Sunteți pe pagina 1din 15

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE PROGRAMUL DE MASTERAT TEHNICI CONTABILE SI FINANCIARE DE GESTIUNE

A AFACERILOR

Ce sunt fondurile de pensii? Exemple din Romnia

Profesor coordonator: Conf.univ.dr. Voicu-Dan DRAGOMIR

Cuprins

Introducere ...................................................................................................................................... 3 Trecerea n revist a literaturii ........................................................................................................ 5 Considerente generale privind fondurile de pensii din Romania .................................................... 7 Pilonul I....................................................................................................................................... 8 Pilonul II ..................................................................................................................................... 9 Pilonul III .................................................................................................................................. 10 Efecte ale implementarii sistemului privat de pensii n Romania............................................. 12 Studiu empiric ............................................................................................................................... 12 BCR Fond de pensii vs ING Fond de Pensii................................................................................ 12

Introducere

In zilele noastre, informarea este in centrul finantelor si contabilitatii. Raportarea financiara este cheia de bolta a relatiilor dintre intreprindere, pe de o parte, si aportorii sai de capitaluri, sistemul bancar si sistemul de piete, pe de alta parte. Acest raport este mediat de managerii entitatii economice, raspunzatori de satisfacerea intereselor proprietarilor, si auditori, in calitatea lor de examinatori ai conturilor si de controlori ai celor responsabili cu intocmirea acestora. 1 De asemenea, guvernanta corporativa aduce in balanta, pe langa necesitatea satisfacerii interesului proprietarilor si necesitatea de a aduce in prim plan responsabilitatea sociala a intreprinderii. Acest concept se poate explica prin faptul ca, in realitatea corporatista de astazi, societatea devine din ce in ce mai legata de mediul/comunitatea in care isi desfasoara activitatea, si, implicit, de nevoia crescanda a beneficiarilor directi (dar si a celor indirecti) de a-si exercita dreptul la informare. Potrivit Romanian Corporate Governance2, Guvernana Corporativ este o form de organizare i conducere a unei companii, n care decizia este luat pe baza consultrii acionarilor acesteia, innt cont de voina acestora i de interesele lor. Este guvernarea de ctre acionari, puterea suprem aparinnd acestora i fiind exercitat direct de ctre ei n cadrul Adunrilor Generale sau indirect, prin intermediul reprezentanilor alei, Consiliul de Administraie sau de Supraveghere, cu scopul de a urmri ndeplinirea intereselor i aspiraiilor acionarilor. Potrivit definiiei date de OECD, guvernana corporativ precizeaz distribuia drepturilor i responsabilitilor diferitelor categorii de persoane implicate n companie : consiliul de

FELEAGA Liliana, FELEAGA Niculae, Contabilitate financiara. O abordare europeana si internationala, Editia a II-a, Vol I. : Contabilitate financiara fundamentala. Contabilitatea ca joc social, Editura Economica, Bucuresti 2007. pag. 160. 2 Romanian Corporate Governance, Ce este guvernanta corporativa?, http://rocg.ro/pentru-companii/ce-esteguvernanta-corporativa/, accesat la 3 decembrie 2012.

administraie, directorii, acionarii i alte categorii i stabilete regulile i procedeele de luare a deciziilor privind activitatea unei companii.3 Pe aceasta nota, OECD a publicat in anul 2004 si o serie de principii4 cu indicatii specifice de natura sa amelioreze reglementarile juridice. Aceste principii sunt: 1. Asigurarea bazei pentru un cadru eficient al guvernantei corporative Cadrul de desfasurare al guvernantei corporative trebuie sa promoveze piete transparente si eficiente, sa fie compatibil cu legislatia in vigoare si sa articuleze clar diviziunea responsabilitatilor intre autoritatile de supervizare, reglementare si executie. 2. Drepturile actionarilor si principalele functii ale proprietatii Cadrul de desfasurare al guvernantei corporative trebuie sa protejeze si sa faciliteze exercitarea drepturilor actionarilor. 3. Tratamentul echitabil al actionarilor Cadrul de desfasurare al guvernantei corporative trebuie sa asigure tratamentul echitabil al tuturor actionarilor, inclusiv actionarii minoritari si cei straini. Toti actionarii trebuie sa aiba oportunitatea de a obtine redresarea efectiva pentru violarea drepturilor lor. 4. Rolul actionarilor in Guvernanta Corporativa Cadrul de desfasurare al guvernantei corporative trebuie sa recunoasca drepturile actionarilor, asa cum sunt ele stabilite prin lege sau prin intelegeri mutuale si incurajeaza cooperarea activa intre companii in crearea de bogatie, locuri de munca si sustinerea companiilor viabile din punct de vedere financiar. 5. Diseminare si Transparenta

OECD, Using the OECD Principles of Corporate Governance: A Boardroom Perspective, http://www.oecd.org/daf/corporateaffairs/corporategovernanceprinciples/40823806.pdf ,accesat la 3 decembrie 2012. 4 OECD, OECD Principlesof Corporate Governance 2004, http://www.oecd.org/daf/corporateaffairs/corporategovernanceprinciples/31557724.pdf, accesat la 3 decembrie 2012.

