Sunteți pe pagina 1din 22

CURS 1 Compozitie urbana – se sprijina pe doctrina si pe structura

- se discuta in estetica unele probleme

Concluzii – abordare statica abordare dinamica

- elevatia nu mai intra in discutie

- elevatia reala in fizicul ei;ireala in imaginea pe care o constituie Definitie – produs in spatiul fizic al coroborarii in sit… Imaginea urbana Definirea imaginii urbane Compozitie in teritoriu Ambient demers Concordanta structurilor – arh. Gotica

CURS 2 Unitate semnificativa de spatiu 1.Capacitatea de identificare – slaba;intensa Lizibilitatea 2.Perceptia in spatiu – perceptie – definitie Spatiu identificabil – textura,nod,repere Semnificatie – practica,reprezentativa,emotionala Simbol Constructii inalte

CURS 3 Constituirea fizica a imaginii urbane Elementele componente ale imaginii urbane – obiectivele in sit,punctul de observatie,observatorul

Termeni in imaginea urbana – privirea,vederea,semiotica topologica Insusirea spatiului – lectura de spatiu,uz,consumul de spatiu

- forma formal informal

Principii referitoare la perceptie – raport observator - obiect observa ;punct de observare – obiectul observat

- unghiul dfera de la individ la individ

Tipuri de perceptie – raportul observator – obiectul observat (perspectiva statica,dinamica,mnemotehnica) Raportul punct de observare – obiect observat (perspectiva

frontala,ascendenta,descendenta)

CURS 4 Structura functionala – ce este campul structural functional/ configurativ SIT-evolutie istorica – antichitate,evul mediu,sec 19,actual Spatiu organizat Sit ideal – parcurile italia,francez,englez… Sitologie Camp structural in sit Ritmul

CURS 5 Luarea in consideratie a situatiilor de tangenta intre doua campuri structurale Teorie de suprapunere a campurilor (structurale) Principii – elementul prestanta;unitatea spatiului prin contrast; renovare integrala; organizare fractala

CURS 6 Valori de vizualizare a peisajului – privelistea;axa de compozitie Feluri – complexa (panoramica);limitata Dezvaluirea privelistii – prin surpriza,prin succesiune Perspectiva – priveliste conturata limitata Raportul dintre observator punct de observatie obiect de observatie Efectul de perspectiva – definirea cadrului+definirea obiectului Perspectiva – ascendenta;descendenta

- frontala;laterala

- continua;discontinua

- dinamica'statica

- directa;indirecta

Distanta intre observator si obiectul observat

CURS 7 Organizarea Boulin Green Axa de compozitie – mijloc compozitional Axul – directioneaza,ordoneaza,unifica Sisteme de axe – ierarhizare;profil

Stare de simetrie – perspectiva frontala;caracter de monumentalitate Echilibrarea unui spatiu in functie de un ax Principiul invers al pirghiei - greutate mica- mai aproape de ax Greutate mare- mai departe de ax

-principiul pirghiei este invers Axialitatea interioara a spatiului

CURS 8 Calitatile unui spatiu – calitati abstracte (-spatiu tensionat,spatiu deconstructivist,spatiu de spaima - calitati constitutive : marimea spatiului, deshiderea spatiului, Umplerea spatiului calitati primare elementare orientarea spatiului, forma, culoarea calitati sintetice stil – stilistica spatiului ca produs superior de selectie

CURS 9 Continuitate si discontinuitate urbana Definirea fenomenului urban – proces evolutiv;determinarea Caracterul fen urban – centralitate,conflictualitate,simultaneitate Situatie urbana Existenta urbana Fenomenul urban – desfasurare continua Forma urbana – desfasurare discontinua

Fenomenul urban ca sistem

dialectica continutului Dialectica formei urbane – capacitatea de a se exprima foarte diferit

- referinta la logica formei; referinta la

- caracterul activ

- determinarea spatio temporala

CURS 10 Diferentierea spatiala Analiza diferentierii spatiale Spatii urbane – omogene,heterogene Modelarea spatiului urban de catre grupuri sociale Categorii topice spatiale – izotopice,heterotopice, utopice, amorfe, neutre Selectia topica in spatiul urban Unitatea spatiului urban Valoare particulara:caracter si specificitate – elemente de

specificitate,procesul de selectie topica,specificitatea spatiului urban Particularizare prin segregare – diferentiere nu este= specificitate

- specificitatea nu este= specific

Orasul – act de sinteza al formei urbane orasul – opera orasul – produs Forma urbana

CURS 1 – 20.02.2002

Ambientul nu se poate rezuma numai la o parte de nevoi. Nu

Compozitie urbana:

trebuie aplicata o medie decat cu foarte mare grija. DEMERS :

- termen criticat (chiar si de profesorul Damboianu)

- vorbim despre acea parte a structurii urbane care se refera

la forma.

- a te ocupa de compozitie urbana inseamna a te situa pe o pozitie doctrinara

- compozitia se sprijina si pe structura, si pe doctrina. (conceptul de locuire!!)

- o parte din probleme erau comentate in estetica urbana

- estetica ramane doar un aspect. In cadrul esteticii se discuta forma urbana doar static. Acum nu se mai poate face asa ceva.

- o desfasurare de front poate fi pusa in discutie

Concluzii:

- trecerea de la abordarea statica a configuratiei la abordarea dinamica

- organizarea spatiului nu se mai judeca dupa elevatie, mai

ales cand este vorba de cladiri mari, importante.

- elevatia este reala in fizicul ei, dar este ireala in imaginea pe

care o constituie. Kevin Lynch: - conceptul de imagine - Mecanismul de formare al imaginii urbane

- Importanta ese inscrierea in context a cladirii:

- Puncte vizibile

- Locurile de unde poate fi privita cladirea

Definirea imaginii urbane

- face abstractie de calitatea obiectelor de arhitectura

- are consecinte la nivelul plasticii

Compozitia urbana

cadru

configurative

produs al coroborarii in sit a elementelor de

cadrul structurii spatial

urban,

determinate

functional

in

ACTIVITATI

ELEMENTE FUNCTIONALE

ELEMENTE FUNCTIONALE

PRODUS IN SPATIUL FIZIC

ACTIVITATI ELEMENTE FUNCTIONALE PRODUS IN SPATIUL FIZIC ELEMENTE FUNCTIONAL-COMPOZITIONALE   O COMPOZITE

ELEMENTE FUNCTIONAL-COMPOZITIONALE

  O COMPOZITE PROCES DE COMPOZITIE
 

O

COMPOZITE

PROCES DE COMPOZITIE

ELEMENTE COMPOZITIONAL-URBANE

in

timp

STRUCTURA CONFIGURATIVA SPATIALA-URBANA

PRINCIPII DE COMPOZITIE

O compozitie in teritoriu inseamna o localizare configurata ca stare

in teritoriu; caracterizata printr-o imagine (i) a spatiului urban.
in teritoriu; caracterizata printr-o imagine (i) a spatiului urban.

Compozitia urbana=opera de arta. Substanta la nivelul continutului = functionalitate ca stare de

activitate. Propozitia = totalitatea mijloacelor de exprimare corelate coerent

- discursul este constituit ca stare de compozitie

La nivelul formei

- enuntul se constituie ca valori compozitionale spatiale. “Ambient”- inteles tripolar Nevoia de NEVOIA DE
- enuntul se constituie ca valori compozitionale
spatiale.
“Ambient”- inteles tripolar
Nevoia de
NEVOIA DE AMBIENT
moral
Nevoia de
existenta
Nevoia de
social

- punem individul in fata unei STARI DE COMPOZITIE. Aceasta stare este trecuta printr-un filtru. - filtrul este un proces de perceptie care sprijina pe senzatii. - simtul tactil este foarte important. Ex.1: O scara rugoasa (din piatra neslefuita) la o vila romana – nu mai conteaza perceptia tactila in fata tabloului gradinii care se desfasoara in fata. Ex.2: Scara lucioasa (din marmura slefuita) la Versailles – intra in contrast cu rigoarea parcului care se desfasoara in fata (magnific, monumental)

PROCES DE PERCEPTIE/ SENZATIE

PROCES DE REFLEXIE

monumental) PROCES DE PERCEPTIE/ SENZATIE PROCES DE REFLEXIE STARE AMBIANTA AMBIENT acuitate senzoriala sensibilitatea

monumental) PROCES DE PERCEPTIE/ SENZATIE PROCES DE REFLEXIE STARE AMBIANTA AMBIENT acuitate senzoriala sensibilitatea

STARE

PROCES DE PERCEPTIE/ SENZATIE PROCES DE REFLEXIE STARE AMBIANTA AMBIENT acuitate senzoriala sensibilitatea lui
PROCES DE PERCEPTIE/ SENZATIE PROCES DE REFLEXIE STARE AMBIANTA AMBIENT acuitate senzoriala sensibilitatea lui

AMBIANTA

DE PERCEPTIE/ SENZATIE PROCES DE REFLEXIE STARE AMBIANTA AMBIENT acuitate senzoriala sensibilitatea lui nivelul sau
DE PERCEPTIE/ SENZATIE PROCES DE REFLEXIE STARE AMBIANTA AMBIENT acuitate senzoriala sensibilitatea lui nivelul sau

AMBIENT

acuitate senzoriala sensibilitatea lui nivelul sau cultural

sensibilitatea disponibilitatea afeciva mobilul lui de acciune care este obiectivul

IMAGINE REALA diferita intre indivizi

IMAGINE MENTALA in situatii foarte diferite poate fi foarte diferita de imaginea reala

de

subiectivism. Ambientul se defineste, in principiu, subiectiv. Obs.: Unei ambiante ii corespund o multitudine de ambienturi. Opera de arta este inteleasa numai atunci cand exista concordanta intre structuri (intre cele doua sisteme). In lungul acestui proces , arhitectul are o mare responsabilitate, trebuie sa fie in cunostinta ed cauza, misiunea lui, de a sti pentru cine construieste. Ex.: in sec. XIX arhitectura gotica nu a fost inteleasa – au fost daramate multe edificii -> conceptele estetice ale timpului respectiv nu mai intrau in concordanta cu structura intelegerii gortice.

Ambianta

se

defineste,

in

principiu,

cu

oarecare

nuante

Mecanismul de consituire al imaginii urbane. Exista 3 sisteme racordare. Unitatea semnificativa de spatiu.

STRUCTURA DE IDENTIFICARE CAPACITATEA DE STRUCTURA IMAGINEA IDENTIFICARE A INDIVIDULUI SPATIULUI FIZIC/REAL
STRUCTURA DE IDENTIFICARE
CAPACITATEA DE
STRUCTURA
IMAGINEA
IDENTIFICARE A
INDIVIDULUI
SPATIULUI
FIZIC/REAL
STRUCTURA DEMOGRAFICA
STRUCTURA SOCIALA
STRUCTURA DE IDENTIFICARE
IMAGINEA
MENTALA
SEMNIFICATIE
SISTEMUL SPATIULUI FIZIC/REAL
SISTEMUL SPATIULUI REFLECTAT
SISTEMUL SPATIULUI DE REFERINTA
SUBSISTEM TEORETIC
SUBSITEM METODOLOGIC

CURS 2 – 27.02.2002

Sa facem distinctie intre :

1. prezenta fizica (configurativa) a orasului inseamna ceva

2. imaginea care se inregistreaza in mintea locuitorilor este cu totul

altceva

1 Repere

2 Imaginea finala

este cu totul altceva 1  Repere 2  Imaginea finala  apar in domeniul CONFIGURARII

apar in domeniul CONFIGURARII URBANE

Obs : Studii de urbanism referinte la modul de intelegerea spatiului de catre locuitori

Schema determinarea calitatii urbane – proces de progresie in raport cu niste determinante

UNITATEA SEMNIFICATIVA DE SPATIU mare (explicita) mica (confuza) LIZIBILITATEA calitate a spatiului CALITATEA
UNITATEA
SEMNIFICATIVA
DE SPATIU
mare (explicita)
mica (confuza)
LIZIBILITATEA
calitate a spatiului
CALITATEA
IMAGINII
PERCEPTIE
URBANE
perceptie
pasiva
perceptie activa
CAPACITATEA DE IDENTIFICARE
slaba
intensa

CAPACITATEA DE IDENTIFICARE se refera la individ

- identificare calitate a individului

- se tine cont de :

Nivelul de cultura al individului profesionala sau neprofesionala

Sensibilitate Nivelul de cultura poate fi influentat sau nu de scolaritate.

