16. Redresor monofozat monoalternanta . Schema electrica. Diagrama energetica.

Avantaje si dezavantaje.
redresor - un circuit electronic capabil sa transforme energia electrica de curent
alternativ in energie electrica de curent continuu. Alimentarea redresoarelor se face
de obicei de la reteaua de energie electrica.
Redresorul monofazat monoalternanta
Schema electrica a acestui tip de redresor este data in fig.2a.Functionarea are loc
astfel: la aplicarea unei tensiuni alternative in primar, ia nastere in secundar tot o
tensiune alternativa, ce se aplica pe anodul diodei redresoare.Pe durata alternantelor
pozitive, dioda conduce in circuit un curent proportional cu tensiunea aplicata,deci
avand aceeasi forma cu ea. Pe durata alternantelor negative,dioda este blocata si
curentul prin circuit este nul. Curentul prin sarcina circula deci intr-un singur sens, sub
forma unor alternante (curent pulsatoriu).


Fig.2 Redresor monofazat monoalternanta cu sarcina rezistiva:
a-schema electrica; b-forma de unda a tensiunii redresate.

Avantaje. Dezavantaje. Pentru a aprecia cat de apropiata este forma tensiunii
redresate de aceea a unei tensiuni continue, se introduce un coeficient numit factor de
ondulatie ,care este definit astfel:
=
0
1
U
U
continue i componente ea amplitudin
le fundamenta i componente ea amplitudin
=


(5)
In cazul acestui tip de redresor valoarea factorului de ondulatie este:
= 57 , 1
2
2
0
1
= = =
t
t
Usn
Usn
U
U
(6)
In cazul unui redresor ideal factorul de ondulatie trebuie sa fie zero. In cazul
anterior descris se observa ca >1, deci forma tensiunii redresate nu este multumitoare.
Pentru a o imbunatati se folosesc scheme de redresare dubla alternanta.
Un alt criteriu de apreciere a redresorului il constituie randamentul sau ( ),
definit ca raportul dintre puterea utila de c.c. furnizata in sarcina si puterea
consumata,absorbita de la retea:
=
Pa
Pu

= 4 , 0
4
4
1
1
2
2
2
2
~ =

t
t
SN
U
R
Usn
R
(11)
un randament de 0,4 este foarte scazut, iar ca sa fie cat de cat acceptabil trebuie sa
fie de 0,65-0,70.

17. Redresor dubla alternanta cu prize mediana. Schema electrica . Diagrame
energetice.
.Redresorul monofazat dubla alternanta cu transformator cu priza mediana
In figura 7a este redata schema electrica a unui redresor dublu alternanta, la care
tensiunea de alimentare se aplica printr-un transformator avand un secundar cu priza
mediana legata la masa.Se observa ca schema contine doua redresoare monoalternanta,
formate din :
-infasurarea L2,D1,R8;
-infasurarea L2,D2,R8.
Datorita modului in care sunt conectate infasurarile secundare, tensiunile la bornele
celor sectiuni variaza in antifaza.La aparitia alternantei pozitive la infasurarea L2,
dioda D1 este polarizata direct, conduce si determina aparitia curentului iA, care
strabate rezistenta de sarcina Rs in sensul indicat pe figura.In acest interval, in
infasurarea L2 fiind aplicata alternanta negativa, dioda D2, este polarizata invers si
curentul in circiut este nul.


Fig.7 Redresorul monofazat dubla alternanta folosind transformator cu
priza mediana si sarcina rezistiva:
a-schema electrica; b-forma de unda a tensiunii redresate.