Cadrul de desfasurare al guvernantei corporative trebuie sa asigure diseminarea corecta si in timp util a tuturor aspectelor materiale legate de companie, inclusiv situatia financiara, performanta, dreptul de proprietate si managementul companiei. 6. Obligatiile Consiliului de Conducere Cadrul de desfasurare al guvernantei corporative trebuie sa asigure ghidarea strategica a companiei, monitorizarea efectiva a managementului de catre Consiliul de Conducere si responsabilitatea Consiliului fata de companie si actionari. Astfel, pe scurt putem deduce ca guvernanta corporativa reprezinta managementul unei companii/societati cu actionarii sai dar si cu societatea in ansamblu. In ceea ce priveste relatia guvernantei corporatiste cu sistemele de pensii (private in principal) putem spune ca sunt fonduri ce antreneaza mari resurse ce protejeaza actionarii pe termen lung.

Trecerea n revist a literaturii

Literatura in domeniul guvernantei corporative este ampla si diversificata. Printre operele cele mai reprezentative putem aminti: FELEAGA Liliana, FELEAGA Niculae, Contabilitate financiara. O abordare europeana si internationala, Editia a II-a, Vol I. : Contabilitate financiara fundamentala. Contabilitatea ca joc social, unde se aloca un intreg capitol acestui subiect si a implicatiilor acestuia pentru contabilitatea financiara. Marcel Ghi, Guvernana corporativ, unde nu se prezinta atat inceputurile conceptului de guvernanta corporativa, cat si diferite modele ale acesteia din diferite colturi ale lumii, precum si modalitati de control intern de audit al intreprinderii in conditiile unui management al riscului eficient. 5

Morariu Ana, Suciu Gheorghe, Stoian Flavia, Audit intern si guvernana corporativ, unde ni se prezinta in principal conceptul de audit si formele acestuia, importanta lui penntru organizatie, precum si legatura dintre acesta si guvernanta corporativa. Voicu Dan Dragomir, Guvernanata corporativa si sustenabilitate in Uniunea

Europeana, unde se pun in discutie cerintele reglementare asupra a patru mari axe din universul guvernantei corporative si anume dreptul societatilor comerciale; accesul pe pietele financiare europene; calitatea muncii si responsabilitatea sociala; protectia mediului natural. Cristina Mioara Vasile, Autoritatea manageriala si un nou model de guvernanta corporativa, unde se pun in discutie aspectele multiculturale atat ale guvernantei

corporative cat si ale autoritatii manageriale, precum si diferite modele ale acestora. In ceea ce priveste legislatia in domeniu, atat pe plan national cat si pe plan international amintim: Codul de Guvernan Corporativ al Bursei de Valori Bucureti; Organisation for Economic Cooperation and Development OECD Principles of Corporate Governance; Legea 31/1990, modificat i republicat privind societile comerciale; Legea 297/2004, privind piaa de capital. Legislatia in domeniul sistemului de pensii se imparte in doua tipuri, cel public si cel privat care la randul sau se imparte in 3 mari ramuri, in functie de tipul de pensie. Consideram ca legislatia in domeniul pensiilor private este mai relevanta pentru subiectul de fata, si anume relatia directa cu guvernanta corporativa. Prin urmare, in continuare se prezinta legislatia5 din acest domeniu: Legislaia primar a sistemului de pensii private din Romnia: o Ordonana de urgen nr. 50/2005 aprobat i modificat prin Legea nr. 313/2005 si modificata si completata prin Legea nr. 289/2010 si OUG nr. 98/2011; o Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative; o Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare; o Ordonana de urgen a Guvernului nr. 112/2007;

Comisia de supraveghere a pensiilor private, http://www.csspp.ro .

