Sunteți pe pagina 1din 59

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

UNIVERSTITATEA VALAHIA DIN TARGOVISTE ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE SPECIALIZAREA FINANTE - BANCI

LUCRARE DE LICENTA
Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

Indrumator, Lector dr. Gheorghe Dinu

Absolvent, Manea Constantin

Targoviste 2007
1

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

Cuprins
Capitolul I 1.Consideratii generale cu privire la impozitele,taxele si contributiile datorate bugetului general consolidat 3-6 2.Clasificarea impozitelor...7-9 3.Locul si rolul impozitelor indirecte in resursele financiare publice12-13 Capitolul II 2.Prevederile legale privind impozitele si taxele Impozitele indirecte A-Taxa pe valoarea adaugata..1-41 B-Accize.41-46 C-Monopoluri fiscale.46-47 D-Taxe de timbru..47-49 E-Impozitul pe spectacole.49-52 Capitolul III 3.Probleme actuale in impozitele indirecte 3.1.Evaziunea fiscala manifestata la impozitele indirecte..52-55 Situatii de evaziune fiscala ...55-58 3.2.Armonizare U.E58-60 Capitolul IV 4.Studiul de caz ..
Bibliografie

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

CAPITOLUL I 1. Consideraii generale cu privire la impozitele i taxele datorate bugetului de stat


Prezentarea i caracterizarea sistemului de impozite i taxe din Romnia n cadrul finanelor publice ale unei ri fiscalitatea se delimiteaz ca un sistem de percepere i ncasare a taxelor printr-un aparat specializat, precum i ca un ansamblu coerent de legi care reglementeaz impunerea contribuabilor i fundamenteaz juridic impozitele i taxele. Sistemul fiscal este definit ca totalitatea impozitelor i a altor venituri pe care statul, prin organele sale specializate, le percepe n baza surselor legislative, i care reprezint resurselor finanrii aciunilor de a cror realizare depinde ndeplinirea funciunilor sale. Sistemul fiscal ofer statului o gam variat de prghii prin care poate aciona n economie, i poate ndeplinii funciile sale i poate transpune n realitate politica sa economico-financiar. Aezarea i perceperea impozitelor se poate realiza numai prin utilizarea i punerea n funciune a unui mecanism fiscal, a unor metode, tehnici i instrumente fiscale prin aplicarea crora s fie respectate principiile fiscale. Sistemul fiscal este structurat n trei componente independente: A) Impozite i taxe ca venituri ale statului; B) Mecanismul fiscal; C) Aparatul fiscal. A) Impozite i taxe ca venituri ale statului Impozitele i taxele reprezint venituri la bugetul de stat ce provin de la persoanele juridice i fizice. n momentul ncasrii lor, impozitele i taxele sunt utilizate n vederea efecturii cheltuielilor publice pentru realizarea funciunilor i sarcinilor puterii i instituiilor sale. Discutate ca venituri ale bugetului de stat, impozite i taxele stabilite prin lege se grupeaz n a dou mari categorii: venituri curente i venituri de capital. Veniturile curente se grupeaz n: venituri fiscale i
3

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

venituri nefiscale. Veniturile fiscale au dou componente: venituri din impozite directe i venituri din impozite indirecte. Impozitele directe sunt suportate de persoan fizic sau juridic care le pltete n cunotiin de cauz (ex. impozit pe profit, impozitul pe salariu, impozitul pe dividente, etc.) Impozitele indirecte sunt cele pe care nu le suport cel care le pltete. Ele sunt suportate n general de consumatorul final (ex. Accize, T.V.A., taxe vamale). Veniturile nefiscale provin din: vrsminte din profitul net al Bncii Naionale, Regii Autonome, venituri realizate de instituii publice, taxe consultare, etc. Ponderea lor n totalul veniturilor bugetare este foarte mic. Veniturile din acest capitol cuprind venituri realizate de la ntreprinderile de stat, din valorificarea unor bunuri ale acestora, din valorificarea rezervei de stat. Impozitele i taxele prezint anumite elemente comune precizate chiar de actele normative care le instituie. Aceste elemente sunt date de: a) obiectul impozitului este elementul care st la baza aezrii impozitului (ex. venitul, profitul, preul sau tariful); b) baza de calcul de obicei obiectul impozitului reprezint i la baza de calcul, dar exist i excepii, de ex.: impozitul pe cldiri obiectul l reprezint cldirea, baza de calcul valoarea sau taxele de succesiune; c) subiectul impozitului, identificat prin persoana fizic sau juridic care deine sau realizeaz venitul sau profitul; d) pltitorul impozitului de cele mai multe ori coincide cu subiectul impozitului. Exist i excepii: impozitului pe salarii subiectul este salariat, pltitorul este unitatea la care salariatul realizeaz venitul; e) cota (cuantumul impozitului) servete bazei de calcul a impozitului prin care se determin suma de plat. Ea poate fi fix sau procentual. La rndul ei cota procentual poate fi proporional i progresiv. Cota fix este exprimat sub forma unui cuantum aplicat la baza de calcul sau o parte din aceasta, de ex.: taxa pentru folosirea terenurilor n alte scopuri dect pentru producia agricol sau silvic se stabilete n cote fixe pe Km2 sau m2. Cotele procentuale proporionale rmn neschimbate n raport de baza de calcul (T.V.A. = 19 %), iar cotele procentuale progresive se caracterizeaz prin aceea c se modific n funcie de mrimea bazei de calcul de ex. n cazul impozitului pe salarii, cota progresiv se diferenieaz pe trane de venit; f) termenul la plat intervalul de timp n care se pltete impozitul. Se prevede n legislaie;
4

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

g) nlesnirile acordate la plat sunt reglementate de cadrul egal i apar sub form de scutiri, reduceri, bonificaii, amnri i ealonri; h) drepturile pltitorului de impozite: compensarea atunci cnd la o scaden a pltit o sum mai mare dect cea normal, pltitorul are dreptul s recupereze suma pltit n plus cu o parte sau integral din suma ce trebuie pltit la scadena urmtoare; dreptul la restituire atunci cnd nu este posibil compensarea; dreptul la restituire atunci cnd pltitorul se consider nedreptit n urma controlului i) obligaiile pltitorului sunt stabilite prin lege i precizeaz calcularea i vrsarea la termen a impozitelor, organizarea evidenei impozitelor i taxelor din care s rezulte cu exactitate baza de calcul, sumele de plat, modul n care s-au fcut la buget plile, prin inerea contabilitii a tuturor intrrilor i ieirilor de elemente patrimoniale; j) sanciunile sunt consecina nerespectrii termenului legal de plat a impozitului sau a neplii obligaiilor fiscale. Sanciunile sunt date prin majorri de ntrziere sau amenzi contravenionale. B) Mecanismul fiscal reprezint ansamblul de metode i tehnici de impunere privind veniturile fiscale ale statului precum i instrumentele impunerii. a) impunerea const n indentificarea tuturor categoriilor de persoane fizice i juridice care dein sau realizeaz un anumit obiect impozabil, n evaluarea bazei de calcul a impozitului, n determinarea exact a cuantumului acestuia. Printre metodele utilizate se pot enumera: autoimpunerea, impunerea direct, indirect i forfetarea. Autoimpunerea este realizat de pltitor n conformitate cu legislaia n vigoare; impunerea direct const n evaluarea direct a obiectului impozitului de ctre organele fiscale sau pa baza declaraiei subiectului impozabil; impunerea forfetar const n stabilirea unei sume forfetare de plat pe o perioad de timp. b) Instrumentele impunerii. Scopul final al activitii de impunere este perceperea impozitelor i taxelor. Pentru aceasta ele sunt consemnate n documente fiscale, ce difer funcie de coninutul lor, dup cum sunt utilizate, ex.: declaraia de impunere circul de la pltitor la organul fiscal teritorial. Printr-un astfel de document, pltitorul de impozit informeaz organul fiscal cu privire la realizarea obiectului impozabil i a altor elemente care se au n vedere la stabilirea sumelor de plat (ex. declaraia ntlnit la T.V.A. i accize care se ntocmete lunar, declaraia vamal, etc.) C) Aparatul fiscal decurge din legile ce reglementeaz impozitele i taxele. Statul i ndeplinete sarcinile fiscale prin instituiile autoritii publice: parlamentul i guvernul. Activitatea fiscal a statului cuprinde latura legislativ, care se nfptuiete de ctre Parlament i cea executiv, realizat de ctre Guvern prin instituiile administraiei publice de specialitate n structura crora se include i aparatul fiscal. Pregtirea i iniierea legislativ ca i ndrumarea metodologic cu caracter n materie fiscal se realizeaz prin activitatea desfurat de ctre organele centrale care, de regul, nu intr n legtur direct cu pltitorii de impozite i taxe.
5

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

Instituia administraiei publice specialitate prin care Guvernul i ndeplinete atribuiile sale executive n domeniul fiscal este Ministerul Finanelor. n cadrul acesteia, activitatea fiscal este condus de ministru, n subordinea cruia se afl Direcii Generale de impozite directe i indirecte, Garda Financiar i Curtea de Conturi. Aceste organisme vin s completeze aparatul fiscal. Proiectul de acte normative privind impozitele i taxele pe care Guvernul le prezint spre examinare i adoptare Parlamentului sunt elaborate de Direciile privind impozitele. Direcia general a controlului financiar de stat i a contabilitii cuprinde n structura sa Direcia controlului financiar de stat, prin care Ministerul Finanelor i ndeplinete sarcina stabilit de lege cu privire la realizarea controlului financiar al statului. Trezoreria finanelor publice, organizat la nivel central ct i teritorial, are sarcina ncasrii plilor din care s rezulte obligaiile de plat, sumele ncasate i debitele rmase de ncasat. Acest organ are obligaia s exercite controlul financiar preventiv asupra ncasrilor la termenele stabilite, a impozitelor i taxelor datorate de ctre agenii economici i contibuabili, aplicnd majorrile prevzute de lege, n cazul nerespectrii termenelor de plat. Direcia General a Vmilor mpreun cu unitile sale de pe teritoriul rii este nsrcinat cu aplicarea dispoziiilor legale privind taxele vamale i perceperea acestora i a altor venituri cuvenite bugetului de stat. Aceste sarcini privesc activitatea desfurat de aparatul de control vamal. Organele financiare teritoriale acoper prin activitatea lor ntreg teritoriul rii i asigur atribuii cu caracter fiscal n toate localitile rii: municipi, orae i comune. La perceperea taxelor i a impozitelor i aduc contribuia i alte instituii publice, ca: instanele de judecat, tribunale i judectorii care percep taxe de trimbu pentru litigii i acte care intr sub incidena acestor taxe; notariatele publice care percep taxele de timbru i de succesiune pentru modificare i autentificri de acte; primriile care percep taxe pentru eliberri de titluri de proprietate, autorizaii de funcionare i alte acte supuse taxelor de timbru; organele de poliie care ncaseaz taxele pentru examinarea conductorilor de autovehicule, eliberarea permiselor de conducere, eliberarea paapoartelor, alte instituii publice care asigur prin activitatea lor i perceperea de taxe cum ar fi: taxa pentru proiecte de investiii i nregistrarea mrcilor de fabric, taxe pe venituri din protecia mediului. Menirea aparatului fiscal este ca prin impunere s urmreasc i s ncaseze venituri bugetare ale statului i de a combate evaziunea fiscal. Contribuabilii sunt obligai prin constituia rii la plata impozitelor i taxelor stabilite prin lege. Veniturile realizate i cheltuielile efectuate trebuie s rezulte din documente prin ntocmirea registrelor, aa cum prevede legea. Cnd legea nu prevede obligaia de depunerea declaraiei de impunere, contribuabilii rspund de calcularea corect a impozitelor i taxelor pe care trebuie s le verse la buget n condiiile prevzute de lege. Nerespectarea legilor fiscale prin
6

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

declaraia inexact sub orice form a veniturilor sau prin sustragerea bunurilor de la operaiile de vmuire n scopul diminurii materiei impozabile i a altor obligaii fiscale se sancioneaz potrivit legii. ntocmirea incomplet sau necorespunztoare de documente primare sau evidene contabile, ori acceptarea unor astfel de documente cu scopul de a mpiedica verificrile financiare, controlul pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscal, reprezint, conform legii, infraciune i se pedepsete ca atare.

2. Clasificarea impozitelor
n practica financiar se ntlnete o diversitate de impozite care se deosebesc nu numai din punct de vedere al formei dar i al coninutului. Pentru a sesiza mai uor efectele diferitelor categorii de impozite pe plan economic, social i politic, este necesar gruparea acestora pe baza unor criterii tiinifice. Dup trsturile de fond i form, impozitele pot fi grupate n impozite directe i impozite indirecte. Impozitele directe au caracteristic faptul c se stabilesc nominal n sarcina unor persoane fizice sau juridice. n funcie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevzute n lege. Ele se ncaseaz direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte stabilite. n cazul acestor impozite, subiectul i suportul impozitului sunt n atenia legiuitorului, una i aceai persoan, dei, practic uneori acestea nu coincid. Tinndu-se cont de criteriile care stau la baza aezrii impozitelor directe, atunci aceste pot fi grupate n impozite reale i impozite personale. Impozitele reale se stabilesc n legtur cu anumite obiecte materiale (pmnturile, cldirile, fabricile, magazinele, etc.) fcndu-se abstracie de situaia pesoanelor a subiectului impozitului. Ele mai sunt cunoscute i sub denumirea de impozite obiective sau pe produs, deoarece se aeaz asupra procentului brut al obiectivului impozabil, fr a se face o legtur cu situaia subiectului impozabil. Impozitele personale se aeaz asupra veniturilor sau averii, n strns legtur cu situaia personal a subiectului impozitului, motiv pentru care se numesc impozite subiective. Impozite indirecte se percep cu prilejul vnzrii unor bunuri i prestrii unor servicii (transport, spectacole, activiti hoteliere, etc.), ceea ce nseamn c ele vizeaz cheltuielile. n cazul impozitelor indirecte, chiar prin lege se atribuie calitatea de subiect al impozitului altei persoane fizice sau juridice dect suportului acestora. Clasificarea impozitelor i taxelor se poate face n funcie de mai multe elemente: dup forma pe care o mbrac impozitele indirecte pot fi grupate n taxe de consumaie; veniturile de la monopolurile fiscale, taxe vamale, taxe de timbru i de nregistrare.
7

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

dac avem n vederea obiectul impunerii, atunci impozitele pot fi clasificate n impozite pe venit, impozite pe avere i impozite pe consum (cheltuieli). n funcie de scopul urmrit la introducerea lor, impozitele pot fi grupate n impozite financiare i impozite de ordine. Impozite financiare sunt instituite n scopul realizrii de venituri necesare acoperirii cheltuielilor statului. Astfel de impozite sunt, n primul rnd impozite pe venit, taxele de consumaie, etc. Impozitele de ordine sunt introduse mai ales pentru limitarea anumitor aciuni sau n vederea atingerii unui el ce nu are caracter fiscal. Prin instituirea unor taxe ridicate la vnzarea buturilor alcoolice i a tutunului se urmrete limitarea consumului acestora, avnd n vedere efectul lor nociv asupra sntii persoanelor care le consum. dup frecvena realizriilor impozitele se pot grupa n impozite permanente i impozite incidentale. Impozitele permanente se ncaseaz periodic (de regul anual), iar impozitele incidentale se introduc i se ncaseaz o singur dat (de exemplu, impozitul pe avere sau pe profiturile excepionale de rzboi). dup instituiile care le administreaz, impozitele se mai pot grupa astfel: n statele de tip federal se disting impozitele federale, impozite ale statelor, provinciilor sau regiunilor membre ale federaiei i impozitele locale, iar n statele de tip unitar se ntlnesc impozitele ale administraiei centrale de stat i impozite ale organelor administraiei de stat locale.

