Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA ``DUNAREA DE JOS`` DIN GALATI FACULTATE DE MECANICA

Departamentul: Programul de studiu: T.C.M

PROIECT
Proiectarea sculelor aschietoare

Student:Palade Lucian

Indrumator:Profesor Nicusor Baroiu

Tema de proiect
Pentru executia piesei din desenul dat (Anexa 1) sa se proiecteze urmatoarele scule aschietaoare : I. Scula nr.1 Brosa Rotunda: d=22 mm L=78 mm D=2*d=44 mm

Scula nr.2 Cutit pieptane de mortezat:

m=3.5 Zp=35 B=28 mm

II. Material piesa: OLC 45

Etape de proiectare

1. Analiza constructiv functionala si tehnologica a piesei de prelucrat. 2. Stabilirea adaosului de prelucrare. 3. Stabilirea compozitiei chimice si a proprietatilor mecanice si fizice ale materialului piesei. 4. Alegerea schemei de prelucrare. 5. Alegerea materialului (compozitia chimica, proprietati fizice si chimice) sculei si tratamentul termic. 6. Stabilirea parametrilor geometrici optimi fuctionali ai sculei. 7. Stabilirea prin calculul regimului de aschiere si calculul consumului specific de scule. 8. Calculul constructiv al sculei (lungimea, diametrul, numarul de dinti, forma si dimensiunea canalelor de evacuare a aschiilor etc.) 9. Stabilirea tipului de pozitionare a sculei aschietoare. 10. Calculul de rezistenta si rigiditate al sculei. 11. Stabilirea schemei de ascutire a sculei aschietoare 12. Conditii generale de calitate. 13. NTSM la executia si ascutirea sculelor aschietoare.

Bibliografie
1. Belous V. ``Sinteza sculelor aschietoare``, Ed. Junimea, Iasi 1981; 2. Ciocardia M. ``Aliaje dure sintetizate din carburi metalice, Ed. Tehnica, Bucuresti 1985; 3. Cozmanca M. Scule aschietoare-indrumar de proiectare, institutia politehnica Bucuresti 1983; 4. Enache St. , Minciu C. ``Proiectarea asistata a sculelor aschietoare``,Ed. Tehnica, Bucuresti 1983; 5. Enache St. , Belous V. ``Proiectarea sculelor aschietoare, Ed. Didactica si Pedagocica, Bucuresti 1983; 6. Cazarescu Ion, ``Teoria si practica sculelor aschietoare, Ed. Universitara din Sibiu 1987; 7. Minciu C. , Enache St. ``Tehnologia sculelor aschietoare, Ed. Tehnica, Bucuresti 1987; 8. Ricos C. ``Calculul adaosurilor de prelucrare si a regimurilor de aschiere, Chisinau 1992; 9. Sauer L. ``Prelucrarea sculelor, Ed. Didactica si Pedagocica, Bucuresti 1979;

3.Stabilirea compozitiei chimice si a proprietatilor mecanice si fizice ale materialului piesei:

OLC 45 Compozitia chimica: Compozitia Chimica % Marca C


OLC 45
0.42-0.49

Puncte critice, 0C[40] P


Max 0.040

Si
0.17-0.37

Mn
0.50

S
Max 0.040

Ac1
729

Ac2
690

Ac3
775

Ar3
720

Ms
330

Tratamente termice tipice: Temperatur a o C 830-850 Mediul de racire Cuptor Aer Duritate HB 190-210 HRc -

Denumirea tratamentului termic

Recoacerea Normalizarea

Calire

820-840

Apa

45-55

Revenire inalta

550-650

Aer Apa Aer

260-200

30-20

Calire superficiala Revenire joasa

880-1020 160-180

Min.55

Caracteristici de rezistenta minima la 20 0C: I Marca Starea r N OLC-45 I 65 38 30 17 62 c 36 r 50 rf 55 o 43 ot 36 o 22 -1 27 -1t 20 -1 16 18 II III z

Proprietati mecanice in functie de grosime: d16 c 48 r 75-90 5 14 z 30-35 c 40 16<d40 r 65-80 5 16 z 35-40 c 36 40<d100 r 60-72 5 18 z 40-45

Limita de curgere: T oC ~c 20 36 100 37 200 38 300 38 350 20 400 16 450 10 500 3

4.Alegerea schemei de prelucrare.

Nr.crt

Denumire operatie

Masina unealta utilizata

Scula aschietoare utilizata

Schema de principiu

-prindere semifabricat -strunjire de degrosare (longitudinal)L=50

Strung normal

Cutit de degrosat

-profilare canal R=10 =1 mm

Strung normal

Cutit disc profilat

-Gaurire d=22 3 Strung normal Burghiu elicoidal

Tesire

Strung normal

Cutit la 45o

-schimbare pozitie semifabricat -tesire 2x45o 1x45o

Strung normal

Cutit la 450

-schimbare pozitie -danturare

Masina de danturat SSM0

Cutit pieptane de mortezat

5. Alegerea materialului (compozitia chimica, proprietati fizice si chimice) sculei si tratamentul termic. - viteza ``V`` - avansul ``S`` [m/s] [m/rot]

- adancimea de aschiere ``t`` [mm] Schema de prelucrare pentru prelucrarea canelurii este broarea prin generare. n cazul prelucrrii interioare este necesar ca mai nti s se execute o gaur cu burghiul (eventual i alezat), n care s se introduc broa pentru a prelucra mai departe profilul la dimensiunile prescrise.