Lizibilitatea

timp,motivata,nu neaparat planificata

- perceptia activa intra in actiune acel sistem de referinta general sau la nivelul individului

explicita – atunci cand este rezultatul unei constructii in

- O capacitate de identificare slaba si o lizibilitate mica perceptie

slaba

- Nivel cultural mare + lizibilitate mare maximul imaginii urbane

- Capacitate de identificare slaba + lizibilitate mare individul se va

descurca

- Compensare un individ cu o capacitate mare de identificare intr- un spatiu cu lizibilitate mica se va descurca,va retine niste lucruri Ex: Orasul arab are o lizibilitate ascunsa pentru un european

PROCES LA NIVELUL UTILIZATORULUI

PERCEPTIE REFLEXIE FOLOSINTA SPATIUL CONCEPTORUL
PERCEPTIE
REFLEXIE
FOLOSINTA
SPATIUL
CONCEPTORUL

OBS: nu exista folosinta de spatiu fara perceptia spatiului.

PERCEPTIA IN SPATIU Perceptia preluarea tuturor informatiilor din mediul inconjurator in momentul contactului cu acest mediu prin intermediul simturilor Unitatea semnificativa de spatiu este o stare caracteristica a spatiului

- este numai acea parte din spatiul construit/amenajat al spatiului

respectiv

- spatiul respectiv trebuie sa fie o demonstratie din punct de vedere al

calitatii compozitiei Kevin Linch pentru ca un spatiu sa poata fi identificat trebuie sa puna in evidenta o textura,niste noduri in textura si niste repere.

evidenta o textura,niste noduri in textura si niste repere. Trama stradala Fasie plantata Noduri in textura

Trama stradalaevidenta o textura,niste noduri in textura si niste repere. Fasie plantata Noduri in textura Curs de

Fasie plantatanoduri in textura si niste repere. Trama stradala Noduri in textura Curs de apa Noduri 

in textura si niste repere. Trama stradala Fasie plantata Noduri in textura Curs de apa Noduri

Noduri in textura

Curs de apa

Trama stradala Fasie plantata Noduri in textura Curs de apa Noduri  Intersectii a 2 directii

Noduri Intersectii a 2 directii de textura Noduri in textura ordinare

prin

rezolvarea nodurilor (prin ce asezam in nodurile respective)

caracteristice

-

ce

se intersecteaza ; prin

Textura urmele reduse la esenta de componentele principale spatiale care definesc niste directionalitati Ex: principiile de plan pentru Barcelona sfarsit de sec 19

Elemente de interes
Elemente de interes

Principii :

1. Tesirea colturilor la intersectii 2. Situarea unor elemente de interes pe aceste tesituri pentru

punerea in evidenta a nodurilor

- datorita acestui principiu identic spatiul pare acelasi este greu sa te orientezi.Exista insa o diferenta : de scara;de importanta 3. Reperul – daca nodul este in locul care atrage interesul;reperul este in mod obligatoriu impus in nod dar nu numai in nod. Reperul - foarte important ca reprezentare fizica cat si ca valoare - ceva mai putin important (poate fi ceva nesemnificativ – pentru orientare) Cel care concepe spatiul impune reperele importante Profesionistul poate insera elemente in spatiul urban pe care oamenii le iau ca repere

- omului trebuie sa i se ofere repere

- dupa cel de-al doilea razboi mondial proces de agrementare al spatiului

- orasul occidental este plin de repere de agrement;de amuzament (elemente de ludicitate urbana – amuzament urban) Ex: Stockholm – omul din bronz care iesea din canal Zurich – oamenii din bronz din statia de autobuz trebuie sa existe coroborare intre textura nod reper

DE TRECERE

TINTA

Repere prin intermediul carora dincolo de simbol putem stapani spatiul

Reperul

desfasoara in spatiul respectiv)

poarta o semnificatie – practica (legata de activitatile ce se

- reprezentativa (caracter memorativ)

- emotionala (disponibilitatea afectiva a individului)

Valoarea simbolica a reperului putem vorbi despre valoare simbolica a unui monument (columna); un element relativ minor in compozitie;o constructie cu caracter semnificativ;drapelul. Drapelul educatie a simbolului (etnica,nationala)

se pune problema initierii acestei valori (unele

Valoarea simbolului

mostenite prin traditie altele prin inventie) Ex: comunismul a inventa o serie de simboluri pe care le-a impus cu forta. - Pot fi si simboluri care nu s-au impus cu forta aici intervine arhitectul - opera pe care o realizeaza devine la un moment dat un simbol al orasului (Barcelona muzeu Meyer;piateta de intalnire cu fantana;port drapel) Simbolul propriuzis devine simbol cand valoarea intra in istorie

- exista pe parcurs si un proces de perisabilitate a simbolului

- perisabilitatea simbolului reperul ramane dar isi pierde interesul.Este legata de acele simboluri legate de moda (de stil) – exista momentul in care stilul devine moda (intra in manierism) Ex: interesul pentru anumite firme de a-si crea alte sedii la interval de 10-15 ani. Graves sediul pentru Portland – acesta nu mai conteaza acum (desi era unul din primele semne ale postmodernismului) Arhitectura nu este departe de ceea ce se intampla in moda

Reperul reprezinta o mare diversitate de posibilitati in realizare are rol foarte diferit in cadrul compozitiei urbane

GLOBALE vizibile la scara mare REPERE STIUTE PARTIALE nevizibile la scara mare STIUTE
GLOBALE
vizibile la scara mare
REPERE
STIUTE
PARTIALE
nevizibile la scara mare
STIUTE
ORIENTATIVE DE AGREMENT DE ORGANIZARE SPATIALA
ORIENTATIVE
DE AGREMENT
DE
ORGANIZARE
SPATIALA
STIUTE ORIENTATIVE DE AGREMENT DE ORGANIZARE SPATIALA Reperele (constructiile) inalte  turnuri,obeliscuri

Reperele (constructiile) inalte turnuri,obeliscuri dezvoltarea lor pe inaltime – este specificul constructiei inalte orasul a fost stapanit de asemenea elemente (mai putin in perioada clasica) monumentul Atenei pe Acropole avea aceasta valoare de a sublinia verticalul

- la romani avem coloana cu valoare simbolica,era element important

de producere a unitatii spatiale

- orasul medieval biserica cu turnurile clopotnita,baptisterul,turnul

primariei

- orasul modern urbanizare foarte intensa;constructia inalta a urmarit

utilizarea eficienta a terenului;mai tarziu cu valoare de simbol (Ex:

cladirea Chrysler era cea mai inalta cladire de atunci)

In Bucuresti o cladire inalta a fost mereu atacata - de oamenii de cultura

- de specula de teren

sfarsit sec 19 – silueta foarte interesanta

sec 20 – constructia moderna a anihilat aceasta silueta (a

aplatizat-o)

in acest sens s-a facut un studiu recent

cea mai interesanta silueta centrala – dinspre parlament

Piata Unirii,Piata Romana – nu sunt piete ,de fapt sunt

niste maidane

CURS 3 – 6.03.2002

CONSTITUIREA FIZICA A IMAGINII URBANE

ELEMENTE COMPONENTE ALE IMAGINII URBANE :

- utopic – este izotopic sau heterotopic cand este creat ceva “fabulos,fantastic” (ex: iluminarea de noapte accentueaza sau sterge anumite caracteristici.O cladire neinteresanta ziua poate deveni,datorita iluminarii foarte interesanta noaptea sau invers)

1.Obiectivele in sit

 

3.

Observatorul este caracterizat prin:

2.

Punctele de observatie

Punctele de observatie

Definesc fizic imaginea urbana

 

3a.

Acuitate vizuala a perceptiei toate simturile sunt solicitate,nu

3.

Observator

numai cel vizual * complexitate a perceptiei – diferenta foarte mare de la un

1.

Obiectivele

in

sit

comentariul

se

desfasoara

asupra

individ la altul (Ex. In Austria – aer curat,proaspat – simti puritate;la Paris strada este parfumata.Mirosul participa la imaginea care iti ramane ulterior;Germania – mirosul benzinei parfumata,miros special.Este de calitate superioara perceptie olfactiva) 3b. Miscarea spatiul se poate percepe static sau in miscare travaliu in perceptie

caracteristicilor obiectivului dar si ale mediului (sitului) - obiectiv caracteristici care privesc volum,culoare,silueta,dimensiune - obiectiv desemnand acea constructie,amenajare care intr-un anumit tablou constituie o imagine – obiect cu caracter important in imagine de prestanta Mediu – cadru ne intereseaza :

- dimensiunile si caracteristicile acestuia

- liniaritatea mdeiului (exista sau nu)

- caracteristica prelucrarii mediului (intervine in imagineaccent de volumetrii)

- culoarea Element de prestanta
- culoarea
Element de prestanta

Mediu – linear sau diversificat

2. Punctul de observatie ne interesereaza:

a. pozitia de observatie – distanta,cota (configuratia terenului), deschiderea (in spatiu) b. conditiile de observare – conjunctura si conditiile de timp (noapte- zi;iarna-vara;innorat-soare)

a.

Mai multe directii de observare
Mai multe directii de
observare

Cote de teren

b. Cote de teren Vegetatie inalta care determina o singura directie de observare
b.
Cote de teren
Vegetatie
inalta care
determina o singura directie
de observare

intre obiectivul in sit si pozitie apare o relatie RAPORT

- timpul este foarte important in - calitatea imaginii - ceea ce se vede la un moment dat

spatiu – izotopic – unitar,continuu

- heterotopic – spatiu diversificat,diferentiat dar nu neaparat discontinuu sau lipsa de unitate

OBIECTIV IN SIT

OBIECTIV IN SIT
OBIECTIV IN SIT

POZITIE

OBSERVATOR

OBSERVATOR

Sistem de relatii care definesc fizic relatia urbana

Termeni in imaginea urbana

1. Privirea

realizeaza contactul in plan vizual dintre observator si obiectul observat

a. Privirea de sus se realizeaza in conditii deosebite (ex.

Terasele de la ultimele niveluri ale zgarie norilor – Sears Tower,Chicago-privire deasupra orasului - fabulos)

desemneaza procesul fizic prin intermediul caruia se

- de la nivelul zborului de pasare

ce

dumnezeiasca” b. Privirea de jos este o privire obisnuita,normala

rezulta

o

perceptie

are

un

sens

filosofic,demiurgic,”privire

Privirea asupra casei din automobil (din miscare) Individul care merge pe strada are 2 imagini
Privirea asupra casei
din automobil (din
miscare)
Individul care merge pe
strada are 2 imagini :
Una cand priveste
normal si alta cand
priveste in sus

Privire – proces determinat fizic efectiv Nu se reduce la inregistrare frontala.

fizic efectiv Nu se reduce la inregistrare frontala. Ex: exemplu de postmodernism  extinderea Bibliotecii

Ex: exemplu de postmodernism extinderea Bibliotecii Nationale

de postmodernism  extinderea Bibliotecii Nationale 2. Sensuri de privire Vederea  este dincolo de procesul
de postmodernism  extinderea Bibliotecii Nationale 2. Sensuri de privire Vederea  este dincolo de procesul
de postmodernism  extinderea Bibliotecii Nationale 2. Sensuri de privire Vederea  este dincolo de procesul
de postmodernism  extinderea Bibliotecii Nationale 2. Sensuri de privire Vederea  este dincolo de procesul
2.
2.