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

Clasificarea impozitelor de stat se prezint n schem: Clasificarea impozitelor de stat:


Impozite reale Impozite directe Impozitul funciar Impozitul pe cldiri Impozitul pe activiti industrale, comerciale i profesii libere Impozitul pe capitalul mobiliarsau banesc Impozitul pe veniturile persoanelor fizice Impozitul pe veniturile societilor de capital Impozitul pe averea propriu-zis Impozitul pe circulaia averii Impozitul pe sporul de avere

1. Dup trsturile de fond i form Impozite personale

Impozit pe venit

Impozit pe avere

Impozite indirecte

Taxe de consumaie Venituri provenite de la monopolurile fiscale Taxe vamale Taxe de timbru i de nregistrare Impozite pe venit Impozite pe avere Impozite pe cheltuieli Impozite financiare Impozite de ordine Impozite permanente (odinare) Impozite incidentale (extraordinare) Impozite federale Impozit ale statelor, regiunilor provinciilor membre ale federaiei Impozite locale sau

2. Dup obiect

3. Dup scopul urmrit

4. Dup frecvena cu care se realizeaz n statele de tip federal 5. Dup instituia care le administreaz

n statele de tip unitar

Impozite ale administraiei centrale de stat Impozite locale

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

3. Impozitele indirecte in resursele financiare publice


Pentru determinarea structurii surselor bugetare se utilizeaz formula:
g
SR i

ri 1 0 0 R i

unde:
g
SRi

=100

i g S Ri = greutatea specific (ponderea resursei i, n total resursei bugetare); ri = resursa bugetar i; Ri = total resursei bugetare (venituri); i = 1, 2, ., n resursa bugetar. Cu ajutorul acestei formule se determin ponderile fiecrei resurse bugetare n totalul resurselor (veniturilor) bugetare ale Romnie pentru anii de referinta. Se observ ponderea crescut a veniturilor fiscale (n medie 90,75%) i o pondere sczut a veniturilor nefiscale (n medie 3,61%) i a veniturilor din capital (n medie 4,31%) n totalul veniturilor bugetare. n cadrul veniturilor fiscale, impozitele directe au o pondere medie de 23,16%, iar cele indirecte de 67,58 raportate la totalul veniturilor bugetare, n cadrul impozitelor directe, impozitul pe profit are o pondere medie de 13,15%, impozitul pe venitul din salarii 8,16% iar alte impozite directe 1,84% n totalul veniturilor bugetare. n cadrul impozitelor indirecte, T.V.A. i accizele ocupau ponderea medie cea mai nsemnat la nivelul celor 3 ani studiai, ntietatea avnd-o T.V.A. (35,25%), urmat de accize (21,94%) n totalul veniturilor bugetare. Taxele vamale au nregistrat o cretere semnificativ n anul 2000 (10,44%) fa de anul 1999 (5,98%) i o scdere relativ mic n anul 2001 (9,02%) fa de anul 2000 (10,44%), ponderea medie a lor n totalul veniturilor bugetare fiind de 8,48%. Ponderea crescut a impozitului pe venitul din salarii (8,16%) i cu precdere a T.V.A. (35,25%) reflect presiunea fiscal deosebit suportate de populaie. Fa de acestea, impozitul pe profit (13,5%) din total venituri bugetare reprezint o pondere modest care reflect o rentabilitate sczut a activitilor economice. Schematic aceste ponderi sunt evideniate n figurile urmtoare: Tabelul nr.1 Total resurse bugetare din care: + 25.304 100 100
1

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

Venituri curente: - venituri fiscale - impozite directe - pe profit - pe salarii - alte impozite directe - impozite indirecte - accize - taxe vamale - T.V.A. - Alte impozite indirecte - Venituri nefiscale Venituri din capital ncasri din rambursarea mprumuturilor acordate, donaii + sponsorizri Alte cheltuieli bugetare Sold bugetar - Deficit -

29.097 + 29.375 - 2.790 + 2.155 - 3.949 - 998 + 32.166 + 14.405 + 1.048 + 15.969 + 744 - 279 - 3.465 - 327 + 50.371 + 25.067

94,5 90,10 25,39 12,94 9,52 2,92 64,71 20,27 10,44 32,24 1,74 4,40 4,12 1,36 107,48 7,48

99,12 95,96 17,17 11,94 3,85 1,37 78,78 28,53 9,02 39,20 2,01 3,16 0,1 0,76 128,13 28,13

+ 4,62 + 5,86 - 8,22 -1 - 5,67 - 1,55 + 14,07 + 8,26 - 1,42 + 6,96 + 0,27 - 1,24 - 4,02 0,6 + 20,65 + 20,65

Din datele prezentate n tabelul 1 se observ urmtoarele: creterea ponderilor veniturilor curente cu 4,62%, iar n cadrul acestora a veniturilor fiscale cu 5,86%, iar n cadrul acestora a accizelor cu 8,26% i a T.V.A. cu 6,96%; creterea ponderilor cheltuielilor bugetare 20,65% respectiv a deficitului bugetar cu 20,65%; micorarea ponderii impozitelor directe din cadrul veniturilor fiscale cu 8,22% respectiv a impozitului pe profit cu 1%, a impozitului pe venitul din salarii cu 5,67% i a altor impozite directe cu 1,55%. micorarea ponderii n cadrul impozitelor indirecte a taxelor vamale cu 1,42%; micorarea ponderii veniturilor nefiscale cu 1,24%; icorarea ponderii veniturilor din capital cu 4,02%. Concluzionnd putem afirma c bugetul de stat a nregistrat n anul 2001 un deficit bugetar foarte mare (28,13%) n raport cu anul 2000 (7,48%) i deci o cretere semnificativ a acestuia reflectnd totodat i o degradare a situaiei economice fapt ce a determinat apelarea la credite externe. Reprezentarea grafic a ponderii deficitului bugetar n total resurse bugetare pentru anii 2001 i 2002 sunt redate n figurile urmtoare:

Evolutia cuantumului si a ponderii impozitelor indirecte in veniturile totale ale bugetului de stat al Romaniei pe anii 1993-1998
1

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

Figura nr.1
200000000 180000000 160000000 140000000 120000000 100000000 80000000 60000000 40000000 20000000 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 V e n it u ri b u g e t a re t o t a le Im p o z it e in d ir e c t e % fa t a d e t o t a lu l v e n it u rilo r b u g e t a re

1997 Produsul intern brut (PIB) mil.lei n procente fa de anul precedent Exportul n procente fa de PIB Importul n procente fa de PIB

1998

1999

2000

2001

2002

Tabelul nr.2 2003 2004

6480 98,6 60,1 67,9

7798

8917

9122 12322 16020 19052 22556 93,5 45,0 71,8 96,6 102,1 106,1 52,3 65,2 49,6 76,6 50,1 74,4 107,8 52,5 77,4

94,1 101,6 55,3 73,9 53,2 74,4

PRODUSUL INTERN BRUT PE PRINCIPALELE TIPURI DE ACTIVITI ECONOMICE (preuri curente)

(milioane lei)
1998 1999 2000 2001 2002

Tabelul nr.3
2003 2004
1

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

Valoarea adugat brut total din care: Agricultur, economia vnatului, silvicultur i pescuitul Industrie exploatarea carierelor industria prelucrtoare energie electric, gaze i ap Construcii Comer cu ridicata i cu amnuntul1 Transporturi, depozitare, comunicaii Alte activiti

6826

7665

7719 10999 14022 16774 19689

2143 1799 13 1639 147 298 649 438 1868

2315 1803 19 1635 149 422 731 575 2155 -336 1252 8917

2351 1522 17 1276 229 289 941 671 2381 -436 1403

3066 2093 24 1613 456 409 1885 1013 3226 -693 1323

4070 2614 25 2281 308 433 2003 1527 3754 -379 1998

4272 3564 36 3005 523 584 2287 1974 4526 -433 2278

4742 3901 50 3352 499 665 2488 2254 6102 -463 2867

Serviciile intermediarilor -369 financiari indirect msurate Impozite nete pe produs i 972 import Produsul intern brut 7798

9122 12322 16020 19052 22556

Capitolul II
IMPOZITELE INDIRECTE Caracterizarea general a impozitelor indirecte
1

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

Impozite indirecte constituie, alturi de impozitele directe, un aport la formarea veniturilor fiscale. Impozitele indirecte sunt institute de stat asupra vnzrilor de mrfuri i prestrilor de servicii. Cotele utilizate pentru calculul acestor impozite nu sunt difereniate n funcie de venitul, averea sau situaia personal a celor ce cumpr mrfurile sau apeleaz la serviciile ce fac obiectul impozitelor indirecte. Impozitele indirecte afecteaz n mod deosebit pe cei cu venituri mici, deoarece acestea se percep, de regul, la vnzarea bunurilor de larg consum. Datorit discrepanei dintre mrimea veniturilor diferitelor categorii sociale, fcnd raportul ntre veniturile i cheltuielile diferitelor grupe de populaie, se constat c impozitele indirecte au un pronuntat caracter regresiv. Caracterul inechitabil al acestor impozite rezult i din faptul c ele nu prevd un minimum de venit neimpozabil, nu cuprind nlesniri pentru cei care au copii sau alte persoane n ntreinere. Impozitele indirecte se vireaz la bugetul statului, n mod obinuit de ctre comerciani, industriai etc., ns sunt suportate de ctre consumatori, deoarece se include n preul de vnzare al mrfurilor. Drept urmare, impozitele indirecte nu afecteza veniturile nominale ale cetenilor, ci numai pe cele reale, micornd puterea de cumprare. n timp ce impozitele directe se cunosc de ctre pltitor, impozitele indirecte sunt necunoscute de ctre ceteni n ceea ce privete mrimea lor, ele fiind camuflate n preuri, fr ca pltitorul s-i dea seama, s observe, s simt c pltete i impozite indirecte. Unele teorii fiscale aprecieaz c impozitele indirecte ar avea un caracter benevol, voluntar i c, prin urmare cetenii ar avea posibilitatea s le evite. Practic ns aceste impozite nu pot fi evitate, deoarece cetenii au nevoie de mrfurile de larg consum strict necesare vieii lor. Dac impozitele indirecte ar afecta numai obiectele care sunt cu adevrat de lux, care nu sunt indispensabile vieii, atunci impozitul aferent ar putea fi evitat. n perioadele cnd economia nregistreaz un curs ascendent, impozitele indirecte au un randament fiscal ridicat n timp ce n perioadele de declin economic, de criza i de depresiune impozitele indirecte pericliteaz veniturile bugetare ale statului, conduc la deficite bugetare, fapt ce determin impozite i taxe extraordinare, deci impozitele indirecte manifest o sensibilitate sporit fa de conjuctura economic. Din categoria impozitelor indirecte fac parte: A. Taxa pe valoarea adaugat B. Accize C. Veniturile provenite din monopolurile fiscale D. Taxele de timbru F. Impozitul pe spectacole
1

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

A. Taxa pe valoarea adaugat Taxa pe valoarea adaugat (T.V.A.), reprezint un venit al bugetului de stat, din categoria impozitelor indirecte, care se aplic asupra operaiunilor privind livrrile de bunuri mobile, transferul proprietii bunurilor imobile, importul de bunuri, prestrile de servicii, precum i operaiunile asimilate acestora. Taxa pe valoarea adaugat a fost aplicat n Romnia ncepnd cu 1 iulie 1993 conform Ordonanei Guvernului nr. 3/1992 i Legii nr. 130/1992 ce o aprob, n locul impozitului pe circulaia mrfurilor, i se aplic pe ntreg circuitul economic, pn la utilizatorul final al produselor i serviciilor. De la ultima republicare a Ordonanei Guvernului nr. 3/1992 n Monitorul Oficial nr. 288/12 decembrie 1995, au aprut o serie de acte normative care modific, completeaz sau abrog articolele din ordonan i anume: Ordonanei Guvernului nr. 2/1996, Ordonanei Guvernului nr. 21/1996; Legea nr. 105/1997, Legea nr. 110/1997, Ordonana Guvernului nr. 34/1997, Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 56/1997, Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 77/1997, Ordonana Guvernului nr. 2/1998, Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 12/1998, Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 17/2000, publicat n Monitorul Oficial nr. 113/15 martie 2000. Toate aceste reglementari au fost abrogate incepan cu data de 23 decembrie cand a intrat in vigoare legea 571/2003 privind Codul Fiscal, publicata in Monitorul Oficial nr 927 din 23 decembrie 2003. Taxa pe valoarea adaugat se aplic asupra diferenei dintre preul de vnzare i preul de cumprare, respectiv numai asupra a ceea ce se numete valoarea adaugat de ctre fiecare agent economic participant la procesul de producie i de circulaie a mrfii respective.

