strategii de Informaii a SRI; Trecerea la un sistem de planificare de tip corporatist, orientat spre alocarea resurselor pe prioriti, n cadrul unor programe multianuale; Definirea unui nou sistem de management al carierei de ofier de informaii care s constituie un reper pentru atragerea n sistem a expertizei pe zone critice pentru securitatea naional;

2. Dinamizarea activitii SRI i adaptarea la noile riscuri de securitate Abordarea extins a noilor riscuri de securitate emergente n plan naional i european pe zona securitii cibernetice, a securitii energetice, noilor forme de terorism i criminalitate transfrontalier, proliferrii armelor de distrugere n mas unele dintre acestea pe baza deciziilor de la Summitul NATO de la Bucureti; Extinderea colaborrii cu serviciile similare din state membre NATO i UE n gestionarea ameninrilor comune de securitate i definirea unui concept de cooperare internaional a SRI; Dezvoltarea analizei din surse deschise, domeniu de baz pentru noile evoluii n intelligence din cadrul UE i NATO; Dezvoltarea unor zone de expertiz specializat care s constituie baza pentru un management modern al sistemelor IT ale Serviciului Romn de Informaii;

3. O nou orientare i deschidere spre dezvoltarea cooperrii cu societatea civil Crearea unei Direcii Programe de Comunicare cu responsabiliti pe dezvoltarea comunicrii active cu media i promovarea culturii de securitate; Dezvoltarea cooperrii cu mediul universitar n derularea n comun a unor proiecte de cercetare academic n zona securitii naionale; mbuntirea n cooperare cu mediul academic a programelor proprii de formare profesional n domeniul informaiilor i intelligence.

Reforma instituional n SRI a pornit de la necesitatea adaptrii Serviciului la dinamica riscurilor de securitate i la statutul Romniei de stat membru NATO i UE i implic nu numai o mai bun gestionare a vulnerabilitilor interne i a riscurilor de securitate, ci i sesizarea oportunitilor de promovare a intereselor strategice ale Romniei ntr-o lume n permanent schimbare. n acest sens, procesele interne de transformare au fost dezvoltate n mod extins i coerent i se vor derula n continuare, conform principiilor i reperelor incluse n Viziunea Strategic 2007-2010.

Organizare si functionare
La baza organizarii si functionarii SRI sta legea 14 DIN 24/02/92 privind organizarea si Functionarea Serviciului Roman de Informatii

EMITENT: PARLAMENT
APARUT IN Monitorul Oficial 33 DIN 03/03/92

CAP. 1 ART. 1 Coordonarea, controlul si atributiile Serviciul Roman de Informatii este serviciul organizat de stat specializat in domeniul informatiilor privitioare la siguranta nationala a Romaniei, parte componenta a sistemului national de aparare, activitatea sa fiind organizata si coordonata de Consiliul suprem de Aparare a Tarii. Activitatea Serviciului Roman de Informatii este controlata de parlament. Anual sau cind Parlamentul hotareste, directorul Serviciului Roman de Informatii prezinta acestuia rapoarte referitoare la indeplinirea atributiilor ce revin Serviciului Roman de Infomatii, potrivit legii. In vederea exercitarii controlului concret si permanent, se constituie o comisie comuna a celor doua Camere. Organizarea, functionarea si modalitatile de exercitare a controlului se stabilesc prin hotarire adoptata de Parlament. ART. 2 Serviciul Roman de Informatii organizeaza si executa activitati pentru culegerea, verificarea si valorificarea informatiilor necesare cunoasterii, prevenirii si contracararii oricaro actiuni care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei. ART. 3 Serviciul Roman de Informatii asigura apararea secretului de stat si prevenirea scurgerii de informatii care, potrivit legii, nu pot fi divulgate. In aplicarea prevederilor legale privind apararea secretului de stat, Serviciul Roman de Informatii organizeaza si executa transportul corespondentei oficiale cu asemenea caracter pe intreg teritoriul Romaniei. ART. 4 La cererea conducatorului institutiei publice,regiei autonome sau societatii comerciale, Serviciul Roman de Informatii verifica si ofera date cu privire la persoanele care urmeaza sa ocupe functii inrespectivele unitati, ce presupun accesul la informatii si activitati cu caracter secret de stat sau care, potrivit legii, nu pot fi divulgate. Sint exceptii de la prevederile alin.1 judecatorii, procurorii, functionarii publici din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei,Serviciul de Informatii Externe si Serviciul de Protectie si Paza, care isi stabilesc masuri proprii de aparare a secretului de stat, potrivit legii. ART. 5 La cererea persoanelor fizice si juridice din sectorul privat, Serviciul Roman de Informatii acorda asistenta de specialitate pentru apararea secretelor aflate in posesia acestora si prevenirea scurgerii de date sau informatii ce nu pot fi aduse la cunostinta publicului.Asistenta de specialitate se acorda,contra cost, potrivit tarifelor convenite.