Cand se aplica alternanta negativa pe L2, dioda D1 se blocheaza si, respectiv,
aparand alternanta pozitiva pe L2 dioda D2 conduce.In circuitul ei apare curentul
iA.In felul acesta, la bornele sarcinii apare o tensiune de forma indicata in fig.8b,
avand expresia matematica:
us=
(

+ + + . .......... )
2
4 sin(
15
2
)
2
2 sin(
3
2
1
2 t
e
t
e
t
t t
Usn
(21)
Se deduce,pe baza celor prezentate anterior,ca,in acest caz componenta continua
are valoarea:
Uo=
t
Usn 2
, (22)
iar componenta fundamentala:
U1=
t 3
4Usn
. (23)


In acest caz valoarea factorului de ondulatie devine:
= 67 , 0
3
2
2
3
4
0
1
= = =
Usn
Usn
U
U
t
t
(24)
deci este subunitara, ceea ce constituie o serioasa amelioarare.
O alta imbunatatire o constituie valoare randamentului redresorului, care in acest
caz devine:
= 8 , 0
8
2
4
2 2
2
2
~ = =
t
t
R
Usn
Usn
R
Pa
Pu
(25)
deci dubla fata de cazul redresorului monoalternanta.Tensiunea inversa maxima
rezulta,pentru dioda blocata,din insumarea intre valoarea tensiunii negative aplicate pe
anodul sau de catre transformator si tensiunea pozitiva aflata la bornele rezistentei de
sarcina, deci pe catodul diodei blocate.Deci, in acest caz:
Uinvmax=2Uim (26)
Se observa avantajele redresorului dubla alternanta, constand intr-o forma de unda
mai apropiata de cea continua si un randament de valoare dubla, dar si dezavantajele
sale, costand intr-o schema mai complicata si mai costisitoare (secundar cu priza
mediana, doua diode redresoare), ca si in conditiile mai severe impuse diodelor
redresoare in privinta tensiunii inverse maxim admise.

18. Redresor dubla alternanta in punte . Schema electrica. Diagrame energetice.
Redresorul monofazat dubla alternanta, in montaj de tip
punte
Schema ce ofera avantaje redresorului anterior, evitand dezavantajele lui, este cea a
unui redresor monofazat dubla alternanta in punte(fig.8).
Cele patru diode redresoare folosite formeaza bratele unei punti, la care
alimentarea in curent alternativ se face printr-o diagonala, de la secundarul unui
transformator, iar tensiunea redresata se culege la bornele unei rezistente plasate in cea
de a doua diagonala.
Functionarea redresorului este urmatoarea:in timpul aplicarii alternantei pozitive la
o extremitate a secundarului transformatorului, conduc diodele D1 si D3, care sunt
polarizate direct, determinand un curent iA in rezistenta Rs, iar diodele D2 si D4 fiind
invers polarizate,sunt blocate.
La aparitia celei de a doua alternante, D1 si D3 sunt blocate, pe cand D2 si D4
conduc,determinand aparitia curentului iA ce strabate in acelasi sens rezistenta de
sarcina Rs.Se observa ca forma tensiunii redresate este aceeasi ca si in cazul
redresorului folosind un transformator cu priza mediana, tensiunea inversa maxima
pentru fiecare dioda fiind insa Uim, ca si in cazul redresorului monoalternanta.
Dezavantajele acestui montaj constau in numarul marit de diode folosite (patru) si
necesitatea unei bune izolari fata de restul elementelor a capatului nelegat la masa al
rezistentei de sarcina Rs.

Fig.8 Redresor monofazat dubla alternanta, in punte-avand sarcina
rezistiva:a-schema electrica; b0-forma de unda a tensiunii redresate.

19. Reglarea tensiunii la intrarea si iesirea redresoarelor dirijate. Reglarea tensiunii
cu ajutorul bobinei de soc.
Principiul de functionare a unor aplicatii necesita o dirijare sau o reglare a
tensiunii redresate. Aceasta dirijare se poate efectua prin citeva modificari :
1. Variind U la iesirea redresorului in current continuu
2. Variind U la intrarea redresorului in current alternative .
O alta metoda cu ajutorul redresorului comandat(diode dirijate) .
Dirijarea U la iesirea redresorului
Poate fi efectuata cu ajutorul potentiometrului sau reostat.
Reostat ce se cupleaza serie cu sarcina si respectiv tensiunea pe sarcina.