Sfera de aplicare n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugat se cuprind operaiunile cu plat, precum i cele asimilate acestora, efectuate de o manier independent de ctre contribuabili, privind:
1

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

- livrri de bunuri mobile i/sau prestri de servicii efectuate n cadrul exercitrii activitii profesionale - transferul proprietii bunurilor imobile ntre contribuabili, precum i ntre acetia i persoane fizice; -importul de bunuri; -serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul n strintate, pentru care locul prestrii se consider a fi n Romnia. Prin contribuabili se nelege: persoane juridice; persoane fizice, asociaiile familiale, precum i asociaiile civile fr personalitate juridic, autorizate, care realizeaz venituri n Romnia din activiti desfurate pe baza liberei iniiative; alte persoane dect cele prevzute mai sus, asociaii sau organizaii de orice fel care desfoar n Romnia activiti cu caracter, economic, social, cultural, politic, sindical, filantropic, religios sau de natur public; instituiile publice; reprezentantele societilor comerciale sau ale organizaiilor economice strine, precum i alte organizaii i organisme internaionale care funcioneaza n Romnia. Operatiuni impozabile Livrarea de bunuri Prin livrare de bunuri se intelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar catre o alta persoana, direct sau prin persoane care actioneaza in numele acestuia. Prin bunuri se intelege : -bunurile corporale mobile si imobile, prin natura lor sau prin destinatie. Energia electrica, energia termica, gazele naturale, agentul frigorific si altele de aceeasi natura sunt considerate bunuri mobile corporale. - predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, in cadrul unui contract care prevede ca plata se efectueaza in rate sau orice alt tip de contract ce prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei scadente, cu exceptia contractelor de leasing; -transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor,in urma executarii silite; -trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri; -transmiterea de bunuri efectuata pe baza unui contract de comision la cumparare sau la vanzare, atunci cand comisionarul actioneaza in nume propriu, dar in contul comitentului;
1

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

-bunurile constatate lipsa din gestiune conform legislatiei in vigoare Preluarea de catre persoane impozabile a bunurilor achizitionate sau fabricate de catre acestea pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial. Orice distribuire de bunuri din activele unei societati comerciale catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a societatii, constituie livrare de bunuri efectuata cu plata. In cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului, chiar daca acesta este transferat direct beneficiarului final. Transferul de bunuri efectuat cu ocazia operatiunilor de transfer total sau partial de active si pasive, ca urmare a fuziunii si divizarii, nu constituie livrare de bunuri, indiferent daca e facuta cu plata sau nu. Aportul in natura la capitalul social al unei societati comerciale nu constituie livrare de bunuri, daca primitorului bunurilor i-ar fi fost permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata, daca aceasta s-ar fi aplicat transferului respectiv. In situatia in care primitorul bunurilor este o persoana impozabila, care nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata sau are dreptul de deducere partial, operatiunea se considera livrare de bunuri, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial. Nu constituie livrare de bunuri : a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora; b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificateinconditiile stabilite prin norme; c) perisabilitatile, in limitele prevazute prin lege; d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare externe sau interne; e) acordarea in mod gratuit de bunuri ca mostre in cadrul campaniilor publicitare, pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, alte bunuri acordate in scopul stimularii vanzarilor; f) acordarea de bunuri, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol, precum si alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme. Prestarea de servicii Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri. Prestarile de servicii cuprind operatiuni cum sunt: a) inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor,in cadrul unui contract de leasing;
1

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

b) transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare; c) angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura cu alta persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie; d) prestarile de servicii efectuate in baza unui ordin emis de/sau in numele unei autoritati publice sau potrivit legii; e) intermedierea efectuata de comisionari, care actioneaza in numele si in contul comitentului, atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. Se considera prestari de servicii cu plata: a) utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, in scopuri ce nu au legatura cu activitatea sa economica, sau pentru a fi puse la dispozitie, in vederea utilizarii an mod gratuit, altor persoane, daca taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial; b) prestarile de servicii efectuate in mod gratuit de catre o persoana impozabila, in scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica pentru uzul personal al angajatilor sai sau al altor persoane. Persoana impozabila care actioneaza in nume propriu, dar in contul unei alte persoane, in legatura cu o prestare de servicii, se considera ca a primit si a prestat ea insasi acele servicii. In cazul prestarii unui serviciu de catre mai multe persoane impozabile, prin tranzactii succesive, fiecare tranzactie se considera o prestare separata si se impoziteaza distinct, chiar daca serviciul respectiv este prestat direct catre beneficiarul final. Schimburi de bunuri sau servicii In cazul unei operatiuni care implica o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii in schimbul unei livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, fiecare persoana impozabila se considera ca a efectuat o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii cu plata.

Locul operatiunilor impozabile Locul livrarii de bunuri Se considera a fi locul livrarii de bunuri:
1

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

a) locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea sau transportul, in cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau de un tert; b) locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau montaj, indiferent daca punerea in functiune este efectuata de catre furnizor sau de alta persoana in contul sau; c) locul unde se gasesc bunurile in momentul in care are loc livrarea, in cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate; d) locul de plecare al transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor sau avion; e) locul de plecare al transportului de pasageri, an cazul an care livrarile de bunuri sunt efectuate intr-un autocar sau tren, si pe partea din parcursul transportului de pasageri efectuat in interiorul tarii. In aplicarea prevederilor de la lit. e), se intelege: a) prin partea din parcursul transportului de pasageri efectuat in interiorul tarii, parcursul efectuat intre locul de plecare si locul de sosire al transportului de pasageri, fara oprire in afara tarii; b) prin locul de plecare al transportului de pasageri, primul punct de imbarcare a pasagerilor situat in interiorul tarii, daca este cazul, dupa oprirea efectuata in afara tarii; c) prin locul de sosire a unui transport de pasageri, ultimul punct de debarcare prevazut in interiorul tarii, pentru pasagerii care s-au imbarcat an interiorul tarii, daca este cazul, inainte de oprirea efectuata an afara tarii. Locul prestarii de servicii Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul isi are stabilit sediul activitatii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate sau, in lipsa acestora, domiciliul sau resedinta sa obisnuita. Prin exceptie , pentru urmatoarele prestari de servicii, locul prestarii este considerat a fi: a) locul unde bunul imobil este situat, pentru prestarile de servicii efectuate in legatura directa cu un bun imobil, inclusiv prestatiile agentiilor imobiliare si de expertiza, ca si prestarile privind pregatirea sau coordonarea executarii lucrarilor imobiliare, cum ar fi, de exemplu, prestatiile furnizate de arhitecti si serviciile de supervizare; b) locul unde se efectueaza transportul, in functie de distantele parcurse, in cazul transportului de bunuri si de persoane; c) sediul activitatii economice sau sediul permanent al beneficiarului pentru care sunt prestate serviciile sau, in absenta acestora, domiciliul sau resedinta obisnuita a beneficiarului in cazul urmatoarelor servicii: 1. inchirierea de bunuri mobile corporale;
1

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

2. operatiunile de leasing avand ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale; 3. transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si al altor drepturi similare; 4. serviciile de publicitate si marketing; 5. serviciile de consultanta, de inginerie, juridice si de avocatura, serviciile contabililor si expertilor contabili, ale birourilor de studii si alte servicii similare; 6. prelucrarea de date si furnizarea de informatii; 7. operatiunile bancare, financiare si de asigurari, inclusiv reasigurari, cu exceptia anchirierii de seifuri; 8. punerea la dispozitie de personal; 9. telecomunicatiile. Sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile avand ca obiect transmiterea, emiterea si receptia de semnale, inscrisuri, imagini si sunete sau informatii de orice natura prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau receptii; serviciile de telecomunicatii cuprind, de asemenea, si furnizarea accesului la reteaua mondiala de informatii; 10. serviciile de radiodifuziune si de televiziune; 11. serviciile furnizate pe cale electronica; sunt considerate servicii furnizate pe cale electronica: furnizarea si conceperea de site-uri informatice, mentenanta la distanta a programelor si echipamentelor, furnizarea de programe informatice - software - si actualizarea acestora, furnizarea de imagini, de texte si de informatii si punerea la dispozitie de baze de date, furnizarea de muzica, de filme si de jocuri, inclusiv jocuri de noroc, transmiterea si difuzarea de emisiuni si evenimente politice, culturale, artistice, sportive, stiintifice, de divertisment si furnizarea de servicii de invatamant la distanta. Atunci cand furnizorul de servicii si clientul sau comunica prin curier electronic, serviciul furnizat nu reprezinta un serviciu electronic; 12. obligatia de a se abtine de la realizarea sau exercitarea, total sau partial, a unei activitati economice sau a unui drept mentionat an prezenta litera; 13. prestarile de servicii efectuate de intermediari care intervin an furnizarea prestarilor prevazute an prezenta litera; d) locul unde sunt prestate serviciile, in cazul urmatoarelor servicii: 1. culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii si cele ale organizatorilor de astfel de activitati; 2. prestarile accesorii transportului, cum sunt: ancarcarea, descarcarea, manipularea, paza si/sau depozitarea bunurilor si alte servicii similare; 3. expertize privind bunurile mobile corporale; 4. prestarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale.

Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata


2

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

Faptul generator si exigibilitatea - reguli generale Faptul generator al taxei reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale, necesare pentru exigibilitatea taxei.Taxa pe valoarea adaugata devine exigibila atunci cand autoritatea fiscala devine indreptatita, in baza legii, la un moment dat, sa solicite taxa pe valoarea adaugata de la platitorii taxei, chiar daca plata acesteia este stabilita prin lege la o alta data.Faptul generator al taxei intervine si taxa devine exigibila, la data livrarii de bunuri sau la data prestarii de servicii, cu exceptiile prevazute in prezentul titlu. Livrarile de bunuri si prestarile de servicii, altele decat cele prevazute mai sus, care se efectueaza continuu, dand loc la decontari sau plati succesive, cum sunt gazele naturale, apa, serviciile telefonice, energia electrica si altele asemenea, se considera ca sunt efectuate in momentul expirarii perioadelor la care se refera aceste decontari sau plati. Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este anticipata faptului generator si intervine: a) la data la care este emisa o factura fiscala, inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii; b) la data incasarii avansului, in cazul in care se incaseaza avansuri inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii. Se excepteaza de la aceasta prevedere avansurile incasate pentru plata importurilor si a drepturilor vamale stabilite, potrivit legii, si orice avansuri incasate pentru operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata sau care nu sunt in sfera de aplicare a taxei. Prin avansuri se intelege incasarea partiala sau integrala a contravalorii bunurilor sau serviciilor, inaintea livrarii, respectiv a prestarii. In cazul construirii unui bun imobil, antreprenorul general poate opta pentru ca exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata sa intervina la data livrarii bunului imobil, in conditii stabilite prin norme. Faptul generator si exigibilitatea - cazuri speciale Pentru serviciile efectuate de persoanele impozabile stabilite in strainatate, pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata, exigibilitatea taxei intervine la data primirii facturii prestatorului sau la data achitarii partiale sau totale a serviciului, in cazul in care nu s-a primit factura prestatorului pana la aceasta data. Pentru operatiunile de inchiriere de bunuri mobile si operatiunile de leasing contractate cu un prestator stabilit in strainatate, denumite in continuare operatiuni de leasing extern, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la fiecare din datele specificate in contract pentru plata ratelor. Daca se efectueaza plati in avans, exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la data efectuarii platii. In cazul livrarii de bunuri cu plata in rate intre persoane stabilite in tara, al operatiunilor de leasing intern, de inchiriere, de concesionare sau de arendare de bunuri, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la fiecare din datele specificate in contract pentru plata ratelor, respectiv a chiriei, redeventei sau arendei. In cazul
2

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

incasarii de avasuri fata de data prevazuta an contract, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data incasarii avansului. Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii care se efectueaza continuu, dand loc la decontari sau plati succesive - energie electrica si termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice si altele similare -, exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la data intocmirii documentelor prin care furnizorii/prestatorii au stabilit cantitatile livrate si serviciile prestate, dar nu mai tarziu de finele lunii urmatoare celei in care s-a efectuat livrarea/prestarea. In cazul livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, realizate prin intermediul unor masini automate de vanzare sau de jocuri, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data cand se extrage numerar din automatul de vanzare sau de jocuri. Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferenta sumelor constituite drept garantie pentru acoperirea eventualelor reclamatii privind calitatea lucrarilor de constructiimontaj ia nastere la data incheierii procesului-verbal de receptie definitiva sau, dupa caz, la data incasarii sumelor, daca incasarea este anterioara acestuia. Exigibilitatea pentru importul de bunuri In cazul unui import de bunuri, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data cand se genereaza drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislatiei vamale in vigoare. Baza de impozitare Baza de impozitare pentru operatiuni in interiorul tarii Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata este constituita din: a) pentru livrari de bunuri si prestari de servicii, din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni; b) preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul livrarii. Daca bunurile sunt mijloace fixe, pretul de achizitie sau pretul de cost se ajusteaza; c) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru executarea prestarilor de servicii pentru operatiunile prevazute mai sus. Se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata: a) impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adaugata; b) cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului. Nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata urmatoarele:
2

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor; b) sumele reprezentand daune-interese stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neandeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, in fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate; c) dobanzile percepute pentru: plati cu intarziere, livrari cu plata in rate, operatiuni de leasing; d) valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare; e) sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia; f) taxa de reclama si publicitate si taxa hoteliera care sunt percepute de catre autoritatile publice locale prin intermediul prestatorilor.

Ajustarea bazei de impozitare Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata se ajusteaza in urmatoarele situatii: a) daca au fost emise facturi fiscale si, ulterior, operatiunea este anulata total sau partial, inainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor; b) in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea sau preturile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate; c) in situatia in care reducerile de pret, sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, precum si in cazul majorarii pretului ulterior livrarii sau prestarii; d) contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului; ajustarea este permisa ancepand cu data de la care se declara falimentul; e) in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circula prin facturare.