Asistenta de specialitate se acorda gratuit persoanelor prevazute la alin.1, care executa comenzi pentru stat, in limita si pe durata acestora,precum si celor care desfasoara activitate de cercetare ori de productie in probleme sau cu privire la aspecte de interes national. ART. 6 Prin Unitatile sale, Serviciul Roman de Informatii: a) executa activitati informative si tehnice de prevenire si combatere a te rorismului; b) executa interventia antiterorista asupra obiectivelor atacate sau ocupate de teroristi, in scopul capturarii sau anihilarii acestora, eliberarii ostaticilor si restabilirii ordinii legale.Interventia antiterorista se realizeaza cu aprobarea Biroului executiv al Serviciului Roman de Informatii; c) asigura protectia antiterorista a demnitarilor romani si straini, precum si a altor persoane oficiale, conform normelor stabilite de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Serviciul roman de Informatii concura la realizarea protectiei antiteroriste a demnitarilor gardati de Serviciul de Protectie si Paza, in situatia cind acestia sint vizati de amenintari cu acte de terorism. Serviciul Roman de Informatii poate asigura protectie antiterorista si altor persoane, la cererea acestora, potrivit tarifelor convenite. ART. 7 Serviciul Roman de Informatii actionaeaza pentru descoperirea si contracararea actiunilor de initiere,organizare sau constituire pe teritoriul Romaniei a unor structuri informative care pot aduce atingere sigurantei nationale, a activitatilor de aderare la acestea sau de sprijinire a lor in orice mod ori de confectionare, detinere sau folosire ilegala de mijloace de interceptare a comunicatiilor, precum si de culegere si transmitere de informatii cu caracter secret sau confidential. ART. 8 Serviciul Roman de Informatii este autorizat sa detina si sa foloseasca mijloace adecvate pentru obtinerea, verificarea, prelucrarea si stocarea informatiilor privitoare la siguranta nationala, in conditiile legii. ART. 9 In vederea stabilirii existentei amenintarilor la adresa sigurantei nationale,cadre anume desemnate din Serviciul Roman de Informatii pot efectua, cu respectarea legii, verificari prin:solicitarea si obtinerea de obiecte, inscrisuri sau relatii oficiale de la institutii publice;consultarea de specialisti ori experti; primirea de sesizari sau note de relatii, fixarea unor momente operative prin fotografiere, filmare oti prin alte mijloace tehnice ART. 10 In situatiile care constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei, Serviciul Roman de Informatii, prin cadre stabilite in acest scop, solicita procurorului eliberarea mandatului prevazut de art.13 din Legea privind siguranta nationala a Romaniei pentru desfasurarea activitatilor autorizate de acesta. ART. 11 Activitatile prvazute la art.9 si 10 se consemneaza in acte de constatare care, intocmite cu respectarea prevederilor Codului de procedura penala, pot constitui mijloace de proba. ART. 12 In cazul constatarii unei infractiuni flagrante la regimul sigurantei nation ale stabilit de lege, a unui atentat sau act terorist ori a unor tentative sau acte preparatorii la asemenea infractiuni, daca sint pedepsite de lege, cadrele Serviciului Roman de Informatii pot retine pe faptuitor, predindu-l de indata organelor judiciare competente impreuna cu actul de constatare si corpurile delicte. La solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din Serviciul Roman de Informatii pot acorda sprijin la realizarea unor activitati de cercetare penala pentru infractiuni privind siguranta nationala.

Organele de urmarire penala au obligatia sa comunice Serviciul Roman de Informatii orice date sau informatii privitoare la siguranta nationala, rezultate din activitatea de urmarire penala. ART. 13 Organele Serviciului Roman de informatii nu pot efectua acte de cercetare penala, nu pot lua masura retinerii sau arestarii preventive si nici dispune de spatii proprii de arest. ART. 14 In indeplinirea atributiilor ce ii revin,Serviliu Roman de Informatii colabo reaza cu Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei si Finantelor, Directia Generala a Vamilor precum si cu celelalte organe ale administratiei publice. Organele prevazute la alin.1 au obligatia sa-si acorde reciproc sprijinul necesar in indeplinirea atributiilor prevazute de lege. ART. 15 Cu aprobarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Serviciul Roman de Informatii poate stabili relatii cu organisme similare din strainatate. CAP. 2 ART. 16 Organizarea si functionarea Serviciului Roman de informatii SECTIUNEA 1 Consiliul director Pentru indeplinirea atributiilor stabilite prin lege, serviciul Roman de Informatii este condus de catre Consiliul director, organ deliberativ, compus din directorul Serviciului Roman de Informatii, primul-adjunct al directorului, sefii unor unitati centrale si teritoriale. Componenta Consiliului director se stabileste prin regulamentul de functionare a Serviciului Roman de Informatii, iar incadrarea nominala a acestuia se face de catre director. Presedintele Consiliului director este directorul Serviciului Roman de Informatii. In lipsa directorului, atributiile de presedinte se indeplinesc de primul-sef adjunct, iar in absenta acestuia, de un adjunct al directorului anume desemnat. ART. 17 Consiliul director al serviciului Roman de Informatii se intruneste, de regula, trimestrial, sedintele fiind convocate de presedintele acestuia. In caz de urgenta, la cererea a cel putin o treime din numarul membrilor sai sau la solicitarea directorului, Consiliul director se intruneste ori de cite ori este necesar. ART. 18 Consiliul director al Serviciului Roman de Informatii isi desfasoara activitatea in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotariri cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul total al membrilor. ART. 19 La sedintele Consiliului director pot fi invitati, dupa caz, reprezentanti ai unor ministere sau altor organe ale administratiei publice, interesate in examinaraea problemelor supuse dezbateri, precum si specialisti din cadrul Serviciului Roman de Informatii sau din afara acestuia. ART. 20 Pentru analizarea unor probleme de interes general privind siguranta nationala, Consiliul director poate constitui colective de lucru cuprinzind specialisti din cadrul Serviciului Roman de Informatii sau din afara acestuia. Desemnarea specialistilor din afara Serviciului Roman de Informatii se va face cu acordul conducerilor organelor centrale respective.

