Cuprins:

Argument .3 Cap.1 Operaia de debitare............................................................................... Cap.2 Spintecarea Cherestelei. Decuparea la Ferestrul Panglic. 2.1 Spintecarea Cherestelei.. 2.1.1 Posibiliti de prelucrare.... 2.1.2 Ferstrul circular cu avans mecanic. 2.2 Decuparea la Ferstrul Panglic 2.2.1 Posibiliti de prelucrare 2.2.2 Ferstrul Panglic Cap. 3 Msuri de protecia munci.. BIBLIOGRAFIE......

A R G U M E N T

CAPITOLUL I OPERAIA DE DEBITARE

Prelucrarea mecanica a cherestelei si semifabricatelor incepe cu operatiile de debitare. Debitarea (sau croirea) reprezinta grupul de operatii prin care se obtin piese (repere) cu contur rectiliniu sau curbiliniu, prevazute cu adaosuri de prelucrare necesare pentru prelucrarile ulterioare. Debitarea lemnului masiv se realizeaza prin mai multe operatii ca: insemnare, sectionare, retezare, tivire, spintecare, decupare. Din grupul operatiilor de debitare poate face parte si rindeluirea, operatie executata pentru evidentierea calitatii suprafetelor, folosita in cazul selecitionarii lemnului de calitate superioara (mobila de arta). Organizarea tehnologiei de debitare se poate face in doua variante: - Debitarea cherestelei in fabricile de mobila . Aceasta tehnologie necesita spatii de depozitare pentru cherestea, semifabricate, mijloace pen-tru manipulare si transport, precum si utilaje pentru debitare. Prin debitarea unui numar limitat de repere (corespunzatoare programului de fa-bricatie) pierderile la debitare sunt mari, de cele mai multe ori nu pot fi folosite industrial; sunt considerate deseuri si folosite pentru combustibil. Aceasta tehnologie realizeaza o productivitate scazuta si o utilizare rieeconornica a materiei prime. - Debitarea prin cooperare . Semifabricate si prefabricate . Aceasta tehnologie este organizata centralizat, pentru mai multe fabrici de mobila, fiind, organizat un proces tehnologic modern cu un malt grad de mecanizare a operatiilor. Aceste sectii de debitare sunt organizate pe langa fa-bricile de cherestea, dotate cu instalatii de uscare si sectii de debitare. Piesele debitate din cherestea cu adaosuri de prelucrare poarta denumirea de semifabricate. Volumul semi fabricatelor reprezinta 60-70% din volu-mul cherestelei introduse la debitare. Rezulta ca 40-25 % din volum ramane la furnizor; cheltuielile de transport sunt mai reduse, semifabrica-tele fiind transportate la beneficiar in conteinere. Febitarea prin cooperare se poate face si prin livrarea semifabricatelor, care pe langa operatiile de debitare propriu-zise se supun prelucrarii mecanice prin operatii ca: indreptare, rindeluire la grosime, retezare la lungirnea nominala etc. In acest caz, reperele debitate si prelucrate poarta denumirea de prefabricate. Cooperarea pentru livrarea semifabricatelor si prefabricatelor reclama. forme superioare de organizare,

precizia de prelucrare interschimbabila a masinilor unelte, uscarea materialului, ambalarea si transportul conteinerizat al reperelor pentru a asigura precizia reperelor prelucrate si umiditatea, la nivelul exigeni;elor pentru fabrica-rea mobilei. Cooperarea pentru producerea si livrarea semifabri-catelor si prefabricatelor din lemn masiv si panouri este strans legata de specializarea in productie, care reprezinta specializarea in prelucrarea Unor anumite repere, subansambluri sau produse. Debitarea centralizata este o forma de specializare in tehnologia debitarii. Operati de debitarea lemnului masiv

