Sunteți pe pagina 1din 51

Proiectarea Sculelor Aschietoare

A. Cutit de strung

CUPRINS

Tema Proiectului

4

Etapa 1.

Stabilirea schemei de aschiere, a schemei de generare si precizarea tipului de scula

aschietoare

5

Etapa 2. Alegerea materialului si stabilirea tratementului termic pentru scula aschietoare

6

Etapa 3. Stabilirea elementelor constructiv dimensionale si alegerea parametrilor geometrici optimi. 9

Etapa 4.

Calculul parametrilor geometrici constructivi in planele tehnologice. Determinarea

profilului sculei

12

Etapa 5.

Calculul regimului de aschiere, a fortelor si momentelor de lucru si alegerea

masinii unelte

14

Etapa 6. Stabilirea sistemului de pozitionare-fixare a sculei aschietoare pe masina

22

Etapa 7. Verificarea de rezistenta si rigiditate a corpului sculei, a sistemului de pozitionare-fixare si a

partii aschietoare a sculei

23

Etapa 8. Stabilirea schemei de ascutire-reascutire

25

Etapa 9. Precizarea elementelor de precizie dimensionala, pozitie reciproca a suprafetelor (abateri de

pozitie) si calitatea suprafetelor

27

2

Proiectarea Sculelor Aschietoare

B. Brosa

Tema Proiectului

29

Etapa 1.

Stabilirea schemei de aschiere, a schemei de generare si precizarea tipului de scula

aschietoare

30

Etapa 2. Alegerea materialului si stabilirea tratamentului termic pentru scula aschietoare

33

Etapa 3. Stabilirea elementelor constructiv dimensionale si alegerea parametrilor

geometrici optimi

35

Etapa 4.

Calculul parametrilor geometrici constructivi in planele tehnologice. Determinarea

profilului sculei

43

Etapa 5.

Calculul regimului de aschiere, a fortelor si momentelor de lucru si alegerea

masinii

44

Etapa 6. Stabilirea sistemului de pozitionare-fixare a sculei aschietoare pe masina

47

Etapa 7. Verificarea de rezistenta si rigiditate a corpului sculei, a sistemului de pozitionare-fixare si a

partii aschietoare a sculei

48

Etapa 8.Stabilirea schemei de ascutire-reascutire

49

Etapa 9. Conditii tehnice pentru brose

50

Bibliografie

51

3

Proiectarea Sculelor Aschietoare

A. Cutit de strung

TEMA PROIECTULUI

Sa se proiecteze un cutit de strung cu placuta brazata pentru prelucrarea piesei, din materialul OL60, din figura de mai jos:

brazata pentru prelucrarea piesei, din materialul OL60, din figura de mai jos: Di= 112 mm Df=

Di= 112 mm Df= 105mm li= 40 mm L= 170mm

4

Proiectarea Sculelor Aschietoare

1.Stabilirea schemei de aschiere, a schemei de generare si precizarea tipului de scula aschietoare

schemei de aschiere, a schemei de generare si precizarea tipului de scula aschietoare Fig1.1 Schema de

Fig1.1 Schema de aschiere

5

Proiectarea Sculelor Aschietoare

- Tip scula aschietoare: cutit de stung cu placuta brazata

- Material de prelucrat: OL60, ale carui proprietati mecanice se gasesc in tabelul 1.1

Tab. 1.1

       

Caracteristici mecanice minime

 

Duritatea

 
 

Brinell

max HB

Otelul

Marca

Starea*

Limita de

curgere

Rezistenta

 

Alungirea la

ere

Gatuirea la

rupere

KCU 30/2

KCU 30/5

Starea

laminata

Starea

t

la

r

r

 

Kgf/mm 2

 

%

Kgf/cm 2

   

Carbon

OL60

N

36

62

18

35

-

-

229 197

 

de

I

40

66

17

36

6

4,5

- -

calitate

*N-normalizat

I -imbunatatit

2.Alegerea materialului si stabilirea tratamentului termic pentru scula aschietoare

Materialele utilizate in constructia sculelor aschietoare se impart, in functie de destinatie, in doua

categorii si anume:

-materiale pentru partea aschietoare a sculei;

-materiale numai pentru partea de fixare si corpul sculei.

a)Alegerea materialului pentru partea de fixare si corpul sculei

Tinand cont de solicitarea la rezistenta a sculei in timpul procesului de aschiere (marimea si

dinamicitatea fortelor de aschiere), literatura de specialitate [1] recomanda ca materiale pentru partea

de fixare si corpul sculei urmatoarele oteluri:

-oteluri carbon obisnuite, STAS 500/2 - 68

-oteluri carbon de calitate si oteluri superioare pentru constructia de masini, STAS745-66

-oteluri aliate si oteluri aliate superioare pentru constructia de masini, STAS791 - 66

6

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Pentru corpul cutitului se alege OLC45, a caror caracteristici sunt date in tabelul 2.1

Tab.2.1

Marca

Starea*

 

Caracteristici mecanice minime

 

Duritatea Brinell

   

max HB

 

Limita de

curgere

Rezistent

a la

tracti ne

Alungirea

la rupere

Gatuirea

la rupere

KCU30/2

KCU30/5

Starea

laminata

Starea

recoapta

 

Kgf/mm 2

   

%

 

Kgf/cm 2

   

OLC45

N 36

   

62

 

18

 

35

-

-

229

 

197

I 40

66

17

36

6

4.5

 

-

-

*N-normalizat

I-imbunatatit

b) Tratamentul termic al sculelor

Cand partea aschietoare a sculei este executata din otel carbon pentru scule sau otel aliat pentru

scule, iar partea de fixare (coada sculei) din OLC45 sau din alt otel cu procent mediu de carbon se

impune sa se faca mai intai calirea partilor de fixare ale sculei, urmand ca la calirea partii aschietoare

sa se faca de fapt si revenirea partii de fixare, iar la revenirea partii aschietoare sa se realizeze

uniformizarea duritatii sculei.

Tratamentul termic pentru corpul sculei se exemplifica in tabelul urmator:

Tab.2.2

Marca

Forjare

Recoacere de

Normalizarea

Cementarea

Revenirea

Revenirea

0

C

 

inmuiere

 

0

C

racire

0

C

racire

0

C

racire

0

C

racire

0

C

racire

 

1100-

680-

 

830-

     

830-

aer

550-

aer

OLC45

850

700

cuptor

850

aer

 

-

-

850

sau

650

 

ulei

7

Proiectarea Sculelor Aschietoare

c) Alegerea materialului pentru partea aschietoare a sculei

Partea aschietoare a sculelor se executa din material care satisfac prin proprietatile lor fizico- mecanice si structural urmatoarele cerinte:

-duritate superioara duritatii materialului aschiat; -termostabilitate ridicata; -rezistenta ridicata la uzura la rece; - rezistenta ridicata la uzura la cald; -calitati mecanice (σ i , σ c , σ r ) superioare; -prelucrabilitate buna; -economicitate.