Invitatii si specialistii din afara Serviciului Roman de Informatii prevazuti la art.19 si alin. 1 al prezentului articol se vor conforma dispozitiilor legale privind apararea secretului de stat. SECTIUNEA a 2-a Biroul executiv al Consiliului director ART. 21 Conducerea operativa a Serviciului Roman de Informatii si asigurarea indeplinirii hotaririlor Consiliului director se realizeaza de Biroul executiv al acestuia. Biroul executiv este alcatuit din director, primul adjunct al directorului si adjunctii directorului. Presedintele Biroului executiv este directorul Serviciului Roman de Informatii. ART. 22 Biroul executiv al Consiliului director al Serviciului Roman de Informatii se intruneste bilunar, sedintele fiind convocate de catre director. Dispozitiile art.18 si art.19 se aplica in mod corespunzator si Biroul executiv. SECTIUNEA a 3-a Directorul Serviciului Roman de Informatii ART. 23 Serviciul Roman de Informatii este condus de un director, cu rang de ministru, numit de Camera Deputatilor si Senat in sedinta comuna, la propunerea Presedintelui Romaniei, in urma audierii celui propus de catre comisia insarcinata sa exercite controlulparlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii, care va prezenta un raport in fata celor doua Camere ale Parlamentului. La numirea in functie, directorul depune in fata Parlamentului urmatorul juramint: "Eu,...,jur ca voi indeplini de buna-credinta si nepartinire, in deplinul respect al Constitutiei si legilor tarii, atributiile ce-mi revin in calitate de director al Serviciului Roman de Informatii." In executarea atributiilor ce revin Serviciului Roman de Informatii, directorul emite, potrivit legii, ordine si instructiuni. eliberarea din functie a directorului Serviciului Roman de Informatii se face de Parlament, in sedinta comuna a celor doua Camere, la propunerea Presedintelui Romaniei sau a cel putin o treime din numarul total al deputatilor ori al senatorilor. ART. 24 Directorul Serviciului Roman de Informatii are un prim-adjunct, care este si inlocuitorul legal al acestuia, precum si 3 adjuncti. Prim-adjunctul directorului Serviciului Roman de Informatii si adjunctii directorului au rang de secretari de stat si sint numiti de Presedintele Romaniei,la propunerea directorului Serviciului Roman de Informatii. SECTIUNEA a 4-a Structura Serviciului Roman de Informatii ART. 25 In componenta Serviciului Roman de Informatii intra unitati si subunitati, in concordanta cu specificul activitatii sale, echivalente structurilor din ministere. Unitatile Serviciului Roman de Informatii sint subordonate numai conducerii acestuia. ART. 26 Structura, efectivele, mobilizarea rezervistilor Serviciului Roman de Informatii, precum si Regulamentul de functionare a acestuia se aproba de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Biroul executiv al Serviciului Roman de Informatii, in functie de nevoi, in limitele stabilite de lege si ale efectivelor aprobate, propune Consiliului Suprem de Aparare a Tarii imbunatatirea structurilor Serviciului Roman de Informatii si redistribuirea efectivelor. CAP. 3 ART. 27 Personalul Serviciului Roman de Informatii Personalul Serviciului Roman de Informatii se compune din cadre militare permanente si salariati civili, care indeplinesc atributii operative si administrative. Nu pot activa in Serviciul Roman de Informatii aceia care, facind parte din structurile represive ale statului

totalitar, au comis abuzuri, informatorii si colaboratorii securitatii, precum si fostii activisti ai partidului comunist, vinovati de fapteindreptate impotriva drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Cadrele militare ale Serviciului Roman de Informatii au toate drepturile si obligatiile prevazute, pentru militarii armatei romane, de reglementarile legale, statutele si regulamentele militare Salariatii civili sint supusi dispozitiilor Codului muncii si celorlalte prevederi legale si regulamentare ale Serviciului de Informatii. ART. 28 Ofiterii operativi ai Serviciului Roman de Informatii isi desfasoara activitatea deschis sau acoperit, in raport cu nevoile de realizare a sigurantei nationale. Serviciul Roman de Informatii va asigura protectia si incadrarea in alte unitati sau compartimente de munca a ofiterilor operativi care, lucrind acoperit, sint desconspirati in imprejurari care exclud culpa acestora. ART. 29 Personalul militar se constituie din absolventi ai institutiilor de invatamint din sistemul propriu, cadre militare selectionate si transferate de la Ministerul Apararii Nationale sau de la Ministerul de Interne, in baza cererilor nominale ale directorului, cu acordul ministrilor respectivi, precum si din specialisti chemati in cadrele active. Personalul militar transferat de la Ministerul Apararii Nationale, de la Ministerul de Interne sau din alte sectoare de activitate intra in subordinea exclusiva a conducerii Serviciului Roman de Informatii. ART. 30 Selectionarea, incadrarea, acordarea gradelor si inaintarea in grad si in functii, transferarea, trecerea in rezerva, incetarea sau desfacerea contractului de munca se fac potrivit legii, Regulamentului de functionare a Serviciului Roman de Informatii, statutelor corpurilor ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor si altor dispozitii legale. ART. 31 Pregatirea personalului de invatamint propriu sau in institutii de specialitate ale Ministerului de Interne si Ministerului Apararii Nationale. ART. 32 Personalul serviciului Roman de Informatii se legitimeaza cu legitimatia de serviciu, iar in misiuni operative, si cu insigna de serviciu.Modelul insignei de serviciu este cel prevazut in anexa nr.1. ART. 33 Cadrele militare permanente ale Serviciului Roman de Informatii au dreptul la uniforma, care se asigura gratuit. Categoriile de personal pentru care portul uniformei in timpul serviciului este obligatoriu se stabilesc de directorul Serviciului Roman de Informatii. Uniformele, insemnele de grad si accesoriile se stabilesc in Regulamentul pentru descrierea si portul uniformelor personalului Serviciului Roman de Informatii, aprobat de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. ART. 34 Serviciul Roman de Informatii poate incorpora, pentru paza proprie si activitati auxiliare, prin organele militare teritoriale, militari in termen, pe baza cererilor adresate Marelui Stat Major, cu 60 de zile inainte de data incorporarii.In situatia in care efectivele de paza proprie sint insuficiente,acestea se vor asigura cu militari in termen din trupele de jandarmi. Serviciul Roman de Informatii are organ de mobilizare, executa mobilizarea si tine evidenta personalului militar si civil existent la pace, precum si a rezervistilor. Normele de functionare a acestui organ se stabilesc de comun acord cu Marele Stat Major al Ministerului Apararii Nationale.