Schema thenologica de debitare a semifabricatelor si prefabricatelor

- Tipizarea semifabricatelor si calculul adaosurilor. Organizarea debitarii pe principiile specialzarii si cooperarii a impus si revizuirea di-mensiunilor reperelor din lemn masiv, din structura mobilei. In acest stop, au fost reduse tipodimensiunile de structura la un numar minim necesar, find elaborate normative cuprinzand dimensiunile tipizate ale reperelor components ale mobilei, precum si ale semifabricatelor din care rezulta fiecare element. Tipizarea dimensiunilor reperelor din lemn masiv de rasinoase si foioase s-a facut prin stabilirea sectiunilor minims, considerand grosimile cherestelei ca una din tote (STAS 1689-80 si 942-86) din care s-a scazut adaosul de prelucrare, considerat de 5 mm, la reperele cu lungimi pang la 1 500 mm si de 7 mm la cele cu lungimi pests 1'50,0 mm. Tipizarea reperelor si semifabricatelor s-a facet in scopul reducerii consumului de material lemnos, extinderea specializarii si cooperarii, cresterea gradului de mecanizare la debitare, formarea unor stocuri de semifabricate. Prin tipizarea reperelor s-au tipizat si semifabricatele, ca si adaosul de prelucrare la grosime si latime. Astfel, pentru cherestea de .foioase, pentru repere cu sectiunea de 20
X

20 mm, semifabricatele vor avea sec-tiunea de 25 X 25mm, pentru L<1 500 si

27X27 pentru L>1 500. Pentru picioare de scaune cu sectiunea reperului de 27X45 si 27X55, semifabricatele vor avea sectiunea de 32X50 si 32X60 mm, find debitate din cherestea cu grosimea de 32 mm. Dimensiunile semifabricatelor pentru piese de mobiha (cu exceptia scaunelor curbate) s-au stabilit pentru umiditatea de (8-l0o%, pentru U>10%, acestea se vor majora cu adaosul do prelucrare la contragere (S pL). Aceste adaosuri se acorda pentru semifabricatele debitate la umiditatea U>10%, uscarea urmand sa se faca in semifabricat. Adaosul la lungime (S pL) se acorda in functie de lungimea reperului, tehnologia de prelucrare si sculele folosite. Pentru repere din lemn masiv retezate la lungime, adaosul se calculeaza pentru retezarea la ambele capete si este formata din: - adaosul pentru grosimea de prelucrare T (grosimea discului cular + de doua ori ceaprazul); - adaosul pentru evitarea devierii panze gm ; - adaosul de asezare la retezare, dupa directia de avans a. Ca urmare a acestor adaosuri, adaosul de prelucrare la lungime pentru retezarea la un capat va fi:

SpL = T + gm [mm] Pentru retezarea la doua capete: SpL = T + gm[mm] Exemplu de calcul al adaosului minim: T4-5 mm (grosimea panzei + ceaprazul); gm2 mm; a3 (intre 2-4 mm) Pentru retezarea la un capat: SpL=2T+gm=4+2=6 mm. Pentru retezarea la ambele capete: SpL=2T+gm+d=2.5+3=15 mm. Rezulta ca la retezare se va asigura un adaos de prelucrare la lungime de 15 mm, urmand sa se repartizeze aproximativ egal cats 7 mm la fiecare capat. Pentru retezarea pieselor in multipli de lungime (piece scurte, L=300 mm), se va asigura un adaos de prelucrare care se poate exprima prin relatia: Spn=2(T+gm)+T(n-1)[mm]. Exemplu : Se reteaza la lungime in multipli de 3 piece cu L=220 mm fiecare. Sa se stabileasca lungimea de retezare. Adaosul de prelucrare este: Spn=2(4+2)+(3-1)=12+42-20 mm (pentru discuri cu grosimea taie-turii de 4 mm).

a-pentru retezare la un capete b- pentru retezare la doua capete c- pentru retezarea in multipli de lungime

Lungimea totald va fi : LT=Ln+Spn=220X3+20=680 mm . Se intelege ca acest adaos de prelucrare este calculat fara a lua in consideratie crapaturile de capat sau alte defecte. In tabelul urmator se prezinta adaosul de prelucrare. Adaosul de prelucrare la debitarea lemnului masiv

Debitarea lemnului masiv se poate face prin operatii de sectionare si spintecare, pentru semifabricate rectilinii si prin decupare (taiere la ferastrau-panglica) pentru semifabricate curbilinii. Operatiile de debitare propriu-zise pot fi precedate de: insemnarea si rindeluirea unei fete pentru evidentierea defectelor si selectionarea materialului de calitate. In tehnologia de debitare a cherestelei se cunosc doua variante prin-cipale de organizar,e a debitarii in semifabricate: procedeul, la care succesiunea operatiilor este retezare-sectionare urmata de spintecare; Succesiunea operatilor de debitare

procedeul in care prima operatie este spintecarea, si cea de-a doua, retezaresectionare. . Ambele procedee de debitare sunt folosite in tehnologia mobilei. Procedeul