Prin tema proiectului s-a ales ca material, pentru partea aschietoare, placuta din carbura metalica P20, ale caror caracteristici se dau in Tab.2.3

Tab.2.3

Grupa de

Producator

Marca

Compozitia chimica

 

Prop. fizico - mecanice

utilizare ISO

WC

TiC

TaC

C

0

Duritate

Rezist. la incovoiere

si STAS

 

[%]

 

H

Kgf/mm 2

Mn/mm 2

P20

URSS

T14K8

78

14

-

8

89,5 RA

115

1150

• Utilizaer Prelucrari de degrosare si finisare: strunjire ,frezare, gaurire, alezare, largire. Viteze de aschiere mijlocii si avansuri mijlocii. Prelucrarea otelului, otelului turnat si fontei maliabile cu aschii lungi.

8

Proiectarea Sculelor Aschietoare

3. Stabilirea elementelor constructiv dimensionale si alegerea parametrilor geometrici optimi. Parametrii geometrici ai partii aschietoare a sculei sunt:

- unghiurile partii aschietoare (unghiul de asezare α, unghiul de degajare γ, unghiul de atac k, unghiul de inclinare a taisului λ, unghiul la varf ε, unghiul de aschiere si unghiul de ascutire );

- forma fetei de asezare, forma fetei de degajare, forma taisurilor, raza de racordare a varfului dintelui r, raza de bontire a taisului ρ, canalele de fragmentare longitudinal si lateral a aschiei, fatetele si parametrii sectiunii rezistente a partii aschietoare.

a) Alegerea dimensiunilor corpului cutitului

Tipul cutitului este prezentat in figura 3.1, iar in tabelul 3.1 sunt date principalele dimensiuni ale

acestuia. Fig.3.1 Tab.3.1 B H L l m a k k‘ [mm] [mm] [mm] [mm]
acestuia.
Fig.3.1
Tab.3.1
B
H
L
l
m
a
k
k‘
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[mm]
[
0 ]
[
0 ]
20
20
140
-
15
-
45
45

9

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Lungimea L se calculeaza cu relatia : L = (5÷7)H

b) Alegerea tipului si dimensiunilor placutei

Dimensiunile placutei se stabilesc in functie de latimea B a corpului cutitului si de modul de pozitionare a acesteia in locasul corpului cutitului.

Placuta aleasa este prezentata in figura 3.2, ai carei dimensiuni principale se gasesc in tabelul 3.2.

ai carei dimensiuni principale se gasesc in tabelul 3.2. Fig.3.2 Tab.3.2 Forma tip a placutei l

Fig.3.2

Tab.3.2

Forma tip a placutei

l

t

s

 

r

 

[mm]

[

0 ]

A

16

10

6

 

6

10

Proiectarea Sculelor Aschietoare

c) Alegerea parametrilor geometrici optimi pentru partea aschietoare a cutitului

In figura 3.3 se prezinta parametrii geometrici ai partii aschietoare, ce are fata de degajare plana cu fateta scurtata pentru prelucrarea fontelor si a otelurilor pe sisteme MUSDP de rigiditate medie.

La prelucrarea cu aschii continue se recomanda folosirea spargatoarelor de aschii.

continue se recomanda folosirea spargatoarelor de aschii. Fig.3.3 In tabelul 3.3 se dau valorile parametrilor

Fig.3.3

In tabelul 3.3 se dau valorile parametrilor geometrici ai partii aschietoare.

Tab.3.3

α N

γ

N

 

λ

l

f

[

0 ]

[

0 ]

[

0 ]

[mm]

 

12

15

 

5

0,2

Lungimea fatetei de degajare este influentata de marimea avansului astfel:

- pentru un avans s ≤ 0,3 mm/rot → l f = 0,2 mm;

- pentru un avans s > 0,3 mm/rot → l f = 0,5 ÷ 0,8 mm.

11

Proiectarea Sculelor Aschietoare

4. Calculul parametrilor geometrici constructivi in planele tehnologice. Determinarea profilului sculei profilate.

Calculul paramerilor geometrici ai sculelor se refera la stabilirea formei dimensiunilor si unghiurilor partilor aschietoare in diferite plane secante, functie de parametrii geometrici optimi, elementele constructive-dimensionale ale sculei si dimensiunile piesei de prelucrat.

In figura 4.1 se poate vedea pozitionarea unghiurilor constructive ale partii aschietoare , in diferite plane secante.

4.1 se poate vedea pozitionarea unghiurilor constructive ale partii aschietoare , in diferite plane secante. Fig.4.1

Fig.4.1

12

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Pentru calculul unghiurilor constructive ale partii aschietoare avem urmatoarele date initiale:

- k = 45 0 unghi de atac principal;

- k’= 45 0 unghi de atac secundar;

- α = 12 unghi de asezare;

- γ = 15 unghi de degajare;

- λ = 5.

Relatiile de calcul si valorile unghiurilor calculate sunt date in tabelul 4.1

Tab.4.1

Formula de calcul

Valoarea unghiului

[

0 ]

tg γ x = tg γ N sink - tg λ cosk

γ x = 7,27

tg γ y = tg γ N cosk + tg λ sink

γ y = 14,10

ctg α x = ctg α N sink - tg λ cosk

α x = 17,02

ctg α y = ctg α N cosk + tg λ sink

α y = 16,44

13

Proiectarea Sculelor Aschietoare

5. Calculul regimului de aschiere, a fortelor si momentelor de lucru si alegerea masinii unelte.

Stabilirea parametrilorregimului de aschiere se face tinand seama de felul si destinatia sculei aschietoare proiectate, de materialul partii aschietoare, materialul piesei de prelucrat, rigiditatea sistemului tehnologic MUSDP si de conditiile tehnice impuse piesei de prelucrat.

a) Calculul regimului de aschiere Parametrii regimului de aschiere pentru cutitele de strung sunt adancimea de aschiere t, avansul de aschiere s si viteza de aschiere v.

Adancimea de aschiere t, este determinate de adaosul de prelucrare A, fiind limitata ca valoare de rigiditatea sistemului tehnologic MUSDP, de numarul de treceri care trebuie sa fie cat mai mic si de precizia dimensional si calitatea de suprafata impusa piesei de prelucrat.

Astfel pentru sisteme tehnologice de rigiditate medie si mica adancimea de aschiere pentru degrosare este t ≤ 5 mm, iar pentru finisare t ≤ 1 mm.