Sensuri de privire

Vederea este dincolo de procesul fizic al privirii.

- asociaza si prelucrarea mentala a celor determinate fizic

- este intregita prin intelegere,raportare,insusire si respingere (atunci cand iti place un anumit lucru,obiect arhitectural etc. sau din contra) - imi place o cladire insusire a spatiului respectiv.A trecut prin vedere.

Spatiul intra in semiotica tipologica spatiul poate fi intregit prin semnificatie si simbol.Purtand semnificatia spatiul poarta o semiotica a locului.Semiotica diferentiaza locurile intre ele (Doxiadis – „Estetica”) in raport cu tipul spiritual al individului.Justifica de ce in spatiul urban sunt locuri preferate (preferinta pentru locuri din punct de vedere spiritual,locuri preferate de tineri,copii,batrani) si locuri ocolite (noul centru al Giurgiului – loc evitat de populatie).

Insusirea spatiului inseamna :

1. Lectura de spatiu poate fi lecturat ca o carte – mai simplu mai

dificil dupa nivelul de cultura al individului

2. Uzul uzezi de un spatiu cu atat mai mult cu cat lectura a fost mai

intensa

3. Consumul de spatiu nu se refera la utilizarea curenta a spatiului,se

refera la placerea de a fi in acel spatiu.

Vederea experienta subiectiva,spre deosebire de privire tine seama de natura culturii

Privirea tine seama de natura umana (de factura legii naturale ) Ex: in arta plastica uratul este subiect de estetica,de frumos.In arhitectura si urbanism nu poate exista asa ceva.Spatiul trebuie ocupat,insusit,consumat.Uratul ramane urat.

trebuie ocupat,insusit,consumat.Uratul ramane urat. FORMA FORMAL INFORMAL este o manifestare a formalului - -

FORMA

FORMA
FORMA
trebuie ocupat,insusit,consumat.Uratul ramane urat. FORMA FORMAL INFORMAL este o manifestare a formalului - - este de

FORMAL

FORMAL
FORMAL

INFORMAL

este o manifestare a formalului

-

-

este de natura formei

ceva in compozitie

- formalism a pune

in practica niste forme

de dragul formei - este un consum de forma in sine care nu reprezinta un rezultat al vederii

- informeaza,transmite in noi niste informatii

forma

ne

Principii referitoare la perceptie – perceptia sta la baza privirii,vederii

1. Este vorba de un raport fizic – raport

a. Observator – obiect observat

b. Punctul de observatie – obiect observat

2. Unghiul de perceptie – pe orizontala sau pe verticala, este mai mare

sau mai mic cu un grad sau cu jumatate de grad de la individ la individ

Exista 2 tipuri de perceptie in functie de:

A. Raportul observator – obiectul de observat 1.Perceptie statica observatorul este pe loc,perceptia se face intr-o directie unica

α
α

2. Perceptie dinamica este vorba de o miscare,de un travaliu se produce in 2 situatii :

A. Observatorul se deplaseaza prin apropiere sau departare de obiectiv.Unghiul ramane acelasi;tabloul se va mari din punct de vedere al cuprinderii si nu prin dimensiuni (se imbogateste sau se diminueaza) - raportul dintre prestanta si mediu se modifica

diminueaza) - raportul dintre prestanta si mediu se modifica - prin apropiere un element insignifiant poate

- prin apropiere un element insignifiant poate deveni el insusi mediu

- pentrru om 3000-32000-35000 m

- pentru perceptia unui element cu prestanta (Versailles,Petersburg)

- peste 3500 devine dominanta liniaritatea Ex: Dunarea vazuta de pe varful muntilor

   

Foarte departe

M

 
 

Element de prestanta

M

   

Portalul poate deveni

M

 

element de prestanta

M mediu

- reconsiderarea obiectului de arhitectura in raport cu distanta de la care este privit

B. Observatorul de deplaseaza prin rotire travaliu de rotire = perceptie panoramica

prin rotire  travaliu de rotire = perceptie panoramica - este o perceptie segmentata care se

- este o perceptie segmentata care se compune dintr-o insumare o serie de tablouri care se succed

- raportul obiectiv – mediu ramane doar in mintea noastra.Poate aparea

un alt obiectiv mai mult sau mai putin important

intra in joc distanta

3. Perceptie mnemotehnica este realizata prin tehnica mintii

- se bazeaza pe insumarea unor puncte de perceptie

- se sprijina pe memorie vizuala si olfactiva

- insumarea tuturor imaginilor de factura diferita care sunt trecute prin minte si sunt selectate imagine de sinteza care pastreaza

componente ale realitatii (mai aproape de realitate sau foarte departata de realitate)

- se ajunge de la imaginea apropiata realitatii la imaginea onirica

(depinde de cultura).Cu cat cultura e mai mare imaginea apare mai apropiata de realitate Ex: in schizofrenie imaginea este pur onirica

- unitatea conteaza foarte mult

- oamenii de cultura retineau spatiul

- oamenii de cultura  retineau spatiul studiu intreprins

studiu intreprins

retineau silueta Bosforului

pe

un grup

de

elemente arhitecturale

excursionisti din

Turcia

 

B. Raportul dintre punctul de observatie si obiectul observat

1. Perceptie frontala: directia de perspectiva - linia orizontului

- punctul de observatie se afla la acelasi nivel cu obiectul

*
*

2. Perceptie ascendenta:

- putem avea ascendenta favorabila sau brutala deformare pe

inaltimea profilurilor

- componente de cladiri pot dispare din imagine

- β=unghi de 45° - daca β depaseste 45°totul se accentueaza asupra

primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi privite de jos pana sus integral

imagine coplesitoare * β
imagine coplesitoare
*
β

3. Perceptie descendenta:

- apare un interes deosebit pentru volumetrie - pentru modul cum este realizata arhitectura acoperiselor

volumetrie - pentru modul cum este realizata arhitectura acoperiselor *  totul se leaga de efectul

*

volumetrie - pentru modul cum este realizata arhitectura acoperiselor *  totul se leaga de efectul

totul se leaga de efectul de perspectiva

CURS 4

Campul structural – teritoriul in care de defineste o structura cu o anumita regula (sistem de reguli).Esre legat intotdeauna de un

centru pregnant sau mai putin pregnant (evidenta lui trebuie cautata si demonstrata). Structura functionala:

1.

camp structural functional

2.

camp structural configurativ definit in teritoriu (configuratia = definirea intr-un sit – alcatuire spatiala)

Sit:

- antichitate – acel loc sfant – legat de credinta

in

- evul mediu – caracterizat prin deschidere

in

- secolul XIX – spatiu brut care prin interpretare de catre om

in

devine sit.

- Actual – spatialitatea unui teritoriu care se pune in evidenta

printr-o anumita omogenitate;

- Definirea unei legalitati in sens pozitiv

Revalorizarea conditilor de sit

 

-

treptat s-a constituit in ideea de spatiu organizat

 

-

valoarea vederii asupra sitului

 

-

ideea de umplere a spatiului

Sit

-

o

modul de abordare al sitului a trecut printr-un estetism –

intreaga stiinta a

mediului

Sitologie :

o

aprofundare

a

mijloacelor pe care situl le ofera pentru conturarea compozitiei Sit ideal. Ex.: parcurile care au facut scoala:

- italian: vedere de pe terasa la 2km

- francez: deschidere de mare amploare (km de campie)

- englez: ideea naturalului construit (movile, stanci)

- spaniol.

Contributia la sitologie a japonezilor – sinuozitate, linia sinuoasa

devine principiu.

Bour le Marx peisagist.

arhitect

la moda

in

anii

'60,

cunoscut ca arhitect

Camp structural in sit. Camp structural: teritoriul in care se defineste o structura cu o anumita regula (sistem de reguli) Este legat intotdeauna de un centru pregnant sau mai putin pregnant. Campul structural configurativ.

- abordare in baza principiilor spatialitatii

- este definit in raport cu o regula care pune in evidenta o alta regula

- luam in considerare elementele prestanta

SITUATII:

1. un singur element de prestanta

H
H

element de

prestanta

M - mediu

h

R
R

P

raza de intindere

- regula in sistem este impousa de una din relatiile din sistem

- acest element de prestanta creaza o regula care se intinde pe

o anumita raza R

2. doua elemente de prestanta

Ex.: Bancorex si cupola CEC coroboreaza - acumulare calitativa – elementele coroboreaza – se

defineste un camp structural unic de coroborare – calitate superioara a campului structural.

- prestanta mica erodeaza prestanta mare. Daca au aceeasi prestanta -> stare de dualitate, grava.

camp structural obtinut prin coroborare H1 H2 M - mediu P1 P2 d aceasta distanta
camp structural obtinut
prin coroborare
H1
H2
M - mediu
P1
P2
d
aceasta distanta devine importanta
campuri structurale
care nu se suprapun
H1
H2
M - mediu
P1
P2
d

- coroborarea nu este posibila.

- fenomenul de erodare – stare de dualitate

AXIALITATE
AXIALITATE

dualitate care accentueaza importanta elementului axial

dualitate care accentueaza importanta elementului axial sistem de campuri structurale H1 H2 M - mediu P2

sistem de campuri structurale

H1
H1
H2
H2

M - mediu

axial sistem de campuri structurale H1 H2 M - mediu P2 d - sistem de campuri

P2

axial sistem de campuri structurale H1 H2 M - mediu P2 d - sistem de campuri

d

- sistem de campuri structurale

Abordarea dinamica a imaginii urbane:

- nu se maidiscuta pe elevatii, ci pe perspective

- propuneri de altimetrie

- studiu de altimetrie coroborare intre partea naturala a

sitului (locuri inalte,faleze) si inaltimea cladirilor;axele de acces,locurile cu posibilitati de vizibilitate,cu deschidere.A inceput de la un studiu

istoric (ce a insemnat silueta pentru Bucuresti) 3. Ritmul : cu referire la campul structural, este o succesiune de elemente de prestanta.

Formule:

RCS=P x rp=P x P/M=P²/M RCS=P1² x P2+d

2

M

P1 ² x P2+d

2

M

P1 ²

M P2+d

2

Rcs = raport de camp structural

P = prestanta

M = mediu

P1 = prestanta 1

P2 = prestanta 2

H1 H2 H3 H4 H5 H6 M - mediu P1 P2 P3 P4 P5 P6
H1
H2
H3
H4
H5
H6
M - mediu
P1
P2
P3
P4
P5
P6
-
unitatea de ansamblu se obtine prin ritm.
Observatii:
-
traseul cu ritm duce la un loc important
-
un ritm te poate duce din exterior catre un loc important.

- avem inceput ----------------------- > sfarsit Ex.: la Galati: spatiul central, la Vaslui: centrul

- prin ritm: atractie catre un anumit loc

- baza campului structural este in dominanta si ritm

- prin camp structural, ritmul unifica, diversifica, directioneaza, semnalizeaza, polarizand interesul intr-un anumit loc

centru
centru

relatie de ascendenta

interesul intr-un anumit loc centru relatie de ascendenta centru relatie de descendenta - lucrul cel mai

centru

relatie de descendenta

- lucrul cel mai important este consecventa in sistem

Curs 5 –20.03.2002

TEORIA MATEMATICA DE SUPRAPUNERE A CAMPURILOR

CAMP STRUCTURAL

- extinderea a unui camp structural in alt camp structural zona in care

LUAREA IN CONSIDERATIE A SITUATIILOR DE TANGENTA INTRE DOUA CAMPURI STRUCTURALE

regula este a unui camp structural cat si a celuilalt camp structural va produce trecerea, continuitatea de la un camp structural la altul indiferent de cat de diferite ar fi

- A,B sunt campuri structurale cu reguli diferite - linia de tangenta devine o bariera structurala (ex: intravilanul linie intre 2 campuri structurale)

A B
A
B

– tangenta intre 2 campuri strructurale devine bariera structurala interes ca aceasta linie sa fie foarte clara

Bulevard

de

linie

piata

in oras cele 2 campuri structurale sunt doua entitati structurale in opozitie

Cote diferite
Cote diferite

Elementul natural trebuie pus in evidenta

Piata Victoriei : A – camp structural elemente joase B – camp structural Front inalt
Piata Victoriei :
A – camp structural
elemente
joase
B – camp structural
Front inalt - bariera
B A Zona care include reguli acceptate de cele 2 campuri
B
A
Zona care include reguli acceptate
de cele 2 campuri
EX : P+1 P+10 P+10 P+1 P+10 P+1 A B
EX :
P+1
P+10
P+10
P+1
P+10
P+1
A
B
A B
A
B

Campuri structurale

P+10 P+10 P+1 P+10 P+1 A B A B Campuri structurale Variante de rezolvare  corelarea

Variante de rezolvare

corelarea se realizeaza prin utilizarea inaltimii

OBS: asocierea de 2 materiale diferite se realizeaza printr-un nut sau profil

1. POSIBILITATI DE REZOLVARE LA PIATA VICTORIEI

2.