Baza de impozitare pentru import Se cuprind, in baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor an Romania. Primul loc de destinatie a bunurilor al reprezinta
2

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

destinatia stipulata in documentul de transport sau orice alt document insotitor al bunurilor, cand acestea intra in Romania. Baza de impozitare pentru nave si aeronave nu include: a) valoarea serviciilor de reparare sau transformare, pentru navele si aeronavele care au fost reparate sau transformate an strainatate; b) carburantii si alte bunuri, aprovizionate din strainatate, destinate utilizarii pe nave si/sau aeronave. Daca suma folosita la stabilirea bazei de impozitare pentru un import de bunuri este exprimata in valuta, aceasta se converteste in moneda nationala a Romaniei, in conformitate cu metodologia folosita, pentru a stabili valoarea in vama a bunurilor importate. Cotele de impozitare Taxa pe valoarea adaugat se calculeaz prin aplicarea cotei stabilite de normele legale asupra bazei de impozitare. n Romnia se aplic urmtoarele cote: Cota de 19%; Cota 9%. Cota de 19% Aceast cot se aplic asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata. Cota 9% Cota redusa a taxei pe valoarea adaugata este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare, pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri: a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii; b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv publicitatii; c) livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia protezelor dentare; d) livrarile de produse ortopedice; e) medicamente de uz uman si veterinar;
2

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

f) cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Operatiuni scutite Scutiri pentru operatiunile din interiorul tarii Urmatoarele operatiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata: -spitalizarea, ingrijirile medicale, inclusiv veterinare, si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati, cantinele organizate pe langa aceste unitati, serviciile funerare prestate de unitatile sanitare; - prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre stomatologi si tehnicieni dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de tehnicienii dentari; -prestarile de ingrijire si supraveghere efectuate de personal medical si paramedical; - transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in acest scop; - livrarile de organe, de sange si de lapte, de provenienta umana; - activitatea de invatamant prevazuta de Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, desfasurata de unitatile autorizate, inclusiv activitatea caminelor si a cantinelor organizate pe langa aceste unitati, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de catre institutiile publice sau de catre alte entitati recunoscute, care au aceste obiective; - prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau protectia sociala efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social; serviciile de cazare, masa si tratament, prestate de persoane impozabile care isi desfasoara activitatea in statiuni balneoclimaterice, daca au ancheiat contracte cu Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si contravaloarea acestora este decontata pe baza de bilete de tratament; - prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau alte entitati recunoscute ca avand caracter social; -prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop
2

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

patrimonial ce au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta; - prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica; - prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de institutiile publice, precum si operatiunile care intra in sfera de aplicare a impozitului pe spectacole; - prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale caror operatiuni sunt scutite, cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin financiar si organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale; - realizarea, difuzarea si/sau retransmisia programelor de radio si/sau de televiziune, cu exceptia celor de publicitate, efectuate de unitatile care produc si/sau difuzeaza programele audiovizuale, precum si de unitatile care au ca obiect de activitate difuzarea prin cablu a programelor audiovizuale; - vanzarea de licente de filme sau de programe, drepturi de difuzare, abonamente la agentiile internationale de stiri si alte drepturi de difuzare similare, destinate activitatii de radio si televiziune, cu exceptia celor de publicitate. Alte operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata: - activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor si proiectelor, precum si a actiunilor cuprinse in Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare, in programele-nucleu si in planurile sectoriale, prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, cu modificarile ulterioare, precum si activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare finantate in parteneriat international, regional si bilateral; - prestarile urmatoarelor servicii financiare si bancare: 1. acordarea si negocierea de credite si administrarea creditului de catre persoana care il acorda; 2. acordarea, negocierea si preluarea garantiilor de credit sau a garantiilor colaterale pentru credite, precum si administrarea garantiilor de credit de catre persoana care acorda creditul; 3. orice operatiune legata de depozite si conturi financiare, inclusiv orice operatiuni cu ordine de plata, transferuri de bani, instrumente de debit, carduri de credit sau de debit, cecuri sau alte instrumente de plata, precum si operatiuni de factoring; 4. emisiunea, transferul si/sau orice alte operatiuni cu moneda nationala sau straina, cu exceptia monedelor sau a bancnotelor care sunt obiecte de colectie;

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

5. emisiunea, transferul si/sau orice alte operatiuni cu titluri de participare, titluri de creante, cu exceptia executarii acestora, obligatiuni, certificate, cambii, alte instrumente financiare sau alte valori mobiliare; 6. gestiunea fondurilor comune de plasament si/sau a fondurilor comune de garantare a creantelor efectuate de orice entitati constituite an acest scop; - operatiunile de asigurare si/sau reasigurare, precum si prestarile de servicii an legatura cu operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare efectuate de persoanele care intermediaza astfel de operatiuni; - jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate, conform legii, sa desfasoare astfel de activitati; - livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate de unitatile din sistemul de penitenciare, utilizand munca detinutilor; - lucrarile de constructii, amenajari, reparatii si antretinere la monumentele care comemoreaza combatanti, eroi, victime ale razboiului si ale Revolutiei din Decembrie 1989; - transportul fluvial de persoane in Delta Dunarii si pe rutele Orsova-Moldova Noua, Braila-Harsova si Galati-Grindu; - livrarea obiectelor si vesmintelor de cult religios, tiparirea cartilor de cult, teologice sau cu continut bisericesc si care sunt necesare pentru practicarea cultului, precum si furnizarea de bunuri asimilate obiectelor de cult; -livrarea de bunuri catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, ca efect al darii in plata, sau bunuri adjudecate de catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, cu stingerea totala sau partiala a obligatiilor de plata ale unui debitor; - arendarea, concesionarea si inchirierea de bunuri imobile, cu urmatoarele exceptii: 1. operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping; 2. serviciile de parcare a vehiculelor; 3. inchirierea utilajelor si a masinilor fixate in bunurile imobile; 4. inchirierea seifurilor; 4.

Scutiri la import Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata: a) importul de bunuri a caror livrare in Romania este scutita de taxa pe valoarea adaugata;
2

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

b) bunurile introduse in tara de calatori sau de alte persoane fizice cu domiciliul in tara ori in strainatate, in conditiile si in limitele stabilite potrivit reglementarilor legale in vigoare, pentru regimul vamal aplicabil persoanelor fizice; c) bunurile importate destinate comercializarii in regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora; d) importul de bunuri de catre misiunile diplomatice si birourile consulare, precum si de catre cetatenii straini cu statut diplomatic sau consular an Romania, an conditii de reciprocitate, potrivit precedurii stabilite prin norme; e) importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internationale si interguvernamentale acreditate in Romania, precum si de catre cetatenii straini angajati ai acestor organizatii, in limitele si in conformitate cu conditiile precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii, potrivit procedurii stabilite prin norme; f) importul de bunuri de catre fortele armate ale statelor straine membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil insotitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, in cazul in care aceste forte sunt destinate efortului comun de aparare; g) importul de suporturi materiale, cum ar fi pelicule, benzi magnetice, discuri, pe care sunt inregistrate filme sau programe destinate activitatii de radio si televiziune, cu exceptia celor de publicitate; h) importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu caracter religios, de aparare a sanatatii, de aparare a tarii sau sigurantei nationale, artistic, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura, an conditiile stabilite prin norme; i) importul de bunuri finantate din imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, organisme internationale si/sau organizatii nonprofit din strainatate si din tara, in conditiile stabilite prin norme; j) importul urmatoarelor bunuri: bunurile de origine romana, bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi an perioada de garantie, bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului, stabilite prin hotarare a Guvernului. Scutiri pentru exporturi sau alte operatiuni similiare si pentru transportul international Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata: a) livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara tarii, de catre furnizor sau de alta persoana in contul sau; b) livrarile de bunuri expediate sau transportate an afara tarii de cumparatorul care nu este stabilit in interiorul tarii, sau de alta persoana in contul sau, cu exceptia bunurilor transportate de cumparatorul insusi si folosite la echiparea sau
2

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

aprovizionarea ambarcatiunilor de agrement si avioanelor de turism sau a oricarui mijloc de transport de uz privat; c) prestarile de servicii, inclusiv transportul si prestarile de servicii accesorii transportului, legate direct de exportul de bunuri sau de bunurile plasate an regimuri vamale suspensive, cu exceptia prestarilor de servicii scutite; d) transportul, prestarile de servicii accesorii transportului, alte servicii direct legate de importul bunurilor, daca valoarea acestora este inclusa in baza de impozitare a bunurilor importate; e) transportul international de persoane si serviciile direct legate de acest transport, inclusiv livrarile de bunuri destinate a fi acordate ca tratatie pasagerilor la bordul unui vapor, avion, autocar sau tren; f) in cazul navelor utilizate pentru transportul international de persoane si/sau de marfuri, pentru pescuit sau alta activitate economica sau pentru salvare ori asistenta pe mare, al navelor de razboi, urmatoarele operatiuni: - livrarea de carburanti, echipamente si alte bunuri destinate a fi incorporate sau utilizate pe nave, cu exceptia navelor folosite pentru pescuit fluvial sau de coasta; - prestarile de servicii efectuate pentru nevoile directe ale navelor si/sau pentru incarcatura acestora; g) in cazul aeronavelor care presteaza transporturi internationale de persoane si/sau de marfuri, urmatoarele operatiuni: 1. livrarile de carburanti, echipamente si alte bunuri destinate a fi ancorporate sau utilizate pe aeronave; 2. prestarile de servicii efectuate pentru nevoile directe ale aeronavelor si/sau pentru incarcatura acestora; h) prestarile de servicii pentru navele aflate in proprietatea companiilor de navigatie care isi desfasoara activitatea in regimul special maritim sau operate de acestea, precum si livrarile de nave in intregul lor catre aceste companii; i) livrarile de bunuri si prestarile de servicii, in favoarea misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, a personalului acestora, precum si a oricaror cetateni straini avand statut diplomatic sau consular an Romania, in conditii de reciprocitate; j) livrarile de bunuri si prestarile de servicii, in favoarea reprezentantelor organismelor internationale si interguvernamentale acreditate an Romania, precum si a cetatenilor straini angajati ai acestora, in limitele si in conformitate cu conditiile precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii; k) livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii, catre fortele armate ale statelor straine membre NATO, pentru uzul fortelor armate sau al personalului civil care insoteste fortele armate sau pentru aprovizionarea cantinelor, daca fortele iau parte la efortul de aparare comun; in cazul in care bunurile nu sunt expediate sau transportate in afara tarii si pentru prestarile de servicii, scutirea se acorda potrivit unei proceduri de restituire a taxei, stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice; l) livrarile de bunuri si prestarile de servicii finantate din ajutoare sau imprumuturi nerambursabile acordate de catre guverne straine, de organisme internationale si de
2

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara, inclusiv din donatii ale persoanelor fizice; m) construirea, consolidarea, extinderea, restaurarea si reabilitarea lacasurilor de cult religios sau a altor cladiri utilizate in acest scop; n) servicii prestate de persoane din Romania, in contul beneficiarilor cu sediul sau domiciliul in strainatate, pentru bunurile din import aflate in perioada de garantie; o) prestarile de servicii efectuate de intermediari care actioneaza an numele sau an contul unei alte persoane, atunci cand intervin an operatiuni prevazute de prezentul articol. Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxa pe valoarea adaugata si, dupa caz, procedura si conditiile care trebuie indeplinite pentru aplicarea scutirii de taxa pe valoarea adaugata. Scutiri speciale legate de traficul international de bunuri Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata: a) livrarea de bunuri care sunt plasate in regim de antrepozit vamal; b) livrarea de bunuri destinate plasarii in magazinele duty-free si in alte magazine situate in aeroporturile internationale, precum si livrarile de bunuri efectuate prin aceste magazine; c) urmatoarele operatiuni desfasurate intr-o zona libera sau intr-un port liber: 1. introducerea de bunuri straine intr-o zona libera sau port liber, direct din strainatate, in vederea simplei depozitari, fara antocmirea de formalitati vamale; 2. operatiunile comerciale de vanzare-cumparare a marfurilor straine intre diversi operatori din zona libera sau portul liber sau intre acestia si alte persoane din afara zonei libere sau a portului liber; 3. scoaterea de bunuri straine din zona libera sau portul liber, in afara tarii, fara intocmirea de declaratii vamale de export, bunurile fiind in aceeasi stare ca in momentul introducerii lor in zona libera sau portul liber; Scutirile nu se aplica bunurilor care sunt livrate pentru utilizare sau consum in Romania, inclusiv in antrepozitul vamal, zona libera sau in portul liber, sau care raman an Romania.

Regimul deducerilor Dreptul de deducere

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

Dreptul de deducere ia nastere in momentul in care taxa pe valoarea adaugata deductibila devine exigibila. Pentru bunurile importate pana la data de 31 decembrie 2003, in baza certificatelor de suspendare a taxei pe valoarea adaugata, eliberate in baza Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata, republicata, pentru care termenul de plata intervine dupa data de 1 ianuarie 2004 inclusiv, taxa pe valoarea adaugata devine deductibila la data platii efective. Daca bunurile si serviciile achizitionate sunt destinate utilizarii in folosul operatiunilor sale taxabile, orice persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata are dreptul sa deduca: a) taxa pe valoarea adaugata datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost livrate sau urmeaza sa ai fie livrate, si pentru prestarile de servicii care i-au fost prestate ori urmeaza sa ai fie prestate de o alta persoana impozabila; b) taxa pe valoarea adaugata achitata pentru bunurile importate. Nu poate fi dedusa taxa pe valoarea adaugata pentru: a) bunuri/servicii achizitionate de furnizori/prestatori in contul clientilor si care apoi se deconteaza acestora; b) bauturi alcoolice si produse din tutun destinate actiunilor de protocol. Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata, orice persoana impozabila trebuie sa justifice dreptul de deducere, in functie de felul operatiunii, cu unul din urmatoarele documente: a) pentru taxa pe valoarea adaugata datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost livrate sau urmeaza sa ai fie livrate, si pentru prestarile de servicii care i-au fost prestate ori urmeaza sa ai fie prestate de o alta persoana impozabila, cu factura fiscala, si este emisa pe numele persoanei de catre o persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. b) pentru importuri de bunuri, cu declaratia vamala de import sau un act constatator emis de autoritatile vamale; pentru importurile care mai beneficiaza de amanarea platii taxei an vama, se va prezenta si documentul care confirma achitarea taxei pe valoarea adaugata. Orice persoana impozabila, care a aplicat regimul special de scutire si ulterior trece la aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata, are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata la data inregistrarii ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, daca sunt indeplinite anumite conditii , pentru: a) bunuri de natura stocurilor, conform reglementarilor contabile, care se afla in stoc la data la care persoana respectiva a fost inregistrata cu platitor de taxa pe valoarea adaugata; b) bunuri de natura mijloacelor fixe, care au fost achizitionate cu cel mult 90 de zile anterior datei de inregistrare ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. Taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizarii obiectivelor proprii de investitii, stocurilor de produse cu destinatie speciala, finantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, se deduce potrivit prevederilor
3

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

legale. Cu taxa pe valoarea adaugata dedusa pentru realizarea obiectivelor proprii de investitii se vor reintregi obligatoriu disponibilitatile de investitii. Sumele deduse in cursul anului fiscal pentru obiectivele proprii de investitii pot fi utilizate numai pentru plati aferente aceluiasi obiectiv de investitii. La incheierea exercitiului financiar, sumele deduse si neutilizate se vireaza la bugetul de stat sau bugetele locale in conturile si la termenele stabilite prin normele metodologice anuale privind incheierea exercitiului financiar-bugetar si financiar-contabil, emise de Ministerul Finantelor Publice.