Aceasta tensiune poate fi reglata de la valoarea min- max cu lajutoarul
potentiometrului parallel cu sarcina Us poate fi dirijata in limitele de la 0- valoarea
maxima.






Dirijarea U la intrarea redresorului in current alternativ.
Pentru reglarea tensiunii in current alternative primarul transflormator este conectat
serie cu reostatul sau parale.

La neajunsuri - pierderi enorme de energie . ,mult mai eficiente este utilizarea unei
bobine de soc care permite reglarea valorii inductantei bobinei.
BLOCUL DE COMAND (figura 6.1)
Tensiunea alternatorului (bornele de conexiune notate 97, 98, 99) este aplicat, prin
intermediul transformatorului cu faze multiple (45), redresorului (46), bobinei de
oc(44), rezistorului (65) i poteniometrului (66) la puntea de msur care este
alctuit din dou diode Zener (42) i din rezistenele (43). Caracteristica punii de
msurare este prezentat n figura 6.2.
Tensiunea electric de ieire (Uxy) a punii de normare (bornele de conexiune 128-
135) este modulat prin reducerea variabil a tensiunii rezistorilor oscilani (1) i decalat cu
90 fa de tensiunea de alimentare a redresorului de cmp prin intermediul bobinei de
oc (14).
33
Variaiile tensiunii electrice la bornele de conexiune ale alternatorului, produc
o variaie a semnalului de ieire din puntea de msurare i implicit defazarea
pe vertical a undei sinusoidale la cderea de tensiune electric (fig. 6.3).
Tensiunea electric, astfel obinut, acioneaz ca semnal de comand
pentru blocul de aprindere (bornele de conexiune 8-6 pentru primul oscilator i 6-
12 pentru cel de al doilea).

20. Redresoare comandate. Schema redresorului comandat prin intermediul
tiristoarelor. Diagrama energetic.
Redresoare comandate- reglarea tensiunii redresate
In principiu valoarea tensiunii (curentului) redresate poate fi modificata (reglata)
prin mai multe metode:
-reglarea pe partea de curent continuu, prin legarea in serie cu sarcina a unei
rezistente reglabile (reostat), metoda ce se aplica numai la puteri mici;
-reglarea pe partea de curent alternativ, prin utilizarea autotransformatoarelor
reglabile, a transformatoarelor cu prize pe primar sau secundar, etc.
-reglarea prin folosirea doidelor comandate, care sunt de tip semiconductor
(tiristoare, triacuri, etc.)
Ultima metoda este in prezent frecvent folosita in automatizari, in special datorita
utilizarii tiristoarelor care pot fi comandate continuu in limite largi, practic intre zero-
cand tiristorul este blocat-si o valoare maxima.
Din figura 15 se constata urmatoarele:
-cand =0 (fig.15a) tiristorul functioneaza ca o dioda obisnuita in comutatie
naturala; valoarea curentului redresat proportional cu suprafata hasurata (fig.15a) are
valoarea maxima;
-cand, de exemplu, =
2
t
cuerntul redresat se reduce la jumatate (fig.15c);
-cand = curentul devine zero.

Fig.15 Curentul obtinut printr-un redreor comandat: a-=0; b-=a
0
; c-=
3
t

Redresorul comandat monofazat dubla alternanta
In figura 16a este prezentata schema de principiu a unui redresor comandat
monofazat, dubla alternanta, folosind tiristoare.

Fig.16 Redresor comandat monofazat dubla alternanta: a-schema de principiu;
b-forma de unda pentru Z
s
=R
s
; c-forma de unda pentru Z
s
=L
s



In afara transformatorului de adaptare TA se foloseste un transformator de
sincronizare Ts care are rolul de a furniza tensiunea alternativa u
a
de alimentare a
tiristoarelor T
1
si T
2
si care prin comparatie cu tensiunea de referinta u
a
aplicata pe
dispozitivele de comanda pe grila DCG
1
si DCG
2
determina unghiurile de deschidere
a tiristoarelor. Transformatoarele de impulsuri TI
1
si TI
2
asigura formarea impulsurilor
de comanda, iar diodele D
1
si D
2
polaritatea necesara a impulsurilor respective.
Daca sarcina Z
2
este pur ohmica (R
s
) impulsurile de curent redresat I au forma
indicata in figura 16b, iar daca este inductiva (L
s
), de exemplu un motor electric,
impulsurile de curent respective se prezinta ca in figura 16c.
Aceasta ultima varianta se poate aplica in cazul comenzii automate a actionarii
electrice a unor motoare (Z
s
=L
s
) cand, este posibila varierea vitezei si modificarea
sensului se rotatie (I
0
0-I
0
) a motoarelor.