PERCEPTIE DINAMICA INTERCONTINENTAL

* 1 A – camp structural elemente Camp structural joase Camp structural 2 3 Element
*
1
A – camp structural
elemente
Camp structural
joase
Camp structural
2
3
Element de prestanta – hotel
Intercontinental
Alt element de prestanta la
p-ta Sf.Gheorghe dar care
sa fie subordonat Interului
B – camp structural
Front inalt - bariera
PRINCIPIU : evidentierea unor locuri  cladiri inalte
- pentru a diminua efectul barierei  introducere de elemente foarte
inalte in zona afanata
- pentru 3  posibilitate forte redusa
• 1
•  propuneri de puncte inalte de referinta
2
Perspectiva ascendenta dar deformata (nu se vede toata cladirea).
• 3

1 posibil de realizat

2 se poate realiza (se si realizeaza)

3 foarte greu

CAZUL1 :

a
a
a

a

a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a
a

b

Pozitionarea birourilor era foarte benefica:

- se integreaza in camp - casa monument se profila foarte bine pe aceasta cladire inalta

 se profila foarte bine pe aceasta cladire inalta Pozitionarea indoielnica PRINCIPIU : intotdeauna un element

Pozitionarea indoielnica

PRINCIPIU : intotdeauna un element de prestanta are 2 implicatii :

1. o implicare locala in spatiul in care se afla

2. o implicare globala in spatiul global

- un element de prestanta poate fi mai important “la distanta” pentru spatiul indepartat decat pentru spatiul apropiat rezultat al perceptiei dinamice

* corectarea spatiului prin amplasarea unei cladiri inalte (la p-ta Decebal cel mai probabil).Devine importanta prin participarea ei la spatiu,conteaza foarte mult la distanta.Nu intra in conflict cu Intercontinentalul

3. Piata Operei Perspectiva spre Dealul Spirii Opera
3. Piata Operei
Perspectiva
spre
Dealul
Spirii
Opera
Element inalt Opera  Incercarea de obturare a perspectivei spre Casa Poporului dar
Element
inalt
Opera
 Incercarea de obturare a perspectivei spre Casa Poporului dar

propunerea in ceea ce priveste rezolvarea Pietii este nereusita PRINCIPIU UNITATEA SPATIULUI prin contrast / concordanta

contrastul in compozitia urbana este foarte important (cel mai

important instrument de lucru)

UNITATEA repetabilitate monotonia

aceeasi

categorie de elemente (piata San Marco) Campanilul contrast

- elementul de prestanta slujeste unitatii prin contrast

asamblaj

de

elemente

care

fac

parte

din

4. Bulevardul Malaxa

Spartura in front (continuitatea lui) b-dul Malaxa Casa monument
Spartura
in
front
(continuitatea lui)
b-dul Malaxa
Casa monument

Spatiu destructurat (casa nu poate fi daramata pentru a defini

directia de prespectiva) PRINCIPIU  renovare integrata Orasul modern  se impun imagini diferite 5.Palatul
directia de prespectiva)
PRINCIPIU  renovare integrata
Orasul modern  se impun imagini diferite
5.Palatul Telefoanelor
1
Completare cu
front retras specific
Caii Victoriei
2
B
A

Calea Victoriei – cornisa pentru oras

Victoriei 2 B A Calea Victoriei – cornisa pentru oras Completare cu front retras specific Caii

Completare cu front retras specific Caii Victoriei

Parterul si etajul 1 trebuie sa fie un pietonal pentru debusarea populatiei spatiu public - ansamblu multifunctional hotel,birouri,comert,cultural - frontul trebuie sa fie cu 1,2 niveluri sub cladirea B acces pietonal cu terase,cafenele, toate situate in trepte

B acces pietonal cu terase,cafenele, toate situate in trepte PRINCIPIU  organizarea fractala in teritoriu impune

PRINCIPIU organizarea fractala in teritoriu impune campul structural Distante 1;2 ca elemente de prestanta sa lucreze impreuna PAIDEEA – un altfel de spatiu

CURS 6 – 27.03.2002

ELEMENTE DE CONFIGURATIE SPATIALA referinta la spatiul efectiv fizic intr-un anumit context

VALORI DE VIZUALIZARE A PEISAJULUI :

Privelistea : cea mai simpla;legata de ideea de deschidere spatiu deschis

caracteristici : deschidere;concordanta de interes in raport cu activitatile din locul respectiv –

inalt;vedere de jur imprejur

-

poate

fi

completa

panoramica

de

pe

punctul

cel

mai

limitata locul respectiv are o determinare,o limitare a sa un

loc care sa se constituie intr-un spatiu plantat in care sa aiba loc o

deschidere limitata (Ex: loggia palatului de la Mogosoaia)

o deschidere limitata (Ex: loggia palatului de la Mogosoaia) - o inregistrare dinamica  definirea imaginii

- o inregistrare dinamica definirea imaginii prin elemente de prim- plan (ex: arcade) imagine libera

SIMONDS relatia intre elementele de prim-plan  elemente de

privelistea capata substanta prin existenta elementului de

prim-plan

fundal

- elemente de prim-plan (coloane,balustrade,un arbore) valoare de

scara in raport cu privelistea

- elementul de prim-plan da materialitate dinamicii de perceptie a sitului

- conteaza la nivelul puterii de sugestie (incarcare psihologica)

- In cadrul compozitiei (fie urbane,fie peisagera) stare de contrast intre peisaj si prim-plan.

1. Dezvaluirea privelistii prin surpriza succesiune in imagini ideea

de monumental (monumentalul) in cadrul unei compozitii urbane

dezvaluirea imediata,fara pregatire prealabila privelistea este un “pandant” al elementelor de prestanta,care genereaza

monumentalitatea spatiului

2. Dezvaluirea prin succesiune

intervine ca element (este legata de

ideea) de surpriza privelistea este descoperita sau sesizata

progresiv,imaginea globala fiind dinamica

-

dezvaluirea

prin

succesiune

nu

mai

este

legata

de

ideea

de

monumental

 

O

categorie

aparte

a

privelistii

este

perspectiva

 

efectul

de

perspectiva – este o priveliste conturata ,limitata de un cadru

- efectul

observatorpunct de observatieobiect observat

de

perspectiva

impune

o

relatie

foarte

clara

intre

Efectul de perspectiva este determinat de relatia intre :

- observator obiect observat

- obiect observat cadru

 obiect observat - obiect observat  cadru cadru Obiect – cap de perspectiva IMPORTANT :

cadru

Obiect – cap de perspectiva

IMPORTANT : trebuie luata in considerare diferenta de cota intre observator si obiectul observat perspectiva ascendenta/descendenta fata de obiectiv (posibil element de prestanta poate fi avantajat/dezavantajat de declivitate)

Capul de perspectiva poate fi un element vertical,un element de trecere de tip poarta (Arc de triumf) sau poate fi o amenajare in plan orizontal (efect de perspectiva in descendenta)

1. PERSPECTIVA DESCENDENTA niciodata intr-o descendenta nu

se pune un element inalt

- niciodata elementul de prestanta nu este evidentiat prin inaltime

- perspectiva descendenta este motivata prin elemente de orizontalitate (ex: piateta,oglinda de apa;o strada care sa plonjeze intr-un element natural)) Ex: in New York strazile nu au cap de perspectiva

2. ORGANIZARI ASCENDENTE ALE PROFILULUI LONGITUDINAL

elemente care pun in evidenta volumul pe inaltime

- profile largite in plan orizontal

- cap de perspectiva volumetrie remarcata prin inaltime,volumetrii joase care prin modul de tratare prezinta interes

 
 
 
   
    Element mai   mic 

Element

mai

 

mic

 
 

tratare

speciala;functiune

  importanta in cadrul
 

importanta

in

cadrul

  orasului
 

orasului

Capul de perspectiva asezare efecte diferite EFECTUL DE PERSPECTIVA DIRECTA capatul de perspectiva apare in prim-planul fundalului EFECTUL DE PERSPECTIVA INDIRECTA capatul de perspectiva apare in planul indepartat al fundalului

- observator  cadru Efectul de perspectiva  definirea cadrului + definirea obiectului (capat de
- observator  cadru
Efectul de perspectiva  definirea cadrului + definirea obiectului (capat
de
perspectiva)
Ideea cadrului (care daca nu
exista  privelistea)
In spate
Prim-plan

de

inchidere al perspectivei se constituie in ax,legata de caracterul de monumentalitate al spatiului PERSPECTIVA LATERALA elementul de inchidere este situat lateral - impune elemente de prestanta,in afara caracterului de monumentalitate al spatiului (caracter mai liber)

PERSPECTIVA

FRONTALA

directa/indirecta

elementul

- perspectiva laterala este caracteristica orasului medieval

- perspectivele laterale sunt legate de traseul sinuos al strazii

laterale sunt legate de traseul sinuos al strazii monumentalitate Compozitie  se poate miza si pe

monumentalitate

Compozitie se poate miza si pe efectul de monumentlitate cat si pe elementul de surpriza (pe efectul de dinamicitate ritm de dinamica accelerat)

STUDIU DE ALTIMETRIE locuri unde ar fi bine sa apara constructii inalte

(Ex:

Lipscanieelement de reper Intercontinentalul imbogateste imaginea)

- in cadrul efectului de perspectiva (considerat sistem de relatii) dincolo de artificiu (care sporeste,sau dimpotriva efectul de perspectiva) ,apar alte lucruri care nu sunt artificii dar au acelasi efect :

EFECTUL

DE

PERSPECTIVA

impune

de

fapt

repere

efect : EFECTUL DE PERSPECTIVA  impune de fapt repere Piata Sf.Petru Forma trapezoidala a pietii

Piata Sf.Petru

DE PERSPECTIVA  impune de fapt repere Piata Sf.Petru Forma trapezoidala a pietii sporeste - efectul

Forma trapezoidala a pietii sporeste - efectul de perspectiva monumentalitate

CULOAREA foarte importanta,poate spori/diminua efectul de pespectiva

- intre front si elementele de capat trebuie sa avem contrast :

culoarea mai inchisa reduce efectul de perspectiva culoarea mai deschisa mareste efectul de perspectiva

 culoarea mai deschisa mareste efectul de perspectiva alta culoare o culoare - diferentiere de culoare

alta culoare

o culoare

- diferentiere de culoare intre front si capatul de perspectiva

cu cat culoarea este mai inchisa,cladirea se apropie – se reduce

efectul de perspectiva

daca culoarea cladirii este mai deschisa decat frontul,efectul de

perspectiva se mareste Ex: Manhattan (Gemenii) erau albi,contrastand cu griul Manhattan-ului

ASEZAREA EFECTULUI DE PERSPECTIVA PE TEREN

Manhattan-ului ASEZAREA EFECTULUI DE PERSPECTIVA PE TEREN PROFIL LONGITUDINAL IN ASCENDENTA  amploarea