Partea activ a broei va fi executat din oelul rapid Rp3, avnd compoziia chimic i caracteristicile mecanice conform STAS 7382-80. Compoziia chimic este urmtoarea: C: 0.70 0.80%; Mn: max. 0.45%; Si: 0.2 0.4%; Cr: 3.60 4.40%; Mo: max. 0.6%; W: 17.5 19.5%; V: 1.0 1.4%; Ni: max. 0.4%; P: max. 0.025%;S: max. 0.02%. Pentru oel rapid clit, caracteristicile mecanice sunt urmtoarele: limita de rupere la compresiune: (3.5 4) * 103Mpa; limita de rupere la ncovoiere: (3.6 3.7) * 103 Mpa; duritatea: 61 63 HRC. Pentru partea de fixare a broei se alege materialul OLC 45, conform STAS 880-88. Compoziia chimic este urmtoarea: C: 0.042 0.5%; Mn: 0.50 0.80%; S: max 0,045%; P: max 0,040%. Caracteristicile mecanice sunt urmtoarele n stare mbuntit sunt: limita de curgere, Rp0.2 = 500 N/mm; rezistena la rupere, Rm2 = 700 850 N/mm; alungirea la rupere, A5 = 14%; gtuirea la rupere, Z = 30% (minim);

duritatea Brinell, HBmax = 235.42 Tratamentul termic se execut separat pentru partea activ i pentru partea inactiv a broei.Scula, din oel rapid Rp3, va fi supus unui tratament termic preliminar ia unuia final.Tratamentul termic preliminar este recoacere de nmuiere la 820 850C, n vederea prelucrrilor de degroare. Dup degroare se impunerecoacere de detensionare la temperaturi de 600 650C, pentru evitareadeformrii ulterioare a sculei sub influena tensiunilor interne. Dup prelucrarea de finisare (nainte de ascuirea final) se aplic sculei tratamentul termic de clire, la temperaturi de 1250 1290C, cu rcire n baie izoterm avnd temperatura de 500 550C. nclzirea n vederea clirii trebuie efectuat n trepte, cu meninerea constant a temperaturii la 450 600C, 850C sau / i 1050C. nclzirea i rcirea se fac n bi de sruri: pentru temperaturi de 450 600C se recomand folosirea eutecticului ternar SrCl2 + NaCl + KCl, pentru meninerea la temperatura de 850C se folosete amestecul de BaCl2 + NaCl, iar pentru nclzirea final se recomand ca mediu BaCl2 n amestec cu dezoxidani. Rcirea se face n baie de sruri, n trepte. Durata de nclzire t pentru aceast bro este de: t = m*D + n = 5,5 * 44 + 60 = 302 s. m = 5,5 n = 60 Unde: D dimensiunea de referin (diametrul broei); m, n constante pentru un anumit oel (Rp3) i o anumit temperatur (pentru Rp3, tclire = 1300oC). Pentru scderea cantitii de austenit rezidual se recomand continuarea tratamentului prin frig la temperaturi de pn la 80C, timp de 30 45 minute. Apoi se vor efectua cel puin dou reveniri, succesive, timp de 60 75 minute fiecare, n scopul durificrii secundare .Dup prelucrrile de finisare, n scopul ameliorrii suplimentare a proprietilor sculei (duritate i rezisten la uzur) se pot aplica tratamente termochimice de suprafa, de tipul nitrurrii, sulfizrii sau cianurrii. Se va aplica cianurare, n urma creia se ajunge la o duritate a sculei de 69 72 HRC,iar durata de utilizare crete cu 150 200%. Dup tratamentul prii active se face tratamentul prii inactive, careconst n revenirea nalt n baie de sruri numai a cozii sau recoacere aplicattot numai cozii. Dup tratament, duritatea prii active trebuie s fie de 62 65 HRC (n cazul cianurrii de 69 72 HRC), iar a prii de prindere de 35 45 HRC.

6. Stabilirea parametrilor geometrici optimi fuctionali ai sculei. Partea de achiere: Unghiul de degajare a, influeneaz modul de formare a achiei, raza de deformarea a acesteia i coeficientul de comprimare plastic, i se alege nfuncie de materialul semifabricatului. Cu creterea unghiului de degajare crete durabilitatea, scade fora de achiere i se mbuntete precizia i calitatea suprafeei broate. Pentru oelul OLC 45, cu sr =110 130 daN / mm se adopt a = 10.Unghiul de aezare se adopt n funcie de felul i calitatea suprafeelor de prelucrat pentru broe de interior aa = 2o 4o = 4. Partea de calibrare: Unghiul de degajare se adopt c ; a= 10, la fel ca la partea de achiere. Unghiul de aezare se alege innd seama de calitatea dinilor de calibrare i de pericolul decalibrrii broei dup reascuiri, cu valori mai mici dect la zona de achiere: c = 030' 2. Se adopt c= 1. 7.Stabilirea prin calculul regimului de aschiere si calculul consumului specific de scule.