21. Redresoare monofazate cu multiplicare a tensiunii . Scheme de multiplicare a
tensiunii de 2 ori, de 3 ori, 6.
Principiul de funcionare al redresoarelor cu multiplicarea tensiunii se reduce la faptul c pe
sarcin se descarc cteva condensatoare cuplate serie. Fiecare din aceste condensatoare este
ncrcat de redresor pn la o valoare oarecare a tensiunii. Rezult c redresoarele cu multiplicarea
tensiunii prezint nite redresoare nedirijate cu reacie capacitiv a sarcinii.
Schemele redresoare cu multiplicarea tensiunii sunt utilizate pentru a obine valori ridicate ale
tensiunii la cureni redui ce circul prin sarcin. n astfel de condiii condensatoarele schemei
redresoare se descarc pe sarcin, cednd doar o poriune de energie. Schemele cu multiplicarea
tensiunii pot fi clasificate conform urmtorilor parametri:
- numrul fazelor redresoare (monofazate i polifazate);
- modificarea schemei (simetric sau asimetric);
- scheme cu transformator sau fr el.
Redresoare cu multiplicare de tensiune.





~220
V
R
L

D1
+
-
A
B
+
+
D2
Fig. 1.12. Redresor cu dublare de tensiune
C1
C2
~220 V
A
B
R1
C1
D
+
VD1
+
C2
C
VD2
+
C3
E
VD3
+
C4
F
VD4
R3
R2
Fig. 1.13. Redresor cu multiplicarea tensiunii
n unele cazuri e necesar de a obine o tensiune nalt. Evident c utilizarea unui
transformator n acest caz este complicat deoarece e mare coeficientul de transformare i exist
riscul de strpungere a transformatorului. Deci apare problema de a avea transformator cu
tensiune n bobina secundar mic, iar apoi de multiplicat aceast tensiune. Prin urmare avem un
exemplu de redresor care dubleaz tensiunea (fig. 1.11).
n semiperioada pozitiv (cnd curentul circul de la A la B) se va ncrca condensatorul
C1 prin dioda VD1 pn la amplitudinea tensiunii curentului alternativ (VD2 este nchis), iar n
semiperioada negativ (potenialul n punctul B este mai pozitiv ca n A). se va ncrca
condensatorul C2 prin dioda VD2. Deci n fiecare semiperioad se ncarc cte un condensator.
Datorit faptului c sunt ncrcate condensatoarele C1 i C2 i ele sunt unite n serie fa de
sarcin, la sarcin tensiunea se dubleaz.
Un alt tip de redresor cu multiplicare de tensiune (fig. 1.12):











n semiperioada negativ (A este negativ fa de B) curentul va curge prin VD1 i se va
ncrca capacitatea C1, astfel nct
D
este egal cu amplitudinea fa de punctul B.
n semiperioada pozitiv A este mai pozitiv ca B i curentul va curge prin dioda VD2 i
capacitatea C2 se ncarc pn la potenialul amplitudinii. ns dat fiind c D fa de B deja avea
un potenial egal cu potenialul amplitudinii i plus nc o amplitudine. Deci pe condensatorul C2
apare un potenial dublu fa de amplitudine. Prin urmare are loc dublarea tensiunii.