Evidenta situatiei militare a personalului se tine de catre Serviciul Roman de Informatii, iar pentru rezervisti, si de catre organele militare teritoriale. ART. 35 Cadrele din sectoarele operative la Serviciului Roman de Informatii sint functionaripublici care indelinesc atributii ce implica exercitiul autoritatii de stat, avind toate drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate. ART. 36 Personalul Serviciului Roman de Informatii nu poate face parte din partide sau alte organizatii cu caracter politic ori secret si nu poate fi folosit in scopuri politice. Serviciul Roman de Informatii nu va intreprinde nici o actiune care sa promoveze sau sa lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu exceptia acelor actiuni ale acestora care contravin sigurantei nationale. ART. 37 Cadrele militare si angajatii civili din Serviciul Roman de Informatii au obligatia de a pastra cu strictete seretul de stat si profesional, inclusiv dupa pararsirea in orice mod a serviciului. Orice divulgare a datelor sau informatiilor cunoscute ca urmare a calitatii de salariat al Serviciului Roman de Informatii cu exceptia cazurilor autorizate de lege, este interzisa si se pedepseste conform legii. ART. 38 Urmasilor cadrelor Serviciului Roman de Informatii decedat in timpul si din cauza serviciului, datorita unor acte de devotament exceptional, li se acorda ca pensie salariul integral pe care l-au avut aceste cadre in momentul decesului. In cazul cind nu exista urmasi si nici sot supravietuitor, daca cel decedat era singurul sprijinitor al parintilor sai, acestia vor beneficia de jumatate din pensia de urmas, stabilita potrivit prevederilor alin.1. Pensia pentru invaliditate permanenta, survenita datorita unor acte de devotament exceptional, este egala cu salariul avut in momentul respectiv, iar cei in cauza vor beneficia de o gratificatie, o singura data, egala cu de cinci ori salariul Cadrele Serviciului Roman de Informatii care au devenit partial incapabile de munca, datorita unor acte de devotament exceptional, si nu mai pot exercita in continuare profesia vor beneficia in afara drepturilor ce decurg din pen sionare, de o gratificatie egala cu de trei ori salariul avut in momentul respectiv. ART. 39 Pentru merite deosebite in apararea sigurantei nationale a Romaniei, cadrele Serviciului Roman de Informatii li se pot conferi decoratiile prevazute de lege pentru militarii fortelor armate Romane. CAP. 4 ART. 40 Asigurarea materiala Serviciul Roman de Informatii: a)elaboraeaza si fundamenteaza bugetul propriu de venituri si cheltuieli, asigura finantarea unitatilor, coordoneaza si controleaza activitatea economica a ordonatorilor de credite, din subordinea sa; b)aproba, in limita competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile proprii de investitii si urmareste executarea acestora la termenele stabilite; c)efectueaza activitati de import-export de aparatura si tehnica specifica muncii de informatii si de asigurare a asistentei tehnice corespunzatoare, potrivit legii; d)stabileste arme de intrebuintare, intretinere si reparare pentru armament, tehnica si alte bunuri din dotare, precum si norme de consum pentru munitii si alte materiale; e)stabileste norme privind asigurarea materiala si financiara, decontarea, evidenta si controlul mijloacelor materiale si banesti necesare unitatilor subordonate; f)exercita orice alte atributii conferite prin lege.