PROFIL LONGITUDINAL IN ASCENDENTA amploarea elementului de prestanta fata de linia de cornisa (rupere de panta)

- de la distanta se vede convenabil din apropiere nu se mai vede imagine neplacuta,stresanta (se vad numai ultimele etaje) Ex: Galati – cladiri inalte indepartate de faleza

- In principiu se pune problema de a se prelucra terenul (sistematizare pe verticala) astfel
- In principiu se pune problema de a se prelucra terenul (sistematizare
pe verticala) astfel incat sa am in imagine cladirea
Ex: Casa armatei – prelucrare  monumentalitate
element de prestanta
sistematizare care sa permita
perceptia integrala (elementul de
prestanta sa fie vizibil tot timpul)

Exista situatii in care netratarea de sistematizare pe verticala ascunde monumente.In alte situatii poate fi un element definitoriu pe care il urmaresc (Centrul olimpic Osaka) ascundere,revelare

CULOARE - LUMINA

- efect de perspectiva orientat sud fatada neluminata (negativa

pentru elementul de prestanta) Ex: Academia militara orientare catre sud – fapt negativ rezalitare

a fatadei

- foarte importanta participarea soarelui in imagine are valoare estetica,psihologica

DISTANTA INTRE OBSERVATOR SI OBIECTUL OBSERVAT

- se realizeaza de la o distanta de 3000-3200 m distanta maxima de la care ochiul poate percepe un asemenea efect (Versailles,Roma – Piata del Popolo,Petersburg)

- conteaza elansarea pe verticala – cupole,flese

Ex: Flesa Amiralitatii din Petersburg;Flesa Amiralitatii – Copenhaga (ingusta si foarte inalta)

Situatia apropierii - sub 2 km importanta este volumetria pe inaltime

- la 500 m devine importanta volumetria in ansamblu (tratarea

volumului)

- apropierea mai mare devine importanta compartimentarea fatadei

- mai aproape devine importanta decoratia (detaliul)

- cladirea poate fi dominata prin scara elementelor

Determinarile de context asupra unui obiect de arhitectura

legat de distanta conteaza si directia de perceptie

- perceptie frontala elevatia ≈ 200 m

- de la 10 m nu mai este importanta elevatia (conteaza foarte mult

intradosurile)

- cladire vazuta in racursi profilurile,importanta lateralului (Ex: Teatrul

din Craiova)

CURS 7 Artificii: Urbanismul baroc Organizarea spatiala in „Boulin Green” – scobirea terenului in fata
CURS 7
Artificii: Urbanismul baroc
Organizarea spatiala in „Boulin
Green” – scobirea terenului in fata
Peisagistica unei cladiri pentru a crea o anumita
descendenta – pta Sf. Petru din Roma
Sau: constructia unei cladiri mai mici, similare ca volum cu cea de
pe partea stinga, legata de cladirea mare
-se aplica pe un teren orizontal- Rotonda Scriitorilor din
Cismigiu, Casa Scinteii
-oginda de apa sporeste efectul
Valori de vizualizare a peisajului
1. privelistea
2. perspectiva
3. axa de compozitie
mijloc compozitional
Sau: gasirea unor locuri pe partea stinga unde s-ar putea
amplasa niste cladiri de factura celor de pe dreapta
-se sprijina pe un element liniar de plan intre 2 sau mai multe
puncte
-liniaritatea de baza – legatura intre 2 sau mai multe puncte
specifice cu rol volumetric si functional
-axa nu trebuie inteleasa exclusiv ca o organizare rectilinie: o
organizare sinuoasa poate sa constituie o axa daca indeplineste
caracteristicile: axul directioneaza, ordoneaza, (legat de o
anumita ritmare a spatiului) unifica , efect de unitate, unicitate.
- caracteristici : traseul, capetele axei, cadrul axei ( se resimte
Sau: cladirea inalta ar putea fi un fundal pentru peisajul care se
deschide.
numai in conditiile in care el pune in evidenta o anumita stare de
unitate
AXUL:
1. concentreaza atentia spre un anumit
directioneaza:
traseu
2. ordoneaza: este legat de o anumita ritmare a spatiului
3. unifica: confera caracter de unitate ( unicitate)

SISTEM DE AXE -o anumita ierarhizare a axelor, se determina prin tratarea spatiului respectiv in profil transversal/longitudinal axul: starea de echilibru- se constituie intre simetria totala si libertatea totala libertatea totala spatiala: se constituie la nivelul imaginii

frontala

directa

Caracter de

monumentalitate -simetria perfecta a fost legata de urbanismul totalitar si

preluat de post-modernis – simetria de factura clasica in conditiile moderne.

o

parte si de alta a axului. - deconstructivismul: a descompus niste sisteme alcatuite dupa niste regului si a compus alte sisteme dupa alte regului ( ex:

diagonala) -se trage din modelul functionalist: diagonala aparea ca nevoia de legatura dintre un punct si alt punct, diagonala era data de caracteristicile sitului (nu era intimplatoare) -a echilibra un spatie fata de un ax nu inseamna a construi de o parte si de alta a axuluiacelasi lucru, ci cautarea inui echilibru intre cele doua spatii; componentele nu intra in cadrul imaginii cu greutatea corespunzatoare volumului si culorii lor. Principiul pirghiei: greutate mica- mai aproape de ax Greutate mare- mai departe de ax - principiul pirghiei este invers

STAREA

DE

SIMETRIE :

legata

de:

perspectiva

-simetria este inlocuita prin starea si simtul echilibrului

de

este inlocuita prin starea si simtul echilibrului de Soseaua Iancului: stare de dezechilibru, neconfortabil;

Soseaua Iancului: stare de dezechilibru, neconfortabil; blocul devine coplesitor in context.

neconfortabil; blocul devine coplesitor in context. New York: strada este dinamica, interesanta, nu este

New York: strada este dinamica, interesanta, nu este coplesitor. Se schimba aspectul: cladirea inalta este departata de ax

Ex: Deva: deschidere catre situl inconjurator; frontul construit devine o bariera compozitionala intre parc si zona X, nu mai are efect de fundal.

PARC

intre parc si zona X, nu mai are efect de fundal. PARC ZONA X Alt efect:frontul

ZONA X

Alt efect:frontul construit este spart:

nu este o piata, nu
nu
este
o
piata,
nu

motivatie

compozitionala. Propuneri: 1. aducerea de pamint ( exista o propunere reala) pentru ridicarea cu 4-5 m + vegetatie inalta, alcatuind un element de natura Hanului lui Manuc. 2.cladire inalta, punctiforma

P-ta

Unirii

are

nici

o

AXIALITATEA INTERIOARA A SPATIULUI

-axele pe care le da orasul nu sunt preluate in interiorul spatiului

axe exterioare Axe interioare
axe exterioare
Axe interioare

Putem continua acest exemplu si in interiorul spatiului prin pavaj, lampadou, sau putem avea o continuitate virtuala finalizata cu un punct.

putem avea o continuitate virtuala finalizata cu un punct. Ex p-ta Capitoliului: Cupola Sf. Petru -la
Ex p-ta Capitoliului:
Ex p-ta Capitoliului:

Cupola Sf. Petru

-la asfintit se creaza un efect exceptional.

In interiorul unui spatiu: -avem nevoie de axialitate

Avem nevoie de o axa (daca spatiul e mai simplu), mai multe axe daca pt un spatiu mai complex.

In renastere – 2-3 axe

In baroc –

o multitudine de axe

- simetrie categorica, impusa (ierarhizare, marcarea diferita a obiectelor catre care converg aceste axe de simetrie.

-avem nevoie de echilibru

CURS 8

Definirea spatiului peisagistic – nu se refera la un spatiu plantat Spatiu peisagistic – situl in sine

Calitatile unui spatiu: 1. abstracte 2. constitutive

1. disponibilitatea spatiului respectiv de a genera o anumita stare

de contemplare, de incordare. -unitatea semnificativa de spatiu- numai anumite spatii pentru care grija noastra este deosebita, sunt asimilate de oameni ca avind calitati deosebite -spatiu tensionat- spatiu care are o alcatuire ilogica, care nu sta in logica curenta de alcatuire; imaginea se constituie din planuri si linii, liniile in ansamblul lor pun in evidenta o stare tensionata. -spatiu deconstructivist- spatiu tensionat, deconstructivismul introduce o alta logica. -spatiu de spaima- in parcurile de distractie, spatii artificiale, unele dintre ele trebuie gindite in opozitie cu starea de contemplare

2. calitati care rezulta in urma compozitiei cfare foloseste anumite

principii si mijloace -sunt 7 calitati: 3 calitati constitutive primare (elementare) marimea spatiului, deshiderea spatiului, umplerea spatiului ;3 calitati constitutive sintetice (de sinteza) orientarea spatiului,

forma, culoarea ;1 calitate constitutiva ca produs superior – de selectie stil – stilistica spatiului

Calitati constitutive:

1. marimea spatiului

-dimensiunea concreata a spatiului – dimensiunea comensurabila -dimensiunea absoluta – raportata la starea omului:

ex: Moscova – dimensiune uriasa a spatiului – spatiu neobisnuit 2. deshiderea spatiului ax grupa
ex: Moscova – dimensiune uriasa a spatiului – spatiu neobisnuit
2.
deshiderea spatiului
ax grupa 2
ax grupa 3
-ne putem referi si la inchiderea spatiului,
ex. 1 – piata regala din Barcelona:
-acest spatiu se caracterizeaza prin deshidere minima sau
inchidere maxima
amfilonada de coloane devine elementul dominant (nu trebuie sa
ne imaginam exclusiv o dominanta)
ax grupa 1
Intersectia axelor trebuie stapinita 1. la nivelul orasului avem de a
Accese
face
intersectie;
2.in interiorul spatiului
cu o
lucrurile capata un rafinament.
Ex: P-ta Anunziata – fintinile reprezinta intersectia axelor
Amfilonada de

IMAGINEA -imaginea individului e definita in mod segmentar

1. imaginea intregii cladiri

2. imaginea citorva niveluri (daca spatiul este restrins, imaginea unui singur nivel)

Mies van der Rohe – cladiri inalte la Chicago -parterul si mezaninul trebuie tratate diferit ( ele creaza acel spatiu liber al mezaninuluide la parter)

-imagine transparenta la nivelul trotuarului ( aceste cladiri nu au la parter decit un hol – creaza o contimuitate a spatiului la nivelul trotuarului)

Kenzo Tange : gol in cladire dezvoltat pe 4-5 niveluri cu rol de perceptie la mare distanta.

Gol
Gol
Gol
Gol
Gol
Gol
Gol
Gol
Gol
Gol
Gol
Gol
Gol

Gol

Gol

coloane

Ex. 2 – piata Place Vandome -deschidere ceva mai clara

Ex. 2 – piata Place Vandome -deschidere ceva mai clara Ex. 3 – palatul regal Deschidere

Ex. 3 – palatul regal Deschidere maxima, Inchidere doar pe o parte

Element dominant

Vandome -deschidere ceva mai clara Ex. 3 – palatul regal Deschidere maxima, Inchidere doar pe o

-referitor la inchiderea si deshiderea spatiului:

1. directionalitate

2. dominanta

nu trebuie sa imaginam dominanta in sens exclusiv.