Perioada fiscala Perioada fiscala pentru taxa pe valoarea adaugata este luna calendaristica. Prin derogare , pentru persoanele impozabile care nu au depasit in cursul anului precedent o cifra de afaceri din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucratoare a anului precedent, perioada fiscala este trimestrul calendaristic si au obligatia de a depune la organele fiscale teritoriale, pana la data de 25 ianuarie, o declaratie in care sa mentioneze cifra de afaceri din anul precedent. Persoanele impozabile care iau fiinta in cursul anului trebuie sa declare, cu ocazia inregistrarii fiscale, cifra de afaceri pe care preconizeaza sa o realizeze in cursul anului, iar daca aceasta nu depaseste 100.000 euro inclusiv, au obligatia de a depune deconturi trimestriale in anul infiintarii. Daca cifra de afaceri obtinuta in anul infiintarii este mai mare de 100.000 euro, in anul urmator perioada fiscala va fi luna calendaristica, iar daca cifra de afaceri obtinuta nu depaseste 100.000 euro inclusiv, perioada fiscala va fi trimestrul. Deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere, este denumita in continuare platitor de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt. Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor si serviciilor achizitionate de orice platitor de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt se determina conform urmatoarelor: -achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv de investitii destinate realizarii de astfel de operatiuni, se
3

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

inscriu intr-un jurnal pentru cumparari, care se intocmeste separat pentru aceste operatiuni, si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora se deduce integral. -achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, precum si de investitii care sunt destinate realizarii de astfel de operatiuni se inscriu in jurnalul pentru cumparari, care se intocmeste separat pentru aceste operatiuni, iar taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora nu se deduce. - bunurile si serviciile pentru care nu se cunoaste destinatia in momentul achizitiei, respectiv daca vor fi utilizate pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere sau operatiuni care nu dau drept de deducere ori pentru care nu se poate determina proportia in care sunt sau vor fi utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere si operatiuni care nu dau drept de deducere, se evidentiaza intr-un jurnal pentru cumparari intocmit separat. Taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor achizitii se deduce pe baza de pro-rata. Prin exceptie, in cazul achizitiilor destinate realizarii de investitii, care se prevad ca vor fi utilizate atat pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere, cat si pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, este permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata pe parcursul procesului investitional, urmand ca taxa dedusa sa fie ajustata in conformitate cu procedura stabilita prin norme. - in cursul unui an fiscal este permisa rectificarea taxei deduse aferente achizitiilor de bunuri/servicii care se constata ca ulterior au fost utilizate pentru alta destinatie decat cea prevazuta la data achizitiei. Rectificarile se evidentiaza pe randurile de regularizare din decontul de taxa pe valoarea adaugata. - pro-rata se determina ca raport intre: veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv subventiile legate direct de pretul acestora, la numarator, iar la numitor veniturile de la numarator plus veniturile obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere. In calculul pro-rata, la numitor se adauga alocatiile, subventiile sau alte sume primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, in scopul finantarii de activitati scutite fara drept de deducere sau care nu intra an sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Se exclud din calculul pro-rata veniturile financiare, daca acestea sunt accesorii activitatii principale. Nu se includ in calculul pro-rata serviciile efectuate de prestatori stabiliti in strainatate , pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata. Pro-rata se determina anual, situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cumulate pentru intregul an fiscal. Prin exceptie, aceasta poate fi determinata lunar sau trimestrial, dupa caz , situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cele efectiv realizate in cursul fiecarei luni, respectiv trimestru. - Pro-rata aplicabila provizoriu pentru un in este ori pro-rata definitiva determinata pentru anul precedent, ori pro-rata estimata in functie de operatiunile prevazute a fi realizate in anul curent. Persoanele impozabile trebuie sa comunice organului fiscal teritorial, la anceputul fiecarui in fiscal, cel mai tarziu pana la data de 25 ianuarie, nivelul pro-rata provizorie aplicata, precum si modul de determinare a acesteia. Taxa pe valoarea adaugata de dedus se determina prin aplicarea pro-rata provizorie asupra
3

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

taxei pe valoarea adaugata deductibile, aferente achizitiilor destinate atat realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, cat si celor care nu dau drept de deducere. -persoanele impozabile care nu au determinat pro-rata provizorie la inceputul anului, deoarece nu realizau si nici nu prevedeau realizarea de operatiuni fara drept de deducere an cursul anului, si care ulterior realizeaza astfel de operatiuni nu au obligatia sa calculeze si sa utilizeze pro-rata provizorie. In cursul anului este permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata. La finele anului vor aplica urmatoarele reguli: a) daca pot efectua separarea achizitiilor de bunuri/servicii pe destinatii, vor regulariza astfel: din taxa dedusa in cursul anului se scade taxa de dedus rezultata prin aplicarea pro-rata definitiva pentru achizitiile destinate atat realizarii de operatiuni cu drept de deducere, cat si pentru operatiuni fara drept de deducere , si/sau taxa aferenta bunurilor/serviciilor destinate exclusiv operatiunilor cu drept de deducere, iar diferenta rezultata se inscrie pe un rand distinct in decontul din ultima perioada fiscala a anului, ca taxa de plata la bugetul de stat; b) daca nu se poate efectua separarea pe destinatii, se aplica pro-rata definitiva asupra tuturor achizitiilor de bunuri si servicii efectuate in cursul anului, iar diferenta rezultata se inscrie pe un rand distinct in decontul din ultima perioada fiscala a anului. Pro-rata definitiva se determina in luna decembrie, in functie de realizarile efective din cursul anului, potrivit formulei de calcul . Regularizarea deducerilor operate dupa pro-rata provizorie se realizeaza prin aplicarea pro-rata definitiva asupra sumei taxei pe valoarea adaugata deductibile aferente achizitiilor . Diferenta in plus sau an minus fata de taxa dedusa, conform prorata provizorie, se anscrie pe un rand distinct in decontul ultimei perioade fiscale. In situatii speciale, cand pro-rata calculata nu asigura determinarea corecta a taxei de dedus, Ministerul Finantelor Publice, prin directia de specialitate, poate aproba aplicarea unei pro-rata speciale, la solicitarea persoanelor impozabile in cauza, pe baza justificarii prezentate. Daca aprobarea a fost acordata in timpul anului, persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa pe valoarea adaugata dedusa de la inceputul anului pe baza pro-rata speciala, aprobata. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt pot renunta la aplicarea pro-rata speciala numai la inceputul unui an calendaristic si sunt obligate sa anunte organele fiscale. La cererea justificata a persoanelor impozabile, organele fiscale la care acestea sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot aproba ca pro-rata sa fie determinata lunar sau trimestrial, dupa caz. In anul an care a fost acordata aprobarea, persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa pe valoarea adaugata dedusa de la inceputul anului pe baza pro-rata lunara sau trimestriala. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt pot renunta la aplicarea pro-rata lunara sau trimestriala numai la inceputul unui an fiscal si sunt obligate sa anunte organele fiscale. Pro-ratele lunare sau trimestriale efectiv realizate sunt definitive si nu se regularizeaza la sfarsitul anului.
3

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

Determinarea taxei de plata sau a sumei negative de taxa In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate de o persoana impozabila, care este dedusa antr-o perioada fiscala, este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata colectata, aferenta operatiunilor taxabile, rezulta un excedent in perioada de raportare, denumit in continuare suma negativa a taxei pe valoarea adaugata. In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor taxabile, exigibila intr-o perioada fiscala, denumita taxa colectata, este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, dedusa in acea perioada fiscala, rezulta o diferenta denumita taxa pe valoarea adaugata de plata pentru perioada fiscala de raportare. Regularizarea si rambursarea taxei Dupa determinarea taxei de plata sau a sumei negative a taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunile din perioada fiscala de raportare, persoanele impozabile trebuie sa efectueze regularizarile prevazute de prezentul articol prin decontul de taxa pe valoarea adaugata. Se determina suma negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata, prin adaugarea la suma negativa a taxei pe valoarea adaugata, rezultata in perioada fiscala de raportare, a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata reportat din decontul perioadei fiscale precedente, daca nu a fost solicitat a fi rambursat. Se determina taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata, in perioada fiscala de raportare, prin adaugarea la taxa pe valoarea adaugata de plata din perioada fiscala de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat pana la data depunerii decontului de taxa pe valoarea adaugata din soldul taxei pe valoarea adaugata de plata al perioadei fiscale anterioare. Prin decontul de taxa pe valoarea adaugata, persoanele impozabile trebuie sa determine diferentele dintre sume, care reprezinta regularizarile de taxa si stabilirea soldului taxei pe valoarea adaugata de plata sau a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata. Daca taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata este mai mare decat suma negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata, rezulta un sold de taxa pe valoarea adaugata de plata an perioada fiscala de raportare. Daca suma negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata, rezulta un sold al sumei negative a taxei pe valoarea adaugata, an perioada fiscala de raportare. Persoanele impozabile inregistrate ca platitor de taxa pe valoarea adaugata pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, prin bifarea casetei corespunzatoare din decontul de taxa pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, decontul fiind si cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative in decontul perioadei fiscale
3

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

urmatoare. Daca o persoana impozabila solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata, aceasta nu se reporteaza in perioada fiscala urmatoare. Nu poate fi solicitata rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, mai mic de 50 milioane lei inclusiv, aceasta fiind reportata obligatoriu in decontul perioadei fiscale urmatoare. In cazul persoanelor juridice care se divizeaza sau sunt absorbite de alta persoana impozabila, soldul sumei negative a taxei pe valoarea adaugata pentru care nu s-a solicitat rambursarea este preluat in decontul persoanei care a preluat activitatea. In situatia in care doua sau mai multe persoane juridice impozabile fuzioneaza, persoana impozabila care preia activitatea va prelua si soldul taxei pe valoarea adaugata de plata catre bugetul de stat, cat si soldul sumei negative a taxei pe valoarea adaugata, pentru care nu s-a solicitat rambursarea din deconturile persoanelor care s-au lichidat cu ocazia fuziunii. Rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata se efectueaza de organele fiscale. Platitorii taxei pe valoarea adaugata Pentru operatiunile din interioriul tarii, platitorii taxei pe valoarea adaugata sunt: a) persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, pentru operatiunile taxabile realizate; b) beneficiarii prestarilor de servicii taxabile, efectuate de persoane impozabile stabilite in strainatate, indiferent daca beneficiarii sunt sau nu inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. La importul de bunuri, platitorii taxei pe valoarea adaugata sunt persoanele care importa bunuri in Romania. Persoanele fizice datoreaza taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile introduse in tara, potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora.

Reguli aplicabile in cazul persoanelor impozabile stabilite in strainatate Daca o persoana impozabila stabilita in strainatate realizeaza prestari de servicii taxabile, pentru care locul prestarii este considerat a fi an Romania, va proceda astfel: a) prestatorul isi poate desemna un reprezentant fiscal in Romania, care are obligatia de a indeplini, in numele persoanei stabilite in strainatate, toate obligatiile prevazute in
3

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

prezentul titlu, inclusiv obligatia de a solicita inregistrarea fiscala in scopul platii taxei pe valoarea adaugata, in numele persoanei stabilite an strainatate; b) in cazul in care persoana stabilita in strainatate nu asi desemneaza un reprezentant fiscal in Romania, beneficiarul serviciilor datoreaza taxa pe valoarea adaugata,in numele prestatorului. In cazul livrarilor de bunuri taxabile pentru care locul livrarii este considerat a fi in Romania, efectuate de persoane stabilite in strainatate, acestea au obligatia sa desemneze un reprezentant fiscal an Romania. Persoanele impozabile stabilite in strainatate, care desfasoara operatiuni scutite cu drept de deducere in Romania, au dreptul sa-si desemneze un reprezentant fiscal pentru aceste operatiuni. Procedura desemnarii reprezentantului fiscal pentru taxa pe valoarea adaugata se stabileste prin norme. Regimul special de scutire Sfera de aplicare si regulile pentru regimul special de scutire Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata persoanele impozabile a caror cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 2 miliarde lei, denumit in continuare plafon de scutire, dar acestea pot opta pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata. Persoanele impozabile nou-infiintate pot beneficia de aplicarea regimului special de scutire, daca declara ca vor realiza anual o cifra de afaceri estimata de pana la 2 miliarde lei inclusiv si nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata. Persoanele impozabile inregistrate fiscal, care ulterior realizeaza operatiuni sub plafonul de scutire , se considera ca sunt in regimul special de scutire, daca nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata. Persoanele impozabile, care depasesc in cursul unui an fiscal plafonul de scutire, sunt obligate sa solicite inregistrarea ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal, in termen de 10 zile de la data constatarii depasirii. Pentru persoanele nouinfiintate, anul fiscal reprezinta perioada din anul calendaristic, reprezentata prin luni calendaristice scurse de la data inregistrarii pana la finele anului. Fractiunile de luna vor fi considerate o luna calendaristica intreaga. Persoanele care se afla an regim special de scutire trebuie sa tina evidenta livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii, care intra sub incidenta prezentului articol, cu ajutorul jurnalului pentru vanzari. Data depasirii plafonului este considerata sfarsitul lunii calendaristice in care a avut loc depasirea de plafon. Pana la data inregistrarii ca platitor de taxa pe valoarea adaugata an regim normal se va aplica regimul de scutire de taxa pe valoarea adaugata. In situatia in care se constata ca persoana an cauza a solicitat cu intarziere atribuirea calitatii de platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal, autoritatea fiscala este indreptatita sa solicite plata taxei pe valoarea adaugata pe perioada scursa intre data la care persoana in cauza avea obligatia sa solicite inregistrarea ca platitor de taxa
3

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

pe valoarea adaugata in regim normal si data de la care inregistrarea a devenit efectiva, conform procedurii prevazute prin norme. Dupa depasirea plafonului de scutire, persoanele impozabile nu mai pot solicita aplicarea regimului special, chiar daca ulterior realizeaza cifre de afaceri anuale inferioare plafonului de scutire prevazut de lege. Cifra de afaceri care serveste drept referinta este constituita din suma, fara taxa pe valoarea adaugata, a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii taxabile, incluzand si operatiunile scutite cu drept de deducere. Obligatiile platitorilor de taxa pe valoarea adaugata Inregistrarea platitorilor de taxa pe valoarea adaugata Orice persoana impozabila trebuie sa declare inceperea, schimbarea si incetarea activitatii sale ca persoana impozabila. Conditiile in care persoanele impozabile se inregistreaza ca platitor de taxa pe valoarea adaugata sunt prevazute de legislatia privind inregistrarea fiscala a platitorilor de impozite si taxe. Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, care realizeaza exclusiv operatiuni care nu dau drept de deducere, trebuie sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, trebuie sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, in caz de incetare a activitatii, in termen de 15 zile de la data actului in care se consemneaza situatia respectiva. Taxa pe valoarea adaugata datorata la bugetul de stat trebuie achitata inainte de scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, cu exceptia situatiei in care activitatea acesteia a fost preluata de catre alta persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata.