Aceast schem are avantajul c ea poate fi extins. Dac conectm sarcina ntre
nodurile: B i C avem dublarea tensiunii (R1); A i E avem triplarea tensiunii (R2); B i F -
creterea de 4 ori a tensiunii.
C1
~220 V
A
B
R
S

D +
VD1
+
VD2
C2
C
Fig. 1.12. Redresor cu dublare de tensiune, care
poate fi prelungit
Cnd vine iari semiperioada negativ, C3 se ncarc fa de C, care va avea de acum
tensiunea dubl i deci punctul E va avea tensiunea tripl.
Cum se vede putem primi i tensiuni mrite de 4, 5, ... ori, dac continum schema. n
semiperioada pozitiv se nchid diodele impare i se deschid cele pare i invers.
Dac mrim numrul de trepte, curentul se micoreaz (legea conservrii energiei). n
aceast tehnologie ne trebuie s se pstreze sarcina (s nu se descarce) i deci trebuie s avem o
frecven mare ca perioada s fie mic i s nu se descarce condensatoarele.


22. Redresoare trifazate in stea si in punte. Schema electrica. Diagramele energetic.
Avantaje si dezavantaje.
Redresoare trifazate: p-ta circuite electronice de conversie a energiei de curent
alternativ de la retea in energie de curent continuu destinata consumatorilor, care
utilizeaza 3 elemente de redresare i se utilizeaza la puteri mari. Redresoarele
trifazate p-ta o serie de avantaje fata de circuitele redresoare monofazate:
a)incarcarea retelei de alimentare este mai uniforma;
b)tensiunea redresata este mai neteda ce implica utilizarea filtre de netezire
mai simple;
c) factoral de utilizare a transformatoralui este mai mare ce
implica utilizarea unui transformator cu
gabarite i masa mai mici.
Circuitele trifazate se caracterizeaza prin faptul ca daca 3 bobine (a, b, c)
defazate intre ele la 120 sunt rotite intr-un camp magnetic omogen cu viteza
unghiulara , atunci in acest sistem va aparea forta electromotoare trifazata,
pentru care fiecare din aceste 3 elemente va p-ta un generator de curent sinusoidal,
T.E.M pe fiecare din element (Ea, Eb, Ec) vor fi identice, dar vor intarzia in timp
unul fata de celalalt.
Clasificarea circuitelor redresoare trifazate:
1. Cu punct median (in stea);
2. in punte.
Princiniul de functionare conform diagramelor energetice:
Redresorul trifazat cu punct median dupa Mitchievici



Dezavantaj: are loc magnetizarea permanenta a miezului transformatorului, ce duce la
pierderi enorme de energie


Circuitul redresor trifazat in punte dupa Larionov






23. Notiuni generale despre stabilizatoare. Factorii de destabilizare ce pot actiona
asupra stabilizatorului. Parametrii de baza pentru stabilizatoarele de tensiune.
Clasificare.

Stabilizatorul de tensiune este un circuit electronic care, ideal, asigura la iesire o
tensiune constanta, si care nu depinde de alti parametrii ca: tensiune de intrare,
temperatura ambianta, curent de sarcina.
n realitate tensiunea de iesire e dependenta de acesti parametri, dar variatia ei
poate fi controlata si Vo ( se doreste a fi o constanta ) si rezistenta de iesire Ro ( se
doreste a fi ct mai mica ). Marimile fizice ce definesc independenta
stabilizatorului de influentele mediului extern sunt:
- tensiunea minima de alimentare la intrarea stabilizatorului Vimin
- curentul maxim de iesire Iomax
- factorul de stabilizare
- deriva termica a tensiunii de iesire.
Clasificare:



24.Stabilizatoare parametrice. Principiul de construire a stabilizatoarelor
parametrice.
1. STABILIZATOARE PARAMETRICE