ART. 41 Serviciul Roman de Informatii se doteaza cu armamentul, munitia si tehnica de lupta necesare indeplinirii misiunilor de aparare si interventie antiterorista, transportului corespondentei secrete, a pazei proprii si a celorlalte misiuni de serviciu. ART. 42 Cladirile, mijloacele de transport, aparatura tehnica si celelalte mijloace materiale necesare functionarii Serviciului Roman de Informatii se asigura de Guvern. Fondurile banesti necesare desfasurarii activitatii Serviciului Roman de Informatii sint prevazute in cadrul bugetului de stat, aprobat de Parlament. Serviciul Roman de Informatii are parc propriu de mijloace de transport pentru aparatul central si unitatile din subordine, care se stabileste prin tabelele de inzestrare ale unitatilor aprobate de director. ART. 43 Sub controlul Parlamentului, in raport cu nevoile proprii si cu respectarea stricta a prevederilor legale, in cadrul Serviciului Roman de Informatii pot functiona: o regie autonoma, societati comerciale de productie, institutii sanitare, precum si asociatii cu caracter cultural-sportiv. CAP. 5 ART. 44 Dispozitii finale In caz de necesitate si cind folosirea altor mijloace de implicare sau constringere nu este posibila, personalul Serviciului Roman de Informatii, autorizat sa poarte arma, poate folosi forta armelor albe sau a armelor de foc in conditiile prevazute de lege. ART. 45 Documentele interne de orice fel ale Serviciului Roman de Informatii au caracter de secret de stat, se pastreaza in arhiva sa proprie si nu pot fi consultate decit cu aprobarea directorului, in conditiile legii. Documentele, datele si informatiile Serviciului Roman de Informatii pot deveni publice numai dupa trecerea unei perioade de 40 de ani de la arhivare. Serviciul Roman de Informatii preia spre conservare si folosinta fondurile de arhiva ce privesc siguranta nationala ale fostelor organe de informatii cu competenta pe teritoriul Romaniei. Fondurile de arhiva ale fostului Departament al Securitatii Statului, ce privesc siguranta nationala, nu pot deveni publice decit dupa trecerea unei perioade de 40 de ani de la adoptarea prezentei legi. ART. 46 Serviciul Roman de Informatii foloseste, pentru individualizare si recunoastere, sigla cu modelul si descrierea prevazute in anexa nr.2. Sigla este semnul de arma al Serviciului Roman de Informatii. ART. 47 Anexele nr.1 si 2 fac parte integranta din prezenta lege. ART. 48 Decretul Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala din 26 martie 1990 privind infiintarea Serviciului Roman de Informatii, precum si orice alte dispozitii contrare prevederilor prezentei legi se abroga. ANEXA 1 Sigla este formata dintr-un patrat de baza, pe mijlocul laturilor caruia sint desenate patru triunghiuri isocele. Baza triunghiului isoscel este egala cu jumatate din latura patratului. Inaltimea triunghiurilor isoscele este egala cu jumatate din latura patratului. Bazele triunghiurilor isoscele comune cu laturile patratului nu sint desenate. Patratul si cele patru triunghiuri isoscele formeaza o stea in opt colturi alternativ inegale. Inaltimile virfurilor opuse sint doua cite doua egale, virfurile formate de colturile patratului fiind mai mici decit virfurile formate de cele patru triunghiuri isoscele. Raportul dintre raza cercului inscris in patratul de baza si cel in care se inscrie steaua este de 1/2.

In interiorul patratului de baza sint inscrise initialele S.R.I., cu litere de tipar. Inaltimea literelor este in raport de 2/1 cu latimea lor.

Reguli interne de conduit profesional


n conformitate cu prevederile Legii nr. 14/1992 privind organizarea i funcionarea Serviciului Romn de Informaii, personalul acestuia se compune din cadre militare permanente i salariai civili, care ndeplinesc atribuii operative i administrative, precum i din soldai i gradai voluntari. Potrivit criteriilor de management al carierei, n funcie de postul ocupat, domeniul de activitate, capacitile individuale i necesitile instituiei, n Serviciul Romn de Informaii se aplic principiul formrii continue a angajailor prin angrenarea acestora n diverse forme de pregtire. Cadrele militare ale Serviciului Romn de Informaii au toate drepturile i obligaiile prevzute pentru militarii Armatei Romne de reglementrile legale, statutul i regulamentele militare. Salariaii civili sunt supui dispoziiilor Codului muncii i celorlalte prevederi legale i regulamentare ale Serviciului Romn de Informaii. Soldaii i gradaii voluntari constituie un corp distinct de personal militar, recrutat pe baz de voluntariat. Potrivit gradelor pe care le au cadrele militare ale Serviciului sunt constituite pe urmtoarele corpuri militare: al ofierilor, al maitrilor militari i al subofierilor.

Duu Sorin Iulian

Pentru alegerea funciei am studiat legislaia folosind internetul, deasemeni m-am documentat i dup pagina oficial a Serviciului Romn de Informaii. Funcia ales de mine a fost cea de ofier operativ de informa ii, am optat pentru ea deaorece ofi erii SRI pot fi functionari publici cu statut special, dar in acela i timp cred c aceast func ie nu presupune monotonia unor alte funcii n care faci acelasi lucru n fiecare zi, deasemeni oportunit ile de avansare sunt multe, i nu n ultimul rnd dar acest job aduce dup el un anumit statut att social ct i professional ce impune respect. Postul presupune n primul rnd loialitate fa de ar, fa de principiile si valorile statului de drept i democraiei, i respectarea legilor rii. Angajaii serviciului trebuie sa accepte interzicerea sau restngerea exerciciului unor drepturi i libert i, potrivit prevederilor legale, s pstreze confidenialitatea n legtur cu activittile desf urate, i s adopte un comportament ce nu afecteaz interesele i imaginea institu iei. Misiunea i obiectivele: misiunea este simpla i anume indeplinirea atribuiilor de serviciu, obiectivele sunt multiple i difer in funcie de misiune .

Responsabilitati : de planificare: zilnica si trimestriala a sarcinilor proprii de raportare: asigura raportarea potrivit planificarii asupra modului de indeplinire sarcinilor si activitatii de lucru cu publicul: primeste cetateni in audienta conform programului, verifica temeinicia si legalitatea petitiilor formulate, dispune verificarea reclamatiilor privind domeniul de activitate si urmareste ca raspunsurile catre petiii sa fie complete si explicite; de luare a deciziilor: analizeaza situatiile corespunzator functiei si ia decizii potrivit nivelului de competenta; accesul la informatii: in baza autorizatiei de securitate are acces la informatiile clasificate necesare indeplinirii atributiilor si furnizeaza date despre activitatea specifica numai celor in drept.