Relatia pentru calculul adaosului de prelucrare este:

Unde:

A = D i - D f

[mm]

D i diametrul initial al semifabricatului; D f diametrul final al piesei de executat.

Penru limitarea eforturilor si marirea durabilitatii sculei adaosul de prelucrare se inlatura printr-un numar de i treceri, iar adancimea de aschiere se determina cu relatia:

de prelucrare se inlatura printr-un numar de i treceri, iar adancimea de aschiere se determina cu

[mm]

14

Proiectarea Sculelor Aschietoare

In tabelul 5.1 sunt date valorile parametrilor din relatiile de mai sus, cat si valoarea adoptata a adancimii de aschiere.

Tab.5.1

D

i

D

f

A

i

t

 

[mm]

112

105

7

3,5

2

Avansul de aschiere s, este determinat in primul rand de tipul cutitului si destinatia lui. Astfel pentru cutitele de degrosare valorile avansului depind de felul cutitului, materialul partii aschietoare, materialul de prelucrat, rigiditatea sistemului tehnologic MUSDP si adancimea de aschiere adoptata.

Pentru conditii medii de lucru s =0,3 ÷ 0,75 [mm/rot]

Se adopta:

s = 0,224 [mm/rot]

Viteza de aschiere v, este determinata de durabilitatea sculei, avansul s, adancimea t, proprietatile materialului de prelucrat, parametrii geometrici ai partii aschietoare si prezenta lichidului de raciere-ungere.

15

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Unde:

Relatia de calcul penru cutitele de strung este:

Unde: Relatia de calcul penru cutitele de strung este: [m/min] v – viteza de aschiere; -

[m/min]

v viteza de aschiere;

- coeficient al vitezei (se stabileste conform [1] pag.307 tab.132); T – durabilitatea sculei aschietoare; T durabilitatea sculei aschietoare;

t

adancimea de aschiere;

s

avansul de aschiere;

,
,

- exponent al adancimii t, respective al avansului s (se stabilesc conform [1] pag.307

tab.132);

HB duritatea Brinell a materialului aschiat;

n

exponent al duritatii HB, n = 1,75 pentru HB > 130;

k

1 coeficient ce tine seama de sectiunea transversal a corpului cutitului;

k

2 - coeficient ce tine seama de valoarea unghiului de atac principal k;

k

3 coeficient ce tine seama de valoarea unghiului de atac secundar k’;

k

4 - coeficient ce tine seama de valoarea razei de racordare r din varf;

k

5 - coeficient ce tine seama de natura materialului partii aschietoare;

k

6 - coeficient ce tine seama de natura materialului de prelucrat;

k

7 - coeficient ce tine seama de modul de obtinere a semifabricatului;

k

8 - coeficient ce tine seama de starea stratului superficial al semifabricatului;

k

9 - coeficient ce tine seama de forma fetei de degajare.

Coeficientii k 1 ……

k 9 sunt determinati conform lucrarii [1] pag.310 tab.136

16

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Valorile parametrilor si coeficientilor, cat si valoarea vitezei din relatia de mai sus se dau in tabelul urmator:

Tab.5.2

Parametrul

Valoarea

[U.M]

242 -

242

-

T

90

[m/min]

m

0,125

-

t

2

[mm]

0,18 -

0,18

-

s

0,224

[mm/rot]

0,2 -

0,2

-

HB

165

-

n

1,75

-

k

1

0,96

-

k

2

1

-

k

3

1,03

-

k

4

0,79

-

k

5

1 -

 

k

6

1 -

 

k

7

1 -

 

k

8

1 -

 

k

9

1 -

 

v

179,75

[m/min]

17

Proiectarea Sculelor Aschietoare

b) Calculul fortelor de aschiere In figura 5.1 este prezentata actiunea fortelor de aschiere in sistemul de axe rectangular.

fortelor de aschiere in sistemul de axe rectangular. Fig.5.1 Calculul componentelor fortei de aschiere pe cele

Fig.5.1

Calculul componentelor fortei de aschiere pe cele trei directii ale sistemului rectangular, se face cu urmatoarele relatii:

ale sistemului rectangular, se face cu urmatoarele relatii: Unde: – fortele pe cele trei directii x,y,z;
ale sistemului rectangular, se face cu urmatoarele relatii: Unde: – fortele pe cele trei directii x,y,z;
ale sistemului rectangular, se face cu urmatoarele relatii: Unde: – fortele pe cele trei directii x,y,z;

Unde:

fortele pe cele trei directii x,y,z; fortele pe cele trei directii x,y,z;

- coeficienti ai fortelor ce tin seama de tipul cutitului(se stabilesc conform [1]relatii: Unde: – fortele pe cele trei directii x,y,z; pag.315 tab.141); t – adancimea de aschiere;

pag.315 tab.141);

t

adancimea de aschiere;

s

avansul de aschiere;

adancimea de aschiere; s – avansul de aschiere; - coeficienti ai adancimii respective ai avansului de

- coeficienti ai adancimii respective ai avansului de aschiere (se

stabilesc conform [1] pag.316 tab.143);

- coeficienti ai duritatii Brinell (se stabilesc conform [1] pag.316);de aschiere; - coeficienti ai adancimii respective ai avansului de aschiere (se stabilesc conform [1] pag.316

18

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Proiectarea Sculelor Aschietoare - coeficienti de corectie (se stabilesc conform [1] pag.316-318) Valorile parametrilor

- coeficienti de corectie (se stabilesc conform [1] pag.316-318) Valorile parametrilor si a coeficientilor, cat si valoarile fortelor din relatiile de mai sus se dau in tabelele urmatoare:

Tab.5.3

t s HB  

t

t s HB  

s

t s HB  

HB

t s HB  
t s HB  
t s HB  
t s HB  
t s HB  
t s HB  
t s HB  
 

-

mm

 

- mm/rot

-

-

-

- -

 

-

-

-

kgf

27,9

2

 

1 0,224

0,75

165

0,35

1 1

 

0,79

0,85

0,93

67,75

 

Tab.5.4

t s HB  

t

t s HB  

s

t s HB  

HB

t s HB  
t s HB  
t s HB  
t s HB  
t s HB  
t s HB  
t s HB  
 

-

mm

-

mm/rot

-

-

-

 

- -

-

-

-

kgf

 

0,0027

2

1,2

0,224

0,75

165

2

 

1 1

0,5

0,7

0,52

10

 
 

Tab.5.5

t s HB  

t

t s HB  

s

t s HB  

HB

t s HB  
t s HB  
t s HB  
t s HB  
t s HB  
t s HB  
t s HB  
 

-

mm

-

mm/rot

-

-

-

- -

 

-

-

-

kgf

 

0,021

2

1,2

0,224

0,65

165

1,5

1 1

 

1

0,68

0,56

14,72

 

19

Proiectarea Sculelor Aschietoare

c) Calculul puterii de aschiere

Puterea necesara procesului de aschiere se calculeaza cu relatia:

[CP]necesara procesului de aschiere se calculeaza cu relatia: sau [kw] Unde: v – viteza de aschiere;

sau

[kw]procesului de aschiere se calculeaza cu relatia: [CP] sau Unde: v – viteza de aschiere; F

Unde: v viteza de aschiere; F z componenta principala a fortei de aschiere.