Ex: piata regala din Paris

dominanta in sens exclusiv. Ex: piata regala din Paris Gradina Fronturi constituite din case lipite cu

Gradina

Fronturi constituite din case lipite cu proprietari diferiti dar in aceeasi arhitectura

-ritmul in masivitatea frontului poate deveni un element dominant -directia de deshidere este pusa in evidenta de dominanta spatiului - directia de deschidere a spatiului poate fi marcata in exteriorul spatiului sau, de regula, in interiorul lui.

in exteriorul spatiului sau, de regula, in interiorul lui. -starea de imbogatire a spatiului prin lucruri,

-starea de imbogatire a spatiului prin lucruri, elemente, calitatea imaginii deschise spre anumite ruine (ex: Acropola Atenei)

deschidere ampla Munti lac platforma gradene
deschidere ampla
Munti
lac
platforma
gradene

3. Umplerea spatiului

pentru a avea consistenta, un spatiu are nevoie de umplere -prin volum -prin valoarea semnificativa -prin interes

ex. piata din Barcelona: umplerea se realizeaza prin coloane, plantatie de palmieri

elemente de compozitie:

-dominantza spatiului asupra elementului de umplere sau -dominantza elementului de umplere asupra spatiului

ex. : P-ta Veche din Brasov: cladirea Primariei – element de umplere subordonat fata de spatiul care este dominant -piata din Bistrita-Nasaud: catedrala- element de dominantza, domina spatiul, este alt raport -gradinile din Alhambra: umplere foarte rafinata -piata din Siena : umplere data prin desenul din pavaj (in evantai)

4. orientarea spatiului

a) orientarea cardinala- in raport cu lumina -iluminarea spatiului exterior -o fatada importanta intr-un spatiu orientat spre nord pierde din efectul de dominanta

- dominanta este astfel orientata incit sa primeasca lumina (spre sud)

b) orientarea compozitionala

-legata de deshidere, de directionare ex: o curte interioara trebuie sa aiba o dominanta

c) orientarea dpdv spiritual-compozitional -orientarea compozitionala este in spiritul orientarii spirituale a locului inchiderea:

-este una transanta -este una separata (are ca scop separarea unor spatii intre ele- gradinile italiene-: realizata prin garduri vii) -este doar sugerata (este particulara gradinilor japoneze si in general spatiilor japoneze; folosirea a 4 tipuri diferite de pavaj la alei; pot fi folosite-in anumite zile / de citeva ori pe an)

ex: Amsterdam: circulatiile:

-pietonala – pt public transport in comun / automobile : (pe acelasi teren, la aceeasi cota, separarea se face prin pavaj)

5. forma

forma fara continut este inutila relatia intre scop si forma:

-scopul – canalizarea interesului -forma – libertatea in abordarea formei

interesului -forma – libertatea in abordarea formei 6. culoarea are 2 sensuri: culoarea propriu-zisa : poate

6. culoarea

are 2 sensuri:

libertatea in abordarea formei 6. culoarea are 2 sensuri: culoarea propriu-zisa : poate servi dominanta, unitatea

culoarea propriu-zisa : poate servi dominanta, unitatea ansamblului, poate avea si efect negativ;

- culoarea trebuie controlata

- Nouvel foloseste foarte mult culoarea, sticla colorata

Culoarea ideala: ca atmosfera, apare ideea de integrare

in context, in mediu

7.stil – stilistica spatiului

-schema data : foarte important la examen - specificul nu este un produs de conjunctura; trebuie luat in seama aspectul particularitatii: ex: zugravitul pomilor primavara – o particularitate a orasului.

CURS 9

-

forma urbana are momente de stagnare, discontinuitate.

3. FENOMENUL URBAN CA SISTEM

I. CONTINUITATE SI DISCONTINUITATE URBANA

CARACTERISTICILE

LEGITATII

FENOMENULUI

URBAN

1. DEFINIREA FENOMENULUI URBAN

- proces evolutiv - conceptul de “Societate urbana” - deplasarea contradictiilor din interiorul spre exteriorul fenomenului urban, -> proces evolutiv - forma urbana este concretizarea in timp si spatiu a fenomenului urban S-au incercat definiri ale fenomenului urban:

a. sprijinite pe relevarea functiunilor urbane, cresterea urbana

si forma/imaginea urbana

b. determinarea fenomenului urban pornind de la coroborarea

functiunilor interne si esterne ale orasului

c. pe baza structuralista:

- structurile urbane sunt intr-o continua transformare

- exista mai multe directii de determinare structurala:

- structura morfologica-functionala

- structura spatial volumetrica

Fenomenul urban este diferit de forma pe care o imbraca orasul, fiindca forma si structura pot fi privite din mai multe puncte de vedere (plastic, matematico-geometric, topologic)

Fenomenul urban se defineşte pornind de la determinarea esenţei sale si substanţei sale.

2. CARACTERUL FENOMENULUI URBAN

1. Centralitate

2. Conflictualitate

3. Simultaneitate

1. Centralitate - fenomenul urban se manifesta printr-o grupare de

obiecte, actiuni, fenomene intr-un spatiu mai mult sau mai putin delimitat.

2. Conflictualitate - fenomenul urban asociaza consumul si productia => o stare de conflictualitate

3. Simultaneitate - toate aceste elemente asociate cu fenomenul

urban se desfasoara simultan. De exemplu:

strada - loc de manifestare a fenomenului urban in timp si spatiu; il releva pe un anumit plan al complexitatii sale; pentru ca 1, 2 si 3 se exprima pe mai multe niveluri de spatialitate si pe mai multe directii de interes (economic, social, politic, material, spiritual) -> fenomenul urban = ”realitate globala” (Lefebvre)

Situatia este exprimarea, in esenta , a fenomenului urban.

EXISTENTA URBANA:

- exprimare materiala si spirituala a fenomenului urban - inseamana: cadru construit, oamenii aflati acolo la un moment dat, automobilele, plantatiile - este o concretizare complexa, evidenta, a unei anumite structuri urbane.

CONCULZII:

1. EXISTENTA URBANA este o manifestare a formei urbane,

aceasta fiind inclusa conceptual si practic fenomenului urban.

2. FORMA URBANA (nu inseamna doar volumetric urbana)

inseamna orice concretizare in static/dinamic a fenomenului urban, putand include: forme spatiale, forme de organizare teritoriala, forme de viata urbana.

3. STRUCTURA URBANA are rol:

- pasiv - de intermediere de la esenta spre substanta fenomenului urban

- activ - canalizarea pe cai favorabile a proceselor fenomenului urban

4. EXISTENTA URBANA releva o evolutie impusa de procesul

firesc de transformare a structurii urbane.

Observatie:

are o desfasurare continua, infinita prin

multitudinea tipologica, spatiala, temporala a succesiunilor sale fenomenologice

- fenomenul urban

- Fenomenul urban are dubla referinta

1. Referinta la logica formei, care se refera la toate aspectele

cuantificabile ale fenomenului urban (cresterea ppopulatiei, suprafata, intinderi, deschideri de spatiu, densitati). - este o forma a logicii gemetrice, care se refera la spatialitate -

configuratie spatiala, topologie, forma volumelor construite, directii de interes

2. Referinta la dialectica continutului - componentele atat de

diverse ale fenomenului urbansunt rezultaul unui conflict , sau conduc la un conflict (exemplul cu vecinii). Intre forma si continut exista o anumita independenta.

Referirile fenomenului urban catre logica formei si catre dialectica continutului justifica intelegerea lui ca un sistem. Aceste referiri impun relatii intre componentele componentele

fenomenului urban, astfel incat acestea se realizeaza in sisteme si in subsisteme. Fenomenul urban poate fi:

- unitar/mai putin unitar

- dens/mai putin dens

- intens/mai putin intens

Fenomenul urban ca sistem se defineste numai prin intermediul formei urbane; fapt care ne conduce la ideea cunoasterii si dirijarii fenomenului urban (a proceselor si actelor sale) prin analiza atenta, coroborata a manifestarilor de orice fel ale formei

urbane.

4. DIALECTICA FORMEI URBANE. CARACTERUL ACTIV SI DETERMINAREA SPATIO-TEMPORALA

Observatie: forma urbana are un caracter dialectic, care reflecta evolutia fenomenului urban TRASATURI:

1. Capacitatea de a se exprima foarte diferit fie

a. in concret – in cadrul unei anumite existente urbane,

prin imagine, miscare, sunet,

b. in abstract – imaginativa – in cadrul reprezentarii

existentei urbane ante sau post-existent:

1. grafic, prin mijloace matematico-geometrice, tehnice, plastice

2. verbal, prin concept psiho-sociologic sau

matematico-statistic.

- forma urbana are capacitatea de a trece de la o manifestare

logica, dar abstracta (printr-un anumit limbaj) intr-o forma de actiuni eficace, din care rezulta o anumita existenta urbana

2.CARACTERUL ACTIV evidentiaza 3 laturi:

a. O selectivitate cu caracter istori: orice forma urbana, orice

existent urban este rezultatul unei evolutii istorice. Forma urbana

are capacitatea de a evolua, selectatnd in decursul timpului diversele valori in cadrul existentei urbane respective.

b. O capacitate de reunire – a unor continuturi vechi sau noi

intr-o totalitate

c. O posibilitate de a indica o strategie urbana: la nivelul deciziei

sau al conceptiei, o rezolvare pentru o anumita existenta urbana daca se iau in considerare datele caracteristice privind modul de manifestare in locul respectiv a formei urbane.

3.DETERMINAREA SPATIO-TEMPORALA A FORMEI URBANE Forma urbana nu este indiferenta de spatiu-timp, dar nu luate ca atari, fiindca ele sunt elemente transformabile, imprimand existentei urbane o succesiune de stari. Determinarea spatio-temporala a formei urbane se situeaza intre inovatie si traditie. Forma urbana nu trebuie sa se contureze la un moment dat absolutizand spatiul, timpul, sau un model conventional.

CURS 10

- Diferentiere spatiala la Paris

II. DIFERENTIERE SPATIALA URBANA

1. Concept Prima problema referitoare la forma urbana este diferentierea spatiala.

existenta in cadrul oricarei situatii urbane a unor spatii diferite intre ele.

Diferentierea

spatiala

este

o

modalitate

care

explica

Diferentierea spatiala este rezultanta dialecticii in procesul de constituire a formei urbane, in sensul ca forma urbana este exprimarea spre o finalitate a fenomenului urban, finalitate care este intr-o continua desavarsire.

Explicatie:

O anumita existenta urbana exprima la un moment dat o

anumita finalitate, dar acea existenta urbana nu ramane

definitiva, pentru ca existenta urbana este definita de o serie

de factori care suporta modificari. In urma acestor modificari

poate rezulta o deteriorare partiala sau totala a existentei urbane. In urma acestui proces de transformare se ajunge la o noua forma, constituindu-se ca o noua existenta urbana, adica un nou moment de finalitate.

-> forma urbana ca finalitate a fenomenului urban este intr-un proces de continua desavarsire.

N V
N
V

S

E

- axul E-V, axul Senei - axul N-S, axul care s-a dezvoltat mai inatai

- orice deplasare de interese in teritoriul urban are un “traseu”

pe care il preia pana in momentul in care isi gaseste un loc propriu.

- Traseul are 3 zone: 1.,2. – doua marginale distinct

diferentiate; 3. – zona mijlocie, diferentiata prin interferenta celor

doua particularitati.

2. Categorii topice spatiale In cadrul formei urbane distingem 3 categorii de spatii in raport cu conceptul general de diferentiere spatiala:

1. spatii izotopice 2. spatii heterotopice 3. spatii utopice
1. spatii izotopice
2. spatii heterotopice
3. spatii utopice

1. Spatii urbane izotopice:

- spatii concepute in acelasi fel, spatii care sunt legate intre

ele prim aceleasi trasaturi caracteristice, spatii care pot fi identice.

2. Spatii urbane heterotopice:

- spatii care releva locuri diferite, sustinandu-se fiecare prin

caracteristici functionale, spatiale si de cuprindere diferite.

 

-

spatii urbane heterotopice pot exista si in cadrul aceluiasi

acest proces de continua desavarsire creaza diferentierea spatiala care apare:

-

spatiu.

1. in cadrul aceluiasi spatiu urban (element=cadru pentru o

existenta urbana de la un moment la altul al evolutiei lui).

2. in cadru teritorial: cand un spatiu urban ajunge la o

finalitate de moment, diferita de ce a unui spatiu urban in acelasi moment.