spintecare-retezare permite o valorificare superioara a materiei prime, dar reclama o manopera mai mare; procedeul retezare-spintecare prezinta avantajul unei manopere mai reduse si a unor spatii mai mici Pentru productie. Din acest motil este folosita pe larg in fabricile de mobila. Tehnologia de debitare organizata pe succesiunea operatiilor spintecare-retezare este folosdta la debitarea in sectile specializate cu debitare centralizata in semifabricate si prefabricate, unde se pot mecaniza operatile de transport, interoperatii, creste productivitatea muncii, sporeste sortimentatia de repere debitare si randamentul de folosire a cherestelei. Rindeluirea si insemnarea este folosita pentru selectionarea materialului de calitate, necesar la fabricarea mobilei de arta. Indiferent de varianta tehologica folosita, se urmareste cresterea gradului de valorificare a cherestelei in semifabricate si prefabricate, prin reducerea pierderiior, reducerea adaosului de prelucrare si utilizarea economica a lernnului, in functie de calitate (calitate superioara pentru mobila de arta si repere vizibile exterioare, lemn cu unele defecte pentru suprafete interioare sau produse de calitate inferioara, ambalaje etc.).

CAPITOLUL II SPINTECAREA CHERESTELEI. DECUPAREA LA FERESTRAUL PANGLICA 2.1 Spintecarea Cherestelei

Operatiile de spintecare se executa pentru preluorarea la inaltime sau osime a semifabricatelor, prin prelucrarea scandurilor si dulapilor. Pintecarea poate fi: spintecare la latime, cand taierea este perpendiculara pe fata scandurii, sau dulapilor, si spintecare la grosime, cand taierea este perpendiculara pe cant. La spintecare se va urmari acordarea adaosurilor si eliminarea defectelor. Operatia de spintecare poate fi precedata de o tivire a cherestelei, in cazul in care se foloseste ca materie a cheresteaua netivita.

2.1.1 Posibiliti de prelucrare

Dupa modul de organizare a tehnologiei de spintecare, se disting urmatoarele variante tehnologice: - spintecarea la latime sau grosime, folosind un singur disc circular rigla de ghidaj. In acest caz avansul este manual, piesa de cherestea d trecuta prin masina de mai multe ori. Se urmareste obtinerea semifabricatelor fara defecte, regland corespunzator pozitia riglei de grilaj. - spintecarea cu un disc circular, cu rigla de ghidaj si sabloane din lemn, care se aseaza langa rigla de ghidaj pentru a obtine o gama de latimi, in functie de calitatea cherestelei. In acest caz, rigla de ghidaj se pozitioneaza la latimea maxima necesara, iar celelalte latimi mai mici se obtin cu rigla de ghidaj si sabloane. - spintecarea cu discuri circulare multiple, la care se obtin mai multe semifabrieate la aceeasi trecere, latimea de prelucrare fiind reglata in prealabil, prin fixarea distantei dintre discurile circulare.

Tehnologia de spintecare a cherestelei

Pentru grosimi de 25 ... 30 mm, avansul manual, la prelucrarea rasinoaselor este de 18 ... 20 m/min; pentru foioase de 10 ... 12 m/min; avansul mecanic se regleaza continuu intre 5... 15 m/min in functie de numarul de discuri circulare active (3 ... 6 discuri). Organizarea locurilor de munca la spintecare se face si in functie de schema tehnologica a sectiei de debitare, in care se executa si operatiile de retezare, insemnare, decupare, organizare, care urmareste desfasurarea unui flux tehnologic continuu, mecanizarea transportului intre operatii si valorificarea cherestelei prin obtinerea unor randamente maxime.