Depunerea decontului Persoanele anregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata trebuie sa intocmeasca si sa depuna la organul fiscal competent, pentru fiecare perioada fiscala, pana la data de 25 a lunii urmatoare perioadei fiscale inclusiv, decontul de taxa pe
3

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

valoarea adaugata, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice. Plata taxei pe valoarea adaugata la buget Taxa pe valoarea adaugata pentru importuri de bunuri, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata, se plateste la organul vamal, in conformitate cu regulile in vigoare privind plata drepturilor de import,exceptie facand cei care au obtinut certificate de exonerare conform legislatiei. Documentele fiscale Modelul si continutul formularelor de facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, jurnale pentru cumparari, jurnale pentru vanzari, borderouri zilnice de vanzare/ancasare si alte documente necesare an vederea aplicarii prezentului titlu se stabilesc de catre Ministerul Finantelor Publice si sunt obilgatorii pentru platitorii de taxa pe valoarea adaugata. Corectarea documentelor Corectarea informatiilor inscrise in facturi fiscale sau alte documente legal aprobate se va efectua astfel: a) in cazul in care documentul nu a fost transmis catre beneficiar, acesta se anuleaza si se emite un nou document; b) in cazul in care documentul a fost transmis beneficiarului, se emite un nou document care trebuie sa cuprinda, pe de o parte, informatiile din documentul initial, numarul si data documentului corectat, valorile cu semnul minus, iar, pe de alta parte, informatiile si valorile corecte. Documentele respective se vor inregistra in jurnalul de vanzari, respectiv de cumparari, si vor fi preluate in deconturile antocmite de furnizor si, respectiv, de beneficiar, pentru perioada in care a avut loc corectarea. Furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii trebuie sa emita facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, cu valorile anscrise cu semnul minus cand baza de impozitare se diminueaza sau, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului. Documentele respective se vor inregistra in jurnalul de vanzari, respectiv de cumparari, si vor fi preluate in deconturile intocmite de furnizor si, respectiv, de beneficiar, pentru perioada fiscala in care s-a efectuat ajustarea.

B.Accizele Accizele reprezint taxe speciale de consumaie care se datoreaz bugetului de stat pentru anumite produse din ar i din import. Aceste impozite indirecte au fost reglementate prin Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor i al altor impozite indirecte aprobat
3

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

i modificat prin Legea nr. 196/1998 i prin Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 166/1999; Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 50/1998 aprobat i modificat prin Legea nr. 148/1999; Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 11/1999 privind acordarea de faciliti fiscale agenilor economici, aprobat i modificat prin Legea 134/1999; Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 127/1999; Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 143/1999; Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 160/1999; Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor,Ordonanta de Urgenta a Guvernului 158/2001. Ultimul act normativ care reglementeaza accizele este Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul oficial nr.927 din 23 decembrie 2003 si Hotararea Guvernului nr. 44 din 22 ianuarie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial nr.112 din 6 februarie 2004 Taxele speciale de consumatie sau accizele sunt asezate asupra unor produse care se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele, pentru ca in acest fel impozitul sa aiba in mod constant un randament fiscal cat mai ridicat. Drept urmare, accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastica, cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale etc. (in Franta); tutunul, cafeaua, zaharul, ceaiul, uleiurile minerale etc. (in Germania); berea, vinul, spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile minerale etc. (in Marea Britanie); produsele din tutun, alcoolul, zaharul etc. (in Indonezia); produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice, produsele textile si din iuta etc. (in India); hidrocarburile (in Tunisia); spirtul, produsele petroliere, bauturile nealcoolice si cimentul (in Thailanda) etc. In Romania se practica accize pe produse cum sunt: bauturile alcoolice, vinurile si produsele pe baza de vin, berea, produse din tutun, produsele petroliere (benzina premium, regular si normala, benzina fara plumb si motorina), cafeaua, apele minerale si apele gazoase cu continut de zahar sau de alte produse de indulcit si substante aromatizante, confectiile din blanuri naturale, articolele din cristal, bijuteriile din aur si/sau platina, autoturismele si autoturismele de teren (inclusiv din import, rulate), parfumurile, apele de colonie si apele de toaleta, aparatele video de inregistrat sau de reprodus, camerele video, cuptoarele cu microunde, telefoanele mobile, aparatele pentru conditionat aerul. Sfera de aplicare Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaz bugetului de stat, pentru urmtoarele produse provenite din productia intern sau din import: a) bere; b) vinuri; c) buturi fermentate, altele dect bere si vinuri; d) produse intermediare; e) alcool etilic; f) produse din tutun;
4

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

g) uleiuri minerale. Produsele sunt supuse accizelor n momentul producerii lor n Romnia sau la momentul importului lor n tar. Acciza este exigibil n momentul eliberrii pentru consum sau cnd se constat pierderi sau lipsuri de produse accizabile. Baza de calcul se stabilete astfel: pentru produsele din producia inten: contravaloarea bunurilor livrate, exclusiv accizele; preurile de achiziie negociate. Pentru produsele din import: valoarea n vam la care se adaug i alte taxe speciale aplicate potrivit legii la importul unor produse. Pentru bunurile introduse n ar de persoane fizice i valorificate prin agenii economici: Contravaloarea ce se cuvine agentului pentru bunurile vndute n consignaii. Calculul se face prin aplicarea cotelor legale n vigoare asupra bazei de calcul. Pltitorii sunt: Agenii economici persoane juridice, asociaii familiale i persoane fizice autorizate, care produc si import produsele prevzute prin lege; Agenii economici autorizai pentru ieiul din producia intern, gazul metan, gazul de sond, precum i amestecul de gaze din producia intern i din import, livrate consumatorilor finali. Agentii economici care cumpara de la producatorii individuali-persoane fiziceproduse de natura celor supuse accizelor pentru prelucrare sau comercializare ; Agentii economici,pentru cantitatile de produse supuse accizelor,obtinute din productia proprie sau din import ,care sunt : - produse acordate ca dividende sau ca plata in natura actionarilor ,asociatilor si ,dupa caz,persoanelor fizice ; - produse consumate pentru reclama si publicitate ; - produse instrainate sub orice forma,cu sau fara titlu gratuit,ori utilizate in orice alt scop decat comercializarea. Accizele se calculeaza de regula in doua moduri, in functie de cum este exprimata cota de impunere pentru fiecare produs accizat in parte. Astfel, cota de impunere poate fi:

fie o cota fixa in lei sau in euro pe unitatea de masura specifica (de exemplu pe litru, pe gradul de concentratie, pe cifra octanica etc); fie o cota procentuala care se aplica asupra bazei de impozitare Faptul generator al accizelor il constituie :
4

data efectuarii livrarii,pentru produsele din productia interna ; data achizitionarii marcajelor, pentru produsele ce intra sub incidenta sistemului de marcare si care urmeaza sa fie importate ; data inregistrarii declaratiei vamale de import,pentru produsele importate,altele decat cele supuse sistemului de marcare data cumpararii,inscrisa in borderoul de achizitie si in documentul de receptie ; data acordarii produselor ca dividende sau ca plata in natura,data la care au fost consumate pentru reclama si publicitate si,respectiv,data la care au fost instrainate sau utilizate in orice alt scop decat comercializare ; data intocmirii documentului de trecere in consum pentru produsele folosite pentru consumul propriu ; data vanzarii bunurilor.

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

Nivelul accizelor Nivelul accizelor pentru urmtoarele produse este:

Tabelul nr.4
Nr. crt. 0 1. Denumirea produsului sau a grupei de produse 1 Bere, din care: 1.1. Bere produs de productorii independenti cu o capacitate de productie anual ce nu depseste 200 mii hl Vinuri 2.1. Vinuri linistite 2.2. Vinuri spumoase Buturi fermentate, altele dect bere si vinuri 3.1.linistite 3.2. spumoase Produse intermediare Alcool etilic Produse din tutun
4

U.M. 2 hl/1 grad Plato1)

Acciza*) (echivalent euro/U.M.) 3 0,55 0,47

2. 3. 4. 5.

hl de produs hl de produs hl de produs hl alcool pur2)

0,00 42,00 0,00 42,00 45,00 150,00

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

6. 7. 8. 9. 10. 11.

Tigarete Tigri si tigri de foi Tutun destinat fumatului din care: 8.1. Tutun destinat rulrii n tigarete Uleiuri minerale Benzine cu plumb Benzine fr plumb

1.000 tigarete 1.000 bucti kg kg ton 1.000 litri ton 1.000 litri ton 1.000 litri 1.000 litri ton ton ton ton ton ton

4,47+32% 8,00 16,00 11,00 404,00 311,00 347,00 267,00 221,00 190,00 186,00 0,00 100,00 0,00 0,00 404,00 404,00 Tabelul nr.5 Acciza (%) 40 50 20 30 20 10 5 15 15 25 15
4

Motorine 11.1. Motorine, exclusiv tipul EURO (EN590) 11.2.Motorine EURO (EN590) 12. Pcur 13. Gaze petroliere lichefiate, din care: 13.1. Utilizate n consum casnic3) 14. Gaz metan 15. Petrol lampant (inclusiv kerosen)4) 16. Benzen, toluen, xileni si alte amestecuri de hidrocarburi aromatice Nivelul accizelor pentru alte produse: Nr. crt. 1.

Denumirea produsului sau a grupei de produse

Confectii din blnuri naturale (cu exceptia celor de iepure, oaie, capr) 2. Articole din cristal1) 3. Bijuterii din aur si/sau din platin, cu exceptia verighetelor 4. Produse de parfumerie 4.1. Parfumuri, din care: - ape de parfum 4.2. Ape de toalet, din care: - ape de colonie 5. Aparate video de nregistrat sau de reprodus, chiar ncorpornd un receptor de semnale videofonice; combine audio2) 6. Dublu radiocasetofoane cu redare de pe band magnetic sau compact disc 7. Aparate de luat imagini fixe si alte camere video cu nregistrare; aparate fotografice numerice 8. Cuptoare cu microunde

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

9. 10. 11.

Aparate pentru conditionat aer, de perete sau de ferestre, formnd un singur corp Arme de vntoare si arme de uz individual, altele dect cele de uz militar sau de sport Iahturi si brci cu motor pentru agrement

15 50 25

Nivelul accizelor pentru autoturisme sau autoturisme de teren, inclusiv din import rulate: Tabelul nr.6 Tipul autoturismului Acciza pentru Acciza pentru autoturisme noi autoturisme (%) rulate (%) 1. Autoturisme echipate cu motor cu benzin: a) cu capacitate cilindric sub 1.601 cm3 b) cu capacitate cilindric ntre 1.601 si 1.800 cm3 c) cu capacitate cilindric ntre 1.801 si 2.000 cm3 d) cu capacitate cilindric ntre 2.001 si 2.500 cm3 e) cu capacitate cilindric de peste 2.500 cm3

0 1,5 3 6 9

1,5 4,5 9 18 27

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

2. Autoturisme echipate cu motor Diesel: a) cu capacitate cilindric sub 1.601 cm3 b) cu capacitate cilindric ntre 1.601 si 2.000 cm3 c) cu capacitate cilindric ntre 2.001 si 2.500 cm3 d) cu capacitate cilindric ntre 2.501 si 3.100 cm3 e) cu capacitate cilindric de peste 3.100 cm3 0 1,5 3 6 9 1,5 4,5 9 18 27

Penalitile pentru nerespectarea reglementrilor legale constau n majorri de ntrziere i amenzi la plata accizelor se prevd scutiri i reduceri pe categorii de bunuri i ageni economici, conform reglementarilor legale. Scopul accizelor este unul fiscal, desigur, si anume formarea de resurse la dispozitia statului. Cel putin la fel de importanta este insa si motivatia de ordin social a accizelor, prin faptul ca aceste pot fi folosite ca si parghii fiscale pentru controlarea consumurilor, in sensul descurajarii acelora care, spre exemplu, dauneaza sanatatii.

C.Monopoluri fiscale

Prin monopol fiscal se intelege dreptul statului de a produce si/sau comercializa, in regim de exclusivitate a unor marfuri ca:tutun,sare ,alcool etc..Monopolurile fiscale pot fi depline sau partiale.

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

Veniturile realizate stat din monopolurile fiscale sunt reprezentate de profitul obtinut din activitatea de productie sau comercializare in regim exclusiv si de taxa cuprinsa in pretul de vanzare incasat de la consumatori. Practic, acest impozit (taxa) fixat asupra pretul de vanzare si care se include in acesta, se numeste monopol fiscal.

D. Taxele de timbru Alaturi de taxa pe valoarea adaugata, accize, taxele de timbru sunt mobilizate la bugetul statului ca impozite indirecte. In literatura de specialitate, referitor la expresia taxa de timbru s-au conturat doua acceptiuni, si anume: a) in sens restrns (stricto sensu), taxele de timbru sunt acele plati efectuate prin aplicarea de timbre fiscale (practica legislativa a largit sensul acestei notiuni, incluznd in sfera sa si unele plati pentru care nu exista conditia perceperii lor prin timbre fiscale, aceasta fiind motivata de dificultatile de incasare a taxelor de timbru, atunci cnd sumele sunt mari); b) in sens larg (lato senso), taxele de timbru sunt platile referitoare la timbru, efectuate pentru solutionarea unor interese legitime ale persoanelor fizice si juridice, sau pentru anumite servicii prestate de catre anumite institutii de drept public. Initial, taxele de timbru erau definite ca fiind acele contributii, datorate de catre particulari, cu ocazia formarii diferitelor acte sau formulari de pretentiuni in justitie si inaintea autoritatilor publice pentru ca in schimbul achitarii lor, sa se obtina dreptul de a li se lua in considerare cererile si admite prezentarea actelor ca instrumente probatorii". In prezent, taxele de timbru reprezinta plata serviciilor prestate ori a lucrarilor efectuate de diferite organe sau institutii publice care primesc, intocmesc sau elibereaza diferite acte, presteaza diferite servicii sau rezolva anumite interese legitime ale partilor. Rezulta, din definitia de mai sus, ca taxele de timbru au un echivalent in serviciile prestate sau lucrarile efectuate de catre diferite institutii de drept public, chiar daca raportul de echivalenta exista numai principial (intre cuantumul fiecarei taxe si valoarea economica a serviciului sau a activitatii aferente nu poate fi un raport de egalitate). De aici rezulta si deosebirea dintre taxele de timbru si impozite (care se percep fara vreun echivalent direct si imediat platitorului), precum si intre taxele de timbru si pretul marfurilor, prestarile de servicii etc., care includ cheltuielile de productie, de circulatie si alte elemente de acumulare baneasca si sunt incasate de toti agentii economici care le produc si executa. Din cele prezentate pna acum rezulta principalele trasaturi ale taxelor de timbru:
4

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice o

reprezinta plata neechivalenta pentru servicii sau lucrari efectuate de organe sau institutii care primesc, intocmesc sau elibereaza diferite acte, presteaza servicii si rezolva alte interese legitime ale persoanelor fizice sau juridice; subiectul platitor este determinat in momentul cnd acesta solicita efectuarea unei activitati din partea unui organ sau institutii publice; taxa se datoreaza numai atunci cnd organul de stat presteaza un serviciu subiectilor de drept.