Stabilizatoarele parametrice folosesc in montaj o impedanta neliniara, care
poate compensa variatia sarcinii sau pe cele ale tensiunii de alimentare.
Acest tip de stabilizator foloseste ca impedanta neliniara, fie un element
neliniar cu o comportare rezistiva (un tub cu gaz stabilizator de tensiune sau o
dioda Zener), fie un element neliniar cu o comportare reactiva.
Impedanta neliniara se pate monta in serie sau in derivatie.
Deoarece impedanta neliniara consuma energie daca are caracter rezistiv sau
acumuleaza energie, daca are un caracter reactiv, randamentul acestor
stabilizatoare, in special pentru cele de curent continuu, este scazut.
Stabilizatoare parametrice cu rezistenta neliniara. La stabilizatoarele
parametrice de tensiune alternativa sau continua de puteri mici se folosesc
elemente de circuit neliniare cu comportare rezistiva, cum ar fi : stabilitroane,
tuburi stabilovolt, diode Zener.
Stabilizatoare parametrice cu reactanta neliniara. In schema de
stabilizatoare parametrice pot fi folosite reactante neliniare, ca: bobine cu miez de
fier saturat sau condensatoare cu dielectric din sare Seignette.
Bobinele cu miez de fier saturat au inductanta neliniara datorita variatiei
permeabilitatii magnetice a miezului in functie de intensitatea campului magnetic.
La sarea Seignette (titaniul de bariu), constanta dielectrica variaza in functie
de intensitatea campului electric, iar condensatoarele care utilizeaza acest dielectric
au o capacitate electrica neliniara.
In fig. 8.2. Se arata schema unui stabilizator parametric cu dioda
stabilizatoare, in R fiind inglobata si rezistenta de iesire (interna) a
redresorului.





25. Metode de majorare ale parametrilor stabilizatoarelor parametrice.
STABILIZATOR PARAMETRIC CU DIODA STABILIZATOARE
PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE
In fig. 8.2. Se arata schema unui stabilizator parametric cu dioda
stabilizatoare, in R fiind inglobata si rezistenta de iesire (interna) a
redresorului.

Fig. 8.2 Stabilizator parametric cu dioda stabilizatoare
Functionarea schemei se bazeaza pe caracteristica neliniara a diodei
stabilizatoare (fig. 8.3.) care admite variatii relativ mari de curent la
variatii mici ale tensiunii pe dioda.

a)
b)
Fi 8.3. Caracteristica curent tensiune a unei diode stabilizatoare: a ) reala; b )
liniarizata.
Tensiunea la iesirea stabilizatorului este chiar tensiunea pe dioda,
adica v
O
= v
Z
si, ca urmare, este dorit ca (pentru a pastra v
O
= ct)
dioda sa fie alimentata cu un curent in plaja de stabilizare I
Zm
I
ZM
,
unde I
Zm
este determinat de iesirea din regiunea de stabilizare, iar I
ZM

este determinat din considerente de putere I
ZM
= P
ZM
/V
Z
).
Caracteristica neliniara a diodei sta-bilizatoare se poate liniariza pe
portiuni ca in fig. 8.3. b. In plaja de stabilizare se poate scrie
aproximarea liniara:
v
Z
= V
ZO
+ R
z
i
Z
. (8.10)
Rezistenta dinamica R
z
a diodei stabilizatoare are un minim in jurul
lui V
Z
= 6 V. Cu ct R
z
este mai mica, cu att variatia A v
z
in jurul lui
V
Z
este mai mica la o plaja A i
z
data. Valorile nominale accesibile
pentru V
Z
sunt accesibile de la ctiva volti la zeci de volti, pentru I
Z
de
la miliamperi la zeci de miliamperi, iar pentru R
z
de la O la zeci de O
. Sub 6V efectul de strapungere este efect Zener, iar peste 6V efectul
este de multiplicare in avalansa. In modul acesta se explica si
coeficientul de temperatura negativ C
TZ
= 0,1%/C pentru V
Z
<6V si
pozitiv C
TZ
= +0,1%/C pentru V
Z
> 6V, la diodele cu V
Z
~ 6V acest
coeficient avnd valori apropiate de zero.
Nota. Daca este nevoie de tensiuni mari de stabilizare se pot lega in
serie mai multe diode stabilizatoare. Acest lucru se practica si la
tensiuni relativ mici, inseriind diode cu V
Z
~ 6V pentru a obtine
rezistenta dinamica si coeficient de temperatura scazut. Pentru variatii
mici in jurul lui V
Z
se pot conecta in serie una sau mai multe diode
alimentate direct, solutie adoptata si la obtinerea tensiunilor de
stabilizare mici, sub 1 2V.
Un coeficient de temperatura scazut se obtine in montajul cu
compensare termica din fig. 8.4.

