T.C.

2012-2013

TC
a). relaliile economice

Teste

caP

lr2

'@ internalionale; "*notnia-mondialtr; bi. tranzacliile economice internationale; i). economiile nafionale.

1. Care dintre urmf,toarele categorii are cea mai largf, sferS de cuprindere:

2. Cei mai mulli teoreticieni susfin ctr economia mondiala s-a conturat: a). la sfbrsitul secolului al XX-lea gi inceputul secolului al XXI-lea; 5't ta smriitul secolului al XIX-lea gi inceputul secolului al XX-lea;

Y). ta smrqitul secolului al XV11I-1ea gi inceputul secolului al XIXlea; aj. ta smrqitul secolului al XIVlea gi inceputul secolului aLXVlea. 3.Travacliile internalionale nu se pot grupa (g))economii nalionale; d). schimburi de mdrfrui. a). schimburi de servicii; b). schimburi de capital; 4. Formele traditionale de comer! exterior sunt:

ini\

a). export de marfiri 9i cooperarea ""ono-i"a de marfuri 9i cooperarea economicb Ui.

i.p""

5. Tranzacltiie economice internafionale prezinci urmdtoarele roluri:

irri"rnalionala; Q. i-qott Si.exylrtde mdrfi''i; internalionall; - d)' toate variantele sunt corecte'

2j. impiedic[ accesul statelor la resurse materiale mondiale;

). stimuleaztr realizarea progresului tehnic;

3). asigwd stabilitate 9i dezvoltare pe plan mondial; 1.1. nJliteazZrealizzieprofitului de monopol de c6tre agenlii economici; 5j. faciliteazdaccesul statelor la resurse materiale mondiale; 6i. aclioneazl ca o piedicd in calea Pjgsesului tehnic'

Estevabif7combinayia:-@.t*f*S;
7. Autarhia se caracterize"zl prin:

b).2+4+5; c). I+4+5; d).2+3+6a statului; 6. Politica comerciala este o parte componentS a politicii: A monetare
Q)
economlce a statulu4
.

c). fiscale a statului; d). valutare a statului.

restricliilor tarifare din calea relaliilor economice a). libera circulafie a m6rfiyilor, capitalurilor 9i persoanelor prin eliminarea

(tri ..*"u

jqlernagionale;

p."r".i*:.a economiei nationale prin limitarea importului de produse striine; restricliilor netarifare din calea relaliilor economice d). libera circulage a mirfirilor, iapitalurilor gi persoanelor prin eliminarea
internalionale. g. Avdnd in vedere graficul de mai jos, care dintre urmdtoarele afirmagii sunt adevf,rate: l). segmentul AB arati oferta interntr la preful P; . 2). segmentul AB aratf, cre$terea ofertei la cregterea prefului; 3). segmentul OB aratl oferta intemd la preful P1; 4). segmentul BC arati cresterea cererii la cregterea prefului; ' 5). segmentul BC aratii importul la pregul P1; 6). segmentul BC aratd importul Ia preful P' b).1+4+6; nst" nitotila combinalia:@. 2 + 3 + 5;

seneral6 de izolare a economiei 9i orientarea exclusivl spre interior;

'

a).
a).

GpN

> b).9!.too-loo;
co

l0.Graduldeproteclienominaltrsedetermintrpebazaformulei:

9. Taxa vamaltr are rolul de a corela pre{ul produselor din import cu cel al produselor indigene atunci cdnd gud"l-d: prole_cfie nominala este: ruu: \:'1'"t1 100; c). GpN< 100'; d) GpH:0.

c).3+5+6;

d).1+2+4.

100; O.d^:
Pi,,

VV

w' .loo;

(W+Tv).C.rOO. d)

S'
Kf-o

.roo.

100 +

11. Instrumentele de realizare a politicii netarifare sunt: 4)' contingentele; 1). taxele 5)' ajustirile fiscale la frontierd; zi. tatiru

-i.

a).

tehnice' ti".n1rt. de import-export; Oj. fimitarel importurilor_prin^reglementfi I +4 + 5 +6. D.)+3+-4+.5; Qi 1+- 4 +5.+6; 'd). Estevalabitdcombinapia: a). 1+ Z*i * i; prelurilor sunt: mecanismului prin intermddiul 12. Instrumentele netarifaracare produc efecte reitrictive frontierf,' la fiscale ajustirile vamal@' licenlele de import-export; b). contingentele;c). taxele

vamale; vamal;

de export; c). contingentele; d). creditele de export' . a). licen{ele de import-e-x.fil func1ii: 14. politica comlrciah trebuiisi indeplineascd urmf,toarele