Subiecti ai taxelor (platitori) sunt att persoanele fizice ct si cele juridice pentru care se presteaza un serviciu, se intocmesc acte sau se efectueaza activitati supuse taxelor de timbru. Principalele categorii de acte sau servicii supuse taxelor de timbru sunt urmatoarele:
o

actele si serviciile prestate de birourile notariale si de organele administratiei publice cu atributii notariale; reclamatiile si memoriile adresate organelor administratiei publice si certificatele de orice fel; actele de stare civila; actele de identitate; actiunile si cererile adresate instantelor judecatoresti; autorizatiile eliberate de organele administratiei publice si autorizatiile acordate; eliberarea permiselor de conducere si a certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor.

o o o o

Cuantumul taxelor de timbru se stabileste in functie de natura si complexitatea serviciului prestat, de valoarea bunurilor sau a drepturilor ce fac obiectul actului taxabil, de caracterul actelor sau faptelor solicitate. De aceea, in practica, distingem doua categorii de taxe de timbru, si anume: o taxe fixe, care se aplica, de regula, actelor neevaluabile valoric si se exprima in sume absolute; o taxe procentuale (proportionale, progresive sau regresive pe transe de valoare), care se aplica ad-valorem" in cazul actelor evaluabile valoric. Obiectul taxelor de timbru il constituie actele si faptele intocmite sau prestate de institutii publice sau alte organe specializate. In functie de organele care primesc, intocmesc, elibereaza sau presteaza servicii taxabile, taxele de timbru se grupeaza in:
4

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice o o

taxe de timbru pentru actele si serviciile notariale; taxe judiciare de timbru pentru actele si faptele cu caracter jurisdictional.

Aceste taxe sunt obligatorii numai in cazul in care cetateanul solicita un serviciu din partea statului. In prezent exista o multitudine de astfel de taxe si cateva dintre ele le vom prezenta mai jos. Taxele judecatoresti si notariale sunt printre cele mai des intalnite si se platesc pentru diferite procese. Taxele notariale reprezinta o taxa datorata bugetului statului pentru diferite inregistrari. Pe langa taxele de inregistrare mai exista si sase tipuri de taxe de timbru: timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric si al artelor plastice, care alimenteaza diferite fonduri publice destinate sustinerii unor activitatidin domeniul culturii etc. Deosebit de taxele de inregistrare si de timbru mai exista si diverse tarife, ca de exemplu: tarifele pentru servicii prestate de Oficiul National de Cadastru; tarifele pentru servicii prestate de Oficiul de Autorizare si Control in Turism etc.

E.Impozitul pe spectacole Orice persoan care organizeaz o manifestare artistic, o competitie sportiv sau alt activitate distractiv n Romnia are obligatia de a plti impozitul denumit impozitul pe spectacole. Impozitul pe spectacole se plteste la bugetul local al unittii administrativteritoriale n raza creia are loc manifestarea artistic, competitia sportiv sau alt activitate distractiv.
4

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

Calculul impozitului Impozitul pe spectacole se calculeaz prin aplicarea cotei de impozit la suma ncasat din vnzarea biletelor de intrare si a abonamentelor. Cota de impozit se determin dup cum urmeaz: a) n cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o pies de teatru, balet, oper, operet, concert filarmonic sau alt manifestare muzical, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competitie sportiv intern sau international, cota de impozit este egal cu 2%; b) n cazul oricrei alte manifestri artistice dect cele enumerate la lit. a), cota de impozit este egal cu 5%. Suma primit din vnzarea biletelor de intrare sau a abonamentelor nu cuprinde sumele pltite de organizatorul spectacolului n scopuri caritabile, conform contractului scris intrat n vigoare naintea vnzrii biletelor de intrare sau a abonamentelor. Persoanele care datoreaz impozitul pe spectacole stabilit n conformitate cu prezentul articol au obligatia de: a) a nregistra biletele de intrare si/sau abonamentele la compartimentul de specialitate al autorittii administratiei publice locale care si exercit autoritatea asupra locului unde are loc spectacolul; b) a anunta tarifele pentru spectacol n locul unde este programat s aib loc spectacolul, precum si n orice alt loc n care se vnd bilete de intrare si/sau abonamente; c) a preciza tarifele pe biletele de intrare si/sau abonamente si de a nu ncasa sume care depsesc tarifele precizate pe biletele de intrare si/sau abonamente; d) a emite un bilet de intrare si/sau abonament pentru toate sumele primite de la spectatori; e) a asigura, la cererea compartimentului de specialitate al autorittii administratiei publice locale, documentele justificative privind calculul si plata impozitului pe spectacole; f) a se conforma oricror altor cerinte privind tiprirea, nregistrarea, avizarea, evidenta si inventarul biletelor de intrare si a abonamentelor, care sunt precizate n normele elaborate n comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor, contrasemnate de Ministerul Culturii si Cultelor si Agentia National pentru Sport. Reguli speciale pentru videoteci si discoteci n cazul unei manifestri artistice sau al unei activitti distractive care are loc ntr-o videotec sau discotec, impozitul pe spectacole se calculeaz pe baza suprafetei incintei prevzute n prezentul articol. Impozitul pe spectacole se stabileste pentru fiecare zi de manifestare artistic sau de acti- vitate distractiv, prin nmultirea numrului de metri ptrati ai suprafetei incintei videotecii sau discotecii cu suma stabilit de consiliul local, astfel: a) n cazul videotecilor, suma este de pn la 1.000 lei;
4

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

b) n cazul discotecilor, suma este de pn la 2.000 lei. Impozitul pe spectacole se ajusteaz prin nmultirea sumei stabilite, cu coeficientul de corectie corespunztor, precizat n tabelul urmtor:
Tabelul nr.7

Rangul localittii O I II III IV V

Coeficient de corectie 8,00 5,00 4,00 3,00 1,10 1,00

Persoanele care datoreaz impozitul pe spectacole stabilit n conformitate cu prezentul articol au obligatia de a depune o declaratie la compartimentul de specialitate al autorittii administratiei publice locale privind spectacolele programate pe durata unei luni calendaristice. Declaratia se depune pn la data de 15, inclusiv, a lunii precedente celei n care sunt programate spectacolele respective. Scutiri Impozitul pe spectacole nu se aplic spectacolelor organizate n scopuri umanitare. Plata impozitului Impozitul pe spectacole se plteste lunar pn la data de 15, inclusiv, a lunii urmtoare celei n care a avut loc spectacolul. Orice persoan care datoreaz impozitul pe spectacole are obligatia de a depune o declaratie la compartimentul de specialitate al autorittii administratiei publice locale, pn la data stabilit pentru fiecare plat a impozitului pe spectacole. Formatul declaratiei se precizeaz n normele elaborate n comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor. Persoanele care datoreaz impozitul pe spectacole rspund pentru calculul corect al impozitului, depunerea la timp a declaratiei si plata la timp a impozitului.

CAPITOLUL III Probleme actuale in impozitele indirecte


3.1 Evaziunea fiscala manifestata la impozitele indirecte

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

Evaziunea fiscal reprezint sustragerea de la impunere a unei pri mai mari sau mai mici din materia impozabil. Ca fenomen , evaziunea fiscal se ntlnete deopotriv att pe plan naional, ct i pe cel internaional. Conform legii nr. 87 / 1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, evaziunea fiscal este prezentat ca fiind: sustragerea prin orice mijloace, n ntregime sau n parte, de la plata impozitelor, taxelor i a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurrilor sociale de stat i fondurilor speciale extrabugetare de ctre persoanele fizice i persoanele juridice romne i strine, denumite contribuabili... n funcie de modul cum poate fi svrit, avaziunea fiscal cunoate dou forme de manifestare: Evaziunea fiscal realizat la adpostul legii :permite sustragerea unei pri din materia impozabil fr ca acest lucru s fie considerat contravenie sau infraciune. Evaziunea fiscal legal este posibil deoarece legislaia din diferite state ale lumii permite scoaterea de sub incidena impozitelor a unor venituri, pri de venituri, componente ale averii ori a anumitor acte i fapte care n condiiile respectrii riguroase a legislaiei n vigoare i principiilor impunerii, nu ar trebui s scape de la impozitar . Un exemplu de evaziune legal care permite ca o parte de venit s scape de la impunere sunt facilitile fiscale care se acord agenilor economici din anumite ramuri ale economiei la nfiinare sau pe parcursul desfurrii activitii sub forma unor scutiri de la plata T.V.A. la import sau export, accize, etc. sau reduceri de impozit pe profit. Evaziunea fiscal la adpostul legii poate fi evitat prin corectarea, perfecionarea i mbuntirea cadrului legislativ care au fcut-o posibil. Evaziunea fiscal frauduloas : se ntlnete pe o scar mult mai larg dect evaziunea licit i se nfptuiete cu nclcarea prevederilor legale, bazndu-se pe fraud i pe rea credin. Drept urmare, acest fenomen antisocial trebuie combtut puternic, fiindc sustrage de la bugetul de stat un volum important de resurse financiare care ar putea fi folosit pentru acoperirea unor cheltuieli de ordin social sau economic. Frecvent, evaziunea fiscal frauduloas se ntlnete sub diferite forme, cum ar fi: inerea unor registre contabile nereale; distrugerea voit a unor documente care pot ajuta la aflarea adevrului privnd livrrile de mrfuri, preurile practicate, comisioanele incasate sau pltite, etc.; ntocmirea de documente de plat fictive; modificarea nejustificat a preurilor de aprovizionare i a cheltuielilor de transport, manipulare i depozitare; ntocmirea unor declaraii vamale false la importul sau exportul de mrfuri; ntocmirea de declaraii de impunere false, cnd cu bun tiin nu sunt menionate dect o parte din veniturile realizate etc. Pe msura adncirii cooperrii economice internaionale i a dezvoltrii relaiilor dintre state cu sisteme fiscale diferite i cu un nivel de fiscalitate diferit, evaziunea fiscal nu se mai manifest doar ca un fenomen naional, ci a devenit unul
5

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

internaional. Astfel, de exemplu, o firm avnd sediul de baz ntr-un anumit stat i diferite reprezentane n alte state, dintre care unele cu un regim fiscal mai blnd, va fi mai mult dect tentat s transfere o parte ct mai mare din profitul realizat n statul cu fiscalitate mai ridicat n statul cu o fiscalitate mai redus. Astfel, pe glob se ntlnesc numeroase oaze fiscale sau paradisuri fiscale , cum sunt ele denumite, i anume: Elveia, Liechenstein, Luxemburg, Bahamas, Panama, Insulele Cayman, etc. Pe teritoriul acestor state sunt nfiinate numeroase firme strine ctre care sunt dirijate profiturile unitilor productive aflate pe teritoriul altor ri, eludndu-se fiscul. Astfel, de exemplu, n Liechtenstein sunt nregistrate mai multe sedii sociale de firme industriale i comerciale, reale i fictive, dect totalul populaiei sale, respectiv circa 40.000 de firme la 25.000 de locuitori. Explicaia const n faptul c orice firm care i stabilete sediul pe teritoriul acestui stat este scutit de plata impozitului pe profit. De asemenea, n Insulele Cayman, situate n Marea Caraibilor, cu o populaie de numai 20.000 de locuitori sunt nregistrate n jur de 19.000 de diferite companii, peste 500 de bnci i peste 300 de firme de asigurri. n acelai timp, 20 din primele 25 de bnci ale lumii au filiale deschise n aceste insule, iar acest nou centru financiar n numai civa ani a ajuns s dein aproape 10% din piaa eurodolarilor. n rile cu o experien vast n fiscalitatea adaptat cerinelor economiei de pia, evaziunea fiscal, specific mai ales T.V.A., poate fi ntlnit sub urmtoarele forme: -frauda pe termen lung, care apare atunci cnd un agent economic, care i-a creat n timp o bun reputaie prin comportament i rezultate, nceteaz brusc plile, declarndu-se n stare de faliment, dup ce n prealabil a avut grij s-i trensfere profitul n alt ar; -frauda pe termen scurt, care poate fi ntlnit atunci cnd o nou ntreprindere nfiinat nainteaz organelor fiscale o cerere justificat de rambursare a T.V.A., ns dup rambursare ntreprinderea n cauz i nceteaz activitatea, iar pltitorul dispare; - sindromul PHOENIX, cnd o firm ce avea obligaii de plat a T.V.A. se declar n stare de faliment sau se lichideaz, dar apare o alt firm cu acelai director. n acest caz, organelor fiscale le revine sarcina de a ncerca s incaseze impozitul de la unitatea falimantar sau lichidat; - sindromul COMPANIILOR MULTIPLE apare n cazul n care sunt nregistrate mai multe firme printre care i una fantom. Acasta din urm solicit rambursarea taxei pe valoarea adaugat fr s fi participat la plata T.V.A. colectate, dup care dispare; - manipulrile insignifiante care se concretizeaz n efectuarea unei serii de modificri mrunte n contabilitate, ca, de exemplu: omiterea de la nsumare a unor pagini, nregistrarea repetat a unor facturi de intrare, raportare greit, etc. Toate acestea conduc la ntocmirea unui decont TVA incorect. Evaziunea fiscal se ntlnete i n cazul taxelor de timbru pentru activitatea notarial. Astfel de exemplu, n cazul autentificrii actelor de nstrinare a imobilelor, nu de puine ori prile se neleg ca preul vnzrii nscris n actul de vnzare
5

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

cumprare autentificat s fie inferior celui practicat n realitate, pentru c taxa da timbru s se calculeze la un pre mai mic. n perioada care a trecut de la introducerea taxei pe valoarea adaugat n Romnia s-au conturat multiple forme ale evaziunii fiscale i n acest domeniu, cele mai des ntlnite fiind urmtoarele: - vnzri nedeclarate, care apar cu frecvena cea mai mare i sunt de multe ori greu de descoperit. Practic, vnzrile de bunuri sau prestrile de serviciu se fac fr ntocmirea documentelor corespunztoare i , evident, fr nregistrri n contabilitate; - omiterea nregistrrii, cnd agentul economic nenregistrat beneficiaz de un avantaj care nu i se cuvine, comparativ cu ceilali comerciani concureni, care vor solicita clienilor taxa pe valoarea adaugat; -nelegeri ntre vnztori i cumprtori de a schimba bunuri sau servicii fr plat, gen barter, cu plat redus, fr factur sau eventual cu o factur de valoare redus; - deducerile false , care se ntlnesc frecvent i se realizeaz prin ntocmirea de facturi false, prin utilizarea repetat a acelorai facturi pentru deducere sau prin folosirea de facturi care se refer la cumprri inexistente; - erorile de nregistrare, care pot aprea la prima vedere ca inocente, au totui, o influen destul de mare asupra taxei datorate, mai ales dac sunt frecvente sau dac valoarea lor este mare; - aplicarea incorect a scutirilor, care poate conduce la diminuarea serioas a sumelor cuvenite bugetului de stat, mai ales dac este asociat cu facturi false, fiindc altfel pltitorul de T.V.A. nu are cum s profite de aceast practic; - cereri de rambursare nejustificate, cnd se solicit rambursarea taxei aferente unor mrfuri exportate sau pentru bunuri la care legea d drept de deducere, fr ns ca n realitate aceste operaiuni s fi fost efectuate. O situaie mai des ntlnit este aceea a solicitrii deducerii taxei pe valoarea adaugat, pentru acelai bun exportat, de ctre doi ageni economici, pe considerentul c documentele privind bunul respectiv au circulat prin mai multe societi comerciale. Identificare cazurilor de evaziune fiscal a condus i la aplicarea unor sanciuni, sub forma majorrilor de ntrziere, a amenzilor contravenionale i a confiscrilor.