- In interiorul orasului, analiza diferentierii spatiale se face:

1. Intr-o sectiune temporala orizontala – constituirea in cursul

timpului a spatiilor urbane respective. (analiza structuralista)

2. Intr-o sectiune temporala verticala – se insista pe

caracterul evolutiv al spatiului urban respectiv. Diferentierea spatiala este pentru oras o necesitate evolutiva.

- In interiorul orasului distingem:

1. Spatii omogene

2. Spatii heterogene

1. Spatiul urban omogen - este defapt un spatiu care presupune

uniformitate, lipsa de elemente particularizatoare, practic un spatiu fara topie, (Lefebvre) topie- configurare complexa (spatiala, functionala, sociala, cinetica), care se refera la toate manifestarile formei urbane

pe un anumit plan de esentializare. Este o schema a formei

urbane care se realizeaza mintal pornind de la identitatea existentei urbane.

2. Spatiul urban heterogen – spatiu diferentiat (in interioruol lui sau

fata de alt spatiu din cadrul aceluiasi organism urban). - Aceasta diferentiere rezulta pe mai multe planuri;

a. diferentiere de functiune: fiecare spatiu urban poate sa

aiba o anumita dominanta functionala, chiar daca el cuprinde localizari ale mai multor functiuni.

b. diferentiere de pozitie: aceasi funciune asezata in pozitii

diferite genereaza rezolvari si dezvoltari spatiale diferite.

c. diferentiere de conceptie: spatii urbane care au aceeasi

functiune si aceeasi pozitie, dar sunt concepute pentru oameni, sau grupari diferite de oameni, sunt diferite.

- Un rol important

spatiului urban de catre grupuri sociale:

- Grupuri sociale:

in diferentierea spatiala o are modelarea

1. clase sociale sau paturi sociale

2. organizatii si institutii care au caracter de stat.

De exemplu:

Observatie: o stare heterotopica/izotopica confera unui spatiu omogenitate/heterogenitate.

3. Spatii urbane utopice:

- spatii care unesc atat ordinea departata cat si cea apropiata, realizand la nivelul conceptului o legatura intre izotopia si heterotopia urbana.

-

spatiul utopic este subiectiv, aprecierea sa fiind legata de

psihic.

- spatiul utopic este un spatiu simbolic, spatiu cu disponibilitati de imaginar. Exemple de spatii utopice:

- in cadrul orasului, o piata organizata, dar extrem de ampla,

ale carei limite ies din firescul perceptiei umane. In determinarea unei anumite ambiante intervine psihismul nostru (cele doua filtre, imagine reala si imagine mentala)

- orice spatiu urban in timpul noptii, atunci cand o serie de

aspecte si configuratii se estompeaza, chiar daca in timpul zilei el este un spatiu izotopic sau heterotopic.

Observatie:

- spatiul utopic este un spatiu real, utopicul fiind o rezultanta a perceptiei, a senzatiei.

- spatiul utopic este diferit de utopia urbana

- asocierea in cadrul organismului urban a unor spatii

izotopice, heterotopice si utopice reflecta o complexitate multifunctionala, realizandu-se la nivelul spatiului urban.

Spatii urbane amorfe:

- pot fi spatii neorganizate inca, spatii atrofiate

- spatii care trebuie mentinute chiar prin restructurare – spatii

amorfe – spatii indiferente. (Strada nu este un spatiu indiferent).

- Simti un spatiu atunci cand el are o functie care te chiama

spre el.

- Spatiul urban trebuie utilizat conform unei organizari spatiale si functionale care are in vedere necesitati prezente, dar si posibilitati viitoare.

Spatii urbane neutre:

- echivalentul

in

zona

structura urbana.

urbana

a

spatiului

interstitial

din

- are rolul de a mentine echilibrul in teritoriu.

Selectia topica in spatiul urban:

sau

subiectiv, in conturarea trasaturilor organismului urban.

- este posibil ca la un anumit moment dat o existenta urban

sa rezulte ca rezultat al selectiei topice:

De exemplu: piata San Marco – Venetia.

- in cursul dezvoltarii orasului (a unui ansamblu, a unei zone)

particularitatile sale se retin prin “filtrul spatiului omogen”, rezultand

un spatiu unitar.

mijlocul

-selectia

topica

este

fundamental,

obiectiv

PROCESUL=UNITATEA SPATIULUI URBAN

- se realizeaza

- in afara contextului initial (Targu Mures – intregirea esplanadei necesita o noua unitate)

-

in contextul initial (Sibiu

- unitate

- de stil - originara (cladirile sunt realizate in acelasi stil) - artificiala (realizam in continuare cladiri in acelasi stil.)

- de convenienta – unitate evolutiva – imbina configuratia de elemente initiale cu noile rezolvari in cadrul ansamblului.

- se poate vorbi de unitate intre nou si vechi numai atunci cand

ansamblul prezinta o alcatuire functionala complexa si elementele noi nu se rezuma la a fi doar un simplu cadru.

- integrarea formala – poate opera

- la nivelul spatialitatii generale

- la nivelul plasticii particulare

- un spatiu urban unitar este un spatiu urban particular, iar

celelalte atribute care pot sa apara conduc intr-o anumita directie

valoarea particulara.

3. Valoare particulara: Caracter si spacificitate.

- valoarea particulara a unui spatiu urban

- este o trasatura sau graup de trasaturi care-l deosebesc in

cadrul formei urbane, inscriindu-se astfel intr-o anume tipologie

spatiala ca generalitate de grup, sau ca singularitate. - reprezinta determinarea sa calitativa, individualitatea sa incorporand generalul – reflectare a esentei intr-o forma proprie care se exprima prin caracter si specificitate.

- caracterul este diferit de specificitate.

- in aprecierea spatiului urban ne intereseaza:

1. efect

2. cauza – mijloace de realizare

3. adaptarea la un existent material – inventivitatea / asimilarea experientei anterioare.

4. timpul si spatiul, ca loc al selectiei topice.

DEFINITIE: Valoarea particulara a spatiului urban este o rezultanta

a interferentei unor participari de natura unei

generalitati restranse, conferind caracter, si a unor participari de natura singularului, conferind specificitate.

Caracter: caracterul unui spatiu urban inseamna calitate verificata.

-se determina prin descoperirea in cursul perceptiei a

trasaturilor si elementelor functionale, spatial-volumetrice si comportamentale care delimitand

o anumita grupare tipologica restrang sfera de analiza , apreciere, incadrare a spatiului sau a zonei in care exista.

Specificitate: nu este numai rezultatul unei existente singulare

- exista spatii urbane care evidentiaza specificitatea

printr-un element (Ex. Campanilul pentru ansamblul San Marco)

- exista spatii in care specificitatea rezulta ca sinteza a

elementelor componente, ce pot fi de natura izotopica sau heterotopica. (Ex. Zona centrala din Bologna – succesiunea porticelor din lungul strazilor de la parterul

cladirilor)

campanilul – element de specificitate unic porticul – element de specificitate comun

subordoneaza

functional , spatial volumetric si comportamental, asigurand in acest fel unicitatea ansamblului. - o specificitate se realizeaza in cadrul unitatii prin contrast , cealalta prin similitudine.

- Legatura intre specificitate – dominanta – unitate de ansamblu

Elemente

de

specificitate:

sunt

elemente

care

poate fi apreciata numai in contextul de ansamblu al spatiului urban respectiv (ex.: blocul turn din piata Salii Palatului)

- Nu se poate face o delimitare clara intre caracter si

specificitate, existand intotdeauna o zona de suprapunere.

- Prin procesul de selectie topica, trasaturile de generalitate

devin trasaturi de caracter care, retinute in timp, se constituie apoi ca elemente de specificitate.

- Sunt cazuri in care procesul este invers: elemente de

specificitate -> trasaturi de caracter -> trasaturi de generalitate. Ex.: constructia urbana industrializata.

- Se poate ca ceea ce este caracterisitic pentru un spatiu

restrans sa fie un element specific pentru un teritoriu mai mare.

- Pentru desprinderea caracterului si specificului unui spatiu urban este necesara atenta lui incadrare in spatiu-timp.

- Specificitatea spatiului urban se situeaza pe drumul de la

functie la simbol, impunand spontaneitatea si premeditarea logica, creativitatea artistica si creativitatea tehnico-stiintifica, insa trecute

prin filtrul selectiei topice.

- Fenomenul urban este un subsistem in sistemul general al dezvoltarii societatii.

4. Particularizare prin segregare:

- In domeniul urbanisticii, diferentierea este diferita de

separare-segregare.

- Atributele segregat/nesegregat, diferentiat/nediferentiat

reflecta doaua dimensiuni: calitative si cantitative, dimensiuni distincte ale formei urbane; doua aspecte posibil a fi luate separat in considerare pentru o aceeasi existenta urbana, o dimnesiune relevand aspecte pozitive, iar cealalta, aspecte negative.

- Afirmarea unei valori particulare (caracter, specificitate) nu

este compatibila cu segregarea, oricat de categorica ar parea aceasta in definirea unor trasaturi distincte -> segregarea nu ofera o

minima zona de trasaturi distincte, iar diferentierea nu ofera o infinitate.

- diferentierea este: -informanta (capacitate mare de a infatisa ceva) -informata (incarcatura informativa mare) Ex.: Strada – spatiu urban unde se afirma cel mai bine caracterul – specificitatea.

Strada:

1. ingusta si sinuoasa in orasul medieval

2. monumentala si pretentioasa in orasul baroc

3. scoasa din drepturile sale in orasul postbelic (“urbanism

organic”)

4. astazi – repusa in drepturi.

Important in definirea configuratiei:

1. relatia de functionalitate intre strada si teritoriul adiacent –

strada isi evidentiaza interesele proprii

2. functia prioritara care afecteaza strada – impune scara si caracterul spatiului

3. rezolvarea corespunzatoare a cladirilor ce se inscriu in fronturile strazii:

- aceeasi cladire nu se poate amplasa cu aceleasi sanse calitative pe:

- o strada de mica/mare circulatie

- o strada pietonala

- pe un splai

Imagine urbana (curs Sandu Grasu’)

- elementele imaginii urbane: obiectivele unui sit, punctele de observare si observatorul.

- termeniii unei imagini urbane: privirea si vederea

- raport observator/punct de observatie

- tipuri de perceptie

-spatiu estetic -existenta urbana cu ample disponibilitati pentru semnificativ/simbolic, in sensul ca imaginile mentala si reala nu pot fi separate.

- Strada este:

Reclama: -reda cosmetica urbana. Strada, in intregul ei, trebuie sa ofere oamenilor un mediu educational.

- Imaginea urbana: o imagine caracteristica care ea insasi prezinta interes:

1. ca valoare informativa (restransa, dar legata)

2. ca valoare informativ-selectiva – mai complexa, conclusiva

3. ca valoare informativ-memorativa – suprapunere de imagini partiale contractate in timp – esentializata, retinand astfel specificitatea.

- Specificitate se contureaza calitativ/cantitativ Specificitatea este diferita de specific (esentializarea unui loc comun mai multor locuri, o esenta a esentelor)

- Specificul organizarii spatiale intr-un teritoriu este constituit

dintr-un grup de trasaturi caracteristice generale centralizate intr-un timp indelungat.

un spatiu diferenterea segregat impune un spatiu nediferentierea nesegregat
un spatiu
diferenterea
segregat
impune
un spatiu
nediferentierea
nesegregat

Specific: o esentializare a unui loc comun mai multor locuri (o esenta a esentelor.

CONDITIONARE FORMEI URBANE

Semne urbanitatii se situeaza in planul calitativ/cantitativ. Ele au rol in definirea globala a calitatii vietii. Caliattea vietii reflecta, de faptcalitatea unui mediu de viata.