13.Masurileaenaturabuge@.6utilizatepentrustimulareaexporturilorsunt:

: O.lpy*tiile

l). promovarea relaliilor economice externe; 2). impulsionarea exPorturilor; :i. prot"ju."u economiei nalionale de concuren,ta sffiind; ;i. i;;i1il"" realiz6rii profitului de monopol de ctrtre agenlii economici; mondiale; 5i. impiedicarea accesuiui statelor la resurse materiale tehnic' progresului Oj. impieaicarea b)' 3 +4 + 5; Estevafabildcombinalia: a)' 4 + 5

+6;

c).2+3+4fi r+2+3.

T.C. 201 2-20 r 3 15. Tipurile de politicd comerciali sunt: /fiautarhia. c). politica b). uniunile a). zonele de liber 16. Dup6 obiectul impunerii, taxele .A c). b). ad-valorerrl i1!)'d" inpof^' a). cu caracter 17. Taxele vamale ad-valorem: (1. sunt uqor de stabilit, f6rd a presupune un tarif vamal detaliat;

schimb;

fiscal;

vamalS; vamale; vamale.sunt: specifice; r

lg. proteclionismul reprezinti: ^

etimina pericolul evaziunii fiscale; c). oferl o proteclie tarifardridicatd; d). sunt stabilite in sumd fixd, pe o unitate fizicd de marft' un tip de politici comercial5; a). un instrument al politicii comerciale; T). o categorie de politicE fiscali. b). un instrument al politicii

-b;.

monetare; O

ffise'realizeaz1prn \--l

19. Politica vamal6: a). reprezintii componenta debazl a politicii monetare; bj. se realize azZ ciajutorul unor reglementiiri adoptate de stat care vizeazL comerful interior al tArii; cj. cuprinde totalitatia misurilor giieglementlrilor adoptate de stat carevizeazl impulsionarea globalI a exporturilor; intermediul tarifului vamal, al codurilor gi regulamentelor vamale. 20. Tariful vamal rePrezint?i:

$) principalul instrument de protectie a economiei nafionale; 5. un mijloc de promovare a exporturilor;

c). instrumentul de realizare a politici netarifare; dj. instrumentul de realizare a politicii de promovare 9i simulare a exporturilor' 21. Zona de liber schimb: l). presupune instituirea unui regim vamal comun in relaliile cu te4ii; Zj. nu preropune instituirea unui regim vamal comun in relafiile cu terfii; :i. preiupune eliminarea barierelor din comerful reciproc al lirilor participante; 4). reprezinti o formd de integrare vamal6; 5). reprezint5, de fapt, o uniune vamald; participante. Oj. presupure eliminarea doar a barierelor tarifare din comerlul reciprAal firilor

Estevalabildcombinalia: a).4+5

+6;

b).3

+a+5fc) 2+3 +4;

d). I

+2+3.

22. Contingentele rePrezinti: restriclii cantitative; instrumente netarifare ce produc efecte restrictive prin rnecanismul prelurilor; c). mdsuri de proteclionism apminisfativ; aj. ptufoun. *"titutiu" car" lhtg"sc importul unor produse pe o anumiti perioad6. 23. Care dintre urmltoarele afirmatii sunt adevlrate: - l). taxele vamale de retorsiune se instituie impotriva acelor.pqgteneri care folosesc practici comerciale neloiale; in vam6 a mtrrfurilor; Zj. taxetevamale specifice sunt exprimate procentual gi aplicate asupra valorii a produselor importate; puterea concurenfialf, pentru a reduce percepute - 3j. taxele vamale ploteclioniste srmt in tara de origine de subven{ii din parte au beneficiat care marfuriloiimportate *.rp* sunt'stabiiit" . 4). taxele vamale compensatorii statului; de marf6; !i. t*.G vamale ad-valorem sunt exprimate in valori absolute pe unitatea fizicdpentru anumite produse sau in relalie cu anumili comerciale proteclioniste urmiresc lncurajarea fluxurilor

6). taxele vamale

parteneri.

este20oh, iar cursul valutar este de 9ii'm'/uSD' 24.Laprodusul x, valoarea in vam6 este t0b*iJSD, taxa vamali perceputi Prequl de comercializare al produsului din import va .4\ -^ rou u'm' tgl ^ c)' 360 b). 330 a). iro jos aratii: mai gpficul de din 25. Segmentul AB t .60"r"$t"t"u oferte.!la creqterea prefului; a). oferta intirna la preful P; cererii la cregterea prefului. b). . oferta intemd la pre;ul P1; d;. cregterea mai jos arat6 importul la prelul P1: de graficul din 26. Care segment