o Lege nr. 201/2008 privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 112/2007; o Legea nr. 187/2011 privind nfiinarea, organizarea i funcionarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private; o Ordonanta de urgenta nr. 98/2011 pentru modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, precum i pentru stabilirea unor msuri n domeniul pensiilor administrate privat; Legislaia secundar a sistemului de pensii private din Romnia: Norme emise n aplicarea Legii nr. 204/2006 ( vom aminti aici doar normele emise in anul 2012, pentru a evita o enumerare mult prea lunga): o Norma nr. 2/2012 pentru modificarea i completarea Normei nr. 13/2010 privind autorizarea de constituire a societii de pensii i autorizarea de administrare a fondurilor de pensii facultative; o Norma nr. 7/2012 pentru modificarea i completarea Normei nr. 14/2009 privind utilizarea activului personal al participantului la un fond de pensii facultative; o Norma nr. 8/2012 pentru modificarea i completarea Normei nr. 16/2010 privind prospectul schemei de pensii facultative; o Norma nr. 11/2012 pentru modificarea i completarea Normei nr. 11/2010 privind obligaiile de raportare i transparen n sistemul pensiilor facultative; o Norma nr. 15/2012 pentru modificarea Normei nr. 8/2008 privind taxele de autorizare, avizare i administrare n sistemul pensiilor facultative.

Considerente generale privind fondurile de pensii din Romania

Administrarea sistemului public de pensii constituie una dintre provocrile acestui secol. Peste tot n lume, state dezvoltate economic, cu sisteme de securitate social de tradiie i pun problema necesitii reformrii sistemelor pentru a asigura sustenabilitatea schemelor publice de 7

pensii, n special a celor redistributive, finanate prin contribuiile persoanelor active, de tipul pay as you go. Este deja bine cunoscut faptul ca tranzitia demografica rapid cauzat de creterea speranei de via i declinul ratei de natalitate a condus la creterea rapid a numrului persoanelor vrstnice n totalul populatiei. Pentru acest motiv, specialiti din diverse domenii i factori de decizie politic sunt n cautarea unor informaii complete i solutii viabile pentru realizarea unor aranjamente optime privind siguranta persoanelor la batrnete. Astfel, att la nivel european ct i la nivel naional, s-a ridicat problema reformrii acestor sisteme pentru a asigura sustenabilitatea schemelor publice de pen sii, n vederea creterii calitii vieii pensionarilor, mai apropiat de cea din perioada activ, prin introducerea i implementarea n cadrul sistemului de asigurri sociale a unor dou componente noi, una obligatorie cealalt facultativ, ambele administrate de ctre companii private. Romnia este n plin proces de diversificare a serviciilor oferite la vrsta pensionrii. Pe termen lung, administrarea de ctre stat a sumelor colectate la nivel naional s-a dovedit ineficient, aceasta conducnd la nevoia diversificrii sistemelor de pensii existente. Dupa 10 ani de ezitri i amnri, ara noastra a urmat recomandarea Bancii Mondiale, demrand n anul 2007 implementarea sistemelor private de pensii, structurat, dupa cum am amintit mai sus pe trei piloni:

Pilonul I
Reprezint actualul sistem de pensii cu contribuie obligatorie, aflat n administrarea statului, reglementat prin Legea 19/2000. Conform acestui sistem, numit i PAYG (Pay As You Go), persoanele active (salariaii) contribuie la pensiile celor retrai din viata activ (pensionarii). Punctajul de pensie se calculeaza anual prin raportarea salariului tarifar al fiecarei persoane la salariul mediu brut pe economie luat n calcul pentru fundamentarea bugetului. In fiecare an, potrivit Legii 19/2000 se stabilete valoarea unui punct de pensie. O pensie medie, de la stat, nu reprezint dect o treime din salariul mediu i acest raport nu va crete n viitor, dimpotriv, va scdea, inclusiv datorit introducerii Pilonului II. 8

Pilonul II
Reglementat prin Legea nr.411/2004 si Legea 23/2007, se constituie din fonduri de pensii cu contribuie obligatorie, administrate nu de ctre stat, ci de ctre operatori privai, fiind obligatorie penstru persoanele angajate cu varsta de pana in 35 de ani si optionala pentru salariatii cu varsta de pana in 45 de ani. Contributia initiala, reprezentand 2% din salariul mediu brut in primul an, creste cu 0,5% pe an, timp de 8 ani, pana la 6% din salariul brut. Contributia se transfera din contributia actuala pentru sistemul public, colectarea realizandu-se in continuare in sistemul centralizat, prin intermediul institutiei de colectare, CNPAS ( Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale).