2.1.1 Ferstrul circular cu avans mecanic

Pentru operatiile de spintecare se folosesc ferastraiele circulare cu avans manual, cat si cele cu avans mecanic. Pentru o productivitate sporita se recomanda ferastraiele circulare cu avans mecanic. - Ferastraul circular cu avans mecanic tip CTAMm, fabricat in tara, este destinat operatiilor de spintecare si tivire din fabricile de mobila si binele. Acest tip de ferastrau circular se incadreaza in grupa ferastraielor de tip usor, avand posibilitatea sa foloseasca cel mult sase discuri cu diametru de maximum 250 mm. Turatia arborelui de lucru, pe care se monteaza ceie sase discuri este de 3 850 rot/min, turatie realizata printr-un angrenaj de roti dintate (multiplicator de turatie). Mecanismele de actionare, avans si taiere sunt montate pe batul 1. Avansul mecanic (miscarea II) este realizata de senila 2 care deplaseaza piesa A dupa directia de avans U pe masa 35. jn timpul avansului, vibratia de taiere este inlaturata prin apasarea elastica data de rolele 3, montate in carcasa superioara 4. Senila este actionata de motorul electric 5 prin intermediul unui cu-plaj-variator si al unui reductor cu roti dintate cilindrice, care antreneaza prin lant rotile de antrenare ale senilei 6. Intinderea senilei se face cu ajutorul rotilor de intindere 7, ale caror lagare se deplaseaza prin actionarea mecanismului surub-piulita 8 (miscarea III). Reglarea variatorului se face numai in mers. Alegerea marimii avansului se face in functie de numarul de discuri circulare care lucreaza, de specie si de inaltimea de taiere (grosimea cherestelei), corelare realizata intr-o diagrama prevazuta pe masina. Ridicarea si eaborarea arborelui portscula deasupra anesei se face prin actionarea rotii de mana 9 si a mecanismului surub-piulita 10 (miscarea IV). In functie de

grosimea materialului prelucrat, se regleaza pozitia rolelor de presare 3, prin actionarea rotii de mana I1, angrenajul cu roti dintate conice; 12 si mecanismul surub-piulita 14. Inaltimea maxima de reglare (miscare V) este de 110 mm. Pentru a evita reculul materialului si producerea de accidente, masina este prevazuta cu clapete dintate de protectie 14, montate articulat pe axe proprii. Discurile circulare 16 sunt actionate de motorul electric 17. Reglarea masinii se face in urmatoarea succesiune: - se porneste motorul electric de aclionare a arborelui portscula (miscarea I); - se porneste motorul electric al mecanismului de avans (miscarea II); regland viteza de avans dupa materialul prelucrat si folosind diagrama de pe masina; - se regleaza pozitia discului circular astfel incat acesta sa depaseasca cu 2-3 mm grosimea materialului (miscarea IV); - se regleaza pozitia rolelor de presare elastica 3 prin acitionarea rotii de mana 11 (miscarea V); - se verifica functionarea clapetelor de evitare a reculului 14 .

Ferastraul circular cu avans mecanic tip CTAm a- vedere, b- schema cinematica

2.2 Decuparea la Ferstrul Panglic 2.2.1 Posibiliti de prelucrare

Pentru debitarea pieselor din lemn masiv sau PAL cu contur curb, se foloseste ferastraul-panglica. Taierea se face dupa o prealabila insemnare a materialului, folosindu-se sabloane. Prin insemnarea cu sabloane, se face o selectionare a materialului si se asigura o mai economica utilizare. Sabloanele sunt prevazute cu adaosuri de prelucrare. In figura de mai jos se prezinta posibilitatile de lucru cu ferastraul-panglica, la decuparea picioare-lor din spate pentru scaune a, a bratelor pentru fotolii si a traverselor rama-spatar-scaun. Decuparea la ferastraul-panglica se face dupa rete-zarea la lungime a cherestelei si eliminarea unor defecte de pe lungimea piesei. La ferastraul-panglica se executa si decuparea pieselor de forma rotunda, eliptica etc., folosind dispozitive pentru fixarea si conducerea pieselor (placi din PAL, panel). Dispozitivul d este format dintr-o placa de bronz 2, care se fixeaza pe masa masinii 1 cu dispozitive de strangere cu surub 4. Pe placa de baza 2 se poate roti discul 5 prin intermediul axului 6. Pe suprafa(a discului (din PAL, panel) se fixeaza placa de debitat 7 cu' 2... 3 cuisoare. Miscarea de rotatie a plAcii se im-prima manual. Prin inclinarea mesei, se pot executa taieturi inclinate pana la 45. Tn afara operatiilor de decupare a pieselor cu forme curbe, se pot executa si operai;ii de spintecare dreapta pentru piese scurte si de dimensiuni reduse, cand se lucreaza cu rigla de ghidaj mobila. Adaosul pentru o taietura este de 2-3 mm, adica cu circa 50% mai redus decat prin taiere la ferastraul circular, asigurandu-se astfel si o economie de material. Posibilitatile de lucru sunt amplificate si prin inclinarea mesei cu un unghi de 30... 40, astfel ca se pot executa taieturi inclinate (oblice). Ferastraul-panglica FP-8, fabricat in tara noastra, este format de urmatoarele parti principale: batiul 1, avand partea superioara in consola pe care sunt fixate in lagare cu rulmenti, roata de actionare 3 si de intindere 4, a panglicii fara sfarsit 2. Cele doua roti sunt protejate cu carcase de aparare ar batabile, astfel ca accesul este usor de realizat, in cazul schimbarii panglicii. Periferia celor doi volanti (roti) este protejata cu bandaj de cauciuc pentru protectia ceaprazului panglicii si a uztarii volantilor. Miscarea rotii de actionare 3 este data de motorul electric 5, prin transmisia cu curele trapeizodale 6. Curele de transmisie pot fi tensionate folosind mecanismul de