Estevalqbildcombinalia:

a)'2++*S; (3) l +3 +4;

c)'3

+5+6;

d)'

+3+5'

uso;

u.m.;

reprezentat USD;

a).AB;

u).

oA;

c)'

oC;

@BC'

T.C. 2012-201 3

TC

Teste

cap 3,4

Care dintre urmdtoarele metode de determinare a cursului valutar sebazeazh pe principiul: doui mdrimi egale cu o a treia sunt egale intre ele: b). metoda cotdrii directe; a). metoda cotirii la d)' metoda cotdrii indirecte. incruciqat; cursului metoda @. 2. Cursul valutar: a). desemneaz6 insumarea resurselor utilizate pentru producerea qi desf'acerea de bunuri/servicii pe plan international; b). este expresia b6neascd a valorii bunurilor/serviciilor care fac obiectul schimburilor economice interna{ionale; ,"pr.rintd raportul valoric dintre monedele a dou6 Fri. fiind stabilit pentru reglementarea schimburilor economice

l.

burs6;

@ tnternatronale;
bun

d). repiezintb totalitatea cheltuielilor ocazionate de consumul de f-actori de produclie pentru producerea 9i

desf-acerca unot'

uri/servicii. 3. Deprecierea monetard reprezintd un fenomen ce exprimS: (D. o scadere a cursului de schimb a monedei pe plan extern; -b;. o cr"gtete a puterii de cumpdrare a monedei pe plan intern; c). punctul de echilibru intre cererea qi of-erta cumulatd pentru o valutd intr-un interval delimitat; d). o cregtere a cursului de schimb a monedei pe plan extern. 4. Clauzele de consolidare valutard: au rnenirea de a proteja participan{ii la o tranzacfie interna{ionald impotriva efectelor negative ale modificirii cursurilor

@.

val utare:

b). reprezintd o parte componentS a politicii economice a oricdrui stat; c). constituie tehnici de acoperire extra-contractual6 ale riscului valutar; d). reprezintd mecanisme de stabilire ale cursului valutar pe pia{6. 5. Cursul valutar stabilit pe pia{a valutarl interbancard: a). nu are in vedere rela{ia dintre cererea 9i oferta de valut6; b). nu poate lluctua in cursul zilei; c). nu poate fi diferit de la o bancd la alta; interval delimitat. @. reprezint6 un punct de echilibru intre cererea qi oferta cumulatd pentru aceeagi valutd intr-un ce exprim6: 6. Aprecierea monetar1 reprezintd un fenomen a). o scddere a cursului de schimb a monedei pe plan extern; (6). o crestere a puterii de cumplrare a monedei pe plan intern; i;. punctul de echilibru intre cererea Ei oferta cumulati pentru o valuti intr-un interval delimitat: d). o scddere a puterii de cumpdrare a monedei pe plan intern. 7. Clauza aur vizeazd legarea cursului monedei de platd de: a). o altd valut6. consideratd mai stabild, devenitl monedS de referin!6; 0. p..tut aurului pe piala interna{ional6; d). de cursul DST. b). de un coq valutar; 8. Coeflcient de fluctua{ie al monedei de platdin raport cu elementul cheie se determind pebaza formulei:

a). tv.

.166;

@,

roo-roo;

..,. (VV + Tv)'C

P,n,

169:

6;.
100

S,

.166.

+ Kf.o

I ).

9. Care dintre urmitoarele afirmalii sunt adevdrate: conform metodei cotarii directe, cursul valutar reprezintS numdrul de unitali monetare strdine ce revin la o unitate monetard

na{ional6: 2). miqcarea cursurilor valutare serve$te la cuantificarea fenomenelor de apreciere, respectiv depreciere monetar6; 3). cuisLrl de referin!6 stabilit de banca centrald reprezintd media ponderatd a cursurilor de vdnzare 9i cumpdrare practicate de-a lungul zilei pe pia{a interbancard; +;. in practica internalionald, cele mai utilizate tehnici extra-contractuale de acoperire a riscului valutar sunt clauzele valutarel 5). f'enomenele de apreciere gi depreciere monetar[ sunt, in principal, determinate de starea economiei nationale;

6j. pentru exportator. riscuf valutar se produce in situa{ia in care, la data incasbrii sumei, moneda de plati are o putere
cumpdrare mai mare dec6t la momentul incheierii contractului.

de

Estevalabild combinalia: a)'

l +3 +5; @.2+:

+S;

c).1+4+6; d).2+3+6.