In tabelul 5.6 sunt date valorile parametrilor si a puterii necesare.

Tab.5.6

F

z

v

F z v

[kgf]

[m/min]

[kw]

67,75

179,57

1,98

Masina unealta se alege functie de puterea necesara la motorul de actionare al lantului cinematic pentru miscarea principal. Puterea necesara se calculeaza cu relatia de mai jos:

Puterea necesara se calculeaza cu relatia de mai jos: , cu η = 0,8 ÷ 0,95

,

cu η = 0,8 ÷ 0,95

Rezulta puterea necesara la motorul de actionare:

N m = 2,2 [kw]

20

Proiectarea Sculelor Aschietoare

• Se alege ca masina-unealta strungul SN400 cu urmatoarele caracteristici tehnice:

Inaltimea intre varfuri: 200 [mm]; Distanta intre varfuri: 750, 1000, 1500, 2000 [mm]; Diametrul maxim al materialului prelucrat din bara: 45 [mm]; Numarul de rotatii ale arborelui principal: 24; Gama de rotatii ale arborelui principal: 12; 15; 19; 24; 30; 38; 46; 58; 76; 96; 120; 150; 185; 230; 305; 380; 460; 480; 600; 610; 765; 955; 1200; 1500 [rot/min]; Numarul de avansuri: 60; Gama de avansuri transversal: 0,046; Puterea motorului de antrenare: 7,5 [kw]; Greutate: 2000÷2800 [kg].

Functie de caracteristicile masinii unelte se stabileste turatia de lucru cu relatia:

Unde:

unelte se stabileste turatia de lucru cu relatia: Unde: [rot/min] n – turatia de lucru; v

[rot/min]

n turatia de lucru;

v viteza de aschiere;

D diametrul semifabricatului.

Rezulta valoarea turatiei teoretice:

n t = 510,34 [rot/min]

Din gama de turatii a masinii unelte se alege turatia economica:

n e = 480 [rot/min]

21

Proiectarea Sculelor Aschietoare

6. Stabilirea sistemului de pozitionare-fixare a sculei aschietoare pe masina unealta.

Pentru cutitele normale de strung sistemul de pozitionare-fixare care raspunde tuturor cerintelor de rigiditate si universalitate privind reglajul positional in raport cu piesa prelucrata este prezentat schematic in figura 6.1.

cu piesa prelucrata este prezentat schematic in figura 6.1. Fig.6.1 Dimensiunile de baza ale suportului port-cutit

Fig.6.1

Dimensiunile de baza ale suportului port-cutit sunt date in tabelul urmator:

Tab.6.1

L

0

H

0

B

0

l

 

[mm]

 

130

25

25

30

22

Proiectarea Sculelor Aschietoare

7. Verificarea de rezistenta si rigiditate a corpului sculei, a sistemului de pozitionare- fixare si a partii aschietoare a sculei.

In conformitate cu sistemul de pozitionare-fixare adoptat, verificarea la rezistenta si rigiditate a corpului cutitelor se face utilizand schema din figura 7.1

a corpului cutitelor se face utilizand schema din figura 7.1 Fig.7.1 Avand in vedere modul de

Fig.7.1

Avand in vedere modul de insumare a eforturilor in sectiunea de incastrare, verificarea la rezistenta se face:

- la incovoiere si compresiune:

la rezistenta se face: - la incovoiere si compresiune: - la torsiune: Efortul rezultant se determina

- la torsiune:

se face: - la incovoiere si compresiune: - la torsiune: Efortul rezultant se determina cu relatia:

Efortul rezultant se determina cu relatia:

- la torsiune: Efortul rezultant se determina cu relatia: Unde: – fortele pe cele trei directii

Unde:

fortele pe cele trei directii x,y,z; B, H latimea respective inaltimea cutitului;

l - lungimea cutitului in consola;

e distanta de la axa de simetrie a corpului cutitului pana la punctual de actiune a fortei F z ; μ coeficient ce tine de valoarea raportului H/B si se alege din tabelul 204 [1] pag.416;

a fortei F z ; μ – coeficient ce tine de valoarea raportului H/B si se

23

Proiectarea Sculelor Aschietoare

In tabelul 7.1 sunt date valorile parametrilor din relatiile de mai sus.

Tab.7.1

F

z

F

x

F

y

H

B

l

e

μ

[kgf]

[kgf]

[kgf]

[mm]

[mm]

[mm]

[mm]

-

67,75

14,72

10

20

2

30

10

0,208

In urma calculelor rezulta:

σ = 1,88 [kgf] < σ a = 24÷36 [kgf] τ max = 0,12 [kgf] < τ a = 17÷20 [kgf] σ rez = 1,89 [kgf] < σ a = 24÷36 [kgf]

Verificarea la rigiditate se face cu relatia:

Unde:

[kgf] Verificarea la rigiditate se face cu relatia: Unde: [mm] E - modul de elasticitate al

[mm]

E- modul de elasticitate al materialului piesei;

Unde: [mm] E - modul de elasticitate al materialului piesei; I = f a = 0,1

I =

f a = 0,1 [mm] pentru degrosare; f a = 0,05 [mm] pentru finisare;

momentul de inertie;

Rezulta sageata efectiva:

f a = 0,1 [mm]

24

Proiectarea Sculelor Aschietoare

8. Stabilirea schemei de ascutire-reascutire.

In cazul cutitelor armate cu placate dure, ascutirea fetei de asezare se face mai intai la un unghi α+(4÷8) 0 cu piatra abraziva din electrocorindon si apoi se executa ascutirea placutei la unghiul α folosind piatre abrasive din carbora de siliciu.

α folosind piatre abrasive din carbora de siliciu. Fig.8.1 Cunoscand unghiurile α N , γ N

Fig.8.1

Cunoscand unghiurile α N , γ N , k, k’, λ, ascutirea fetei de asezare principale se face folosind pentru pozitionarea cutitului in raport cu piatra abraziva unghiurile k, α y , α x . Pentru ascutirea fetei de asezare secundare se folosesc pentru reglaj unghiurile k’, α y , α x . Pentru ascutirea pe fata de degajare se folosesc pentru reglarea pozitiei cutitului in raport cu piatra abraziva unghiurile k, γ x , γ y .