Pentru a afla cum pot obine postul dorit n cadrul Serviciului Roman de Informa ii am consultat pagina oficiala a acestuia de internet . De aici am aflat ca n vederea completrii efectivelor de ofieri operativi de informaii, n conformitate cu prevederile H.G. nr. 404/2006 Serviciul Romn de Informaii organizeaz anual, prin Academia Naional de Informaii, concursuri de admitere la cursurile universitare de masterat: Managementul activitii de informaii pentru securitate naional, Intelligence i Securitate Na ional i Analiz de Intelligence. Oferta se adreseaz exclusiv absolvenilor nvmntului superior de lung durat, cu examen de licen sau de diplom care ndeplinesc condiiile generale pentru ncadrarea n Serviciul Romn de Informaii n calitate de ofieri de informaii, sunt api medical i psihologic, cu deprinderi de operare pe calculator, buni cunosctori ai unei limbi strine i care accept s lucreze n unitile n care vor fi repartizai conform nevoilor Serviciului. Condiiile de nscriere i detaliile privind programul de desfurare a concursului, numrul de locuri i cele referitoare la coninutul probelor, sunt comunicate anual, pn la data de 15 decembrie, prin oferta de colarizare a Serviciului. Deasemeni Serviciul Romn de Informaii realizeaz ncadrri directe de ofieri (chemri n activitate), n funcie de nevoile fiecrei uniti, cu respectarea condiiilor prevzute n Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare i a celor generale de ncadrare. Candidaii pentru ncadrarea direct ca ofieri n structurile menionate anterior trebuie s fie absolveni ai nvmntului superior de lung durat cu examen de licen sau de diplom, cu experien n domeniul n care s-au specializat. Media de absolvire i rezultatele obinute pe parcursul anilor de studiu reprezint criterii de departajare. Selecia unor specialiti, condiionat de nevoile unitilor i de existena unor posturi vacante n serviciu, are la baz performanele universitare, licenele i acreditrile deinute, precum i experiena profesional acumulat n domeniul de specialitate. Cea mai simpl metod de a intra n S.R.I. este ca salariat civil cu posibilitate de formare profesionala pe parcursul serviciului. Au statut de personal contractual i sunt supui dispoziiilor Codului muncii i celorlalte prevederi legale aplicabile personalului contractual din sectorul bugetar.

Angajarea acestora se efectueaz n conformitate cu prevederile Codului muncii i reglementrilor interne ale Serviciului Romn de Informaii emise cu respectarea legislaiei n vigoare. Pentru obinerea unui post indiferent de categoria de personal (militar sau civil), m pot adresa conducerii instituiei cu o cerere de ncadrare, care va fi nsoit de un Curriculum Vitae, documente care vor fi depuse sau trimise prin pot la Biroul de Relaii cu Publicul din Bucureti, Bdul. Libertii nr. 14D sector 5 sau la sediul direciilor judeene de informaii ale Serviciului, corespunztoare domiciliului, respectiv locului de munc pe care l am. De aici, daca obin postul pot avansa ctre postul de Ofier daca urmez Cursurile universitare de masterat pentru formarea ofierilor operativi de informaii . Interacionarea cu celelate grupuri a existat i a avut drept scop asigurarea c nu vom alege acelai subiect, dup cum probabil bnuii nu a fost inten. Interacionarea cu colegii de grup a avut drept scop formarea unui plan de realizare a proiectului, mprtirea informiilor i ideeilor de care dispuneam fiecare, aceasta a fost mai intens la prima parte a proiectului, aceasta fiind comun.

Duu Ctlin Cristian

Serviciul Romn de Informaii este condus de un Director, cu rang de ministru, numit de Camera Deputailor i Senat n edin comun, la propunerea Preedintelui Romniei. Directorul Serviciului Romn de Informaii: conduce ntreaga activitate a serviciului i l reprezint n relaiile cu Parlamentul, Preedinia i Guvernul Romniei, cu celelalte organe de stat sau organizaii din ar sau strintate; organizeaz i asigur, n cadrul serviciului, aplicarea legilor n vigoare i a hotrrilor CSAT, privitoare la securitatea naional a Romniei; prezint Parlamentului i CSAT rapoarte referitoare la modul de ndeplinire a atribuiunilor ce revin serviciului; emite, potrivit legii, ordine i instruciuni. Directorul are un prim-adjunct, care este i nlocuitorul legal al acestuia, precum i3 adjunci. Adjuncii Directorului au rang de secretari de stat i sunt numii de Preedintele Romniei, la propunerea Directorului Serviciului Romn de Informaii. Serviciul Romn de Informaii este condus de ctre Consiliul Director, organ deliberativ, compus din directorul Serviciului Romn de Informaii, prim-adjunctul directorului, adjuncii directorului, efii unor

uniti centrale i teritoriale. Preedintele Consiliului Director este Directorul Serviciului Romn de Informaii. Biroul Executiv al Consiliului Director, asigur conducerea operativ a Serviciului Romn de Informaii i ndeplinirea hotrrilor Consiliului Director. Este alctuit din Directorul Serviciului Romn de Informaii, prim-adjunctul i adjuncii directorului.

1.Compartimentul : Conducere 2.Denumirea: Director 3.Pozitia postului in statul de organizare: 1 4.Relatii cu alte posturi: Relatii ierarhice : este subordonat conducerii Inspectoratului General al Politiei Romane si are in subordine adjunctii sefului inspectoratului judetean si sefii structurilor subordonate nemijlocit; Relatii functionale: coordoneaza activitatea sefilor structurilor subordonate nemijlocit, colaboreaza cu sefii structurilor teritoriale din sistemul national de aparare, ordine publica si siguranta nationala, precum si cu ceilalti sefi de inspectorate de politie judetene pentru indeplinirea atributiilor /sarcinilor/ masurilor specifice politiei, dispuse de conducerea Inspectoratului general sau prevazute de lege; Relatii de control: are drept de control al activitatii si a modului de indeplinire a atributiilor functionale pentru intreg personalul din cadrul inspectoratului de politie judetean; Relatii de reprezentare: reprezinta si apara interesele institutiei in relatiile cu autoritatile si institutiile publice, organizatiile internationale, persoanele fizice si juridice private;