Un sistem de pensii echilibrat va duce la: eliminarea presiunii asupra bugetului asigurarilor sociale, de Stat; stimularea creterii economice prin investirea sumelor acumulate n fondurile de pensii private; 9

dezvoltarea pieei de capital. Activele fondurilor de pensii private pot sprijini att dezvoltarea pieei de capital ct i dezvoltarea proiectelor de investiii lansate de Stat pentru mediul privat, prin parghiile oferite de piata de capital. Scopul sistemului fondurilor de pensii administrate privat (obligatorii) este asigurarea unei pensii private, care suplimenteaz pensia acordat de sistemul public, pe baza colectrii i investirii de ctre companii private specializate, n interesul participanilor, a unei pri din contribuia individual de asigurri sociale. Spre deosebire de sistemul de Stat (Pilonul I) bazat pe solidaritatea ntre generaii, de tip pay as you go (angajaii pltesc acum pentru pensionarii de acum), unde nu exist conturi individuale, iar banii sunt pltii imediat pensionarilor actuali, fr a se face plasamente financiare, noile fonduri de pensii sunt constituite prin contribuiile individuale ale participanilor, fiind administrate de ctre societi private.

Pilonul III
Pensiile private facultative - este reglementat de Legea 204/2006. O persoan poate contribui la un fond de pensii facultative cu o sum de pn la 15% din venitul salarial brut lunar sau din venitul asimilat acestuia. Contributia poate fi imparit ntre angajat i angajatorul acestuia care dorete s-l fidelizeze prin aplicarea unei politici a beneficiilor pentru angajai. n cadrul sistemului pensiilor administrate privat, o parte din contribuia obligatorie a fiecreia dintre categoriile de persoane prevzute de lege se vars ntr-un fond de pensii administrat privat. Potrivit legii, n timp, cota parte din contribuia lunar datorat de fiecare dintre persoanele care sunt asigurate n sistemul public si care se dirijeaz spre administrarea privat, va creste, iar un procent semnificativ revine spre administrare sectorului privat. Obiectivul sistemului pensiilor administrate privat este de a asigura o pensie suplimentar celei oferite de sistemul public.

10

Banii acumulati n fondul de pensii pot fi investiti n:


instrumente ale pietei monetare, inclusiv conturi si depozite n lei la o banc. titluri de stat; obligatiuni si alte valori mobiliare emise de ctre autorittile administratiei publice locale;

valori mobiliare tranzactionate pe piete reglementate si supravegheate; titluri de participare, emise de organisme de plasament colectiv n valori mobiliare din Romnia sau din alte tri; alte forme de investitii stabilite prin norme de ctre CSSPP.

Limite privind emitenii: a) 5% din activele Fondului pot fi investite ntr-o singur companie comercial sau n orice categorie de active a acesteia, b) 10% din activele Fondului pot fi investite n activele unui grup de emiteni sau persoane afiliate acestora.

11

Efecte ale implementarii sistemului privat de pensii n Romania

Efecte ale plasamentelor fondurilor pe piata financiar: creterea lichiditii i a dinamicii pieei bursiere; creterea volumului plasamentelor bancare; sursa ieftin de finantare pe termen mediu i lung.

Estimare a nivelului activelor stranse de fondurile de pensii administrate privat, n primii ani, ct i numrul contribuabililor: n primii ani de funcionare a sistemului de pensii administrate privat se estimeaz c volumul activelor va ajunge la circa 2 miliarde de euro ( peste 1% din PIB); de asemenea, numarul participantilor/ contribuabililor n Pilonul II- fonduri de pensii administrate privat va fi de aproximativ 4 milioane, potrivit datelor furnizate de catre Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurari Sociale.

Studiu empiric - BCR Fond de pensii vs ING Fond de Pensii

In ceea ce priveste Pilonul II al fondurilor de pensii pensiile obligatorii, situatia analizata comparativ pe cele doua mari companii se prezinta6 astfel:

BCR 1. Gradul fondului 2. Administratorul de risc al Mediu/echilibrat

ING Mediu/echilibrat

SC BCR PENSII,

ING

Pensii

Societate

de

Informatiile sunt selectate din prospectul detaliat al schemei fondului de pensii al BCR, respectiv ING, www.pensiibcr.ro , www.asigurari-pensii.ing.ro

12

SOCIETATE DE ADMINISTRARE A FONDURILOR DE PENSII PRIVATE SA ("Administratorul", BCR PENSII, SOCIETATE DE ADMINISTRARE A FONDURILOR DE PENSII PRIVATE SA sau BCR PENSII, SAFPP SA)
Depozitarul

Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat S.A. (ING Pensii SAFPAP S.A.)