25

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Proiectarea Sculelor Aschietoare Fig.8.2 Pentru fata de asezare se recomanda folosirea partii frontale a unei pietre

Fig.8.2

Pentru fata de asezare se recomanda folosirea partii frontale a unei pietre oala, iar pentru fata de degajare partea exterioara a unei pietre cilindrice.

26

Proiectarea Sculelor Aschietoare

9. Precizarea elementelor de precizie dimensionala, pozitie reciproca a suprafetelor (abateri de pozitie) si calitatea suprafetelor (rugozitati).

Stabilirea conditiilor tehnice pentru sculele aschietoare se refera la urmatoarele:

- fixarea conditiilor pentru care proprietatile aschietoare ale sculei (durabilitatea, rezistenta la uzura, proprietatile mecanice) se mentin la nivelul valorilor proiectate;

- fixarea abaterilor limita pentru elementele constructiv-dimensionale tinand seama de necesitatea realizarii economice a sculei, fara a influenta insa negative calitatile aschietoare ale acesteia si aspectul suprafetei prelucrate.

Dintre conditiile tehnice ce se trec pe desenul de executie cele mai importante sunt urmatoarele:

- materialul partii aschietoare, corpului si partii de fixare a sculei;

- tratamentul termic final si duritatea in unitati HRc pentru diferitele parti ale sculei;

- abaterile la unghiurile constructive;

- abaterile la dimensiunile liniare ale sculei;

- bataile radiale si axiale ale taisurilor active;

- semene de calitate pentru suprafetele active ale sculei;

- rugozitatea pentru suprafetele partii de pozitionare-fixare a sculei;

- rugozitatea pentru suprafetele libere ale sculei;

- parametrii regimului de aschiere limita si descrierea incercarii sculei;

- aspectul exterior al sculei;

Valorile abaterilor dimensionale, de pozitie reciproca si calitate a suprafetelor se determina conform [1] pag.424-426 tab.204, 205, 206, 207.

27

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Abateri pentru unghiurile constructive

Tab.9.1

Unghiul

Valoarea

Abaterea

[

0 ]

[

0 ]

α

 

12

 

±1

γ

 

15

 

±2

λ

 

5

 

±1

k

 

45

 

±2

k’

 

45

 

±1

Abateri pentru inltimea H

  45   ± 1 • Abateri pentru inltimea H H = Pentru latimea B abaterile

H =

Pentru latimea B abaterile limita corespund fie abaterile semifabricatului (cazul cutitelor

[mm]

neprelucrate prin aschiere), fie ajustajului je6 (cazul cutitelor cu suprafata corpului prelucrata prin aschiere). Abateri pentru lungimea totala L, a cutitelor

L

= 140±3 [mm] Abaterile pentru raza de racordarea varfului partii aschietoare trebuie sa fie <0,3 [mm] Abateri admisibile pentru locasurile cutitelor armate cu placute dure, pentru H=20 [mm]

sunt:

-

pentru lungimea locasului ±0,5 [mm]

-

pentru latimea locasului ±0,4 [mm]

-

pentru raza de racordare ±0,5 [mm]. Rugozitatile diferitelor suprafete ale cutitelor se dau in tabelul urmator:

Tab.9.2

Tipul suprafetei cutitului

R

a

R

z

Suprafata de asezare

1,6

6,3

Suprafata de degajare

1,6

6,3

Fatetele partii aschietoare

0,1÷0,4

0,8÷1,6

Suprafata de pozitionare (de reazem)

6,3

25

Suprafate libere

6,3

25

28

Proiectarea Sculelor Aschietoare

A. Brosa

TEMA PROIECTULUI

Sa se proiecteze o brosa pentru executarea alezajului piesei din materialul OL60, din figura de mai jos:

PROIECTULUI Sa se proiecteze o brosa pentru executarea alezajului piesei din materialul OL60, din figura de
PROIECTULUI Sa se proiecteze o brosa pentru executarea alezajului piesei din materialul OL60, din figura de
PROIECTULUI Sa se proiecteze o brosa pentru executarea alezajului piesei din materialul OL60, din figura de

29

Proiectarea Sculelor Aschietoare

1. Stabilirea schemei de aschiere, a schemei de generare si precizarea tipului de scula aschietoare

Brosarea este operatie de prelucrare prin aschiere a unor suprafete interioare cu o scula de mare productivitate brosa. Aceasta poate fi considerata ca fiind formata din mai multe cutite de rabotat asezate succesiv.

Broşa este o sculă aşchietoare cu mai mulţi dinţi aflaţi la distanţă de un pas şi poziţionaţi unul faţă de altul, pe direcţia avansului de prelucrare, la distanţa az numită suraînălţare pe dinte. Dimensiunea az reperezintă mărimea avansului care se realizează în acest caz prin construcţia sculei aşchietoare şi nu pe cale cinematică.

caz prin construcţ ia sculei aşchietoare şi nu pe cale cinematică. Fig. 1.1 Broşă circulară de

Fig. 1.1 Broşă circulară de întindere

30

Proiectarea Sculelor Aschietoare

a) Schema de aschiere

Schema de brosare se diferentiaza dupa directia suprainaltarii pe dinte fata de adaosul de prelucrare. Din acest punct de vedere, broşarea poate fi: după profil, prin generare şi progresivă. Aceste scheme de aşchiere vor influenţa, atât construcţia broşei, cât şi procesul de aşchiere

- Tip scula aschietoare: brosa cilindrica

broşei, cât şi procesul de aşchiere - Tip scula aschietoare: brosa cilindrica Fig. 1.2 Schema de

Fig. 1.2 Schema de brosare

31

Proiectarea Sculelor Aschietoare

b) Materialul de prelucrat

- Material de prelucrat: OL60, ale carui proprietati mecanice se gasesc in tabelul 1.1

Tab. 1.1

Marca

Clasa de

Gradul de

Limita de curgere [kgf/mm 2 ]

Limita de curgere [kgf/mm 2 ]

Rezistenta de rupere la tractiune [daN/mm 2 ]

Rezistenta de rupere la tractiune [daN/mm 2 ]

calitate

dezoxidare

     

Profile

Profile

Table

 

pline

fasunate

Benzi

60,8

70,6

OL60

1

K

(60

72)

 

31,4

30,4

29,4

     

(32)

(31)

(30)

 
31,4 30,4 29,4       (32) (31) (30)   Tab. 1.2 [daN/mm 2 ] c

Tab. 1.2

31,4 30,4 29,4       (32) (31) (30)   Tab. 1.2 [daN/mm 2 ] c

[daN/mm 2 ]

c

HB

66

0,4

165

32

Proiectarea Sculelor Aschietoare

2. Alegerea materialului si stabilirea tratementului termic pentru scula aschietoare

a) Alegerea materialului pentru partea de pozitionare - fixare si corpul sculei

Ţinând seama de solicitarea la rezistenţă a sculei în timpul procesului de aşchiere (mărimea şi dinamicitatea forţelor de aşchiere), literatura de specialitate recomandă pentru partea de fixare şi corpul sculei următoarele materiale:

- Oţeluri carbon obişnuite;

- Oţel carbon de calitate şi oţeluri superioare pentru construcţia de maşini;

- Oţeluri aliate şi oţeluri aliate superioare pentru construcţia de maşini.