- In conditiile actuali dezvoltari a societatii umane, forma urbana se constituie ca factor fundamental de mediu -> preocupari pentru

1. mediul functional – mediul in care se realizeza anumite functiuni privind existrenta omului

2. mediul natural-microclimatic – mediul in care conditiile naturale sunt folosite rational, puse in valoare, si modul cum realizarile pot influenta conditile de clima.

3. mediul artificial-fizic – modul in care se realizeaza constructia si amenajarea teritoriului – conteaza aspectul aspectul vizual

4. mediul socio-cultural – modul in care imbinarea naturalului cu artificialul, a traditiei cu inovatia, a interesului individual cu cel colectiv duc catre forme pozitive de manifestare psiho-sociala a locuitorilor.

- Orasul nu mai poare ramane la stadiul de produs. El este

inteles ca opera urbana ; insusita, si nu suportata de om.

- Lefebvre considera orasul :

a. obiect (spatial)

b. mediatie (intre ordinea departata/apropiata)

c. opera

Forma urbana

sae situeaza intotdeauna in contextul unor

conditii:

1. interventia structuranta (conditii obiective naturale si functionale) 2. formatia comportamentala (conditii obiective psiho-sociologice) 3. constrangere conceptuala (conditii obiectiv-subiective, etice, estetice, politice. Aceste conditii asigura formei urbane stabilitate in timp si spatiu, si valoare ca produs social. Forma urbana – esentiala componenta a culturii urbane.

ORASUL – ACT DE SINTEZA AL FORMEI URBANE.

Orasul

estre o manifestare coroborata, organizata a formei

urbane. Intelsuri in evolutia istorica:

marturii zonele reprezentative (piete) si nu locuinte. (Piata capitoliului)

2. Orasul se transforma din opera in produs – acest lucru

se intampla o data cu aparitia burgheziei – premisele revolutiei industriale - orasul capata sensul unei valori de intrebuintare, pierzandu- si valoarea artistica. In constructia urbana conteaza ocuparea terenului cu cladiri cu randament maxim,

-> SPATIUL OMOGEN – proces de omogeizare pe mai multe niveluri (social – economice) in paralel cu un proces de crestere a decalajului calitativ intre aceste niveluri.

- procesul de omogenizare se accentueaza datorita:

1. distrugerilor din al doilea razboi mondial

2. migrarii masive spre oras

- trecerea de la orasul opera la orasul produs => constrangeri urbane => criza orasului => criza a formei urbane Forma urbana se constituie dintr-o convergenta de spatii, obiecte, produse si interese care se releva intr-o existenta urbana materala si o constinta sociala urbana. Din integrarea acestora rezulta semnele urbanitatii.

SEMNELE DE URBANITATE – nu sunt componente ale

formei urbane, ci produse ale sintezei pew care aceasta o realizeaza. Relatia dintre structura urbana si forma urbana implica o relatie de conditionare intre sistemele texturilor urbane si

convergenta prezentelor si faptelor urbane care obiectiv si subiectiv se inteleg spatial in tiparul acestor texturi. Ex.: construirea pietonalului in spatiul urban. Intervin:

1. Densitatea de interese

- interesul functional raportat la functionalitate

- interesul pentru infomare, raportat la imaginea urbana.

- Interesul pentru contact social raportat la calitatea socio- culturala a zonei si structura functionala si spatiala. 2. Formarea pietonalului.

ANALIZA DIF ER. SP- SECTIUNE TEMPO, ORIZ SI VERT –193 JOS 2.1 ANALIZA TOPIE SPATIU IN COROBORARE CU ANAL. STR. URBANE 201 2.2 ANIHILARE EXISTENTA URBANA 204 2.2 APRECIERE CAL. SP.URB 208JOS 2.4 ASOCIERE NOU-VECHI 207 JOS 2.3 CARACTER SP.URBAN 209 MIJ.2.4 CARACTER SP.URBAN INDIFERENT 204, 2.2 CARACTER-SPECIFIC 213 JOS 2.4 CATEGORII TOPICE SPATIALE spatiile urbane izotopice, hetrotopice, utopice 198 2.2 CENTRALITATE 185 1 CENTRALITATE, CONFLITUALITATE, SIMULTANEITATE 185- 186 (ULT FRAZA) 1 COMPORTAMENT SPATIAL 215 SUS 2.4 CONCEPERE SPATIU –SEGREGARE INTERITORIU 202 jos CONDITIONARE FORMEI URBANE 232 JOS 2.8 CONFLITUALITATE 185 1 CRIZA FORMA URBANA 227JOS 2.7 DELIMITARE EFECTIVA A DIFERENTIERII – DIFERENTIERE SPATIALA226 2.6 DEZUMANIZARE SPATIU URBAN 222 JOS 2.6 DIALECTICA FORMEI URBANE 189 capacitete exprimare; caracter activ; det sp-temporala 190 1 DIFERENTIAT-SEGREGAT 217-218 2.5 DIFERENTIERE DE CONCEPT 195 SUSMIJ 2.1 DIFERENTIERE DE FUNCTIUNE 194JOS-195 2.1 DIFERENTIERE DE POZITIE 195 SUS 2.1 DIFERENTIERE DE SPATIALA-MODELARE DE CATRE GRUPARI SOC…195 MIJ 2.1 DIFERENTIERE EX. CU PARIS….196 SUS BUCURESTI 197 JOS 2.1 DIFERENTIERE IZOTOPIE-HETEROTOPIE 198 JOS 2.2 DIFERENTIERE SPATIALA 225 SUSMIJ 2.6 DIFERENTIERE SPATIALA URBANA 193 2.1 DIFERENTIERE SPATIALA- VALOARE PARTICULARA…226SUS 2.6 EVOLUTIE PRIN SELECTIE 194 SUS 2.1 EXISTENTA URBANA 186, 187 def 1 FACTORI DE EVOLUTIE FORMA U – la partea cu finalitate fenomen 193 2.1 FENOMEN URBAN 184, 185 def, 186, 187def, 188defsistemica 1 FENOMEN URBAN (CONFLICT)-INTERDEPENDENTA FORMA- CONTINUT 188 1 FENOMEN URBAN –FORMA LOGICII GEOMETRICE; DIALECTICA CONTINUTULUI 188SUS 1 FENOMEN URBAN-SISTEM 187 (OBIECT,SISTEM), (INTEGRARE IN SISTEM 188) 1 FINALITATE FORMA URBANA 192 JOS 193 DEF 2.1 FORMA DE URBANIA- CAL VIATA -SEMNE URBANITATE 233SUS 2.8 FORMA SI STRUCTURA 185,186,187def 1 FORMA URBANA 228 2.7 FORMA URBANA- COMPONENTA ESENTIALA A CULTURII URBANE 235 FORMA URBANA- FACTOR DE MEDIU FUNDAMENTAL 233 JOS FORMA_ DET SP_TEMPORALA: CAPACITATE EXPR> DIF:

CARACTER ACTIV 190 1 HETEROGEN 194 FJOS 2.1 IMAGINE SPATIU URBAN 222JOS-223 2.6 IMAGINE URBANA – manif fizica a formei urb. 225 SUS 2.6 INTEGRARE, INTEGRARE FORMALA 207 2.3 LEGATURA SPECIFICITATE-UNIT DE ANSAMBLU. 210 2.4 MANIFESTARE FORMA URBANA , 194DEF TOPIE 2.1 MEDIU DE VIATA 233 MIJ 2.8 MEDIU –DISCUTIE 232JOS MOBILIZARE 204 MIJ 2.2 MODALITATI DIFERENTIERE SP…RITM ETC 199 SUS 2.2 MODELARE SPATIU URBAN DE CATRE GRUPARI SOCIALE 195 MIJ 2.1 MODERNIZARE URBANA 206 mij su 2.3

MODIFICARI DE CARACTER 203 2.2 OPERA URBANA 234 mij ORAS ARTA-PRODUS proces de omogenizare226-227 SUS 2.7 ORASUL –IMBINARE IN PLANUL COLECTIVITATII234sus ORASUL-ACT DE SINTEZA -def226 MIJ 2.7 ORGANISM URBAN 192 MIJ 198 susmij 1, 2.2 201 sus 2.2 ORGANISM URBAN TRASATURI (OB.SUB.),…SELECTIE TOPICA 205 2.3 ORGANISM-SEGREGARE 218 2.5 PARTICULARIZARE IN SEGREGARE 217, 2.5 PERCEPTIE 225 SUS 2.6 PERICOL SP. INDIF; MOBILIZARE 204 MIJ 2.2 PROPRIETATI SPATIU URBAN –DIFERNTIERE …INTERACT GR. SOC. 195 JOS 2.1 197 sus RAPORT FORMA URBANA/. FENOMEN URBAN 192SUS 1 RAPORT TEHNOLOGIE –CREATIVITATE 216 SUS 2.4 REALITATI URBANE 185 1 RELATIE STRUCTURA URBANA-FORMA URBANA 228JOS2.7 SCHEMA SCHEMELOR – 224 SELECTIE 194 SUS 2.1 SELECTIE TOPICA – EXISTENTA URBANA 205 2.3 SELECTIE TOPICA->TRASATURI CARACTER-> SPECIFICITATE 214SUS 2.4 SELECTIE, EVOLUTIE FORMA 190 1 SEMNE URBANITATE – cond.forma urb 232 jos 2.8 SEMNELE URBANITATII 228 JOS 2.7 SEMNIFICATIE SPATIU URBAN DUPA APRECIEREA FUNCTIONALA 200 SUS 2.2 SIMULTANEITATE 185 1 SITUATIE URBANA 186 SUS, 1 SOLUTII COMBINATORII –DIVERSITATE SPATIU 208 2.3 SP- MIJLOC DE CULTURALIZARE SOC 205sus 2.2 SPATII AMORFE 201 JOSMIJ 2.2 exemple magistrale-

autostrazi….202

SPATII CARACTERIZATE PARTICULARE + amorfe <= str. Urb.201 MIJ 2.2 SPATII URBANE OMOGENE SI HETEROGENE 194 SUS 2.1 SPATIILE NEUTRE 205 sus 2.2 SPATIILE URBANE HETEROTOPICE 198 MIJ 2.2 SPATIILE URBANE IZOTOPICE 198, 2.2 SPATIILE URBANE UTOPICE 199MIJ 2.2 SPATIU URBAN HETEROGEN 194 FJOS 2.1

SPATIU URBAN UNITAR 208 SPECIFICITATE 210 SUS 2.4 SPECIFICITATE Cal/cant/ cantitate de imag sintetizate 223 2.6 SPECIFICITATE DPDV STRUCTURA URBANA 214 JOS 2.4 SPECIFICITATE- PRODUS AL ANSAMBLULUI 223 2.6 SPECIFICITATEA- ELEMENT COEZIUNE FUNDAMENTAL PT SEMNIF SP.U 215 2.4

SPECIFICITATEA SP-suma de creativitate…

selectiei topice 215 2.4 SPECIFICITATE-SPECIFIC, 223 JOS 2.6 STAPANIRE VALORI PARTICULARE. 216 SUS 2.4 STRATEGIE URBANA 190MIJ 1 STRUCTURA URBANA 187DEF 1 STRUCURA URBANA 228 JOS2.7 TEHNOLOGIA TEHNOLOGIA DE EXISTENTA 216 jos 2.4 TOPIE 194 JOS DEF 2.1 TRASATURI FORMA URBANA 189 1 TRASEU DE DEPLASARE IN TERITORIU (ZONE) 197 2.1 UMANIZARE PRIN DIFERENTIERE 222 JOS 2.6 UNIFORMIZARE SP. UR. 195 MIJ (PUTIN) 2.1

UNITATE SPATIU URBAN 206 SUS 2.3 UNIVERSALIZARE FORMA URBANA. 217 SUS 2.4 VALOARE PARTICULARA DEF 208, 209 2.4 VALOARE PARTICULARA –SEGREGARE 218 JOS 2.5 VALOARE PARTICULARA SPECIFICITATE CARACTER 208 VIATA URBANA 187 1

trecute prin filtru