Fig. 8.4 Stabilizator cu diode legate in serie
Compensarea are loc intre coeficientul de temperatura pozitiv al
diodei D
1
(se presupune V
Z
> 6V) si coeficientii negativi ai diodelor
D
2
, D
3
, la un anumit curent reglabil prin R
1
. Se fabrica in aceeasi
capsula astfel de diode compensate termic sub denumirea de diode de
referinta.



26. Principiul de construire a stabilizatoarelor de tensiune cu reactie . Schem
stabilizatorului de tensiune cu reactie cu elemente de reglare cuplat serie si paralel

Stabilizator de tensiune este numit circuital electronic care mentine tensiunea pe
sarcina in limitele preconizate independent de modalitatea cu care interactioneaza factorii
de destabilizare (variatia tensiunii sursei de tensiune la intrarea stabilizatorului, variatia
temperaturii mediului ambient, modificarea nominalei rezistentei sarcinii, procedee de
tranzitie la cuplarea si decuplarea aparatajului,etc.)
Stabilizatoarele liniare fac parte din clasa stabilizatoarelor cu compensarea
diferente i de tensiune .
In asa aparate tensiunea pe sarcina este mentinuta prin variatia rezistentei elementului de
reglaj ( tranzistor de putere) care functioneaza in regim Clasa A. Stabilizatoarele de
tensiune liniare pot fi:
- Cu element de reglaj cuplat serie cu sarcina;
- Cu element de reglaj cuplat paralel cu sarcina.
Stabilizator de tensiune cu element de reglaj cuplat serie cu sarcina


Element de masurare -
realizeaza functia de ridicare a
valorii tensiunii de pe sarcina,
compara aceste valori cu
tensiunea de referinta, fabricata
de un stabilizator parametric
inclus in schema, si fabricarea
aceasta diferenta este foarte redusa dupa valoare EA (element de amplificare) amplifica
valoarea aceste diferente pina la tensiuni care pot activa elementul de reglaj, ER .
Important este faptul ca elemental de masura nu trebuie sa intervina in functionarea
sarcinii.






27. Stabilizatoare de tensiune cu reactie cu elementul de reglare cuplat serie cu
sarcina. Schema electrica principiala. Analiza principiului de functionare.

Stabilizator de tensiune este numit circuital electronic care mentine tensiunea pe
sarcina in limitele preconizate independent de modalitatea cu care interactioneaza factorii
de destabilizare (variatia tensiunii sursei de tensiune la intrarea stabilizatorului, variatia
temperaturii mediului ambient, modificarea nominalei rezistentei sarcinii, procedee de
tranzitie la cuplarea si decuplarea aparatajului,etc.)
Stabilizator de tensiune cu element de reglaj cuplat serie cu sarcina

Element de masurare -
realizeaza functia de ridicare a
valorii tensiunii de pe sarcina,
compara aceste valori cu
tensiunea de referinta, fabricata
de un stabilizator parametric
inclus in schema, si fabricarea aceasta diferenta este foarte redusa dupa valoare EA
(element de amplificare) amplifica valoarea aceste diferente pina la tensiuni care pot
activa elementul de reglaj, ER . Important este faptul ca elemental de masura nu trebuie
sa intervina in functionarea sarcinii.

28. Stabilizatorul de tensiune continua in comutatie. Clasificarea. Schema bloc a
unui stabilizator de tensiune continua in comutatie. Analiza principiului de
functionare.

29. Analiza comparativa a stabilizatoarelor in comutatie si a stabilizatoarelor
liniare.


30. Sisteme de alimentare pentru centrale telefonice. Schema bloc si analiza
fiecarui bloc functional.