surub piulita 8 care deplaseaza suportul 7 al motorului electric (miscarea II). Masa de lucru 9 are o fanta prin care se deplaseaza panglica 2; pe masa se gaseste rigla de grilaj 10, care se poate deplasa si regla pentru latimea de taiere (miscarea III). Masa se poate inclina sub un unghi de 45, in plan vertical (miscarea IV), actionand mecanismul format din roata de mana,ll, surubul-melc 12 si sectorul melcat l3, care este solidar cu masa. Pentru intinderea panglicii, se actioneaza asupra rotii de mana. 14, care prin mecanismul cu.surub-piulita 15 deplaseaza lagarul 10 al rotii superioare (miscarea V). Ramura urcatoare si coboratoare a panglicii este protejata cu dispozitive 13 de protectie. Pentru ramura coboratoare dispozitivul de protectie 17 al panglicii 2 se poate regla pe verticala (miscarea VI), pentru reglarea inaltimii de taiere. In partea inferioara a dispozitivului 17 se gasesc rolele de ghidare 18 ale panglicii. Reglarea masinii se face prin operatiile: reglarea inaltimii de prelucrare prin deplasarea dispozitivului 17, cu rolele de ghidare 18, reglarea pozitiei de ghidaj 10 si inclinarea mesei sub unghiul dorit, daca se fac taieturi oblice. Inainte de Inceperea lucrului se va controla starea panzei, ascutirea si tensionarea acesteia, actionand daca este necesar asupra rotii de mana 14. Capotele de protectie 19 vor fi bine fixate; nu se admite inceperea lucrului fara fixarea si blocarea dispozitivelor de protectie a panglicii si volantilor precum si fara racordarea la sistemul de exhaustare.

2.2.2 Ferstrul Panglic

CAPITOLUL III MASURI DE PROTECTIA MUNCI

- Ferastraie circulare. Cutitul divizor se monteaza in spatele discului circular, atat la ferastraiele cu o panza, cat si la cele cu mai znulte panze, la o distanta de 5... 10 mm fata de acestea. Fiecare disc va fi protejat cu capote de protectie pentru a impiedica patrunderea mainilor in zona de taiere. La prelucrarea pieselor scurte (spintecare) se vor folosi impin-gatoare din lemn (pentru piese mai scurte de 400 mm). Discurile de circular vor avea dantura si constructia adecvata speciei i materialului prelucrat. Este interzisa folosirea discurilor fisurate, crapate sau cu mai mult de trei dinti lipsa, sau cu doi dini:i consecutivi rupti. Deschiderea usilor batiului in timpul funetionarii este interzisa. Este interzis ca ununcitorul, sa stea in planul de taiere al discnzlui circular; el va sta in pozitie laterala. La ferastraul circular pendula, inainte de inceperea lucrului, se vor verifica urmatoarele: strangerea panzei; ascutirea panzei; reglarea limita-torului de cursa; functionarea dispozitivului de retinere a discului; starea si functionarea rolelor; functionarea instalatiei de exhaustare. - Ferastraul-panglica. Ramurile panzei vor fi protejate cu carcase din tabla. Volantul ferastraului va fi acoperit cu un capac fix. Pentru toate ferastraiele circulare, se va asigura protectia electrica impotriva electrocutarii. Masinile se vor racorda electric la centura de legare la pamant a halei sau la o priza de pamant locala. Legarea se face cu con-ducatori din funie de otel zincat cu suprafata sectiunii transversale S=50 m3, sau din cupru, cu S=16 mm2 prevazuti la capat cu papuc de cablu cositorit.