Constructiv, broa este format din urmtoarele pri componente: coada broei de lungime lcd, partea activ a broei de lungime lactiv, partea de ghidare posterioar de lungime l6 i partea de prindere posterioar de lungime l7. Partea activ a broei lactiv este format din partea de achiere de lungime las i o parte de calibrare de lungime lc. Partea de ghidare posterioar l6 se mai numete i partea de conducere din spate. Partea de prindere posterioar l7 este proprie broelor folosite la mainile de broat semiautomate sau automate. La alte construcii ea lipsete. Coada broei este format din: partea de prindere l1, partea gtuit(redus sau gtul broei) l2, conul de ghidare l3 i partea de ghidare din fa l4.Lungimea cozii se noteaz cu lcd. P= [mm]

= h= Sectiunea golului Sr(mm2) 31.5 Pasul dintilor p(mm) 14 conform tabelului de mai jos se standardizeaza. Inaltimea dintilor h(mm) 5 Latimea fatetei h1(mm) 4.5 Raza fatetei de degajare r(mm) 3.15

=15o =5o Adancimea de aschiere:

Unde: D-diamnetrul exterior al canelurii; d-diametrul initial al gaurii brosate. Avansul: a=Sd=ca =3.4 rxa 500.98 Viteza de aschiere: V=Cv * Km = 11 Tm*Syd 2000.62*0.0730.52 Forta totala de brosare: Se determina cu relatia: *1.2=1.92 [m/min] =0.073 mm

Unde: Fz fora de achiere pe o centur; zsim numrul dinilor broei, aflai simultan n contact cu materialul prelucrat; KF coeficient global de corecie:

Kh coeficient de corecie ce ine seama de starea muchiilor achietoare ale dinilor broei, broa fiind ascuit Kh = 1; K1 coeficient ce ia n considerare condiiile de rcire, rcirea se face cu ulei sulfatat K1 =1; Ka ine de valoarea unghiului de aezare al dinilor broei: Ka = 1; Kg ine de valoarea unghiului de degajare al dinilor broei: Kg = 1

Fora de achiere pe dinte este:

Unde: cF coeficient ce depinde de natura materialului prelucrat: cF = 315; b limea canelurii: b = 8 mm; xF exponentul avansului: xF = 0,85; n numrul de caneluri: n = 8 caneluri.

Puterea de aschiere: Se calculeaza cu relatia :

Ca main unealt aleg pentru broa proiectat maina de broat tip 7520 cu urmtoarele caracteristici tehnice: forta maxima de brosare : 200 kN gama de viteze : (0.66) m/min;

cursa maxima: 1600 mm; puterea electromotoruli: Pem=19.7 kW si n=1000 rot/min; greutatea masini: 30 kn;

Timpul de baza:

Unde: lp lungimea piesei broate: lp = 78 mm; Kc coeficient care ine seama de lungimea prii de calibrare a broei:

Ki coeficient care ine seama de cursa de ntoarcere a mainii: , vi este viteza cursei de intoarcere a brosei, in m/min Pentru majoritatea mainilor de broat existente: Ki = 1,14 1,50. Aleg Ki = 1,3.

8.Calculul constructiv al sculei (lungimea, diametrul, numarul de dinti, forma si dimensiunea canalelor de evacuare a aschiilor etc.) Constructiv, broa este format din urmtoarele pri componente: coada broei de lungime , partea activ a broei de lungime lactiv, partea de ghidare posterioar de lungime l6 i partea deprindere posterioar de lungime l7. Partea activ a broei lactiv este format din partea de achiere de lungime l i o parte de calibrare de lungime lc. Partea de ghidare posterioar l6 se mai numete i partea de conducere din spate. Partea de prindere posterioar l7este proprie broelor folosite la mainile de broat semiautomate sau automate. La alte construcii ea lipsete. 1.5.1 Coada broei Coada broei este format din: partea de prindere l1, partea gtuit (redus sau gtul broei)l2 , conul de ghidare l3 i partea de ghidare din fa l4. Lungimea cozii se noteaz cu lcd. Alegerea elementelor: a) Partea de prindere l1 servete la realizarea legturii broei cu dispozitivul de prindere la mainii de broat. n cazul broelor pentru prelucrare interioar partea de prindere poate fi prismatic sau cilindric. Se va folosi partea de prindere cilindric cu asigurare la rotire cu

urmtoarele dimensiuni:( Constantin Minciu, Scule achietoare, Editura Tehnic, Bucureti, 1995 tabel
5.2, pag. 237.)

d1= d2=

d4=38 mm
b2=

c=1.5 mm l1=180 mm l2=32 mm l3=32 mm l4=20 mm l5=164 mm r1=0.5 mm r2=2.5 mm = 30o