Situatii de evaziune fiscala Acciza datorata in cazul importului de alcool destinat producerii de bauturi alcoolice. Printr-un proces verbal,organele de control fiscal au constat ca pentru importul de alcool efectuat de o societate comerciala in perioada ianuarie 1992-mai 1993 ,destinat prelucrarii in vederea obtinerii de bauturi alcoolice,contestatoatea nu calculat acciza
5

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

aferenta.In consecinta organele de control au procedat la determinarea accizei aferenta importului de alcool utilizat ca materie prima pentru bauturile alcoolice comercializate in perioada controlata prin aplicarea cotelor asupra preturilor cu ridicata calculate potrivit dispo-zitiilor pct.2,litd)din Normele metodologice nr.262754 din 1 decembrie 1991 privind asezarea,tehnica de calcul,evidenta si varsarea la bugetul administratiei centrale de stat a impozitului pe circulatia marfurilor si accizelor in functie de valoarea in vama,la care s-au adaugat taxele vamale si impozitul pe circulatia marfurilor. Prin contestatia formulata,societatea a considerat ca in mod eronat organele de control au calculat accize pentru importul de alcool urilizat ca materie prima pentru obtinerea de bauturi alcoolice deoarece obligatia calcularii si platii accizelor revenea numai la livrarea produselor finite obtinute cand acestea intrau in sfera consumului. Invocand predederile art.1,art.7,art.9 si cele ale art.13 din Hotararea Guvernului nr.779/1991 privind impozitul pe circulatia marfurilor si accizele,contestatoarea a considerat ca pentru importul de alcool nu se datorau accizele,contestatoarea a considerat ca pentru importul de alcool nu se datorau accize deoarece acestea erau taxe speciale de consumatie,calculate prin aplicarea de cote procentuale asupra preturilor la care se livra marfa,datorate din ziua incasarii contravalorii produselor finite,inscrise distinct in factura.contestatoarea a mai sustinut ca alcoolul importat nu a fost livrat ca atare ci a fost folosit ca materie prima pentru procesare obtinandu-se bauturi alcoolice iar societatea in calitate de proprietar nu trebuia sa calculeze si sa plateasca accize numai dupa desfacerea produselor finite in sfera consumului. Cauza supusa solutionarii a fost de a se stabili daca pentru importul de alcool in vederea obtinerii de bauturi alcoolice,contestatoarea avea obligatia de a calcula acciza aferenta si implicit de a o include in pretul de facturare al produselor finite obtinute. In drept,art.1 din din Hotararea Guvernului nr.779/1991 privind impozitul pe circulatia marfurilor si accizele preciza ca persoanele juridice care au dreptul sa produca,sa importe sau sa comercializeze produse sunt obligate sa plateasca la bugetul de stat taxe speciale de consumatie denumite accize. Referitor la modul de determinare al taxelor speciale de consumatie,pct.2,lit.d)din Normele metodologice nr 262754 din 1 decembrie1991 privind privind asezarea,tehnica de calcul,evidenta si varsarea la bugetul administratiei centrale de stat a impozitului pe circulatia marfurilor si accizelor preciza caimpozitul pe circulatia marfurilor si accizele erau cuprinse in preturi si tarife si se calculeaza dupa cum urmeaza: []d)pentru importul de materii prime,materiale si alte produse,efectuat direct sau prin societati de import export care-si desfasoara activitatea pe baza de comision,in scop productiv sau pentru investitii,prin aplicarea cotelor asupra preturilor cu ridicata determinate conform art.5 al Hotararii Guvernuluinr.464/1991(Preturile cu ridicata se formeaza pe baza preturilor externe in valuta exprimate in lei ,la cursul de schimb in vigoare,la care se adauga taxele
5

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

vamale,impozitul pe circulatia marfurilor,precum si comisionul declarat al societaii comerciale de export import). Pct.4 din aceleasi norme metodologice preciza ca: Impozitul pe circulatia marfurilor sau accizele ,dupa caz,se datoreaza din ziua incasarii contravalorii produselor livrate,lucrarilor executatesau serviciilor prestate ,iar in cazul importurilor directe pentru productie,investitii sau alimentatie publica,o data cu receptia produselor . Din actele existente la dosarul cauzeia rezultat ca in perioada controlata,contestatoarea a achizitionat din import alcool etilic de 96,2 grade utilizat ca materie prima in vederea obtinerii de bauturi alcoolice.Prin urmare,potrivit art.1din Hotararea Guvernului nr.779/1991 privind impozitul pe circulatia marfurilor si accizele,contestatoarea in calitate de importatoare avea obligatia de a calcula si vira acciza pentru importul de alcool etilic utilizat ca materie prima in conformitate cu cota de accizare de 30%cuprinsa in pct.1 al anexei la aceasta hotarare. In acelasi sens s-a pronuntat si directia de specialitate,respectiv directia generala a impozitelor indirecte din cadrul Ministerului Finantelor. Sustinerea contestatoarei potrivit careia obligatia calcularii si platii accizelor urmeaza a se face ulterior actului de vanzare-cumparare a produselorfinite in cazul de fata procesate cand acestea intra in sfera consumuluinu a putut fi retinuta in solutionarea favorabila a cauzei deoarece in cauza alcoolul achizitionat din import a fost folosit ca materie prima,din care printr-o firma specializata,in sistem de prestari servicii s-au obtinut produse noi-alcool 60 grade,vodca si rom cu caracteristici diferite de cele ale alcoolului importat ca urmare a modificarilor intervenite in concentratia alcoolica.Mai mult chiar,bauturile alcoolice obtinute erau produse distinct inscrise in anexa nr.1 la Hotararea Guvernului nr.779/1991 privind impozitul pe circulatia marfurilor si accizele ,pozitia 4,in categoria bauturilor spirtoase cu cota de accizare de 60%.Asadar,in cauza fiind vorba de poduse diferite,perceperea accizelor era obligatorie pentru contestatoare ,atat pentru alcool etilic importat utilizat pentru productie ca materie prima cat si pentru produsele noi comercializate mai ales ca nu sa transferat dreptul de proprietate asupra materiei prime catre firma prestatore de servicii. Avand in vedere ca din actele normative mentionate mai sus a rezultat ca evidentierea si calcularea accizelor pentru importul de alcool de 96,2 grade utilizat ca materie prima era obligatorie pentru contestatoare in calitate de importator direct al alcoolului,contestatia fiind respinsa ca neintemeiata. TVA aferenta cantitatilor de marfuri acordate cu titlu gratuit in scopul incurajarii vanzarilor Organele de control fiscal au constatat ca in perioadele iunie-iulie 1998 si iunie august 1999 ,o societate comerciala a comercializat cafea ambalata in pungi de 110 gr.pe a caror ambalaje era inscriptionata mentiunea 10% gratuit,precum si cafea
5

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

ambalata in pungi de 100 gr.Pretul de vanzare al cafelei ambalate in pungi de 110 gr.era acelasi cu cel al cafelei ambalata in pungi de 100 gr.fara ca societatea safi evidentiat in contabilitate gratuitatea inscrisa pe ambalajul produsului de 110 gr.,respectiv cantitatii de 10 gr.acordata cumparatorilor cu titlu gratuit.Urmare celor constatate organele de control au stabilit o diferenta de taxa pe valoarea adaugata ,pentru care au calculat majorari de intarziere aferente . Prin contestatia formulata ,societatea a sustinut ca in cadrul campaniei de marketing a promovat pe piata produsul de 110 gr.in conditiile in care consumatorii urmau sa achizitioneze o cantitate mai mare de cafea .Chiar daca in interiorul produsului de 110 gr.se afla acelasi tip de cafea,acesta era un produs nou care prezenta caracteristici proprii ce il diferentia de produsul de 100 gr.prion costuri de productie,pret vanzare.politici de promovare specifice diferite de cele al pachetului de 100 gr.Societatea a considerat ca prin oferirea cantitatii de cafea suplimentara in interiorul plicului de 110 gr.s-a acordat posibilitatea achizitionarii cu acelasi pret a unui produs atractiv pentru consumatori astfel ca nu s-a acordat nici o gratuitate (respectiv 10 gr.) ci sa preferat sa se reduca profitul pe fiacare pachet de cafea vandut.Faptul ca pe pachetul de 110 gr.a fost inscrisa mentiuneamai mult ,cu 10 % mai multin opinia contestatoarei nu putea duce la concluzia ca cele 10 gr. Erau acordate gratuit,fiind doar un slogan publicitar care a avut drept scop receptarea mesajului publicitar .Societatea a considerat ca nu avea oligatia sa colecteze TVA deoarece cele 10 grame de cafea din pachetul cu produsul de 110 gr. nu erau oferite separat alaturi de produsul de 100 gr. Cauza supusa solutionarii a fost aceea de a stabili daca pentru livrarea cantitatii de 10 gr.cafea cu titlu gratuit cumparatorilor,contestatorea avea obligatia de a colecta si a vira la bugetul de tat cota de TVA aferenta. In drept,art.2.2 din Ordonanta Guvernuluinr.3/1992,republicata,privind taxa pe valoarea adaugata,asa cum a fost explicitat de pct.1.6 din Normele pentru aplicarea Ordonantei Guvernului nr.3/1992,aprobate prin Hotararea Guvernului nr.1178/1996 si de pct.1.6 din Normele pentru aplicarea Ordonanatei Guvernului nr.3/1992,aprobate prin Hotararea Guvernului nr.512/1998(aplicabile pe perioada controlata),preciza ca intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata fiind asimilate cu livrarile de bunuri si prestarile de servicii si preluarea de catre agentul economic a unor bunuri din productia proprie sau ,dupa caz,achizitionate,pentru care s-a exercitat dreptul de deducere ,in verea folosirii sub orice forma,in scop personal sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit.Acelasi regim se alica si prestarilor de servicii. Prin raspunsul comunicat pentru speta in cauza,directia de specialitate din Ministerul Finantelor directia impozite indirecte a precizat ca avand in vedere cadrul legislativ mentionat,operatiunea de acordare a cantitatii de 10% cafea cu titlu gratuit cumparatorilor intra in sfera de aplicare a TVA Intrucat la achizitionare contestatorea si-a exercitat dreptul la deducerea TVA aferenta cantitatii de 10 grame,cafea inglobata in pachetul de 110 grame si luand in
5

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

considerare aceasta cantitate de cafea ,a rezultat ca masurile dispuse de organele de control au fost legale. Sustinerea contestatoarei protrivit careia a comercializat doua produse diferite nu a putut fi retinuta in solutionarea favorabila a cauzei intrucat ,asa cum s-a retinut din documentele anexate la dosarul cauzei,obiectul operatiunii de comercializare l-a reprezentat cafeaua,fapt recunoscut de altfel si prin contestatie in care s-a mentionat ca in interiorul produsului de 110 gr.se afla acelasi tip de cafea(compozitie chimica,aroma,miros).Referitor la afirmatia contestatoarei potivit careia fisele de post calcul au demonstrat ca pretul de vanzare a fost mai mare decat costul produsului,aceasta nu a avut relevanta din punt de vedere al taxei pe valoarea adaugata,avand in vedere prevederile art.18 din Ordonanta Guvernului Nr.3/1992,republicata cu modificarile si completarile ulterioare,in sensul ca taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului se stabilea ca diferenta intre valoarea TVA facturata pentru bunurile livrate si a TVA aferenta intrarilor,pentru care societatea isi putea exercita dreptul de deducere. Totodata,faptul ca a suportat din profitul net scaderea adaosului comercial nu a avut relevanta in solutionarea favorabila a cauzei intrucat impozitul pe profit nu a facut obiectul controlului si implicit a actului de contro contestat.In consecinta contestatia a fost respinsa ca neintemeiata. 3.2 Armonizare la Uniunea Europena Taxa pe valoarea adaugata a fost introdusa ca termen de francezul Maurice Laure. In Uniunea Europeana ,taxa pe valoarea adaugata a fost introdusa de o serie de directive,cea mai importanta fiind Directiva VI(directiva 77/388/EC). In statele membre ale uniunii europene sunt aplicate diferite procente la TVA. Procentul standard minim este de 15%,iar cel mai redus procent este de 5% si se aplica diferitelor bunuri (combustibil casnic,energie electrica-in Marea Britanie). Cotele de impozit utilizate pentru calcularea TVA in tarile non-membre ale Uniunii Europeane
Tabelul nr.8

PROCENTUL STANDARD TARA ARGENTINA 21% 10,5% sau 0%


5

REDUS

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

AUSTRALIA BULGARIA CANADA CHINA CROATIA ISLANDA INDIA ISRAEL MEXICO NOUA ZEELANDA NORVEGIA RUSSIA SERBIA SI MUNTENEGRU SINGAPORE AFRICA DE SUD SRI LANKA ELVETIA TURCIA UCRAINA
Sursa:www.wikipedia.org

20% 20% 7%sau15% 17% 22% 24,5% 12,5% 17% 15% 12,5% 25% 18% 18% 5% 14% 15% 7,6% 18% 20% 11% sau 7% 10% sau 0% 8% 6% sau 3% 14% 4% sau1%sau0% 0%

7% sau 4% 3,6% sau 2,4% 8% sau 1% 0%

Cotele de impozit utilizate pentru calcularea TVA in tarile membre ale Uniunii Europeane Tabelul nr.9 PROCENTUL TARA STANDARD REDUS Austria 20% 12% sau 10% Belgia 20% Cipru 15% 5% Cehia 19% 5% Danemarca 25% 17% sau 8%A Estonia 18% 5% Finlanda 22% 17% sau 8% Franta 19,6% 5,5% sau 2,1% Germania 16% 7% Grecia 19% 8% sau 4%
5

Impozitele indirecte in sistemul resurselor financiare publice

Ungaria Irlanda Italia Letonia Lituania Luxemburg Malta Olanda Portugalia Polonia Slovacia Slovenia Spania Suedia Marea Britanie
Sursa:www.wikipedia.org

25% 21% 20% 18% 18% 15% 18% 19% 21% 22% 19% 20% 16% 25% 17,5%

15% sau 5% 13,5% sau 4,4% 10%,6% ,sau 4% 5% 9% sau 5% 12%,9%,6%sau3 % 5% 6% 12% sau 5% 7% sau 3% 8,5% 7% sau 4% 12% sau 6% 5%