 

Tab. 2.1

Marca

 

Compozitia chimica [%]

   

OLC 45

C

 

Mn

 

S

 

P

 

Fe

0,042 0,5

 

0,5 0,8

 

max 0,045

 

max 0,04

   

rest

 

Tab.2.2

       

Caracteristici mecanice minime

 

Duritatea

   
 

Brinell

 

max HB

 

Otelul

Marca

Starea*

Limita de

curgere

Rezistenta

la

Alungirea la

rupere

Gatuirea la

rupere

KCU 30/2

KCU 30/5

Starea

laminata

Starea

recoapta

 

Kgf/mm 2

 

%

 

Kgf/cm 2

   

Carbon

OL60

N

36

62

18

35

-

-

229

197

de

I

40

66

17

36

6

4,5

-

-

calitate

*N-normalizat

I -imbunatatit

33

Proiectarea Sculelor Aschietoare

b) Alegerea materialului pentru partea aschietoare

Partea activa a brosei se va executa din otel rapid Rp 3 avand urmatoarele caracteristici conform STAS 7382 80

Tab. 2.3

Marca

 

Compozitie chimica [%]

 

C

Mn

Si

Cr

Mo

W

V

Ni

P

S

Fe

Rp 3

0,7 0,8

0,45

0,4

4,4

max 0,6

17,5 - 19,5

1 1,4

max 0,4

max 0,025

max 0,02

rest

0,2

3,6

Tab.2.4

Caracteristici mecanice minime

Duritatea

HRC

Limita de rupere la compresiune [Mpa]

Limita de rupere la incovoiere [Mpa]

Marca

Starea

Rp 3

calire

103

103

61 - 63

c) Tratamentul termic

Partea activa din otel rapid Rp 3 va fi supusa unui tratament termic preliminar si a unui final

Tratamentul termic preliminar este recoacerea de inmuiere la 820 850

preliminar este recoacerea de inmuiere la 820 – 850 in vederea prelucrarilor de degrosare. Dupa degrosare

in vederea

prelucrarilor de degrosare. Dupa degrosare se impune recoacere de detensionare la temperaturi de

600 650

recoacere de detensionare la temperaturi de 600 – 650 , pentru evitarea deformarii ulterioare a schulei

, pentru evitarea deformarii ulterioare a schulei sub influenta tensiunilor interne.

34

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Dupa prelucrarea de finisare se aplica sculei tratamentul termic de calire, la calire, la

se aplica sculei tratamentul termic de calire, la calire, la temperaturi de 1250 – 1290 Incalzirea
se aplica sculei tratamentul termic de calire, la calire, la temperaturi de 1250 – 1290 Incalzirea

temperaturi de 1250 1290

Incalzirea in vederea calirii trebuie efectuata in trepte, cu mentinerea constanta a temperaturii la 450

, cu racire in baie izoterma avand temperatura de 500 550

600

in baie izoterma avand temperatura de 500 – 550 – 600 , 850 sau/si 1050 .

, 850

izoterma avand temperatura de 500 – 550 – 600 , 850 sau/si 1050 . Incalzirea si

sau/si 1050

temperatura de 500 – 550 – 600 , 850 sau/si 1050 . Incalzirea si racirea se

. Incalzirea si racirea se fac in bai de saruri: pentru

temperaturi de 450 600

se fac in bai de saruri: pentru temperaturi de 450 – 600 se recomanda folosirea eutecticului

se recomanda folosirea eutecticului ternar SrCl2 + NaCl + KCl,

recomanda folosirea eutecticului ternar SrCl2 + NaCl + KCl, pentru mentinerea la temperatura de 850 incalzirea

pentru mentinerea la temperatura de 850

incalzirea finala se recomanda ca mediu aCl2 in amestec cu dezocidanti. Racirea se face in baie de

saruri, in trepte.

se foloseste amestecul de BaCl2 + NaCl, iar pentru

3. Stabilirea elementelor constructive dimensionale si alegerea parametrilor geometrici optimi

a) Calculul adaosului de prelucrare

si alegerea parametrilor geometrici optimi a) Calculul adaosului de prelucrare Fig 3.1 Adausul de prelucrare 35

Fig 3.1 Adausul de prelucrare

35

Proiectarea Sculelor Aschietoare

• Formula de calcul

Proiectarea Sculelor Aschietoare • Formula de calcul Unde: Lp = 1,35 d 0 – diametrul initial

Unde:

Proiectarea Sculelor Aschietoare • Formula de calcul Unde: Lp = 1,35 d 0 – diametrul initial

Lp = 1,35

d 0 diametrul initial al alezajului

A adaosul de prelucrare

D nom diametrul final

Lp lungimea gaurii brosate

m – diametrul final Lp – lungimea gaurii brosate Tab.3.1 [mm] Lp [mm] A [mm] [mm]

Tab.3.1

[mm] Lp [mm] A [mm] [mm]

[mm]

Lp [mm]

A [mm]

[mm] Lp [mm] A [mm] [mm]

[mm]

56,7 0,6 41,4

56,7

0,6

41,4

b) Numarul de dinti

Numărul de dinţi ai broşelor se determină funcţie de mărimea adaosului total de prelucrare şi de valoarea grosimii de aşchiere pe dinte, ţinând seama totodată şi de necesitatea existenţei unui anumit număr de dinţi pentru calibrare.