5.Definirea sumara a atributiilor postului : - asigura planificarea, organizarea, coordonarea, desfasurarea, analiza si controlul indeplinirii atributiilor, sarcinilor si responsabilitatilor de catre sefii structurilor subordonate si personalul unitatii in conformitate cu legislatia in vigoare; B. SPECIFICAREA CERINTELOR POSTULUI Categoria de personal ce poate ocupa postul : ofiter de politie Gradul profesional necesar ocupantului postului: cel putin subcomisar Pregatirea necesara ocupantului postului: o o o Pregatirea de baza : - studii superioare de lunga durata cu diploma de licenta, in domeniul stiintelor juridice, economice, management sau sociologie; Pregatirea de specialitate : studii de masterat sau postuniversitare in stiinte juridice, economice, sociologie, management sau administratie publica; Alte cunostinte: generale cu privire la sistemul de management al Ministerului Administratiei si Internelor, relatiilor cu publicul si mass-media.

Limbi straine : - sa cunoasca cel putin o limba straina de circulatie internationala citit , scris si vorbit corespunzator.

Experienta : o o o o In munca/din care in M.A.I. : - 10 ani, din care in M.A.I cel putin 5 ani; In specialitate : - cel putin 5 ani in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei; Manageriala: - cel putin 3 ani ; Perioada de acomodare la cerintele postului : 3-6 luni

Aptitudini si abilitati necesare : o Aptitudini necesare manageriale (organizatorice, decizionale, de prevedere, de coordonare si control) de anticipatie situationala, rigurozitate, exigenta si fermitate; Abilitati necesare : cunoasterea sistemului institutional din Ministerul Administratiei si Internelor si a tehnicilor specifice de lucru, oportunitate si operativitate in luarea celor mai bune decizii, lucru sub presiunea timpului/in conditii de stres, spirit de observatie, putere de mobilizare si influentare a subalternilor in realizarea sarcinilor, o buna gandire analitica si conceptuala, bun negociator, sa lucreze cu supervizare redusa, utilizarea la nivel corespunzator a computerului .

Atitudini necesare/comportament solicitat : o Atitudini necesare: spirit de initiativa, cinste, devotament si loialitate fata de institutie, constiinciozitate, curaj, capacitatea de a-si asuma raspundere, tact, prestanta, solicitudine, tinuta si comportament echilibrat, rabdare, stapanire, adaptabilitate, interes profesional si atitudine de cooperare sociala ; Comportament solicitat: adecvat (limbaj, vestimentatia, reguli de politete), sociabilitate, temperament adecvat, flexibilitate in gandire, trasaturi pozitive de caracter, exigenta, obiectivitate, spirit critic, fermitate.

Parametri privind starea sanatatii somatice: apt pentru serviciul politienesc; Trasaturi psihice si de personalitate : sa manifeste rezistenta si stabilitate psihica, echilibru emotional, sa fie apt psihologic pentru functii de conducere C. CONDITII SPECIFICE DE MUNCA

Locul de munca : - sediul inspectoratului si zona de responsabilitate ; Programul de lucru : - luni-vineri, 8 ore zilnic, cu posibilitatea frecventa de a efectua ore suplimentare datorita specificului de multe ori imprevizibil al sarcinilor aferente functiei. Deplasari curente :- pentru indrumare si control la subunitatile de politie din structura inspectoratului;

Conditii deosebite de munca : de stres, specifice muncii de politie. Riscuri implicate de post : specifice muncii de politie Compensari : cele prevazute de legislatia in vigoare

D. DESCRIEREA SARCINILOR, INDATORIRILOR SI RESPONSABILITATILOR POSTULUI

Sarcini si indatoriri: raspunde de intreaga activitate a inspectoratului de politie judetean, de incadrarea acesteia in prevederile legale si dispozitiile esaloanelor superioare; coordoneaza activitatea pentru elaborarea/reactualizarea Planului unic de ordine si siguranta publica pe care il sustine in vederea aprobarii la Institutia Prefectului; organizeaza si coordoneaza activitatile de cooperare interinstitutionala pentru asigurarea, mentinerea si restabilirea ordinii publice pe raza judetului; aproba planul de cooperare incheiat la nivel judetean intre politie si jandarmerie pentru misiuni de mentinere a ordinii publice; prezinta informari periodice cu privire la evolutia situatiei operative in sedintele ordinare ale Autoritatii Teritoriale de Ordine Publica; realizeaza intalniri cu autoritatile publice locale si cetatenii din localitatile rurale pentru cunoasterea calitatii serviciului politienesc prestat de politistii din aceste localitati, precum si a altor aspecte de interes; in calitatea de ordonator tertiar de credite, angajeaza si utilizeaza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea unitatii; gestioneaza resursele umane si pregatirea profesionala a acestora potrivit competentelor legale; urmareste impreuna cu conducatorii unitatilor de parchet activitatea desfasurata pe linie de cercetare penala in cauze complexe si dispune masurile legale ce se impun in limita competentelor; urmareste respectarea drepturilor si libertatilor legale ale persoanelor cercetate sau aflate in stare legala de retinere si arest preventiv; urmareste ca angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor sa se efectueze, in limita creditelor bugetare aprobate si repartizate unitatii; dispune organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, gestionarea si asigurarea integritatii bunurilor incredintate unitatii pe care o conduce, conform prevederilor legale; informeaza, trimestrial sau ori de cate ori este nevoie, autoritatile locale, conform legii, despre evolutia fenomenelor antisociale si modul in care au fost indeplinite sarcinile pe plan local;