10. Cambia reprezinti: a). un angajament de piatd prin care emitentul se angajeaz6 sd pldteascd beneficiarului o anumitA sumi de bani: b). un ordin scris dat de citre un client bdncii sale de a pldti o anumita sum6, fle lui. fie unei te4e persoane; O. un inscris prin care o persoan6 dd ordin unei alte persoane sE pldteasci o anumitd sumd unei te4e persoane; X). un instrument de platd bazatpe electronicE, ca alternativi la instrumentele clasice de platd. I l. Care dintre urm6toarele afirmalii sunt adevdrate: I ). acceptarea reprezint6 garanlia prin care o persoand garanteazl efectuarea pl6lii de catre tras; 2). sconiarea repiezinta op. prin care cambiile de{inute de o persoand sunt transmise unei bdnci in vederea achitarii lor; 3). scontarea se realizeazd la valoarea nominalS a cambiei; 4). cambia poate servi atdt ca instrument de plat6, cdt qi ca instrument de credit; 5). in procesul cambial sunt frecvente op. de prelungire a scaden{ei Ei de inlocuire a mai multor cambii cu una singurf,; 6). scontarea este opera{iune prin care banca comercial6 preschimbd cam bia in bani la banca centralE.

Estevalabildcombinalia: a). 1+2+5; b).

I+3+4; 9.2+4+5;

d)'2+4+6'

T.C. 20 t2-20 t 3

12. Emitentul cambiei poartd denumirea de: (c). d). banc6. b). 13. Opera{iunea cambiala prin care trasul igi insugeqte obligalia de plati Ei stabileEte momentul pl6{ii se numeste: d). scontare. c). a). S). I 4. Av alizar ea reprezi nt 6 opera{ i unea cam b i al 6 car e v i zeazd: a). transf'erul unei alte persoane a tuturor drepturile izvordte din cambie; pentru garantarea el'ectudrii pl61ii de c6tre tras; @). garanlia personald acordatd c). insuqegte obligalia de platd de cltre tras; d). stabilirea momentului la care debitorul se oblig6 sd efectueze plata' 15. Scontarea reprezinta opera{iunea prin care cambiile sunt transmise in vederea achitdrii lor: b). Ministerului Finan{elor Publice; c). unor persoane a). bdncii @). bincilor comerciale. 16. in procesul cambial: | ). tragatorul qi giranlii sunt debitori de regres; 2). trdgdtorul 9i giranlii sunt obligati principali; 3). posesorii cambiei pot fi beneficiarul sau giratarul; 4). obligatul principal este trasul; 5). posesorii cambiei pot fi trdgAtorul sau giratarul; 6). obligatul principal este beneficiarul.
a).

tras;

beneficiar;

tragator;

avalizare;

acceptare;

andosare;

centrale;

fizice;

Estevalabildcombinalia: a).
a).
1tr).

b). @1. 17. Ac{iunea cambiald de protest, intocmitd de posesorul cambiei, se indreapti contra:
b).

l+3+5;
@).

l+5+6;

c).2+4+5;

l+Z++.

trdgdtorului;

girantului;

trasului;

d). giratarului.

c). trasului; d). beneficiarului. b). avaliqtii trasului; \' tragatorului; 19. Biletul la ordin este supus aceloraEi operatiuni ca gi cambia. mai pulin operaliunea de: b). andosare; c). scontare: fd). acceptare. a). avalizare; 20. Cecul pune in relafie directd teri p6(i, dintre care trasul este: (c). o bancd comerciali; d). o persoand fizicd. a). o bancd centrald; b). o firm|; 21. Fiind pldtit intotdeauna doar la prdrFntare, ... reprezint6 un instrument de platd la vedere. d). trata. b). biletul la ordin; a). cambia; @. cecul; a). a). a).

18. Ac{iunea cambial6 de regres, intocmit6 de posesorul cambiei. se indreaptd contra:

2013; tras;

22. Cecul, biletul la ordin gi cambia in formi electronicd sunt recunoscute ca instrumente de platd in Romdnia din anul:

b).

1934;

c).

1990;

cambia; \/

23. Cel care emite cecul in baza unui disponibil constituit in prealabil la o banc6 poartd denumirea de: d). banc6. b). @. 24. ............... reprezintd angajamentul emitentului de a pl6ti o anumit6 sumd de bani (conlindnd formularea..voi pldti") d). trata. c). fU). Uit.tul la

@.

ZOOA.

beneficiar;

tragator;

ordin;

cecul;