• Formula de calcul

număr de dinţi pentru calibrare. • Formula de calcul Tab.3.2 [mm/dinti] [ mm] [dinti] [dinti] Zc
număr de dinţi pentru calibrare. • Formula de calcul Tab.3.2 [mm/dinti] [ mm] [dinti] [dinti] Zc
număr de dinţi pentru calibrare. • Formula de calcul Tab.3.2 [mm/dinti] [ mm] [dinti] [dinti] Zc

Tab.3.2

[mm/dinti] [ mm] [dinti] [dinti] Zc Z [dinti]
[mm/dinti] [ mm] [dinti] [dinti] Zc Z [dinti]

[mm/dinti]

[mm/dinti] [ mm] [dinti] [dinti] Zc Z [dinti]

[mm]

[mm/dinti] [ mm] [dinti] [dinti] Zc Z [dinti]

[dinti]

[mm/dinti] [ mm] [dinti] [dinti] Zc Z [dinti]

[dinti]

Zc

Z [dinti]

[mm/dinti]

       

[dinti]

0,02

0,015

0.2

10

 

7

5

22

36

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Proiectarea Sculelor Aschietoare Z – numarul total de dinti c) Pasul dintilor • Pasul dintilor de
Proiectarea Sculelor Aschietoare Z – numarul total de dinti c) Pasul dintilor • Pasul dintilor de

Z numarul total de dinti

c) Pasul dintilor

• Pasul dintilor de degrosare

de dinti c) Pasul dintilor • Pasul dintilor de degrosare • Formula de calcul Fig. 3.2

• Formula de calcul

• Pasul dintilor de degrosare • Formula de calcul Fig. 3.2 Tab.3.3 m = 1,25 1,5

Fig. 3.2

Tab.3.3

m = 1,25

1,5

L p [mm]

p deg [mm]

p fin [mm]

1,5

56,7

12

9

Elementele constructiv dimensionale pentru canalele de cuprindere a aschiilor si pentru dinti

56,7 12 9 • Elementele constructiv dimensionale pentru canalele de cuprindere a aschiilor si pentru dinti
56,7 12 9 • Elementele constructiv dimensionale pentru canalele de cuprindere a aschiilor si pentru dinti

37

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Proiectarea Sculelor Aschietoare   Tab.3.4   Dimensiunile dintilor brosei   p [mm] f l [mm]
 

Tab.3.4

 

Dimensiunile dintilor brosei

 

p [mm]

f l [mm]

R [ ]

R [ ]

K

Sd [mm]

L

p [mm]

h [mm]

r [ ]

r [ ]

12

4

8

2,2

0,02

 

56,7

4

2

h

inaltimea dintelui

 

pasul K coeficien

p

 

d)

Parametrii geometrici optimi ai broselor

 

Tab.3.5

`Unghiul de degajare

- pentru dinti de degrosareoptimi ai broselor   Tab.3.5 `Unghiul de degajare - pentru dinti de finisare-calibrare 15 5 Tab.3.6

Tab.3.5 `Unghiul de degajare - pentru dinti de degrosare - pentru dinti de finisare-calibrare 15 5

- pentru dinti de finisare-calibrare

15

5

Tab.3.6

`Unghiul de asezar

 

- pentru dinti de degrosare- pentru dinti de finisare-calibrare

- pentru dinti de degrosare - pentru dinti de finisare-calibrare

-

pentru dinti de finisare-calibrare

3

 

1

e) Elementele constructive ale broselor

dinti de degrosare - pentru dinti de finisare-calibrare 3   1 e) Elementele constructive ale broselor

38

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Fig.3.3

d

1 partea de prindere a brosei

d

2 - partea gatuita a brosei

d

4 partea de ghidare din fata

d

6 partea de ghidare posterioara

l 1 lungimea de prindere a brosei l 2 lungimea partii gatuite a brosei l 3 lungimea conului de ghidare l 4 lungimea partii de ghidare din fata l cd lungimea cozii brosei l as lungimea partii de aschiere l c lungimea partii de calibrare l activa lungimea partii active a brosei l 6 lungimea partii de prindere posterioara (din spate

• Coada Brosei

39

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Proiectarea Sculelor Aschietoare Fig.3.4 Tab.3.7   Dimensiuni ale partii de prindere a unei brose cu coada

Fig.3.4

Tab.3.7

 

Dimensiuni ale partii de prindere a unei brose cu coada cilindrica

 

d

initial

 

d

1

 

d

2

d

4

 

b

2

               
 

nominal

 

abaterea

limita e8

nominal

 

abaterea

limita c11

-0,5

nominal

 

abaterea

limita e8

c

l

1

l

2

l

3

l

4

r

1

r

2

α

-1,0

           

41,41

36

 

-0,050

-0,089

28

 

-0,120

-0,280

36

31

 

-0,050

-0,089

1,5

160

32

32

20

0,4

1,6

30

•Partea Gatuita

• Formula de calcul

40

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Proiectarea Sculelor Aschietoare   Tab.3.8   [mm] [mm] l 2 [mm]   41,4   38 35
 

Tab.3.8

 
  [mm] [mm] l 2 [mm]

[mm]

  [mm] [mm] l 2 [mm]

[mm]

l 2 [mm]

 

41,4

 

38

35

Lungimea l 2 este o cota libera

 

Conul de ghidare

Lungimea l 3 este lasata la aprecierea proiectantului

 
 

l 3 = 15 [mm]

 

Partea de ghidare din fata

 

• Formula de calcul

 
 

d 4 = d 1 - 0,05 [mm]

 

l 4 = (0,7

1)

l 4 = (0,7 1) L p [mm] Tab.3.9

L p [mm]

Tab.3.9

[mm]   L p [mm]   d 4 [mm] l 4 [mm]

[mm]

 

L p [mm]

 

d 4 [mm]

l 4 [mm]

41,4

   

56,7

 

41,41

50

d 1 diametrul initial d 4 partea de ghidare din fata L p lungimea piesei l 4 lungimea partii de ghidare din fata

• Lungimea Cozii Brosei

41

Proiectarea Sculelor Aschietoare

• Formula de calcul

l cd = l 1 + l 2 + l 3 + l 4 + (10

15)

[mm]

l 1 lungimea de prindere a brosei l 2 lungimea partii gatuite a brosei l 3 lungimea conului de ghidare l 4 lungimea partii de ghidare din fata l cd lungimea cozii brosei

Tab.3.10

l 1 [mm]

l 2 [mm]

l 3 [mm]

l 4 [mm]

l cd [mm]

160

35

15

50

260

Lungimea partii de aschiere

• Formula de calcul

l as = Z deg

partii de aschiere • Formula de calcul l as = Z deg p deg + Z

p deg + Z fin

• Formula de calcul l as = Z deg p deg + Z fin p fin

p fin

Tab.3.11

Z deg [dinti]

Z fin [dinti]

p deg

[mm]

p fin [mm]

l as

[mm]

10

7

 

12

9

 

183

• Lungimea de calibrare

• Formula de calcul

42

Proiectarea Sculelor Aschietoare

l c = Z cal

Proiectarea Sculelor Aschietoare l c = Z cal p fin Tab.3.12 Z c a l [dinti]

p fin

Tab.3.12

Z cal [dinti]

p fin [mm]

l c [mm]