SC BRD Groupe Societe BRD-GROUPE Generale GNRALE S.A.

SOCIT

Auditorul financiar extern

SC Ernst & Young Assurance SC Ernst & Young Assurance Services SRL Services SRL Fondului pe termen este lung a activelor creterea Obiectivul fondului este creterea Obiectivul pe termen lung

Obiectivul fondului

Fondului, prin investirea acestora capitalului investit, n scopul ntr-o structur mixt de clase de dobndirii de ctre participani a active, cu profile diferite de risc unei pensii private. Acest i performan. Acest obiectiv va obiectiv va fi urmrit fi realizat urmrind ca investirea prin investirea ntr-o structur n clase de active sa asigure mixt de clase de active cu diversificarea portofoliului i profile diferite de risc i precum i prin att cu diversificarea prudenial randamente n funcie de profilul performan, de Lege, Norma risc al activelor, Prospect investirea

respectarea limitelor prevzute de ntre clasele de active, prezentul privind i ct i n interiorul acestora, n i limitele prevzute de Lege.

evaluarea activelor fondurilor de pensii private. Resursele financiare ale fondului a) contribuiile nete convertite n a) contribuiile nete convertite n uniti de fond; b) drepturile uniti de fond; cuvenite b) drepturile cuvenite

13

beneficiarilor i nerevendicate n beneficiarilor i nerevendicate n termenul general de prescripie; termenul general de c) dobnzile i penalitile de prescripie; ntrziere aferente contribuiilor c) nevirate n termen; d) sumele provenite investirea resurselor menionate la lit. a)-c). Politica de investitii sumele provenite din investirea veniturilor prevzute la din literele (a) i (b).

I.

Gradul de risc al fondului

II.

Administratorul o BCR pensii Administratorul este o societate comercial administrat n sistem dualist. Organele de

conducere ale acesteia sunt: Consiliul de Supraveghere i Directoratul. Consiliul de Supraveghere este format din cinci membri, fiecare desemnat pe termen de 4 ani cu posibilitatea realegerii pentru mandate ulterioare. Membrii Consiliului de Supraveghere sunt desemnai de Adunarea General a Acionarilor. Preedintele Consiliului de Supraveghere este ales de Consiliul de Supraveghere dintre membrii si. Funcionarea Consiliului de Supraveghere este reglementat de Regulamentul Intern al Consiliului de Supraveghere, precum i de prevederile legale aplicabile. Conducerea operativ a Administratorului se realizeaz de ctre Directoratul Societii. Directoratul este format din trei membri desemnai de Consiliul de Supraveghere. Preedintele Directoratului este numit de ctre Consiliul de Supraveghere dintre membrii desemnai.

14

Acionariatul Administratorului are urmtoarea structur: a. Banca Comercial Roman SA, societate bancar cu sediul n Bucureti, B-dul Regina Elisabeta nr. 5, sector 3, nregistrat n Registrul Comerului sub nr. J40/90/1991, cu un aport la capitalul social n sum de 184.999.990 lei, echivalent al unui numr de 18.499.999 aciuni, reprezentnd o cot de 99.9999945946% din capitalul social; b. Dl. Gabriel Zbrcea, o persoan fizic romn, cu un aport la capitalul social n sum de 10 lei, echivalent al unei aciuni, respectiv o cot de 0.0000054054% din capitalul social. o ING pensii Structura acionariatului acionarii Administratorului sunt: a. ING Continental Europe Holdings BV, societate cu rspundere limitat, nfiinat i funcionnd n conformitate cu legile din Olanda, cu sediul social n Amstelveenseweg 500, 1081 KL, Amsterdam, Olanda, nregistrat la Registrul Comerului de pe lng Camera de Comer i Industrie din Amsterdam sub numrul 33002024, cu o cot participare de 99.9999987% la capitalul social al Administratorului; b. ING Asigurri de Via S.A., societate pe aciuni, nfiinat i funcionnd n conformitate cu legile din Romnia, cu sediul social n strada Costache Negri, numrul 1-5, sectorul 5, Bucureti, numr de ordine la Oficiul Registrului Comerului de pe lng Tribunalul Bucureti J40/475/1997, cod unic de nregistrare numrul 9100488, cu o cot participare de 0.0000013% la capitalul social al Administratorului. Date despre membrii consiliului de administraie i conductori: Consiliul de Administraie este format din 3 (trei) administratori, dintre care unul este Preedinte al Consiliului de Administraie. Din conducerea executiv fac parte Directorul General i Directorul General Adjunct.

15