participa sau deleaga persoane din conducerea inspectoratului la conferintele de presa/briefinguri in cazul crizelor mediatice sau cazurile de impact la adresa comunitatii pentru a fi garantat un mesaj ferm si competent catre opinia publica; verifica modul de organizare, planificare si analiza a indeplinirii sarcinilor specifice; verifica indicatorii de performanta obtinuti, finalitatea si eficienta activitatilor desfasurate; conduce sedintele Consiliului de conducere ale inspectoratului, aproba componenta si agenda de lucru a acestuia; dispune masuri la nivelul inspectoratului pentru imbunatatirea starii si practicii disciplinare in randul efectivelor; o Munca de fiecare zi: planifica activitatile proprii, organizeaza activitati specifice muncii de politie, studiaza si rezolutioneaza corespondenta, studiaza buletinul de evenimente si se documenteaza asupra cauzelor si masurilor luate de unitati, intervenind cu masuri suplimentare, daca este cazul (20%); asigura planificarea, organizarea, desfasurarea, analiza si controlul indeplinirii atributiilor, sarcinilor si responsabilitatilor de catre sefii structurilor subordonate si personalul unitatii in conformitate cu legislatia in vigoare (30%); urmareste realizarea activitatilor si dispozitiilor cu termen, mentine legatura cu conducerile subunitatilor si compartimentelor pe care le coordoneaza (10%); participa la activitati planificate (10%); isi exercita atributiile in calitate de ordonator tertiar de credite (10%). numeste, definitiveaza, imputerniceste, elibereaza, suspenda din functie si pune la dispozitie personalul din structura inspectoratului care nu se regaseste in competenta superioara, aproba, avizeaza sau propune, dupa caz, lucrarile pe linie de resurse umane, precum si planurile/programele analitice referitoare la formarea/pregatirea personalului inspectoratului (10%);

Saptamanal: conduce sedintele Consiliului de Conducere al inspectoratului; dispune executarea unor actiuni politienesti specifice, asigura masurile pentru rezolvarea operativa a cererilor, sesizarilor si reclamatiilor cetatenilor, in conformitate cu prevederile legale, participa la audiente cu cetatenii conform programului stabilit; reprezinta inspectoratul, in relatiile cu alte structuri din sistemul national de aparare si ordine publica;

conlucreaza cu celelalte structuri ale Ministerului Administratiei si Internelor cu atributii si raspunderi in domeniul specific; analizeaza evolutia situatiei operative a politiei si intervine cu masuri corective in vederea combaterii fenomenului infractional, evalueaza nivelul indeplinirii sarcinilor pe unitati si linii de munca, dispune masuri pentru imbunatatirea activitatii.

Ocazional: participa la sedintele Consiliului Superior al I.G.P.R. participa la sedintele Consiliului de Conducere al I.G.P.R. reprezinta inspectoratul in relatiile cu reprezentantii organismelor internationale de profil, conform mandatului stabilit; aproba Planurile de masuri intocmite, la nivel judetean, in situatii deosebite; emite dispozitii privind modificarile organizatorice ce se inpun la nivelul unitatii potrivit competentelor;

Responsabilitati : de planificare: zilnica a sarcinilor proprii si trimestriala a sarcinilor inspectoratului; de raportare: asigura raportarea potrivit planificarii asupra modului de indeplinire sarcinilor si activitatii inspectoratului; de lucru cu publicul: primeste cetateni in audienta conform programului, verifica temeinicia si legalitatea petitiilor formulate, dispune verificarea reclamatiilor privind domeniul de activitate si urmareste ca raspunsurile catre petenti sa fie complete si explicite; de luare a deciziilor: analizeaza situatiile corespunzator functiei si ia decizii potrivit nivelului de competenta; accesul la informatii: in baza autorizatiei de securitate are acces la informatiile clasificate necesare indeplinirii atributiilor si furnizeaza date despre activitatea specifica numai celor in drept. E. STANDARDE DE PERFORMANTA ASOCIATE POSTULUI

Indicatori cantitativi: asigura indeplinirea tuturor atributiilor, sarcinilor si responsabilitatilor care revin postului si structurilor subordonate . Indicatori calitativi: - asigura realizarea de lucrari corecte, coerente si complete, la termenele stabilite si la nivelul standardelor de calitate cerute si cu respectarea prevederilor legale ; - asigura realizarea eficienta si la termen a actiunilor si masurilor stabilite conform prevederilor legale, cerintelor postului, ordinelor si dispozitiilor in vigoare;

Costuri: - incadrarea in normele legale de cheltuieli, in limita fondurilor aprobate ; - asigura planificarea, organizarea si desfasurarea activitatilor specifice cu respectarea resurselor materiale si financiare aprobate in acest scop. Timp: - indeplineste atributiile ce ii revin in timpul programului de lucru, aloca mai mult timp pentru activitati de documentare, studiu, conceptie, analiza si control. Utilizarea resurselor - foloseste rational resurselor umane, materiale si financiare la dispozitie, antreneaza efectivele inspectoratului la activitati in echipa, de conceptie, evidentiaza si recompenseaza consecvent pe cei merituosi. Mod de realizare : - isi desfasoara activitatea atat in mod individual cat si in colaborare cu ofiterii pe care ii coordoneaza in echipa/colectiv, conduce prin exemplul personal, se implica nemijlocit, se dedica serviciului, respecta personalitatea si aspiratiile subordonatilor, simplifica procedura de lucru si conducere.