5

9

45

• Lungimea activa

• Formula de calcul

l activa = l as + l c

 

Tab.3.13

 

l as

[mm]

l c [mm]

l activa [mm]

 

183

45

228

Partea de ghidare posterioara

 

• Formula de calcul

 

l 6 = (0,7

1)

l 6 = (0,7 1) L p

L

p

l 6 =

56 [mm]

L p lungimea piesei

 

l 6 lungimea partii posterioare de ghidare

 

Lungimea Brosei

 

L = l cd + l as + l c + l 6

Tab.3.14

l cd [mm]

l as

[mm]

l c [mm]

l 6 [mm]

L

[mm]

260

183

45

56

544

4. Calculul parametrilor geometrici constructivi în planele tehnologice. Determinarea profilului sculelor profilate

43

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Proiectarea Sculelor Aschietoare Fig 4.1 Tab. 4.1 α [ ] [ ] p [mm] h [mm]

Fig 4.1

Tab. 4.1

α [ ]

α [ ]

[ ]
[
]

p [mm]

h [mm]

f l [mm]

R [ ]

R [ ]

r

[ ]
[
]

3

15

12

4

4

8

2

5. Calculul regimului de aşchiere, a forţelor şi momentelor de lucru şi alegerea maşinii unelte

44

Proiectarea Sculelor Aschietoare

• Date initiale

Tab.5.1

b [mm]

Sd deg [mm / dinte]

Sd fin [mm / dinte]

42

0,02

0,015

b latimea aschiei

Sd avansul pe dinte

• Viteza de aschiere

• Formula de calcul

pe dinte • Viteza de aschiere • Formula de calcul Tab.5.2 K m T [min] C

Tab.5.2

K m

T [min]

C v

m

y

V [m / min]

1,4

130

12

0,62

0,62

3,42

Fortele la brosare

• Formula de calcul

0,62 0,62 3,42 • Fortele la brosare • Formula de calcul Tab.5.3 a z d x
0,62 0,62 3,42 • Fortele la brosare • Formula de calcul Tab.5.3 a z d x

Tab.5.3

a z d x

a

z

d

a z d x
a z d x

x

a z d x

[mm/dinte]

[mm]

[N]

700

0,1

41,4

5

0,93

0,85

19039,53

• Puterea necesara

• Formula de calcul

45

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Proiectarea Sculelor Aschietoare Tab.5.4 [N] [m/min] [kw] 19039,53   3,42 10,63 • Verificarea la

Tab.5.4

[N] [m/min] [kw]

[N]

[N] [m/min] [kw]

[m/min]

[N] [m/min] [kw]

[kw]

19039,53

 

3,42

10,63

• Verificarea la rezistenta si rigiditate

• Formula de calcul

la rezistenta si rigiditate • Formula de calcul Unde : F max = F z Tab.5.5
la rezistenta si rigiditate • Formula de calcul Unde : F max = F z Tab.5.5

Unde :

la rezistenta si rigiditate • Formula de calcul Unde : F max = F z Tab.5.5

F max = F z

si rigiditate • Formula de calcul Unde : F max = F z Tab.5.5 F m

Tab.5.5

F max [N]

d 2 [mm]

F m a x [N] d 2 [mm] [mm 2 ] F z [N] [mm/N] [mm/N]

[mm

2 ]

F z [N]

F m a x [N] d 2 [mm] [mm 2 ] F z [N] [mm/N] [mm/N]

[mm/N]

F m a x [N] d 2 [mm] [mm 2 ] F z [N] [mm/N] [mm/N]

[mm/N]

19039,53

38

 

19

19039,53

 

300

 

16,78

2 - partea gatuita a brosei - aria partii gatuite a brosei

d

16,78 2 - partea gatuita a brosei - aria partii gatuite a brosei d • Alegerea

• Alegerea masinii unelte

• Formula de calcul

16,78 2 - partea gatuita a brosei - aria partii gatuite a brosei d • Alegerea

46

Proiectarea Sculelor Aschietoare

- Se allege

Masina de brosat orizontala TIP7520 pentru brosarea interioara

Tab.5.6

Caracteristici tehnice

U.M

P

 

19,7

[kw]

n

 

1000

[rot/mm]

Efortul maxim de brosare

 

20

[tone]

Limitele de viteza ale cursei active

 

0,6 - 6

[m/min]

Viteza cursei moarte

 

20

[m/min]

Lungimea maxima si minima a cursei active

 

1600 si 230

[mm]

Greutatea masinii

 

3000

[kg]

 

L

6700

[mm]

Gabaritul masinii

B

1030

[mm]

H

1300

[mm]

6. Stabilirea sistemului de pozitionare-fixare a sculei aschietoare pe masina unealta.

47

Proiectarea Sculelor Aschietoare

Proiectarea Sculelor Aschietoare 1. Brosa Fig.6.1 2. Adaus de prelucrare 3. Piesa 4. Dispozitiv 5. Flansa

1. Brosa

Fig.6.1

2. Adaus de prelucrare

3. Piesa

4. Dispozitiv

5. Flansa masinii

6. Pene

7. Bucsa cu schimbare rapida

7. Verificarea de rezistenta si rigiditate a corpului sculei, a sistemului de pozitionare- fixare si a partii aschietoare a sculei.

Pentru brosele de intindere verificarea la rezistenta si rigiditate se reduce la verificarea relatiei

rezistenta si rigiditate se reduce la verificarea relatiei , in care reprezinta efortul de intindere (tractiune)

, in care

si rigiditate se reduce la verificarea relatiei , in care reprezinta efortul de intindere (tractiune) din

reprezinta efortul de intindere (tractiune) din sectiunile slabite ale corpului si

partii de fixare a brosei (sectiunea din dreptul golului primului dinte si sectiunea cozii in dreptul

locasului pentru falcile de apucare).

48

Proiectarea Sculelor Aschietoare

• Verificarea cozii brosei

• Formula de calcul

• Verificarea cozii brosei • Formula de calcul Unde : F max = F z -
• Verificarea cozii brosei • Formula de calcul Unde : F max = F z -

Unde :

• Verificarea cozii brosei • Formula de calcul Unde : F max = F z -
• Verificarea cozii brosei • Formula de calcul Unde : F max = F z -

F max = F z

- efortul unitar efectiv [N/mm 2 ]

Fz forta de aschiere [N]

unitar efectiv [N/mm 2 ] Fz – forta de aschiere [N] Tab.5.5 F m a x

Tab.5.5

F max [N]

d 2 [mm]

F m a x [N] d 2 [mm] [mm 2 ] F z [N] [N/mm 2